Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
STATUTUL din 14 iulie 2020 Colegiului Dieteticienilor din România
────────── Aprobat prin ORDINUL nr. 1.268 din 14 iulie 2020, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 670 din 29 iulie 2020. ────────── CAP. I Dispoziţii generale ART. 1 Colegiul Dieteticienilor din România este înfiinţat şi organizat potrivit prevederilor Legii nr. 256/2015 privind exercitarea profesiei de dietetician, precum şi pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Dieteticienilor din România, denumită în continuare lege.
ART. 2 (1) Colegiul Dieteticienilor din România este organizaţie profesională, neguvernamentală, apolitică şi îşi desfăşoară activitatea la nivel naţional şi teritorial. (2) Colegiul Dieteticienilor din România îşi exercită atribuţiile în domeniul său de competenţă în condiţiile legii, fără posibilitatea vreunei imixtiuni.
ART. 3 (1) Sediul Colegiului Dieteticienilor din România este în Târgu Mureş. (2) Denumirea şi sigla Colegiului Dieteticienilor din România vor fi înscrise în toate documentele, actele şi înscrisurile care emană de la acesta, cu menţionarea sediului şi a codului fiscal. (3) Sigla Colegiului Dieteticienilor din România este prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul statut.
CAP. II Obiectul de activitate ART. 4 Colegiul Dieteticienilor din România are ca obiect de activitate controlul, supravegherea şi modul de exercitare a profesiei de dietetician, ca profesie liberală, în domeniul sănătăţii umane, furnizoare de servicii conexe actului medical.
ART. 5 În realizarea obiectului său de activitate, Colegiul Dieteticienilor din România, prin structurile sale naţionale şi teritoriale, are, în principal, următoarele atribuţii: a) asigură respectarea cadrului legal şi organizatoric pentru exercitarea profesiei de dietetician în condiţiile legii, inclusiv prin funcţia de control profesional, de autoritate disciplinară şi jurisdicţie profesională; b) instituie standarde de calitate a serviciilor profesionale în domeniul dieteticii şi norme deontologice în exercitarea profesiei de dietetician; c) instituie un cadru de promovare şi dezvoltare a competenţei profesionale; d) reprezintă interesele membrilor săi în faţa autorităţilor publice şi administrative, în organismele profesionale internaţionale, precum şi în litigiile cu terţii; e) ţine evidenţa dieteticienilor autorizaţi şi, după caz, acordă, certifică, suspendă şi retrage dreptul de exercitare a profesiei de dietetician pe teritoriul României; f) mediază şi arbitrează divergenţele dintre dieteticienii autorizaţi, dintre aceştia şi formele autonome de exercitare a profesiei ori dintre formele de exercitare a profesiei.
CAP. III Membrii Colegiului Dieteticienilor din România SECŢIUNEA 1 Dobândirea calităţii de membru ART. 6 (1) Pentru exercitarea profesiei de dietetician pe teritoriul României, persoanele care deţin un titlu oficial de calificare în nutriţie şi dietetică prevăzut de lege au obligaţia să se înscrie în Colegiul Dieteticienilor din România. (2) Calitatea de membru al Colegiului Dieteticienilor din România se dobândeşte la cerere şi este dovedită prin autorizaţia de liberă practică, care se eliberează la înscrierea în organizaţia profesională. (3) Pentru obţinerea autorizaţiei de liberă practică, solicitantul trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: a) să deţină titlu oficial de calificare în nutriţie şi dietetică; b) să facă dovada efectuării unui an de practică în domeniul nutriţiei şi dieteticii în conformitate cu dispoziţiile cuprinse în normele metodologice de aplicare ale Legii nr. 256/2015 sau să deţină o diplomă de masterat în domeniul nutriţiei şi dieteticii (120 de credite); c) să promoveze examenul naţional de dietetician autorizat, organizat de către instituţiile de învăţământ superior care au un program de licenţă acreditat în specializarea nutriţie şi dietetică, elaborat în colaborare cu Colegiul Dieteticienilor din România.
(4) Autorizaţia de liberă practică se eliberează şi se reînnoieşte obligatoriu de către Colegiul Dieteticienilor din România la un interval de 5 ani. (5) Pentru a exercita profesia de dietetician cu liberă practică, acesta trebuie să devină membru al Colegiului Dieteticienilor din România prin obţinerea autorizaţiei de liberă practică, conform prevederilor alin. (3), în cel mult 5 ani de la absolvirea studiilor de licenţă. (6) În cazul în care un dietetician nu devine membru al Colegiului Dieteticienilor din România în cel mult 5 ani de la absolvirea studiilor de licenţă sau nu îşi exercită profesia pe o perioadă de cel puţin 5 ani, Colegiul Dieteticienilor din România va reatesta, la cerere, competenţa profesională a acestuia, în vederea exercitării profesiei. (7) Metodologia de reatestare a competenţei profesionale se stabileşte, prin hotărâre, de către Consiliul naţional al Colegiul Dieteticienilor din România.
ART. 7 (1) Înscrierea în organizaţia profesională se face la colegiul teritorial în a cărui rază urmează să îşi desfăşoare activitatea solicitantul sau la colegiul teritorial în a cărui rază îşi are domiciliul sau reşedinţa. (2) Membrii înscrişi şi luaţi în evidenţa colegiilor teritoriale sunt membri ai Colegiului Dieteticienilor din România. (3) Atunci când nu există un colegiu în judeţul pe teritoriul căruia solicitantul urmează să îşi desfăşoare activitatea profesională, înscrierea acestuia ca membru se face într-un colegiu teritorial dintr-un alt judeţ. (4) Stabilirea apartenenţei teritoriale în situaţia menţionată la alin. (3), precum şi transferul membrilor de la un colegiu teritorial la altul se realizează conform criteriilor stabilite prin Regulamentul intern de organizare şi funcţionare.
SECŢIUNEA a 2-a Suspendarea calităţii de membru ART. 8 Suspendarea calităţii de membru al Colegiului Dieteticienilor din România poate interveni în următoarele situaţii: a) la cererea scrisă, pentru motive obiective, pe o perioadă de până la 3 ani; b) dacă dieteticianul nu realizează numărul minim de credite de educaţie medicală continuă stabilit prin hotărâre a Colegiului Dieteticienilor din România; c) dacă dieteticianul nu plăteşte cotizaţia pe o perioadă mai mare de 6 luni; d) pe durata stării de incompatibilitate; e) în cazul realizării oricărei acţiuni de natură a aduce atingere demnităţii profesionale sau bunelor moravuri, conform Codului de etică şi deontologie al dieteticianului.
SECŢIUNEA a 3-a Încetarea calităţii de membru ART. 9 Calitatea de membru al Colegiului Dieteticienilor din România încetează în următoarele situaţii: a) la cererea titularului, prin renunţare scrisă la calitatea de membru, cu 15 zile înainte de data încetării; b) prin retragerea calităţii de membru, ca urmare a interzicerii exercitării profesiei, fie printr-o hotărâre definitivă de către instanţa judecătorească, fie ca sancţiune disciplinară, în condiţiile prevăzute de prezentul statut, precum şi de Codul de etică şi deontologie al dieteticianului; c) ca urmare a săvârşirii unor abuzuri prin care au fost încălcate drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului, stabilite prin hotărâre judecătorească definitivă, care prevede, în mod expres, interdicţia de exercitare a profesiei; d) de drept, prin deces sau pierderea capacităţii depline de exerciţiu.
SECŢIUNEA a 4-a Drepturile şi obligaţiile membrilor ART. 10 Membrii Colegiului Dieteticienilor din România au următoarele drepturi: a) de a fi înscrişi în evidenţele oficiale gestionate de Colegiul Dieteticienilor din România şi de a li se elibera acte doveditoare în acest sens; b) de a se adresa nemijlocit tuturor organelor de conducere ale Colegiului Dieteticienilor din România, naţionale sau teritoriale, şi de a primi informaţiile solicitate în legătură cu organizarea şi funcţionarea Colegiului Dieteticienilor din România; c) de a participa la programe de perfecţionare şi la alte forme de educaţie medicală continuă; d) de a participa la şedinţele organelor de conducere ale Colegiului Dieteticienilor din România, naţionale sau teritoriale, din care fac parte; e) de a-şi exprima opinia cu privire la subiectele în dezbatere în cadrul Colegiului Dieteticienilor din România, atât la nivel naţional, cât şi teritorial; f) de a alege şi de a fi aleşi în organele reprezentative ale Colegiului Dieteticienilor din România; g) de a participa la acţiunile organizate de Colegiul Dieteticienilor din România şi de a fi informaţi despre desfăşurarea acestora; h) de a contesta sancţiunile primite.
ART. 11 Membrii Colegiului Dieteticienilor din România au următoarele obligaţii: a) să cunoască şi să respecte legislaţia în vigoare referitoare la exercitarea profesiei de dietetician şi normele emise de Colegiul Dieteticienilor din România; b) să cunoască şi să respecte statutul, Regulamentul intern de organizare şi funcţionare şi Codul de etică şi deontologie al dieteticianului; c) să se preocupe de menţinerea şi îmbunătăţirea nivelului lor de cunoştinţe şi abilităţi profesionale în domeniul dieteticii şi să realizeze numărul minim de credite de educaţie medicală continuă; d) să manifeste un comportament demn în exercitarea profesiei şi să respecte limitele de competenţă prevăzute de lege, norme, statut şi alte reglementări; e) să fie asiguraţi pentru răspundere civilă profesională şi să răspundă pentru cazurile de malpraxis pe care le-au produs; f) să participe la şedinţele organelor de conducere ale Colegiului Dieteticienilor din România, naţionale sau teritoriale, din care fac parte; g) să îndeplinească cu bună-credinţă atribuţiile ce le revin ca urmare a exercitării unei funcţii în cadrul Colegiului Dieteticienilor din România; h) să nu producă prejudicii materiale sau morale Colegiului Dieteticienilor din România, organelor de conducere şi membrilor acestuia, iar, în cazul în care s-au produs, să le repare; i) să notifice colegiului teritorial orice situaţie de natură să modifice datele înscrise în evidenţele organizaţiei profesionale cu privire la membrii Colegiului Dieteticienilor din România, în termen de 10 zile de la apariţia acesteia sau de la data la care a avut cunoştinţă de aceasta; j) să păstreze confidenţialitatea asupra datelor cu caracter personal de care ia cunoştinţă în calitate de membru al Colegiului Dieteticienilor din România.
CAP. IV Incompatibilităţile funcţiilor de conducere ART. 12 (1) Persoanele care deţin funcţii de conducere în structurile Colegiului Dieteticienilor din România nu pot deţine funcţii de conducere în organizaţii sindicale sau în partidele politice. (2) Este incompatibilă atât calitatea de membru într-un organ de conducere şi administrare cu cea de membru într-un organ de control sau de jurisdicţie internă, cât şi calitatea de membru într-un organ de control sau jurisdicţie de nivel teritorial cu cea de membru într-un organ de control sau jurisdicţie de nivel naţional.
ART. 13 Sesizarea privind situaţia de incompatibilitate poate fi făcută de orice persoană, instituţie sau autoritate interesată.
ART. 14 (1) În termen de 10 zile de la apariţia stării de incompatibilitate, persoana aflată în stare de incompatibilitate este obligată să sesizeze Consiliul naţional şi să îşi exprime opţiunea alegerii pentru una dintre funcţiile deţinute pentru care a intervenit incompatibilitatea. (2) În cazul neexprimării opţiunii, Consiliul naţional va constata starea de incompatibilitate, informând Adunarea generală naţională.
ART. 15 După constatarea stării de incompatibilitate, Adunarea generală naţională va suspenda dreptul de exercitare a funcţiei de conducere pe toată perioada stării de incompatibilitate.
CAP. V Structura organizatorică SECŢIUNEA 1 Dispoziţii generale ART. 16 (1) Colegiul Dieteticienilor din România este organizat la nivel naţional şi teritorial. (2) La nivelul fiecărui judeţ, respectiv al municipiului Bucureşti se organizează şi funcţionează un colegiu teritorial care cuprinde toţi dieteticienii care exercită profesia în unitatea administrativ-teritorială respectivă. (3) Sediul colegiului teritorial este în oraşul de reşedinţă a judeţului, respectiv în municipiul Bucureşti, pentru Colegiul Teritorial Bucureşti. (4) În situaţia în care într-un judeţ nu se poate înfiinţa un colegiu teritorial, din cauza numărului redus de membri sau a imposibilităţii constituirii organelor de conducere, atunci membrii din această unitate administrativ-teritorială vor fi arondaţi unui alt colegiu teritorial, conform criteriilor stabilite prin Regulamentul intern de organizare şi funcţionare. (5) Niciun colegiu teritorial nu poate funcţiona în afara Colegiului Dieteticienilor din România.
ART. 17 Denumirea colegiului teritorial este „Colegiul Teritorial al Dieteticienilor din Judeţul....“ (Se completează denumirea judeţului în care funcţionează colegiul respectiv.).
SECŢIUNEA a 2-a Organele de conducere la nivel teritorial ART. 18 La nivel teritorial, organele de conducere ale Colegiului teritorial al Dieteticienilor din România sunt: a) adunarea generală teritorială; b) consiliul teritorial; c) preşedintele colegiului teritorial al dieteticienilor.
ART. 19 Adunarea generală teritorială este formată din toţi membrii Colegiului Dieteticienilor din România care îşi desfăşoară activitatea de dietetician pe teritoriul unui colegiu teritorial.
ART. 20 (1) Adunarea generală teritorială se întruneşte în şedinţe ordinare, o dată pe an, sau în şedinţe extraordinare, ori de câte ori este nevoie. (2) Şedinţele adunării generale teritoriale se convoacă de către consiliul teritorial, cu cel puţin 30 de zile înainte de data întrunirii, sau de către o treime din membrii consiliului teritorial de conducere, cu cel puţin 15 zile înainte de data întrunirii. (3) Convocarea şedinţei adunării generale teritoriale trebuie să cuprindă locul, data întrunirii şi ordinea de zi. (4) Adunarea generală teritorială adoptă hotărâri cu majoritate simplă, în prezenţa a două treimi din numărul membrilor săi. (5) Dacă la prima convocare nu s-a întrunit majoritatea de două treimi, în termen de 14 zile se organizează o nouă şedinţă cu aceeaşi ordine de zi, care va adopta hotărâri cu majoritate simplă, indiferent de numărul membrilor prezenţi.
ART. 21 Adunarea generală teritorială are următoarele atribuţii: a) aprobă proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli şi bilanţul contabil ale colegiului teritorial; b) analizează şi aprobă raportul financiar anual al colegiului teritorial; c) alege, prin vot secret, membrii consiliului teritorial, precum şi preşedintele consiliului teritorial; d) alege membrii comisiei de cenzori a colegiului teritorial; e) alege membrii comisiei teritoriale de disciplină şi arbitraj; f) alege reprezentanţii în Adunarea generală naţională şi în Consiliul naţional; g) analizează rapoartele anuale de activitate ale consiliului teritorial, comisiei de cenzori a colegiului teritorial şi comisiei teritoriale de disciplină şi arbitraj, precum şi alte informări şi propuneri ce îi sunt înaintate şi decide asupra acestora; h) deleagă atribuţii consiliului teritorial.
ART. 22 (1) Adunarea generală teritorială alege, prin vot secret, cu majoritate simplă, membrii consiliului teritorial, în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul total al membrilor săi. (2) Dacă la prima convocare nu s-a întrunit majoritatea de două treimi, în termen de maximum 14 zile se organizează o nouă şedinţă cu aceeaşi ordine de zi, care va adopta hotărâri cu majoritate simplă, indiferent de numărul membrilor prezenţi.
ART. 23 Consiliul teritorial are un număr de membri proporţional cu numărul dieteticienilor înscrişi în evidenţa colegiului teritorial la data alegerilor, respectiv: a) 3 membri, pentru un număr de la 20 până la 40 de dieteticieni înscrişi; b) 6 membri, pentru un număr de la 41 până la 100 de dieteticieni înscrişi; c) 9 membri, pentru un număr de la 101 până la 250 de dieteticieni înscrişi; d) 12 membri, pentru un număr de peste 250 de dieteticieni înscrişi.
ART. 24 (1) Consiliul teritorial conduce activitatea colegiului teritorial între două reuniuni ale adunării generale teritoriale. (2) Consiliile teritoriale se întrunesc lunar, în şedinţe ordinare, şi, ori de câte ori este nevoie, la cererea preşedintelui ori a majorităţii simple a membrilor săi. (3) Consiliul teritorial adoptă hotărâri cu majoritate simplă, în prezenţa a două treimi din numărul membrilor săi.
ART. 25 Consiliul teritorial are următoarele atribuţii: a) elaborează raportul de activitate, pe care îl înaintează spre analiză adunării generale teritoriale; b) întocmeşte propunerea de buget şi bilanţul contabil ale colegiului teritorial, pe care le supune aprobării adunării generale teritoriale; c) urmăreşte punerea în aplicare a hotărârilor adoptate de Adunarea generală naţională; d) elaborează structura organizatorică a colegiului teritorial şi o înaintează spre aprobare adunării generale teritoriale; e) întocmeşte raportul financiar anual ale colegiului teritorial, pe care îl supune analizei adunării generale teritoriale; f) aprobă angajarea şi efectuarea de cheltuieli necesare desfăşurării activităţii colegiului teritorial; g) ţine evidenţa membrilor colegiului teritorial; h) aprobă desemnarea nominală a şefilor de departamente/ compartimente din structura proprie; i) răspunde la sesizări, adrese, petiţii; j) îndeplineşte şi alte atribuţii delegate de către adunarea generală teritorială.
ART. 26 Preşedintele colegiului teritorial este ales de către adunarea generală teritorială.
ART. 27 Preşedintele colegiului teritorial are următoarele atribuţii: a) asigură conducerea şi coordonarea consiliului teritorial; b) conduce şedinţele consiliului teritorial; c) aprobă angajarea, suspendarea şi eliberarea din funcţie a personalului de specialitate şi administrativ; d) stabileşte atribuţiile şi programul de lucru ale membrilor consiliului teritorial şi ale personalului din subordine; e) încheie acte juridice în numele şi pe seama colegiului teritorial; f) administrează şi gestionează patrimoniul colegiului teritorial; g) reprezintă colegiul teritorial în relaţia cu persoanele fizice şi juridice; h) duce la îndeplinire hotărârile adunării generale şi deciziile organelor de conducere de la nivel naţional date în sarcina sa; i) rezolvă problemele şi lucrările curente.
ART. 28 În lipsa preşedintelui, acesta poate mandata un membru al consiliului teritorial pentru exercitarea sarcinilor sale, în tot sau numai în parte.
SECŢIUNEA a 3-a Organele de conducere la nivel naţional ART. 29 Organele de conducere ale Colegiului Dieteticienilor din România, la nivel naţional, sunt: a) Adunarea generală naţională; b) Consiliul naţional; c) Biroul executiv; d) preşedintele Colegiului Dieteticienilor din România.
ART. 30 (1) Adunarea generală naţională este constituită din reprezentanţii aleşi ai dieteticienilor din cadrul consiliilor teritoriale, conform normei de reprezentare de 1 la 3. (2) Adunarea generală naţională se întruneşte în şedinţe ordinare, o dată pe an, sau în şedinţe extraordinare, ori de câte ori este nevoie. (3) Şedinţele Adunării generale naţionale se convoacă de către Biroul executiv cu cel puţin 15 zile înainte de data întrunirii. (4) Convocarea şedinţei Adunării generale naţionale trebuie să cuprindă locul, data întrunirii şi ordinea de zi. (5) Adunarea generală naţională adoptă hotărâri cu majoritate simplă, în prezenţa a două treimi din numărul membrilor săi. (6) Dacă la prima convocare nu s-a întrunit majoritatea de două treimi, după două săptămâni se organizează o nouă şedinţă cu aceeaşi ordine de zi, care va adopta hotărâri cu majoritate simplă, indiferent de numărul membrilor prezenţi.
ART. 31 (1) Adunarea generală naţională are următoarele atribuţii: a) aprobă, în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul total al reprezentanţilor aleşi, Codul de etică şi deontologie al dieteticianului; b) adoptă proiectul Statutului Colegiului Dieteticienilor din România şi al Regulamentului intern de organizare şi funcţionare al Colegiului Dieteticienilor din România, care se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I; c) alege Comisia de cenzori a Colegiului Dieteticienilor din România şi Comisia superioară de disciplină şi arbitraj a Colegiului Dieteticienilor din România sau, în caz de vacantare a unor locuri înaintea expirării mandatului respectivului organ, alege membrii acestora; d) analizează rapoartele anuale de activitate ale Consiliului naţional al Colegiului Dieteticienilor din România, Comisiei de cenzori a Colegiului Dieteticienilor din România şi Comisiei superioare de disciplină şi arbitraj a Colegiului Dieteticienilor din România şi alte informări şi propuneri ce îi sunt înaintate şi decide asupra acestora; e) analizează raportul financiar anual al Colegiului Dieteticienilor din România şi aprobă situaţiile financiare anuale ale Colegiului Dieteticienilor din România; f) verifică activitatea Consiliului naţional al Colegiului Dieteticienilor din România, Comisiei de cenzori a Colegiului Dieteticienilor din România şi Comisiei superioare de disciplină şi arbitraj a Colegiului Dieteticienilor din România; g) aprobă Standardele de calitate a serviciilor profesionale în domeniul dieteticii; h) decide asupra tuturor celorlalte probleme date în competenţa ei prin prezentul statut, prin alte norme legale sau a căror rezolvare nu intră expres în atribuţiile altor organe ale Colegiului Dieteticienilor din România; i) aprobă bugetul anual de venituri şi cheltuieli al Colegiului Dieteticienilor din România; j) decide declanşarea anchetei disciplinare împotriva membrilor organelor de conducere.
(2) Adunarea generală naţională este condusă de preşedintele Colegiului Dieteticienilor din România.
ART. 32 Consiliul naţional conduce activitatea Colegiului Dieteticienilor din România între două reuniuni ale Adunării generale naţionale.
ART. 33 (1) Consiliul naţional este format din: - preşedinţii colegiilor teritoriale; – câte un reprezentant desemnat de adunarea generală teritorială din cadrul consiliului teritorial; – reprezentantul Ministerului Sănătăţii.
(2) Consiliul naţional se întruneşte în sesiuni trimestriale şi, ori de câte ori este nevoie, în sesiuni extraordinare, la cererea preşedintelui ori a cel puţin 1/3 dintre membrii săi. (3) Consiliul naţional se întruneşte legal în prezenţa a jumătate plus unu din numărul membrilor săi şi adoptă hotărâri cu votul majorităţii simple. (4) În situaţii de urgenţă, membrii Consiliului naţional îşi pot exprima votul asupra unei decizii şi prin corespondenţă, video sau electronic, pe baza majorităţii simple a voturilor.
ART. 34 Consiliul naţional are următoarele atribuţii: a) stabileşte strategia şi obiectivele generale ale Colegiului Dieteticienilor din România; b) stabileşte şi modifică însemnele Colegiului Dieteticienilor din România; c) aprobă propunerile Biroului executiv privind înfiinţarea, desfiinţarea sau reorganizarea colegiilor teritoriale sau a unor organe consultative de la nivel naţional; d) alege din rândul membrilor săi Biroul executiv şi preşedintele Colegiului Dieteticienilor din România; e) alege din rândul membrilor săi o persoană pentru a ocupa funcţia electivă rămasă vacantă în cadrul Biroului executiv; f) deleagă atribuţii Biroului executiv; g) verifică activitatea colegiilor teritoriale; h) stabileşte valoarea cotizaţiei şi condiţiile în care se plăteşte, precum şi alte taxe; i) decide cotele în care se împart veniturile Colegiului Dieteticienilor din România între bugetul central şi bugetele colegiilor teritoriale; j) stabileşte limita valorică de competenţă în angajarea de cheltuieli pentru organele de conducere ale Colegiului Dieteticienilor din România; k) aprobă Programul naţional de educaţie medicală continuă şi stabileşte numărul minim de credite care trebuie cumulat de către membrii Colegiului Dieteticienilor din România; l) stabileşte valoarea riscului asigurat în cadrul asigurărilor de răspundere civilă pentru membrii Colegiului Dieteticienilor din România; m) elaborează metodologia de reatestare a competenţei profesionale a membrilor Colegiului Dieteticienilor din România; n) elaborează criteriile şi standardele de dotare a cabinetelor de practică independentă; o) elaborează Standardele de calitate a serviciilor profesionale în domeniul dieteticii, pe care le supune aprobării Adunării generale naţionale.
ART. 35 (1) Activitatea Colegiului Dieteticienilor din România este coordonată între sesiunile Consiliului naţional de Biroul executiv. (2) Biroul executiv al Consiliului naţional este alcătuit din preşedinte, 2 vicepreşedinţi şi un secretar naţional, aleşi prin vot secret de membrii Consiliului naţional din rândul acestora.
ART. 36 (1) Biroul executiv al Colegiului Dieteticienilor din România are următoarele atribuţii: a) asigură coordonarea şi conducerea activităţii curente a Colegiului Dieteticienilor din România între sesiunile Consiliului naţional; b) convoacă Adunarea generală naţională a Colegiului Dieteticienilor din România şi Consiliul naţional în şedinţe ordinare şi extraordinare; c) întocmeşte proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli al Colegiului Dieteticienilor din România, pe baza bugetelor teritoriale, pe care îl supune aprobării Adunării generale naţionale; d) întocmeşte raportul financiar anual al Colegiului Dieteticienilor din România, pe care îl supune aprobării Adunării generale naţionale; e) elaborează raportul anual de activitate al Colegiului Dieteticienilor din România în vederea prezentării în cadrul şedinţei Adunării generale naţionale; f) prezintă Adunării generale naţionale execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli; g) coordonează elaborarea proiectului de strategie sau de modificare a acesteia; h) elaborează proiectul Codului de etică şi deontologie al dieteticianului, pe care îl supune aprobării Adunării generale naţionale; i) elaborează proiectul Statutului şi al Regulamentului intern de organizare şi funcţionare, pe care le supune adoptării Adunării generale naţionale şi le înaintează spre aprobare ministrului sănătăţii; j) urmăreşte punerea în aplicare a hotărârilor adoptate de Adunarea generală naţională şi Consiliul naţional; k) decide cu privire la actele juridice ce urmează să fie încheiate în numele şi pe seama Colegiului Dieteticienilor din România; l) aprobă angajarea şi efectuarea de cheltuieli necesare desfăşurării activităţii Colegiului Dieteticienilor din România; m) stabileşte structura organizatorică a Colegiului Dieteticienilor din România şi aprobă angajarea, suspendarea şi eliberarea din funcţie a personalului de specialitate şi administrativ; n) propune Consiliului naţional înfiinţarea, desfiinţarea sau reorganizarea colegiilor teritoriale sau a unor organe consultative ale Colegiului Dieteticienilor din România de la nivel naţional; o) aprobă afilierea Colegiului Dieteticienilor din România la organizaţii profesionale internaţionale; p) răspunde de buna administrare a patrimoniului Colegiului Dieteticienilor din România.
(2) Biroul executiv se întruneşte legal în prezenţa a jumătate plus unu din numărul membrilor săi şi adoptă hotărâri cu votul majorităţii simple.
ART. 37 (1) Preşedintele Colegiului Dieteticienilor din România este ales dintre membrii Consiliului naţional de către Adunarea generală naţională prin vot secret şi liber exprimat, cu ocazia primei şedinţe de plen. (2) Preşedintele Colegiului Dieteticienilor din România are următoarele atribuţii: a) asigură conducerea şi coordonarea Colegiului Dieteticienilor din România; b) conduce lucrările Adunării generale naţionale şi ale Consiliului naţional; c) încheie acte juridice privind angajarea, suspendarea şi eliberarea din funcţie a personalului de specialitate şi administrativ; d) stabileşte atribuţiile şi programul de lucru ale personalului din subordine; e) încheie acte juridice în numele şi pe seama Colegiului Dieteticienilor din România; f) reprezintă Colegiul Dieteticienilor din România în relaţia cu persoanele fizice şi juridice; g) asigură activitatea permanentă a Colegiului Dieteticienilor din România, rezolvă problemele şi lucrările curente; h) propune Consiliului naţional convocarea consiliului teritorial în situaţia în care la nivelul colegiilor teritoriale apar probleme de organizare şi funcţionare, încălcări ale prevederilor legale, ale deciziilor Consiliului naţional sau ale hotărârilor Adunării generale naţionale, care sunt de natură să aducă prejudicii organizaţiei sau să afecteze buna desfăşurare a activităţilor care fac obiectul de activitate al Colegiului Dieteticienilor din România; i) duce la îndeplinire hotărârile organelor de conducere ierarhic superioare.
ART. 38 În lipsa preşedintelui, acesta poate mandata un membru al Biroului executiv pentru exercitarea sarcinilor sale sau numai o parte a acestora.
SECŢIUNEA a 4-a Dispoziţii comune ART. 39 (1) Hotărârile organelor de conducere ale Colegiului Dieteticienilor din România se consemnează în scris şi se comunică membrilor organului respectiv, precum şi organului ierarhic inferior. (2) Hotărârile cu caracter normativ se publică, iar cele cu caracter individual se comunică celor interesaţi, producând efecte de la data publicării, respectiv comunicării lor. (3) Hotărârile organelor de conducere sunt obligatorii pentru toţi membrii Colegiului Dieteticienilor din România.
SECŢIUNEA a 5-a Reprezentantul Ministerului Sănătăţii ART. 40 (1) Ministerul Sănătăţii, în calitate de autoritate centrală în domeniul sănătăţii publice, urmăreşte ca activitatea Colegiului Dieteticienilor din România să se desfăşoare în condiţiile legii. (2) Reprezentantul autorităţii centrale în domeniul sănătăţii publice cu rang de secretar de stat este membru al Consiliului naţional al Colegiului Dieteticienilor din România şi este numit prin ordin al ministrului sănătăţii. (3) În cazul în care reprezentantul autorităţii centrale în domeniul sănătăţii publice constată că nu sunt respectate prevederile legale, acesta sesizează organele de conducere ale Colegiului Dieteticienilor din România, care în termen de 15 zile au obligaţia de a adopta măsurile necesare de încadrare în normele legale în vigoare şi de a informa Ministerul Sănătăţii în acest sens. (4) În cazul nerespectării prevederilor alin. (3), Ministerul Sănătăţii se adresează instanţelor judecătoreşti.
SECŢIUNEA a 6-a Departamente şi compartimente de specialitate ART. 41 (1) La nivelul Consiliului naţional sau al consiliilor teritoriale ale Colegiului Dieteticienilor din România funcţionează departamente, compartimente, comisia de cenzori, comisia de disciplină şi arbitraj, precum şi alte comisii, aprobate prin hotărâre a Adunării generale naţionale, respectiv a Consiliului teritorial. (2) Structura organizatorică a colegiilor teritoriale se adoptă prin hotărâre a Consiliului naţional. (3) Structura şi atribuţiile departamentelor, compartimentelor şi comisiilor sunt stabilite prin Regulamentul intern de organizare şi funcţionare al Colegiului Dieteticienilor din România. (4) În limita numărului de posturi aprobat, Consiliul naţional, respectiv consiliul teritorial, în funcţie de necesităţile concrete, angajează, în condiţiile legii, personal de specialitate, tehnic şi administrativ pentru buna desfăşurare a activităţii sale.
SECŢIUNEA a 7-a Alte organe specializate ART. 42 (1) Organele de jurisdicţie internă ale Colegiului Dieteticienilor din România sunt, la nivel naţional, Comisia superioară de disciplină şi arbitraj, iar la nivel teritorial, comisiile teritoriale de disciplină şi arbitraj. (2) Procedura privind constituirea şi funcţionarea organelor de jurisdicţie internă sunt stabilite prin Regulamentul intern de organizare şi funcţionare. (3) Mandatul membrilor comisiilor de disciplină şi arbitraj este de 4 ani.
ART. 43 În funcţie de necesităţi se pot institui, cu caracter permanent sau temporar, comisii cu rol consultativ, constituite pe diverse criterii, conform prevederilor Regulamentului intern de organizare şi funcţionare.
ART. 44 (1) Organele de control ale Colegiului Dieteticienilor din România sunt, la nivel naţional, Comisia de cenzori a Colegiului Dieteticienilor din România, iar la nivel teritorial, comisiile teritoriale de cenzori. (2) Comisia de cenzori a Colegiului Dieteticienilor din România poate controla activitatea colegiilor teritoriale şi a organelor de conducere ale acestora. (3) Procedura de constituire şi funcţionare a comisiilor menţionate la alin. (1) sunt stabilite prin Regulamentul intern de organizare şi funcţionare. (4) Mandatul membrilor comisiilor de cenzori este de 4 ani. (5) Pentru activitatea desfăşurată, cenzorii pot primi o indemnizaţie al cărei cuantum se stabileşte prin hotărâre a Consiliului naţional al Colegiului Dieteticienilor din România.
CAP. VI Alegerea reprezentanţilor în organele de conducere ART. 45 (1) Alegerea organelor de conducere ale Colegiului Dieteticienilor din România se desfăşoară de la nivel teritorial la nivel naţional. (2) Alegerile la nivel teritorial şi la nivel naţional se desfăşoară la date diferite pentru fiecare din organele de conducere. (3) Organizarea şi desfăşurarea alegerilor se vor stabili printr-un regulament electoral elaborat de Consiliul naţional al Colegiului Dieteticienilor din România şi aprobat de Adunarea generală naţională. (4) În vederea organizării şi desfăşurării alegerilor organelor de conducere ale Colegiului Dieteticienilor din România se vor constitui comisii electorale locale de către consiliile teritoriale, respectiv o comisie electorală centrală organizată de Consiliul naţional. (5) Comisia electorală centrală va coordona desfăşurarea alegerilor şi va emite instrucţiuni cu rol de îndrumare în vederea aplicării unitare a regulamentului electoral.
ART. 46 (1) Membrii comisiilor electorale nu pot candida la funcţiile de conducere pentru care se organizează alegerile. (2) La nivel teritorial, dreptul de a alege şi de a fi ales se poate exercita numai în cadrul colegiului al cărui membru este dieteticianul respectiv.
ART. 47 Membrii consiliului teritorial, precum şi reprezentanţii în Adunarea generală naţională şi în Consiliul naţional se aleg prin vot secret şi liber exprimat de către membrii adunărilor generale teritoriale.
ART. 48 (1) Durata mandatului organelor de conducere ale Colegiului Dieteticienilor din România este de 4 ani. (2) Organele de conducere au dreptul să candideze cel mult două mandate consecutive. (3) Membrii aleşi în organe reprezentative ale Colegiului Dieteticienilor din România au dreptul la decontarea cheltuielilor de deplasare, conform legislaţiei în vigoare.
CAP. VII Patrimoniul Colegiului Dieteticienilor din România ART. 49 (1) Patrimoniul Colegiului Dieteticienilor din România este alcătuit din totalitatea bunurilor mobile şi imobile, mijloace băneşti, titluri de valoare, dobândite în condiţiile legii. (2) Evidenţa, gestiunea şi reglementarea utilizării patrimoniului se fac conform dispoziţiilor legale în vigoare, ale prezentului statut, ale Regulamentului intern de organizare şi funcţionare sau altor reglementări interne ale Colegiului Dieteticienilor din România. (3) Patrimoniul nu poate fi utilizat decât pentru atingerea scopului Colegiului Dieteticienilor din România.
ART. 50 (1) Veniturile Colegiului Dieteticienilor din România se constituie din următoarele surse: a) taxe de înscriere; b) cotizaţii ale membrilor; c) donaţii şi sponsorizări de la persoane fizice ori juridice, potrivit legii; d) fonduri rezultate din diferite taxe pentru manifestări ştiinţifice, în condiţiile legii; e) contravaloarea serviciilor prestate membrilor sau persoanelor fizice şi juridice, inclusiv din organizarea de cursuri şi alte forme de educaţie continuă; f) încasări din vânzarea publicaţiilor proprii; g) drepturi editoriale h) alte surse, în condiţiile legii.
(2) Taxele de înscriere şi cotizaţiile membrilor vor fi stabilite prin hotărâre a Consiliului naţional al Colegiului Dieteticienilor din România.
CAP. VIII Răspunderea disciplinară a membrilor Colegiului Dieteticienilor din România SECŢIUNEA 1 Principiile anchetei disciplinare ART. 51 (1) Membrii Colegiului Dieteticienilor din România răspund disciplinar pentru nerespectarea legislaţiei din domeniul profesiei, a Codului de etică şi deontologie al dieteticianului, a regulilor de bună practică profesională, a Statutului Colegiului Dieteticienilor din România, pentru nerespectarea deciziilor obligatorii adoptate, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare, de organele de conducere ale Colegiului Dieteticienilor din România, precum şi pentru orice fapte săvârşite în legătură cu profesia care sunt de natură să prejudicieze onoarea şi prestigiul profesiei sau ale Colegiului Dieteticienilor din România. (2) Răspunderea disciplinară prevăzută la alin. (1) este angajată în funcţie de gravitatea abaterii. (3) Constituie abatere disciplinară fapta prin care se încalcă prevederile Legii nr. 256/2015, ale prezentului statut, ale Regulamentului intern de organizare şi funcţionare al Colegiului Dieteticienilor din România, ale Codului de etică şi deontologie al dieteticianului, precum şi ale celorlalte acte normative emise de Colegiul Dieteticienilor din România.
ART. 52 (1) Sancţiunile disciplinare pe care organele de conducere ale Colegiului Dieteticienilor din România le pot aplica sunt următoarele: a) mustrarea; b) avertismentul; c) suspendarea calităţii de membru al Colegiului Dieteticienilor din România şi informarea Ministerului Sănătăţii şi a angajatorului cu privire la retragerea dreptului de exercitare a profesiei pe perioada respectivă; d) retragerea calităţii de membru al Colegiului Dieteticienilor din România şi informarea Ministerului Sănătăţii şi a angajatorului cu privire la retragerea dreptului de exercitare a profesiei.
(2) Sancţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a)-c) se aplică de consiliul teritorial al Colegiului teritorial. (3) Sancţiunea prevăzută la alin. (1) lit. d) se aplică de Consiliul naţional al Colegiului Dieteticienilor din România.
ART. 53 (1) Contestaţiile împotriva hotărârilor consiliului teritorial se adresează Consiliului naţional al Colegiului Dieteticienilor din România în termen de 30 de zile de la comunicare. (2) Contestaţia împotriva hotărârii Consiliului naţional se depune la judecătoria în a cărei circumscripţie teritorială îşi desfăşoară activitatea dieteticianul, în termen de 30 de zile de la comunicare.
ART. 54 Cercetarea disciplinară se desfăşoară în limitele prezentului statut, ale Regulamentului intern de organizare şi funcţionare al Colegiului Dieteticienilor din România şi ale Codului de etică şi deontologie al dieteticianului.
ART. 55 (1) Fiecare membru al Colegiului Dieteticienilor din România beneficiază de prezumţia de nevinovăţie până la soluţionarea cauzei. (2) Fiecare membru al Colegiului Dieteticienilor din România are dreptul de a se apăra, prin orice mijloc legal, atunci când a fost acuzat de săvârşirea unei abateri.
ART. 56 Limba în care se desfăşoară ancheta disciplinară şi procedura de soluţionare a plângerii este limba română; persoanele care nu vorbesc sau nu înţeleg limba română au dreptul de a se exprima şi/sau de a se apăra prin intermediul unui traducător autorizat.
SECŢIUNEA a 2-a Competenţa organelor jurisdicţionale ART. 57 (1) Sesizările sunt adresate în primă instanţă colegiilor teritoriale, respectiv comisiilor teritoriale de disciplină şi arbitraj. (2) Cercetarea faptelor, adunarea dovezilor şi propunerea unei sancţiuni sunt de competenţa comisiei teritoriale de disciplină şi arbitraj.
ART. 58 Membrii Colegiului Dieteticienilor din România care au participat la soluţionarea unei cauze în primă instanţă nu pot face parte din organele competente să cerceteze şi să soluţioneze contestaţiile îndreptate împotriva acestor hotărâri.
ART. 59 Membrii Colegiului Dieteticienilor din România care fac parte din organele de cercetare şi soluţionare a sesizărilor sunt obligaţi să se abţină, cu precizarea cauzei ce constituie motivul abţinerii, în următoarele situaţii: a) dacă au un interes personal în respectiva cauză; b) dacă sunt implicaţi soţii acestora, precum şi rudele sau afinii până la gradul IV inclusiv.
ART. 60 În cazul în care nu a fost formulată declaraţia de abţinere, membrul Colegiului Dieteticienilor din România care se află în una dintre situaţiile menţionate la art. 58 şi 59 poate fi recuzat la cererea oricărei persoane care participă la soluţionarea cauzei.
ART. 61 Consiliul teritorial, respectiv Consiliul naţional, după caz, va soluţiona cererile de abţinere şi de recuzare în termen de maximum 3 zile şi va dispune înlocuirea membrului aflat în situaţiile prevăzute la art. 58-60.
SECŢIUNEA a 3-a Plângerea ART. 62 Dreptul de a face plângere/sesizare împotriva unui dietetician autorizat aparţine persoanei vătămate, soţului/soţiei sau rudelor de gradul I sau II ale acesteia, reprezentantului legal, precum şi membrilor Colegiului Dieteticienilor din România care justifică un interes în respectiva cauză.
ART. 63 (1) Sesizările împotriva dieteticienilor se depun la colegiile teritoriale/municipiului Bucureşti din raza teritorială în care îşi desfăşoară activitatea membrul Colegiului Dieteticienilor din România împotriva căruia a fost formulată plângerea. (2) Sesizarea se depune personal, prin mandatar ori poate fi trimisă prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire. (3) Persoanele lipsite de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă pot face sesizare prin reprezentanţii legali. (4) În cazuri de notorietate organele competente se pot sesiza din oficiu. (5) Dacă în cursul soluţionării unei abateri disciplinare se conturează elementele săvârşirii unei infracţiuni, organele competente au obligaţia de a sesiza organele de urmărire penală.
ART. 64 (1) Sesizarea este considerată admisibilă dacă conţine următoarele elemente: numele, prenumele, domiciliul petiţionarului, elemente de identificare ale dieteticianului împotriva căruia se îndreaptă petiţia, locul şi contextul în care s-a săvârşit fapta, descrierea faptei, mijloacele de probă, semnătura petiţionarului. (2) Plângerea care nu conţine elementele prevăzute la alin. (1) va fi respinsă, ca inadmisibilă, prin decizie a consiliului teritorial, respectiv a Consiliului naţional, după caz, la propunerea comisiei teritoriale/superioare de disciplină şi arbitraj.
ART. 65 (1) Termenul în care poate fi depusă sesizarea este de 30 de zile de la data săvârşirii sau de la luarea la cunoştinţă a săvârşirii faptei, dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârşirii ei. (2) Sesizarea depusă după expirarea termenului de mai sus va fi respinsă, ca tardivă, prin decizie a consiliului teritorial, respectiv a Consiliului naţional, după caz.
SECŢIUNEA a 4-a Procedura de soluţionare a sesizărilor SUBSECŢIUNEA 1 Prevederi generale ART. 66 La primirea sesizării, consiliul teritorial, respectiv Consiliul naţional, după caz, o repartizează comisiei teritoriale/superioare de disciplină şi arbitraj, după caz, care va verifica condiţiile de admisibilitate şi de competenţă şi va formula concluzii în cazurile menţionate la art. 64 şi 65.
ART. 67 Decizia de respingere a sesizării ca inadmisibilă sau tardivă se emite de consiliul teritorial, respectiv de Consiliul naţional, după caz, la propunerea comisiei teritoriale/superioare de disciplină şi arbitraj şi se comunică petiţionarului.
ART. 68 Comisia teritorială/superioară de disciplină şi arbitraj, constatând îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate, va declanşa acţiunea disciplinară şi va începe efectuarea cercetării în cauza respectivă.
ART. 69 (1) Cercetarea disciplinară se efectuează în termen de maximum 3 luni de la înregistrarea sesizării la comisia teritorială/superioară de disciplină şi arbitraj şi se consideră încheiată la data înaintării referatului către consiliul teritorial, respectiv Consiliul naţional. (2) Hotărârea de soluţionare se va adopta la prima şedinţă a consiliului teritorial, respectiv a Consiliului naţional.
ART. 70 Procedura de soluţionare a sesizării constă în: cercetarea faptei, adunarea dovezilor, solicitarea de opinii calificate, apelarea la oricare alt mijloc legal ce poate contribui la soluţionarea cauzei (în anumite cazuri), propunerea sancţiunii.
ART. 71 Constituie abatere disciplinară: a) faptele prin care se încalcă drepturile pacientului, precum şi onoarea, demnitatea confraţilor şi a celorlalte persoane cu care dieteticienii intră în relaţii profesionale; b) neîndeplinirea obligaţiilor profesionale sau îndeplinirea acestora cu neglijenţă, nepăsare, în mod repetat; c) neparticiparea la programele de pregătire profesională şi perfecţionare, având drept consecinţă nerealizarea numărului de credite stabilit de Consiliul naţional; d) neplata sau refuzul de a plăti cotizaţia de membru, pentru o perioadă de peste 6 luni; e) nerespectarea obligaţiei de a păstra secretul profesional; f) desfăşurarea de activităţi politice în cadrul Colegiului Dieteticienilor din România sau cu ocazia manifestărilor organizate de acesta; g) orice faptă prin care se încalcă, cu vinovăţie (intenţie sau din culpă), prevederile prezentului statut, ale Codului de etică şi deontologie al dieteticianului şi/sau legislaţia din domeniul profesiei.
SUBSECŢIUNEA a 2-a Cercetarea faptei ART. 72 (1) Cercetarea faptei constă în: audierea persoanelor implicate, a martorilor, solicitarea unor înscrisuri oficiale, administrarea probelor propuse de părţile implicate, solicitarea de opinii calificate personalului specializat care are competenţă maximă pe anumite domenii, de la caz la caz: medici, jurişti etc., apelarea la oricare alt mijloc legal ce poate contribui la soluţionarea cauzei. (2) În cazul în care membrul împotriva căruia s-a depus plângere este convocat la audieri şi nu se prezintă, se va considera că recunoaşte săvârşirea faptei, dacă acesta nu justifică absenţa sa la audieri.
ART. 73 (1) În procesul de individualizare a sancţiunii se va ţine seama de următoarele elemente: a) împrejurările în care a fost săvârşită fapta; b) rezultatul imediat şi de durată al faptei; c) modul şi mijloacele de săvârşire; d) atitudinea membrului pe parcursul desfăşurării anchetei.
(2) Repetarea unei abateri disciplinare constituie circumstanţă agravantă, care va fi avută în vedere la propunerea sancţiunii.
SUBSECŢIUNEA a 3-a Propunerea sancţiunii ART. 74 Comisia teritorială de disciplină şi arbitraj întocmeşte un referat de soluţionare către consiliul teritorial, care cuprinde: a) prezentarea datelor de identificare a persoanei care a făcut sesizarea; b) prezentarea reclamaţiei şi a faptei; c) probele administrate; d) atitudinea membrului pe parcursul desfăşurării anchetei; e) concluzia comisiei teritoriale de disciplină şi arbitraj; f) sancţiunea propusă a se aplica sau alte măsuri necesare; g) semnăturile preşedintelui şi membrilor comisiei.
ART. 75 Cercetarea disciplinară de la nivelul comisiei teritoriale/superioare de disciplină şi arbitraj se consideră finalizată prin transmiterea referatului, împreună cu dosarul cauzei, către consiliul teritorial, respectiv către Consiliul naţional, după caz.
ART. 76 (1) Aplicarea sancţiunii este de competenţa consiliului teritorial, iar în situaţia în care persoana care face obiectul cercetării exercită o funcţie de conducere, competenţa aparţine Consiliului naţional. (2) Consiliul teritorial, respectiv Consiliul naţional emite hotărârea de sancţionare, care va fi comunicată prin scrisoare recomandată petentului, persoanei reclamate, persoanei juridice cosemnatare a contractului individual de muncă şi, după caz, Ministerului Sănătăţii, în termen de maximum 10 zile de la adoptarea sa.
ART. 77 Hotărârea va cuprinde, sub sancţiunea nulităţii absolute, următoarele elemente: a) menţionarea organului competent care a soluţionat plângerea; b) menţionarea organului competent care a efectuat cercetarea faptei; c) numele, prenumele, funcţia, angajatorul la care lucrează membrul în cauză; d) obiectul plângerii, descrierea faptelor, cu arătarea dovezilor pe care se fundamentează hotărârea; e) sancţiunea aplicată şi perioada pentru care se aplică, după caz; f) temeiul de drept în baza căruia se aplică sancţiunea; g) calea de atac, termenul de contestaţie şi organul competent să soluţioneze contestaţia; h) semnătura reprezentantului legal al colegiului teritorial ori al Colegiului Dieteticienilor din România, după caz.
SECŢIUNEA a 5-a Căile de atac SUBSECŢIUNEA 1 Contestaţia ART. 78 Dreptul de a introduce contestaţie aparţine atât persoanei care a depus sesizarea, cât şi membrului împotriva căruia s-a dispus sancţiunea.
ART. 79 Hotărârile consiliului teritorial prin care se soluţionează acţiunea disciplinară se pot contesta la Consiliul naţional al Colegiului Dieteticienilor din România în termen de maximum 30 de zile de la data comunicării.
ART. 80 Contestaţia trebuie să cuprindă, sub sancţiunea neadmiterii acesteia, următoarele elemente: a) numele, prenumele, domiciliul contestatarului; b) indicarea hotărârii/deciziei care se contestă; c) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază contestaţia şi dovezile în susţinerea acestor motive; d) semnătura petiţionarului.
ART. 81 În condiţiile în care Consiliul naţional admite contestaţia, Comisia superioară de disciplină şi arbitraj a Colegiului Dieteticienilor din România va solicita Comisiei teritoriale de disciplină şi arbitraj dosarul complet al cauzei, ce se va trimite în maximum 10 zile de la comunicarea solicitării.
ART. 82 Comisia superioară de disciplină a Colegiului Dieteticienilor din România, în soluţionarea contestaţiei, poate dispune păstrarea sancţiunii aplicate, în tot sau în parte, anularea sancţiunii aplicate sau respingerea contestaţiei ca nefondată.
SUBSECŢIUNEA a 2-a Acţiunea judecătorească ART. 83 Este dreptul oricărei părţi să conteste hotărârea Comisiei superioare de disciplină şi arbitraj în termen de 30 de zile de la comunicarea acesteia.
ART. 84 Contestaţia se depune la judecătoria în a cărei rază de circumscripţie îşi desfăşoară activitatea membrul Colegiului Dieteticienilor din România în cauză.
ART. 85 Sancţiunile se înscriu în dosarele de avizare ale membrilor Colegiului Dieteticienilor din România şi constituie recomandări negative pentru acordarea reavizării.
SECŢIUNEA a 6-a Prescripţia sancţiunilor disciplinare ART. 86 Sancţiunile disciplinare pronunţate se prescriu prin înlăturarea consecinţelor sancţionării, astfel: a) mustrarea se prescrie în termen de 6 luni de la data săvârşirii faptei, cu condiţia să nu fi intervenit o nouă sancţiune disciplinară; b) avertismentul se prescrie în termen de 12 luni de la data săvârşirii faptei, cu condiţia să nu fi intervenit o nouă sancţiune disciplinară; c) suspendarea se prescrie în termen de 24 de luni de la data expirării perioadei de suspendare, cu condiţia să nu fi intervenit o nouă sancţiune disciplinară; d) retragerea calităţii de membru al Colegiului Dieteticienilor din România pentru o perioadă limitată se prescrie în termen de 24 de luni de la data expirării perioadei interdicţiei, cu condiţia să nu fi intervenit o nouă sancţiune disciplinară.
ART. 87 Cursul termenului prescripţiei se întrerupe în momentul în care s-a pronunţat o nouă sancţiune disciplinară; după fiecare întrerupere începe să curgă un nou termen de prescripţie.
ART. 88 Pe perioada aplicării unei sancţiuni dintre cele prevăzute la art. 52 alin. (1) lit. c) şi d), membrul Colegiului Dieteticienilor din România este supus următoarelor interdicţii: a) nu poate avea calitatea de membru al Colegiului Dieteticienilor din România; b) nu are drept de vot şi nici dreptul de a fi ales în organele de conducere ale Colegiului Dieteticienilor din România (până la împlinirea termenului de prescripţie); c) nu poate beneficia de drepturile ce decurg din autorizaţia de liberă practică, mai ales de dreptul de a-şi practica profesia.
ART. 89 Dispoziţiile prezentului capitol se completează în mod corespunzător cu prevederile Codului de etică şi deontologie al dieteticianului, precum şi ale Regulamentului intern de organizare şi funcţionare şi cu normele legale în vigoare.
ART. 90 Răspunderea disciplinară a membrilor Colegiului Dieteticienilor din România nu exclude răspunderea civilă, contravenţională şi penală.
CAP. IX Răspunderea disciplinară a organelor de conducere la nivel teritorial şi naţional ART. 91 Membrii aleşi în funcţiile de conducere care nu respectă prevederile Legii nr. 256/2015, ale prezentului statut, precum şi hotărârile Consiliului naţional se sancţionează disciplinar.
ART. 92 (1) Sancţiunile disciplinare aplicate în situaţiile prevăzute la art. 91 sunt următoarele: a) avertisment scris; b) suspendarea din funcţia de conducere de la o lună la un an; c) revocarea din funcţia de conducere.
(2) Sancţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) se aplică de către Consiliul naţional al Colegiului Dieteticienilor din România. (3) Sancţiunile prevăzute la alin. (1) lit. b) şi c) se aplică de către Adunarea generală naţională a Colegiului Dieteticienilor din România.
ART. 93 Sunt considerate abateri în exercitarea funcţiei următoarele fapte: a) comportamentul necuviincios faţă de membrii Colegiului Dieteticienilor din România sau faţă de organele de conducere ale Colegiului Dieteticienilor din România; b) absenţa nemotivată de la 3 şedinţe consecutive ale organului de conducere din care face parte; c) nerespectarea hotărârilor Adunării generale naţionale sau ale Consiliului naţional; d) încălcarea dispoziţiilor cu privire la incompatibilităţi sau conflicte de interese; e) refuzul de a pune la dispoziţia organelor de control documentele privind situaţia financiară a colegiului teritorial; f) orice alte încălcări ale normelor şi hotărârilor luate de organele de conducere ale Colegiului Dieteticienilor din România.
ART. 94 Răspunderea disciplinară a organelor de conducere ale Colegiului Dieteticienilor din România, la nivel teritorial şi naţional, nu exclude răspunderea civilă, contravenţională, penală sau materială, după caz, potrivit legii.
ART. 95 (1) Contestaţiile împotriva sancţiunii prevăzute la art. 92 alin. (1) lit. a) se adresează Adunării generale naţionale a Colegiului Dieteticienilor din România, în termen de 30 de zile de la comunicarea sancţiunii. (2) Sancţiunile prevăzute la art. 92, alin. (1) lit. b) şi c) pot fi contestate la instanţele judecătoreşti în a căror circumscripţie teritorială îşi desfăşoară activitatea persoana sancţionată, în termen de 30 de zile de la comunicarea sancţiunii.
ART. 96 (1) Sesizarea/Plângerea cu privire la săvârşirea unor abateri disciplinare de către persoanele care deţin funcţii de conducere se formulează în scris şi se adresează Consiliului naţional. (2) La primirea sesizării, Consiliul naţional o înaintează spre soluţionare Comisiei superioare de disciplină şi arbitraj. (3) Sesizarea va cuprinde următoarele elemente: a) numele, prenumele şi domiciliul petiţionarului; b) numele, prenumele şi funcţia persoanei/persoanelor de conducere împotriva căreia/cărora se îndreaptă sesizarea; c) locul şi contextul în care s-a săvârşit fapta; d) descrierea faptei care constituie obiectul sesizării şi data săvârşirii acesteia; e) mijloacele de probă; f) semnătura petiţionarului.
(4) Sesizările anonime nu se iau în considerare. (5) Sesizarea care nu conţine elementele prevăzute la alin. (3) va fi respinsă ca inadmisibilă, prin decizia Consiliului naţional, la propunerea Comisiei superioare de disciplină şi arbitraj. (6) Sesizarea poate fi formulată din oficiu (autosesizarea) sau de către orice persoană care are cunoştinţă de săvârşirea unor abateri disciplinare.
CAP. X Dispoziţii finale ART. 97 Prevederile prezentului statut se completează cu dispoziţiile Codului de etică şi deontologie al dieteticianului şi cu dispoziţiile Regulamentului intern de organizare şi funcţionare al Colegiului Dieteticienilor din România.
ART. 98 Hotărârile cu caracter normativ ale organelor de conducere la nivel naţional ale Colegiului Dieteticienilor din România se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
ART. 99 (1) Primele alegeri pentru desemnarea organelor de conducere ale Colegiului Dieteticienilor din România vor fi organizate de Comisia naţională electorală, constituită din: a) un reprezentant al Ministerului Sănătăţii; b) 2-4 reprezentanţi ai asociaţiilor profesionale ale dieteticienilor.
(2) Din cadrul comisiei menţionate la alin. (1) poate face parte şi câte un reprezentant al instituţiilor de învăţământ superior care au un program de licenţă acreditat în specialitatea nutriţie şi dietetică. (3) Instituţiile menţionate la alin. (1) şi (2) nominalizează persoanele care vor face parte din Comisia naţională electorală, iar componenţa acesteia se aprobă prin referat de către ministrul sănătăţii. (4) În vederea organizării primelor alegeri, Comisia naţională electorală va elabora un regulament electoral propriu. (5) Activitatea Comisiei naţionale electorale încetează odată cu constituirea legală a primelor organe de conducere ale Colegiului Dieteticienilor din România. (6) În vederea organizării primelor alegeri pentru constituirea organelor de conducere ale Colegiului Dieteticienilor din România, dieteticienii care participă la procesul electoral trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii: a) să deţină un titlu oficial de calificare în nutriţie şi dietetică; b) să deţină o diplomă de masterat în domeniul nutriţiei şi dieteticii sau să facă dovada efectuării activităţii de practică de 1 an în domeniul nutriţiei şi dieteticii prin unul dintre următoarele documente: - contract individual de muncă; – contract prestări servicii; – contract de voluntariat; – adeverinţă; – alte documente justificative.
ANEXA 1 la statut *) Anexa la statut este reprodusă în facsimil. SIGLA Colegiului Dieteticienilor din România (a se vedea imaginea asociată)
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
