Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
În temeiul <>art. 63 lit. b) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 din 6 martie 2001,
Consiliul Uniunii Avocaţilor din România adopta prezentul statut.
CAP. 1 Principiile şi regulile fundamentale ale exercitãrii profesiei de avocat ART. 1 (1) Exercitarea profesiei de avocat este supusã Constituţiei, legii, statutului profesiei, convenţiilor internaţionale la care România este parte şi regulilor eticii profesionale. (2) Scopul exercitãrii profesiei de avocat îl constituie apãrarea drepturilor, libertãţilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice. În exercitarea profesiei avocatul este dator sa acţioneze pentru asigurarea liberului acces la justiţie şi a dreptului la un proces echitabil. ART. 2 (1) Libertatea şi independenta profesiei de avocat sunt atribute exclusive ale persoanei care exercita aceasta profesie, în temeiul legii şi al prezentului statut. (2) Relaţiile dintre avocat şi clienţii sãi se bazeazã pe onestitate, probitate, corectitudine, sinceritate şi confidenţialitate. ART. 3 În exercitarea dreptului sau de a asista şi de a reprezenta persoanele fizice şi juridice în fata tuturor instanţelor, autoritãţilor şi instituţiilor, precum şi a altor persoane fizice sau juridice, avocatul este îndreptãţit sa foloseascã oricare dintre mijloacele de exercitare a dreptului de apãrare prevãzut la <>art. 3 din Legea nr. 51/1995 , republicatã, denumita în continuare lege. ART. 4 (1) Avocatul îndeplineşte o misiune socialã, pusã în slujba adevãrului şi a justiţiei. (2) În exercitarea profesiei, avocatul nu poate fi supus nici unei presiuni din partea autoritãţilor publice sau a altor persoane fizice ori juridice. (3) Independenta avocatului nu poate prejudicia interesele clientului sau. (4) Avocatul este dator sa dea clientului sau sfaturi juridice corespunzãtoare prevederilor legale şi crezului sau profesional. ART. 5 (1) Obligaţia de a pãstra secretul profesional, prevãzutã la art. 10 din lege, este absolutã şi nelimitatã în timp. Ea se întinde asupra tuturor activitãţilor avocatului, asociaţilor, colaboratorilor şi avocaţilor salarizaţi în cadrul profesiei, inclusiv asupra raporturilor cu ceilalţi avocaţi. Avocatul nu poate fi obligat în nici o circumstanţã şi de cãtre nici o persoana fizica sau juridicã sa divulge secretul profesional. (2) Pãstrarea secretului profesional de cãtre colaboratorii ori angajaţii avocatului este o obligaţie a acestora şi a avocatului. Aceeaşi obligaţie revine organelor profesiei de avocat şi angajaţilor acestora cu privire la informaţiile cunoscute de aceştia în funcţiile ce le deţin. ART. 6 Alegerea avocatului, pentru orice activitate depusa de acesta în condiţiile legii, este libera. Nimeni nu poate impune unei persoane un apãrãtor, cu excepţia cazurilor prevãzute de lege privitoare la apãrarea din oficiu sau la apãrarea gratuita. ART. 7 Avocatul trebuie sa depunã toatã diligenta pentru apãrarea libertãţilor, drepturilor şi intereselor legitime ale clientului. ART. 8 Avocatul nu poate acţiona decât în limitele contractului încheiat cu clientul sau, cu excepţia cazurilor prevãzute de lege. ART. 9 Avocatul este dator sa îşi sfatuiasca clientul cu promptitudine, în mod corect şi cu intreaga diligenta. ART. 10 În cazul în care avocatul se afla în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile, el va asigura substituirea sa de cãtre un alt avocat, pentru a nu aduce prejudicii clientului sau. ART. 11 Dacã exista conflict de interese, avocatul nu poate fi decât apãrãtorul unei singure pãrţi. ART. 12 (1) Angajarea unui nou client nu poate fi facuta, dacã prin aceasta sunt dezvãluite secretele aflate de la un alt client, cu efecte prejudiciabile pentru acesta. (2) Dispoziţiile alin. (1) sunt aplicabile tuturor formelor de exercitare a profesiei de avocat. ART. 13 Înainte de a angaja o cauza, avocatul are obligaţia sa informeze clientul asupra cheltuielilor probabile pe care aceasta le implica, comunicându-i totodatã scutirile legale de care poate beneficia. ART. 14 În raporturile cu instanţele judecãtoreşti, cu celelalte autoritãţi publice, cu persoanele juridice şi persoanele fizice cu care vine în contact, avocatul este dator sa aibã un comportament civilizat şi loial. ART. 15 (1) Organele profesiei de avocat au sarcina permanenta de a asigura exercitarea calificatã a dreptului de apãrare conform art. 7 din lege, organizând în mod corespunzãtor primirea în profesie, pregãtirea avocaţilor stagiari, ridicarea nivelului profesional al tuturor avocaţilor şi respectarea stricta a deontologiei şi disciplinei profesionale. (2) Toţi avocaţii au îndatorirea de a participa la activitãţile organizate de Institutul Naţional pentru Pregãtirea şi Perfecţionarea Avocaţilor - I.N.P.P.A., potrivit regulamentului acestuia. (3) Barourile şi Uniunea Avocaţilor din România au obligaţia sa acţioneze prin toate mijloacele legale pentru protecţia profesiei, a demnitãţii şi a onoarei corpului de avocaţi.
CAP. 2 Formele de exercitare a profesiei de avocat ART. 16 (1) Avocatul este liber sa opteze şi sa îşi schimbe în orice moment opţiunea pentru una dintre formele de exercitare a profesiei prevãzute de lege. (2) În oricare dintre formele de exercitare a profesiei, avocatul îşi va începe activitatea dupã obţinerea aprobãrilor din partea consiliului baroului. (3) Avocatul este obligat sa îl anunţe în scris pe decanul baroului despre orice modificare în forma de exercitare a profesiei. ART. 17 (1) În cabinetul individual îşi exercita profesia un avocat definitiv titular, singur sau împreunã cu avocaţi definitivi şi stagiari. Aceştia au calitatea de avocaţi colaboratori sau de avocaţi salarizaţi în cadrul profesiei. (2) Avocatul titular al cabinetului individual şi avocatul asociat nu pot avea calitatea de avocat colaborator sau de avocat salarizat în cadrul profesiei. (3) Între formele de exercitare a profesiei se pot stabili raporturi de conlucrare profesionalã. (4) Secretul profesional cuprinde toate actele de care avocatul colaborator sau avocatul salarizat în cadrul profesiei ia cunostinta, fiind interzisã prestarea oricãrui serviciu profesional pentru pãrţi cu interese contrare. ART. 18 Contractul avocatului salarizat în cadrul profesiei şi convenţia de colaborare se încheie în forma scrisã între titularul cabinetului individual sau coordonatorul cabinetelor asociate ori al societãţii civile profesionale şi fiecare avocat colaborator sau avocat salarizat în cadrul profesiei. Ele vor cuprinde în mod obligatoriu toate menţiunile prevãzute în anexa nr. I, respectiv în anexa nr. II la prezentul statut. ART. 19 (1) Cabinetele individuale se pot grupa în scopul folosirii în comun a unui patrimoniu profesional şi/sau a unor salariaţi. Fiecare cabinet îşi pãstreazã individualitatea în raport cu clienţii. (2) Avocaţii din cabinetele grupate nu pot acorda asistenta juridicã unor clienţi cu interese contrare. (3) Contractele de grupare a cabinetelor individuale se încheie în forma scrisã, conform anexei nr. III la prezentul statut. ART. 20 (1) Cabinetele individuale se pot asocia în scopul exercitãrii în comun a profesiei. Asocierea nu poate restrânge drepturile avocaţilor asociaţi, cu excepţia interdicţiei de a angaja clienţi cu interese contrare. (2) Avocaţii din cabinetele asociate intra în relaţii cu clienţii în numele asocierii din care fac parte. (3) Un asociat nu poate accepta o cauza sau un client, dacã unul dintre asociaţii sãi se opune în mod justificat. ART. 21 Convenţia de asociere se încheie, în forma scrisã, între avocaţii titulari ai cabinetelor individuale şi va cuprinde, în mod obligatoriu, toate menţiunile din anexa nr. IV la prezentul statut. ART. 22 (1) Societatea civilã profesionalã este constituitã din doi sau mai mulţi avocaţi asociaţi care contribuie în natura şi/sau în numerar la constituirea capitalului social necesar în vederea desfãşurãrii activitãţii profesionale. Ceilalţi avocaţi activeazã în cadrul societãţii civile profesionale fie în calitate de avocaţi colaboratori, fie în calitate de avocaţi salarizaţi în cadrul profesiei. (2) Raportul civil se naşte între client şi societatea civilã profesionalã, serviciile profesionale urmând sa fie îndeplinite de oricare dintre avocaţii desemnaţi de conducerea societãţii civile profesionale, fãrã a se cere opţiunea clientului. (3) Contractul de societate civilã profesionalã şi statutul acesteia sunt încheiate în forma scrisã între avocaţii asociaţi, cu respectarea anexelor nr. V şi VI la prezentul statut. (4) În cazul societãţilor în care sunt asociaţi şi avocaţi strãini, denumirea societãţii civile profesionale va cuprinde în mod obligatoriu şi numele a cel puţin unuia dintre avocaţii romani asociaţi, cu respectarea dispoziţiilor art. 7 din lege. ART. 23 (1) Toate formele de exercitare a profesiei de avocat sunt supuse urmãtoarelor principii: a) patrimoniul comun este afectat exclusiv activitãţii profesionale; b) titularul cabinetului individual şi avocatul asociat nu pot presta activitãţi profesionale în afarã formei de exercitare a profesiei pentru care au optat; c) avocatul salarizat în cadrul profesiei şi avocatul colaborator pot activa concomitent, în aceeaşi calitate, în doua forme de exercitare a profesiei; d) avocatul colaborator poate avea clientela proprie. El îşi rezerva dreptul asupra onorariilor aferente prestaţiilor profesionale angajate în nume propriu şi rãspunde de îndeplinirea obligaţiilor prevãzute la art. 118 din prezentul statut în legatura cu aceste prestaţii profesionale; e) obligaţia de a comunica de îndatã baroului, în scris, modificãrile privind asocierea, colaborarea sau angajarea revine atât avocatului cat şi titularului cabinetului individual sau coordonatorului cabinetelor asociate şi societãţilor civile profesionale; f) toate neînţelegerile dintre avocaţi privind formele de exercitare a profesiei urmeazã sa fie rezolvate pe cale amiabila, cu sprijinul celorlalţi avocaţi care fac parte din respectiva forma de exercitare a profesiei; g) în cazul în care litigiul nu se soluţioneazã pe cale amiabila avocatul este obligat sa ceara concilierea decanului baroului, conciliere pe care acesta o va face personal sau prin delegarea unui consilier al baroului, în termen de cel mult 20 de zile; h) dacã nici concilierea nu stinge litigiul dintre pãrţi, ele sunt obligate sa recurgã la arbitrajul prevãzut la art. 340-370 din Codul de procedura civilã, arbitrii putând fi numai avocaţi definitivi din baroul respectiv, cu cel puţin 10 ani vechime în profesie. În cazul în care pãrţile nu cad de acord asupra persoanei arbitrului, ele îl vor sesiza pe decan, care va desemna 3 avocaţi din barou, dintre care pãrţile vor alege un arbitru. Dacã pãrţile nu cad de acord asupra unui arbitru, cauza va fi soluţionatã de tribunalul arbitral compus din toţi cei 3 avocaţi desemnaţi de decan; i) oficiul de arbitrare este gratuit. (2) Avocatul desemnat ca arbitru nu poate refuza acest oficiu fãrã o justificare intemeiata. (3) Avocatul desemnat ca arbitru poate cere declinarea acestui oficiu, iar dacã cererea este justificatã, decanul va desemna un alt arbitru. ART. 24 Toate formele de exercitare a profesiei pot angaja personal auxiliar. Este interzisã angajarea ca personal auxiliar a persoanelor cu studii juridice. ART. 25 (1) Cererea de înregistrare a formei de exercitare a profesiei în asociere se semneazã de cãtre toţi asociaţii şi se depune la decanatul baroului. Cererea va fi însoţitã în mod obligatoriu de copie de pe convenţia de asociere. (2) Cererea se soluţioneazã de cãtre consiliul baroului potrivit art. 53 alin. (2) lit. i) şi j) din lege. (3) Cererea poate fi respinsã numai în cazul în care convenţia de asociere sau statutul societãţii civile profesionale nu cuprinde toate menţiunile prevãzute în anexele la prezentul statut sau conţine dispoziţii contrare legii şi statutului profesiei. (4) Cererea de exercitare a profesiei în asociere cu avocatul aflat în situaţiile prevãzute la art. 19 alin. (2) şi la art. 20 din lege va fi analizata de cãtre consiliul baroului şi în raport cu hotãrârile adoptate de adunarea generalã conform art. 50 alin. (2) lit. a) din lege. ART. 26 Convenţiile de colaborare încheiate de avocat potrivit art. 6 din lege vor asigura independenta profesionalã, patrimonialã şi deontologia profesiei de avocat. Verificarea îndeplinirii acestor condiţii este de competenta baroului potrivit dispoziţiilor art. 53 alin. (2) lit. i) din lege. ART. 27 (1) Persoana interesatã poate formula plângere la Comisia Permanenta a Uniunii Avocaţilor din România impotriva soluţiei consiliului baroului. (2) În cazul în care soluţia consiliului baroului nu respecta prevederile legii sau ale statutului profesiei, preşedintele Uniunii Avocaţilor din România poate sesiza Comisia Permanenta a Uniunii Avocaţilor din România în vederea anulãrii acesteia.
CAP. 3 Dobândirea calitãţii de avocat SECŢIUNEA I Primirea în profesie ART. 28 (1) Persoana care îndeplineşte condiţiile prevãzute de lege poate solicita primirea în profesia de avocat printr-o cerere adresatã decanului baroului în circumscripţia cãruia doreşte sa îşi exercite profesia. (2) Cererea se depune, în dublu exemplar, la decanatul baroului şi va cuprinde: a) numele, prenumele şi domiciliul solicitantului; b) locul şi data naşterii; c) elementele actului de identitate şi organul emitent; d) indicarea diplomei care atesta calitatea de licenţiat în drept sau a titlului ştiinţific de doctor în drept; e) menţionarea temeiurilor pe baza cãrora se cere primirea în profesie, cu scutire de examen sau cu scutire de stagiu; f) declaraţia solicitantului ca nu se afla în vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevãzute la art. 13 din lege; g) declaraţia solicitantului ca nu se afla în nici unul dintre cazurile de incompatibilitate prevãzute la art. 14 din lege ori ca înţelege sa renunţe la orice stare de incompatibilitate, în cel mult doua luni de la data comunicãrii deciziei de primire în profesia de avocat, sub sancţiunea prevãzutã la art. 24 alin. (2) din lege; h) indicarea sediului profesional unde solicitantul doreşte sa exercite profesia; i) declaraţia expresã a solicitantului ca nu este sau nu a fost înscris într-un alt barou din România, urmând ca în caz contrar sa se indice: baroul, perioada, cauzele retragerii sau încetãrii activitãţii; j) pentru persoanele prevãzute la art. 16 alin. (2) lit. b) din lege cererea va cuprinde menţiuni referitoare la profesiile ocupate anterior, cu indicarea perioadelor în care solicitantul a ocupat funcţia de judecãtor, procuror, notar, consilier juridic sau jurisconsult. (3) Cererea va fi însoţitã de acte care dovedesc împrejurãrile sus-menţionate, depuse de cãtre solicitant, în dublu exemplar. În mod obligatoriu, la cerere se vor ataşa: - copie de pe actul de identitate al petentului şi de pe actele de stare civilã ale acestuia; - copie de pe certificatul de naştere; - copie de pe diploma de studii ori de pe diploma ce atesta titlul ştiinţific; - certificatul de cazier judiciar, eliberat cu cel mult 15 zile înainte de data depunerii cererii; - certificatul medical care atesta starea fizica şi psihicã, eliberat de o unitate medicalã specializatã; - certificat, eliberat de baroul în care petiţionarul a mai fost înscris în profesie, privind situaţia disciplinarã şi cauzele încetãrii calitãţii de avocat; - doua fotografii pentru cartea de identitate de avocat. (4) Persoana prevãzutã la art. 16 alin. (2) lit. b) din lege care a îndeplinit funcţia de judecãtor, procuror, consilier juridic, jurisconsult sau notar va depune o copie certificatã de pe carnetul de munca sau o adeverinta echivalenta eliberata de Camera Notarilor Publici. (5) Cetãţenii romani cu domiciliul în România, care solicita primirea în profesie pe baza de diplome eliberate de instituţia de învãţãmânt superior din alta ţara, vor depune şi dovada echivalãrii diplomei în condiţiile legii. (6) Cererea de primire în profesia de avocat a persoanei aflate în situaţiile prevãzute la art. 16 alin. (2) lit. b) din lege va fi avizatã şi de consiliul baroului în circumscripţia cãruia şi-a desfãşurat activitatea. (7) Comisia Permanenta a Uniunii Avocaţilor din România va acorda, dupã caz, scutirea de examen dupã examinarea ambelor avize. (8) Perioada de 10 ani prevãzutã la art. 16 alin. (2) lit. b) din lege se calculeazã şi prin însumarea perioadelor în care s-au îndeplinit oricare dintre funcţiile respective. (9) Persoana care îndeplineşte condiţiile prevãzute de lege pentru a solicita primirea în profesia de avocat poate formula cerere de primire cu cel puţin 5 ani anteriori implinirii vârstei standard de pensionare în sistemul de pensii şi asigurãri sociale din care face parte. ART. 29 (1) O copie de pe cererea de primire în profesie se va afişa în cel mult 3 zile de la înregistrarea acesteia, într-un loc vizibil, la sediul baroului, prin grija decanatului. (2) Afişarea se constata prin proces-verbal. (3) În termen de 10 zile de la afişarea cererii orice persoana poate face opoziţie la cererea de primire în profesie, indicând motivele şi arãtând împrejurãrile şi probele pe care îşi întemeiazã opoziţia. (4) În termen de 3 zile de la înregistrarea cererii de primire în profesie decanul va desemna un avocat-raportor dintre membrii consiliului baroului, care va efectua investigaţiile necesare cu privire la moralitatea şi demnitatea solicitantului, chiar dacã nu se face opoziţie la înscriere. ART. 30 (1) Raportorul va face toate cercetãrile pe care le va considera necesare. (2) Cercetãrile se vor referi la îndeplinirea de cãtre solicitant a condiţiilor prevãzute de lege şi de prezentul statut pentru primirea în profesia de avocat. ART. 31 În termen de 5 zile de la expirarea termenului de formulare a opoziţiei avocatul-raportor va depune la decanatul baroului un raport scris care va cuprinde punctul de vedere motivat cu privire la admiterea sau la respingerea cererii. ART. 32 (1) Dupã depunerea raportului şi verificarea cunoştinţelor referitoare la organizarea şi exercitarea profesiei de avocat consiliul baroului analizeazã îndeplinirea condiţiilor pentru primirea în profesie, soluţioneazã eventualele opoziţii şi întocmeşte un aviz motivat care va fi înaintat Comisiei Permanente a Uniunii Avocaţilor din România, împreunã cu toate lucrãrile ce privesc cererea. (2) Avizul prevãzut la alin. (1) va cuprinde propunerea motivatã cu privire la acordarea sau la refuzul acordãrii scutirii de examen. ART. 33 (1) Decizia Consiliului Uniunii Avocaţilor din România privind primirea în profesie se comunica petentului şi baroului respectiv. (2) Reexaminarea cererii privind primirea în profesie poate fi solicitatã o singura data. (3) Cel primit în profesia de avocat va fi înscris în baroul care a avizat primirea, prin decizia emisã de Consiliul baroului cu respectarea dispoziţiilor art. 19, 20 şi 21 din lege. ART. 34 Avocatul strãin va depune cererea pentru înscrierea în baroul în a cãrui raza teritorialã urmeazã sa îşi stabileascã sediul profesional în condiţiile prevãzute la art. 12 din lege. ART. 35 (1) Cererea de înscriere se depune în dublu exemplar la decanatul baroului şi va cuprinde: a) numele, prenumele şi domiciliul solicitantului; b) locul şi data naşterii; c) numãrul, data şi emitentul pasaportului; d) indicarea sediului profesional unde solicitantul doreşte sa îşi exercite profesia; e) indicarea perioadei şi a formei în care a exercitat profesia de avocat în România, anterior depunerii cererii (acolo unde este cazul). (2) Cererea va fi însoţitã de urmãtoarele acte, traduse în limba romana, depuse în copii certificate: - pasaport; - o atestare din partea baroului sau a asociaţiei profesionale de avocaţi din ţara de origine privind calitatea de avocat cu drept de exercitare a profesiei şi starea sa disciplinarã; - certificat medical eliberat de o unitate sanitarã din România care atesta starea fizica şi psihicã; - declaraţia expresã a solicitantului ca nu se afla în vreunul dintre cazurile de nedemnitate şi incompatibilitate prevãzute la art. 13 şi 14 din lege; - declaraţia expresã a solicitantului ca se obliga sa respecte prevederile legii, ale prezentului statut şi ale codului deontologic; - doua fotografii pentru cartea de identitate de avocat; - dovada încetãrii formei anterioare în care a exercitat profesia de avocat în România, conform <>art. II din Legea nr. 231/2000 , dupã caz. (3) O data cu cererea de înscriere în barou avocatul strãin va depune actele doveditoare ale calitãţii de asociat în cadrul societãţii civile profesionale în care îşi va desfasura activitatea. (4) Prevederile art. 29, 30 şi 31 din prezentul statut se vor aplica în mod corespunzãtor. ART. 36 (1) Consiliul baroului verifica îndeplinirea condiţiilor prevãzute de lege şi de prezentul statut şi întocmeşte un aviz motivat care va fi înaintat împreunã cu lucrarea la Comisia Permanenta a Uniunii Avocaţilor din România. (2) Propunerea de înscriere în barou va indica, dupã caz, durata pentru care se propune înscrierea, potrivit contractului de asociere în societatea civilã profesionalã. ART. 37 Consiliile barourilor vor face verificãri pentru depistarea persoanelor care exercita activitãţi specifice profesiei de avocat în forme de activitate neautorizate în condiţiile legii şi vor lua mãsuri corespunzãtoare prevederilor art. 25 şi 82 din lege. Cazurile depistate vor fi comunicate de îndatã Uniunii Avocaţilor din România.
SECŢIUNEA a II-a Demnitatea profesionalã ART. 38 (1) În aplicarea art. 11 lit. c) şi a art. 13 din lege cazurile de nedemnitate se verifica atât cu ocazia primirii în profesie, cat şi pe intreaga durata a exercitãrii acesteia. (2) Membrii barourilor, care se gãsesc în unul dintre cazurile prevãzute la art. 13 din lege, sunt obligaţi sa prezinte decanatelor hotãrârile judecãtoreşti prin care au fost condamnaţi, prin care li s-a aplicat pedeapsa interdicţiei de a exercita profesia, prin care au fost declaraţi faliţi frauduloşi sau prin care au fost condamnaţi definitiv pentru fapte sãvârşite în legatura cu exercitarea profesiei. (3) Consiliile barourilor vor examina, în termen de 15 zile, hotãrârile judecãtoreşti respective şi vor aprecia dacã aceste hotãrâri atrag sau nu nedemnitatea avocatului, în raport cu dispoziţiile art. 13 din lege, dispunând, dupã caz, menţinerea în profesie sau încetarea calitãţii de avocat potrivit art. 26 lit. d) din lege. (4) Decizia motivatã va fi comunicatã, de îndatã, avocatului în cauza, precum şi preşedintelui Uniunii Avocaţilor din România, împreunã cu hotãrârea judecãtoreascã în baza cãreia s-a verificat starea de nedemnitate. (5) Decizia consiliului baroului poate fi atacatã de preşedintele Uniunii Avocaţilor din România şi de avocatul în cauza, conform art. 56 din lege, în termen de 15 zile de la comunicare. (6) Decizia de încetare a calitãţii de avocat devine executorie dupã soluţionarea cauzei de cãtre Consiliul Uniunii Avocaţilor din România.
SECŢIUNEA a III-a Compatibilitatea profesionalã ART. 39 Pentru primirea în profesie şi pentru exercitarea acesteia avocatul trebuie sa nu se gãseascã în vreunul dintre cazurile prevãzute de art. 11 lit. c) şi la art. 14 din lege. ART. 40 Incompatibilitatea prevãzutã la art. 14 lit. a) din lege opereazã pentru avocatul care este sau care devine salariat în afarã profesiei. ART. 41 Contractul avocatului salarizat în cadrul profesiei intra în vigoare dupã ce a fost avizat de cãtre consiliul baroului. ART. 42 Avocatul salarizat în cadrul profesiei îşi pãstreazã independenta profesionalã în activitãţile ce îi sunt încredinţate, subordonarea sa limitându-se la condiţiile de munca. El nu poate avea clientela personalã, iar în exercitarea profesiei trebuie sa menţioneze cabinetul individual sau societatea civilã profesionalã pentru care lucreazã. ART. 43 Contribuţiile profesionale ale avocatului salarizat cãtre barou, Uniunea Avocaţilor din România şi Casa de Asigurãri a Avocaţilor se reţin şi se vãrsa pentru acesta de cãtre persoana care îl salarizeaza. ART. 44 Litigiile intervenite în legatura cu contractul avocatului salarizat în cadrul profesiei se soluţioneazã conform art. 23 alin. (1) lit. f) şi urmãtoarele. ART. 45 (1) Incompatibilitatea prevãzutã la art. 14 lit. c) din lege priveşte exercitarea nemijlocitã de fapte materiale de comerţ, în sensul ca prin aceste fapte avocatul se angajeazã personal sau în numele unui comerciant sa efectueze o operaţiune comercialã care îi angajeazã rãspunderea. (2) Sunt incompatibile cu exercitarea profesiei de avocat: a) faptele personale de comerţ exercitate cu sau fãrã autorizaţie; b) calitatea de asociat într-o societate comercialã în nume colectiv, de comanditar într-o societate comercialã în comanditã simpla sau în comanditã pe acţiuni; c) calitatea de administrator într-o societate comercialã cu rãspundere limitatã sau într-o societate comercialã în comanditã pe acţiuni; d) calitatea de preşedinte al consiliului de administraţie sau membru în comitetul de direcţie al unei societãţi comerciale pe acţiuni. (3) Avocatul poate fi asociat sau acţionar la societãţile comerciale cu rãspundere limitatã sau la cele pe acţiuni sau membru în consiliul de administraţie al unei societãţi comerciale pe acţiuni. ART. 46 (1) Incompatibilitãţile prevãzute la art. 11 lit. c) şi art. 14 din lege se constata de cãtre consiliul baroului, sesizat pe orice cale. (2) Avocatul devenit incompatibil are obligaţia sa încunoştinţeze în scris consiliul baroului, solicitând trecerea sa de pe tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei pe tabloul avocaţilor incompatibili. (3) Continuarea exercitãrii profesiei dupã intervenirea cazului de incompatibilitate constituie exercitarea fãrã drept a profesiei de avocat, cu consecinţele prevãzute de lege. ART. 47 (1) În aplicarea art. 24 alin. (1) din lege, consiliul baroului nu poate emite din oficiu decizie de trecere pe tabloul avocaţilor incompatibili fãrã ascultarea avocatului. (2) Lipsa nejustificatã a avocatului, la data indicatã în convocarea expediatã cu scrisoare recomandatã cu confirmare de primire, nu impiedica luarea mãsurii.
SECŢIUNEA a IV-a Modalitãţile de primire în profesia de avocat ART. 48 (1) Potrivit art. 16 din lege dreptul de primire în profesie se obţine pe baza unui examen. (2) Examenul de primire în profesie se organizeazã de Comisia Permanenta a Uniunii Avocaţilor din România. Comisia de examinare este formatã din cadre didactice universitare, sub preşedinţia unui membru al Comisiei Permanente a Uniunii Avocaţilor din România, în conformitate cu regulamentul de examen adoptat de Consiliul Uniunii Avocaţilor din România, conform art. 63 alin. 1 lit. c) din lege. Dispoziţiile art. 63 lit. j) din lege se aplica în mod corespunzãtor. ART. 49 (1) Regulamentul şi tematica examenului vor fi comunicate barourilor cu cel puţin 3 luni înainte de data examenului şi vor putea fi consultate de cei interesaţi, prin grija barourilor. (2) Data examenului va fi anunţatã cu cel puţin 60 de zile înainte, într-un ziar de mare tiraj. ART. 50 (1) Pentru înscrierea la examen candidatul va adresa o cerere decanului baroului în circumscripţia cãruia doreşte sa îşi exercite activitatea, cu îndeplinirea prevederilor art. 28-31 din prezentul statut. Cererea va fi depusa cu cel puţin 30 de zile înainte de data examenului, pentru a da posibilitatea consiliului baroului sa efectueze investigaţiile prevãzute la art. 28-31 din prezentul statut. (2) În cazul în care petentul solicita înscrierea la examen pentru a fi primit în alt barou decât cel în care domiciliazã, se va cere şi avizul baroului de domiciliu. (3) Dupã expirarea termenului pentru înscriere consiliul baroului este obligat sa înainteze Uniunii Avocaţilor din România lista cuprinzând candidaţii înscrişi şi dosarele acestora, pe mãsura ce a avizat cererile, dar cu cel mult 10 zile înainte de data examenului. (4) Candidatul este obligat sa depunã taxa de participare la examen, stabilitã de Comisia Permanenta a Uniunii Avocaţilor din România. ART. 51 Legalitatea desfãşurãrii examenului şi rezultatele acestuia vor fi supuse spre validare Consiliului Uniunii Avocaţilor din România care, dupã caz, va dispune primirea în profesie şi va comunica barourilor respective lista cuprinzând candidaţii admişi şi decizia de primire în profesie, în vederea emiterii deciziei de înscriere în barou. ART. 52 (1) Toate cazurile de primire în profesie cu scutire de examen sunt soluţionate individual, urmând procedura avizãrii de cãtre barou şi a acordãrii scutirii de examen de cãtre Comisia Permanenta a Uniunii Avocaţilor din România, în baza art. 65 alin. 2 lit. d) din lege. (2) Decizia Comisiei Permanente a Uniunii Avocaţilor din România poate fi contestatã la Consiliul Uniunii Avocaţilor din România în termen de 15 zile de la data comunicãrii sale. Aprobarea sau respingerea cererii de primire în profesie este de competenta Consiliului Uniunii Avocaţilor din România, conform art. 63 lit. g) din lege.
SECŢIUNEA a V-a Stagiul profesional ART. 53 (1) Stagiul reprezintã perioada premergãtoare definitivãrii în profesia de avocat şi are drept scop pregãtirea profesionalã a avocatului la începutul exercitãrii profesiei. (2) Stagiul este obligatoriu şi efectiv, cu excepţia situaţiilor prevãzute de lege. (3) În timpul stagiului avocatul va purta denumirea de avocat stagiar. ART. 54 Durata stagiului este de 2 ani, calculatã de la data înscrierii în tabloul avocaţilor stagiari. ART. 55 Stagiul se suspenda în condiţiile art. 17 alin. (3) din lege. Suspendarea stagiului se dispune de cãtre consiliul baroului, care apreciazã asupra împrejurãrilor ce justifica lipsa din profesie, durata suspendãrii şi întinderea perioadei de stagiu efectuat anterior suspendãrii. ART. 56 (1) Consiliul baroului în mod excepţional şi numai dupã verificarea raportului avocatului care coordoneazã conferinţa de stagiu, poate aproba reducerea perioadei de stagiu cu cel mult 6 luni pentru avocaţii stagiari care se remarca în activitatea profesionalã, pe baza rezultatelor obţinute la conferinţele de stagiu, a notarilor semestriale şi a rezultatelor obţinute în activitãţile organizate de Institutul Naţional pentru Pregãtirea şi Perfecţionarea Avocaţilor. (2) Avocatul care garanteazã îndrumarea profesionalã a avocatului stagiar şi avocatul care sprijinã cererea de primire în barou a avocatului stagiar conform art. 59 din prezentul statut trebuie sa aibã competenta profesionalã potrivit art. 18 din lege şi sa nu se afle în unul dintre cazurile prevãzute la art. 19 alin. (2) şi la art. 20 din lege. Avocatul îndrumãtor se angajeazã fata de consiliul baroului cu privire la asigurarea aplicãrii art. 62 din prezentul statut şi este obligat sa îl informeze pe decan, în scris, asupra oricãrei cauze de încetare a îndrumãrii. (3) Avocatul care îndeplineşte condiţiile prevãzute la art. 18 din lege nu poate da mai mult de doua recomandãri, indiferent dacã recomandarea se referã la îndrumarea efectivã a avocatului stagiar sau dacã sprijinã cererea acestuia pentru primirea în profesie ca avocat stagiar. (4) Pot da recomandãri în condiţiile art. 18 din lege numai avocaţii titulari ai cabinetelor individuale şi avocaţii asociaţi. (5) Dacã din orice motive, pe perioada stagiului avocatul care asigura efectiv îndrumarea profesionalã nu îşi mai îndeplineşte obligaţiile specifice, inclusiv pe cea prevãzutã la art. 62 din prezentul statut, avocatul care a sprijinit cererea de primire în profesie preia toate aceste obligaţii. Avocatul care a asigurat îndrumarea profesionalã va trebui sa depunã un raport motivat asupra situaţiei intervenite. În cazul în care se constata ca avocatul, cu rea-credinţa, nu şi-a îndeplinit obligaţiile asumate prin recomandarea data potrivit art. 56 din prezentul statut şi prin contractul încheiat în acest sens cu avocatul stagiar, consiliul baroului va declansa procedura prevãzutã la art. 71 şi urmãtoarele din lege. ART. 57 Cererea de înscriere la examenul pentru primire în profesie ca avocat stagiar se depune la baroul în circumscripţia cãruia solicitantul doreşte sa îşi exercite profesia. La aceasta se va anexa diploma de licenta a Facultãţii de drept. ART. 58 Cererea de primire în profesie ca avocat stagiar va fi avizatã de consiliul baroului dupã ce se vor îndeplini cerinţele prevãzute la art. 28-31 şi, dupã caz, la art. 52 din prezentul statut, iar dupã avizare se vor transmite Uniunii Avocaţilor din România împreunã cu dosarul complet, întocmit potrivit prevederilor de mai sus. ART. 59 (1) Avocatul stagiar este înscris în barou şi în tabloul avocaţilor stagiari, la cerere, pe baza deciziei de primire în profesia de avocat, comunicatã conform art. 51 şi 52 din prezentul statut, a dovezilor privind asigurarea îndrumãrii pe perioada stagiului, cu respectarea prevederilor art. 18 din lege şi a modalitatii prin care se încadreazã în una dintre formele de exercitare a profesiei prevãzute la art. 5 din lege. (2) În Tabloul avocaţilor se menţioneazã perioada în care stagiul se suspenda. (3) Consiliul baroului organizeazã şi supravegheazã îndrumarea avocaţilor stagiari. ART. 60 (1) Avocatul stagiar este supus tuturor dispoziţiilor legale şi statutare privitoare la profesia de avocat. (2) Avocatul stagiar are urmãtoarele îndatoriri suplimentare: a) sa îşi perfecţioneze pregãtirea profesionalã teoreticã şi sa îşi însuşeascã tehnica de practica avocaţialã; b) sa participe la toate conferinţele de stagiu organizate de consiliul baroului, sa pregãteascã în scris subiectele conferinţelor şi lucrãrile avocatiale repartizate de coordonatorul conferinţelor de stagiu; c) sa participe la activitãţile organizate de Institutul Naţional pentru Pregãtirea şi Perfecţionarea Avocaţilor - I.N.P.P.A.; d) sa efectueze lucrãrile avocatiale repartizate de avocatul îndrumãtor şi de serviciul de asistenta judiciarã al baroului; e) sa participe la toate manifestãrile profesionale la care este convocat de cãtre organele de conducere ale profesiei; f) sa desfãşoare o activitate efectivã în profesie şi sa anunţe în scris orice motiv de suspendare a stagiului. (3) Abaterile avocaţilor stagiari de la îndatoririle prevãzute mai sus se sancţioneazã disciplinar. ART. 61 (1) Formele de învãţãmânt organizate de Institutul Naţional pentru Pregãtirea şi Perfecţionarea Avocaţilor - I.N.P.P.A. şi conferinţele de stagiu constituie forme de pregãtire profesionalã a avocaţilor stagiari. Ele sunt organizate de cãtre barou potrivit tematicii orientative comunicate de Comisia Permanenta a Uniunii Avocaţilor din România. (2) Formele de învãţãmânt organizate de Institutul Naţional pentru Pregãtirea şi Perfecţionarea Avocaţilor - I.N.P.P.A. vor fi stabilite prin regulamentul sau de funcţionare şi potrivit programelor şi planului de învãţãmânt al acestuia cu aprobarea Consiliului Uniunii Avocaţilor din România potrivit art. 63 lit. j) din lege. (3) Conferinţa de stagiu cuprinde: expuneri asupra problemelor juridice, studiul doctrinei juridice şi al practicii judiciare, lucrãri avocatiale scrise, dezbateri de spete. (4) Conferinţele de stagiu se desfãşoarã pe baza unui program aprobat trimestrial de consiliul baroului, pregãtit de cãtre consilierul coordonator al stagiului, cu consultarea avocaţilor indrumatori. (5) Consilierul coordonator al stagiului va desemna, din rândul avocaţilor stagiari care s-au remarcat în primul an de stagiu, pe secretarii conferinţelor de stagiu, care vor tine evidenta prezentei şi a lucrãrilor avocaţilor stagiari. (6) Prezenta la conferinţa de stagiu va fi constatatã prin apel nominal. Consilierul coordonator va informa trimestrial consiliul baroului cu privire la îndeplinirea de cãtre avocaţii stagiari a obligaţiilor ce le revin. ART. 62 (1) La sfârşitul fiecãrui an de stagiu activitatea avocatului stagiar va fi notatã cu note între 1 şi 10 de cãtre consilierul coordonator al stagiului, avându-se în vedere lucrãrile efectuate, participarea la dezbaterea temelor, precum şi prezenta la conferinţele de stagiu şi la manifestãrile baroului la care a fost convocat. (2) Se va avea în vedere raportul întocmit de avocatul îndrumãtor şi de coordonatorul serviciului de asistenta judiciarã al baroului cu privire la activitatea depusa pentru îndeplinirea sarcinilor profesionale. (3) Notãrile vor fi avute în vedere la avizarea înscrierii la examenul de definitivare în profesie. ART. 63 (1) Avocatul îndrumãtor şi coordonatorul serviciului de asistenta judiciarã se vor preocupa de realizarea de cãtre avocatul stagiar a unui venit echitabil, corespunzãtor muncii depuse. (2) Venitul minim lunar garantat de cãtre avocatul care indruma efectiv activitatea avocatului stagiar este echivalentul salariului minim pe economia nationala. Venitul poate fi realizat din onorarii pentru cauzele repartizate din oficiu, onorarii pentru prestaţii profesionale angajate pentru clientela proprie, iar în lipsa acestora, din onorarii retrocedate de avocatul îndrumãtor. (3) Fapta avocatului care asigura îndrumarea profesionalã efectivã, de a nu îşi îndeplini obligaţiile de îndrumare profesionalã şi de a nu asigura venitul minim lunar garantat al avocatului stagiar, constituie abatere disciplinarã. ART. 64 Avocatul stagiar are dreptul de a pune concluzii la judecãtorii şi de a acorda asistenta juridicã la autoritãţi, de a redacta acte, cereri, plângeri, contestaţii şi memorii în condiţiile prevãzute de lege. ART. 65 (1) Dupã expirarea perioadei de stagiu, consiliul baroului, prin decizie motivatã, va constata, de la caz la caz, îndeplinirea efectivã a stagiului pe baza raportului avocatului îndrumãtor şi a celui al serviciului de asistenta judiciarã, precum şi a notarilor consilierului coordonator al stagiului profesional. (2) Consiliul baroului va evalua şi raportul final cu privire la absolvirea cursurilor organizate de Institutul Naţional pentru Pregãtirea şi Perfecţionarea Avocaţilor - I.N.P.P.A. ART. 66 (1) În baza deciziei de constatare a îndeplinirii efective a stagiului avocatul stagiar va solicita consiliului baroului avizul pentru înscrierea la examenul de definitivare în profesie. (2) Avizul va fi înaintat Comisiei Permanente a Uniunii Avocaţilor din România, împreunã cu notãrile anuale ale avocatului. (3) Avocatul stagiar care a îndeplinit stagiul sau cãruia i s-a aprobat reducerea acestuia este obligat sa se prezinte la examenul de definitivat. (4) Avocatul stagiar respins sau care nu s-a prezentat la examen, dupã caz, este înscris din oficiu în urmãtoarea sesiune de examen. (5) Avocatul stagiar respins sau care nu s-a prezentat la doua sesiuni de examen va fi exclus din profesie în termen de 10 zile de la validarea examenului. ART. 67 (1) Examenul de definitivare în profesia de avocat se organizeazã de cãtre Comisia Permanenta a Uniunii Avocaţilor din România. (2) Comisia de examen este formatã din avocaţi definitivi cu reputaţie profesionalã şi este desemnatã de Comisia Permanenta a Uniunii Avocaţilor din România, în conformitate cu regulamentul de examen adoptat de Consiliul Uniunii Avocaţilor din România conform art. 63 lit. c) din lege. Preşedintele comisiei este unul dintre membrii Comisiei Permanente a Uniunii Avocaţilor din România. (3) Regulamentul şi tematica de examen vor fi comunicate barourilor cu minimum 90 de zile anterioare datei examenului şi vor fi aduse la cunostinta candidaţilor prin grija consiliilor barourilor. ART. 68 (1) Rezultatele examenului sunt supuse spre validare Consiliului Uniunii Avocaţilor din România. (2) Dupã promovarea examenului candidatul dobândeşte titlul de avocat definitiv şi va fi înscris în tabloul avocaţilor definitivi. ART. 69 (1) Persoana care anterior primirii în profesie a îndeplinit funcţii juridice timp de cel puţin 5 ani dobândeşte, potrivit art. 19 din lege, calitatea de avocat definitiv. (2) Constatarea acestei calitãţi va fi menţionatã în decizia de înscriere în barou. (3) Prin funcţii juridice, în sensul art. 19 din lege, se înţelege funcţiile îndeplinite efectiv dupã absolvirea facultãţii şi dupã susţinerea examenului de licenta. (4) De la data dobândirii calitãţii de avocat definitiv, potrivit art. 19 alin. (1) din lege, curge termenul prevãzut la art. 22 alin. (2) din lege.
SECTUNEA a VI-a Interdicţii ART. 70 (1) Foştii magistraţi nu pot pune concluzii la instanţele la care au funcţionat, timp de 2 ani de la încetarea funcţiei deţinute. Art. 19 alin. (2) din lege se referã la instanta ca instituţie juridicã reglementatã prin <>Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, republicatã, şi nu doar la secţiile din cadrul aceleiaşi instanţe sau la alcãtuirea completelor de judecata. (2) În cazul în care, în cei 2 ani anteriori primirii în profesie, avocatul a funcţionat ca magistrat la mai multe instanţe, interdicţia opereazã pentru fiecare instanta şi se calculeazã de la data încetãrii activitãţii la instanta respectiva. (3) Aceeaşi interdicţie se aplica şi magistraţilor asistenţi de la Curtea Suprema de Justiţie şi Curtea Constituţionalã, executorilor judecãtoreşti, grefierilor şi personalului auxiliar al instanţelor judecãtoreşti, Curţii Constituţionale şi Curţii de Conturi. ART. 71 (1) Foştii procurori şi cadre de poliţie nu pot acorda asistenta juridicã la nici un organ de urmãrire penalã din localitatea unde au funcţionat. Calculul duratei de interdicţie se face conform art. 70 alin. (2) din prezentul statut. (2) În cazul în care fostul procuror sau cadru de poliţie a funcţionat în cei 2 ani anteriori primirii în profesie şi în calitate de judecãtor, interdicţia priveşte atât instanţele, cat şi organele de urmãrire penalã, durata fiind calculatã conform art. 70 alin. (2) din prezentul statut. (3) Aceeaşi interdicţie se aplica şi personalului auxiliar al parchetelor şi organelor de urmãrire penalã. ART. 72 Interdicţia prevãzutã la art. 20 din lege priveşte instanta de judecata în sensul art. 70 alin. (1) din prezentul statut şi, respectiv, toate organele de urmãrire penalã arondate pe lângã parchetul la care lucreazã ruda, soţul sau afinul avocatului pana la gradul al treilea inclusiv. ART. 73 Avocatul, avocatul asociat, avocatul colaborator sau salarizat în cadrul profesiei, care nu respecta interdicţiile prevãzute la art. 19 alin. (2) şi la art. 20 din lege, sau se foloseşte de forma de exercitare a profesiei ori de raporturile stabilite conform art. 17 alin. (3) din prezentul statut, în scopul eludarii interdictiilor prevãzute la art. 19 alin. (2) şi la art. 20 din lege, sãvârşeşte abatere disciplinarã.
SECŢIUNEA a VII-a Tabloul anual al avocaţilor ART. 74 (1) La începutul fiecãrui an decanul supune aprobãrii consiliului baroului tabloul avocaţilor definitivi şi stagiari cu drept de exercitare a profesiei, alcãtuit potrivit anexei nr. VII la prezentul statut. (2) Separat va fi întocmitã a doua parte a tabloului, care va cuprinde cabinetele asociate şi societãţile civile profesionale, cu indicarea sediului şi a avocaţilor componenţi. (3) Decanul va supune aprobãrii consiliului baroului şi tabloul special în care se vor mentiona avocaţii strãini înscrişi în barou şi, separat, societãţile civile profesionale din care aceştia fac parte, potrivit prevederilor art. 12 alin. (3) şi alin. (6) din lege (anexa nr. VIII la prezentul statut). (4) Tabloul avocaţilor incompatibili se verifica şi se reactualizeazã la începutul fiecãrui an şi se comunica Uniunii Avocaţilor din România (anexa nr. VIII la prezentul statut). ART. 75 Tabloul avocaţilor definitivi şi stagiari, precum şi tabloul special în care se vor înscrie avocaţii strãini se comunica, în conformitate cu prevederile art. 23 alin. (3) din lege, cel târziu pana la data de 31 ianuarie a fiecãrui an. Acesta se reactualizeazã lunar. ART. 76 Refuzul înscrierii în tablou se contesta la consiliul baroului. Impotriva deciziei consiliului baroului se face plângere la Comisia Permanenta a Uniunii Avocaţilor din România în termen de 5 zile de la data comunicãrii sale. ART. 77 (1) Înscrierea în tablou a avocaţilor definitivi şi stagiari se face numai dupã depunerea jurãmântului prevãzut la art. 21 din lege. Jurãmântul se depune într-un cadru solemn, în fata consiliului baroului, de cãtre avocaţii nou-înscrişi în barou. (2) Înscrierea în tabloul avocaţilor este condiţionatã de depunerea declaraţiei prevãzute la <>art. 3 din Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securitãţii ca poliţie politica. Nedepunerea declaraţiei, depunerea unei declaraţii false sau recunoaşterea faptului ca avocatul a colaborat cu securitatea ca poliţie politica atrage consecinţele prevãzute de lege. ART. 78 (1) În aplicarea art. 25 din lege consiliul baroului este obligat sa desemneze avocaţii responsabili cu verificarea cazurilor de exercitare a activitãţii de asistenta juridicã de cãtre persoanele neînscrise în tabloul avocaţilor. (2) Ori de câte ori va avea informaţii cu privire la persoanele care acorda nelegal asistenta juridicã consiliul baroului va sesiza parchetul. Dispoziţiile art. 37 din prezentul statut se aplica în mod corespunzãtor.
CAP. 4 Încetarea calitãţii de avocat ART. 79 Încetarea calitãţii de avocat se constata prin decizie a consiliului baroului şi are drept consecinta radierea celui în cauza din Tabloul avocaţilor. ART. 80 Avocatul care renunţa la exerciţiul profesiei va formula o cerere în scris. Cu cel puţin 60 de zile înainte de data prevãzutã pentru încetarea activitãţii acesta este obligat sa finalizeze toate cauzele angajate sau sa asigure substituirea. Avocatul va prezenta baroului lista cuprinzând cauzele nefinalizate şi va indica numele avocaţilor care le vor prelua. ART. 81 În caz de deces al avocatului, cauzele acestuia vor fi preluate de cãtre colaboratorii ori asociaţii defunctului, iar în lipsa lor, de cãtre avocaţii desemnaţi de consiliul baroului. ART. 82 (1) În cazul în care avocatul pensionar cere continuarea exercitãrii profesiei, consiliul baroului ia act de cerere. (2) Avocatul poate continua exercitarea profesiei pe baza unui aviz medical anual privind capacitatea fizica şi psihicã de a exercita profesia de avocat. (3) Consiliul Uniunii Avocaţilor din România va lua act de avizul baroului şi va proceda în conformitate cu prevederile art. 63 lit. g) din lege şi ale legislaţiei privind pensiile şi asigurãrile sociale. (4) Avocatul pensionar care continua exercitarea profesiei sau este menţinut în profesie este obligat sa contribuie la constituirea fondului Casei de Asigurãri a Avocaţilor în condiţiile prevãzute de legislaţia pensiilor şi asigurãrilor sociale pentru avocaţi. (5) Decizia de menţinere în activitate este de competenta consiliului baroului.
CAP. 5 Suspendarea calitãţii de avocat ART. 83 Exerciţiul profesiei de avocat se suspenda: a) în caz de incompatibilitate, conform dispoziţiilor art. 27 lit. a) şi ale art. 14 din lege; b) în temeiul unei hotãrâri judecãtoreşti sau disciplinare de interdicţie temporarã de a profesa, conform dispoziţiilor art. 27 lit. b) din lege; c) în cazul prevãzut la art. 27 lit. c) din lege. ART. 84 Calitatea de avocat poate fi suspendatã în cazul în care impotriva avocatului s-a pus în mişcare acţiunea penalã sau s-a dispus trimiterea în judecata pentru sãvârşirea unei infracţiuni de natura sa aducã atingere prestigiului profesiei, pana la pronunţarea unei hotãrâri judecãtoreşti definitive. ART. 85 (1) Avocatul este dator sa încunoştinţeze de îndatã consiliul baroului despre orice situaţie care ar putea duce la suspendarea calitãţii de avocat. Nerespectarea acestei obligaţii constituie abatere disciplinarã. (2) Decanul şi consiliul baroului se pot sesiza pe orice cale cu privire la aplicarea dispoziţiilor legii şi ale prezentului statut privind suspendarea calitãţii de avocat. Consiliul baroului decide dupã ascultarea avocatului în cauza. (3) Decizia consiliului baroului, în cazurile prevãzute la art. 83 lit. a) şi b) din prezentul statut, este executorie. Despre aceasta se va face menţiune în Tabloul avocaţilor. (4) Impotriva deciziei consiliului baroului se poate face contestaţie la Comisia Permanenta a Uniunii Avocaţilor din România în termen de 15 zile de la comunicarea acesteia. Contestaţia suspenda executarea în cazurile prevãzute la art. 83 lit. c) şi la art. 84 din prezentul statut. ART. 86 La cererea avocatului în cauza, consiliul baroului, dupã verificarea temeiurilor cererii sau a dovezii achitãrii taxelor şi contribuţiilor prevãzute de lege şi de prezentul statut, poate dispune încetarea mãsurii suspendãrii şi ştergerea menţiunii din tablou. ART. 87 Avocatul suspendat care continua sa exercite profesia este supus prevederilor art. 25 din lege. ART. 88 Avocatul impotriva cãruia s-a dispus mãsura suspendãrii este obligat ca de la data luãrii mãsurii sa îşi asigure substituirea.
CAP. 6 Transferul ART. 89 (1) Avocatul care, din motive justificate, solicita transferul într-un alt barou se va adresa în scris decanului baroului de la care doreşte sa se transfere. (2) Cererea de transfer trebuie sa fie însoţitã de actele pe care se întemeiazã şi de un certificat eliberat de baroul de la care se solicita transferul, ulterior înregistrãrii cererii de transfer, prin care se constata ca solicitantul nu a fost exclus, nu a devenit nedemn sau incompatibil, nu se afla în curs de judecata penalã sau disciplinarã şi ca a achitat la zi taxele şi contribuţiile profesionale cãtre barou, Casa de Asigurãri a Avocaţilor şi Uniunea Avocaţilor din România. (3) Consiliul baroului de la care se solicita transferul va aviza cererea, pe care o va inainta, împreunã cu dosarul de înscriere în profesie, baroului la care se solicita trasferul. ART. 90 Consiliul baroului la care se solicita transferul va soluţiona cererea potrivit raportului întocmit de un consilier delegat, care va verifica dosarul de înscriere în profesie al celui care solicita transferul, înaintat de baroul de la care se solicita transferul. ART. 91 (1) Consiliul baroului va face, dupã caz, aplicarea dispoziţiilor art. 53 alin. (2) lit. h) din lege. (2) Decizia prin care s-a respins cererea de transfer va fi motivatã şi poate fi contestatã în termen de 15 zile de la comunicare la Consiliul Uniunii Avocaţilor din România.
CAP. 7 Exercitarea drepturilor avocatului ART. 92 Avocatul înscris în tablou are dreptul sa exercite activitãţile specifice profesiei potrivit legii şi statutului profesiei. ART. 93 (1) Dreptul avocatului de a asista, a reprezenta ori a exercita orice alte activitãţi specifice profesiei se naşte din contractul de asistenta juridicã, încheiat în forma scrisã, între avocat şi client ori mandatarul acestuia. (2) Modelul contractului este cuprins în anexa nr. IX la prezentul statut. (3) Contractul de asistenta juridicã prevede în mod expres întinderea puterilor pe care clientul le conferã avocatului. În baza acestuia, avocatul se legitimeazã fata de terţi prin împuternicirea avocaţialã întocmitã conform anexei nr. X la prezentul statut. (4) În lipsa unor prevederi contrare avocatul este împuternicit sa efectueze orice act specific profesiei pe care îl considera necesar pentru realizarea intereselor clientului. ART. 94 (1) Pentru activitatea sa profesionalã avocatul are dreptul la onorariu şi la acoperirea tuturor cheltuielilor fãcute în interesul clientului sau. (2) Onorariul se stabileşte prin negociere, pornindu-se de la onorariile minimale stabilite de Consiliul Uniunii Avocaţilor din România. (3) Avocatul nu este obligat sa justifice cuantumul onorariului convenit cu clientul. (4) Onorariul se stabileşte pentru fiecare serviciu profesional. (5) În cazul formelor de exercitare a profesiei care îşi deschid un cont bancar pentru depunerea sumelor primite de la clienţi cu titlu de cheltuieli, sumele consemnate nu constituie venit din exercitarea profesiei. ART. 95 (1) Contestaţiile şi reclamaţiile privind onorariile şi cheltuielile vor fi soluţionate potrivit art. 31 din lege. (2) Consiliul baroului va delega un consilier care îi va convoca pe avocat şi pe clientul acestuia şi dupã ascultarea lor va întocmi un raport, pe care consiliul baroului îl va avea în vedere la soluţionarea contestaţiei sau a reclamaţiei. (3) Decizia consiliului baroului poate fi atacatã cu plângere în termen de 15 zile de la comunicare la Comisia Permanenta a Uniunii Avocaţilor din România, care va proceda conform art. 31 din lege. ART. 96 (1) Cabinetele individuale, cabinetele asociate sau societãţile civile profesionale au dreptul sa îşi stabileascã sediul profesional în circumscripţia baroului din care fac parte. (2) Avocatul poate sa îşi exercite activitatea la sediul principal, la sediile secundare şi la birourile de lucru, în spaţiile avizate de consiliul baroului. ART. 97 (1) Avocatul care profeseaza individual, cabinetul asociat şi societatea civilã profesionalã au dreptul la sedii profesionale secundare în circumscripţiile barourilor din care nu fac parte. (2) Aprobarea pentru înfiinţarea acestor sedii secundare se da de cãtre consiliul baroului în circumscripţia cãruia urmeazã sa se deschidã sediul secundar, în urma unei cereri în care avocatul solicitant trebuie sa menţioneze: vechimea în profesie, titlul ştiinţific, poziţia din tabloul avocaţilor din baroul în raza cãruia se afla sediul principal, adresa unde urmeazã sa se deschidã sediul secundar, forma de desfãşurare a activitãţii profesionale şi motivul deschiderii sediului secundar. (3) Decizia de aprobare a infiintarii sediului secundar se comunica baroului în care petentul îşi are sediul principal. (4) Impotriva refuzului consiliului baroului de a aproba cererea de deschidere a sediului secundar se face plângere la Consiliul Uniunii Avocaţilor din România în termen de 15 zile de la comunicare. (5) În cazul aprobãrii functionarii sediului secundar avocatul respectiv va achitã taxa de înscriere şi de contribuţie la bugetul baroului, separat de taxele plãtite la baroul unde are sediul principal. (6) Consiliul baroului poate aproba deschiderea unuia sau mai multor birouri în orice localitate din raza sa teritorialã. ART. 98 (1) În scopul asigurãrii secretului profesional avocatul pãstreazã lucrãrile numai în sediile profesionale sau birourile avizate de consiliul baroului. El are obligaţia sa se opunã la percheziţionarea actelor profesionale aflate în sediu sau asupra sa, dacã percheziţia nu este efectuatã de cãtre procuror în temeiul unui mandat emis anticipat în acest scop şi confirmat în scris de prim-procurorul parchetului de pe lângã tribunal. (2) În termen de 24 de ore de la efectuarea percheziţiei avocatul este obligat sa anunţe pe decanul baroului despre aceasta. ART. 99 Sediul profesional şi celelalte spaţii în care avocatul îşi desfãşoarã activitatea profesionalã trebuie sa asigure pãstrarea secretului profesional. El poate fi situat şi în locuinta avocatului. ART. 100 Avocatul este îndreptãţit sa refuze contactul cu clientul sau în prezenta organului de urmãrire penalã sau de cercetare penalã ori a oricãrui organ al statului, precum şi în cazul în care exista un sistem de control al contactului cu clientul. ART. 101 (1) În aplicarea art. 37 alin. (4) din lege, plângerea prealabilã privind punerea în mişcare a acţiunii penale se exercita independent de sesizarea îndreptatã la consiliul baroului, în cazul în care autorul faptei este un avocat. (2) Independent de acţiunea penalã, consiliul baroului va proceda la cercetarea cazului şi va trimite în judecata disciplinarã pe avocatul impotriva cãruia exista probe ca a sãvârşit fapta. ART. 102 (1) Cabinetul individual, cabinetele asociate şi societatea civilã profesionalã deţin ştampila care se aplica pe actele eliberate de acestea. Avocatul colaborator va aplica pe actele şi lucrãrile întocmite pentru clientela sa ştampila proprie specifica. Modelul, forma şi dimensiunile stampilelor sunt cele prevãzute în anexa nr. XI la prezentul statut. (2) În afarã de ştampila, actele avocatului poarta antet tipãrit, care conţine: numele şi prenumele avocatului, sediul profesional, telefon (fax, e-mail, telex etc.) şi forma de exercitare a profesiei. (3) Antetul poate cuprinde pe lângã denumirea formei de exercitare a profesiei, indicarea cu litere mai mici a formei de exercitare a profesiei cu care sunt stabilite raporturi de conlucrare profesionalã în condiţiile art. 17 alin. (3) din prezentul statut. În acest caz utilizarea antetului se face dupã obţinerea aprobãrii consiliului baroului în care avocatul este înscris, pe baza dovedirii acordului formei de exercitare a profesiei cu care se stabilesc raporturi de conlucrare profesionalã şi sub condiţia reciprocitãţii. (4) Avocaţii pot utiliza parafa care sa cuprindã menţiunile prevãzute în alineatul precedent. Pentru actele întocmite conform art. 3 lit. c) din lege se aplica parafa al carei model este prevãzut în anexa nr. XIX la prezentul statut.
CAP. 8 Îndatoririle avocatului ART. 103 (1) Exerciţiul liber al profesiei, demnitatea, constiinta, independenta, probitatea, umanismul, onoarea, loialitatea, delicatetea, moderatia, tactul şi sentimentul de confraternitate sunt principii esenţiale ale profesiei de avocat şi constituie îndatoriri ale acestuia. (2) Avocatul este obligat sa respecte aceste principii în activitatea sa profesionalã şi în viata privatã. ART. 104 (1) Avocatul este obligat sa studieze temeinic cauzele care i-au fost încredinţate, inclusiv pe cele din oficiu, sa se prezinte la fiecare termen stabilit de instanţele de judecata, de organele de urmãrire penalã sau de alte instituţii şi sa manifeste conştiinciozitate şi probitate pentru îndeplinirea serviciului încredinţat. (2) Avocatul este obligat sa respecte solemnitatea şedinţelor de judecata, sa pledeze cu demnitate, fiindu-i interzis sa foloseascã expresii care ar putea jigni completul de judecata, pe ceilalţi avocaţi sau pãrţile din proces. (3) Ori de câte ori este necesar, în raport cu natura şi cu dificultatea cauzei, avocatul este obligat sa depunã note de şedinţa sau concluzii scrise, din proprie initiativa sau la cererea instanţei de judecata. ART. 105 (1) Avocatul are obligaţia sa acorde asistenta juridicã în cazul în care a fost desemnat din oficiu sau când exercita profesia gratuit. Aceste cauze vor fi repartizate cu precãdere avocaţilor stagiari şi tinerilor avocaţi, cu respectarea dispoziţiilor art. 22 din lege. (2) Avocaţii pensionari care continua activitatea nu vor fi repartizaţi pentru asistenta din oficiu. ART. 106 (1) Avocatul este obligat sa se asigure pentru rãspunderea profesionalã dupã cum urmeazã: a) avocatul stagiar, pentru un risc asigurat în valoare de minimum 3.000 euro anual; b) avocatul definitiv, pentru un risc asigurat în valoare de minimum 6.000 euro anual. (2) Asigurarea pentru rãspundere profesionalã va fi încheiatã cel mai târziu pana la data de 1 ianuarie 2002 şi va fi în mod obligatoriu reînnoitã anual. Polita de asigurare, certificatã de avocat, va fi depusa la secretariatul baroului cel târziu pana la data de 28 decembrie a fiecãrui an. Pentru anul 2002 obligaţia va fi îndeplinitã cel mai târziu la data de 28 decembrie 2001. (3) Societãţile civile profesionale pot încheia asigurare profesionalã în care sa fie cuprinşi toţi avocaţii care îşi exercita profesia în calitate de asociaţi, colaboratori şi salarizaţi. (4) Primele de asigurare profesionalã, achitate de avocat şi de societãţile civile profesionale de avocaţi, reprezintã cheltuieli profesionale obligatorii, legal datorate. (5) Neîndeplinirea obligaţiilor prevãzute la alineatele precedente poate atrage neînscrierea în tabloul anual al avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei, cu toate consecinţele prevãzute de lege şi de prezentul statut. ART. 107 (1) În aplicarea dispoziţiilor art. 41 din lege, avocatul care face parte din organele de conducere ale profesiei are obligaţia sa participe la şedinţele acestora. (2) Avocatul are obligaţia sa participe la activitãţile hotãrâte de consiliul baroului şi aduse la cunostinta prin convocare sau anunţuri afişate la sediile instanţelor din circumscripţia baroului respectiv. (3) Absenta nejustificatã constituie abatere disciplinarã. ART. 108 (1) Avocatul este obligat sa foloseascã, drept mijloc de proba, copii de pe actele care i-au fost încredinţate de client, pãstrând actele originale pentru a le prezenta la cererea instanţei. (2) La cerere, avocatul este obligat sa restituie actele originale, care i-au fost încredinţate, persoanei de la care le-a primit. În acest sens va întocmi proces-verbal semnat de client sau le va expedia prin scrisoare recomandatã cu confirmare de primire, cu conţinut declarat. ART. 109 (1) Avocatul este obligat sa depunã toate diligenţele necesare pentru realizarea serviciului profesional pentru care a fost angajat. (2) Contractul dintre avocat şi client poate fi denunţat prin acordul ambelor pãrţi. (3) Pãrţile pot denunta unilateral contractul de asistenta juridicã în conformitate cu prevederile expres menţionate în contract. (4) În cazurile prevãzute la alineatul precedent avocatul va incasa sau va pãstra onorariul în mãsura serviciilor prestate. ART. 110 (1) În cazul în care avocatul este împiedicat sa îndeplineascã serviciul profesional, el va asigura substituirea. (2) Pentru activitatea de substituire avocatul care preia cauza are dreptul la onorariul corespunzãtor activitãţii depuse. ART. 111 (1) În aplicarea art. 42 din lege, avocatul este obligat sa achite, în termenul stabilit taxele şi contribuţiile la formarea bugetului baroului, al Uniunii Avocaţilor din România şi a bugetului sistemului de asigurãri al avocaţilor. (2) Contribuţia avocatului la bugetul baroului va fi stabilitã de consiliul baroului şi va consta într-o suma fixa, care se achitã lunar, la data stabilitã prin decizie adusã la cunostinta tuturor membrilor baroului. (3) Baroul va incasa contribuţia avocatului pentru Uniunea Avocaţilor din România, care se achitã lunar, la data stabilitã prin decizie adusã la cunostinta tuturor membrilor baroului. Contribuţia astfel încasatã va fi virata de îndatã în contul Uniunii Avocaţilor din România. (4) Depãşirea termenului de plata a contribuţiilor prevãzute de prezentul articol atrage obligaţia de plata a majorãrilor de întârziere, în cuantum de 0,5% aplicat la suma datoratã, pentru fiecare zi de întârziere. ART. 112 Avocatul este obligat sa poarte roba, în condiţiile art. 45 din lege. Caracteristicile robei sunt cele descrise în anexa nr. XIV la prezentul statut. ART. 113 (1) Avocatul poarta insigna şi deţine carte de identitate de avocat, cu care se legitimeazã şi care atesta vechimea în profesie. (2) Modelul insignei este prevãzut în anexa nr. XIII la prezentul statut. ART. 114 Folosirea de cãtre avocat de procedee incompatibile cu demnitatea profesiei în scopul dobândirii clientelei, în mod nemijlocit sau prin persoane interpuse, constituie abatere disciplinarã. ART. 115 (1) Mijloacele de publicitate a formelor de exercitare a profesiei nu pot fi folosite ca reclama cu scopul dobândirii de clientela. (2) Este permis formelor de exercitare a profesiei sa plaseze o firma, cu dimensiuni maxime de 40 x 60 cm, la intrarea în imobilul în care îşi au sediul şi, dupã caz, la intrarea în apartamentul în care îşi desfãşoarã activitatea. Firma poate fi plasata şi la spaţiile prevãzute la art. 96 alin. (2) şi 97 din statut. (3) Se pot publica anunţuri în toate anuarele profesionale privind înfiinţarea formelor de exercitare a profesiei, numele şi principalele domenii în care avocaţii îşi desfãşoarã activitatea. (4) Pot fi date doua anunţuri la mica sau marea publicitate, numai în presa scrisã, cu ocazia stabilirii sediului profesional, schimbãrii acestuia sau modificãrii formei de exercitare a profesiei. (5) Dacã anunţul se face prin marea publicitate, dimensiunile acestuia vor fi de maximum 6 x 10 cm. (6) Încãlcarea dispoziţiilor prezentului articol constituie abatere disciplinarã. ART. 116 Avocatul este dator sa îşi decline calitatea şi identitatea în fata autoritãţilor şi a altor avocaţi cu care intra în contact, cu prilejul îndeplinirii actelor specifice profesiei. ART. 117 (1) Orice avocat care intra în conflict cu un alt avocat este obligat sa îl informeze pe decanul baroului, care va media soluţionarea pe cale amiabila. (2) Conflictele avocatului cu magistraţii sau cu alte autoritãţi publice se aduc de îndatã la cunostinta decanului baroului, de cãtre avocat, care va decide asupra mãsurilor ce trebuie luate. ART. 118 Avocatul este obligat sa ţinã urmãtoarele evidente: a) contractele de asistenta juridicã; b) registrul de evidenta a contractelor încheiate cu clienţii sãi; modelul acestui registru este prezentat în anexa nr. XV la prezentul statut; c) registrul de înregistrare a actelor juridice atestate de avocat cu privire la identitatea pãrţilor, a conţinutului şi a datei actelor, potrivit anexei nr. XVI la prezentul statut; d) evidentele cerute de legislaţia fiscalã. ART. 119 Avocatul este obligat sa prezinte clientului, la cerere, situaţia privind cheltuielile efectuate în cauza acestuia.
CAP. 9 Organizarea profesiei de avocat SECŢIUNEA I Reguli privitoare la organizarea şi funcţionarea baroului ART. 120 Independenta profesiei, autonomia baroului şi exercitarea libera a profesiei de avocat nu pot fi ştirbite prin acte ale puterii executive, ale Ministerului Public sau ale autoritãţilor publice. ART. 121 Organele de conducere ale baroului sunt: adunarea generalã, consiliul şi decanul. ART. 122 (1) Adunarea generalã a baroului poate fi, în condiţiile legii, ordinarã şi extraordinarã. (2) Nu pot participa la şedinţele adunãrii generale membrii baroului care nu au dreptul de exercitare a profesiei datoritã stãrii de incompatibilitate, suspendãrii din profesie ori datoritã unei sancţiuni disciplinare care atrage o astfel de consecinta. ART. 123 (1) Data la care are loc adunarea generalã ordinarã se stabileşte de cãtre consiliul baroului în prima şedinţa din luna ianuarie a fiecãrui an. (2) Organizarea adunãrii generale, ordinarã sau extraordinarã, este în sarcina consiliului baroului. (3) Neîndeplinirea acestei obligaţii poate atrage rãspunderea disciplinarã. (4) O data cu convocarea adunãrii generale se stabileşte şi ordinea de zi. Membrii baroului pot face propuneri pentru completarea ordinii de zi, propuneri care vor fi depuse la decanatul baroului cu cel puţin 5 zile înainte de data la care a fost convocatã adunarea generalã. (5) Ordinea de zi va fi supusã spre aprobare prin vot deschis adunãrii generale. (6) Înscrierile la cuvânt se vor face înaintea începerii dezbaterii fiecãrui punct al ordinii de zi. Orice înscriere ulterioara acestui moment va fi luatã în considerare numai cu aprobarea prin vot deschis a adunãrii generale. ART. 124 (1) Secretarul adunãrii generale va redacta procesul-verbal, care va cuprinde: a) modul în care a fost convocatã adunarea generalã şi caracterul ei ordinar sau extraordinar; b) anul, luna, ziua, ora şi locul unde se desfãşoarã adunarea generalã; c) numãrul membrilor prezenţi; d) componenta prezidiului adunãrii generale; e) ordinea de zi votatã de adunarea generalã; f) luarile de cuvânt; g) hotãrârile, rezoluţiile şi moţiunile adoptate; h) orice alte activitãţi desfãşurate în adunarea generalã. (2) Procesul-verbal va purta semnatura membrilor prezidiului adunãrii generale. (3) Procesul-verbal va fi înregistrat şi depus la decanatul baroului, consultarea sa fiind permisã membrilor baroului şi organelor Uniunii Avocaţilor din România. ART. 125 (1) Adunarea generalã adopta hotãrâri care sunt obligatorii pentru membrii baroului, în condiţiile prevãzute de lege şi de statutul profesiei de avocat. (2) Adunarea generalã poate adopta rezoluţii şi moţiuni. ART. 126 (1) Consiliul baroului este format din 5 pana la 15 membri, avocaţi definitivi cu o vechime neîntreruptã în profesie de cel puţin 8 ani. (2) Numãrul consilierilor este proporţional cu numãrul membrilor baroului înscrişi în tablou, dupã cum urmeazã: a) 5 consilieri pentru barourile cu mai puţin de 50 de avocaţi; b) 7 consilieri pentru barourile cu mai puţin de 100 de avocaţi; c) 9 consilieri pentru barourile cu mai puţin de 200 de avocaţi; d) 11 consilieri pentru barourile cu mai puţin de 500 de avocaţi; e) 13 consilieri pentru barourile cu mai puţin de 1.000 de avocaţi; f) 15 consilieri pentru barourile cu peste 1.000 de avocaţi. (3) Fiecare consilier va coordona unul sau mai multe sectoare de activitate. (4) În numãrul total al membrilor consiliului sunt cuprinşi decanul şi prodecanul. (5) Adunarea generalã a baroului poate hotãrî alegerea unor consilieri supleanţi, care, în caz de încetare a mandatului de consilier ales, vor completa consiliul în ordinea numãrului de voturi obţinut la alegeri. ART. 127 (1) Avocaţii aleşi membri ai comisiei de cenzori trebuie sa îndeplineascã aceleaşi condiţii ca şi consilierii. (2) Dispoziţiile art. 126 alin. (5) din prezentul statut se aplica în mod corespunzãtor. ART. 128 (1) Consiliul baroului se întruneşte în şedinţa cel puţin o data pe luna, la sediul baroului. (2) Lucrãrile şedinţei se consemneazã în registrul de procese-verbale şi se semneazã de toţi consilierii prezenţi la şedinţa. Registrul poate fi consultat de cãtre avocaţii interesaţi şi de organele Uniunii Avocaţilor din România. (3) În exercitarea atribuţiilor sale consiliul baroului adopta hotãrâri şi da avize. ART. 129 (1) Decanul baroului este ales de adunarea generalã a baroului dintre avocaţii definitivi cu o vechime neîntreruptã în profesie de cel puţin 8 ani. El trebuie sa fie membru al baroului de cel puţin 5 ani. (2) În exercitarea atribuţiilor sale decanul emite decizii. Ele se consemneazã într-un registru special, ţinut la sediul baroului, care poate fi consultat de cãtre orice avocat interesat şi de organele Uniunii Avocaţilor din România. ART. 130 (1) Orice litigiu între membrii baroului în legatura cu exercitarea profesiei va fi adus la cunostinta decanului. (2) Decanul va incerca medierea în vederea soluţionãrii amiabile a litigiului. (3) Prevederile art. 23 din prezentul statut se aplica în mod corespunzãtor. ART. 131 (1) Hotãrârile adoptate de adunarea generalã sau de consiliul baroului pot fi anulate de Consiliul Uniunii Avocaţilor din România numai pentru motive de nelegalitate sau de încãlcare a prevederilor prezentului statut, cu respectarea autonomiei baroului. (2) Deciziile emise de decan pot fi atacate la consiliul baroului.
SECŢIUNEA a II-a Uniunea Avocaţilor din România ART. 132 Toţi membrii barourilor cu drept de exercitare a profesiei fac parte din Uniunea Avocaţilor din România. Nici un barou nu poate funcţiona în afarã Uniunii. ART. 133 (1) Organele de conducere ale Uniunii Avocaţilor din România sunt: congresul, consiliul, comisia permanenta şi preşedintele. (2) Avocaţii care formeazã organele de conducere ale Uniunii Avocaţilor din România sunt avocaţi definitivi, cu o vechime neîntreruptã în profesie de minimum 8 ani. (3) La congresele la care nu sunt alese organele profesiei pot participa, în calitate de delegaţi, şi avocaţii care nu îndeplinesc condiţiile prevãzute la alin. (2). ART. 134 (1) Congresul este organul suprem de conducere. (2) Hotãrârile adoptate de congres sunt definitive şi obligatorii pentru toate organele profesiei şi pentru toţi avocaţii. ART. 135 (1) Anual, Consiliul Uniunii Avocaţilor din România convoacã congresul ordinar. (2) La cererea a cel puţin 1/3 din numãrul total al barourilor Consiliul Uniunii Avocaţilor din România va convoca congresul extraordinar. (3) Convocarea va cuprinde luna, ziua, ora şi locul desfãşurãrii congresului, precum şi ordinea de zi a acestuia. (4) Membrii de drept ai congresului sunt decanii baroului şi membrii Consiliului Uniunii Avocaţilor din România. (5) Din congres fac parte şi membri delegaţi aleşi de adunãrile generale ale barourilor potrivit unei norme de reprezentare de un delegat pentru fiecare o suta de avocaţi. Barourile care au mai puţin de o suta de avocaţi înscrişi aflaţi în activitate vor alege un delegat. Barourile care au între o suta şi trei sute de avocaţi vor alege doi delegaţi. Barourile care au între trei sute şi cinci sute de avocaţi vor alege trei delegaţi. Barourile care au între cinci sute şi o mie de avocaţi vor alege patru delegaţi. Barourile care au peste o mie de avocaţi vor alege cinci delegaţi şi în continuare câte cinci delegaţi pentru fiecare mie care depãşeşte prima mie de avocaţi. (6) Norma de reprezentare se rotunjeste crescator pentru fiecare numãr care depãşeşte o suta, trei sute, cinci sute sau o mie de avocaţi, dupã caz. ART. 136 (1) Lucrãrile congresului sunt conduse de cãtre preşedintele Uniunii Avocaţilor din România, împreunã cu un prezidiu format din 8 avocaţi, ales prin vot deschis. (2) Congresul va alege un secretariat compus din 3 avocaţi, dispoziţiile art. 124 din prezentul statut aplicându-se corespunzãtor. ART. 137 (1) Hotãrârile, rezoluţiile şi moţiunile se iau prin vot deschis. (2) Alegerea organelor profesiei se face prin vot secret. Congresul alege o comisie de numarare a voturilor dintre delegaţii care nu candideazã, compusa din minimum 5 membri. Votul secret se exprima prin buletine de vot introduse în urne sigilate. Pe buletinul de vot se menţioneazã: numele şi prenumele candidatului, funcţia pentru care candideazã şi baroul din care face parte. (3) Votul "pentru" se realizeazã prin lãsarea intactã a numelui şi prenumelui candidatului dorit; votul "contra" se exprima prin ştergerea numelui şi a prenumelui persoanei propuse. (4) Vor fi nule buletinele de vot care nu corespund modelului stabilit de congres, cele care nu poarta ştampila de control, precum şi buletinele pe care numãrul candidaţilor votati "pentru" este mai mare decât numãrul funcţiilor pentru care se candideazã. ART. 138 (1) Consiliul Uniunii Avocaţilor din România se convoacã trimestrial în şedinţe ordinare sau, ori de câte ori este necesar, în şedinţe extraordinare, de cãtre Comisia Permanenta a Uniunii Avocaţilor din România. (2) Conducerea şedinţelor Consiliului Uniunii Avocaţilor din România revine preşedintelui acesteia, asistat de cãtre vicepreşedinţi şi de membrul comisiei permanente coordonator al secretariatului Uniunii. (3) Prevederile art. 124 din prezentul statut se vor aplica în mod corespunzãtor. ART. 139 Consiliul Uniunii Avocaţilor din România adopta decizii. La cererea majoritãţii barourilor deciziile consiliului pot fi atacate cu plângere care va fi soluţionatã de cãtre Congresul avocaţilor în prima sa şedinţa. ART. 140 (1) Comisia Permanenta a Uniunii Avocaţilor din România se întruneşte înaintea şedinţelor Consiliului Uniunii şi ori de câte ori este necesar, la convocarea preşedintelui Uniunii. (2) Comisia permanenta asigura activitatea permanenta a Uniunii Avocaţilor din România. Şedinţele comisiei permanente sunt conduse de preşedintele Uniunii. (3) În desfãşurarea activitãţii curente Comisia Permanenta a Uniunii Avocaţilor din România emite avize, adopta decizii, dispoziţii şi avize conforme în cazurile prevãzute de lege. Deciziile şi dispoziţiile au caracter obligatoriu şi pot fi atacate cu plângere, în termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul Uniunii Avocaţilor din România. ART. 141 (1) Plângerea introdusã impotriva actelor emise de organele profesiei nu este suspensivã de executare, cu excepţia cazurilor prevãzute de lege şi de prezentul statut. (2) Organul competent sa soluţioneze plângerea poate, pentru motive bine întemeiate, sa dispunã suspendarea efectelor actului atacat, pana la soluţionarea plângerii.
CAP. 10 Asistenta judiciarã ART. 142 (1) Barourile vor organiza serviciile de asistenta judiciarã, care vor funcţiona pe lângã fiecare instanta de judecata şi organ de urmãrire penalã din circumscripţia lor. (2) Asistenta judiciarã va fi coordonata de cãtre un membru al consiliului baroului. Consiliul baroului va desemna un responsabil dintre avocaţii definitivi pentru fiecare localitate în care funcţioneazã o instanta de judecata. ART. 143 Serviciile de asistenta judiciarã vor asigura şi apãrarea gratuita, în cazurile prevãzute la art. 68 alin. (2) din lege, pe baza aprobãrii date de cãtre decanul baroului. ART. 144 (1) Acordarea asistenţei judiciare din oficiu se face numai ca urmare a unei comunicãri scrise din partea instanţei, a organului de urmãrire sau de cercetare penalã ori a organului administraţiei publice locale, adresatã serviciului de asistenta judiciarã organizat, în fiecare localitate, de cãtre consiliul baroului. (2) În cazul în care se solicita acordarea asistenţei judiciare gratuite de cãtre organele prevãzute la alin. (1), decanul solicita comunicarea datelor esenţiale despre natura cauzei şi, dupã caz, evaluarea sumarã a obiectului material al acesteia pentru a se putea stabili onorariul de avocat care va fi suportat de partea care ar cãdea în pretenţii. În aceleaşi condiţii se va proceda şi atunci când decanul acorda asistenta judiciarã gratuita la cererea unui justitiabil. (3) Decanul desemneazã avocatul care urmeazã sa acorde asistenta judiciarã. Avocatul desemnat poate refuza aceasta sarcina numai pentru motive întemeiate. (4) Avocatul desemnat urmeazã sa îşi îndeplineascã însãrcinarea în condiţiile prevãzute la art. 69 din lege. ART. 145 Obligaţiile avocatului desemnat din oficiu înceteazã în momentul în care în cauza se prezintã un avocat ales. ART. 146 Avocatul care acorda asistenta judiciarã din oficiu are dreptul de a incasa onorariul, stabilit de comun acord de Ministerul Justiţiei şi Uniunea Avocaţilor din România, în raport cu natura şi cu dificultatea cauzelor. ART. 147 Serviciile de asistenta judiciarã îşi desfãşoarã activitatea în spaţiile asigurate de Ministerul Justiţiei, situate în sediile instanţelor judecãtoreşti, conform art. 36 din lege. ART. 148 Asistenta judiciarã gratuita poate fi retrasã de cãtre decanul baroului, dacã se dovedeşte ca a fost obţinutã fãrã prezentarea stãrii materiale reale a partii ori dacã aceasta stare s-a ameliorat şi permite plata onorariului.
CAP. 11 Rãspunderea disciplinarã SECŢIUNEA I Dispoziţii generale ART. 149 (1) Fapta sãvârşitã de avocat, prin care se incalca dispoziţiile legii, ale statutului profesiei, deciziile obligatorii ale organelor de conducere ale baroului în care avocatul este înscris şi ale Uniunii Avocaţilor din România sau care este de natura sa prejudicieze onoarea ori prestigiul profesiei sau al corpului de avocaţi, constituie abatere disciplinarã şi se sancţioneazã potrivit art. 73 din lege. (2) Protecţia onoarei şi prestigiului profesiei, respectarea legii, a statutului profesiei şi a deciziilor obligatorii ale organelor de conducere ale profesiei sunt încredinţate organelor constituite potrivit dispoziţiilor legii. ART. 150 Rãspunderea disciplinarã a avocatului nu exclude rãspunderea civilã, penalã sau administrativã a acestuia. ART. 151 Acţiunea disciplinarã poate fi exercitatã în termen de cel mult un an de la data sãvârşirii abaterii. ART. 152 Repetarea unei abateri disciplinare constituie o circumstanţã agravantã, care va fi luatã în considerare la aplicarea sancţiunii. ART. 153 Consiliile barourilor sunt obligate sa ţinã evidenta sancţiunilor disciplinare aplicate fiecãrui avocat şi sa comunice situaţia disciplinarã a avocatului la cererea organelor profesiei, constituite potrivit legii. ART. 154 Instanţele disciplinare sunt: a) comisia de disciplina a baroului; b) Comisia Superioarã de Disciplina; c) Consiliul Uniunii Avocaţilor din România, în plenul sau, constituit conform art. 72 alin. (3) din lege.
SECŢIUNEA a II-a Organizarea şi funcţionarea instanţelor disciplinare ART. 155 (1) În fiecare barou se organizeazã şi funcţioneazã o comisie de disciplina, independenta de organele de conducere ale baroului prevãzute la art. 49 din lege, alcãtuitã din 5 pana la 11 membri, aleşi de adunarea generalã a baroului pe o perioada de 4 ani. (2) Membrii comisiilor de disciplina se aleg dintre avocaţii cu o vechime de minimum 10 ani în profesie. ART. 156 (1) Comisia de disciplina a baroului este coordonata de un preşedinte ales de cãtre membrii acesteia. (2) Secretarul baroului, desemnat de consiliul baroului, îndeplineşte funcţia de grefier al comisiei de disciplina, calitate în care pãstreazã, tine evidentele şi efectueazã lucrãrile necesare în vederea desfãşurãrii activitãţii comisiei, sub îndrumarea preşedintelui. (3) Cheltuielile necesare activitãţilor comisiei de disciplina se suporta de cãtre barou. ART. 157 Comisia de disciplina a baroului judeca, în prima instanta, în complet de 3 membri, abaterile disciplinare sãvârşite de avocaţii înscrişi în Tabloul avocaţilor, cu excepţia abaterilor sãvârşite de decan şi de membrii organelor de conducere ale Uniunii Avocaţilor din România. ART. 158 Alcãtuirea completelor de judecata, programarea şedinţelor, organizarea evidentelor şi a activitãţilor cu caracter administrativ ale comisiei de disciplina sunt în sarcina preşedintelui. ART. 159 (1) În cadrul Uniunii Avocaţilor din România funcţioneazã Comisia Superioarã de Disciplina, independenta de organele de conducere ale Uniunii prevãzute la art. 58 lit. b), c) şi d) din lege. (2) Comisia Superioarã de Disciplina este alcãtuitã din reprezentanţii barourilor desemnaţi de adunãrile generale ale acestora. Fiecare barou are dreptul la câte un reprezentant ales de Congresul avocaţilor dintre candidaţii desemnaţi de adunãrile generale ale barourilor. (3) Membrii Comisiei Superioare de Disciplina se aleg dintre avocaţii cu o vechime mai mare de 10 ani în profesie. (4) Din completele de judecata alcãtuite potrivit art. 72 alin. (2) lit. a) şi b) din lege nu pot face parte soţul sau rudele pana la gradul patru inclusiv ale membrilor consiliului baroului din care face parte avocatul trimis în judecata, ale membrilor Comisiei Permamente a Uniunii Avocaţilor din România, în cazul prevãzut la art. 71 alin. (2) din lege, precum şi soţul sau rudele pana la gradul patru inclusiv ale partii care a declansat prin plângere procedura disciplinarã. ART. 160 Comisia Superioarã de Disciplina este coordonata de unul dintre membrii acesteia, desemnat de Congresul avocaţilor. ART. 161 Comisia Superioarã de Disciplina judeca: a) ca instanta de fond, în complet de 3 membri, abaterile membrilor organelor de conducere ale Uniunii Avocaţilor din România şi ale decanilor; b) ca instanta de recurs, în complet de 5 membri, recursurile declarate de avocatul interesat, decanul baroului şi de preşedintele Uniunii Avocaţilor din România impotriva deciziilor pronunţate de comisiile de disciplina ale barourilor şi a încheierilor prevãzute la art. 74 alin. (1) şi (2) din lege. ART. 162 Comisia Superioarã de Disciplina îşi organizeazã, îşi tine evidentele şi îşi desfãşoarã lucrãrile cu sprijinul Comisiei Permanente a Uniunii Avocaţilor din România. Unul dintre secretarii Uniunii Avocaţilor din România, desemnat de cãtre comisia permanenta a acesteia, îndeplineşte funcţia de grefier al Comisiei Superioare de Disciplina. ART. 163 (1) Consiliul Uniunii Avocaţilor din România, constituit ca instanta disciplinarã, în plenul sau, mai puţin cel în cauza, judeca recursurile declarate impotriva deciziilor pronunţate de Comisia Superioarã de Disciplina, ca instanta de fond, şi a încheierilor prevãzute la art. 74 alin. (1) şi (2) din lege. (2) Unul dintre secretarii Uniunii Avocaţilor din România, desemnat de comisia permanenta a acesteia, îndeplineşte funcţia de grefier al Consiliului Uniunii Avocaţilor din România, constituit ca instanta disciplinarã în condiţiile alineatului precedent. ART. 164 Executarea deciziilor disciplinare se face de cãtre consiliul baroului în care avocatul este înscris.
SECŢIUNEA a III-a Reguli de procedura ART. 165 (1) Plângerea îndreptatã impotriva unui avocat se adreseazã consiliului baroului din care avocatul face parte. Dacã avocatul este pensionar care continua activitatea în profesie, incompatibil sau retras din profesie, plângerea se adreseazã baroului în care avocatul este sau a fost înscris în tablou. (2) Consiliul baroului poate fi sesizat şi prin modalitãţile prevãzute la art. 70 alin. (2) şi (3) din lege sau se poate sesiza din oficiu prin hotãrâre consemnatã în procesul-verbal de şedinţa. (3) Consiliul baroului procedeazã la anchetarea abaterii indicate în plângere sau în sesizare. În situaţiile prevãzute la art. 71 alin. (2) din lege plângerea sau sesizarea va fi înaintatã de îndatã Comisiei Permanente a Uniunii Avocaţilor din România. ART. 166 (1) Anchetarea abaterii disciplinare se efectueazã de cãtre decan sau de consilierul desemnat de consiliul baroului. (2) Anchetarea abaterii disciplinare a unui membru al organelor Uniunii Avocaţilor din România sau a unui decan se efectueazã de cãtre preşedintele Uniunii sau de un membru al comisiei permanente a acesteia. (3) Consilierul desemnat pentru efectuarea lucrãrilor prevãzute la alineatele precedente se poate abţine sau poate fi recuzat de avocatul cercetat. Cererea de recuzare se formuleazã în scris şi se judeca de cãtre consiliul baroului, în absenta consilierului recuzat. ART. 167 (1) Anchetarea abaterii disciplinare se face cu celeritate. (2) Cercetãrile se efectueazã dupã convocarea în scris, prin scrisoare recomandatã cu confirmare de primire, a avocatului cercetat, trimisa la sediul profesional al acestuia, sau prin înştiinţare scrisã luatã la cunostinta prin semnatura pe copie şi dupã încunoştinţarea sa cu privire la obiectul anchetei disciplinare prin luarea la cunostinta a conţinutului plângerii ori al sesizãrii. Avocatul cercetat poate da explicaţii scrise. (3) Refuzul de a da curs convocãrii constituie o încãlcare a îndatoririlor profesionale şi nu impiedica desfãşurarea anchetei disciplinare. (4) În cursul cercetãrilor consilierul delegat va convoca în vederea ascultãrii persoana care a formulat plângerea, precum şi orice alte persoane ale cãror declaraţii pot elucida cazul, va face verificãri de înscrisuri şi va culege informaţii, prin mijloacele prevãzute de lege. ART. 168 Dupã efectuarea cercetãrilor consilierul delegat întocmeşte un referat scris în care va consemna faptele, probele administrate, poziţia celui cercetat şi propunerea privind soluţionarea plângerii sau sesizãrii. ART. 169 Referatul astfel întocmit va fi înregistrat la decanatul baroului în cel mult 30 de zile de la primirea însãrcinãrii. ART. 170 (1) În şedinţa imediat urmãtoare datei la care referatul a fost înregistrat consiliul baroului procedeazã la anchetarea abaterii pe baza referatului şi a lucrãrilor care au stat la baza întocmirii acestuia. (2) Consiliul baroului va convoca avocatul anchetat, în vederea audierii sale. ART. 171 (1) Dupã efectuarea anchetei disciplinare consiliul baroului va decide, dupã caz, exercitarea acţiunii disciplinare, clasarea cauzei sau completarea cercetãrilor. (2) Soluţia se comunica, prin scrisoare recomandatã cu confirmare de primire sau direct prin semnatura pe copie, avocatului cercetat, persoanei care a fãcut plângerea şi Uniunii Avocaţilor din România. Dacã se decide exercitarea acţiunii disciplinare, consiliul baroului va desemna consilierul însãrcinat cu susţinerea acesteia la instanta disciplinarã. (3) Acţiunea disciplinarã se redacteazã în scris, motivat în fapt şi în drept, cu indicarea persoanelor care urmeazã a fi citate în fata instanţei disciplinare, şi se semneazã de cãtre decanul baroului. (4) În caz de abatere grava, pe baza unui referat motivat, întocmit de consilierul desemnat de consiliul baroului, decanul poate solicita comisiei de disciplina suspendarea din profesie a avocatului în cauza, în condiţiile art. 581 din Codul de procedura civilã. ART. 172 Prevederile privitoare la cercetarea şi anchetarea abaterii disciplinare se aplica, în mod corespunzãtor, în situaţiile în care sunt incidente prevederile art. 71 alin. (2) din lege, cu respectarea dispoziţiilor art. 71 alin. (3) din lege. ART. 173 (1) Pe durata urmãririi penale sau a judecãrii faptei care constituie abatere disciplinarã, procedura disciplinarã se suspenda, urmând sa fie reluatã dupã soluţionarea cauzei. (2) Pe perioada suspendãrii cursul termenului prevãzut la art. 71 alin. (4) din lege este întrerupt. ART. 174 (1) Preşedintele comisiei de disciplina va fixa, de îndatã, termen de judecata cu citarea avocatului, a organului profesiei care a exercitat acţiunea şi a celorlalte persoane indicate în acţiune. (2) Consiliul baroului sau, dupã caz, Comisia Permanenta a Uniunii Avocaţilor din România va desemna consilierul care va susţine acţiunea disciplinarã în fata instanţei disciplinare. (3) Procedura de citare în fata instanţelor disciplinare se face prin scrisoare recomandatã cu confirmare de primire. ART. 175 În fata instanţei disciplinare avocatul se va infatisa personal. În cursul şedinţelor avocatul poate fi asistat de un alt avocat. ART. 176 (1) Şedinţa instanţei disciplinare nu este publica. (2) Lucrãrile şedinţei se consemneazã într-o încheiere. (3) Lipsa pãrţilor regulat citate nu impiedica judecata. Instanta disciplinarã se va pronunţa pe baza actelor şi a dovezilor administrate în cauza. (4) Instanta disciplinarã hotãrãşte, cu majoritate de voturi, prin decizie disciplinarã. ART. 177 (1) Decizia disciplinarã rãmasã definitiva are autoritate de lucru judecat fata de pãrţi şi de organele profesiei. (2) Decizia de excludere sau de suspendare din profesie se va comunica baroului în tabloul cãruia este înscris avocatul şi Uniunii Avocaţilor din România. ART. 178 Decizia privind aplicarea sancţiunilor disciplinare ori încetarea acţiunii disciplinare se comunica avocatului în cauza, decanului baroului în care avocatul este înscris şi preşedintelui Uniunii Avocaţilor din România. ART. 179 Recursul declarat impotriva mãsurilor luate prin încheiere în condiţiile art. 74 alin. (2) din lege şi impotriva deciziei disciplinare se înregistreazã la decanatul baroului, respectiv la secretariatul Uniunii Avocaţilor din România. ART. 180 Dispoziţiile privind procedura judecãrii acţiunilor disciplinare prevãzute în prezentul statut se completeazã cu prevederile Codului de procedura civilã. ART. 181 Constituie abatere disciplinarã grava încãlcarea dispoziţiilor art. 5 alin. (1), art. 12 alin. (1), art. 16 alin. (2), art. 38 alin. (2), art. 56 alin. (3), art. 63, 70, 71, 72, 73, 85, art. 98 alin. (1), art. 114, art. 115 alin. (6) şi ale art. 187 alin. (1) din prezentul statut.
CAP. 12 Casa de Asigurãri a Avocaţilor ART. 182 Avocaţii înscrişi în barouri cu drept de exerciţiu al profesiei, avocaţii pensionari şi urmaşii acestora cu drepturi proprii la pensie şi ajutoare sociale au sistem propriu de asigurãri sociale şi sunt membri ai Casei de Asigurãri a Avocaţilor. ART. 183 (1) Casa de Asigurãri a Avocaţilor este organizatã şi funcţioneazã în cadrul Uniunii Avocaţilor din România, are personalitate juridicã, patrimoniu şi buget proprii. (2) Casa de Asigurãri a Avocaţilor poate infiinta filiale sau sucursale, organizate pe lângã consiliile barourilor, cu avizul Consiliului Uniunii Avocaţilor din România. ART. 184 Casa de Asigurãri a Avocaţilor stabileşte şi acorda membrilor sãi, în condiţiile legii sale de organizare, pensii şi ajutoare sociale. ART. 185 Fondurile Casei de Asigurãri a Avocaţilor se constituie în condiţiile statutului acesteia. ART. 186 (1) Plata contribuţiei lunare pentru constituirea fondurilor Casei de Asigurãri a Avocaţilor se va efectua în contul sau la casieria filialei ori, dupã caz, a baroului în care avocatul este înscris, în primele 15 zile ale lunii urmãtoare perioadei pentru care se face plata. (2) Depãşirea termenului de plata prevãzut la alineatul precedent atrage obligaţia de plata a majorãrilor de întârziere în favoarea Casei de Asigurãri a Avocaţilor, în cuantum de 0,5% aplicat la suma datoratã pentru fiecare zi de întârziere, fãrã a se putea depãşi suma datoratã. La achitarea contribuţiei avocatul este obligat sa ateste, în scris şi sub semnatura, criteriile în raport cu care a achitat contribuţia în luna în contul cãreia face plata. ART. 187 (1) Neplata contribuţiilor lunare în cuantumul şi la termenele stabilite atrage aplicarea mãsurii prevãzute la art. 27 lit. c) din lege. Respectarea procedurii prealabile prevãzute de lege nu este necesarã dacã avocatul nu a dat declaraţia privind veniturile pe o perioada mai mare de 6 luni. (2) Casa de Asigurãri a Avocaţilor şi filialele acesteia vor sesiza baroul în cazurile în care întârzierea plãţii este mai mare de 3 luni. Încãlcarea prevederilor art. 186 alin. (2) constituie abatere disciplinarã. ART. 188 La cererea Casei de Asigurãri a Avocaţilor şi a filialelor acesteia avocatul este obligat sa informeze în scris asupra îndeplinirii obligaţiei de a contribui la constituirea fondurilor sistemului asigurãrilor sociale privind avocaţii, sa indice criteriile în raport cu care a achitat contribuţia şi sa prezinte dovezile de plata a acesteia.
CAP. 13 Dispoziţii finale ART. 189 (1) În aplicarea dispoziţiilor art. 42 din lege consiliul baroului stabileşte şi încaseazã taxe pentru: a) înscrierea în barou a avocaţilor primiţi în profesie conform art. 63 lit. g) din lege; b) reînscrierea în Tabloul avocaţilor a avocatului exclus pentru neplata contribuţiilor profesionale; c) reînscrierea în Tabloul avocaţilor a avocatului incompatibil; d) transferul avocatului dintr-un barou în altul, taxa ce va fi perceputã de baroul la care avocatul se transfera; e) înfiinţarea pe raza baroului a unui sediu profesional secundar sau a unui birou; f) înscrierea în tabloul special prevãzut la art. 12 alin. (6) din lege; g) activitãţi de secretariat şi jurisdicţie profesionalã. (2) Limitele maxime şi scutirile de la plata taxelor prevãzute la alin. (1) se stabilesc prin decizie a Consiliului Uniunii Avocaţilor din România. ART. 190 Comisia Permanenta a Uniunii Avocaţilor din România stabileşte şi încaseazã taxe pentru: a) primirea în profesie cu scutire de examen conform art. 65 lit. d) din lege; b) înscrierea la examenul de intrare în profesie; c) înscrierea la examenul de definitivat; d) acordarea de avize conforme, în condiţiile legii; e) activitãţi de secretariat şi jurisdicţie profesionalã. ART. 191 Prin lege, în cuprinsul prezentului statut, se înţelege <>Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicatã. ART. 192 Anexele nr. I-VIII şi nr. XI-XVIII se comunica barourilor. ART. 193 Prezentul statut a fost adoptat în sesiunea Consiliului Uniunii Avocaţilor din România din 17-18 martie 2001 şi intra în vigoare la data publicãrii în Monitorul Oficial al României, Partea I. ART. 194 La data publicãrii prezentului statut în Monitorul Oficial al României, Partea I, îşi înceteazã aplicabilitatea Statutul profesiei de avocat, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 237 din 17 octombrie 1995, cu modificãrile ulterioare, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 17 iunie 1997.
ANEXA 9
Baroul ........................ Forma de exercitare a profesiei (..............................)
CONTRACT DE ASISTENTA JURIDICĂ Nr. ........... Data ..........
Încheiat între: 1. (Forma de exercitare a profesiei) ................., prin avocat ................., pe de o parte, şi 2. Domnul/Doamna ..............., domiciliat/domiciliata în .......................... ................, în calitate de (client, reprezentant, grad de rudenie, soţ etc.) ...................................................., pe de alta parte. În conformitate cu prevederile <>Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicatã, şi ale statutului profesiei, pãrţile convin urmãtoarele:
Art. 1. - Obiectul contractului 1.1. Obiectul contractului îl reprezintã ............................................. .......................................................................................... .......................................................................................... dupã caz, asistarea, reprezentarea, acordarea de consultaţii juridice, redactarea de acte, cereri şi alte cai de atac, forme de executare, precum şi orice alte activitãţi prevãzute de <>Legea nr. 51/1995 , republicatã, pentru clientul ............, domiciliat în ....................................................................................................................................................................................... Art. 2. - Onorariul 2.1. Onorariul se fixeazã în cuantum de ...... lei, cu urmãtoarele eşalonãri de plata: ............. . Art. 3. - Cheltuieli 3.1. Cheltuielile aferente activitãţii sus-menţionate vor fi suportate de client, separat de plata onorariului. Se vor respecta, dupã caz, dispoziţiile <>art. 30 alin. (2) din Legea nr. 51/1995 , republicatã. Art. 4. - Clauze speciale 4.1. Pãrţile convin ca prezentului contract sa i se aplice dispoziţiile <>Legii nr. 51/1995 , republicatã, şi ale Statutului profesiei de avocat. 4.2. Raporturile dintre pãrţi nu pot fi dovedite decât cu prezentul contract. 4.3. Clientul atesta exactitatea şi sinceritatea informaţiilor pe care le furnizeazã avocatului şi îşi exprima acordul ca demersurile fãcute de avocat sa fie conform informaţiilor pe care le-a furnizat. 4.4. Pãrţile convin ca prezentul contract sa reprezinte titlu executoriu pentru încasarea onorariilor restante, în condiţiile prevãzute de lege, urmând sa se procedeze la executarea silitã a sumelor datorate cu acest titlu, fãrã somaţie şi fãrã acordarea vreunui termen de graţie. 4.5. Îndeplinirea obligaţiilor asumate de cabinetul individual (cabinetele asociate, societatea civilã profesionalã) se realizeazã de cãtre avocaţii care îşi exercita profesia în cadrul acestuia. 4.6. Neplata onorariului în cuantumul şi la termenele fixate potrivit art. 2 din contract, precum şi neachitarea contravalorii cheltuielilor efectuate potrivit art. 3 din contract dau dreptul la rezilierea de plin drept a prezentului contract. 4.7. Toate litigiile privitoare la naşterea, modificarea, stingerea, interpretarea şi executarea prezentului contract sunt supuse regulilor de arbitraj şi regulilor de procedura prevãzute de lege şi de statut. Art. 5. - Alte clauze ........................................................................................................................................................................................................................................................................................................ Încheiat la (locul încheierii, modalitatea încheierii în cazul încheierii la distanta) ..........., astãzi ........., în ...... exemplare originale, ambele pãrţi atestând ca se afla în posesia câte unui exemplar (sau menţiunea ca s-a comunicat un exemplar clientului).
(Forma de exercitare a profesiei) prin avocat, ....................
Client, prin ............................ Actul de identitate (al persoanei care angajeazã prestaţia profesionalã) ...............
ANEXA 10
Baroul .......................... Forma de exercitare a profesiei (................................)
ÎMPUTERNICIRE AVOCAŢIALĂ
Domnul/Doamna avocat ................. se împuterniceşte de cãtre ..................... ..................................................................................................................................................................................................................................................................................., în baza contractului de asistenta juridicã nr. ....... din ......., sa exercite activitãţile prevãzute la <>art. 3 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicatã, în fata ............................................................... ........................................................................................................................................................................................
Data ....................... Client, Avocat, (semnatura) (semnatura şi ştampila) -------------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
