Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
STATUTUL CONSILIULUI EUROPEI*) din 5 mai 1949
---------------
*) Semnat la Londra la 5 mai 1949 şi modificat prin procesele-verbale ale secretariatului general al Consiliului Europei datate la 22 mai 1951, 18 decembrie 1951, 4 mai 1953, 30 mai 1958, 3 noiembrie 1961, 6 mai 1963, 24 mai 1965, 14 octombrie 1970, 17 februarie 1971, 9 decembrie 1974, 2 octombrie 1976, 9 ianuarie 1978, 20 ianuarie 1978, 27 noiembrie 1978, 16 noiembrie 1988, 5 mai 1989, 6 noiembrie 1990, 21 februarie 1991, 26 noiembrie 1991 şi 7 mai 1992.
Guvernele Regatului Belgiei, Regatului Danemarcei, Republicii Franceze, Republicii Irlandei, Republicii Italiene, Marelui Ducat al Luxemburgului, Republicii Olandei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei şi Regatului Marii Britanii şi Irlandei de Nord,
convinse de edificarea pãcii, bazatã pe justiţie şi cooperare internationala, este de interes vital pentru pãstrarea societãţii umane şi civilizatiei,
reafirmind atasamentul lor pentru valorile spirituale şi morale care sînt moştenirea comuna a popoarelor lor şi sursa realã a libertãţii individuale, libertãţii politice şi a statului de drept, principii care formeazã baza oricãrei democratii autentice,
convinse ca, pentru menţinerea şi realizarea pe mai departe a acestor idealuri şi în interesul progresului economic şi social, se impune o unitate mai strinsa între ţãrile europene care sînt animate de aceleaşi sentimente,
considerind ca, pentru a rãspunde acestor necesitaţi şi aspiratiilor manifestate în aceasta privinta de popoarele lor, este necesar a crea un organism care sa grupeze statele europene într-o asociaţie mai strinsa,
au decis, în consecinta, sa înfiinţeze un Consiliu al Europei, compus dintr-un comitet al reprezentanţilor guvernelor şi o adunare consultativa şi, în acest scop, au adoptat prezentul statut.
CAP. 1
Scopul Consiliului Europei
ART. 1
a) Scopul Consiliului Europei este de a realiza o mai mare unitate între membrii sãi pentru salvgardarea şi realizarea idealurilor şi principiilor care sînt moştenirea lor comuna şi pentru facilitarea progresului lor economic şi social.
b) Acest scop va fi promovat prin organele consiliului, prin discutarea chestiunilor de interes comun şi prin încheierea de acorduri şi adoptarea unor acţiuni comune în domeniile economic, social, cultural, ştiinţific, juridic şi administrativ, precum şi prin salvgardarea şi respectarea pe mai departe a drepturilor şi libertãţilor fundamentale ale omului.
c) Participarea membrilor la lucrãrile Consiliului Europei nu va afecta activitatea acestora în cadrul O.N.U. şi a altor organizaţii sau uniuni internaţionale la care ele sînt pãrţi.
d) Chestiunile referitoare la apãrarea nationala nu ţin de competenta Consiliului Europei.
CAP. 2
Componenta
ART. 2
Membrii Consiliului Europei sînt pãrţile la acest statut.
ART. 3
Fiecare membru al Consiliului Europei trebuie sa accepte principiile statului de drept şi principiul în virtutea cãruia fiecare persoana aflatã sub jurisdicţia sa trebuie sa se bucure de drepturile şi libertãţile fundamentale ale omului.
Fiecare membru se angajeazã sa colaboreze, în mod sincer şi efectiv, la realizarea scopului consiliului conform definitiei acestuia din cap. I.
ART. 4
Orice stat european, considerat ca fiind capabil de a se conformã prevederilor art. 3 şi avînd vointa de a le realiza, poate fi invitat de cãtre Comitetul Ministrilor sa devinã membru al Consiliului Europei. Orice stat astfel invitat va deveni membru în momentul depunerii, în numele sau, la secretarul general, a unui instrument de aderare la prezentul statut.
ART. 5
a) În circumstanţe speciale, o ţara europeanã consideratã ca fiind capabilã a se conformã prevederilor art. 3 şi avînd dorinta de a le pune în practica poate fi invitata de cãtre Comitetul Ministrilor sa devinã membru asociat al Consiliului Europei. Orice ţara astfel invitata va deveni membru asociat la depunerea, în numele sau, la secretarul general, a unui instrument de acceptare a prezentului statut. Un membru asociat este îndreptãţit sa fie reprezentat numai în cadrul Adunãrii Consultative.
b) Termenul de membru folosit în acest statut se referã şi la membrii asociaţi, cu excepţia cazurilor cînd este folosit în legatura cu reprezentarea în Comitetul Ministrilor.
ART. 6
Înainte de a adresa invitaţiile conform art. 4 şi 5, Comitetul Ministrilor va stabili numãrul de reprezentanţi în Adunarea Consultativa la care are dreptul membrul propus şi contribuţia financiarã proporţionalã a acestuia.
ART. 7
Orice membru al Consiliului Europei poate sa se retragã printr-o notificare oficialã adresatã secretarului general al consiliului în legatura cu intenţia sa. Aceasta retragere va deveni efectivã la sfîrşitul anului financiar în care s-a fãcut notificarea, dacã anunţul este fãcut în timpul primelor 9 luni ale anului financiar. Dacã notificarea este data în ultimele 3 luni ale anului financiar, ea devine efectivã la sfîrşitul viitorului an financiar.
ART. 8
Orice membru al Consiliului Europei, care a încãlcat în mod grav art. 3, îi pot fi suspendate drepturile sale de reprezentare şi Comitetul Ministrilor îi poate cere sa se retragã în conformitate cu art. 7. Dacã membrul în cauza nu se conformeazã acestei cereri, comitetul poate sa decidã încetarea calitãţii de membru al consiliului de la data pe care comitetul o hotãrãşte.
ART. 9
Comitetul Ministrilor poate sa suspende dreptul de reprezentare în comitet şi în Adunarea Consultativa a unui membru pe perioada în care acesta nu şi-a îndeplinit obligaţiile financiare.
CAP. 3
Dispoziţii generale
ART. 10
Organele Consiliului Europei sînt:
I. Comitetul Ministrilor;
II. Adunarea Consultativa.
Aceste doua organe sînt asistate de cãtre Secretariatul Consiliului Europei.
ART. 11
Sediul Consiliului Europei este la Strasbourg.
ART. 12
Limbile oficiale ale Consiliului Europei sînt franceza şi engleza.
Regulamentele interioare ale Comitetului Ministrilor şi ale Adunãrii Consultative vor decide asupra circumstanţelor şi condiţiilor în care pot fi utilizate şi alte limbi.
CAP. 4
Comitetul Ministrilor
ART. 13
Comitetul Ministrilor este organul competent sa acţioneze în numele Consiliului Europei în conformitate cu art. 15 şi 16.
ART. 14
Fiecare membru are cîte un reprezentant în Comitetul Ministrilor şi fiecare reprezentant dispune de un vot. Reprezentanţii în Comitetul Ministrilor sînt miniştrii afacerilor externe. Atunci cînd un ministru al afacerilor externe nu este în mãsura sa participe sau dacã alte circumstanţe recomanda acest lucru, poate fi desemnat un supleant care sa acţioneze în locul sau. Acesta va fi, în mãsura posibilului, un membru al guvernului tarii sale.
ART. 15
a) Comitetul Ministrilor examineazã, la recomandarea Adunãrii Consultative sau din proprie initiativa, mãsurile adecvate pentru realizarea scopului Consiliului Europei, inclusiv încheierea de convenţii şi acorduri şi adoptarea de cãtre guverne a unei politici comune referitoare la chestiuni specifice.
b) Concluziile Comitetului Ministrilor pot fi formulate, dacã este cazul, ca recomandãri adresate guvernelor. Comitetul poate invita guvernele membrilor sa-i facã cunoscute mãsurile luate cu privire la o atare recomandare.
ART. 16
Cu excepţia competentelor Adunãrii Consultative, astfel cum sînt definite la art. 24, 28, 30, 32, 33, şi 35, Comitetul Ministrilor va decide, cu efect obligatoriu, asupra tuturor chestiunilor referitoare la organizarea şi la aranjamentele interne ale Consiliului Europei. În acest scop, Comitetul Ministrilor va adopta reglementãrile financiare şi administrative necesare.
ART. 17
Comitetul Ministrilor poate sa înfiinţeze, în orice scop pe care îl considera necesar, comitete sau comisii cu caracter consultativ sau tehnic.
ART. 18
Comitetul Ministrilor adopta propriul regulament interior, care va stabili, în special:
I. cvorumul;
II. metoda numirii şi durata mandatului preşedintelui;
III. procedura pentru stabilirea ordinii de zi, inclusiv pentru depunerea propunerilor de rezoluţii; şi
IV. condiţiile în care este notificatã desemnarea supleanţilor, efectuatã conform art. 14.
ART. 19
La fiecare sesiune a Adunãrii Consultative, Comitetul Ministrilor va prezenta rapoarte asupra activitãţii sale, însoţite de documentaţia corespunzãtoare.
ART. 20
a) Rezoluţiile Comitetului Ministrilor referitoare la chestiunile importante menţionate mai jos sînt luate cu unanimitatea voturilor exprimate sau cu votul majoritãţii reprezentanţilor din Comitetul Ministrilor:
I. recomandãrile prevãzute în art. 15 b);
II. chestiunile prevãzute în art. 19;
III. chestiunile prevãzute în art. 21 a) I. şi b);
IV. chestiunile prevãzute în art. 33;
V. recomandãrile pentru amendarea art. 1 d), 7, 15, 20 şi 22; şi
VI. orice alta chestiune pe care, datoritã importantei ei, comitetul va decide sa o supunã regulii unanimitatii printr-o rezoluţie adoptatã în condiţiile prevãzute la paragraful d) de mai jos.
b) Chestiunile referitoare la regulamentul interior sau la reglementãri financiare şi administrative pot fi decise prin votul majoritãţii simple a reprezentanţilor care au dreptul de a face parte din comitet.
c) Rezoluţiile comitetului, luate în conformitate cu art,. 4 şi 5, se adopta prin votul unei majoritãţi de doua treimi din reprezentanţii care au dreptul de a face parte din comitet.
d) Toate celelalte rezoluţii ale comitetului se adopta cu o majoritate de doua treimi din voturile exprimate şi cu votul majoritãţii reprezentanţilor care au dreptul de a face parte din comitet. Acestea cuprind, în special, rezoluţiile referitoare la adoptarea bugetului, la regulamentul interior, la reglementãrile financiare şi administrative, la recomandãrile privind amendarea articolelor prezentului statut, altele decît cele menţionate la paragraful a) V. de mai sus şi la determinarea, în caz de dubiu, a paragrafului prezentului articol care sa fie aplicat.
ART. 21
a) Afarã de cazul în care comitetul decide altfel, reuniunile Comitetului Ministrilor vor fi ţinute:
I. cu uşile închise; şi
II. la sediul consiliului.
b) Comitetul decide ce informaţii sa fie publicate în cea ce priveşte concluziile şi discutiile din cadrul unei reuniuni desfãşurate cu uşile închise.
c) Comitetul se reuneste înainte de deschiderea sesiunilor Adunãrii Consultative şi la începutul acestor sesiuni; el se reuneste, de asemenea, ori de cîte ori considera necesar.
CAP. 5
Adunarea Consultativa
ART. 22
Adunarea Consultativa este organul deliberativ al Consiliului Europei. Ea dezbate chestiunile care sînt de competenta sa conform prezentului statut şi prezintã concluziile sale Comitetului Ministrilor, sub forma de recomandãri.
ART. 23
a) Adunarea Consultativa poate sa delibereze şi sa formuleze recomandãri cu privire la orice chestiune legatã de scopul Consiliului Europei, care intra în competenta acestuia, astfel cum este definitã în cap. I. Ea poate, de asemenea, sa delibereze şi sa facã recomandãri cu privire la orice chestiune care îi este supusã spre avizare de cãtre Comitetul Ministrilor.
b) Adunarea Consultativa stabileşte ordinea de zi conform prevederilor paragrafului a) de mai sus, ţinînd seama de activitatea altor organizaţii europene interguvernamentale din care fac parte unii sau toţi membrii Consiliului Europei.
c) Preşedintele adunãrii decide, în caz de dubiu, dacã o chestiune care apare în timpul dezbaterilor sesiunii se încadreazã în ordinea de zi a adunãrii.
ART. 24
Adunarea Consultativa poate, respectînd prevederile art. 38 d), sa înfiinţeze comitete sau comisii însãrcinate sa examineze şi sa raporteze acesteia cu privire la orice chestiuni care ţin de competenta adunãrii conform art. 23, sa studieze punctele înscrise pe ordinea de zi şi sa formuleze avize asupra tuturor chestiunilor de procedura.
ART. 25
a) Adunarea Consultativa este compusa din reprezentanţi ai fiecãrui membru, aleşi de cãtre Parlamentul sau dintre membrii acestuia sau desemnaţi dintre membrii Parlamentului, conform unei proceduri decise de acesta, sub rezerva, totuşi, a dreptului fiecãrui guvern membru de a face orice desemnari suplimentare necesare atunci cînd Parlamentul nu este în sesiune şi n-a stabilit procedura în acest caz. Fiecare reprezentant trebuie sa aibã naţionalitatea statului membru pe care îl reprezintã. El nu poate fi, în acelaşi timp, membru al Comitetului Ministrilor.
Mandatul reprezentanţilor astfel desemnaţi va începe de la deschiderea sesiunii ordinare ce urmeazã numirii lor şi va expira la deschiderea urmãtoarei sesiuni ordinare sau a unei sesiuni ordinare viitoare, cu excepţia situaţiei în care au avut loc alegeri parlamentare, caz în care membrii au dreptul de a face noi nominalizãri.
Dacã un membru numeşte noi reprezentanţi pe locuri rãmase vacante datoritã decesului sau demisiei sau dacã procedeazã la noi desemnari ca urmare a alegerilor parlamentare din ţara sa, mandatul noilor reprezentanţi va începe de la prima reuniune a adunãrii ce urmeazã desemnãrii.
b) Nici un reprezentant nu va fi lipsit de mandatul sau în cadrul unei sesiuni a adunãrii fãrã acordul acesteia.
c) Fiecare reprezentant poate avea un supleant care, în absenta sa, are calitatea de a participa, de a lua cuvintul şi de a vota în locul sau. Prevederile paragrafului a) de mai sus se aplica şi în cazul desemnãrii supleanţilor.
ART. 26
Membrii au dreptul la un numãr de reprezentanţi, dupã cum urmeazã:
Austria - 6 Finlanda - 5 Islanda - 3
Belgia - 7 Franta - 18 Irlanda - 4
Bulgaria - 6 Germania - 18 Elvetia - 6
Cipru - 3 Polonia - 12 Turcia - 12
Cehoslovacia - 8 Portugalia- 7 Regatul Unit
Italia - 18 San Marino -2 al Marii Britanii
Liechenstein - 2 Spania - 12 şi Irlandei
Luxemburg - 3 Olanda - 7 de Nord - 18
Suedia - 6 Grecia - 7 Malta - 3
Danemarca - 5 Ungaria - 7 Norvegia - 5
ART. 27
Condiţiile conform cãrora Comitetul Ministrilor poate fi reprezentat, în mod colectiv, în dezbaterile Adunãrii Consultative sau cele conform cãrora reprezentanţii comitetului şi supleanţii lor pot, cu titlu individual, sa ia cuvintul în fata acesteia, vor fi determinate de prevederile corespunzãtoare din regulamentul interior, hotãrîte de comitet dupã consultarea adunãrii.
ART. 28
a) Adunarea Consultativa adopta regulamentul sau interior şi alege dintre membrii sãi preşedintele, care rãmîne în funcţie pînã la urmãtoarea sesiune ordinarã.
b) Preşedintele conduce lucrãrile, dar nu ia parte nici la dezbateri, nici la vot.
Supleantul preşedintelui are calitatea de a lua parte la dezbateri, de a lua cuvintul şi de a vota în locul acestuia.
c) Regulamentul interior stabileşte, în special:
I. cvorumul;
II. procedura alegerii şi durata funcţiilor preşedintelui şi a altor membri ai biroului;
III. procedura de stabilire a ordinii de zi şi de comunicare a acesteia cãtre reprezentanţi; şi
IV. data şi modul de notificare a numelor reprezentanţilor şi supleanţilor.
ART. 29
Sub rezerva prevederilor art. 30, toate rezoluţiile Adunãrii Consultative, inclusiv cele care au ca obiect:
I. de a face recomandãri Comitetului Ministrilor;
II. de a propune comitetului chestiunile de înscris pe ordinea de zi a adunãrii;
III. de a infiinta comitete şi comisii;
IV. de a stabili data deschiderii sesiunilor;
V. de a determina majoritatea cerutã pentru rezoluţiile necuprinse la pct. I-IV de mai sus sau care determina, în caz de dubiu, ce fel de majoritate este necesarã, sînt luate cu o majoritate de doua treimi din voturile exprimate.
ART. 30
Rezoluţiile Adunãrii Consultative, care se referã la chestiuni privind modul sau de funcţionare, în special alegerea membrilor biroului, desemnarea membrilor comitetelor şi comisiilor şi adoptarea regulamentului interior sînt luate cu majoritatea care se va stabili de cãtre adunare prin aplicarea art. 29.V.
ART. 31
Dezbaterile (cu privire la propunerile ce urmeazã a se face Comitetului Ministrilor) privind înscrierea unei chestiuni pe ordinea de zi a Adunãrii Consultative nu trebuie sa se poarte, dupã definirea obiectului sau, decît asupra argumentelor pro şi contra includerii ei pe ordinea de zi.
ART. 32
Adunarea Consultativa se întruneşte în sesiune ordinarã o data pe an, data şi durata acesteia fiind stabilite de cãtre adunare, astfel încît sa se evite, pe cît posibil, suprapunerea cu sesiunile parlamentare ale ministrilor şi cu sesiunile Adunãrii Generale O.N.U.
Sesiunea ordinarã nu va dura mai mult de o luna, cu excepţia cazului în care, de comun acord, Adunarea Consultativa şi Comitetul Ministrilor decid altfel.
ART. 33
Sesiunile ordinare ale Adunãrii Consultative au loc la sediul consiliului, afarã de cazul în care, de comun acord, Adunarea Consultativa şi Comitetul Ministrilor decid ca acestea sa se ţinã în alt loc.
ART. 34
Adunarea Consultativa poate fi convocatã în sesiune extraordinarã la initiativa fie a Comitetului Ministrilor, fie a preşedintelui adunãrii, dupã ce se pun de acord, inclusiv asupra datei şi locului sesiunii.
ART. 35
Dacã nu se decide altfel, dezbaterile Adunãrii Consultative sînt publice.
CAP. 6
Secretariatul
ART. 36
a) Secretariatul este compus dintr-un secretar general, un secretar general adjunct şi personalul necesar.
b) Secretarul general şi secretarul general adjunct sînt desemnaţi de Adunarea Consultativa, la recomandarea Comitetului Ministrilor.
c) Ceilalţi membri ai Secretariatului sînt numiţi de cãtre secretarul general, conform regulamentului administrativ.
d) Nici un membru al Secretariatului nu poate deţine o funcţie remuneratã de cãtre un guvern, nu poate fi membru al Adunãrii Consultative sau al unui parlament naţional sau nu poate îndeplini activitãţi incompatibile cu atribuţiile sale.
e) Fiecare membru al Secretariatului trebuie sa facã o declaraţie solemna prin care sa-şi afirme atasamentul fata de Consiliul Europei şi hotãrîrea sa de a îndeplini atribuţiile sale, în mod constiincios, neinfluentat de vreun considerent de ordin naţional, de a nu solicita sau accepta instrucţiuni, în legatura cu exercitarea funcţiilor sale, de la nici un guvern sau alta autoritate din afarã consiliului, precum şi de a se abţine de la orice act incompatibil cu statutul sau de funcţionar internaţional rãspunzãtor numai în fata consiliului. Secretarul general şi secretarul general adjunct vor face aceasta declaraţie în fata comitetului, iar ceilalţi membri, în fata secretarului general.
f) Fiecare membru trebuie sa respecte caracterul exclusiv internaţional al funcţiilor secretarului general şi ale personalului Secretariatului şi sa se abţinã de a-i influenta în exercitarea funcţiilor lor.
ART. 37
a) Secretariatul este situat la sediul consiliului.
b) Secretarul general rãspunde de activitatea Secretariatului în fata Comitetului Ministrilor. El oferã, în special, Adunãrii Consultative, sub rezerva art. 38 d), serviciile administrative şi alta asistenta de care aceasta ar avea nevoie.
CAP. 7
Finanţe
ART. 38
a) Fiecare membru va suporta cheltuielile propriei reprezentari în Comitetul Ministrilor şi în Adunarea Consultativa.
b) Cheltuielile Secretariatului şi toate celelalte cheltuieli comune vor fi împãrţite între toţi membrii în proporţia care va fi stabilitã de comitet, pe baza numãrului populaţiei fiecãrui membru.
Contribuţia unui membru asociat va fi stabilitã de cãtre comitet.
c) În conformitate cu reglementãrile financiare, bugetul consiliului va fi supus anual spre adoptare comitetului, de cãtre secretarul general.
d) Secretarul general va supune comitetului cererile adunãrii de natura a antrena cheltuieli care depãşesc sumele deja înscrise în buget pentru adunare şi lucrãrile sale.
e) Secretarul general va prezenta, de asemenea, Comitetului Ministrilor o evaluare a cheltuielilor necesare executãrii fiecãreia din recomandãrile supuse comitetului. Orice rezoluţie a carei executare presupune cheltuieli suplimentare nu va fi consideratã ca adoptatã de Comitetul Ministrilor decît dacã acesta a aprobat evaluarile unor astfel de cheltuieli suplimentare.
ART. 39
Secretarul general notifica anual guvernului fiecãrui membru suma cu care trebuie sa contribuie. Contribuţiile sînt exigibile din ziua notificãrii; ele trebuie sa fie achitate secretarului general în termen de maximum 6 luni.
CAP. 8
Privilegii şi imunitãţi
ART. 40
a) Consiliul Europei, reprezentanţii membrilor şi Secretariatul se bucura, pe teritoriul membrilor, de imunitãţile şi privilegiile necesare exercitãrii funcţiilor lor. În virtutea acestor imunitãţi, reprezentanţii în Adunarea Consultativa nu pot fi, în special, nici arestaţi şi nici urmãriţi pe teritoriul tuturor membrilor pentru opiniile sau voturile exprimate în cursul dezbaterilor adunãrii, comitetelor sau comisiilor.
b) Membrii se angajeazã sa încheie, cît mai curînd posibil, un acord în scopul realizãrii prevederilor paragrafului a) de mai sus. Pentru aceasta, Comitetul Ministrilor va recomanda guvernelor membrilor încheierea unui acord, care sa defineascã privilegiile şi imunitãţile recunoscute pe teritoriile lor. De asemenea, un acord special va fi încheiat cu Guvernul Republicii Franceze, care va defini privilegiile şi imunitãţile de care trebuie sa se bucure consiliul la sediul sau.
CAP. 9
Amendamente
ART. 41
a) Propunerile privind modificarea prezentului statut pot fi fãcute în Comitetul Ministrilor sau, conform condiţiilor prevãzute în art. 25, în Adunarea Consultativa.
b) Comitetul va recomanda şi va include într-un protocol amendamentele pe care le considera adecvate.
c) Protocolul de modificare va intra în vigoare cînd va fi semnat şi ratificat de cãtre doua treimi din membri.
d) Cu excepţia dispoziţiilor paragrafelor precedente ale prezentului articol, amendamentele la art. 23-35, 38 şi 39, care au fost aprobate de cãtre comitet şi adunare, vor intra în vigoare la data procesului-verbal încheiat de secretarul general şi comunicat guvernelor membrilor, atestind aprobarea acestora. Dispoziţiile prezentului paragraf nu se vor aplica pînã la încheierea celei de-a doua sesiuni ordinare a adunãrii.
CAP. 10
Dispoziţii finale
ART. 42
a) Prezentul statut este supus ratificãrii. Ratificarile vor fi depuse la Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord.
b) Prezentul statut va intra în vigoare dupã depunerea a şapte instrumente de ratificare. Guvernul Regatului Unit va notifica tuturor guvernelor semnatare intrarea în vigoare a statutului şi numele membrilor Consiliului Europei la acea data.
c) Ca urmare, orice alt stat semnatar va deveni parte la prezentul statut la data depunerii instrumentului sau de ratificare.
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
