Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
──────────
Conţinut de HOTĂRÂREA nr. 741 din 28 iunie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 645 din 8 iulie 2024.
──────────
Preambul
I. Cultul Adunările lui Dumnezeu din România crede că:
a) scopul lui Dumnezeu pentru om este să caute şi să mântuiască ce este pierdut, alături de închinarea şi zidirea Bisericii lui Hristos;
b) credincioşii mântuiţi şi chemaţi din lume alcătuiesc trupul şi Biserica lui Isus Hristos care este întemeiată şi zidită pe temelia apostolilor şi a proorocilor cu piatra din capul unghiului care este însuşi Isus Hristos;
c) mădularelor acestui trup care este Biserica lui Isus Hristos (Ecclesia) li se cere să se adune împreună pentru închinare, părtăşie, sfat şi învăţătură din Cuvântul lui Dumnezeu, pentru slujire şi pentru exercitarea darurilor spirituale şi a slujbelor instituite în biserica nou-testamentară;
d) bisericile apostolice primare se uneau în părtăşie ca un tot unitar al credincioşilor mântuiţi, plini de Duhul Sfânt, ordinau şi trimiteau în lucrare evanghelişti şi misionari sub călăuzirea Duhului Sfânt, puneau în biserici pastori şi învăţători;
e) scopul primordial al existenţei Cultului Adunările lui Dumnezeu din România este acela de a fi un factor folosit de Dumnezeu pentru răspândirea Evangheliei în lume, un trup constituit din oameni care se închină lui Dumnezeu şi în care sfinţii sunt desăvârşiţi după chipul Fiului Său;
f) cultul Adunările lui Dumnezeu din România există având acelaşi scop cu al bisericilor apostolice nou-testamentare, şi anume de a da învăţătură şi de a încuraja credincioşii în puterea Duhului Sfânt, care îi însoţeşte cu semne supranaturale, adăugând în acelaşi timp şi o dimensiune necesară legăturii de închinare cu Dumnezeu, de a încuraja credincioşii în legătura plină de putere a Duhului Sfânt;
g) cultul Adunările lui Dumnezeu din România se bazează pe cooperarea sfinţilor botezaţi cu Duhul Sfânt din bisericile penticostale locale cu o credinţă de acelaşi preţ, la care se pot afilia şi biserici de acelaşi fel din toate părţile lumii;
h) cultul Adunările lui Dumnezeu din România reprezintă comunitatea creştinilor constituiţi în biserici (comunităţi) aflată în interiorul şi în afara graniţelor României, care mărturisesc pe Dumnezeu reprezentat în Sfânta Treime prin Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt, bazat pe Sfânta Scriptură.
II. Obiectivul Cultului Adunările lui Dumnezeu din România nu este de a submina autoritatea bisericilor locale şi nici de a le priva de drepturile lor scripturale, ci de a recunoaşte şi promova metodele, doctrinele şi comportarea scripturală, în scopul închinării, unităţii, părtăşiei şi lucrării lui Dumnezeu, şi de a dezaproba metodele, doctrinele şi comportarea nescripturale, străduindu-ne să păstrăm unitatea Duhului prin legătura păcii „până vom ajunge toţi la unirea credinţei şi a cunoştinţei Fiului lui Dumnezeu, la starea de om mare, la înălţimea staturii plinătăţii lui Hristos“ (Efeseni 4:13).
III. Cultul Adunările lui Dumnezeu din România consideră că libertatea religioasă este garantată şi irevocabilă astfel încât nicio altă libertate nu este în siguranţă acolo unde nu există libertate religioasă.
Pentru Cultul Adunările lui Dumnezeu din România, conceptul de libertate religioasă este echivalent cu:
a) libertatea de a crede şi de a mărturisi credinţa;
b) libertatea de închinare publică şi privată;
c) libertatea de asociere în comunităţi religioase;
d) libertatea de practicare a credinţei în mod individual sau colectiv;
e) libertatea de slujire prin fapte de caritate;
f) libertatea de interpretare a Scripturii;
g) libertatea de schimbare a apartenenţei sau convingerii religioase.
IV. Cultul Adunările lui Dumnezeu din România are la bază principiul potrivit căruia mântuirea este darul lui Dumnezeu, oferit ca har tuturor celor ce se întorc la El prin pocăinţă şi credinţă, iar creştinul face fapte bune nu ca să fie mântuit, ci pentru că a fost mântuit prin Isus Hristos.
"Fiindcă suntem socotiţi îndreptăţiţi prin credinţă, avem pace cu Dumnezeu, prin Domnul nostru Isus Hristos“ (Romani 5:1), astfel încât credinţa reprezintă rădăcinile noii vieţi în Hristos, în timp ce faptele bune reprezintă roada care Îl glorifică pe Dumnezeu."
V. Cultul Adunările lui Dumnezeu din România practică închinarea faţă de Dumnezeu în duh şi adevăr, o închinare publică ce se realizează prin participarea tuturor credincioşilor, de regulă, prin cântare, rugăciune, citirea şi propovăduirea Sfintelor Scripturi.
De asemenea, zidirea duhovnicească ca principiu evanghelic se poate realiza, pe de o parte, prin grupurile mici din casele particulare ale credincioşilor, iar, pe de altă parte, prin întâlniri de studiu biblic şi rugăciune în interiorul lăcaşelor de cult.
VI. Prin actul de cult reprezentat de Cina Domnului, Cultul Adunările lui Dumnezeu din România comemorează jertfa unică a Noului Legământ, adusă o dată pentru totdeauna prin moartea pe cruce a Domnului Isus Hristos şi care exprimă atât unirea credinciosului cu Isus Hristos, cât şi unitatea bisericii, ca trup al lui Hristos, prin Duhul Sfânt.
VII. Cultul Adunările lui Dumnezeu din România se bazează pe credinţa şi mărturisirea că toţi cei mântuiţi, din toate generaţiile, din orice popor şi din orice etnie, alcătuiesc trupul lui Hristos, în cer şi pe pământ - Biserica Universală, care se manifestă local prin comunităţi de credinţă, speranţă şi iubire creştină.
VIII. Biserica locală reprezintă comunitatea de credincioşi născuţi din nou, prin care Hristos se manifestă în fiecare generaţie şi în fiecare loc şi cu ajutorul cărora Dumnezeu extinde harul Său în lume.
Cultul Adunările lui Dumnezeu din România se bazează, pe de o parte, pe faptul că biserica se zideşte numai într-un climat de dragoste şi autenticitate, iar, pe de altă parte, că aceasta poate creşte spiritual numai în dependenţă de Hristos şi doar în măsura cultivării relaţiilor interpersonale şi a implicării credincioşilor în slujire.
Cultul Adunările lui Dumnezeu din România consideră că menirea fiecărei Biserici locale este aceea de a fi o comunitate trimisă în lume pentru a împărtăşi valori precum credinţa, speranţa şi iubirea creştină.
Cultul Adunările lui Dumnezeu din România consideră că Biserica locală Îl glorifică pe Dumnezeu în măsura în care fiecare credincios şi întreaga comunitate reprezintă o mărturie a suveranităţii, sfinţeniei şi bunătăţii dragostei lui Dumnezeu în lume.
Pentru Cultul Adunările lui Dumnezeu din România, Biserica locală ca familie duhovnicească reprezintă dovada că iubirea, speranţa şi încrederea sunt posibile într-o lume materialistă şi individualistă.
IX. Cultul Adunările lui Dumnezeu din România împărtăşeşte convingerea că Împărăţia lui Dumnezeu depăşeşte din punct de vedere teologic şi evanghelic orice altă biserică sau confesiune creştină şi respinge prozelitismul ca mijloc de manipulare a persoanei, dezvoltând, în acelaşi timp, credinţa personală alături de responsabilitatea şi dreptul inalienabil al fiecărei persoane de a-şi alege singură modalitatea de exprimare a credinţei.
X. Conceptul de misiune, dezvoltat de Cultul Adunările lui Dumnezeu din România, se adresează persoanei şi societăţii în întregul ei, atât prin răspândirea Evangheliei, cât şi prin acţiuni de caritate şi de identificare în dragoste creştină a celor marginalizaţi şi nedreptăţiţi.
XI. Cultul Adunările lui Dumnezeu din România se bucură de libertate şi autonomie faţă de stat, precum şi de independenţă faţă de orice altă persoană fizică sau juridică de drept public ori privat.
XII. Cultul Adunările lui Dumnezeu din România stabileşte relaţii de dialog şi cooperare cu statul şi cu diferite instituţii pentru împlinirea misiunii sale pastorale, spiritual-culturale, educaţionale şi social-filantropice.
XIII. Libertatea şi autonomia Cultului Adunările lui Dumnezeu din România se manifestă şi prin:
a) dreptul exclusiv de a-şi stabili doctrina şi preceptele religioase proprii, normele interne de organizare şi funcţionare;
b) dreptul exclusiv de a înfiinţa/desfiinţa unităţi de cult;
c) dreptul de a-şi alege reprezentanţii în conducerea structurilor din cadrul cultului, fără amestec din partea statului;
d) dreptul de a avea o jurisdicţie duhovnicească proprie.
XIV. Din motive doctrinare, Cultul Adunările lui Dumnezeu din România susţine sacralitatea vieţii de la concepţie până la moartea naturală şi sacralitatea familiei.
Familia se întemeiază pe legământul căsătoriei liber consimţit doar între un bărbat şi o femeie, pe egalitatea acestora, pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor.
XV. Cultul Adunările lui Dumnezeu din România face parte din Federaţia Penticostală Europeană (Penticostal European Fellowship), Federaţia Mondială a Adunărilor lui Dumnezeu (World Assemblies of God), Federaţia Mondială Penticostală (World Penticostal Fellowship) şi Federaţia Consiliului General al Adunărilor lui Dumnezeu (United Penticostal Council of the Assemblies of God).
XVI. Cultul Adunările lui Dumnezeu din România, ca entitate juridică, poate încheia parteneriate în domeniile de interes comun, precum şi acorduri pentru reglementarea unor aspecte specifice activităţilor sale, cu autorităţile publice centrale şi locale, cu organizaţiile de cult religios şi cu alte organizaţii neguvernamentale, din ţară şi din străinătate.
CAP. I
Dispoziţii generale
SECŢIUNEA 1
Denumirea, natura juridică, sediul şi durata de funcţionare
ART. 1
(1) Denumirea este Cultul Adunările lui Dumnezeu din România, termen rezervat folosirii legale, referindu-se la entitatea legală.
(2) Cultul Adunările lui Dumnezeu din România reprezintă o uniune, o conlucrare întemeiată pe consimţământul reciproc al membrilor care aderă voluntar la această entitate religioasă.
ART. 2
(1) Cultul Adunările lui Dumnezeu din România, folosind denumirea prescurtată Cultul A.D.R., este o persoană juridică de drept privat, de utilitate publică, cu scop nepatrimonial, nonprofit, apolitică, liberă şi autonomă faţă de stat.
(2) Cultul A.D.R. şi structurile sale componente sunt persoane juridice de drept privat şi utilitate publică, cu drepturile şi obligaţiile prevăzute de prezentul statut.
(3) Aceste persoane juridice au dreptul la un singur cod de înregistrare fiscală, atât pentru activitatea nonprofit, cât şi pentru cea economică desfăşurată pentru susţinerea proprie a acestora.
(4) Statutul de organizare şi funcţionare a Cultului A.D.R. se aprobă prin hotărârea Consiliului General şi se completează cu Regulamentul pentru organizare şi funcţionare, care se aprobă prin hotărârea Consiliului Naţional.
(5) Denumirea Cultului A.D.R. este înscrisă în toate documentele şi actele emise de către acesta, la care se adaugă Cultul A.D.R., sediul social şi, dacă este cazul, contul bancar alături de codul fiscal.
(6) Cultul A.D.R. poate deschide conturi la orice bancă din România, cu respectarea legislaţiei în vigoare, iar operaţiunile financiare se pot realiza numai cu semnătura preşedintelui Comitetului Executiv sau a persoanei desemnate, în mod expres, prin împuternicire scrisă, de către acesta.
ART. 3
Sediul Cultului A.D.R. este în municipiul Bucureşti, Str. Răsăritului nr. 59, sectorul 6.
ART. 4
Cultul A.D.R. funcţionează pe termen nelimitat, iar dizolvarea şi lichidarea sa pot fi realizate în condiţiile Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor, republicată.
ART. 5
În componenţa Cultului A.D.R. se regăsesc:
a) Consiliul General;
b) Consiliul Naţional;
c) Comitetul Executiv;
d) Biroul Permanent;
e) Consiliile zonale;
f) Bisericile locale;
g) Bisericile filiale;
h) Bisericile asociate.
SECŢIUNEA a 2-a
Scopul
ART. 6
(1) Scopul principal al Cultului A.D.R. îl constituie predicarea şi învăţarea Evangheliei, convingerea oamenilor, în spiritul dragostei divine, să devină ucenici ai lui Hristos şi membri cu simţ de răspundere ai societăţii, precum şi instruirea lor în vederea unei vieţuiri sănătoase.
(2) Pentru îndeplinirea acestui scop, Cultul A.D.R.:
a) organizează adunări religioase obişnuite şi speciale cu ocazia cărora se întrunesc membrii şi grupurile pentru mărturisirea comună a învăţăturii creştine, predicarea Evangheliei şi răspândirea ei celor ce nu o cunosc;
b) creează instituţii şcolare de toate gradele în conformitate cu prevederile legale;
c) educă pe oameni în spiritul toleranţei şi al respectului reciproc faţă de toţi cetăţenii, indiferent de convingerile lor religioase sau filozofice;
d) organizează centre de asistenţă unde este nevoie de asistenţă morală, socială şi religioasă;
e) creează centre de reabilitare pentru cei dependenţi sau eliberaţi din detenţie, pentru reintegrarea acestora în societate;
f) organizează instituţii şi mijloace de informare în masă, precum edituri, posturi de radio şi TV, fără a se limita la acestea;
g) organizează pregătirea cadrelor necesare activităţii religioase, în ţară sau străinătate;
h) asigură colaborarea în domeniile religios, educaţional, asistenţei sociale, medicale şi morale cu persoanele fizice şi juridice interesate;
i) desfăşoară activităţi economice care susţin activitatea proprie a Cultului A.D.R.;
j) desfăşoară orice alte activităţi ce se circumscriu domeniului de activitate al acestuia, cu respectarea prevederilor legale în vigoare incidente în cauză.
ART. 7
Limba oficială în raporturile cu organele de stat este limba română, iar pentru realizarea diferitelor activităţi se poate folosi limba maternă a participanţilor.
ART. 8
Cultul A.D.R. desfăşoară activităţi religioase prin toate formele de întruniri, folosind orice mijloc de răspândire a Evangheliei şi a slăvirii lui Dumnezeu prin citirea, predicarea şi învăţătura Sfintelor Scripturi, rugăciuni, cântece, imnuri religioase, lucrări de evanghelizare şi oricare alte solemnităţi ocazionale.
ART. 9
Întrunirile religioase sunt publice şi nimeni nu are dreptul să tulbure exercitarea lor liberă, să interzică sau să oblige pe cineva să participe, iar fiecare participant are obligaţia să respecte caracterul solemn al întâlnirilor.
ART. 10
(1) Cultul A.D.R. are următoarele prerogative:
a) sprijină şi promovează activitatea de evanghelizare a lumii;
b) încurajează şi promovează închinarea înaintea lui Dumnezeu;
c) sprijină şi promovează zidirea spirituală a credincioşilor;
d) asigură o bază a părtăşiei dintre creştini având aceeaşi credinţă;
e) înfiinţează şi susţine departamentele şi instituţiile care sunt necesare pentru răspândirea Evangheliei şi lucrarea acestei uniuni de creştini botezaţi cu Duhul Sfânt;
f) aprobă învăţăturile, metodele şi conducerea cu caracter scriptural.
(2) Cultul A.D.R. poate deţine în proprietate bunuri imobile sau mobile.
(3) Cultul A.D.R. funcţionează potrivit principiului unităţii, cooperării şi egalităţii.
(4) Principiul unităţii presupune că Cultul A.D.R. reprezintă Trupul lui Hristos, aşa cum este descris în Scripturi.
(5) Principiul cooperării reprezintă capacitatea de a împlini raţiunea ei prioritară de a fi un factor al lui Dumnezeu pentru evanghelizarea celor pierduţi, un trup constituit în care omul poate să se închine lui Dumnezeu, un mijloc al planului lui Dumnezeu de a zidi Biserica formată din sfinţi desăvârşiţi după asemănarea Fiului Său.
(6) Principiul egalităţii reprezintă asigurarea bazei comune de drepturi şi obligaţii a tuturor membrilor ei.
CAP. II
Organizare şi funcţionare la nivel local
SECŢIUNEA 1
Biserici locale
ART. 11
(1) Bisericile locale se pot afilia la Cultul A.D.R. în baza unei solicitări scrise şi pot primi autorizaţie de la Comitetul executiv al Cultului A.D.R.
(2) Bisericile locale care se afiliază la Cultul A.D.R. trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:
a) să accepte Mărturisirea de Credinţă a Cultului A.D.R.;
b) să accepte condiţiile calităţii de membru prevăzute de prezentul statut;
c) să aibă cel puţin 10 membri activi cu drept de vot care acceptă deplin partea lor de responsabilitate pentru menţinerea ordinii scripturale în Biserica locală;
d) să accepte Statutul de organizare şi funcţionare a Cultului A.D.R.;
e) să aibă un lucrător recunoscut de conducerea Cultului A.D.R.
(3) O Biserică locală afiliată la Cultul A.D.R. trebuie să coopereze în lucrare, să sprijine programele Cultului A.D.R. şi poate să trimită delegaţi la întâlnirile Cultului A.D.R.
(4) Fiecare Biserică locală afiliată la Cultul A.D.R. are dreptul de a se conduce singură, fără niciun amestec din exterior, prin recunoaşterea lui Isus Hristos care este Capul ei Viu, împreună cu dreptul de alegere a pastorului şi a comitetului de conducere, coroborat cu autoritatea exclusivă de a se ocupa de toate aspectele care ţin de viaţa acesteia ca o unitate locală.
(5) Biserica locală are dreptul să dobândească şi să deţină fie prin mandatari, fie în nume propriu ca o unitate de autoguvernare, fără ca afilierea la Cultul A.D.R. să afecteze în vreun fel suveranitatea sau dreptul său de proprietate.
(6) Bisericile locale afiliate la Cultul A.D.R. recunosc superioritatea conducerii Cultului A.D.R. care are dreptul să aprobe doctrina scripturală şi conduita biblică a acestora.
ART. 12
(1) Biserica locală poate înfiinţa, organiza şi întreţine, singură sau în colaborare cu alte biserici şi organizaţii creştine, în condiţiile legii: grădiniţe, şcoli de toate gradele, tabere, orfelinate, cămine de bătrâni, case de odihnă, unităţi de asistenţă medicală şi de caritate, edituri, tipografii, mijloace de informare în masă şi altele.
(2) Cu acordul Adunării Generale se pot înfiinţa şi organiza asociaţii şi fundaţii cu personalitate juridică distinctă, în vederea desfăşurării activităţilor prevăzute la alin. (1).
ART. 13
(1) Organele de conducere, administrare şi control ale Bisericii locale sunt:
a) Adunarea Generală;
b) Comitetul Executiv;
c) Comisia de Cenzori.
(2) Adunarea Generală a Bisericii locale reprezintă organul de conducere alcătuit din totalitatea membrilor şi este cel mai înalt for de decizie al Bisericii locale, iar la reuniunile sale participă cu drept de vot toţi membrii activi.
(3) Adunarea Generală se întruneşte o dată pe an în şedinţă ordinară, de regulă în primul trimestru al anului, şi este anunţată, de la amvonul Bisericii locale, cu cel puţin două duminici înainte de ţinerea acesteia şi în şedinţe extraordinare, ori de câte ori apar probleme a căror rezolvare nu poate fi amânată până la reuniunea ordinară.
(4) Şedinţele extraordinare ale Adunării Generale sunt convocate de pastorul principal al Bisericii locale, de două treimi din Comitetul Executiv şi de o treime din numărul membrilor Adunării Generale.
(5) Pentru a putea adopta decizii în mod statutar, la Adunarea Generală trebuie să participe majoritatea membrilor acesteia.
(6) În cazul în care nu este întrunit cvorumul prevăzut la alin. (5), şedinţa Adunării Generale se reconvoacă după un interval de 2 (două) ore, urmând ca Adunarea Generală să adopte decizii valabile cu majoritatea membrilor prezenţi.
(7) Hotărârile Adunării Generale se iau cu majoritatea simplă.
(8) Hotărârile luate de Adunarea Generală, în limitele legii, sunt obligatorii chiar şi pentru membrii care nu au luat parte la şedinţa Adunării Generale sau votează împotrivă.
(9) Pastorul principal al Bisericii locale prezidează Adunarea Generală, iar, în cazul vacanţei sau al imposibilităţii exercitării funcţiei de preşedinte, se alege un preşedinte de şedinţă al Adunării Generale.
(10) Adunarea Generală coordonează Comitetul Executiv şi Comisia de Cenzori.
(11) Adunarea Generală are următoarele atribuţii:
a) modifică actele constitutive ale Bisericii locale;
b) aprobă strategia şi obiectivele propuse de Comitetul Executiv;
c) adoptă orice alte acte interne de organizare ale Bisericii locale;
d) alege şi revocă Comitetul Executiv, preşedintele şi Comisia de Cenzori;
e) admite şi exclude membrii Bisericii locale, la propunerea Comitetului Executiv al Bisericii locale;
f) aprobă bugetul anual şi descărcarea bugetară din anul anterior, pe baza fundamentării Comitetului Executiv şi avizului Comisiei de Cenzori care exercită controlul;
g) aprobă raportul anual al Comitetului Executiv;
h) aprobă organigrama;
i) hotărăşte acordarea şi retragerea titlului de membru de onoare sau a altor titluri onorifice, la propunerea pastorului principal;
j) îndeplineşte, în vederea atingerii scopului Bisericii locale, orice alte activităţi neinterzise de prezentul statut sau de lege;
k) mandatează Comitetul Executiv pentru înfiinţarea Bisericilor filiale.
ART. 14
(1) Comitetul Executiv este organul de administrare al Bisericii locale şi este alcătuit din minimum trei persoane.
(2) Comitetul Executiv al Bisericii locale se compune minimum din următoarele funcţii:
a) pastor principal;
b) pastor asistent;
c) secretar/trezorier.
(3) Numărul membrilor Comitetului Executiv poate fi mărit prin hotărârea Adunării Generale a Bisericii Locale, cu întrunirea votului majorităţii simple din numărul membrilor săi.
(4) În caz de vacantare a unora dintre funcţiile enumerate la alin. (2), funcţiile rămase libere se completează prin hotărârea Adunării Generale a Bisericii locale, cu întrunirea votului majorităţii simple din numărul membrilor săi.
(5) Numirea unei noi persoane ca membru al Comitetului Executiv, precum şi reînnoirea mandatului unuia dintre membrii Comitetului Executiv se pot face numai pe baza Hotărârii Adunării Generale a Bisericii locale, cu întrunirea votului majorităţii simple din numărul membrilor săi.
(6) Mandatul membrilor Comitetului Executiv este de 4 ani, cu posibilitatea realegerii pentru încă un mandat de 4 (patru) ani.
(7) Un membru al Comitetului Executiv poate da împuternicire în vederea exercitării drepturilor sau îndeplinirii atribuţiilor aferente acestei calităţi numai unui alt membru al Comitetului Executiv.
(8) Mandatul Comitetului Executiv intră în vigoare de la data înfiinţării Bisericii locale.
(9) În cazul apariţiei unor locuri vacante, numirea unui nou membru se realizează în cel mult 30 de zile calendaristice de la data când poziţia rămâne vacantă.
(10) Comitetul Executiv se întruneşte în şedinţe ordinare lunar, iar şedinţele extraordinare se convoacă de preşedinte ori de câte ori este nevoie.
(11) Modul de convocare şi procedurile sunt reglementate în Statutul de organizare şi funcţionare a Cultului A.D.R.
(12) Comitetul Executiv deliberează în mod valabil în prezenţa majorităţii simple din numărul membrilor săi şi adoptă decizii cu jumătate plus unu din numărul membrilor prezenţi.
(13) Deliberările şi deciziile Comitetului Executiv se consemnează în procese-verbale încheiate cu ocazia fiecărei şedinţe.
(14) În cazul în care nu este întrunit cvorumul statutar, pastorul principal convoacă din nou membrii consiliului pentru o dată ulterioară, ce nu poate fi mai târziu de 7 zile, iar, în acest caz, deciziile se adoptă cu jumătate plus unu din voturile membrilor prezenţi.
(15) Deciziile luate de Comitetul Executiv, în limitele legii şi ale Statutului Cultului A.D.R., sunt obligatorii chiar şi pentru membrii care nu iau parte la şedinţa Comitetului Executiv sau votează împotrivă.
(16) Membrii Comitetului Executiv trebuie să fie persoane mature din punct de vedere creştin, cu vârsta de minimum 23 de ani şi care sunt membri ai Bisericii locale de cel puţin un an, care sprijină Biserica locală regulat cu zeciuielile şi darurile lor, care au un spirit cooperant şi participă la slujbe în mod regulat, fără a fi necesar să deţină recunoaştere ca lucrători, cu excepţia pastorului principal.
(17) Membrii Comitetului Executiv sunt nominalizaţi de Adunarea Generală a Bisericii locale şi sunt aleşi prin votul majoritar al membrilor activi prezenţi la întâlnirea anuală a Bisericii locale în timpul căreia se face alegerea.
(18) Calitatea de membru al Comitetului Executiv încetează în următoarele cazuri:
a) prin deces;
b) prin îndepărtarea doctrinară de la credinţă;
c) prin demisie.
(19) Comitetul Executiv are următoarele atribuţii:
a) asigură ducerea la îndeplinire a scopului Cultului A.D.R., astfel cum este prevăzut în prezentul statut, şi aplică strategia şi obiectivele Bisericii locale, astfel cum sunt stabilite de Adunarea Generală a Bisericii;
b) organizează convocarea Adunării Generale şi pregăteşte agenda acesteia;
c) supune aprobării Adunării Generale rapoarte de activitate, proiectul de buget, descărcarea şi execuţia bugetară;
d) hotărăşte angajarea patrimoniului Bisericii locale şi dă socoteală de actele sale în faţa Adunării Generale;
e) aprobă acceptarea donaţiilor şi legatelor condiţionate;
f) stabileşte grila de salarizare a personalului încadrat cu contract de muncă şi nivelul remuneraţiei colaboratorilor;
g) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite sau delegate de către Adunarea Generală;
h) are responsabilitatea generală a rezolvării problemelor administrative, a administrării fondurilor şi a proprietăţii bisericii şi autoritatea de a îndeplini scopurile adunării locale conform statutului;
i) examinează cererile celor care devin membri şi administrează disciplinarea atunci când este cazul;
j) dacă Biserica locală nu are temporar pastor, membrii Comitetului Executiv sunt împuterniciţi să aleagă un preşedinte temporar al Comitetului Executiv al Bisericii locale;
k) Comitetul Executiv al Bisericii locale alege un secretar/trezorier din rândul membrilor lui;
l) decide înfiinţarea Bisericilor filiale.
ART. 15
Activitatea financiar-contabilă a unei Biserici locale este supusă controlului de legalitate exercitat de cenzorii acesteia.
ART. 16
(1) Pastorul principal este membru al Comitetului Executiv al Bisericii locale şi are următoarele atribuţii:
a) prezidează toate întâlnirile administrative ale Bisericii locale şi ale Comitetului Executiv al Bisericii locale;
b) este supraveghetorul spiritual al Bisericii locale şi conduce toate activităţile acesteia;
c) organizează serviciile Bisericii locale, întâlnirile speciale, conferinţele, lucrarea de evanghelizare, aprobând orice persoană care este invitată;
d) prezidează întâlnirea Comitetului Executiv pentru alegerea membrilor acestuia şi îi intervievează pe cei nominalizaţi, analizând dacă îndeplinesc criteriile necesare;
e) cel puţin o dată pe an, susţine un curs de pregătire despre responsabilităţile membrilor în Comitetul Executiv al Bisericii locale, ale secretarului, trezorierului şi ale altor lideri ai Bisericii locale, care se bazează pe criteriile scripturale pentru conducerea Bisericii locale şi pe principiile din prezentul statut;
f) este membru din oficiu al tuturor comitetelor;
g) semnează toate documentele legale în numele Bisericii locale.
(2) Pastorul principal trebuie să fie în relaţii bune cu Cultul A.D.R. şi să deţină recunoaşterea pe anul în curs.
(3) Pastorul principal este ales pe perioadă nedeterminată.
(4) Pastorul asistent are următoarele atribuţii:
a) îl asistă pe pastorul principal;
b) prezidează întâlnirile Adunării Generale a Bisericii locale în absenţa preşedintelui;
c) asistă preşedintele în supravegherea activităţilor şi duce la îndeplinire orice altă atribuţie sub supravegherea acestuia, solicitată de Adunarea Generală;
d) în absenţa pastorului principal sau atunci când intervine vacanţa postului, pastorul asistent acţionează ca pastor principal al Comitetului Executiv al Bisericii locale;
e) participă regulat la slujbele Bisericii locale şi sprijină Biserica locală cu zeciuieli.
(5) Pastorul asistent are un spirit cooperant şi trebuie să fi fost membru activ cu drept de vot al Bisericii locale de cel puţin un an înaintea alegerii lui în această funcţie, cu excepţia mandatului în cadrul bisericilor nou-înfiinţate.
(6) Secretarul/Trezorierul are următoarele atribuţii:
a) întocmeşte procesele-verbale ale întâlnirilor oficiale ale Comitetului Bisericii locale, ale întâlnirilor anuale şi ale celor speciale ale Bisericii locale;
b) îndeplineşte funcţia de custode al tuturor documentelor legale;
c) semnează documentele Bisericii locale;
d) este răspunzător în faţa Comitetului Executiv al Bisericii locale şi depune toate fondurile în contul bancar al Bisericii locale;
e) ţine evidenţa financiar-contabilă şi prezintă un raport financiar la fiecare întâlnire obişnuită a Comitetului Executiv al Bisericii locale şi un raport financiar la întâlnirea anuală;
f) participă regulat la slujbele Bisericii locale;
g) întocmeşte o evidenţă financiară pentru fiecare donaţie.
(7) Secretarul/Trezorierul trebuie să fi fost membru activ cu drept de vot al Bisericii Locale de cel puţin un an înaintea alegerii lui în această funcţie, cu excepţia mandatului în cadrul bisericilor nou-înfiinţate.
ART. 17
Prevederile referitoare la denumire, sediu, patrimoniu, membri, drepturi şi obligaţii ale membrilor, dreptul de proprietate, departamentele înfiinţate în cadrul Bisericii locale, modul de dizolvare şi lichidare al Bisericii locale, precum şi alte dispoziţii ce se doresc a fi introduse în actele Bisericii locale sunt dezbătute în vederea aprobării acestora, în Adunarea Generală a Bisericii locale, avându-se în vedere, în mod expres, conţinutul prevederilor prezentului statut pentru organizarea şi funcţionarea Cultului A.D.R.
ART. 18
Biserica locală poate să deschidă Biserici filiale cu diferite titulaturi sau denumiri.
ART. 19
(1) Fiecare Biserică locală poate folosi cimitirele aflate la dispoziţia Cultului A.D.R.
(2) În localitatea în care Cultul A.D.R. nu are la dispoziţie un cimitir propriu, înmormântarea credincioşilor aparţinând acestui cult poate fi făcută în cimitirul existent în localitate, cu respectarea dorinţei de înhumare a persoanei decedate.
SECŢIUNEA a 2-a
Biserici filiale
ART. 20
(1) Bisericile filiale reprezintă adunările care nu îndeplinesc condiţiile pentru a fi deplin responsabile de menţinerea ordinii scripturale.
(2) Biserica filială este constituită, prin hotărârea Comitetului Executiv al Bisericii locale, în baza mandatului primit din partea Adunării Generale a Bisericii locale, conform dispoziţiilor din prezentul statut, ca structură teritorială fără personalitate juridică, dacă există cel puţin 3 (trei) membri activi care doresc înfiinţarea Bisericii filiale.
(3) Actul de constituire se întocmeşte în 4 exemplare, exprimă voinţa colectivă de constituire a membrilor, poartă semnătura fiecărui membru, cuprinde denumirea Bisericii filiale şi adresa sediului.
(4) Eliberarea autorizaţiei de funcţionare pentru Biserica filială urmează procedura prevăzută în cazul Bisericii locale cu personalitate juridică şi este înregistrată în Registrul Bisericilor filiale ale Cultului A.D.R.
(5) Biserica filială îşi desfăşoară activităţile date în competenţa acesteia de către Biserica locală de care aparţine.
ART. 21
Biserica filială nu are personalitate juridică proprie, desfăşurând activităţi sub autonomia Bisericii locale.
SECŢIUNEA a 3-a
Biserici asociate
ART. 22
Biroul Permanent aprobă, la recomandarea Consiliului Zonal, asocierea bisericilor aparţinând unor asociaţii religioase sau altor entităţi religioase constituite cu respectarea de către acestea a Mărturisirii de Credinţă a Cultului A.D.R.
ART. 23
(1) Bisericile asociate la Cultul A.D.R. îşi păstrează dreptul de proprietate asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile ale acestora, având libertate de funcţionare şi organizare internă proprie în raport de Cultul A.D.R..
(2) Cultul A.D.R. garantează tuturor entităţilor religioase libertatea de organizare proprie, precum şi faptul că nu există nicio ingerinţă în modul de organizare şi de administrare al acestora.
CAP. III
Organizarea şi funcţionarea la nivel zonal
ART. 24
(1) În Consiliul Zonal au calitatea de membru toţi pastorii principali din Bisericile locale, împreună cu un delegat special desemnat de Adunarea Generală a Bisericilor locale.
(2) Consiliul Zonal are drept de supraveghere asupra tuturor activităţilor din zona lui, cu excepţiile convenite de Consiliul General al Cultului A.D.R.
(3) Consiliul Zonal este format din cel puţin 20 de Biserici locale.
(4) Consiliul Zonal alege propriii săi lideri şi fixează propriile sale întruniri, iar Conducerea Consiliului Zonal este formată din minimum 3 (trei) membri: preşedinte, vicepreşedinte şi secretar, cu posibilitatea realegerii acestora.
(5) Consiliul Zonal îndeplineşte următoarele atribuţii:
a) îndrumă şi oferă asistenţă în activitatea ariei zonale între adunările generale ale acestuia;
b) analizează abaterile de la Mărturisirea de credinţă ale slujitorilor şi Bisericilor locale din zonă şi înaintează propunerile Biroului Permanent;
c) verifică şi avizează îndeplinirea condiţiilor legale şi doctrinare necesare autorizării bisericilor zonale, respectiv retragerii autorizaţiei de funcţionare;
d) propune Comitetului Executiv al Cultului A.D.R. suspendarea autorizaţiei de funcţionare a unei Biserici locale aflate în situaţie de criză;
e) decide achiziţionarea şi înstrăinarea bunurilor mobile şi a mijloacelor fixe cu avizul Comitetului Executiv al Cultului A.D.R.;
f) îndeplineşte orice alte atribuţii încredinţate de Comitetul Executiv al Cultului A.D.R.;
(6) Consiliul Zonal este o filială a Consiliului Naţional al Cultului A.D.R. şi subordonat acestuia şi este autorizat să vegheze asupra respectării principiilor Statutului pentru organizare şi funcţionare a A.D.R.
(7) În activitatea religioasă Consiliul Zonal este dator să vegheze contra oricărei încălcări a principiilor de unitate duhovnicească şi părtăşie.
(8) Consiliul Zonal este răspunzător în faţa Consiliului Naţional în probleme de doctrină şi de conduită personală a lucrătorilor atestaţi pentru lucrarea zonală.
ART. 25
(1) Zonele se înfiinţează la nivel naţional şi internaţional astfel:
a) Cultul A.D.R. se organizează şi funcţionează la nivel naţional prin diviziuni geografice denumite zone, rezultate în urma asocierii a cel puţin 20 de Biserici afiliate cu personalitate juridică;
b) Cultul A.D.R. se organizează şi funcţionează la nivel internaţional prin diviziuni geografice denumite Diaspora - „Ţară“;
c) Diaspora - „Ţară“ reuneşte, ţinând cont de specificul geografic, bisericile din una sau mai multe ţări în acord cu hotărârile Consiliului Naţional, iar directorul acesteia numeşte liderii, stabileşte competenţele acestora şi are întreaga responsabilitate pentru întocmirea şi execuţia bugetară;
d) fiecare Diasporă - „Ţară“ este reprezentată în Consiliul Naţional prin liderul (conducătorul) acesteia, conform cu procedurile stabilite în Regulamentul Cultului A.D.R.
(2) Dacă un Consiliu Zonal rămâne cu o compunere mai mică de 20 de Biserici locale, acesta se desfiinţează.
(3) Bisericile locale rămase funcţionale din Consiliul Zonal se afiliază la altă zonă prin decizia Comitetului Executiv al Cultului A.D.R., care consultă Bisericile locale şi zonele implicate.
CAP. IV
Organizare şi funcţionare la nivel central
SECŢIUNEA 1
Membrii cu drept de vot
ART. 26
(1) Sunt membri cu drept de vot în toate structurile Cultului A.D.R. cei care fac dovada îndeplinirii, cumulativ, a următoarelor criterii:
a) au experienţa sinceră a naşterii din nou (Ioan 1:12, 13; 3:3-8; 1 Petru 1:18-25);
b) efectuează botezul în apă prin imersiune;
c) au o viaţă creştină consistentă (Romani 6:4; 8:1-4, 13:13-14, Efeseni 4:17-32, 5:1,2,15; 1 Ioan 1:6,7);
d) sprijină în mod regulat cu zeciuială Cultul A.D.R.;
e) îşi asumă şi respectă principiile din Mărturisirea de Credinţă şi prevederile prezentului statut;
f) au împlinit vârsta de 18 ani;
g) participă regulat la întâlnirile Cultului A.D.R.
(2) Tinerii care împlinesc vârsta de 14 ani pot deveni membri juniori ai Bisericii locale, dacă dovedesc că sunt născuţi din nou, dacă îndeplinesc standardele scripturale specificate în Statutul Cultului A.D.R. şi sunt acceptaţi prin vot majoritar de Comitetul Bisericii locale.
(3) Persoanele prevăzute la alin. (2) nu pot fi membri cu drept de vot în niciuna din structurile Cultului A.D.R.
SECŢIUNEA a 2-a
Organele de reprezentare
ART. 27
(1) Organele de conducere ale Cultului A.D.R. sunt:
a) Consiliul General;
b) Consiliul Naţional;
c) Comitetul Executiv;
d) Biroul Permanent;
e) Consiliile zonale.
(2) Pot fi aleşi în Consiliul General, Consiliul Naţional, Comitetul Executiv, Biroul Permanent şi în conducerea Consiliilor zonale doar lucrători ordinaţi.
ART. 28
(1) Consiliul General reprezintă organul suprem de conducere şi este cel mai înalt for de decizie al Cultului A.D.R.
(2) Calitatea de membru în cadrul Consiliului General al Cultului A.D.R., cu drept de vot, o au toţi lucrătorii care deţin o legitimaţie valabilă, precum şi delegaţii Bisericilor locale care obţin un certificat de afiliere (autorizaţie) emis de Comitetul Executiv al Cultului A.D.R., fiecare Biserică locală afiliată având dreptul la un delegat cu drept de vot în Consiliul General.
(3) La reuniunile Consiliului General pot participa, cu drept de vot, lucrătorii recunoscuţi de Consiliul General, a căror legitimaţie este vizată la zi, toţi reprezentanţii aleşi, conform prezentului statut, de Bisericile locale afiliate, indiferent de modul de organizare al acestora.
(4) Modalitatea de reprezentare este aceea că din Consiliul General face parte câte un delegat de la fiecare Biserică locală, indiferent de forma de organizare a acesteia.
(5) Consiliul General se întruneşte o dată la 4 (patru) ani în şedinţă ordinară, de regulă în primul semestru al anului, şi în şedinţe extraordinare, ori de câte ori apar probleme a căror rezolvare nu poate fi amânată până la reuniunea ordinară.
(6) Întrunirea Consiliului General, în şedinţă ordinară, se face prin comunicarea convocării acesteia, precum şi a ordinii de zi, printr-o scrisoare de informare în acest sens sau printr-o comunicare în format electronic, iar termenul de întrunire nu va putea fi mai mic de 30 de zile calendaristice de la data efectuării convocării.
(7) Şedinţele extraordinare ale Consiliului General pot fi convocate de preşedintele A.D.R. sau de o treime din numărul membrilor Consiliului Naţional, iar dreptul la iniţiativa de a convoca sesiuni speciale ale Cultului A.D.R. îl poate avea fiecare lucrător.
(8) Fiecare cerere de convocare a unei întâlniri speciale este însoţită de o adresă scrisă, conţinând motivele pentru care se cere convocarea, semnată de 15 sau mai mulţi lucrători ordinaţi ai Cultului A.D.R. şi înregistrată la Biroul Permanent, iar, după analizarea adresei scrise şi a motivelor, Consiliul Naţional poate face convocarea, în vederea unei întâlniri speciale.
(9) În situaţii extraordinare, şedinţele Consiliului General şi ale tuturor structurilor componente ale Cultului A.D.R. se pot efectua şi în sistem online.
(10) Majoritatea simplă a membrilor prezenţi (constituită din lucrători şi delegaţii reprezentanţi din teritoriu) la Consiliul General constituie un cvorum, iar decizia se ia prin majoritate simplă.
(11) Discuţiile şi hotărârile Consiliului General se consemnează într-un proces-verbal semnat de Biroul Permanent.
(12) Hotărârile Consiliului General se iau cu majoritatea simplă în cazul în care nu este prevăzută o altă majoritate în Statutul de organizare şi funcţionare a Cultului A.D.R.
(13) Hotărârile luate de Consiliul General sunt obligatorii, pentru toţi membrii.
(14) Consiliul General are următoarele atribuţii:
a) aprobă şi modifică Statutul de organizare şi funcţionare a Cultului A.D.R.;
b) aprobă strategia propusă de Comitetul Executiv şi Consiliul Naţional;
c) aprobă orice alte acte interne de organizare ale Cultului A.D.R.;
d) alege şi revocă membrii Comitetului Executiv, preşedinte, vicepreşedinte, secretar general, director de misiune şi trezorier;
e) stabileşte criteriile de aderare şi excludere din Cultul A.D.R.
ART. 29
(1) Consiliul Naţional este alcătuit din oameni reprezentativi cu experienţă şi maturitate, ale căror vieţi şi activitate religioasă sunt ireproşabile, oameni care reprezintă Cultul A.D.R.
(2) Structura Consiliului Naţional este:
a) membrii Comitetului Executiv;
b) câte 3 (trei) reprezentanţi din fiecare consiliu zonal validaţi de Consiliul General;
c) rectorii unităţilor de învăţământ superior patronate de Cultul A.D.R.;
d) membrii de onoare care sunt aleşi cu aprobarea Comitetului Executiv dintre acei pastori care împlinesc vârsta de 60 de ani şi slujesc cel puţin 20 de ani sau mai mult în cadrul Cultului A.D.R.;
e) reprezentantul evangheliştilor;
f) reprezentanţii naţionalităţilor;
g) reprezentanţii departamentelor existente în Consiliul Naţional.
(3) Consiliul Naţional îndeplineşte următoarele atribuţii:
a) îndrumă şi controlează activitatea Comitetului Executiv şi a departamentelor naţionale;
b) urmăreşte respectarea Mărturisirii de Credinţă şi a prezentului statut;
c) convoacă Consiliul General, stabileşte ordinea de zi şi pregăteşte lucrările acestuia;
d) încheie parteneriate între Cultul A.D.R. şi organizaţii evanghelice din ţară şi din străinătate;
e) avizează situaţiile de retragere a autorizaţiei de funcţionare;
f) aprobă înfiinţarea departamentelor noi şi numeşte coordonatorii de departamente;
g) analizează periodic, îndrumă şi controlează activitatea spiritual-doctrinară a instituţiilor de învăţământ;
h) aprobă bugetul anual, de venituri şi cheltuieli, precum şi descărcarea bugetară din anul anterior, pe baza fundamentării Comitetului Executiv şi avizului Comisiei de Cenzori;
i) aprobă raportul anual al Comitetului Executiv;
j) duce la îndeplinire orice alte atribuţii încredinţate de Consiliul General.
(4) În cadrul Consiliului Naţional al Cultului A.D.R. se înfiinţează următoarele departamente, însă Consiliul Naţional poate înfiinţa şi altele:
a) adulţi şi familii (bărbaţi, femei, seniori);
b) tineret;
c) copii;
d) pastoral;
e) educaţie;
f) social;
g) mass-media;
h) relaţii publice;
i) muzică.
ART. 30
(1) Comitetul Executiv este alcătuit din:
a) Biroul Permanent;
b) directorul de misiune;
c) trezorier, iar durata funcţiei pentru toţi membrii Comitetului Executiv este de 4 (patru) ani, cu posibilitatea realegerii acestora pentru încă un mandat de 4 (patru) ani.
(2) Comitetul Executiv îndeplineşte următoarele atribuţii:
a) coordonează activitatea Cultului A.D.R. între sesiunile Consiliului Naţional;
b) hotărăşte data convocării Consiliului Naţional;
c) întocmeşte proiectul de buget anual al Cultului A.D.R. şi îl prezintă spre avizare Consiliului Naţional;
d) prezintă raportul de activitate anual în faţa Consiliului Naţional;
e) emite decizii interne sau hotărâri în activităţile sale curente;
f) aprobă formularistica autorizaţiilor, certificatelor şi a altor acte emise de Cultul A.D.R.;
g) în cazul încălcării prevederilor Statutului pentru organizare şi funcţionare sau al nerespectării obligaţiilor asumate, lucrătorii sunt sancţionaţi de către Comitetul Executiv;
h) îndeplineşte orice alte atribuţii date în competenţa sa de Consiliul Naţional.
ART. 31
(1) Biroul Permanent este format din preşedinte, vicepreşedinte şi secretar general.
(2) Mandatul membrilor din cadrul Biroului Permanent este de 4 (patru) ani, cu posibilitatea realegerii acestora pentru încă un mandat de 4 (patru) ani.
(3) Biroul Permanent îndeplineşte următoarele atribuţii:
a) susţine activitatea Comitetului Executiv;
b) soluţionează problemele cu caracter urgent de orice natură;
c) prezintă rapoarte şi informări Comitetului Executiv primite din partea departamentelor;
d) analizează şi soluţionează problemele ivite şi prezintă concluziile Comitetului Executiv;
e) aprobă, la propunerea Consiliului Zonal, afilierea unei biserici cu statut de Biserică locală sau Biserică asociată;
f) exercită orice atribuţii date de către Consiliul General, Consiliul Naţional şi Consiliile zonale.
ART. 32
(1) Consiliul Zonal este organul permanent de îndrumare şi asistenţă al ariei zonale, fiind compus din toţi lucrătorii recunoscuţi, precum şi delegaţii aleşi de bisericile din teritoriu.
(2) Structura de conducere este Comitetul Executiv, compus din minimum 3 (trei) membri: preşedinte, vicepreşedinte şi secretar.
ART. 33
(1) Comisia de Cenzori reprezintă organul de control financiar, intern, al Cultului A.D.R.
(2) Comisia de Cenzori este alcătuită dintr-un număr impar de membri, iar membrii Comitetului Executiv nu pot face parte din Comisia de Cenzori.
(3) Preşedintele Comisiei de Cenzori trebuie să fie contabil autorizat sau expert contabil.
(4) Mandatul membrilor Comisiei de Cenzori este de 4 (patru) ani, de la data intrării în vigoare a prezentului statut, cu posibilitatea realegerii acestora pentru încă un mandat de 4 (patru) ani.
(5) Comisia de Cenzori are următoarele atribuţii:
a) verifică patrimoniul Cultului A.D.R.;
b) întocmeşte rapoarte şi le prezintă Consiliului General şi Consiliului Naţional;
c) participă la şedinţele Comitetului Executiv şi ale Consiliului Naţional, fără a avea drept de vot, sau îşi poate delega un reprezentant în vederea participării, ca observator sau consultant pe probleme financiar-fiscale, la aceste întruniri;
d) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute în prezentul statut sau stabilite de Consiliul General şi de normele legale în vigoare.
SECŢIUNEA a 3-a
Statutul personalului propriu
ART. 34
Activităţile religioase ale Cultului A.D.R. se desfăşoară potrivit Statutului pentru organizare şi funcţionare, normelor legale şi cu respectarea principiilor şi moralei creştine în duhul dragostei şi părtăşiei creştine.
ART. 35
(1) Membrii Comitetului Executiv al Cultului A.D.R. sunt aleşi la una din întrunirile regulate ale Consiliului General, potrivit modului de alegere prevăzut, dintre lucrătorii ordinaţi ai Cultului A.D.R., persoane cu experienţă şi maturitate ale căror viaţă şi activitate religioasă sunt mai presus de orice îndoială, iar alegerea lor este determinată de calităţile, virtuţile şi principiile creştine ale acestora.
(2) Toţi candidaţii propuşi pentru posturile de preşedinte, vicepreşedinte şi secretar general sunt aleşi prin vot secret.
(3) Pentru a fi ales, candidatul trebuie să obţină în favoarea sa o majoritate simplă din totalul voturilor exprimate.
(4) Dacă niciun candidat nu obţine majoritatea simplă din voturi, rămân în cursă primii 3 (trei) candidaţi care obţin cele mai multe voturi.
(5) Dacă nici de data aceasta nu este întrunit numărul de voturi cerute, rămân primii doi candidaţi cu voturile cele mai multe.
(6) În ultimul tur al alegerilor, în cazul în care niciun candidat nu obţine majoritatea simplă din voturi, este ales acel candidat care obţine voturile majoritare în raport cu celălalt candidat.
(7) Toţi candidaţii pentru posturile de trezorier şi director de misiune sunt lucrători ordinaţi, propuşi de către Biroul Permanent în cadrul Consiliului Naţional, şi sunt aleşi în cadrul şedinţei acestui for organizaţional prin vot secret.
(8) Pentru a fi ales, candidatul trebuie să obţină majoritatea simplă din totalul voturilor exprimate.
(9) Dacă niciun candidat nu obţine majoritatea simplă din voturi, rămân în cursă primii 3 (trei) candidaţi care obţin cele mai multe voturi; dacă nici de data aceasta nu este întrunit numărul de voturi cerute, rămân primii doi candidaţi cu voturile cele mai multe.
(10) În ultimul tur al alegerilor, în cazul în care niciun candidat nu obţine majoritatea simplă din voturi, este ales acel candidat care a obţinut cel mai mare număr de voturi.
(11) Consiliul General al Cultului A.D.R. are dreptul să aleagă şi alţi lucrători care să facă parte din Consiliul Naţional şi din Comitetul Executiv.
(12) Fiecare zonă, naţionalitate şi regiune sunt reprezentate în Consiliul Naţional, reprezentantul fiind votat în sesiunea Consiliului Naţional.
(13) Este declarat ales candidatul care a întrunit majoritatea simplă din totalul voturilor exprimate pentru alegere.
SECŢIUNEA a 4-a
Atribuţiile membrilor din Biroul Permanent şi Comitetul Executiv
ART. 36
(1) Atribuţiile preşedintelui sunt următoarele:
a) supravegherea implementării misiunii Cultului A.D.R. bazată pe trei aspecte esenţiale: evanghelizare, închinare şi zidire a bisericii create după chipul Fiului lui Dumnezeu;
b) supravegherea activităţii integrale a Cultului A.D.R., acţionarea ca preşedinte al acesteia în toate problemele legale;
c) prezidează toate întâlnirile Consiliului General, ale Comitetului Executiv, ale Consiliului Naţional şi ale Biroului Permanent şi primeşte toate comunicatele trimise către acestea;
d) aplică disciplina în toate cazurile necesare aplicării acesteia;
e) semnează toate documentele oficiale şi legale;
f) reprezintă Cultul A.D.R. în relaţiile cu terţii şi în acţiunile în justiţie, după caz;
g) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de Consiliul General în sarcina sa;
h) participă în calitate de membru din oficiu al tuturor structurilor de conducere ale Cultului A.D.R.
(2) Atribuţiile vicepreşedintelui sunt următoarele:
a) asistă preşedintele în toate atribuţiile exercitate de acesta;
b) prezidează întâlnirile în absenţa preşedintelui;
c) asistă preşedintele în supravegherea activităţilor şi duce la îndeplinire orice altă atribuţie sub supravegherea acestuia, solicitată de Consiliul General, Consiliul Naţional sau Comitetul Executiv, după caz;
d) în absenţa preşedintelui sau atunci când intervine vacanţa postului, acţionează ca preşedinte interimar al Cultului A.D.R.
(3) Atribuţiile secretarului general sunt următoarele:
a) întocmeşte şi păstrează registrele Cultului A.D.R. şi le raportează în conformitate cu cerinţele Consiliului Naţional sau Consiliului General;
b) păstrează evidenţa tuturor lucrătorilor recunoscuţi şi Bisericilor afiliate la Cultul A.D.R.;
c) emite autorizaţiile de funcţionare ale Bisericilor locale şi Bisericilor filiale, certificatele de atestare sau ordinare ale lucrătorilor recunoscuţi şi legitimaţiile acestora;
d) slujeşte în cadrul Cultului A.D.R. şi este autorizat să semneze toate documentele oficiale şi legale în vederea îndeplinirii atribuţiilor, dar şi a celor solicitate de Consiliul General sau de Consiliul Naţional, fiind membru din oficiu al tuturor comitetelor;
e) supraveghează tipărirea şi expedierea, către lucrători, a Statutului Cultului A.D.R., ori de câte ori se aduc modificări şi îmbunătăţiri acestuia, ţine evidenţa proceselor-verbale ale Consiliului General, ale Consiliului Naţional, ale Comitetului Executiv şi ale Biroului Permanent;
f) poate pune la dispoziţia lucrătorilor recunoscuţi un rezumat al hotărârilor Consiliului Naţional, legate strict de Cultul A.D.R.;
g) editează şi înregistrează rezoluţiile şi amendamentele la Statut, astfel încât ele să apară în formă adecvată;
h) la dispoziţia preşedintelui, secretarul general asistă la conducerea întâlnirilor administrative ale Bisericilor, ajută Bisericile în privinţa finanţelor şi a împrumuturilor, ajută la rezolvarea conflictelor interne ale Bisericilor locale şi Bisericilor filiale, asistat de membrii din Comitetul Executiv, duce la îndeplinire alte atribuţii legate de dezvoltarea Bisericilor locale şi Bisericilor filiale.
(4) Atribuţiile trezorierului sunt următoarele:
a) gestionează toate fondurile Cultului A.D.R.;
b) ţine evidenţa clară a veniturilor şi cheltuielilor şi conduce activităţile financiar-contabile conform legislaţiei în vigoare;
c) la solicitarea preşedintelui, trezorierul prezintă un raport periodic şi îndeplineşte şi alte atribuţii în conformitate cu cerinţele aprobate şi adoptate în cadrul Consiliului General, Consiliului Naţional sau ale Comitetului Executiv;
d) prezintă evidenţa financiar-contabilă pentru audit, atunci când acesta este solicitat, de către Consiliul General;
e) întocmeşte bugetul anual al Cultului A.D.R.;
f) poate acţiona ca un consilier financiar-fiscal pentru Departamentele Cultului A.D.R.;
g) poate îndeplini şi alte obligaţii atribuite acestuia de către Comitetul Executiv.
(5) Trezorierul răspunde direct în faţa preşedintelui, pentru îndeplinirea îndatoririlor sale.
(6) Misiunea reprezintă lucrarea bisericii de extindere a Împărăţiei lui Dumnezeu prin trimitere de misionari pentru propovăduirea Evangheliei şi înfiinţarea de noi biserici în ţară şi în străinătate.
(7) Atribuţiile directorului de misiune sunt următoarele:
a) asigură funcţia de director executiv al departamentului misiunilor din cadrul Cultului A.D.R.;
b) ţine evidenţa actelor oficiale ale activităţilor de misiune desfăşurate;
c) pregăteşte materiale pentru revistele creştine sau alte materiale folosite în desfăşurarea activităţilor de misiune;
d) poartă corespondenţă cu misionarii şi cu cei care devin misionari;
e) îndrumă misiunile desfăşurate în cadrul Cultului A.D.R.;
f) ţine evidenţa fondurilor băneşti primite pentru activităţile de misiune şi distribuite în acest scop;
g) furnizează cele necesare activităţilor de misiune.
CAP. V
Slujitorii Bisericii
ART. 37
(1) Între darurile pe care Hristos le dă Bisericii se includ darurile de a fi: apostoli, proroci, evanghelişti, pastori şi învăţători (Efeseni 4:11), consilieri, administratori, lideri, şi slujitori (Romani 12:7,8), iar noi înţelegem chemarea lui Dumnezeu cu privire la aceste daruri de slujire şi credem că El le dă indiferent de rasă, dizabilitate, sex sau naţionalitate.
(2) În ceea ce priveşte maturitatea pentru activitatea religioasă sunt atestate 3 (trei) categorii de slujitori: Lucrător ordinat, Lucrător atestat, Lucrător specializat, iar toţi lucrătorii cu recunoaştere pentru activitatea religioasă sunt autorizaţi să efectueze actele de cult ale bisericii şi ceremoniile (funcţii sacerdotale) în conformitate cu legile statului.
CAP. VI
Contribuţie comunitară
SECŢIUNEA 1
Educaţie
ART. 38
Principalele forme de educaţie şi învăţământ organizate în cadrul Cultului A.D.R., în condiţiile legii, sunt:
a) şcoala duminicală, în cadrul Bisericii locale;
b) studii biblice cu adolescenţii şi tinerii;
c) creşe şi grădiniţe;
d) şcoli primare;
e) seminare şi şcoli biblice în cadrul Consiliilor zonale şi al Bisericilor locale;
f) şcoli gimnaziale;
g) licee;
h) colegii;
i) unităţi de învăţământ superior.
ART. 39
Cultul A.D.R. înfiinţează şcoli biblice cu personalitate juridică şi pe bază de autorizaţie eliberată de Cult.
ART. 40
(1) În funcţie de cerinţele specifice, Cultul A.D.R. organizează şi unităţi proprii de învăţământ teologic, de cercetare ştiinţifică-teologică şi pentru formare profesională, precum şi alte unităţi de învăţământ proprii (preşcolar, primar, gimnazial şi liceal), în condiţiile prevăzute de lege.
(2) Instituţiile de învăţământ teologic sunt destinate pregătirii personalului de cult, a profesorilor de religie, a altor specialişti necesari activităţii religioase şi sociale a Bisericii, precum şi a acelora care doresc formare teologică, în condiţiile prevăzute de lege.
ART. 41
(1) Unităţile de învăţământ preuniversitar teologic se înfiinţează şi se organizează de către Consiliul General al Cultului A.D.R., cu respectarea dispoziţiilor Legii învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Planurile şi programele pentru învăţământul preuniversitar teologic se avizează de către Consiliul General al Cultului A.D.R., cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 42
(1) Unităţile de învăţământ universitar, respectiv facultăţile, se înfiinţează şi se organizează de către Consiliul General al Cultului A.D.R., cu respectarea dispoziţiilor Legii învăţământului superior nr. 199/2023, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Planurile şi programele pentru învăţământul universitar se elaborează de unităţile de învăţământ şi se aprobă de către Consiliul General al Cultului A.D.R., cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 199/2023, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 43
(1) Modul de organizare şi funcţionare, profilurile şi specializările, admiterea şi durata cursurilor în unităţile de învăţământ preuniversitar şi universitar se stabilesc prin regulamente-cadru şi hotărâri ale Consiliului General al Cultului A.D.R., cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 489/2006, republicată, coroborat cu dispoziţiile Legii învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu dispoziţiile Legii învăţământului superior nr. 199/2023, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Echivalarea şi recunoaşterea diplomelor şi a certificatelor de studii teologice obţinute în străinătate se fac în condiţiile prevăzute de lege.
(3) Unităţile de învăţământ preuniversitar, de tip preşcolar, primar, gimnazial, liceal şi universitar se află în jurisdicţia Consiliului General al Cultului A.D.R. şi în subordinea administrativă a autorităţilor şi instituţiilor competente, cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 489/2006, republicată, coroborat cu dispoziţiile Legii învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu dispoziţiile Legii învăţământului superior nr. 199/2023, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 44
(1) Educaţia religioasă se realizează prin propovăduire şi studiu biblic, pentru consolidarea în credinţă şi maturizare a credincioşilor, prin cunoaşterea şi aplicarea Cuvântului lui Dumnezeu, în vederea lucrării de învăţare şi sfătuire a altora.
(2) Planurile şi programele pentru predarea religiei se aprobă de către Consiliul General al Cultului A.D.R. şi sunt avizate de ministerul de resort.
(3) Personalul didactic care predă religia în unităţile de învăţământ de stat şi particular se numeşte cu acordul Consiliului General al Cultului A.D.R.
ART. 45
Consiliul Zonal, Biserica locală şi Biserica filială, ca unităţi de cult din cadrul Cultului A.D.R., au dreptul de a înfiinţa şi administra următoarele forme de educaţie şi învăţământ, în conformitate cu prevederile prezentului statut şi cu regulamentele bisericeşti:
a) şcoala duminicală, în cadrul Bisericii locale;
b) studii biblice cu adolescenţii şi tinerii;
c) creşe şi grădiniţe;
d) şcoli primare;
e) seminare şi şcoli biblice în cadrul Consiliilor zonale şi al Bisericilor locale.
ART. 46
Cultul A.D.R. comunică ministerului de resort, pentru acord, facultăţile atestate pentru organizarea cursurilor şi examenelor în vederea perfecţionării şi obţinerii gradelor profesionale şi didactice de către personalul clerical şi de către cadrele didactice care predau religie sau discipline teologice în învăţământul preuniversitar teologic.
ART. 47
Consiliul General al Cultului A.D.R. aprobă înfiinţarea şi administrarea instituţiilor de învăţământ, cum ar fi Colegiile Biblice, în care lucrătorii şi misionarii să fie pregătiţi în vederea propovăduirii Evangheliei, iar aceia care urmează astfel de cursuri de specialitate sunt îndrumaţi să se înscrie la Universitatea Biblică din România sau către o altă instituţie de învăţământ agreată.
ART. 48
În cadrul Cultului A.D.R. funcţionează ca instituţii cu scop misionar:
a) instituţii media: posturi de radio şi televiziune, centre şi birouri de presă, agenţii de ştiri, edituri, cotidiene, periodice şi altele;
b) centre sociale, medicale, culturale şi educaţionale;
c) casa de ajutor reciproc a clerului şi salariaţilor bisericeşti care are ca scop acordarea de împrumuturi şi ajutoare membrilor lor, la cererea acestora, iar activitatea ei se desfăşoară potrivit propriului regulament.
ART. 49
Pentru susţinerea activităţilor pastoral-misionare, cultural-educative şi social-filantropice, Cultul A.D.R., prin unităţile sale de cult, poate desfăşura activităţi economico-gospodăreşti.
SECŢIUNEA a 2-a
Asistenţa religioasă
ART. 50
(1) Consiliul General al Cultului A.D.R. aprobă instituirea şi întreţinerea serviciilor de asistenţă socială.
(2) Toată activitatea umanitară şi educaţională este avizată de Comitetul Executiv.
ART. 51
Cultul A.D.R., prin Consiliile sale Zonale, are responsabilitatea asigurării asistenţei religioase şi a personalului bisericesc aferent desfăşurării acesteia în Biserici, în armată, în sistemul penitenciar, în unităţi medicale, în aşezăminte de asistenţă socială şi în unităţi de învăţământ şi are în vedere colaborarea cu instituţiile din domeniile antemenţionate doar în condiţiile legale aplicabile fiecărui domeniu în parte.
ART. 52
Pastorii de la Bisericile locale au îndatorirea de a acorda asistenţă religioasă tuturor categoriilor de credincioşi din unităţile militare, penitenciare, unităţile medicale, de asistenţă socială şi din unităţile de învăţământ de pe raza Bisericilor acestora, ori de câte ori vor fi solicitaţi.
SECŢIUNEA a 3-a
Asistenţă socială şi medicală
ART. 53
(1) Sistemul de asistenţă socială şi medicală al Cultului A.D.R. este integrat şi funcţionează în cadrul structurilor sale administrativ-organizatorice sau în organizaţii social-filantropice.
(2) Cultul A.D.R., prin unităţile sale componente locale şi centrale, precum şi prin organizaţiile neguvernamentale care funcţionează cu aprobarea autorităţilor bisericeşti competente, asigură servicii sociale şi medicale, acreditate conform legislaţiei în vigoare.
(3) Personalul care îşi desfăşoară activitatea în aşezămintele de asistenţă socială ale Bisericii se recrutează, în primul rând, dintre absolvenţii facultăţilor de teologie, specializarea teologie - asistenţă socială, iar cel din aşezămintele de asistenţă medicală din rândul personalului specializat.
(4) Beneficiarii serviciilor sociale şi medicale oferite în cadrul Cultului A.D.R. sunt persoane, grupuri şi comunităţi aflate în situaţii de dificultate, fără discriminare.
(5) Furnizorii de servicii sociale şi medicale din cadrul Cultului A.D.R. îşi desfăşoară activitatea socială şi medicală în nume propriu sau prin parteneriate cu instituţiile specializate ale statului, ale administraţiei locale sau ale organizaţiilor neguvernamentale.
(6) Cultul A.D.R. poate înfiinţa, în condiţiile legii, furnizori de servicii medicale private de sănătate.
ART. 54
(1) Cultul A.D.R. se întreţine financiar din contribuţia credincioşilor membri în Bisericile afiliate şi asociate, precum şi din donaţii, sponsorizări, legate, liberalităţi de orice fel de bunuri mobile sau imobile, de valori materiale şi/sau băneşti din partea persoanelor fizice şi/sau juridice, din ţară şi din străinătate, sau prin orice alte moduri sau mijloace licite.
(2) Finanţarea activităţii Cultului A.D.R. se face cu respectarea dispoziţiilor art. 10 alin. (1)-(7) din Legea nr. 489/2006, republicată, precum şi a dispoziţiilor art. 39 alin. (1)-(4) din aceeaşi lege.
CAP. VII
Patrimoniul
ART. 55
(1) Cultul A.D.R. poate achiziţiona, în nume propriu, prin reprezentant legal, în baza unei procuri autentice, diferite proprietăţi ce sunt folosite exclusiv pentru desfăşurarea obiectului său de activitate.
(2) Dacă se doreşte înfiinţarea unei Biserici locale sau Biserici filiale, pe plan local sau în teritoriu, iar Cultul A.D.R. deţine o proprietate în zona unde se doreşte înfiinţarea respectivei Biserici locale sau Biserici filiale, Biserica locală sau Biserica filială poate funcţiona pe proprietatea Cultului A.D.R. în baza unui contract de comodat sau de închiriere pentru spaţiul respectiv.
ART. 56
(1) Desfiinţarea unei unităţi de cult din cadrul Cultului A.D.R. se poate face de către Adunarea Generală a Consiliului Naţional astfel:
a) la propunerea Comitetului Executiv al Cultului A.D.R.;
b) întrunind delegaţii a cel puţin două treimi din numărul bisericilor care o compun;
c) convocarea se face cu 30 de zile înainte, prin adresă oficială trimisă bisericilor aparţinătoare care cuprinde data, ora, locul şi scopul convocării;
d) hotărârea de desfiinţare trebuie să întrunească votul a cel puţin două treimi din numărul delegaţilor prezenţi.
(2) În cazul desfiinţării unei unităţi de cult, cu privire la patrimoniul acesteia, se respectă prevederile art. 555 alin. (1) din Codul civil.
ART. 57
Patrimoniul fundaţiilor şi asociaţiilor bisericeşti cu personalitate juridică constituite de Biserica locală este proprietatea acestora şi se administrează de Biserica locală în limita şi în condiţiile actelor constitutive şi conform dispoziţiilor prezentului statut.
ART. 58
Bunurile care fac obiectul aporturilor de orice fel - contribuţii, donaţii, succesiuni, precum şi orice alte bunuri intrate în patrimoniul unităţilor componente ale Cultului A.D.R., din ţară şi din afara graniţelor ţării, nu pot face obiectul revendicării lor ulterioare.
ART. 59
Cultul A.D.R. şi părţile lui componente pot deţine în proprietate bunuri în străinătate a căror situaţie se reglementează potrivit prevederilor statutare şi regulamentare proprii şi legislaţiei statelor pe teritoriul cărora se află respectivele proprietăţi.
CAP. VIII
Dispoziţii finale
ART. 60
Dreptul la vot în Consiliul General, Consiliul Naţional şi Consiliul Zonal îl au toţi membrii prezenţi, recunoscuţi şi înregistraţi, între care se includ Lucrătorii ordinaţi, atestaţi, specializaţi, precum şi Delegaţii Bisericilor şi ai Filialelor.
ART. 61
(1) Comitetul Executiv al Cultului A.D.R., Consiliul Naţional, Consiliul Zonal şi Comitetul Executiv al Bisericii locale pot conduce întâlnirile prin folosirea oricărui echipament tehnic aflat în dotare, cu condiţia ca persoanelor care participă să li se dea oportunitatea de a-şi comunica părerea despre problema în discuţie şi celorlalţi participanţi.
(2) Aceste conferinţe sunt convocate de Biroul Permanent, Comitetul Executiv, Consiliul Zonal sau Consiliul Naţional, după caz.
(3) După oricare dintre aceste conferinţe, Secretarul General consemnează în scris orice decizie ce intră în vigoare, iar aceste metode alternative de comunicaţie şi vot sunt acceptate şi la lucrările altor comitete ale Cultului A.D.R.
ART. 62
La toate întâlnirile Consiliului Naţional, majoritatea numărului autorizat de votanţi constituie un cvorum, iar la întâlnirile Comitetului Executiv, Consiliului Zonal, Consiliului Naţional, Consiliului General, după caz, secretarul general redactează un proces-verbal al problemelor discutate şi al tuturor deciziilor luate, iar în procesele-verbale menţionează identitatea persoanelor care participă la întâlnire şi că întâlnirea este ţinută folosindu-se echipamentul comunicaţional.
ART. 63
Orice litigiu decurgând din activitatea sau în cadrul Cultului A.D.R. se rezolvă pe cale amiabilă, în caz contrar fiind rezolvat pe căi legale, în conformitate cu dispoziţiile art. 26 din Legea nr. 489/2006, republicată.
ART. 64
(1) În caz de dizolvare a unei unităţi de cult sau a Cultului A.D.R., este necesară o majoritate de două treimi dintre voturile delegaţilor prezenţi şi care votează.
(2) În cazul dizolvării unei unităţi de cult, Comitetul Executiv al Cultului A.D.R. dispune asupra patrimoniului acesteia în acord cu legislaţia românească.
(3) În cazul retragerii calităţii de cult recunoscut potrivit prevederilor Legii nr. 489/2006, republicată, sau al dizolvării Cultului A.D.R., destinaţia patrimoniului este cea stabilită în conformitate cu rezoluţia adoptată de Consiliul General şi cu acordul Biroului Permanent, Comitetului Executiv şi Consiliului Naţional.
ART. 65
Cultul A.D.R. şi părţile lui componente, cu excepţia Bisericilor filiale, sunt persoane juridice de drept privat şi utilitate publică.
ART. 66
(1) Ştampila folosită în cadrul Cultului A.D.R. este rotundă, cu un diametru de 5,5 cm, fără cercuri concentrice la exterior.
(2) În interior se află o cruce puţin aplecată spre dreapta, peste partea inferioară a crucii se află o carte deschisă, peste cartea deschisă se află un dreptunghi în care este înscrisă denumirea „CULTUL ADUNĂRILE LUI DUMNEZEU DIN ROMÂNIA“, iar sub dreptunghi se află o jumătate de cerc în interiorul căruia se află în partea stângă de sus o carte deschisă în care este scris: EVANGHELIA DEPLINĂ, iar în partea dreaptă se redau literele simbolice A.D.R., reprezentând denumirea prescurtată a Cultului A.D.R.
ART. 67
Modificările şi completările Statutului pentru organizare şi funcţionare a Cultului A.D.R. se fac şi se aprobă prin hotărâri ale Consiliului General.
ART. 68
Modificările şi completările Regulamentului pentru organizare şi funcţionare a Cultului A.D.R. se fac şi se aprobă prin hotărâri ale Consiliului Naţional.
ART. 69
Prezentul statut a fost aprobat de către Adunarea Generală din data de 10.07.2023, intră în vigoare în urma recunoaşterii lui prin hotărâre a Guvernului şi se aplică în conformitate cu prevederile constituţionale şi cu actele normative în vigoare, ce privesc activitatea religioasă din România, fiind armonizat dispoziţiilor Legii nr. 489/2006, republicată.
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
