Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
1. Preambul
1.1 Noţiunea de "standarde pentru construcţia navelor bazate pe obiective" a fost introdusã de Organizaţie în timpul celei de a optzeci şi noua sesiuni a Consiliului din noiembrie 2002, la propunerea delegaţiei Bahamas şi a Greciei*1), care au sugerat cã Organizaţia ar trebui sã elaboreze standarde de construcţie de nave care sã permitã inovaţii în proiectare, asigurând în acelaşi timp cã navele sunt construite astfel încât, în cazul în care sunt întreţinute în mod corespunzãtor, rãmân în condiţii de siguranţã pe toatã perioada de exploatare. Standardele ar trebui sã asigure cã toate pãrţile navei pot fi accesibile pentru a facilita inspecţia şi întreţinerea adecvatã. Consiliul a transmis spre examinare propunerea Comitetului Securitãţii Maritime (MSC) în cadrul celei de-a 77-a sesiuni din mai/iunie 2003.
-------
*1) Document C 89/12/1 (Bahamas şi Grecia) - Plan strategic OMI
1.2 În cadrul celei de-a 77-a sesiuni MSC a recomandat Consiliului ca în cadrul sesiunii nouãzeci sã se ia în considerare problema în contextul dezvoltãrii Planului strategic al Organizaţiei. De asemenea MSC a convenit sã includã un subiect nou intitulat "Standarde pentru construcţia navelor noi bazate pe obiective aplicabile" în programul sãu de lucru şi pe ordinea de zi a urmãtoarei reuniuni.
1.3 La cea de-a nouãzecea sesiune a Consiliului, luând în considerare strategia şi politica Organizaţiei pentru perioada 2006-2011, Consiliul a aprobat direcţiile strategice pentru elaborarea standardelor de construcţie pentru nave noi bazate pe obiective aplicabile. Ulterior, în sesiunea extraordinarã douãzeci şi doi, Consiliul a inclus în orientãrile strategice ale Organizaţiei o dispoziţie care prevede cã "OMI va stabili în funcţie de obiectivele aplicabile standarde pentru proiectarea şi construcţia navelor noi".
1.4 Adunarea, la sesiunea douãzeci şi trei (noiembrie/decembrie 2003), atunci când s-a adoptat Rezoluţia A.944 (23) privind Planul strategic al Organizaţiei pe o perioadã de şase ani, 2004-2010, a decis, "inter alia", ca "Organizaţia sã stabileascã standarde de proiectare şi construire a navelor noi bazate pe obiective aplicabile". Aceastã decizie a fost reflectatã în Rezoluţia A.943 (23) privind planul de lucru pe termen lung al Organizaţiei pânã în 2010, în care problema "Standardelor pentru construcţia navelor noi bazate pe obiective aplicabile" a fost introdusã pe lista de subiecte generale.
1.5 MSC a început sã lucreze la elaborarea de standarde tehnice detaliate pentru construcţia de nave bazate pe obiective de bazã la sesiunea şaptezeci şi opt din mai 2004; în timpul dezbaterii generale ce a avut loc, cuprinzând aspectele în cauzã, Comitetul a convenit sã utilizeze un sistem de 5 niveluri, care a fost propus iniţial de cãtre Bahamas, Grecia şi IACS, constând în urmãtoarele:
.1 Nivelul I - Obiective
Obiective de nivel înalt ce trebuie atinse.
.2 Nivelul II - Cerinţe funcţionale
Criterii pentru a îndeplini obiectivele.
.3 Nivelul III - Verificarea conformitãţii
Proceduri pentru a verifica dacã normele şi reglementãrile referitoare la proiectarea şi construcţia de nave sunt în conformitate cu obiectivele şi cerinţele funcţionale.
.4 Nivelul IV - Norme şi reglementãri pentru proiectarea şi construcţia de nave
Cerinţele detaliate elaborate de OMI, administraţiile naţionale şi/sau organizaţiile recunoscute şi aplicate de cãtre administraţiile naţionale şi/sau organizaţii recunoscute care acţioneazã în numele lor, privind proiectarea şi construcţia unei nave pentru ca acesta sã îndeplineascã obiectivele şi cerinţele funcţionale.
.5 Nivelul V - Practici şi standarde industriale
Standarde, coduri de bune practici şi sisteme de siguranţã şi de asigurare a calitãţii din industrie referitoare la construirea, operarea şi întreţinerea navelor, formarea şi încadrarea cu personal etc., care pot fi incluse sau menţionate în normele şi reglementãrile referitoare la proiectarea şi construcţia unei nave.
1.6 Dupã ce a deliberat cu privire la aceastã problemã în cadrul celei de-a optzecea sesiuni, MSC a convenit în primul rând sã limiteze sfera de aplicare a studiului iniţial vrachierelor şi petrolierelor şi sã ia în considerare extinderea la alte tipuri de nave şi domenii de siguranţã.
2. Domeniul
Standardele internaţionale pentru construcţia navelor bazate pe obiectivele aplicabile vrachierelor şi petrolierelor (denumite în continuare standarde) descriu obiectivele şi stabilesc normele de funcţionare pe care trebuie sã le respecte regulile unei organizaţii recunoscute de Administraţie sau normele naţionale ale unei Administraţii privind proiectarea şi construirea de vrachiere şi petroliere, aşa cum sunt definite în regulile II-1/2.28 şi II-1/3-10 din Convenţia SOLAS. În plus, standardele stabilesc cã regulile/normele menţionate mai sus trebuie verificate pentru a se conforma obiectivelor şi cerinţelor funcţionale.
3. Structura
Aceste standarde au 3 niveluri:
Nivelul I - Obiective
Nivelul II - Cerinţe funcţionale
Nivelul III- Verificarea conformitãţii
4. Nivelul I - Obiective
Obiectivele de nivelul I, astfel cum sunt definite în Regula II-1/3-10 din Convenţia SOLAS, sunt reproduse mai jos pentru a uşura referirea, dupã cum urmeazã:
Navele trebuie sã fie proiectate şi construite pentru o duratã de viaţã prevãzutã determinatã pentru a fi sigure şi ecologice, atunci când sunt exploatate şi întreţinute corect în condiţii şi mediu determinate în stare intactã şi condiţii de avarie specifice, pe toatã durata de viaţã.
.1 Prin sigur şi ecologic se înţelege cã nava are o rezistenţã adecvatã, integritate şi stabilitate suficiente pentru reducerea la minim a riscului de pierdere a navei sau de poluare a mediului marin, din cauza unor deficienţe de structurã, inclusiv colaps, situaţii care duc la inundarea unui compartiment ori pierderea etanşeitãţii la apã.
.2 Prin ecologic se înţelege cã nava este construitã cu materiale care pot fi reciclate într-un mod ecologic acceptabil pentru mediu.
.3 Siguranţa implicã, de asemenea, faptul cã structura, echipamentul şi amenajarea navei oferã cãi sigure de acces, evacuare, inspecţii şi întreţinere corespunzãtoare, facilitând funcţionarea în condiţii de siguranţã.
.4 Condiţiile specifice de operare şi mediu specificat sunt determinate de zona de operare a navei pe tot parcursul vieţii sale şi acoperã inclusiv condiţiile intermediare rezultate din operaţiunile legate de marfã şi balast în porturi, cãi navigabile şi pe mare.
.5 Durata de viaţã prevãzutã determinatã este perioada nominalã în care se presupune cã nava va fi expusã exploatãrii şi/sau condiţiilor de mediu şi/sau condiţiilor de mediu corosiv şi este folositã pentru selectarea parametrilor corespunzãtori de proiectare. Cu toate acestea, durata efectivã de exploatare a navei poate sã fie mai lungã sau mai scurtã, în funcţie de condiţiile reale de funcţionare şi întreţinere a navei pe toatã durata sa de viaţã.
5. Nivelul II - Cerinţe funcţionale
[Aplicabil la vrachiere şi petroliere efectuând voiaje fãrã restricţii*2)]
-------
*2) Voiaje fãrã restricţii înseamnã cã nava nu este supusã unor restricţii geografice (de exemplu, poate naviga în toate oceanele, în toate anotimpurile), cu excepţia limitelor impuse de capacitatea sã de a naviga în gheaţã.
PROIECTARE
II.1. Durata de viaţã
Durata de viaţã prevãzutã de proiect nu trebuie sã fie mai micã de 25 de ani.
II.2. Condiţii de mediu
Navele trebuie sã fie proiectate în funcţie de condiţiile de mediu ale Atlanticului de Nord şi scala de stare a mãrii pe termen lung.
II.3. Rezistenţa structuralã
II.3.1 Concepţii generale
Elementele structurale ale navei trebuie sã fie de o concepţie compatibilã cu destinaţia ei şi sã asigure continuitatea structuralã. Acestea trebuie sã fie proiectate pentru a facilita încãrcarea şi descãrcarea tuturor mãrfurilor preconizate cu instalaţiile navei fãrã a cauza avarii care pot compromite integritatea structurii.
II.3.2. Moduri de deformare şi efecte
Rezistenţa structurii trebuie sã fie determinatã luând în considerare deformarea excesivã şi modurile de avarie, incluzând, dar fãrã a limita flambajul, elasticitatea şi oboseala.
II.3.3. Rezistenţa ultimã
Navele trebuie sã fie proiectate pentru a avea o rezistenţã ultimã adecvatã. Calculele rezistenţei ultime trebuie sã includã calculele referitoare la capacitatea la rupere a grinzii echivalente a corpului şi rezistenţa ultimã corespunzãtoare a elementelor de înveliş şi a elementelor de osaturã şi care trebuie verificate la un moment încovoietor longitudinal bazat pe condiţiile de mediu cerute la II.2.
II.3.4. Marje de siguranţã
Navele trebuie sã fie proiectate cu marje de siguranţã corespunzãtoare:
.1 pentru a putea rezista la dimensiunile nete*3), în stare intactã, în condiţii de mediu anticipate pe toatã durata de viaţã şi în condiţii de încãrcare corespunzãtoare care vor include încãrcarea completã omogenã şi alternativã a magaziilor/tancurilor, încãrcãri parţiale, multiport şi voiaje în balast, precum şi sarcinilor din condiţii de gestionare a balastului şi depãşiri ocazionale/suprasolicitãri pe timpul încãrcãrii/ descãrcãrii, dupã caz, aplicabile clasei navei; şi
--------
*3) Eşantionajul net asigurã structurii rezistenţa necesarã pentru susţinerea sarcinilor de proiectare, presupunând cã structura este în stare intactã şi fãrã nicio marjã de coroziune. Cu toate acestea, atunci când se evalueazã rezistenţa la obosealã, rezistenţa la nivel global a corpului, şi structurilor principale, o parte din marja de coroziune totalã poate fi adãugatã la eşantionajul net pentru a reflecta grosimea materialului folosit pentru proiectare şi determinarea duratei de viaţã.
.2 care sunt adecvate pentru toţi parametrii de proiectare ale cãror calcule implicã un anumit grad de incertitudine, inclusiv sarcini, modelare structuralã, structurã, obosealã, coroziune, imperfecţiuni în materiale, defecte de construcţie, flambaj, rezistenţã rezidualã şi rezistenţã ultimã.
II.4. Rezistenţa la obosealã
Rezistenţa la obosealã prevãzutã nu trebuie sã fie mai micã decât durata de viaţã a navei prevãzutã în proiect şi trebuie sã fie determinatã în condiţiile de mediu menţionate la II.2.
II.5. Rezistenţa rezidualã
Navele trebuie sã fie concepute pentru a avea o rezistenţã suficientã pentru a rezista la sarcinile datorate valurilor şi solicitãrilor interne în condiţiile specifice de avarie cum sunt dupã coliziuni, puneri pe uscat sau inundãri. La calculul de rezistenţã rezidualã trebuie sã se ia în considerare capacitatea de rezistenţã ultimã a grinzii echivalente, incluzând deformarea permanentã şi comportarea la postflambaj. Scenarii previzibile trebuie sã fie studiate în mãsura în care este rezonabil posibil.
II.6. Protecţia împotriva coroziunii
Trebuie sã fie aplicate mãsuri care sã asigure cã dimensiunile nete cerute pentru îndeplinirea condiţiilor de rezistenţã structuralã se menţin pe toatã durata de viaţã prevãzutã de proiect. Mãsurile includ, dar nu sunt limitate numai la aplicarea acoperirilor de protecţie, compensarea coroziunilor, protecţia catodicã, sistemele de protecţie prin curenţi induşi etc.
II.6.1. Durata de viaţã a acoperirilor
Acoperirile trebuie sã fie aplicate şi întreţinute în conformitate cu specificaţiile producãtorului pentru pregãtirea suprafeţelor, alegerea acoperirii, aplicarea lor şi întreţinere. Atunci când este necesar sã se aplice o acoperire, durata de viaţã preconizatã ar trebui sã fie specificatã. Durata de viaţã efectivã a acoperirilor poate fi mai lungã sau mai scurtã decât cea specificatã, în funcţie de starea şi întreţinerea navei. Acoperirea ar trebui sã fie aleasã în funcţie de utilizarea prevãzutã a compartimentului, de materialele şi de aplicarea altor sisteme pentru a preveni coroziunea, cum ar fi protecţia catodicã sau alte metode.
II.6.2. Adaosul de coroziune
Adaosul de coroziune se aplicã dimensiunilor nete şi trebuie sã fie adecvat pentru perioada de viaţã proiectatã. Adaosul se determinã pe bazã de expunere la agenţi corozivi, cum ar fi apa, marfa, atmosferã corozivã sau o uzurã mecanicã, precum şi în funcţie de sistemul de prevenire a coroziunii, cum ar fi cele de acoperire, protecţia catodicã sau mijloace alternative. Rata de corodare (mm/an) va fi evaluatã în conformitate cu informaţiile statistice stabilite pe baza experienţei din exploatare şi/sau teste accelerate. Rata de coroziune realã poate fi mai mare sau mai micã decât cea de proiectare în funcţie de starea şi modul real de întreţinere ale navei.
II.7. Redundanţa structuralã
Navele trebuie sã fie proiectate şi construite redundant, astfel încât avarii locale (cum ar fi deformaţii permanente locale, fisuri sau deficienţe ale sudurii) ale oricãrui element structural de osaturã nu vor duce în consecinţã imediat la colapsul întregului panou.
II.8. Etanşeitate la apã şi intemperii
Navele trebuie sã fie proiectate pentru a avea o etanşeitate la apã şi intemperii adecvatã destinaţiei lor şi sã aibã dispozitive conexe de închidere a deschiderilor din corp de o rezistenţã şi redundanţã adecvate.
II.9. Consideraţii referitoare la factorul uman
Structurile şi echipamentele navei trebuie sã fie proiectate şi dispuse pe baza principiilor ergonomice pentru a asigura siguranţa în timpul operãrii, inspecţiei şi întreţineri. Aceste consideraţii trebuie sã se refere la scãri, scãri verticale, rampe, pasarele şi platforme permanente folosite ca mijloace de acces, muncã, inspecţii, întreţinerea şi facilitarea operaţiunilor, dar fãrã a se limita la acestea.
II.10. Transparenţa în proiectare
Navele trebuie sã fie proiectate în cadrul unui proces fiabil, controlat şi transparent, accesibil în mãsura necesarã pentru a confirma siguranţa navei nou-construite, luând în considerare respectarea drepturilor de proprietate intelectualã. Documentaţia accesibilã trebuie sã includã principalii parametrii bazaţi pe obiective şi toţi parametrii de proiectare relevanţi care pot limita exploatarea navei.
CONSTRUCŢIA
II.11. Proceduri pentru asigurarea calitãţii construcţiei
Navele trebuie sã fie construite în conformitate cu standardele de calitate controlate şi transparente de producţie, având în vedere respectarea drepturilor de proprietate intelectualã. Procedurile de asigurare a calitãţii construcţiei vor include, fãrã a limita, specificaţiile referitoare la materiale, procese de fabricaţie, aliniere, montaj, îmbinare şi sudare şi de pregãtire a materialelor şi suprafeţelor.
II.12. Inspecţii în timpul construcţiei
Trebuie elaborat un plan de inspecţii pentru faza de construcţie a navei, ţinând seama de tipul navei şi proiectul sãu. Planul de inspecţii trebuie sã conţinã un set de cerinţe, inclusiv specificarea volumului şi domeniul de aplicare şi identificarea zonelor care au nevoie de o atenţie specialã în timpul inspecţiilor pentru a asigura respectarea standardelor de construcţie cu normele obligatorii pentru construcţia de nave.
FACTORI DE AVUT ÎN VEDERE ÎN SERVICIU
II.13. Inspecţii şi întreţinere
Navele trebuie sã fie proiectate şi construite astfel încât sã faciliteze inspecţiile şi întreţinerea, în particular evitându-se crearea de spaţii limitate pentru inspecţiile şi activitãţile de întreţinere. Vor fi identificate zonele care au nevoie de o atenţie specialã în timpul inspecţiilor efectuate pe toatã durata de viaţã a navei. Trebuie inclus, în special, tot ce este necesar pentru inspecţii şi întreţinere în serviciu care a stat la baza stabilirii parametrilor de proiectare a navei.
II.14. Accesibilitatea structurii
Nava trebuie sã fie proiectatã, construitã şi echipatã pentru a oferi mijloace adecvate de acces la toate structurile interne, pentru a facilita inspecţiile generale şi inspecţii amãnunţite, precum şi mãsurarea grosimii.
CONSIDERAŢII PRIVIND RECICLAREA
II.15. Reciclarea
Navele trebuie sã fie proiectate şi construite din materiale care pot fi reciclate într-un mod acceptabil pentru mediu fãrã a compromite siguranţa şi operarea eficientã a acesteia.
6. Nivelul III - Verificarea conformitãţii
6.1. Trebuie verificat dacã normele referitoare la proiectarea şi construcţia vrachierelor şi petrolierelor aplicate de cãtre o organizaţie care este recunoscutã de cãtre Administraţie în conformitate cu prevederile Regulii XI/1 din Convenţia SOLAS sau cerinţele naţionale utilizate de Administraţie sunt echivalente cu normele unei organizaţii recunoscute în conformitate cu Regula II-1/3-1 a Convenţiei SOLAS, sunt în conformitate cu obiectivele de nivelul I şi cerinţele de performanţã de nivelul II, pe baza liniilor directoare elaborate de cãtre Organizaţie*4). Decizia finalã privind verificarea conformitãţii este luatã de cãtre MSC care va informa toate guvernele contractante de decizia sa.
---------
*4) Se referã la liniile directoare pentru verificarea de conformitate cu standardele de construcţie de nave bazate pe obiective aplicabile vrachierelor şi petrolierelor, adoptate de Organizaţie prin Rezoluţia MSC.296 (87).
6.2. Termenul "verificare" (şi orice variantã a cuvântului "verificare") înseamnã cã normele referitoare la proiectarea şi construcţia vrachierelor şi petrolierelor, aşa cum este descris mai sus, au fost comparate cu standardele şi s-a constatat cã sunt conforme cu obiectivele şi cerinţele de performanţã enunţate în standarde sau compatibile cu aceste obiective şi cerinţe.
6.3. Odatã ce normele Administraţiei sau organizaţiei recunoscute referitoare la proiectarea şi construcţia vrachierelor şi petrolierelor au fost verificate pentru conformitatea cu standardele, aceastã conformitate se considerã ca fiind în vigoare pentru modificãri de reguli, cu condiţia ca neverificarea modificãrilor de reguli sã nu producã nonconformitate. Cu excepţia cazului în care MSC decide altfel, orice modificare a normelor, produsã ca urmare a verificãrii conformitãţii, se aplicã navelor care au contractul de construcţie la sau dupã data la care regula produce efecte.
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
