Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
În temeiul <>art. 58 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, Consiliul Uniunii Avocaţilor din România adopta prezentul statut.
CAP. 1 Principiile şi regulile fundamentale ale exercitãrii profesiei de avocat
ART. 1 Exercitarea profesiei de avocat este supusã Constituţiei, legii, statutului profesiei, convenţiilor internaţionale la care România este parte şi regulilor eticii profesionale. Scopul exercitãrii profesiei de avocat îl constituie apãrarea drepturilor, libertãţilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice. În exercitarea profesiei avocatul este dator sa acţioneze pentru asigurarea liberului acces la justiţie şi a dreptului la un proces echitabil. ART. 2 Libertatea şi independenta profesiei de avocat sînt atribute exclusive ale persoanei care exercita aceasta profesie, în temeiul legii şi al prezentului statut. Relaţiile dintre avocat şi clienţii sãi se bazeazã pe onestitate, probitate, corectitudine, sinceritate şi confidenţialitate. ART. 3 În exercitarea dreptului sau de a asista şi de a reprezenta persoanele fizice şi juridice în fata tuturor instanţelor, autoritãţilor şi instituţiilor, precum şi a altor persoane fizice sau juridice, avocatul este îndrituit sa foloseascã oricare dintre mijloacele de exercitare a dreptului de apãrare prevãzute la art. 3 din lege. ART. 4 Avocatul îndeplineşte o misiune socialã, pusã în slujba adevãrului şi a justiţiei. În exercitarea profesiei, avocatul nu poate fi supus nici unei presiuni din partea autoritãţilor publice sau a altor persoane fizice sau juridice. Independenta avocatului nu poate prejudicia interesele clientului sau. Avocatul este dator sa dea clientului sau sfaturi juridice corespunzãtoare prevederilor legale şi crezului sau profesional. ART. 5 Obligaţia de a pãstra secretul profesional, prevãzutã la art. 8 din lege, este absolutã şi nelimitatã în timp. Ea se întinde asupra tuturor activitãţilor avocatului, asociaţilor, colaboratorilor şi avocaţilor salarizaţi în interiorul profesiei, inclusiv asupra raporturilor cu ceilalţi avocaţi. Nici o presiune a unei autoritãţi publice nu-l poate obliga pe avocat sa divulge secretul profesional, cu excepţia cazurilor prevãzute expres de lege. Pãstrarea secretului profesional de cãtre colaboratorii ori angajaţii avocatului este o obligaţie a avocatului, precum şi a conducerii baroului în care aceştia activeazã, în mãsura în care angajaţii baroului iau cunostinta de aceste secrete pe calea unor sesizãri ori prin orice alte mijloace. ART. 6 Alegerea avocatului, pentru orice activitate depusa de acesta în condiţiile legii, este libera. Nimeni nu poate impune unei persoane un apãrãtor, cu excepţia cazurilor prevãzute de lege privitoare la apãrarea din oficiu sau la apãrarea gratuita. ART. 7 Avocatul trebuie sa depunã toatã diligenta pentru apãrarea libertãţilor, drepturilor şi intereselor legitime ale clientului. ART. 8 Avocatul nu poate acţiona decît în limitele contractului încheiat cu clientul sau, cu excepţia cazurilor prevãzute de lege. ART. 9 Avocatul este dator sa-şi sfatuiasca clientul cu promptitudine, în mod corect şi cu intreaga diligenta. ART. 10 În cazul în care avocatul se afla în imposibilitatea de a-şi exercita atribuţiile, el va asigura substituirea sa de cãtre un alt avocat, pentru a nu aduce prejudicii clientului sau. ART. 11 Dacã exista conflict de interese, avocatul nu poate fi decît apãrãtorul unei singure pãrţi. ART. 12 Angajarea unui nou client nu poate fi facuta, dacã prin aceasta sînt dezvãluite secretele aflate de la un alt client, cu efecte prejudiciabile pentru acesta. Dispoziţiile alin. 1 sînt aplicabile tuturor formelor de exercitare a profesiei de avocat. ART. 13 Înainte de a angaja o cauza, avocatul are obligaţia sa informeze clientul asupra cheltuielilor probabile pe care aceasta le implica, comunicindu-i totodatã scutirile legale de care poate beneficia. ART. 14 În raporturile cu instanţele judecãtoreşti şi cu celelalte autoritãţi publice cu care vine în contact, avocatul este dator sa aibã un comportament civilizat şi loial. ART. 15 Organele profesiei de avocat au sarcina permanenta de a asigura exercitarea calificatã a dreptului de apãrare conform art. 7 din lege, organizind în mod corespunzãtor primirea în profesie, pregãtirea avocaţilor stagiari, ridicarea nivelului profesional al tuturor avocaţilor şi respectarea stricta a deontologiei şi disciplinei profesionale. Barourile şi Uniunea Avocaţilor din România au obligaţia sa acţioneze prin toate mijloacele legale pentru protecţia profesiei, a demnitãţii şi a onoarei corpului de avocaţi.
CAP. 2 Formele de exercitare a profesiei de avocat
ART. 16 Avocatul este liber sa opteze şi sa-şi schimbe opţiunea pentru una dintre formele de exercitare a profesiei prevãzute de lege. Avocatul nu poate activa concomitent în una dintre formele de exercitare a profesiei prevãzute la art. 5 şi în biroul de avocaţi prevãzuţi la art. 76 alin. 3 din lege. Dacã pentru o forma de exercitare a profesiei este necesarã aprobarea consiliului baroului, avocatul începe activitatea în acea forma numai dupã obţinerea aprobãrii. Avocatul este obligat sa anunţe în scris pe decanul baroului despre orice modificare în forma de exercitare a profesiei. ART. 17 În cabinetul individual îşi exercita profesia un avocat definitiv titular, singur sau împreunã cu avocaţi definitivi şi stagiari. Aceştia au calitatea de avocaţi colaboratori sau de avocaţi salarizaţi în interiorul profesiei. Avocatul titular al cabinetului individual şi avocatul asociat nu pot avea calitatea de avocat colaborator sau de avocat salarizat în interiorul profesiei. Între formele de exercitare a profesiei se pot stabili raporturi de conlucrare profesionalã. Avocatul colaborator şi avocatul salarizat în interiorul profesiei pot lucra şi într-un alt cabinet sau societate civilã profesionalã, dar numai în aceeaşi calitate şi sub condiţia obţinerii acordului scris al avocaţilor titulari sau coordonatori ai celor doua forme de exercitare a profesiei în care vor activa concomitent. Ei sînt obligaţi sa anunţe de îndatã, în scris, pe decanul baroului. Secretul profesional cuprinde toate actele de care avocatul colaborator sau avocatul salarizat în interiorul profesiei ia cunostinta, fiind interzisã prestarea oricãrui serviciu profesional pentru pãrţi cu interese contrare. ART. 18 Contractele de munca şi convenţiile de colaborare se încheie în forma scrisã între titularul cabinetului individual sau coordonatorul cabinetelor asociate ori al societãţii civile profesionale şi fiecare avocat colaborator sau avocat salarizat în interiorul profesiei în parte. Ele vor cuprinde în mod obligatoriu toate menţiunile prevãzute în modelul care constituie anexa nr. I, respectiv anexa nr. II la prezentul statut. ART. 19 Cabinetele individuale se pot grupa în scopul folosirii în comun a unui patrimoniu profesional şi/sau a unor salariaţi. Fiecare cabinet îşi pãstreazã individualitatea în raport cu clienţii. Avocaţii din cabinetele grupate care acorda asistenta juridicã unor clienţi cu interese contrare au obligaţia sa anunţe de îndatã aceasta situaţie tuturor titularilor cabinetelor grupate şi sa ia mãsuri de asigurare a secretului profesional atît fata de ceilalţi avocaţi, cît şi fata de personalul angajat. Contractele de grupare a cabinetelor individuale se încheie în forma scrisã, conform modelului care constituie anexa nr. III la prezentul statut. ART. 20 Cabinetele individuale se pot asocia în scopul exercitãrii în comun a profesiei. Asocierea nu poate restringe drepturile avocaţilor asociaţi, cu excepţia interdicţiei de a angaja clienţi cu interese contrare. Avocaţii din cabinetele asociate intra în relaţii cu clienţii în numele asocierii din care fac parte. Un asociat nu poate accepta o cauza sau un client, dacã unul dintre asociaţii sãi se opune în mod justificat. ART. 21 Convenţia de asociere se încheie, în forma scrisã, între avocaţii titulari ai cabinetelor individuale şi va cuprinde, în mod obligatoriu, toate menţiunile din modelul care constituie anexa nr. IV la prezentul statut. ART. 22 Societatea civilã profesionalã este constituitã din doi sau mai mulţi avocaţi asociaţi care contribuie în natura şi/sau în numerar la constituirea capitalului social necesar desfãşurãrii activitãţii profesionale. Ceilalţi avocaţi activeazã în cadrul societãţii civile profesionale fie în calitate de colaboratori, fie în calitate de avocaţi salarizaţi în interiorul profesiei. Raportul civil se naşte între client şi societatea civilã profesionalã, serviciile profesionale urmînd a fi îndeplinite de cãtre oricare dintre avocaţii desemnaţi de conducerea societãţii civile profesionale, fãrã a se cere opţiunea clientului. Contractul de societate civilã profesionalã şi statutul acesteia sînt încheiate în forma scrisã între avocaţii asociaţi, cu respectarea modelului care constituie anexele nr. V şi VI la prezentul statut. ART. 23 Toate formele de exercitare a profesiei de avocat sînt supuse urmãtoarelor principii: a) patrimoniul comun este afectat exclusiv activitãţii profesionale; b) titularul cabinetului individual şi avocatul asociat nu pot presta activitãţi profesionale în afarã formei de exercitare a profesiei pentru care au optat; c) avocatul salarizat în interiorul profesiei şi avocatul colaborator pot activa concomitent, în aceeaşi calitate, în doua forme de exercitare a profesiei; d) avocatul colaborator poate avea clientela personalã. El îşi poate rezerva dreptul asupra onorariilor aferente cauzelor personale în condiţiile stabilite prin contractul de colaborare; e) obligaţia de a comunica de îndatã baroului, în scris, modificãrile privind asocierea, colaborarea sau angajarea revine atît avocatului cît şi titularului cabinetului individual sau coordonatorului cabinetelor asociate şi societãţilor civile profesionale; f) toate neînţelegerile dintre avocaţi privind formele de exercitare a profesiei urmeazã a fi rezolvate pe cale amiabila, cu sprijinul celorlalţi avocaţi care fac parte din respectiva forma de exercitare a profesiei; g) în caz de nesoluţionare a litigiului pe cale amiabila, avocatul este obligat sa ceara concilierea decanului baroului, conciliere pe care acesta o va face personal sau prin delegarea unui consilier al baroului, în termen de cel mult 20 de zile; h) dacã nici concilierea nu stinge litigiul dintre pãrţi, ele sînt obligate sa recurgã la arbitrajul prevãzut în art. 340 - 370 din Codul de procedura civilã, arbitrii putind fi numai avocaţi definitivi din baroul respectiv, cu cel puţin 10 ani vechime în profesie. În cazul în care pãrţile nu cad de acord asupra persoanei arbitrului, ele îl vor sesiza pe decan, care va desemna trei avocaţi din barou, dintre care pãrţile vor alege un arbitru. Dacã pãrţile nu cad de acord asupra unuia dintre aceştia, cauza va fi soluţionatã de tribunalul arbitral compus din toţi cei trei avocaţi desemnaţi de decan; i) oficiul de arbitrare este gratuit. Avocatul desemnat ca arbitru nu poate refuza acest oficiu fãrã o justificare intemeiata. Avocatul desemnat ca arbitru poate cere declinarea acestui oficiu, iar dacã cererea este justificatã, decanul va desemna un alt arbitru. ART. 24 Toate formele de exercitare a profesiei pot angaja personal auxiliar. ART. 25 Cererea de înregistrare a formei de exercitare a profesiei în asociere se semneazã de cãtre toţi asociaţii şi se depune la decanatul baroului. Cererea va fi însoţitã în mod obligatoriu de copia de pe convenţia de asociere. Cererea se soluţioneazã de cãtre consiliul baroului potrivit art. 48 alin. 2 lit. i) şi j) din lege. Cererea poate fi respinsã numai în cazul în care convenţia de asociere sau statutul societãţii civile profesionale nu cuprinde toate menţiunile prevãzute în anexele la prezentul statut sau conţine dispoziţii contrare legii şi statutului profesiei. ART. 26 Impotriva soluţiei consiliului baroului orice persoana interesatã poate formula plîngere la Comisia permanenta a Uniunii Avocaţilor din România. În cazul în care soluţia consiliului baroului nu respecta prevederile legale sau ale statutului profesiei, preşedintele Uniunii Avocaţilor din România poate sesiza Comisia permanenta în vederea anulãrii acesteia.
CAP. 3 Dobindirea calitãţii de avocat
Secţiunea I Primirea în profesie
ART. 27 Persoana care îndeplineşte condiţiile prevãzute de lege poate solicita primirea în profesia de avocat printr-o cerere adresatã decanului baroului în circumscripţia cãruia doreşte sa-şi exercite profesia. Cererea se depune, în dublu exemplar, la decanatul baroului şi va cuprinde: a) numele, prenumele şi domiciliul solicitantului; b) locul şi data naşterii; c) elementele actului de identitate şi organul emitent; d) indicarea diplomei care atesta calitatea de licenţiat în drept sau a titlului ştiinţific de doctor în drept; e) menţionarea temeiurilor pe baza cãrora se cere primirea în profesie, cu scutirea de examen sau cu scutirea de stagiu; f) declaraţia expresã a solicitantului ca nu se afla în vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevãzute în art. 11 din lege; g) declaraţia expresã a solicitantului ca nu se afla în nici unul dintre cazurile de incompatibilitate prevãzute în art. 12 din lege, ori ca înţelege sa renunţe la orice stare de incompatibilitate, în cel mult doua luni de la data comunicãrii deciziei de primire în profesia de avocat, sub sancţiunea prevãzutã la art. 21 alin. 2 din lege; h) indicarea sediului profesional unde solicitantul doreşte sa-şi exercite profesia; i) declaraţia expresã a solicitantului ca nu este sau nu a fost înscris într-un alt barou din România, urmînd ca în caz contrar sa se indice: baroul, perioada, cauzele retragerii sau încetãrii activitãţii. Cererea va fi însoţitã de acte ce dovedesc împrejurãrile sus-menţionate, depuse în copii certificate de cãtre solicitant, în dublu exemplar. În mod obligatoriu, la cerere se vor ataşa: - copia de pe certificatul de naştere; - copiile de pe diplomele de studii ori de pe titlurile ştiinţifice; - certificatul de cazier judiciar, eliberat cu cel mult 15 zile înainte de data depunerii cererii; - copii de pe actele de identitate şi de pe actele de stare civilã; - certificat medical privind starea de sãnãtate, eliberat de policlinica judeteana sau a municipiului Bucureşti în a carei raza teritorialã domiciliazã solicitantul; - certificat, eliberat de baroul în care petiţionarul a mai fost înscris în profesie, privind situaţia disciplinarã şi cauzele încetãrii calitãţii de avocat; - doua fotografii (format buletin de identitate). Cetãţenii romani cu domiciliul în România, care solicita primirea în profesie pe baza de diplome eliberate de facultãţi juridice din alte tari, vor depune şi dovada echivalãrii diplomelor în condiţiile legii. ART. 28 O copie de pe cererea de primire în profesie se va afişa în cel mult 3 zile de la înregistrarea acesteia într-un loc vizibil, la sediul baroului, prin grija decanatului. Afişarea se constata prin proces-verbal. În timp de 10 zile de la afişarea cererii, orice persoana poate face opoziţie la cererea de primire în profesie, indicind motivele şi aratind împrejurãrile şi probele pe care îşi întemeiazã opoziţia. În termen de 3 zile de la înregistrarea cererii de primire în profesie, decanul va desemna un avocat-raportor, care va efectua investigaţiile necesare cu privire la moralitatea şi demnitatea solicitantului, chiar dacã nu se face opoziţie la înscriere. Raportorul va fi un avocat membru al consiliului sau fost membru al consiliului baroului. ART. 29 Raportorul va face toate cercetãrile pe care le va considera necesare. Cercetãrile se vor referi la îndeplinirea de cãtre solicitant a condiţiilor prevãzute de lege şi de statut pentru primirea în profesia de avocat. ART. 30 În termen de 5 zile de la expirarea termenului de formulare a opoziţiei, avocatul-raportor va depune la decanatul baroului un raport scris care va cuprinde punctul de vedere motivat cu privire la admiterea sau respingerea cererii. ART. 31 În cel mult 10 zile de la depunerea raportului, consiliul baroului verifica îndeplinirea condiţiilor prevãzute de lege şi de statut pentru primirea în profesie a solicitantului, soluţioneazã eventualele opoziţii şi întocmeşte un aviz motivat care urmeazã a fi înaintat, împreunã cu toate lucrãrile ce privesc cererea, la Consiliul Uniunii Avocaţilor din România. ART. 32 Decizia Consiliului Uniunii Avocaţilor din România privind primirea în profesie se comunica petentului şi baroului respectiv. Reexaminarea cererii privind primirea în profesie poate fi solicitatã o singura data. Cel primit în profesia de avocat se va înscrie în barou cu respectarea dispoziţiilor art. 18 şi ale art. 21 alin. 2 din lege. ART. 33 Avocatul membru al unui barou din alta ţara poate solicita înscrierea într-un barou roman unde urmeazã sa îşi stabileascã sediul profesional, dacã îndeplineşte condiţiile prevãzute la art. 10 din lege şi ale convenţiei de reciprocitate, încheiatã între Uniunea Avocaţilor din România şi organizaţia profesionalã din ţara lui. Convenţia de reciprocitate va cuprinde, în mod obligatoriu, urmãtoarele clauze: a) avocatul strãin poate exercita profesia în România numai în asociere cu unul sau mai mulţi avocaţi romani; b) avocatul strãin nu poate presta asistenta juridicã în cadrul unei societãţi comerciale sau asociaţii nepatrimoniale din România; c) onorariile pentru asistenta juridicã în cauzele pe care avocatul strãin le are în România vor fi înregistrate şi plãtite integral în cadrul formei de exercitare a profesiei în care avocatul strãin figureazã în tabloul baroului roman. ART. 34 Cererea de înscriere în baroul roman trebuie sa îndeplineascã condiţiile prevãzute în art. 27 din statut, la care se adauga o atestare din partea baroului din ţara respectiva privind calitatea de membru cu drept de exercitare a profesiei şi situaţia sa disciplinarã. ART. 35 Condiţiile de asociere cu avocaţii romani, taxele de înscriere în baroul roman şi contribuţia la formarea bugetului baroului vor fi stabilite prin convenţii de reciprocitate. ART. 36 Consiliile barourilor vor face verificãri pentru depistarea persoanelor care îndeplinesc activitãţi avocatiale în România, fie neautorizat, fie în cadrul reprezentantelor comerciale, societãţilor comerciale sau asociaţiilor fãrã scop lucrativ, şi vor lua mãsuri corespunzãtoare prevederilor art. 22 sau 78 din lege, comunicind de îndatã cazurile depistate conducerii Uniunii Avocaţilor din România.
Secţiunea a II-a Demnitatea profesionalã
ART. 37 În aplicarea art. 11 din lege, cazurile de nedemnitate se verifica atît cu ocazia primirii în profesie, cît şi pe intreaga durata a exercitãrii acesteia. În termen de 30 de zile de la adoptarea prezentului statut, membrii barourilor, care se gãsesc într-unul dintre cazurile prevãzute în art. 11 din lege, sînt obligaţi sa prezinte decanatelor hotãrîrile judecãtoreşti prin care au fost condamnaţi, prin care li s-a aplicat pedeapsa interdicţiei de a exercita profesia sau prin care au fost declaraţi faliţi frauduloşi. Consiliile barourilor vor examina, în termen de 15 zile, hotãrîrile judecãtoreşti respective şi vor aprecia dacã aceste hotãrîri atrag sau nu nedemnitatea avocatului, în raport cu dispoziţiile art. 11 din lege, dispunind, dupã caz, menţinerea în profesie sau încetarea calitãţii de avocat potrivit art. 23 lit. e) din lege. Decizia motivatã va fi comunicatã, de îndatã, avocatului în cauza, precum şi preşedintelui Uniunii Avocaţilor din România, împreunã cu hotãrîrea judecãtoreascã în baza cãreia se verifica starea de nedemnitate. Avocatul în cauza şi preşedintele Uniunii Avocaţilor din România pot ataca decizia consiliului baroului conform art. 51 din lege, în termen de 15 zile de la comunicare. Decizia de încetare a calitãţii de avocat devine executorie dupã soluţionarea cauzei de cãtre Consiliul Uniunii Avocaţilor din România. Decizia de menţinere în profesie poate fi modificatã de Consiliul Avocaţilor din România.
Secţiunea a III-a Compatibilitatea profesionalã
ART. 38 Pentru primirea în profesie şi pentru exercitarea acesteia avocatul trebuie sa nu se gãseascã în vreunul dintre cazurile de incompatibilitate prevãzute în art. 12 din lege. ART. 39 Incompatibilitatea prevãzutã în art. 12 lit. a) din lege opereazã pentru avocatul care este sau devine salariat în afarã profesiei. Nu este incompatibil avocatul salarizat pentru activitatea depusa în cadrul uneia dintre formele de exercitare a profesiei prevãzute în art. 5 din lege. În cadrul birourilor de avocaţi prevãzute în art. 76 alin. 3 din lege avocatul nu poate fi salarizat. ART. 40 Contractul de munca al avocatului salarizat în cadrul profesiei intra în vigoare dupã ce a fost avizat de cãtre consiliul baroului. ART. 41 Avocatul salarizat în interiorul profesiei îşi pãstreazã independenta profesionalã în activitãţile ce îi sînt încredinţate, subordonarea fata de persoana care l-a angajat limitindu-se la condiţiile sale de munca. El nu poate avea clientela personalã, iar în exercitarea profesiei trebuie sa menţioneze cabinetul individual, cabinetele asociate sau societatea civilã profesionalã pentru care lucreazã. ART. 42 Contribuţiile profesionale ale avocatului salarizat cãtre barou, Uniunea Avocaţilor din România şi Casa de Asigurãri a Avocaţilor se reţin şi se vãrsa de cãtre persoana care l-a angajat. ART. 43 Litigiile intervenite în legatura cu contractul de munca al avocatului salarizat în interiorul profesiei se soluţioneazã conform art. 23 din prezentul statut. ART. 44 Incompatibilitatea prevãzutã la art. 12 lit. c) din lege priveşte exercitarea nemijlocitã de fapte materiale de comerţ, în sensul ca prin aceste fapte avocatul se angajeazã personal sau în numele unui comerciant sa efectueze o operaţiune comercialã care îi angajeazã rãspunderea. Sînt incompatibile cu exercitarea profesiei de avocat: a) faptele personale de comerţ exercitate cu sau fãrã autorizaţie; b) calitatea de asociat într-o societate comercialã în nume colectiv, de comanditat într-o societate comercialã în comanditã simpla sau în comanditã pe acţiuni; c) calitatea de administrator într-o societate comercialã cu rãspundere limitatã sau într-o societate comercialã în comanditã pe acţiuni; d) calitatea de preşedinte al consiliului de administraţie sau membru în comitetul de direcţie al unei societãţi comerciale pe acţiuni. Avocatul poate fi asociat sau acţionar la societãţile comerciale cu rãspundere limitatã sau pe acţiuni sau membru în consiliul de administraţie al unei societãţi comerciale pe acţiuni. ART. 45 Incompatibilitãţile prevãzute la art. 12 din lege se constata de cãtre consiliul baroului, sesizat pe orice cale. Avocatul devenit incompatibil are obligaţia sa încunoştiinţeze în scris consiliul baroului, solicitind trecerea sa pe tabloul avocaţilor incompatibili. Continuarea exercitãrii profesiei dupã intervenirea cazului de incompatibilitate constituie exercitarea fãrã drept a profesiei de avocat, cu consecinţele prevãzute de lege. ART. 46 În aplicarea art. 21 din lege, consiliul baroului nu poate emite din oficiu decizie de trecere pe tabloul avocaţilor incompatibili fãrã ascultarea avocatului. Lipsa nejustificatã a avocatului, la data indicatã în convocarea expediatã cu scrisoare recomandatã cu confirmare de primire, nu impiedica luarea mãsurii.
Secţiunea a IV-a Modalitãţile de primire în profesia de avocat
ART. 47 Potrivit art. 14 din lege, dreptul de primire în profesie se obţine pe baza unui examen. Examenul de primire în profesie se organizeazã anual, în trimestrul IV, la Bucureşti, comisia de examinare fiind formatã din cadre didactice universitare, sub preşedinţia unui membru al Comisiei permanente a Uniunii Avocaţilor din România, în conformitate cu regulamentul de examen adoptat de Consiliul Uniunii Avocaţilor din România, conform art. 58 alin. 1 lit. c) din lege. ART. 48 Regulamentul şi tematica examenului vor fi comunicate barourilor cu cel puţin 3 luni înainte de data examenului şi vor putea fi consultate de cei interesaţi. Data examenului va fi anunţatã cu cel puţin 60 de zile înainte, într-un ziar de mare tiraj. ART. 49 Pentru înscrierea la examen candidatul va adresa o cerere decanului baroului în circumscripţia cãruia doreşte sa-şi exercite activitatea, cu îndeplinirea prevederilor art. 27 din prezentul statut. Cererea va fi depusa cu cel puţin 30 de zile înainte de data examenului, pentru a da posibilitatea consiliului baroului sa efectueze investigaţiile prevãzute la art. 28-31 din prezentul statut. Dupã expirarea termenului de înscriere, consiliul baroului este obligat sa înainteze Uniunii Avocaţilor din România lista candidaţilor înscrişi şi dosarele acestora, pe mãsura ce a avizat cererile, dar cu cel puţin 10 zile înainte de data examenului. Candidatul este obligat sa depunã taxa de participare la examen, stabilitã de Comisia permanenta a Uniunii Avocaţilor din România. ART. 50 Rezultatele examenului vor fi supuse spre validare Consiliului Uniunii Avocaţilor din România, care, dupã caz, va dispune primirea în profesie şi va comunica barourilor respective lista candidaţilor admişi, în vederea emiterii deciziei de înscriere în barou. ART. 51 Toate cazurile de primire în profesie cu scutire de examen sînt soluţionate individual, urmînd procedura avizãrii de cãtre barou şi a acordãrii scutirii de examen de cãtre Comisia permanenta a Uniunii Avocaţilor din România în baza art. 60 alin. 2 lit. d) din lege, dupã ascultarea solicitantului. Decizia Comisiei permanente a Uniunii Avocaţilor din România poate fi contestatã la Consiliul Uniunii Avocaţilor din România în termen de 15 zile de la data comunicãrii sale. Aprobarea sau respingerea cererii de primire în profesie este de competenta consiliului uniunii, conform art. 58 lit. g) din lege.
Secţiunea a V-a Stagiul profesional
ART. 52 Stagiul reprezintã perioada premergãtoare definitivãrii în profesia de avocat şi are drept scop pregãtirea profesionalã a avocatului la începutul exercitãrii profesiei. Stagiul este obligatoriu şi efectiv, cu excepţia situaţiilor prevãzute de lege. În timpul stagiului avocatul va purta denumirea de avocat stagiar. ART. 53 Durata stagiului este de 2 ani, calculatã de la data înscrierii în tabloul avocaţilor stagiari. ART. 54 Stagiul se suspenda în condiţiile art. 15 alin. 3 din lege. Suspendarea stagiului se dispune de cãtre consiliul baroului, care apreciazã asupra împrejurãrilor ce justifica lipsa din profesie, durata suspendãrii şi întinderea perioadei de stagiu efectuat anterior suspendãrii. ART. 55 Consiliul baroului, la cerere, poate aproba reducerea perioadei de stagiu cu cel mult un an pentru avocaţii stagiari care se remarca în activitatea profesionalã, pe baza rezultatelor obţinute la conferinţele de stagiu şi a notarilor semestriale. ART. 56 Cererea de primire în profesie ca avocat stagiar se depune la baroul în circumscripţia cãruia solicitantul doreşte sa-şi exercite profesia. La aceasta se vor anexa: a) actele care atesta media generalã obţinutã în perioada facultãţii, calculatã pe baza mediilor anuale şi a notelor obţinute la examenul de diploma şi la examenul de licenta; b) recomandarea a doi avocaţi definitivi din barou care sprijinã cererea de primire în profesie ca avocat stagiar, dintre care unul garanteazã îndrumarea profesionalã efectivã pe intreaga perioada a stagiului. ART. 57 Cererea de primire a profesie ca avocat stagiar se soluţioneazã cu respectarea regulilor generale prevãzute în secţiunea I a prezentului capitol, cu excepţia avocatului care solicita primirea în profesie conform art. 14 lit. b) din lege. ART. 58 Avocatul stagiar este înscris în tabloul avocaţilor stagiari, mentionindu-se perioada în care stagiul se suspenda. Avocatul stagiar îşi efectueazã stagiul sub îndrumarea unui avocat definitiv. Consiliul baroului organizeazã şi supravegheazã îndrumarea avocaţilor stagiari. ART. 59 Avocatul stagiar este supus tuturor dispoziţiilor legale şi statutare privitoare la profesia de avocat. Avocatul stagiar are urmãtoarele îndatoriri suplimentare: a) sa-şi perfecţioneze pregãtirea profesionalã teoreticã şi sa-şi însuşeascã tehnica de practica avocaţialã; b) sa participe la toate conferinţele de stagiu organizate de consiliul baroului, sa pregãteascã în scris subiectele conferinţelor şi lucrãrile avocatiale repartizate de coordonatorul conferinţelor de stagiu; c) se efectueze lucrãrile avocatiale repartizate de avocatul îndrumãtor şi de serviciul de asistenta judiciarã al baroului; d) sa participe la toate manifestãrile profesionale la care este convocat de cãtre organele de conducere ale profesiei; e) sa desfãşoare o activitate efectivã în profesie şi sa anunţe în scris orice motiv de suspendare a stagiului. Abaterile avocaţilor stagiari de la îndatoririle prevãzute mai sus se sancţioneazã disciplinar. ART. 60 Conferinţele de stagiu reprezintã forma de pregãtire profesionalã a avocaţilor stagiari şi sînt organizate lunar de cãtre barou potrivit tematicii orientative comunicate de Comisia permanenta a Uniunii Avocaţilor din România. Conferinţa de stagiu cuprinde: expuneri asupra problemelor juridice, studiul doctrinei juridice şi al practicii judiciare, lucrãri avocatiale scrise, dezbateri de spete. Conferinţele de stagiu se desfãşoarã pe baza unui program aprobat trimestrial de consiliul baroului, pregãtit de cãtre consilierul coordonator al stagiului, cu consultarea avocaţilor indrumatori. Consilierul coordonator al stagiului va desemna, din rindul avocaţilor stagiari care s-au remarcat în primul an de stagiu, pe secretarii conferinţelor de stagiu, care vor tine evidenta prezentei şi a lucrãrilor avocaţilor stagiari. Prezenta la conferinţa de stagiu va fi constatatã prin apel nominal. Consilierul coordonator va informa trimestrial consiliul baroului cu privire la îndeplinirea de cãtre avocaţii stagiari a obligaţiilor ce le revin. ART. 61 La sfîrşitul fiecãrui an de stagiu activitatea avocatului stagiar va fi notatã cu note între 1 şi 10 de cãtre consilierul coordonator al stagiului, avîndu-se în vedere lucrãrile efectuate, participarea la dezbaterea temelor, precum şi prezenta la conferinţele de stagiu şi la manifestãrile baroului la care a fost convocat. Se va avea în vedere raportul întocmit de avocatul îndrumãtor şi de coordonatorul serviciului de asistenta judiciarã al baroului cu privire la activitatea depusa pentru îndeplinirea sarcinilor profesionale. Notãrile vor fi avute în vedere la avizarea înscrierii la examenul de definitivare în profesie. ART. 62 Avocatul îndrumãtor şi coordonatorul serviciului de asistenta judiciarã se vor preocupa de realizarea de cãtre avocatul stagiar a unui venit echitabil, corespunzãtor muncii depuse. ART. 63 Avocatul stagiar are dreptul de a depune concluzii la judecãtorii şi de a acorda asistenta juridicã la toate autoritãţile prevãzute de lege, de a redacta acte, cereri, plingeri, contestaţii şi memorii. Avocatul stagiar îşi desfãşoarã activitatea în baza împuternicirii date de avocatul îndrumãtor sau de serviciul de asistenta judiciarã al baroului. ART. 64 Dupã expirarea perioadei de stagiu, consiliul baroului, prin decizie motivatã, va constata, de la caz la caz, îndeplinirea efectivã a stagiului pe baza raportului avocatului îndrumãtor şi a celui al serviciului de asistenta judiciarã, precum şi a notarilor consilierului coordonator al stagiului profesional. ART. 65 În baza deciziei de constatare a îndeplinirii efective a stagiului, avocatul stagiar va solicita consiliului baroului avizul pentru înscrierea la examenul de definitivare în profesie. Avizul va fi înaintat Comisiei permanente a Uniunii Avocaţilor din România, împreunã cu notãrile anuale ale avocatului. ART. 66 Examenul de definitivare în profesia de avocat se organizeazã anual, în trimestrul IV, la Bucureşti. Comisia de examen este formatã din avocaţi definitivi cu reputaţie profesionalã şi este desemnatã de Comisia permanenta a Uniunii Avocaţilor din România, în conformitate cu regulamentul de examen adoptat de Consiliul Uniunii Avocaţilor din România conform art. 58 lit. c) din lege. Preşedintele comisiei este unul dintre membrii Comisiei permanente a Uniunii Avocaţilor din România. Regulamentul şi tematica de examen vor fi comunicate barourilor pînã cel tirziu la data de 1 martie a fiecãrui an. ART. 67 Rezultatele examenului sînt supuse spre validare Consiliului Uniunii Avocaţilor din România. Dupã promovarea examenului, candidatul dobîndeşte titlul de avocat definitiv şi va fi înscris în tabloul avocaţilor definitivi. ART. 68 Avocatul care, anterior primirii în profesie, a îndeplinit funcţii juridice timp de cel puţin 5 ani dobîndeşte, potrivit art. 16 din lege, calitatea de avocat definitiv. Constatarea acestei calitãţi va fi menţionatã în decizia de primire în profesie emisã de Consiliul Uniunii Avocaţilor din România în baza actelor depuse de solicitant. Prin funcţii juridice, în sensul art. 16 din lege, se înţelege funcţiile îndeplinite efectiv dupã absolvirea facultãţii şi dupã susţinerea examenului de stat ori a examenului de licenta.
Secţiunea a VI-a Interdicţii
ART. 69 Foştii magistraţi nu pot pune concluzii la instanţele la care au funcţionat, timp de 2 ani de la încetarea funcţiei deţinute. Art. 16 alin. 2 din lege se referã la instanta ca instituţie juridicã reglementatã prin Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã şi nu la secţiile din cadrul aceleiaşi instanţe. În cazul în care, în cei 2 ani anteriori primirii în profesie, avocatul a funcţionat ca magistrat la mai multe instanţe, interdicţia opereazã pentru fiecare instanta în parte şi se calculeazã de la data încetãrii activitãţii la instanta respectiva. ART. 70 Foştii procurori şi cadre de poliţie nu pot acorda asistenta juridicã la nici un organ de urmãrire penalã din localitatea unde au funcţionat. Calculul duratei de interdicţie se face conform art. 69 din prezentul statut. În cazul în care fostul procuror sau cadru de poliţie a funcţionat în cei 2 ani anteriori primirii în profesie şi în calitate de judecãtor, interdicţia priveşte atît instanţele cît şi organele de urmãrire penalã, durata fiind calculatã conform art. 69 din statut. ART. 71 Interdicţia prevãzutã la art. 17 din lege priveşte instanta de judecata în sensul art. 69 din prezentul statut şi, respectiv, toate organele de urmãrire penalã care ţin de parchetul la care lucreazã ruda, soţul sau afinul avocatului pînã la gradul al treilea inclusiv. ART. 72 Avocatul care nu respecta interdicţiile prevãzute la art. 16 alin. 2 şi la art. 17 din lege va fi, de îndatã, convocat la consiliul baroului şi, dupã ascultarea sa, în cazul confirmãrii abaterii, va fi sesizatã Comisia de disciplina.
Secţiunea a VII-a Tabloul anual al avocaţilor
ART. 73 La începutul fiecãrui an, decanul supune aprobãrii consiliului baroului tabloul avocaţilor definitivi şi stagiari, alcãtuit potrivit anexei nr. VII la prezentul statut. Separat va fi întocmitã a doua parte a tabloului, care va cuprinde cabinetele asociate şi societãţile civile profesionale, cu indicarea sediului şi a avocaţilor componenţi. ART. 74 Tabloul avocaţilor definitivi şi stagiari, precum şi partea a doua a tabloului se comunica, în conformitate cu prevederile art. 20 alin. 3 din lege, cel tirziu pînã la data de 15 ianuarie a fiecãrui an. Acesta se reactualizeazã lunar. ART. 75 Refuzul înscrierii în tablou se contesta la consiliul baroului. Impotriva deciziei consiliului baroului se face plîngere la Comisia permanenta a Uniunii Avocaţilor din România în termen de 5 zile de la data comunicãrii sale. ART. 76 Înscrierea în tablou a avocaţilor definitivi şi stagiari se face numai dupã depunerea jurãmîntului prevãzut la art. 18 din lege. Jurãmîntul se depune într-un cadru solemn, în fata consiliului baroului, atît de cãtre avocaţii nou-înscrişi în barou, cît şi de cãtre avocaţii în activitate. ART. 77 În aplicarea art. 22 din lege, consiliul baroului este obligat sa desemneze avocaţii responsabili cu verificarea cazurilor de exercitare a activitãţii de asistenta juridicã de cãtre persoanele neînscrise în tabloul avocaţilor. Consiliul baroului, ori de cîte ori va avea informaţii cu privire la persoanele care acorda nelegal asistenta juridicã, va sesiza parchetul competent.
CAP. 4 Încetarea calitãţii de avocat
ART. 78 Încetarea calitãţii de avocat se constata prin decizie a consiliului baroului şi are drept consecinta radierea celui în cauza din tabloul avocaţilor. ART. 79 Avocatul care renunţa la exerciţiul profesiei va formula o cerere în scris. Cu cel puţin 60 de zile înainte de data prevãzutã pentru încetarea activitãţii, acesta este obligat sa-şi lichideze toate cauzele şi sa-şi asigure substituirea, prezentind baroului lista cu cauzele nelichidate şi indicind numele avocaţilor care le vor prelua. ART. 80 În caz de deces al avocatului, cauzele acestuia vor fi preluate de cãtre colaboratorii ori asociaţii defunctului, iar în lipsa lor, de cãtre avocaţii desemnaţi de consiliul baroului. ART. 81 În cazul prevãzut la art. 23 lit. c) din lege, avocatul pensionar va putea cere primirea în profesie. Dispoziţiile art. 51 din prezentul statut se vor aplica corespunzãtor.
CAP. 5 Suspendarea calitãţii de avocat
ART. 82 Exerciţiul profesiei de avocat se suspenda: a) în caz de incompatibilitate, conform dispoziţiilor art. 24 lit. a) şi ale art. 12 din lege; b) în temeiul unei hotãrîri judecãtoreşti sau disciplinare de interdicţie temporarã de a profesa, conform dispoziţiilor art. 24 lit. b) din lege. ART. 83 Calitatea de avocat poate fi suspendatã: a) prin decizie a consiliului baroului în cazul prevãzut la art. 24 lit. c) din lege; b) în cazul în care impotriva avocatului se desfãşoarã o acţiune de urmãrire penalã sau de judecata pentru sãvîrşirea unei infracţiuni de natura sa aducã atingere prestigiului profesiei, pînã la pronunţarea unei hotãrîri judecãtoreşti irevocabile. ART. 84 Avocatul este dator sa încunoştiinţeze de îndatã consiliul baroului despre orice situaţie care ar putea duce la suspendarea calitãţii de avocat, sub sancţiunile prevãzute de lege pentru abateri disciplinare. Decanul şi consiliul baroului se pot sesiza pe orice cale cu privire la aplicarea dispoziţiilor legii şi ale prezentului statut privind suspendarea calitãţii de avocat. Consiliul baroului decide dupã ascultarea avocatului în cauza. Decizia consiliului baroului, în cazurile prevãzute la art. 82 lit. a) şi b) din statut, este executorie. Despre aceasta se va face menţiune în tabloul avocaţilor. Impotriva deciziei baroului se face contestaţie la Comisia permanenta a Uniunii Avocaţilor din România în termen de 15 zile de la comunicarea acesteia. Contestaţia suspenda executarea în cazurile prevãzute la art. 83 din prezentul statut. ART. 85 La cererea celui în cauza, consiliul baroului, dupã verificarea temeiurilor cererii sau a dovezii achitãrii taxelor şi contribuţiilor prevãzute de lege şi de prezentul statut, poate dispune încetarea mãsurii suspendãrii şi ştergerea menţiunii din tablou. ART. 86 Avocatul suspendat care continua sa exercite profesia este supus prevederilor art. 22 din lege. ART. 87 Avocatul impotriva cãruia s-a dispus mãsura suspendãrii este obligat ca de la data luãrii mãsurii sa-şi asigure substituirea în cauzele în curs de soluţionare.
CAP. 6 Transferul
ART. 88 Avocatul care, din motive justificate, solicita transferarea sa într-un alt barou se va adresa în scris decanului baroului la care doreşte sa se transfere. Cererea de transfer trebuie sa fie însoţitã de actele pe care se întemeiazã şi de un certificat eliberat de baroul de la care se solicita transferul, certificat eliberat ulterior înregistrãrii cererii de transfer, prin care se constata ca solicitantul nu a fost exclus, nu a devenit nedemn sau incompatibil, nu se afla în curs de judecata penalã sau disciplinarã şi ca a achitat la zi taxele şi contribuţiile profesionale cãtre barou, Casa de Asigurãri a Avocaţilor şi Uniunea Avocaţilor din România. Consiliul baroului de la care se solicita transferul va aviza cererea, pe care o va inainta, împreunã cu dosarul de înscriere în profesie, baroului la care se solicita transferul. ART. 89 Consiliul baroului la care se solicita transferul va soluţiona cererea, potrivit raportului întocmit de un consilier delegat, care va verifica dosarul de înscriere în profesie al celui ce solicita transferul, înaintat de baroul de la care se solicita transferul o data cu certificatul menţionat în articolul precedent. ART. 90 Consiliul baroului va face, dupã caz, aplicarea dispoziţiilor art. 48 lit. h) din lege. Decizia prin care s-a respins cererea de transfer va fi motivatã şi poate fi contestatã în termen de 15 zile de la comunicare la Consiliul Uniunii Avocaţilor din România. ART. 91 În mod similar vor fi soluţionate şi cererile de detaşare, dosarul profesional fiind pãstrat, pe durata detaşãrii, de cãtre baroul la care avocatul este înscris. În perioada detaşãrii, taxele şi contribuţiile profesionale se achitã la baroul la care avocatul a fost detaşat.
CAP. 7 Exercitarea drepturilor avocatului
ART. 92 Avocatul înscris în tablou are dreptul sa exercite toate activitãţile specifice profesiei, prevãzute la art. 2 alin. 3, la art. 3 şi la art. 25 alin. 1 din lege. ART. 93 Dreptul avocatului de a asista, a reprezenta ori a exercita orice alte activitãţi specifice profesiei se naşte din contractul de asistenta juridicã încheiat, în forma scrisã, între avocat şi client ori mandatarul acestuia. Modelul contractului este cuprins în anexa nr. VIII la prezentul statut. Contractul de asistenta prevede în mod expres întinderea puterilor pe care clientul le conferã avocatului. În baza acestuia, avocatul se legitimeazã fata de terţi prin împuternicirea avocaţialã întocmitã conform anexei nr. IX la prezentul statut. În lipsa unor prevederi contrare, avocatul este împuternicit sa efectueze orice act specific profesiei pe care îl considera necesar pentru realizarea intereselor clientului. ART. 94 Pentru activitatea sa profesionalã, avocatul are dreptul la onorariu şi la acoperirea tuturor cheltuielilor fãcute în interesul clientului sau. Onorariul se stabileşte prin negociere, pornind de la onorariile minimale stabilite de Consiliul Uniunii Avocaţilor din România. Avocatul nu este obligat sa justifice cuantumul onorariului convenit cu clientul. Onorariul se stabileşte pentru fiecare serviciu profesional în parte. ART. 95 Contestaţiile şi reclamaţiile privind onorariile şi cheltuielile vor fi soluţionate potrivit art. 27 alin. 2 din lege. Consiliul baroului va delega un consilier care va invita pe avocat şi pe clientul acestuia şi dupã ascultarea lor va întocmi un raport, pe care consiliul baroului îl va avea în vedere la soluţionarea contestaţiei sau a reclamaţiei. Decizia consiliului baroului poate fi atacatã cu plîngere în termen de 15 zile de la comunicare la Comisia permanenta a Uniunii Avocaţilor din România. ART. 96 Cabinetele individuale, cabinetele asociate sau societãţile civile profesionale au dreptul sa-şi stabileascã sediul profesional în circumscripţia baroului din care fac parte. Avocatul poate sa-şi exercite activitatea în spaţiile vizitate şi avizate de consiliul baroului. Consiliul baroului nu poate obliga pe avocat sa-şi stabileascã definitiv sediul profesional într-o anumitã localitate, cu excepţia cazului prevãzut la art. 31 alin. 2 din lege. ART. 97 Avocatul are dreptul la sedii profesionale secundare în circumscripţiile barourilor din care nu face parte. Aprobarea pentru înfiinţarea acestor sedii secundare se da de cãtre consiliul baroului în circumscripţia cãruia urmeazã sa se deschidã sediul secundar, în urma unei cereri în care avocatul solicitant trebuie sa menţioneze: vechimea în profesie, titlul ştiinţific, poziţia din tabloul avocaţilor din baroul în raza cãruia se afla sediul principal, adresa unde urmeazã sa se deschidã sediul secundar, forma de desfãşurare a activitãţii profesionale şi motivul deschiderii sediului secundar. Impotriva refuzului consiliului baroului de a aproba cererea de deschidere a sediului secundar se face plîngere la Consiliul Uniunii Avocaţilor din România în termen de 15 zile de la comunicare. În cazul aprobãrii functionarii sediului secundar, avocatul respectiv va achitã taxa de înscriere şi de contribuţie la bugetul baroului, separat de taxele plãtite la baroul unde are sediul principal. ART. 98 În scopul asigurãrii secretului profesional, avocatul pãstreazã lucrãrile numai în sediul profesional avizat de consiliul baroului. El are obligaţia sa se opunã la percheziţionarea actelor profesionale aflate în sediu sau asupra sa, dacã percheziţia nu este efectuatã de cãtre procuror în temeiul unui mandat emis anticipat în acest scop şi confirmat în scris de primul-procuror al parchetului de pe lîngã tribunal. În termen de 24 de ore de la efectuarea percheziţiei, avocatul este obligat sa anunţe pe decanul baroului despre aceasta. ART. 99 Sediul profesional şi celelalte spaţii în care avocatul îşi desfãşoarã activitatea profesionalã trebuie sa asigure pãstrarea secretului profesional. El poate fi situat şi în locuinta avocatului. ART. 100 Avocatul este îndreptãţit sa refuze contactul cu clientul sau în prezenta organului de urmãrire penalã sau de cercetare penalã sau a oricãrui organ al statului, precum şi în cazul în care exista un sistem de control al contactului cu clientul. ART. 101 În aplicarea art. 33 din lege, plîngerea prealabilã privind punerea în mişcare a acţiunii penale se exercita independent de sesizarea îndreptatã la consiliul baroului, în cazul cînd autorul faptei este un avocat. Independent de acţiunea penalã, consiliul baroului va proceda la cercetarea cazului şi va trimite în judecata disciplinarã pe avocatul impotriva cãruia exista probe ca a savirsit fapta. ART. 102 Cabinetul individual, cabinetele asociate şi societatea civilã profesionalã deţin ştampila care se aplica pe actele eliberate de acestea. Modelul, forma şi dimensiunea ştampilei sînt cele prevãzute în anexa nr. X la prezentul statut. În afarã de ştampila, actele avocatului poarta antet tipãrit, care conţine: numele şi prenumele avocatului, sediul profesional, telefon (fax, telex) şi forma de exercitare a profesiei. Avocaţii pot utiliza parafa care sa cuprindã menţiunile din alineatul precedent.
CAP. 8 Îndatoririle avocatului
ART. 103 Exerciţiul liber al profesiei, demnitatea, constiinta, independenta, probitatea, umanismul, onoarea, loialitatea, delicatetea, moderatia, tactul şi sentimentul de cofraternitate sînt principii esenţiale ale profesiei de avocat şi constituie îndatoriri ale acestuia. Avocatul este obligat sa respecte aceste principii în activitatea sa profesionalã şi în viata privatã. ART. 104 Avocatul este obligat sa studieze temeinic cauzele care i-au fost încredinţate, inclusiv pe cele din oficiu, sa se prezinte la fiecare termen stabilit de instanţele de judecata, de organele de urmãrire penalã sau de alte instituţii şi sa manifeste conştiinciozitate şi probitate pentru îndeplinirea serviciului încredinţat. Avocatul este obligat sa respecte solemnitatea şedinţelor de judecata, sa pledeze cu demnitate, fiindu-i interzis sa foloseascã expresii care ar putea jigni completul de judecata, pe ceilalţi avocaţi sau pãrţile din proces. Ori de cîte ori este necesar, în raport cu natura şi cu dificultatea cauzei, avocatul este obligat sa depunã note de şedinţa sau concluzii scrise, din proprie initiativa sau la cererea instanţei de judecata. ART. 105 Avocatul are obligaţia sa acorde asistenta juridicã în cazul în care a fost desemnat din oficiu sau cînd exercita profesia gratuit. Aceste cauze vor fi repartizate cu precãdere avocaţilor stagiari şi tinerilor avocaţi, cu respectarea dispoziţiilor art. 19 din lege. ART. 106 În aplicarea dispoziţiilor art. 36 din lege, avocatul care face parte din organele de conducere ale profesiei are obligaţia sa participe la şedinţele acestora. Avocatul are obligaţia sa participe la activitãţile profesionale stabilite de consiliul baroului şi aduse la cunostinta prin convocare sau anunţuri afişate la sediile instanţelor din circumscripţia baroului respectiv. Absenta nejustificatã constituie abatere disciplinarã. ART. 107 Avocatul este obligat sa foloseascã, drept mijloc de proba, copii de pe actele care i-au fost încredinţate de client, pãstrînd actele originale pentru a le prezenta la cererea instanţei. La cerere, avocatul este obligat sa restituie actele originale, care i-au fost încredinţate, persoanei de la care le-a primit. ART. 108 Avocatul este obligat sa depunã toate diligenţele necesare pentru realizarea serviciului avocatial pentru care a fost angajat. Contractul dintre avocat şi client poate fi denunţat prin acordul ambelor pãrţi. Pãrţile pot denunta unilateral contractul de asistenta juridicã în conformitate cu prevederile expres menţionate în contract. În cazurile prevãzute de alineatul precedent, avocatul va incasa onorariul în mãsura serviciilor prestate. ART. 109 În cazul în care avocatul este împiedicat sa îndeplineascã serviciul avocatial, el va asigura substituirea. Pentru activitatea de substituire, avocatul care preia cauza are dreptul la onorariul corespunzãtor activitãţii depuse. ART. 110 În aplicarea art. 37 din lege, avocatul este obligat sa achite, în termenul stabilit, contribuţiile sale la formarea bugetului baroului, al Uniunii Avocaţilor din România şi al Casei de Asigurãri a Avocaţilor. Contribuţia avocatului la bugetul baroului va fi stabilitã de consiliul baroului şi va consta într-o suma fixa, care se achitã lunar. Baroul va incasa contribuţia avocatului pentru Uniunea Avocaţilor din România şi Casa de Asigurãri a Avocaţilor, pe care o va vira, de îndatã, în contul acestora. ART. 111 Avocatul este obligat sa poarte roba, în condiţiile art. 40 din lege. Caracteristicile robei sînt cele descrise în anexa nr. XII la prezentul statut. ART. 112 Avocatul va purta insigna. Portul insignei este obligatoriu şi în cazurile în care legea nu obliga purtarea robei. Modelul insignei este prevãzut în anexa nr. XI la prezentul statut. ART. 113 Avocatul care foloseşte procedee incompatibile cu demnitatea profesiei în scopul dobîndirii clientelei, în mod nemijlocit sau prin persoane interpuse, sãvîrşeşte o abatere disciplinarã grava. ART. 114 Mijloacele de publicitate a formelor de exercitare a profesiei nu pot fi folosite ca reclama cu scopul dobîndirii de clientela. Este permis formelor de exercitare a profesiei sa plaseze o firma, cu dimensiuni maxime de 40 x 60 cm, la intrarea în imobilul în care îşi au sediul şi, dupã caz, la intrarea în apartamentul în care îşi desfãşoarã activitatea. Pot fi date anunţuri în toate anuarele profesionale privind înfiinţarea formelor de exercitare a profesiei, numele şi specializarea avocaţilor care le compun. Pot fi date doua anunţuri la mica sau marea publicitate, numai în presa scrisã, cu ocazia stabilirii sediului profesional, schimbãrii acestuia sau modificãrii formei de exercitare a profesiei. Dacã anunţul se face prin marea publicitate, dimensiunile acestuia vor fi de maximum 6 x 10 cm. Încãlcarea dispoziţiilor prezentului articol constituie abatere disciplinarã. ART. 115 Avocatul este dator sa-şi decline calitatea şi identitatea în fata autoritãţilor şi a altor avocaţi cu care intra în contact, cu prilejul îndeplinirii actelor specifice profesiei. ART. 116 Orice avocat care intra în conflict cu un alt avocat este obligat sa-l informeze pe decanul baroului, care va media soluţionarea pe cale amiabila. Conflictele avocatului cu magistraţii sau cu alte autoritãţi publice se aduc de îndatã la cunostinta decanului baroului, de cãtre avocat, care va decide asupra mãsurilor ce trebuie luate. ART. 117 Avocatul este obligat sa ţinã urmãtoarele evidente: a) contractele de asistenta juridicã; b) registrul de evidenta a contractelor încheiate cu clienţii sãi; modelul acestui registru este prezentat în anexa nr. XIII la prezentul statut; c) registrul de înregistrare a actelor juridice atestate de avocat cu privire la identitatea pãrţilor, a conţinutului şi a datei actelor, potrivit anexei nr. XIV la prezentul statut; d) evidentele cerute de legislaţia fiscalã. ART. 118 Avocatul este obligat sa prezinte clientului, la cerere, situaţia cheltuielilor efectuate în cauza acestuia.
CAP. 9 Organizarea profesiei de avocat
Secţiunea I Reguli privitoare la organizarea şi funcţionarea baroului
ART. 119 Independenta profesiei, autonomia baroului şi exercitarea libera a profesiei de avocat nu pot fi ştirbite prin acte ale puterii executive, ale Ministerului Public sau ale autoritãţilor publice. ART. 120 Organele de conducere ale baroului sînt: adunarea generalã, consiliul şi decanul. ART 121 Adunarea generalã a baroului poate fi, în condiţiile legii, ordinarã şi extraordinarã. Nu pot participa la şedinţele adunãrii generale membrii baroului care nu au dreptul de exercitare a profesiei datoritã stãrii de incompatibilitate, suspendãrii din profesie ori datoritã unei sancţiuni disciplinare care atrage o astfel de consecinta. ART. 122 Data la care are loc adunarea generalã ordinarã se stabileşte de cãtre consiliul baroului în prima şedinţa din luna ianuarie a fiecãrui an. Organizarea adunãrii generalã, ordinarã sau extraordinarã, este în sarcina consiliului baroului. Neîndeplinirea acestei obligaţii poate atrage rãspunderea disciplinarã. O data cu convocarea adunãrii generale se stabileşte şi ordinea de zi. Membrii baroului pot face propuneri pentru completarea ordinii de zi, propuneri care vor fi depuse la decanatul baroului cu cel puţin 5 zile înainte de data la care a fost convocatã adunarea generalã. Ordinea de zi va fi supusã adunãrii generale spre aprobare prin vot deschis. Înscrierile la cuvint se vor face înaintea începerii dezbaterii fiecãrui punct al ordinii de zi. Orice înscriere ulterioara acestui moment va fi luatã în considerare numai cu aprobarea prin vot deschis a adunãrii generale. ART. 123 Secretarul adunãrii generale va redacta procesul-verbal, care va cuprinde: a) modul prin care a fost convocatã adunarea generalã şi caracterul ei ordinar sau extraordinar; b) anul, luna, ziua, ora şi locul unde se desfãşoarã adunarea generalã; c) numãrul membrilor prezenţi; d) componenta prezidiului adunãrii generale; e) ordinea de zi votatã de adunarea generalã; f) luarile de cuvint; g) hotãrîrile, rezoluţiile şi moţiunile adoptate; h) orice alte activitãţi desfãşurate în adunarea generalã. Procesul-verbal va purta semnatura membrilor prezidiului adunãrii generale. Procesul-verbal va fi înregistrat şi depus la barou, consultarea sa fiind permisã membrilor baroului şi organelor Uniunii Avocaţilor din România. ART. 124 Adunarea generalã adopta hotãrîri care sînt obligatorii pentru membrii baroului, dacã nu incalca prevederile legii sau ale statutului profesiei de avocat. Adunarea generalã poate adopta rezoluţii şi moţiuni. ART. 125 Consiliul baroului este format din 5 pînã la 15 membri, avocaţi definitivi cu o vechime neîntreruptã în profesie de cel puţin 5 ani. Numãrul consilierilor este proporţional cu numãrul membrilor baroului înscrişi în tablou, dupã cum urmeazã: a) 5 consilieri pentru barourile cu mai puţin de 50 de avocaţi; b) 7 consilieri pentru barourile cu mai puţin de 100 de avocaţi; c) 9 consilieri pentru barourile cu mai puţin de 200 de avocaţi; d) 11 consilieri pentru barourile cu mai puţin de 500 de avocaţi; e) între 11 şi 15 consilieri pentru barourile cu peste 500 de avocaţi. Fiecare consilier va coordona unul sau mai multe sectoare de activitate. În numãrul total al membrilor consiliului sînt cuprinşi decanul şi prodecanul. ART. 126 Avocaţii aleşi membri ai comisiei de cenzori trebuie sa îndeplineascã aceleaşi condiţii ca şi consilierii. ART. 127 Consiliul baroului se întruneşte în şedinţa cel puţin o data pe luna la sediul baroului. Lucrãrile şedinţei se consemneazã în registrul de procese-verbale şi se semneazã de toţi consilierii prezenţi la şedinţa. Registrul poate fi consultat de cãtre avocaţii interesaţi şi de organele Uniunii Avocaţilor din România. În exercitarea atribuţiilor sale, consiliul baroului adopta hotãrîri şi da avize. ART. 128 Decanul baroului este ales de adunarea generalã a baroului dintre avocaţii definitivi cu o vechime neîntreruptã în profesie de cel puţin 8 ani. El trebuie sa fie membru al baroului de cel puţin 5 ani. În exercitarea atribuţiilor sale, decanul emite decizii. Ele se consemneazã într-un registru special, ţinut la sediul baroului, care poate fi consultat de cãtre orice avocat interesat şi de organele Uniunii Avocaţilor din România. ART. 129 Orice litigiu între membrii baroului în legatura cu exercitarea profesiei va fi adus la cunostinta decanului. Decanul va incerca medierea în vederea soluţionãrii amiabile a litigiului. Prevederile art. 23 din prezentul statut se aplica în mod corespunzãtor. ART. 130 Hotãrîrile adoptate de adunarea generalã sau de consiliul baroului pot fi anulate de Consiliul Uniunii Avocaţilor din România numai pentru motive de nelegalitate sau de încãlcare a prevederilor statutului, cu respectarea autonomiei baroului. Deciziile emise de decan pot fi atacate la consiliul baroului.
Secţiunea a II-a Uniunea Avocaţilor din România
ART. 131 Toţi membrii barourilor cu drept de exercitare a profesiei fac parte din Uniunea Avocaţilor din România. Nici un barou nu poate funcţiona în afarã uniunii. ART. 132 Organele de conducere ale Uniunii Avocaţilor din România sînt: congresul, consiliul, comisia permanenta şi preşedintele. ART. 133 Congresul este organul suprem de conducere cu cea mai larga reprezentare, în componenta prevãzutã la art. 54 alin. 1 din lege. Hotãrîrile adoptate de congres sînt definitive şi obligatorii pentru toate organele profesiei. ART. 134 Anual, Consiliul Uniunii Avocaţilor din România convoacã congresul ordinar. La cererea a cel puţin 1/3 din numãrul total al barourilor, Consiliul Uniunii Avocaţilor din România va convoca congresul extraordinar. Convocarea va cuprinde luna, ziua, ora şi locul desfãşurãrii congresului, precum şi ordinea de zi a acestuia. ART. 135 Lucrãrile congresului sînt conduse de cãtre preşedintele Uniunii Avocaţilor din România, împreunã cu un prezidiu format din 8 avocaţi, ales cu vot deschis. Congresul va alege un secretariat compus din 3 avocaţi, dispoziţiile art. 123 din prezentul statut aplicindu-se corespunzãtor. ART. 136 Hotãrîrile, rezoluţiile şi moţiunile se iau prin vot deschis. Alegerea organelor profesiei se face prin vot secret. Votul secret se exprima prin buletine de vot introduse în urne sigilate. Pe buletinul de vot se menţioneazã: numele şi prenumele candidatului, funcţia pentru care candideazã şi baroul din care face parte. Votul "pentru" se realizeazã prin lãsarea intactã a numelui şi prenumelui candidatului dorit; votul "contra" se exprima prin ştergerea numelui şi a prenumelui persoanei propuse. Vor fi nule buletinele de vot care nu corespund modelului stabilit de congres, cele care nu poarta ştampila de control, precum şi buletinele pe care numãrul candidaţilor votati "pentru" este mai mare decît numãrul funcţiilor pentru care se candideazã. ART. 137 Consiliul Uniunii Avocaţilor din România se convoacã trimestrial în şedinţe ordinare sau, ori de cîte ori este necesar, în şedinţe extraordinare, de cãtre Comisia permanenta a Uniunii Avocaţilor din România. Conducerea şedinţelor Consiliului Uniunii Avocaţilor din România revine preşedintelui Uniunii Avocaţilor din România, asistat de cãtre vicepreşedinţi şi de membrul comisiei permanente coordonator al secretariatului uniunii. Prevederile art. 123 din prezentul statut se vor aplica corespunzãtor. ART. 138 Consiliul Uniunii Avocaţilor din România adopta decizii. La cererea majoritãţii barourilor, deciziile consiliului pot fi atacate cu plîngere care va fi soluţionatã de cãtre Congresul avocaţilor în prima sa şedinţa. ART. 139 Comisia permanenta a Uniunii Avocaţilor din România se întruneşte înaintea şedinţelor consiliului uniunii şi ori de cîte ori este necesar, la convocarea preşedintelui uniunii. Comisia permanenta asigura activitatea permanenta a Uniunii Avocaţilor din România. Şedinţele comisiei permanente sînt conduse de preşedintele uniunii. În desfãşurarea activitãţii curente, comisia permanenta emite avize şi adopta decizii şi dispoziţii. Deciziile şi dispoziţiile au caracter obligatoriu şi pot fi atacate cu plîngere, în termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul Uniunii Avocaţilor din România. ART. 140 Plîngerea introdusã impotriva actelor emise de organele profesiei nu este suspensivã de executare, cu excepţia cazurilor prevãzute de lege şi de prezentul statut. Organul competent sa soluţioneze plîngerea poate, pentru motive bine întemeiate, sa dispunã suspendarea efectelor actului atacat pînã la soluţionarea plingerii.
CAP. 10 Asistenta judiciarã
ART. 141 Barourile vor organiza serviciile de asistenta judiciarã, care vor funcţiona pe lîngã fiecare instanta de judecata şi organ de urmãrire penalã din circumscripţia lor. Asistenta judiciarã va fi coordonata de cãtre un membru al consiliului baroului. Consiliul baroului va desemna un responsabil dintre avocaţii definitivi pentru fiecare localitate în care funcţioneazã o instanta de judecata. ART. 142 Serviciile de asistenta judiciarã vor asigura şi apãrarea gratuita, în cazurile prevãzute de art. 63 alin. 2 din lege, pe baza aprobãrii date de cãtre decanul baroului. ART. 143 Acordarea asistenţei judiciare din oficiu se face numai ca urmare a unei comunicãri scrise din partea instanţei, a organului de urmãrire sau de cercetare penalã ori a organului administraţiei publice locale, adresatã serviciului de asistenta judiciarã organizat, în fiecare localitate, de cãtre consiliul baroului. Acesta desemneazã avocatul care urmeazã sa acorde asistenta judiciarã şi care nu poate refuza aceasta sarcina decît pentru motive întemeiate. Avocatul desemnat urmeazã sa-şi îndeplineascã însãrcinarea în condiţiile prevãzute la art. 34 din lege. ART. 144 Obligaţiile avocatului desemnat din oficiu înceteazã în momentul în care în cauza se prezintã un avocat ales. ART. 145 Avocatul care acorda asistenta judiciarã din oficiu are dreptul de a incasa onorariul, stabilit de comun acord de Ministerul Justiţiei şi Uniunea Avocaţilor din România, în raport cu natura şi cu dificultatea cauzelor. ART. 146 Serviciile de asistenta judiciarã îşi desfãşoarã activitatea în spaţiile asigurate de Ministerul Justiţiei, situate în sediile instanţelor judecãtoreşti, conform art. 32 din lege. ART. 147 Asistenta judiciarã gratuita poate fi retrasã de cãtre decanul baroului, dacã se dovedeşte ca a fost obţinutã fãrã prezentarea stãrii materiale reale a partii ori dacã aceasta stare s-a ameliorat şi permite plata onorariului.
CAP. 11 Rãspunderea disciplinarã
Secţiunea I Dispoziţii generale
ART. 148 Fapta sãvîrşitã de avocat, prin care se incalca dispoziţiile legii, ale statutului profesiei, deciziile obligatorii ale organelor de conducere ale baroului în care avocatul este înscris şi ale Uniunii Avocaţilor din România sau care este de natura a prejudicia onoarea şi prestigiul profesiei sau ale corpului de avocaţi constituie abatere disciplinarã şi se sancţioneazã potrivit art. 68 din lege. Protecţia onoarei şi prestigiului profesiei, respectarea legii, a statutului profesiei şi a deciziilor obligatorii ale organelor de conducere ale profesiei sînt încredinţate organelor constituite potrivit dispoziţiilor legii. ART. 149 Rãspunderea disciplinarã a avocatului nu exclude rãspunderea civilã, penalã sau administrativã a acestuia. ART. 150 Acţiunea disciplinarã poate fi exercitatã în termen de cel mult un an de la data sãvîrşirii abaterii. ART. 151 Repetarea unei abateri disciplinare constituie o circumstanţã agravantã, care va fi luatã în considerare la aplicarea sancţiunii. ART. 152 Consiliile barourilor sînt obligate sa ţinã evidenta sancţiunilor aplicate fiecãrui avocat şi sa comunice situaţia disciplinarã a avocatului la cererea organelor profesiei, constituite potrivit legii. ART. 153 Instanţele disciplinare sînt: a) comisia de disciplina a baroului; b) Comisia Superioarã de Disciplina; c) Consiliul Uniunii Avocaţilor din România, în plenul sau, constituit conform art. 67 alin. 3 din lege.
Secţiunea a II-a Organizarea şi funcţionarea instanţelor disciplinare
ART. 154 În fiecare barou se organizeazã şi funcţioneazã o comisie de disciplina, independenta de organele de conducere ale baroului prevãzute la art. 44 lit. b) şi c) din lege, alcãtuitã din 5 pînã la 11 membri, aleşi de adunarea generalã a baroului pe o perioada de 4 ani. Membrii comisiilor de disciplina se aleg dintre avocaţii cu o vechime de minimum 10 ani în profesie. ART. 155 Comisia de disciplina a baroului este coordonata de un preşedinte, ales de cãtre membrii acesteia. Secretarul baroului, desemnat de consiliul baroului, îndeplineşte funcţia de grefier al comisiei de disciplina, calitate în care pãstreazã, tine evidentele şi efectueazã lucrãrile necesare desfãşurãrii activitãţii comisiei, sub îndrumarea preşedintelui. Cheltuielile necesare activitãţilor comisiei de disciplina se suporta de cãtre barou. ART. 156 Comisia de disciplina a baroului judeca, în prima instanta, în complet de 3 membri, abaterile disciplinare sãvîrşite de avocaţii înscrişi în tabloul avocaţilor, cu excepţia abaterilor sãvîrşite de decan şi de membrii organelor de conducere ale Uniunii Avocaţilor din România. ART. 157 Alcãtuirea completelor de judecata, programarea şedinţelor, organizarea evidentelor şi a activitãţilor cu caracter administrativ ale comisiei de disciplina sînt în sarcina preşedintelui. ART. 158 În cadrul Uniunii Avocaţilor din România funcţioneazã Comisia Superioarã de Disciplina, independenta de organele de conducere ale uniunii prevãzute la art. 53 lit. b), c) şi d) din lege. Comisia Superioarã de Disciplina este alcãtuitã din reprezentanţii barourilor desemnaţi de adunãrile generale ale acestora. Fiecare barou are dreptul la cîte un reprezentant ale de Congresul avocaţilor dintre candidaţii desemnaţi de adunãrile generale ale barourilor. Membrii Comisiei Superioare de Disciplina se aleg dintre avocaţii cu o vechime mai mare de 10 ani în profesie. ART. 159 Comisia Superioarã de Disciplina este coordonata de unul dintre membrii acesteia, desemnat de Congresul avocaţilor. ART. 160 Comisia Superioarã de Disciplina judeca: a) ca instanta de fond, în complet de 3 membri, abaterile membrilor organelor de conducere ale Uniunii Avocaţilor din România şi ale decanilor; b) ca instanta de recurs, în complet de 5 membri, recursurile declarate de avocatul interesat, decanul baroului şi preşedintele Uniunii Avocaţilor din România, impotriva deciziilor pronunţate de comisiile de disciplina ale barourilor şi a încheierilor prevãzute la art. 69 alin. 1 şi 2 din lege. ART. 161 Comisia Superioarã de Disciplina îşi organizeazã, îşi tine evidentele şi îşi desfãşoarã lucrãrile cu sprijinul Comisiei permanente a Uniunii Avocaţilor din România. Unul dintre secretarii Uniunii Avocaţilor din România, desemnat de cãtre comisia permanenta a acesteia, îndeplineşte funcţia de grefier al Comisiei Superioare de Disciplina. ART. 162 Consiliul Uniunii Avocaţilor din România, constituit ca instanta disciplinarã, în plenul sau, mai puţin cel în cauza, judeca recursurile declarate impotriva deciziilor pronunţate de Comisia Superioarã de Disciplina, ca instanta de fond, şi a încheierilor prevãzute la art. 69 alin. 1 şi 2 din lege. Unul dintre secretarii Uniunii Avocaţilor din România, desemnat de comisia permanenta a acesteia, îndeplineşte funcţia de grefier al Consiliului Uniunii Avocaţilor din România, constituit ca instanta disciplinarã în condiţiile alineatului precedent. ART. 163 Executarea deciziilor disciplinare se face de cãtre consiliul baroului în care avocatul este înscris.
Secţiunea a III-a Reguli de procedura
ART. 164 Plîngerea îndreptatã impotriva unui avocat se adreseazã consiliului baroului din care avocatul face parte. Dacã avocatul este pensionar, incompatibil sau retras din profesie, plîngerea se adreseazã baroului în care avocatul a fost înscris în tablou. Consiliul baroului poate fi sesizat şi prin modalitãţile prevãzute la art. 65 alin. 2 şi 3 din lege sau se poate sesiza din oficiu prin hotãrîre consemnatã în procesul-verbal de şedinţa. Consiliul baroului procedeazã la anchetarea abaterii indicate în plîngere sau în sesizare. În situaţiile prevãzute la art. 66 alin. 2 din lege, plîngerea sau sesizarea va fi înaintatã, de îndatã, Comisiei permanente a Uniunii Avocaţilor din România. ART. 165 Anchetarea abaterii disciplinare se efectueazã de cãtre decan sau de consilierul desemnat de consiliul baroului. Anchetarea abaterii disciplinare a unui membru al organelor Uniunii Avocaţilor din România sau a unui decan se efectueazã de cãtre preşedintele uniunii sau de un membru al comisiei permanente a acesteia. Consilierul desemnat pentru efectuarea lucrãrilor prevãzute la alineatele precedente se poate abţine sau poate fi recuzat de avocatul cercetat. Cererea de recuzare se formuleazã în scris şi se judeca de cãtre consiliul baroului, în absenta consilierului recuzat. ART. 166 Anchetarea abaterii disciplinare se face cu celeritate. Cercetãrile se efectueazã dupã convocarea în scris, prin scrisoare recomandatã cu confirmare de primire, a avocatului cercetat, trimisa la sediul profesional al acestuia şi dupã încunoştinţarea sa cu privire la obiectul anchetei disciplinare prin luarea la cunostinta a conţinutului plingerii ori al sesizãrii. Avocatul cercetat poate da explicaţii scrise. Refuzul de a da curs convocãrii constituie o încãlcare a îndatoririlor profesionale şi nu impiedica desfãşurarea anchetei. În cursul cercetãrilor consilierul delegat va asculta persoana care a formulat plîngerea, precum şi orice alte persoane ale cãror declaraţii pot elucida cazul, va face verificãri de înscrisuri şi va culege informaţii, prin mijloacele prevãzute de lege. ART. 167 Dupã efectuarea cercetãrilor, consilierul delegat întocmeşte un referat scris în care va consemna faptele, probele administrate, poziţia celui cercetat şi propunerea privind soluţionarea plingerii sau sesizãrii. ART. 168 Referatul astfel întocmit va fi înregistrat la decanatul baroului în cel mult 30 de zile de la primirea însãrcinãrii. ART. 169 În şedinţa imediat urmãtoare datei la care referatul a fost înregistrat, consiliul baroului procedeazã la anchetarea abaterii pe baza referatului şi a lucrãrilor care au stat la baza întocmirii acestuia. Consiliul baroului va convoca avocatul anchetat, în vederea audierii sale. ART. 170 Dupã efectuarea anchetei disciplinare, consiliul baroului va decide, dupã caz, exercitarea acţiunii disciplinare, clasarea cauzei sau completarea cercetãrilor. Soluţia se comunica, prin scrisoare recomandatã cu confirmare de primire, avocatului cercetat şi persoanei care a fãcut plîngerea. Dacã se decide exercitarea acţiunii disciplinare, consiliul baroului va desemna consilierul însãrcinat cu susţinerea acesteia la instanta disciplinarã. Acţiunea disciplinarã se redacteazã în scris, motivat în fapt şi în drept, cu indicarea persoanelor ce urmeazã a fi citate în fata instanţei disciplinare, şi se semneazã de cãtre decanul baroului. ART. 171 Prevederile privitoare la cercetarea şi anchetarea abaterii disciplinare se aplica, în mod corespunzãtor, în situaţiile în care sînt incidente prevederile art. 66 alin. 2 din lege, cu respectarea dispoziţiilor art. 66 alin. 3 din lege. ART. 172 Pe durata urmãririi penale sau a judecãrii faptei care constituie abatere disciplinarã, procedura disciplinarã se suspenda, urmînd a fi reluatã dupã soluţionarea cauzei. Pe perioada suspendãrii, cursul termenului prevãzut la art. 66 alin. 4 din lege este întrerupt. ART. 173 Preşedintele comisiei de disciplina va fixa, de îndatã, termen de judecata cu citarea avocatului, a organului profesiei ce a exercitat acţiunea şi a celorlalte persoane indicate în acţiune. Procedura de citare în fata instanţelor disciplinare se face prin scrisoare recomandatã cu confirmare de primire. ART. 174 În fata instanţei disciplinare avocatul se va infatisa personal. În cursul şedinţelor avocatul poate fi asistat de un alt avocat. ART. 175 Şedinţele instanţei disciplinare sînt secrete. Lucrãrile şedinţelor se consemneazã în încheieri. Lipsa pãrţilor citate nu impiedica judecata. Instanta disciplinarã se va pronunţa pe baza actelor şi a dovezilor administrate în cauza. Instanta disciplinarã hotãrãşte, cu majoritate de voturi, prin decizie disciplinarã. ART. 176 Decizia disciplinarã rãmasã definitiva are autoritate de lucru judecat fata de pãrţi şi de organele profesiei. Decizia de excludere sau de suspendare din profesie se va comunica baroului în tabloul cãruia este înscris avocatul şi Uniunii Avocaţilor din România. ART. 177 Decizia privind aplicarea sancţiunilor disciplinare ori încetarea acţiunii disciplinare se comunica avocatului în cauza, decanului baroului în care avocatul este înscris şi preşedintelui Uniunii Avocaţilor din România. ART. 178 Recursul declarat impotriva mãsurilor luate prin încheiere în condiţiile art. 69 alin. 2 din lege şi impotriva deciziei disciplinare se înregistreazã la decanatul baroului, respectiv la secretariatul Uniunii Avocaţilor din România. ART. 179 Dispoziţiile privind procedura judecãrii acţiunilor disciplinare prevãzute în prezentul statut se completeazã cu prevederile Codului de procedura civilã.
CAP. 12 Casa de Asigurãri a Avocaţilor
ART. 180 Avocaţii înscrişi în barouri cu drept de exerciţiu al profesiei, avocaţii pensionari şi urmaşii acestora cu drepturi proprii la pensie şi ajutoare sociale au sistem propriu de asigurãri sociale şi sînt membri ai Casei de Asigurãri a Avocaţilor. ART. 181 Casa de Asigurãri a Avocaţilor este organizatã şi funcţioneazã în cadrul Uniunii Avocaţilor din România, are personalitate juridicã, patrimoniu şi buget propriu. ART. 182 Casa de Asigurãri a Avocaţilor stabileşte şi acorda membrilor sãi, în condiţiile legii sale de organizare, pensii şi ajutoare sociale. ART. 183 Fondurile Casei de Asigurãri a Avocaţilor se constituie din: a) contribuţia lunarã a fiecãrui avocat cu drept de exerciţiu al profesiei, în cota procentualã perceputã asupra sumelor încasate cu titlu de onorarii; b) primirea unor sume provenite din excedentul bugetar al barourilor în condiţiile art. 45 alin. 2 lit. d) din lege; c) venituri realizate în condiţiile art. 73 din lege. Cota prevãzutã la alin. 1 lit. a) din prezentul articol se stabileşte de Consiliul Uniunii Avocaţilor din România, la propunerea Consiliului Casei de Asigurãri a Avocaţilor, şi se aplica astfel: a) asupra onorariilor efectiv încasate de titularul cabinetului individual dupã deducerea onorariilor retrocedate colaboratorilor şi a remuneraţiilor cuvenite avocaţilor salarizaţi în interiorul profesiei; b) asupra totalului onorariilor încasate de la clientela proprie şi prin retrocedare potrivit contractului (contractelor) de colaborare, în cazul avocaţilor colaboratori; c) asupra onorariilor efective încasate de societatea civilã profesionalã, dupã deducerea onorariilor retrocedate colaboratorilor şi a remuneraţiilor cuvenite avocaţilor salarizaţi în interiorul profesiei, proporţional cu cota de participare la împãrţirea veniturilor prevãzutã în contractul de asociere, în cazul avocaţilor asociaţi în societãţi civile profesionale ori în cabinete asociate; d) asupra remuneraţiilor brute, în cazul avocatului salarizat în interiorul profesiei. ART. 184 Plata contribuţiei lunare pentru constituirea fondurilor Casei de Asigurãri a Avocaţilor se va efectua în contul sau la casieria baroului în care avocatul este înscris, în primele 15 zile ale lunii urmãtoare perioadei pentru care se face plata. Depãşirea termenului de plata prevãzut la alineatul precedent atrage obligaţia de plata a majorãrilor de intirziere în favoarea Casei de Asigurãri a Avocaţilor, în cuantum de 0,5% aplicat la suma datoratã pentru fiecare zi de intirziere, fãrã a putea depãşi suma datoratã. Barourile vor vira de îndatã Casei de Asigurãri a Avocaţilor contribuţiile încasate şi vor tine evidenta acestora. ART. 185 Neplata contribuţiilor lunare în cuantumul şi la termenele stabilite atrage aplicarea mãsurii prevãzute la art. 48 lit. n) din lege, cu respectarea procedurii prealabile prevãzute de lege. Consiliul Casei de Asigurãri a Avocaţilor va sesiza baroul în cazurile în care intirzierea plãţii este mai mare de 3 luni. ART. 186 La cererea Casei de Asigurãri a Avocaţilor, avocatul este obligat sa informeze în scris asupra îndeplinirii obligaţiei de a contribui la constituirea fondurilor acesteia, indicind valoarea lunarã a onorariilor asupra cãrora a aplicat cota procentualã de contribuţie şi dovezile de achitare a contribuţiei lunare.
CAP. 13 Dispoziţii finale
ART. 187 În aplicarea dispoziţiilor art. 37 din lege, consiliul baroului stabileşte şi încaseazã taxe pentru: a) înscrierea în barou a avocaţilor primiţi în profesie [art. 58 lit. g) din lege]; b) reînscrierea în tabloul avocaţilor a avocatului exclus pentru neplata contribuţiilor profesionale; c) reînscrierea în tabloul avocaţilor a avocatului incompatibil; d) transferul avocatului dintr-un barou în altul, taxa ce va fi perceputã de baroul la care avocatul se transfera; e) înfiinţarea, pe raza baroului, a unui sediu profesional secundar. Limitele maxime şi scutirile de plata a taxelor prevãzute în prezentul articol se stabilesc prin decizie a Consiliului Uniunii Avocaţilor din România. ART. 188 Comisia permanenta a Uniunii Avocaţilor din România stabileşte şi încaseazã taxe pentru: a) primirea în profesie cu scutire de examen [art. 60 lit. d) din lege]; b) înscrierea la examenul de intrare în profesie; c) înscrierea la examenul de definitivat. ART. 189 În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a statutului profesiei, fiecare avocat va inregistra la decanatul baroului cererea prevãzutã în anexa nr. XV la prezentul statut, însoţitã de documentele corespunzãtoare. ART. 190 Consiliile barourilor sînt obligate sa ia mãsuri corespunzãtoare asigurãrii bunei funcţionari a birourilor de avocaţi care îşi continua activitatea conform art. 76 alin. 3 din lege. ART. 191 Actualele consilii ale barourilor care au un numãr mai mare de membri decît cel prevãzut în statut, ori ai cãror membri nu îndeplinesc condiţiile de vechime în profesie prevãzute în statut, îşi vor continua activitatea pînã la expirarea mandatului. ART. 192 Interdicţiile cu privire la exercitarea profesiei, stabilite anterior publicãrii în Monitorul Oficial al României a legii, îşi înceteazã efectele, urmînd a se face aplicarea prevederilor art. 16 alin. 2 din lege. ART. 193 Prin lege, în cuprinsul prezentului statut, se înţelege <>Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat. ART. 194 Anexele I - VII şi X - XV se comunica barourilor. ART. 195 Prezentul statut a fost adoptat în şedinţa Consiliului Uniunii Avocaţilor din România din 30 septembrie 1995 şi intra în vigoare la data de 1 noiembrie 1995.
Preşedintele Uniunii Avocaţilor din România, avocat Victor Anagnoste
ANEXA VIII
Baroul ........................ Forma de exercitare a profesiei (.............................)
CONTRACT DE ASISTENTA JURIDICĂ
Nr. ........... Data ........... Încheiat între: 1. (Forma de exercitare a profesiei) ............. prin avocat ........., pe de o parte, şi 2. Domnul (doamna) .................., domiciliat(a) în .................... în calitate de (client, reprezentant, grad de rudenie, soţ etc.) ........., pe de alta parte. În conformitate cu prevederile <>Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat şi ale statutului profesiei, pãrţile convin urmãtoarele: ART. 1 - Obiectul contractului 1.1 Obiectul contractului îl reprezintã ..................... ........................................................................................................................................................... (dupã caz, asistarea, reprezentarea, acordarea de consultaţii juridice, redactarea de acte, cereri şi alte cai de atac, forme de executare, precum şi orice alte activitãţi prevãzute de <>Legea nr. 51/1995 ), pentru clientul .........., domiciliat în .......................................... .................................................................... .................................................................... ART. 2 - Onorariul 2.1 Onorariul se fixeazã în cuantum de ........................ lei, cu urmãtoarele eşalonãri de plata .......................... ART. 3 - Cheltuieli 3.1 Cheltuielile aferente activitãţii sus-menţionate vor fi suportate de client, separat de plata onorariului. ART. 4 - Clauze speciale 4.1 Pãrţile convin ca prezentului contract sa i se aplice dispoziţiile <>Legii nr. 51/1995 şi ale statutului profesiei de avocat. 4.2 Raporturile dintre pãrţi nu pot fi dovedite decît cu prezentul contract. 4.3 Clientul atesta exactitatea şi sinceritatea informaţiilor pe care le furnizeazã avocatului şi îşi exprima acordul ca demersurile fãcute de avocat sa fie conform informaţiilor pe care le-a furnizat. 4.4 Pãrţile convin ca prezentul contract sa reprezinte titlu executoriu pentru încasarea onorariilor restante, urmînd a se proceda la executarea silitã fãrã somaţie şi fãrã acordarea vreunui termen de garanţie. 4.5 Îndeplinirea obligaţiilor asumate de cabinetul individual (cabinetele asociate, societatea civilã profesionalã) se realizeazã de cãtre avocaţii care îşi exercita profesia în cadrul acestuia. 4.6 Neplata onorariului în cuantumul şi la termenele fixate potrivit art. 2 din contract, precum şi neachitarea contravalorii cheltuielilor efectuate potrivit art. 3 din contract dau dreptul la rezilierea de plin drept a prezentului contract. 4.7 Toate litigiile privitoare la naşterea, modificarea, stingerea şi interpretarea prezentului contract sînt supuse regulilor de arbitraj prevãzute de lege şi de statut. ART. 5 - Alte clauze ............................................................. ............................................................. Încheiat la ................................................., astãzi ........., în ...... exemplare originale, ambele pãrţi atestind ca se afla în posesia cîte unui exemplar.
(Forma de exercitare a profesiei) Client, prin ....................... prin ............. Actul de identitate ...... ...........................
ANEXA IX
Baroul .......... Forma de exercitare a profesiei ( ............................)
ÎMPUTERNICIRE AVOCAŢIALĂ Domnul (doamna) avocat ......... se împuterniceşte de cãtre ............... ...................................................... în baza contractului de asistenta juridicã nr. ..... din ..........., sa exercite activitãţile prevãzute în <>art. 3 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, în fata .............................................................................. ..............................................................................
Client ................. (semnatura) Atestat identitatea partii conform <>art. 3 din Legea nr. 51/1995
Avocat .............................. (semnatura şi ştampila) Data ........................... --------------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
