Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
STATUTUL din 14 iulie 2021 Societăţii Naţionale de Cruce Roşie din România adoptat prin hotărârea adunării generale
Preambul Conform Statutului Mişcării Internaţionale de Cruce Roşie şi Semilună Roşie, pentru a fi recunoscută de către Comitetul Internaţional al Crucii Roşii (CICR), o societate naţională de Cruce Roşie sau Semilună Roşie trebuie să întrunească următoarele condiţii: 1. să se constituie pe teritoriul unui stat independent în care este în vigoare Convenţia de la Geneva privind ameliorarea condiţiei răniţilor şi bolnavilor din armatele în campanie; 2. să fie singura societate naţională din acea ţară şi să fie condusă de un organism central care să fie competent să o reprezinte în relaţiile cu alte componente ale Mişcării Internaţionale de Cruce Roşie şi Semilună Roşie, denumită în continuare Mişcarea; 3. să fie corespunzător recunoscută de către guvernul legitim al ţării, pe baza convenţiilor de la Geneva şi a legislaţiei naţionale, ca societate de ajutor voluntar, auxiliară a autorităţilor publice în domeniul umanitar; 4. să aibă statut autonom care să îi permită să opereze în conformitate cu Principiile fundamentale ale Mişcării; 5. să folosească denumirea şi emblema de Cruce Roşie sau Semilună Roşie, în conformitate cu convenţiile de la Geneva; 6. să fie organizată astfel încât să fie capabilă să îşi îndeplinească sarcinile definite în propriul statut, inclusiv cele referitoare la pregătirea sa în timp de pace pentru sarcinile statutare în caz de conflict armat; 7. să îşi extindă activităţile pe întreg teritoriul statului; 8. să îşi recruteze membrii voluntari şi personalul fără deosebire de rasă, sex, categorie socială, religie sau opinii politice; 9. să adere la statutul Mişcării, la valorile care unesc componentele Mişcării şi să coopereze cu acestea; 10. să respecte Principiile fundamentale ale Mişcării şi să se conducă în activitatea sa după principiile dreptului internaţional umanitar.
CAP. I Dispoziţii generale ART. 1 Societatea Naţională de Cruce Roşie din România (denumită în continuare şi SNCRR sau Crucea Roşie Română), fondată la 4 iulie 1876, este persoană juridică de drept public, autonomă, neguvernamentală, apolitică şi fără scop patrimonial, cu existenţă nelimitată. Ea este organizată şi funcţionează pe baza Legii Societăţii Naţionale de Cruce Roşie din România nr. 139/1995, cu modificările şi completările ulterioare, a statutului propriu, precum şi în conformitate cu convenţiile de la Geneva din 1949 şi cu protocoalele lor adiţionale din 1977, la care România a aderat. SNCRR acţionează în conformitate cu Principiile fundamentale ale Mişcării: UMANITATE: Născută din grijă de a ajuta, fără discriminare, răniţii de pe câmpurile de luptă, Mişcarea, sub aspectul său internaţional şi naţional, se angajează să prevină şi să aline suferinţele oamenilor în orice împrejurare. Scopul ei este acela de a proteja viaţa şi sănătatea acestora şi de a asigura respectarea fiinţei umane. Mişcarea promovează înţelegerea mutuală, prietenia, cooperarea şi o pace durabilă între toate popoarele.
IMPARŢIALITATE: Mişcarea nu face nicio deosebire de naţionalitate, rasă, religie, condiţie socială sau apartenenţă politică. Ea se dedică numai ajutorării indivizilor pe măsura suferinţelor lor şi acordă ajutor prioritar celor mai urgente nenorociri.
NEUTRALITATE: În scopul menţinerii încrederii tuturor, Mişcarea se abţine să ia parte la ostilităţi şi controverse de ordin politic, rasial, religios sau ideologic.
INDEPENDENŢĂ: Mişcarea este independentă. Auxiliare ale autorităţilor publice în activităţile lor umanitare şi supuse legilor care le guvernează ţările, societăţile naţionale trebuie să îşi păstreze o autonomie care să le permită să acţioneze întotdeauna numai conform Principiilor fundamentale ale Mişcării.
VOLUNTARIAT: Este o mişcare de ajutor voluntar şi dezinteresat.
UNITATE: Într-o ţară nu poate exista decât o singură societate naţională de Cruce Roşie sau Semilună Roşie. Ea trebuie să fie deschisă tuturor şi să îşi extindă acţiunile umanitare pe întreg teritoriul ţării.
UNIVERSALITATE: Mişcarea, în cadrul căreia toate societăţile naţionale au drepturi egale şi datoria de a se întrajutora, este universală.
ART. 2 SNCRR este recunoscută oficial de către statul român ca societate de ajutor voluntar, cu caracter umanitar, autonomă, auxiliară a autorităţilor publice în domeniul umanitar, care se organizează şi funcţionează pe baza prezentului statut, ca singură societate de Cruce Roşie, atât în timp de pace, cât şi în timp de război, în baza legii şi a convenţiilor de la Geneva din 1949 la care România este parte, şi îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul României, în deplină concordanţă cu Constituţia şi legile statului român.
ART. 3 SNCRR îşi păstrează autonomia faţă de autorităţile publice, astfel încât să acţioneze în orice împrejurare numai pe baza Principiilor fundamentale ale Mişcării. Autorităţile publice respectă în permanenţă aderarea Crucii Roşii Române la principiile fundamentale.
ART. 4 SNCRR, recunoscută de Comitetul Internaţional al Crucii Roşii la 23 august 1876, membră a Federaţiei Internaţionale a Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie din 14 iulie 1919, face parte din Mişcare, iar prezentul statut garantează respectarea deciziilor şi a rezoluţiilor organismelor statutare ale Mişcării.
ART. 5 SNCRR funcţionează în spaţiile proprii şi în cele repartizate, precum şi în alte spaţii care se pun la dispoziţie de către Guvern, consiliile judeţene, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, de către consiliile locale, precum şi de către orice alte autorităţi competente, după caz, în vederea desfăşurării activităţii şi beneficiază de aceleaşi măsuri de protecţie pe care legea le stabileşte în favoarea instituţiilor publice.
ART. 6 Sediul central al SNCRR este în imobilul propriu, situat în Bucureşti, str. Biserica Amzei nr. 29, sectorul 1.
ART. 7 Societatea Naţională de Cruce Roşie din România va purta această denumire în toate actele oficiale sau va folosi iniţialele SNCRR, putându-se utiliza şi denumirea de Crucea Roşie Română.
ART. 8 (1) Crucea Roşie Română are ca emblemă o cruce, alcătuită din cinci pătrate egale, de culoare roşu vermillon, aşezată pe fond alb şi înconjurată de două cercuri concentrice de aceeaşi culoare. În spaţiul dintre cele două cercuri este înscrisă, cu litere majuscule de culoare roşu vermillon, pe fond alb, inscripţia: SOCIETATEA NAŢIONALĂ DE CRUCE ROŞIE *ROMANIA*. (2) Folosirea emblemei de către voluntarii şi personalul angajat al SNCRR se va face în conformitate cu Regulamentul de aplicare al statutului SNCRR. (3) Crucea Roşie Română va elabora reglementări adecvate pentru personalul său, membri şi voluntari, în conformitate cu instrumentele mai sus menţionate.
CAP. II Scopul şi atribuţiile SNCRR ART. 9 SNCRR are ca scop prevenirea şi alinarea, în mod imparţial, a suferinţei umane în orice împrejurare, fără nicio discriminare bazată pe cetăţenie, naţionalitate, rasă, limbă, sex, religie, vârstă, apartenenţă militară, socială sau politică.
ART. 10 În îndeplinirea misiunii sale umanitare, SNCRR, în condiţiile legii, poate desfăşura următoarele activităţi: a) să acţioneze în caz de conflict armat, iar în timp de pace să se pregătească să acţioneze ca auxiliară a autorităţilor publice, în toate domeniile prevăzute de convenţiile de la Geneva din 1949 şi în favoarea tuturor celor în suferinţă, atât persoane civile, cât şi militare; b) să contribuie la îmbunătăţirea stării de sănătate, la prevenirea îmbolnăvirilor şi la alinarea suferinţelor, prin programe şi servicii de sănătate în beneficiul tuturor categoriilor de persoane defavorizate din comunităţi; c) să organizeze, la nivel naţional, regional, judeţean sau local, servicii de asistenţă socială, de ajutorare de urgenţă în favoarea victimelor dezastrelor, servicii de ambulanţă şi de îngrijire a persoanelor defavorizate, bolnave sau vârstnice; d) să instruiască şi să pregătească, prin cursuri de prim ajutor, personalul navigant civil şi militar, aerian, maritim şi terestru, operatorii de transport public de persoane, viitorii conducători auto, alte categorii profesionale, precum şi mediatori şi formatori de prim ajutor în comunităţile vulnerabile; e) să organizeze cursuri de formare şi instruire a personalului şi voluntarilor necesari îndeplinirii misiunii sale, precum şi pentru alte nevoi speciale; f) să organizeze cursuri şi alte activităţi pentru formare şi perfecţionare profesională în domeniul sanitar, social, informare, consiliere, mediere şi în alte domenii în conformitate cu scopul său declarat; g) să înfiinţeze la nivel central şi local departament de tineret, să susţină şi să încurajeze participarea tinerilor la activităţile sale, precum şi la desfăşurarea unor activităţi, programe şi proiecte proprii de tineret; h) să organizeze şi să participe la acţiuni internaţionale de ajutorare a victimelor, indiferent de cauzele şi natura dezastrelor; i) în colaborare cu autorităţile, din raţiuni umanitare, să desfăşoare activităţi de căutare a persoanelor dispărute şi pentru restabilirea contactelor familiale întrerupte din diferite motive, în cadrul serviciului de căutări persoane; j) să promoveze activităţile sale şi ale Mişcării, dreptul internaţional umanitar şi Principiile fundamentale ale Mişcării; k) să încheie acorduri, contracte sau parteneriate cu organizaţii neguvernamentale, cu ministere şi alte instituţii de specialitate ale administraţiei publice centrale şi locale, precum şi cu sectorul privat, în vederea elaborării şi desfăşurării unor programe/proiecte agreate de comun acord. Acordurile se vor face în scris şi vor fi în concordanţă cu Principiile fundamentale ale Mişcării; l) să promoveze, prin proiecte şi programe, donarea voluntară şi neremunerată de sânge; m) să iniţieze şi să sprijine programe şi proiecte sociale, să furnizeze servicii de asistenţă socială primare şi specializate şi servicii medico-sociale prin mijloace fixe şi mobile, cum ar fi cantine şi ambulanţe sociale, pentru toate categoriile de persoane aflate în dificultate, la nivel naţional, regional, judeţean şi comunitar, ţinând cont de vulnerabilităţile şi capacităţile locale; n) să colaboreze cu autorităţile publice, să asigure respectarea dreptului internaţional umanitar şi implementarea sa la nivel naţional, precum şi protejarea Crucii Roşii, Semilunii Roşii, Cristalului Roşu şi a denumirilor acesteia; o) să organizeze cursuri de surori de Cruce Roşie conform legii şi regulamentelor în vigoare; p) să promoveze în spiritul legii activităţi de educaţie şi cultură civică, bazându-se pe Principiile fundamentale ale Mişcării şi pe cele ale dreptului internaţional umanitar cu scopul de a dezvolta idealurile umanitare în rândul populaţiei şi, în special, în rândul copiilor şi tinerilor; q) să organizeze servicii de salvare montană şi servicii de salvare în apă a persoanelor aflate în pericol de înec şi în scopul prevenirii oricăror accidente de acest fel pe plaje, în ştranduri, în parcuri acvatice, în porturi de agrement nautic şi în alte locuri organizate pentru îmbăiere, situate pe litoralul Mării Negre şi pe apele interioare naturale sau amenajate; r) să furnizeze servicii de prim ajutor de bază şi de prim ajutor calificat; s) să promoveze acţiuni în scopul conştientizării comunităţii asupra importanţei ocrotirii mediului înconjurător; t) să organizeze târguri, expoziţii, concerte, festivaluri menite să promoveze imaginea instituţiei şi a comunităţii; u) să dezvolte şi să furnizeze programe de formare continuă şi să evalueze competenţele în domeniul asistenţei sociale; v) să dezvolte studii şi programe de cercetare şi educaţie relevante pentru beneficiarii săi, campanii şi programe de advocacy, în colaborare cu instituţii publice, companii, organizaţii neguvernamentale, altele; w) să dezvolte servicii multidisciplinare (medicale, sociale, psihologice, educaţionale) şi/sau specializate.
CAP. III Membrii SNCRR ART. 11 SNCRR este deschisă tuturor persoanelor, fără deosebire de cetăţenie, naţionalitate, rasă, sex, limbă, vârstă, clasă socială, religie şi opinii politice.
ART. 12 (1) Categoriile de membri ai SNCRR sunt următoarele: a) membru activ - orice persoană care cunoaşte şi doreşte să acţioneze în conformitate cu statutul SNCRR şi cu Principiile fundamentale ale Mişcării, este înregistrată în una dintre structurile SNCRR şi îşi plăteşte cotizaţia; b) membru susţinător - orice persoană fizică sau juridică care contribuie la sprijinirea financiară sau materială a SNCRR; c) membru de onoare - persoana învestită cu acest titlu de către Consiliul naţional al SNCRR, ca o recunoaştere a serviciilor excepţionale aduse SNCRR.
(2) Doar membrii activi, cu o vechime de minimum doi ani, pot fi aleşi în organele deliberative.
ART. 13 (1) Drepturile membrilor activi ai SNCRR sunt următoarele: a) să participe la activitatea SNCRR şi la conducerea activităţilor sale, în condiţiile prevăzute de prezentul statut; b) să aleagă şi să fie aleşi în organele de conducere ale SNCRR, fără alte restricţii decât cele impuse de Principiile fundamentale ale Mişcării; c) să participe şi să voteze în cadrul reuniunilor adunării generale la nivel de subfilială, precum şi în cadrul adunărilor de la nivelurile superioare ale organizaţiei, în cazul în care au fost aleşi; d) să prezinte propuneri şi să ridice eventuale probleme apărute în faţa tuturor structurilor decizionale ale SNCRR; e) să beneficieze de cursuri de formare şi de alte activităţi organizate de SNCRR; f) să primească titlul de membru de onoare şi distincţii, conform regulamentului de acordare a distincţiilor; g) să fie desemnaţi ca reprezentanţi ai SNCRR la acţiuni interne şi internaţionale.
(2) Drepturile membrilor susţinători sunt următoarele: a) să fie informaţi cu privire la programele şi strategia SNCRR; b) să fie informaţi cu privire la modul de folosire a sprijinului financiar sau material acordat SNCRR; c) să primească diplome şi distincţii conform regulamentului de acordare a acestora.
(3) Drepturile membrilor de onoare sunt: a) să participe la activitatea SNCRR; b) să fie informaţi cu privire la programele şi strategia SNCRR.
ART. 14 (1) Îndatoririle membrilor activi ai SNCRR sunt următoarele: a) să facă parte din una dintre structurile SNCRR, să participe la activităţile acesteia, să contribuie la dezvoltarea, sub toate aspectele, a SNCRR şi să îşi plătească cotizaţia; b) să respecte şi să promoveze în activitatea lor statutul şi Principiile fundamentale ale Mişcării şi să ducă la îndeplinire deciziile organelor de conducere; c) să nu permită şi să nu se implice în acte care pot afecta integritatea şi prestigiul SNCRR.
(2) Îndatoririle membrilor susţinători şi ale membrilor de onoare sunt: să nu permită şi să nu se implice în acte care pot afecta integritatea şi prestigiul SNCRR.
ART. 15 (1) Pierderea calităţii de membru activ se produce în următoarele situaţii: 1. Demisia Orice membru activ de Cruce Roşie îşi poate da demisia. Cererea de demisie, formulată în scris, se înaintează comitetului filialei pe lângă care este înregistrat membrul, iar calitatea de membru se pierde la data primirii acesteia.
2. Excluderea Un membru activ al SNCRR poate fi exclus din organizaţie în următoarele cazuri: a) dacă a produs pagube materiale sau morale SNCRR ori dacă acţiunile sale compromit activitatea SNCRR; b) dacă a încălcat Principiile fundamentale ale Mişcării, hotărârile importante ale organelor deliberative, altele decât cele ale adunării generale, dacă a încălcat în mod repetat deciziile sau hotărârile adunării generale; c) dacă, prin activităţile sale, împiedică realizarea scopului sau a sarcinilor SNCRR; d) dacă nu îşi plăteşte cotizaţia de membru.
(2) Hotărârea de excludere [cu excepţia prevăzută la alin. (1) pct. 2 lit. d)] se ia de către comitetul filialei la care este înregistrat membrul, la propunerea biroului filialei. Data excluderii este considerată a fi data la care comitetul filialei adoptă hotărârea de excludere. Membrul va fi informat imediat, în scris, cu privire la motivele excluderii şi va avea dreptul să conteste hotărârea în termen de 30 de zile. (3) Contestaţia se analizează de Comisia de onoare şi arbitraj. (4) În cazul în care un membru al SNCRR îşi dă demisia sau este exclus din organizaţie, el nu are dreptul de a pretinde sau de a încerca să înstrăineze bunurile SNCRR sau mijloacele sale financiare, iar pe viitor nu mai poate folosi denumirea sau emblema SNCRR.
ART. 16 (1) Calitatea de angajat în orice structură funcţională a SNCRR este incompatibilă cu orice funcţie de reprezentare în cadrul structurilor deliberative ale SNCRR, indiferent de nivelul de organizare. (2) Pe perioada exercitării unei funcţii salariate în cadrul SNCRR se suspendă, de drept, funcţia de reprezentare în structurile de conducere ale SNCRR.
CAP. IV Voluntarii SNCRR ART. 17 (1) Voluntarul Crucii Roşii Române este persoana care, ocazional sau cu regularitate, desfăşoară activităţi de voluntariat pentru SNCRR, în baza unui contract de voluntariat. (2) Drepturile şi obligaţiile voluntarilor sunt următoarele: I. Voluntarii SNCRR au, în principal, următoarele drepturi: 1. să primească instruirea corespunzătoare pentru a putea să îşi îndeplinească sarcinile sau rolul convenit; 2. să primească legitimaţii de voluntar al SNCRR şi o adeverinţă care să ateste prestarea activităţii de voluntariat, numărul de ore de voluntariat, perioada şi tipul de activitate desfăşurată; 3. să aibă posibilitatea de a alege să devină sau să nu devină membri ai SNCRR, conform prevederilor statutului SNCRR; 4. să primească informaţii corespunzătoare privind activităţile desfăşurate de SNCRR; 5. să primească uniforma şi echipamentul de protecţie pe timpul acţiunilor de intervenţie; 6. să accepte sau să refuze o anumită sarcină, în funcţie de conţinutul contractului de voluntariat încheiat; 7. alte drepturi prevăzute de legislaţia în vigoare.
II. În acord cu angajatorii, autorităţile locale, societăţile comerciale, instituţiile publice şi de învăţământ, voluntarii Crucii Roşii Române pot avea dreptul la: 1. păstrarea locului de muncă şi acordarea drepturilor salariale la instituţia/operatorul economic la care sunt angajaţi - până la 80 de ore pe an în cazul activităţilor de voluntariat şi până la 80 de ore pe an în cazul participării la cursuri de pregătire sau concursuri specifice organizate în cadrul SNCRR; 2. gratuităţi pe mijloacele de transport în comun; 3. scutiri la plata unor taxe şi impozite, în baza hotărârilor consiliilor locale sau ale altor autorităţi competente; 4. reduceri la achiziţionarea de bunuri şi servicii; 5. burse de studiu; 6. alte beneficii prevăzute de legislaţia în vigoare.
III. În aceste cazuri, voluntarii sunt obligaţi să prezinte angajatorului/autorităţilor/operatorului economic, la solicitarea acestora, contractul de voluntariat nominal, având anexată fişa postului, precum şi o adeverinţă eliberată de SNCRR sau de către una dintre filialele acesteia, care să ateste durata şi natura activităţilor la care au participat. IV. Voluntarii SNCRR au următoarele obligaţii: 1. să recunoască şi să acţioneze în conformitate cu Principiile fundamentale ale Mişcării, statutul şi regulamentele SNCRR, precum şi să asigure diseminarea acestora; 2. să respecte regulamentul privind folosirea emblemei; 3. să nu solicite niciun beneficiu material sau financiar ca răsplată pentru activitatea lor; 4. să nu se implice în controverse politice, religioase, rasiale sau de alt fel care contravin Principiilor fundamentale ale Mişcării sau poziţiei oficiale a SNCRR; 5. să nu acţioneze împotriva intereselor SNCRR; 6. să nu influenţeze decizii ale SNCRR, care ar conduce la obţinerea unui câştig financiar în favoarea unei persoane fizice sau juridice faţă de care voluntarul în cauză are anumite interese; 7. să nu folosească apartenenţa sa la SNCRR pentru scopuri personale (politice, ideologice, comerciale); 8. să nu divulge sau să folosească informaţii confidenţiale fără permisiunea expresă a persoanei relevante din cadrul SNCRR; 9. să fie disponibili, în caz de urgenţă, conform prevederilor contractului de voluntariat încheiat; 10. să dea dovadă de spirit de echipă şi să colaboreze cu ceilalţi membri, voluntari şi salariaţi ai SNCRR; 11. să respecte şi să protejeze demnitatea beneficiarilor SNCRR şi să dea dovadă de discreţie în legătură cu informaţiile referitoare la aceştia; 12. să răspundă la nevoile beneficiarilor; 13. să lucreze la cele mai înalte standarde de calitate; 14. să promoveze activităţile SNCRR şi scopul specific al programelor în cadrul cărora desfăşoară activitate de voluntariat în faţa persoanelor fizice, autorităţilor şi persoanelor juridice; 15. să participe la cursurile de instruire organizate sau propuse de SNCRR, pentru o mai bună desfăşurare a activităţii de voluntariat.
V. SNCRR are următoarele obligaţii faţă de voluntarii săi: 1. să recruteze voluntarii pentru anumite sarcini sau roluri specifice şi bine determinate; 2. să recruteze voluntarii pe baza angajamentului şi a potenţialului acestora; 3. să recruteze voluntarii fără nicio discriminare bazată pe motive de naţionalitate, limbă, rasă, sex, credinţe religioase, politice, dizabilităţi, vârstă; 4. să stabilească cu claritate în cuprinsul contractului de voluntariat condiţiile în care urmează a se efectua activitatea de voluntariat (timpul consacrat activităţii de voluntariat, funcţia sau rolul voluntarului, asigurarea contra riscurilor care decurg din activitatea prestată, relaţiile voluntarului cu salariaţii sau alţi voluntari ai SNCRR); 5. să ofere voluntarilor o instruire adecvată, care să le permită acestora să îşi îndeplinească responsabilităţile, sarcinile sau rolul pentru care au fost recrutaţi ori activităţile de intervenţie în caz de urgenţă la care li se cere să participe; 6. să asigure voluntarilor echipament adecvat pentru sarcinile sau rolul care le-a fost încredinţat; 7. să recunoască meritele voluntarilor, să le acorde premii ori de câte ori este posibil şi necesar şi să ofere voluntarilor oportunităţi de dezvoltare personală şi profesională; 8. să garanteze că opiniile şi ideile voluntarilor sunt analizate şi luate în considerare în toate etapele de elaborare, implementare şi evaluare a programului în cadrul căruia desfăşoară activitate de voluntariat; 9. să ramburseze cheltuielile suportate de voluntari pe parcursul executării sarcinilor, aprobate în prealabil de structuri ale SNCRR; 10. să garanteze că activităţile voluntare nu sunt un substitut al muncii salariate; 11. să depună eforturi pentru promovarea colaborării şi a parteneriatelor cu alte organizaţii ale societăţii civile sau persoane juridice publice ori private care încurajează voluntariatul.
VI. La concursurile pentru ocuparea de posturi vacante în cadrul SNCRR, dacă doi sau mai mulţi candidaţi obţin punctaje egale, vor primi un punctaj suplimentar persoanele care prezintă una sau mai multe adeverinţe de validare a competenţelor dobândite prin voluntariat, în special ca urmare a experienţei dobândite din desfăşurarea activităţii de voluntariat în cadrul SNCRR.
CAP. V Structura organizatorică a SNCRR ART. 18 Principiile care guvernează organizarea şi funcţionarea structurilor teritoriale sunt următoarele: a) principiul legalităţii - presupune ca întreaga activitate a structurilor teritoriale să se desfăşoare conform Constituţiei şi legilor statului român, statutului şi Principiilor fundamentalele ale Mişcării SNCRR; b) principiul autonomiei locale a filialelor teritoriale - reprezintă dreptul şi capacitatea efectivă a structurilor teritoriale ale SNCRR de a-şi gestiona interesele, conform Principiului fundamental al unităţii, în limitele legii şi ale competenţelor conferite de prezentul statut; c) principiul descentralizării - reprezintă dreptul structurilor teritoriale de a realiza atribuţii, servicii, programe, proiecte, conform strategiilor, cu respectarea Strategiei naţionale a SNCRR, în condiţiile autonomiei şi ale personalităţii juridice; d) principiul eligibilităţii - reprezintă dreptul structurilor teritoriale de a-şi alege independent organele de conducere, conform statutului şi reglementărilor în vigoare.
ART. 19 (1) Orice sesizare privind disfuncţionalităţi în activitatea structurilor SNCRR se adresează secretariatului sediului central, care o va înainta Comitetului de direcţie. (2) Analiza tuturor sesizărilor din cadrul Crucii Roşii Române se face de către Comisia de onoare şi arbitraj la cererea Comitetului de direcţie. (3) Comisia de onoare şi arbitraj va fi aleasă de către adunarea generală pentru un mandat de 4 ani, prin vot secret, dintre persoanele cu o vechime de cel puţin 5 ani, cu experienţă în cadrul organizaţiei, având o conduită ireproşabilă. Comisia va funcţiona după un regulament aprobat de către adunarea generală. (4) Comisia va înainta Comitetului de direcţie propuneri privind modalitatea de remediere sau de aplicare a unei sancţiuni, după caz.
ART. 20 SNCRR este organizată după principiul teritorial şi este alcătuită din: a) sediul central; b) filiale judeţene şi filiale ale sectoarelor municipiului Bucureşti.
ART. 21 Filialele şi subfilialele SNCRR pot autoriza crearea, în subordinea lor, de comisii, servicii specializate, formaţiuni ale SNCRR în cadrul diverselor instituţii de învăţământ, societăţi comerciale, regii autonome, instituţii de stat şi private, unităţi militare, sanitare şi cartiere.
ART. 22 (1) Organele centrale ale SNCRR supraveghează şi monitorizează activitatea structurilor teritoriale. (2) Structurile teritoriale sunt obligate să comunice organelor centrale ale SNCRR componenţa nominală a organelor de conducere alese la nivelul filialei, precum şi toate actele care atestă acest lucru. (3) Neîndeplinirea acestei obligaţii în termen de 30 de zile atrage de drept invalidarea în funcţie a organelor de conducere teritoriale. (4) Structurile teritoriale se află în relaţii de colaborare cu organele centrale ale SNCRR; cuprind toţi membrii de Cruce Roşie din judeţe, din sectoarele municipiului Bucureşti, precum şi din municipii, oraşe şi comune. (5) Filialele judeţene şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti au personalitate juridică şi autonomie locală. (6) SNCRR va ţine, prin grija directorului general, un registru de evidenţă a filialelor, în calitate de persoane juridice, şi va elibera în termen de 48 de ore de la înregistrarea solicitării certificate constatatoare valabile timp de 30 de zile, care să ateste situaţia juridică a filialelor.
ART. 23 Filialele judeţene şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti au următoarele drepturi: a) să aleagă, în cadrul adunării generale, prin vot secret, organele de conducere proprii; b) să conceapă strategii proprii, să organizeze şi să conducă programe, proiecte, cursuri, servicii şi activităţi, cu respectarea strategiei SNCRR şi a statutului, să implementeze programele naţionale ale SNCRR, în conformitate cu reglementările legale în vigoare; c) să organizeze şi să conducă servicii sociale şi activităţi în favoarea victimelor dezastrelor şi conflictelor sau a persoanelor vulnerabile; d) să stabilească, să constituie şi să execute bugetul propriu de venituri şi cheltuieli; e) să acorde ajutoare ocazionale celor mai vulnerabile persoane; f) să iniţieze contacte directe cu filiale similare ale altor societăţi naţionale de Cruce Roşie sau Semilună Roşie, informând în prealabil, în acest sens, directorul general al SNCRR cu privire la obiectul parteneriatului; g) să acceseze în nume propriu, în calitate de persoane juridice, finanţări rambursabile sau nerambursabile din cadrul programelor şi proiectelor naţionale şi transnaţionale, adresate organizaţiilor neguvernamentale, precum şi din cadrul altor oportunităţi; h) să colaboreze cu alte structuri teritoriale; i) să încheie acorduri, contracte, parteneriate cu organizaţii neguvernamentale, cu autorităţi publice, instituţii, societăţi comerciale, la nivelul filialei, pentru desfăşurarea unor programe, proiecte, acţiuni, cu respectarea statutului şi legilor ţării; j) să înfiinţeze la nivel teritorial departament de tineret, să susţină şi să încurajeze participarea tinerilor la activităţile sale, precum şi la desfăşurarea unor activităţi, programe şi proiecte proprii de tineret.
ART. 24 (1) Filialele judeţene şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti au următoarele obligaţii: a) să respecte statutul, Principiile fundamentale ale Mişcării şi cele structurale ale SNCRR, precum şi Constituţia şi legile ţării; b) să păstreze integritatea morală şi spirituală, prestigiul şi patrimoniul SNCRR, precum şi emblema acesteia; c) să îndeplinească hotărârile şi deciziile luate de structurile centrale şi teritoriale de conducere şi să respecte competenţele exclusive ale organelor centrale de conducere; d) să implementeze strategia de dezvoltare şi programele SNCRR; e) să depună bilanţul contabil la organele financiare teritoriale şi să transmită o copie la sediul central al SNCRR, însoţită de raportul comisiei de cenzori sau al auditorului extern, precum şi de un certificat de atestare fiscală, până la data de 31 martie a fiecărui an; f) să transmită trimestrial la sediul central al SNCRR rapoarte de activitate privind implementarea politicilor şi deciziilor mai sus menţionate, după un model standard furnizat de la sediul central, directorul general urmând a face o sinteză a acestor rapoarte, pe care o va prezenta la următoarea reuniune a Comitetului de direcţie; g) să notifice directorului general orice schimbare în situaţia juridică a filialei, în termen de 5 zile lucrătoare de la producerea acesteia; h) să nu înstrăineze niciun sediu din proprietatea SNCRR sau a filialei şi niciun mijloc fix aflat în proprietatea SNCRR fără aprobarea Comitetului de direcţie.
(2) Nerespectarea acestor obligaţii se constată de Comisia de onoare şi arbitraj, la solicitarea oricărui membru al SNCRR. (3) Comisia va întocmi un raport şi va face propunerile corespunzătoare, ce urmează să fie înaintate Comitetului de direcţie în vederea emiterii unei decizii în acest sens, în termen de 60 de zile de la data depunerii raportului. (4) Pentru nerespectarea acestor obligaţii, filialele pot fi sancţionate cu: avertisment, retragerea dreptului de vot în cadrul reuniunii adunării generale, a Consiliului naţional şi a Comitetului de direcţie şi suspendarea sprijinului financiar al filialei pentru o perioadă între 1 şi 3 ani, în funcţie de gravitatea faptelor, prin decizie a Comitetului de direcţie al SNCRR, în baza raportului prezentat de Comisia de onoare şi arbitraj.
ART. 25 Pentru ca SNCRR să poată respecta Principiul fundamental al unităţii, următoarele funcţii rămân un atribut exclusiv al sediului central: a) protecţia integrităţii SNCRR, inclusiv protecţia şi folosirea emblemei Crucii Roşii; b) reprezentarea în raporturile cu instituţiile şi autorităţile publice centrale şi, numai pe cale de excepţie, au acest atribut şi filialele atunci când se reclamă un interes punctual al acestora; c) relaţiile internaţionale în cadrul Mişcării şi politicilor în principalele domenii de activitate; d) coordonarea programelor naţionale; e) stabilirea strategiei naţionale a SNCRR; f) răspunderea pentru fondurile din surse externe, destinate programelor naţionale; g) administrarea alocaţiei bugetare; h) elaborarea raportului de activitate al SNCRR, care se prezintă Consiliului naţional şi adunării generale, după caz; i) elaborarea şi supunerea spre aprobare organelor centrale de conducere, adunării generale sau Consiliului naţional a bugetului de venituri şi cheltuieli şi a execuţiei bugetare ale SNCRR pe baza documentelor înaintate de filiale.
CAP. VI Organele teritoriale de conducere ART. 26 (1) Organele teritoriale de conducere ale SNCRR sunt: a) adunarea generală; b) comitetele şi birourile filialelor judeţene şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti; c) comitetele şi birourile subfilialelor municipale şi orăşeneşti; d) comitetele subfilialelor comunale.
(2) Organizarea şi funcţionarea organelor teritoriale de conducere se stabilesc prin regulamentul de aplicare a statutului şi sunt similare cu cele ale conducerii centrale.
ART. 27 (1) Adunarea generală este organul deliberativ suprem. (2) Adunarea generală se întruneşte în sesiune ordinară, o dată la 2 ani. Poate fi convocată în sesiune extraordinară de către preşedintele filialei, de către comitetul filialei sau de către o treime din membrii adunării generale. Adunarea generală se consideră statutar constituită dacă sunt prezenţi jumătate plus unu din totalul membrilor săi. Dacă nu este realizată această majoritate, preşedintele filialei va proceda la o nouă convocare, în cel mult 15 zile. Dacă nici atunci nu se realizează majoritatea prevăzută, adunarea generală va avea loc cu prezenţa unei treimi din membri. (3) Dacă preşedintele filialei refuză să conducă şedinţa, aceasta va fi condusă de oricare alt membru al comitetului filialei, caz în care va trebui să fie prezent şi un delegat al Comitetului de direcţie al SNCRR. (4) Adunarea generală adoptă hotărâri cu majoritatea simplă de voturi a celor prezenţi, prin vot deschis sau secret, după cum hotărăsc membrii săi. În cazul alegerilor, votul secret reprezintă regulă, conform prevederilor prezentului statut.
ART. 28 (1) Preşedinţii filialelor teritoriale de Cruce Roşie reprezintă organizaţia în faţa autorităţilor publice locale şi, atunci când se reclamă interesul exclusiv al filialei, în faţa autorităţilor centrale. (2) Mandatul preşedinţilor filialelor este de patru ani, cu posibilitatea reînnoirii o singură dată. (3) Mandatele pot fi şi consecutive. (4) Preşedinţii filialelor sunt delegaţi la adunarea generală şi fac parte din Consiliul naţional. La sesiunile acestor organe, ei pot fi înlocuiţi de vicepreşedinţi, dacă este cazul (cu mandat scris din partea preşedintelui filialei).
ART. 29 Alegerea organelor teritoriale de conducere şi a delegaţilor la adunările generale ierarhic superioare se face prin vot secret. Hotărârile se adoptă cu majoritatea simplă a voturilor.
ART. 30 (1) Comitetele filialelor şi ale subfilialelor SNCRR stabilesc strategiile de dezvoltare cu respectarea Principiului unităţii şi sunt răspunzătoare pentru îndeplinirea strategiei organizaţiei la nivelurile respective. Ele conduc, îndrumă, sprijină şi controlează activitatea structurilor de Cruce Roşie din teritoriu. (2) Comitetele filialelor judeţene şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti, precum şi ale subfilialelor municipale, orăşeneşti şi comunale conduc activitatea acestora, analizează activitatea desfăşurată, iniţiază şi adoptă programe, proiecte de activitate şi le actualizează. Organizează servicii de asistenţă socială şi orice alt tip de servicii în funcţie de vulnerabilităţi, dezbat şi aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli. (3) Acestea se întrunesc anual sau ori de câte ori este nevoie. Se consideră statutar constituite dacă sunt prezenţi jumătate plus unu din totalul membrilor lor. (4) În exercitarea atribuţiilor sale, comitetul filialei adoptă deciziile cu majoritatea simplă a voturilor membrilor prezenţi. (5) Comitetele filialelor validează înfiinţarea subfilialelor din aria lor teritorială şi informează Comitetul de direcţie al SNCRR.
ART. 31 (1) Birourile comitetelor filialelor judeţene şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti, precum şi cele ale subfilialelor municipale şi orăşeneşti, formate din 7-11 membri (preşedinte şi vicepreşedinţi, de drept), organizează şi conduc întreaga activitate a acestora. Acestea răspund de modul de îndeplinire a programelor naţionale şi judeţene la nivelurile respective. Se reunesc cel puţin o dată pe trimestru sau ori de câte ori este nevoie, la convocarea preşedintelui de filială. (2) Acestea decid asupra bunurilor mobile şi a mijloacelor fixe aflate în proprietatea filialei. Se consideră statutar constituite dacă sunt prezenţi jumătate plus unu din totalul membrilor lor. În exercitarea atribuţiilor lor, birourile comitetelor filialelor adoptă decizii cu majoritatea simplă a voturilor.
ART. 32 (1) Directorii filialelor de Cruce Roşie, salariaţi ai structurilor teritoriale, sunt ordonatori de credite şi participă la toate sesiunile organelor teritoriale şi centrale de conducere. (2) Directorii de filială se află în raporturi de colaborare cu directorul general al SNCRR, iar atribuţiile acestora sunt similare celor ale directorului SNCRR, raportate la scară teritorială. (3) Directorii sunt salariaţi ai filialelor, reprezintă organizaţia în faţa autorităţilor publice locale şi, atunci când se reclamă interesul exclusiv al filialei, şi în faţa autorităţilor centrale. Pentru fondurile accesate direct de la autorităţi, directorii filialelor sunt ordonatori principali. (4) Directorii de filială răspund de administrarea şi gestionarea patrimoniului filialei pe care o reprezintă la nivel executiv. Directorii de filială vor semna cu preşedintele filialei un contract individual de muncă. (5) Directorii de filială sunt numiţi în urma unui concurs şi revocaţi, prin decizie, de către comitetul filialei, cu avizul sau la propunerea Comitetului de direcţie. (6) Comitetul de direcţie stabileşte condiţiile de organizare a concursului şi componenţa comisiei de evaluare a candidaţilor. (7) La concursul pentru ocuparea postului de director al filialei participă în mod obligatoriu un membru al Comitetului de direcţie, preşedintele filialei şi directorul general. (8) Candidatul declarat câştigător va fi propus Comitetului de direcţie spre validare de către preşedintele filialei.
CAP. VII Organele centrale de conducere ale SNCRR ART. 33 (1) Organele centrale ale SNCRR sunt: adunarea generală, Consiliul naţional, Comitetul de direcţie. (2) Organizarea şi funcţionarea organelor centrale de conducere se stabilesc prin regulamentul de aplicare a statutului.
ART. 34 (1) Adunarea generală este organ deliberativ suprem. (2) Adunarea generală se reuneşte în sesiune ordinară o dată la 2 ani, la locul şi la data stabilite de către adunarea generală precedentă sau de către Consiliul naţional. (3) Adunarea generală poate fi convocată în sesiune extraordinară astfel: a) la cererea unei treimi din membrii adunării generale; b) de către Consiliul naţional; c) de Comitetul de direcţie; d) la cererea preşedintelui SNCRR.
(4) Convocarea se face în scris de către preşedinte cu cel puţin 30 de zile înainte pentru reuniunile ordinare şi cu cel puţin 10 zile înainte de reuniunile extraordinare. (5) Adunarea generală adoptă hotărâri cu majoritate simplă de voturi a celor prezenţi, prin vot deschis sau secret, după cum hotărăsc membrii săi. Alegerea organelor de conducere se va face prin vot secret. (6) În situaţia în care în ţară sau în judeţ este instituită stare de urgenţă, de alertă, de război, de asediu, de calamitate de mari proporţii, de sinistru, de pandemie, membrii adunării generale vor participa la lucrări/şedinţe/întâlniri prin conectare online, iar voturile se vor exprima electronic (conform unei proceduri ce va fi comunicată de comisia de numărare a voturilor), la cererea preşedintelui sau a Comitetului de direcţie.
ART. 35 Competenţele adunării generale a SNCRR sunt următoarele: a) să analizeze şi să aprobe activitatea SNCRR între cele două adunări generale; b) să aprobe strategii de dezvoltare ale SNCRR în domeniile sale de activitate; c) să aprobe statutul şi modificările ce i se aduc acestuia; d) să numească comisii de lucru în diverse domenii; e) să delibereze asupra tuturor problemelor legate de exerciţiul financiar pentru perioada de 2 ani precedentă şi să aprobe execuţia bugetară; f) să delibereze asupra tuturor punctelor înscrise pe ordinea de zi şi să adopte hotărâri şi rezoluţii în legătură cu activitatea generală a SNCRR; g) să aleagă, prin vot secret, preşedintele, vicepreşedinţii şi trezorierul; unul dintre vicepreşedinţi va fi ales din rândul tinerilor voluntari; h) să aleagă, prin vot secret, membrii Consiliului naţional a căror alegere nu intră în competenţa altor organe, respectiv 5 reprezentanţi ai tineretului (cu vârsta cuprinsă între 18 şi 35 de ani neîmpliniţi la data alegerii şi cu o vechime în Crucea Roşie Română de cel puţin 2 ani), membri din departamentele de tineret ale filialelor.
ART. 36 (1) Adunarea generală este constituită din membrii de drept ai Consiliului naţional: 2 delegaţi din partea fiecărei filiale, respectiv: un delegat ales de adunarea generală a filialei (reprezentant al tineretului din cadrul departamentului de tineret al filialei) şi preşedintele filialei - în calitate de membru de drept al Consiliului naţional. (2) Adunarea generală se consideră statutar constituită dacă sunt prezenţi jumătate plus unu din totalul membrilor săi sau, în cazul unei reuniuni online, dacă sunt conectaţi pe adresa comunicată jumătate plus unu din totalul membrilor săi şi este prezidată de preşedintele Crucii Roşii Române. Dacă nu se întruneşte majoritatea prevăzută, preşedintele face o nouă convocare în cel mult 30 de zile. (3) Hotărârile se iau cu majoritatea celor prezenţi sau, în situaţiile prevăzute de art. 34 alin. (6), conectaţi online, prin vot deschis, secret sau exprimat electronic, după cum hotărăsc membrii săi. Alegerea organelor de conducere se face prin vot secret.
ART. 37 Consiliul naţional este organul ce conduce SNCRR între sesiunile adunării generale.
ART. 38 (1) Consiliul naţional se reuneşte în sesiune ordinară o dată la doi ani, respectiv în anii când nu are loc adunarea generală. (2) Consiliul naţional se poate convoca în sesiuni extraordinare, la propunerea Comitetului de direcţie, a preşedintelui SNCRR sau la cererea unei treimi din membrii săi. Convocarea se face în scris de către preşedinte cu 15 zile înainte pentru reuniunile ordinare şi cu 5 zile înainte pentru cele extraordinare. (3) Consiliul naţional adoptă hotărâri cu majoritatea simplă de voturi a celor prezenţi sau conectaţi electronic în situaţiile prevăzute de art. 34 alin. (6), prin vot deschis, secret sau electronic, după cum hotărăsc membrii săi. În cazul alegerilor, votul secret reprezintă regulă, conform prevederilor prezentului statut.
ART. 39 (1) Consiliul naţional se compune din: preşedintele SNCRR, 7 vicepreşedinţi, trezorierul, preşedinţii filialelor, 5 tineri membri din departamentele de tineret ale filialelor, aleşi de adunarea generală, precum şi din 5-9 persoane reprezentând diferite ministere şi instituţii cu care SNCRR colaborează. Reprezentanţii ministerelor şi ai altor instituţii vor avea numai statut de observatori. (2) Mandatul membrilor Consiliului naţional este de 4 ani, cu posibilitatea reînnoirii o singură dată. Mandatele pot fi şi consecutive.
ART. 40 (1) Competenţele Consiliului naţional sunt următoarele: a) să analizeze modul de îndeplinire a strategiilor de dezvoltare ale SNCRR şi să le actualizeze în funcţie de nevoile în schimbare ale acesteia; b) să examineze şi să aprobe rapoartele de activitate ale Comitetului de direcţie, precum şi raportul de activitate al SNCRR; c) să analizeze şi să aprobe bugetul SNCRR şi execuţia bugetară; d) să analizeze şi să aprobe bilanţul contabil anual al SNCRR; e) să valideze crearea filialelor; f) să aleagă prin vot secret membrii Comitetului de direcţie, alţii decât cei aleşi de adunarea generală; g) să numească şi să elibereze din funcţie directorul general al SNCRR; h) să aprobe regulamentul de aplicare a prezentului statut şi de funcţionare a SNCRR; i) să valideze regulamentul pentru organizarea şi desfăşurarea concursului pentru sănătate şi prim ajutor „Sanitarii Pricepuţi“, regulamentul Convenţiei Naţionale a Echipelor de Prim-Ajutor şi regulamentul de organizare şi funcţionare a activităţii de voluntariat din cadrul Societăţii Naţionale de Cruce Roşie din România, după ce acestea au fost aprobate de Comitetul de direcţie al SNCRR; j) să acorde titlul de membru de onoare; k) să fixeze cuantumul anual al cotizaţiei pentru membrii activi.
(2) Între reuniunile adunării generale, Consiliul naţional poate exercita şi următoarele atribuţii: a) să numească comisii de lucru în diverse domenii; b) să delibereze asupra tuturor problemelor legate de exerciţiul financiar pentru perioada de 2 ani precedentă şi să aprobe execuţia bugetară; c) să delibereze asupra tuturor punctelor înscrise pe ordinea de zi şi să adopte hotărâri şi rezoluţii în legătură cu activitatea generală a SNCRR.
ART. 41 Consiliul naţional se consideră statutar constituit dacă sunt prezenţi sau conectaţi electronic [potrivit art. 34 alin. (6)] jumătate plus unu din numărul total al membrilor săi. Preşedintele Crucii Roşii Române prezidează aceste reuniuni. Dacă nu se întruneşte cvorumul de şedinţă, preşedintele face o nouă convocare în cel mult 15 zile, când este suficientă prezenţa fizică sau online a unei treimi din totalul membrilor. Consiliul naţional adoptă hotărâri cu majoritatea celor prezenţi, prin vot deschis, secret sau electronic, după cum hotărăsc membrii săi, cu excepţia alegerilor, în care votul secret este obligatoriu, conform prevederilor prezentului statut.
ART. 42 (1) Comitetul de direcţie, ca organ deliberativ, este format din: preşedintele SNCRR, vicepreşedinţii, trezorierul, 3 membri tineri, 6 preşedinţi ai comitetelor de filială şi Înaltul Patronaj al SNCRR în persoana Majestăţii Sale, Custodele Coroanei, Margareta a României. Şedinţa este publică pentru conducerea executivă şi deliberativă a structurilor teritoriale. O filială nu poate propune decât o singură candidatură în Comitetul de direcţie. (2) Mandatul Comitetului de direcţie este de 4 ani. Reprezentanţii tineretului şi preşedinţii comitetelor de filială se aleg o dată la 2 ani, în reuniunea Consiliului naţional sau a adunării generale.
ART. 43 Comitetul de direcţie se reuneşte o dată la 2 luni, în şedinţă ordinară, sau ori de câte ori este nevoie, la convocarea preşedintelui sau la cererea a jumătate plus unu dintre membrii acestuia. Convocarea se face în scris de către preşedinte, cu 10 zile înainte pentru şedinţele ordinare şi cu 5 zile înainte, ori de câte ori este nevoie. Preşedintele Crucii Roşii Române prezidează aceste reuniuni. Comitetul de direcţie se consideră statutar constituit dacă după prima convocare sunt prezenţi sau conectaţi online [potrivit art. 34 alin. (6)] jumătate plus unu din membrii săi. Comitetul de direcţie adoptă decizii cu majoritate simplă de voturi, prin vot deschis, secret sau electronic, după cum hotărăsc membrii acestuia, cu excepţia alegerilor, în care votul secret este obligatoriu, conform prevederilor prezentului statut. Dacă nu se întruneşte cvorumul de şedinţă la prima convocare, preşedintele face o nouă convocare în 24 de ore, fiind suficientă prezenţa sau conectarea online a unei treimi din numărul membrilor Comitetului de direcţie, iar deciziile se iau cu majoritatea voturilor celor prezenţi.
ART. 44 (1) Comitetul de direcţie are următoarele atribuţii: a) să conducă şi să coordoneze întreaga activitate şi să rezolve problemele curente ale SNCRR între sesiunile Consiliului naţional; b) să decidă asupra patrimoniului SNCRR, cu excepţia bunurilor mobile şi a mijloacelor fixe aflate în administrarea structurilor teritoriale; c) să urmărească aplicarea strategiilor de dezvoltare ale SNCRR, a programelor naţionale şi a hotărârilor adoptate de adunarea generală şi Consiliul naţional; d) să elaboreze şi să aprobe documente care reglementează buna funcţionare a SNCRR şi a activităţilor sale; e) să aprobe regulamentul pentru organizarea şi desfăşurarea concursului pentru sănătate şi prim ajutor „Sanitarii Pricepuţi“, regulamentul Convenţiei Naţionale a Echipelor de Prim Ajutor şi regulamentul de organizare şi funcţionare a activităţii de voluntariat din cadrul Societăţii Naţionale de Cruce Roşie din România, urmând ca acestea să fie validate de Consiliul naţional al SNCRR. Acestea produc efecte de la aprobarea lor de către Comitetul de direcţie al SNCRR; f) să aplice toate hotărârile adoptate de adunarea generală şi de Consiliul naţional; g) să analizeze şi să rectifice bugetul anual de venituri şi cheltuieli şi să controleze execuţia acestuia; h) să aprobe organigrama sediului central; i) să accepte donaţiile şi legatele oferite SNCRR, în concordanţă cu legislaţia naţională şi cu standardele Mişcării; j) să analizeze şi să aprobe bugetul sediului central; k) să decidă asupra propunerilor Comisiei de onoare şi arbitraj.
(2) Între reuniunile Consiliului naţional, Comitetul de direcţie poate exercita atribuţiile Consiliului naţional, cu excepţia celor prevăzute la art. 40 alin. (1) lit. a), b), f), g) şi h).
ART. 45 (1) Pentru a respecta legătura istorică dintre SNCRR, Coroană şi societate, se instituie Înaltul Patronaj al SNCRR în persoana Majestăţii Sale, Custodele Coroanei, Margareta a României, poziţie care va întări identitatea, prestigiul şi prezenţa SNCRR în societate. (2) Înaltul Patronaj se va exercita prin promovarea activităţii şi participarea la momentele şi evenimentele majore ale activităţii SNCRR, atât pe plan intern, cât şi internaţional. (3) Înaltul Patronaj este onorific. (4) Înaltul Patronaj se exercită şi prin participarea personală, cu drept de vot, la şedinţele Comitetului de direcţie, ale Consiliului naţional şi ale adunării generale, în condiţiile stabilite prin regulament.
ART. 46 (1) Preşedintele este personalitatea reprezentativă a Societăţii Naţionale de Cruce Roşie din România. (2) Preşedintele reprezintă SNCRR în raporturile cu orice altă instituţie şi organizaţie din ţară, precum şi în relaţiile internaţionale. (3) Preşedintele stabileşte relaţii de parteneriat şi colaborare cu alte societăţi naţionale de Cruce Roşie şi Semilună Roşie, cu alte componente ale Mişcării, la nivel bilateral, regional, subregional şi internaţional. (4) Preşedintele răspunde, împreună cu Comitetul de direcţie, în faţa adunării generale de modul în care SNCRR îşi îndeplineşte obiectivele stabilite. (5) Preşedintele acţionează sub autoritatea adunării generale, a Consiliului naţional şi a Comitetului de direcţie şi conduce SNCRR, respectând deciziile organelor centrale de conducere. (6) În exercitarea atribuţiilor sale, preşedintele emite dispoziţii. (7) Funcţia de preşedinte este funcţie onorifică. (8) Mandatul preşedintelui este de 4 ani. (9) O persoană nu poate deţine funcţia de preşedinte decât pentru cel mult două mandate. (10) Mandatele preşedintelui pot fi şi succesive. (11) În caz de absenţă sau impediment al preşedintelui, atribuţiile acestuia sunt preluate de un vicepreşedinte desemnat de către preşedinte, iar în caz de imposibilitate, de cel mai în vârstă vicepreşedinte.
ART. 47 (1) Vicepreşedinţii sunt personalităţi publice, care, împreună cu preşedintele, asigură supravegherea generală şi bunul mers al SNCRR. (2) Funcţia de vicepreşedinte este onorifică. (3) Vicepreşedinţii vor primi responsabilităţi pe domenii de competenţă, prin dispoziţia preşedintelui, şi vor prezenta anual un raport de activitate pe domeniul de care răspund. (4) Mandatul de vicepreşedinte este de 4 ani. (5) O persoană nu poate deţine funcţia de vicepreşedinte decât cel mult pentru două mandate. (6) Mandatele vicepreşedintelui pot fi şi succesive.
ART. 48 (1) Directorul general este principalul funcţionar executiv al SNCRR. (2) Directorul general are următoarele atribuţii principale: a) să aplice hotărârile adunării generale, ale Consiliului naţional şi deciziile Comitetului de direcţie; b) să conducă aparatul propriu al sediului central al SNCRR şi să răspundă de executarea responsabilităţilor încredinţate; c) să acţioneze în calitate de ordonator principal de credite, să coordoneze elaborarea proiectului bugetului de venituri şi cheltuieli şi să răspundă de execuţia bugetară; d) să reprezinte SNCRR în calitatea ei de persoană juridică; e) să îndeplinească şi alte sarcini încredinţate de organele centrale de conducere sau de către preşedinte; f) să prezinte, semestrial sau ori de câte ori este nevoie, în faţa Comitetului de direcţie, rapoarte privind activitatea SNCRR; g) să îndeplinească, din oficiu, funcţia de secretar al adunării generale, al Consiliului naţional şi al Comitetului de direcţie; h) să pregătească, să organizeze şi să participe, fără drept de vot, la sesiunile adunării generale, ale Consiliului naţional şi ale Comitetului de direcţie; i) să numească şi să elibereze din funcţie personalul din aparatul propriu din cadrul sediului central al SNCRR; j) să răspundă de administrarea şi gestionarea patrimoniului sediului central al SNCRR; k) să stabilească relaţii de colaborare cu diverse ministere, instituţii guvernamentale şi neguvernamentale care manifestă interes faţă de misiunea umanitară a Crucii Roşii; l) să negocieze şi să semneze contractele colective de muncă şi actele adiţionale ale angajaţilor sediului central al SNCRR.
(3) În exercitarea atribuţiilor sale, directorul general emite dispoziţii. (4) Între reuniunile Comitetului de direcţie, directorul general poate exercita atribuţiile prevăzute la art. 44 alin. (1) lit. g).
ART. 49 (1) Trezorierul este consilierul financiar al SNCRR. Acesta este ales de adunarea generală pentru un mandat de 4 ani. Trezorierul nu poate avea mai mult de două mandate. Acestea pot fi şi consecutive. În cazul în care activitatea sa nu este satisfăcătoare, la propunerea Comitetului de direcţie, Consiliul naţional îl poate revoca, urmând a numi un trezorier interimar. (2) Trezorierul are următoarele atribuţii: a) să elaboreze şi să prezinte Comitetului de direcţie elementele politicii financiare ale SNCRR; b) să acorde consultanţă privind elaborarea bugetului de venituri şi cheltuieli al SNCRR şi în orice probleme cu implicaţii financiare, la solicitarea Comitetului de direcţie sau a directorului general.
CAP. VIII Patrimoniul - gestiune şi control ART. 50 (1) Patrimoniul SNCRR este format din bunuri mobile şi imobile, precum şi din orice drepturi şi obligaţii, conform legii. (2) Resursele SNCRR provin din: a) cotizaţii ale persoanelor fizice, juridice şi autorităţilor publice centrale sau locale; b) donaţii în bani şi în natură din partea oricărei persoane fizice sau juridice, române sau străine, acceptate cu respectarea Principiilor fundamentale ale Mişcării; c) legate acceptate cu respectarea Principiilor fundamentale ale Mişcării; d) sponsorizări în bani şi în natură din partea oricărei persoane juridice, române sau străine; e) venituri din organizarea de manifestări publice, tombole, baluri şi alte asemenea acţiuni; f) venituri din desfăşurarea de activităţi economice directe, respectiv din organizarea de cursuri, prestarea de servicii şi vânzarea de produse, dacă acestea au caracter accesoriu şi sunt în legătură cu domeniul de activitate al SNCRR; g) închirierea spaţiilor proprii disponibile, autovehiculelor şi a altor bunuri, în conformitate cu legislaţia ţării; h) organizarea, împreună cu Compania Naţională „Loteria Română“ - S.A., de evenimente speciale de colectă de fonduri, conform legislaţiei în vigoare; i) venituri din bugetele autorităţilor publice centrale sau locale; j) organizarea de campanii naţionale de colectă de fonduri pentru susţinerea unor proiecte şi programe; k) venituri stabilite anual prin legea bugetului de stat pentru realizarea atribuţiilor sale, precum şi pentru achitarea cotizaţiei SNCRR de membru al Federaţiei Internaţionale a Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie şi a contribuţiei la finanţarea Comitetului Internaţional al Crucii Roşii; l) contravaloarea timbrului Crucii Roşii perceput pentru biletele şi abonamentele vândute pentru evenimente culturale, de divertisment şi sportive, concerte, festivaluri, spectacole, filme la cinematografe, întreceri sportive la nivel local, naţional şi internaţional, în conformitate cu Legea nr. 139/1995, cu modificările şi completările ulterioare; m) venituri obţinute din editarea şi vânzarea de periodice proprii, publicaţii şi cărţi privind domeniul său de activitate; n) venituri obţinute din vânzarea de produse şi materiale de promovare a Crucii Roşii; o) accesarea de surse de finanţare naţionale şi transnaţionale, rambursabile sau nerambursabile, prin proiecte adresate organizaţiilor neguvernamentale; p) venituri din prestarea de orice fel de activităţi economice, cu condiţia ca acestea să nu contravină principiilor Crucii Roşii, iar fondurile obţinute să fie folosite pentru activităţile sale umanitare; q) alte surse, conform legii.
(3) Modul de administrare şi gestionare a patrimoniului este reglementat prin regulament aprobat conform prezentului statut.
ART. 51 SNCRR, în calitatea sa de organizaţie umanitară de ajutor voluntar, auxiliară a autorităţilor publice în situaţii de conflict armat sau dezastru, are dreptul la toate facilităţile fiscale şi privilegiile pe care i le conferă legile ţării.
ART. 52 Controlul financiar al gestionării patrimoniului şi execuţiei bugetului de venituri şi cheltuieli, aflat la dispoziţia structurilor deliberative, este organizat sub forma comisiilor de cenzori, în mod distinct, atât la nivelul filialelor SNCRR, cât şi pe ansamblul SNCRR.
ART. 53 (1) Comisia de cenzori este alcătuită dintr-un număr impar de membri din care majoritatea este formată din membri de Cruce Roşie. (2) Cel puţin unul dintre cenzori trebuie să aibă calitatea de expert contabil autorizat de Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România şi să nu fie membru de Cruce Roşie. (3) Mandatul membrilor comisiei de cenzori este de 4 ani. Membrii comisiei de cenzori nu pot avea mai mult de două mandate. Acestea pot fi şi consecutive. (4) În cazul în care un membru al comisiei îşi pierde această calitate, locul vacant va fi ocupat de primul sau următorii supleanţi, în ordinea numărului de voturi (voturile trebuie să fie majoritare) obţinut la alegeri. (5) Filialele au obligaţia de a transmite, anual, copii după raportul comisiei de cenzori şi, după caz, al comisiei de audit. (6) Principalele atribuţii ale comisiei de cenzori sunt următoarele: a) verificarea modului în care este administrat patrimoniul filialei; b) acordarea de consultanţă privind elaborarea bugetului de venituri şi cheltuieli al filialei, la solicitarea directorului de filială; c) sesizarea cu promptitudine a biroului filialei în cazul constatării unor nereguli de natură financiar-contabilă; d) întocmirea raportului asupra execuţiei bugetului de venituri şi cheltuieli al filialei şi prezentarea acestuia comitetului filialei înainte de aprobare.
ART. 54 Adunarea generală a filialei poate opta pentru comisia de cenzori sau pentru externalizare în conformitate cu legile statului român. Raportul său va fi prezentat comitetului filialei şi va fi transmis Comitetului de direcţie.
ART. 55 (1) Comisia de cenzori este compusă din 5 membri, aleşi de adunarea generală a SNCRR pentru un mandat de 4 ani. (2) Activitatea acestora se desfăşoară, de regulă, pe bază de voluntariat. (3) Cel puţin unul dintre membrii comisiei de cenzori trebuie să aibă calitatea de contabil autorizat, expert contabil, auditor financiar sau să exercite funcţii de control financiar în cadrul instituţiilor publice cu atribuţii în domeniu ce funcţionează legal pe teritoriul României. (4) În cazul în care un membru al comisiei îşi pierde această calitate, locul vacant va fi ocupat de primul sau următorii supleanţi, în ordinea numărului de voturi (voturile trebuie să fie majoritare) obţinut la alegeri. (5) Principalele atribuţii ale comisiei de cenzori sunt următoarele: a) verificarea modului în care este administrat patrimoniul SNCRR la nivelul filialelor şi al sediului central; b) acordarea de consultanţă privind elaborarea bugetului de venituri şi cheltuieli al SNCRR, la solicitarea directorului general; c) sesizarea cu promptitudine a Comitetului de direcţie în cazul constatării unor nereguli de natură financiar-contabilă; d) întocmirea raportului asupra execuţiei bugetului de venituri şi cheltuieli al SNCRR şi prezentarea acestuia Consiliului naţional, înainte de aprobare.
(6) Comisia de cenzori va funcţiona conform unui regulament special de funcţionare ce va fi emis în baza prezentului statut.
ART. 56 Adunarea generală a SNCRR poate opta pentru comisia de cenzori sau pentru externalizare, în conformitate cu legile statului român. Raportul său va fi prezentat Consiliului naţional.
ART. 57 Activitatea generală de control se poate asigura prin intermediul auditului intern aflat în subordinea directă a directorului general, ca principal funcţionar executiv al SNCRR, sau ca serviciu externalizat la o firmă specializată.
CAP. IX Dispoziţii finale ART. 58 În conformitate cu Acordul de la Sevilla privind acţiunile internaţionale ale componentelor Mişcării Internaţionale de Cruce Roşie şi Semilună Roşie, cu statutele organismelor internaţionale ale Crucii Roşii şi Semilunii Roşii, SNCRR participă la operaţiuni de solidaritate, în funcţie de resursele disponibile, şi dezvoltă relaţii de colaborare cu Comitetul Internaţional al Crucii Roşii, Federaţia Internaţională a Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie (FISCRSR), precum şi cu alte societăţi naţionale de Cruce Roşie sau Semilună Roşie.
ART. 59 (1) Amendamentele la prezentul statut trebuie supuse analizei Comisiei mixte CICR/FISCRSR pentru statutele societăţilor naţionale, înainte de aprobarea lor de către adunarea generală. (2) Hotărârile privind amendamentele la prezentul statut se vor adopta de adunarea generală a SNCRR cu votul a jumătate plus unu din totalul membrilor adunării generale.
ART. 60 Membrii tuturor organelor de conducere, atât la nivel central, cât şi la nivel local, vor acţiona numai în interesul Crucii Roşii Române. În cazul în care un membru al organelor de conducere obţine o poziţie înaltă în serviciul public sau într-un partid politic, acesta va face tot ce îi stă în putinţă să se asigure că poziţiile sale nu dau naştere unui conflict de interese; în cazul unui conflict de interese, membrul se va abţine să ia parte la procesul de decizie şi va rezolva conflictul de interese în favoarea Crucii Roşii Române.
ART. 61 (1) Dizolvarea SNCRR nu poate fi pronunţată decât prin hotărâre a adunării generale a SNCRR, votată cu o majoritate de 3/4 din numărul total al membrilor săi. (2) În caz de dizolvare, fondurile SNCRR vor fi folosite în conformitate cu legislaţia în vigoare.
ART. 62 În temeiul prezentului statut, SNCRR elaborează Regulamentul de aplicare a Statutului Societăţii Naţionale de Cruce Roşie din România, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
ART. 63 Prezentul statut a fost adoptat de către adunarea generală în şedinţele din 15 iunie 2019, 2 septembrie 2020 şi 14 iulie 2021 şi înlocuieşte în întregime Statutul Societăţii Naţionale de Cruce Roşie din România adoptat de adunarea generală la data de 23 iunie 2018, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1069 din 18 decembrie 2018, care se abrogă.
ART. 64 Prezentul statut se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Directorul general al Societăţii Naţionale de Cruce Roşie din România, Ioan Silviu Lefter
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
