────────── Conţinut de Ordinul nr. 4.408 din 28 mai 2020, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 484 bis din 9 iunie 2020.────────── MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII CENTRUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE A ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC ANEXA 1 la OMEC nr. 4408 din 28.05.2020 Calificarea profesională: LUTIER Nivel 3 Domeniul de pregătire profesională: Fabricarea produselor din lemn 2020 GRUPUL DE LUCRU : Liceul Tehnologic ION VLASIU, Tîrgu-Mureş Avram Doiniţa, profesor prelucrarea lemnului, gradul didactic I Ciulea Adela-Cristina, profesor prelucrarea lemnului, gradul didactic I Sita Denisa-Elena, profesor prelucrarea lemnului, gradul didactic I Farcaş Zaharie, maistru-instructor, prelucrarea lemnului, gradul didactic I SC HORA SA Reghin ing. Man Dorin, director tehnic Gliga Companies SA Reghin ing. Marc Rodica, şef serviciu proiectare CNDIPT Coordonare şi consultanţă metodologică RĂILEANU CARMEN - Inspector de specialitate curriculum I. NOTĂ INTRODUCTIVĂ Titlul calificării: LUTIER Descrierea succintă a calificării: Calificarea Lutier asigură absolventului competenţele necesare realizării operaţiilor de debitare a materialului lemnos (tivire-spintecare-retezare-secţionare-decupare), de prelucrare a reperelor din lemn masiv şi panouri (îndreptare, rindeluire, tăiere la lungime, burghiere, cepuire, frezare, strunjire), şlefuire, finisare, asamblare şi ambalare a instrumentelor muzicale cu coarde şi arcuş: viori, viole, violoncel şi contrabas şi a accesoriilor, a instrumentelor cu coarde ciupite (chitare, mandoline, harpe) şi a celor de percuţie (ţambal) şi de suflat (naiuri), de asigurare a calităţii operaţiilor, de organizare a locului de muncă, de respectare a normelor de securitate şi sănătate în muncă, paza şi stingerea incendiilor şi protecţie a mediului înconjurător. Ocupaţiile COR*) (Clasificarea Ocupaţiilor din România) ce pot fi practicate, inclusiv codurile din COR: *NOTĂ: Lista ocupaţiilor COR care pot fi practicate este dată cu titlu de exemplu. Absolvenţii care dobîndesc această calificare pot practica şi alte ocupaţii din domeniu, de acelaşi nivel sau de nivel inferior, în funcţie de decizia angajatorului. 731212 lutier 731207 constructor-reparator de alte instrumente muzicale (suflat, percuţie) 752201 tâmplar universal 752203 tâmplar manual/artizanal Lista unităţilor de rezultate ale învăţări: ● Unităţi de rezultate ale învăţării tehnice generale 1. Utilizarea materiilor prime şi materialelor tehnologice în industria lemnului 2. Aplicarea normelor generale de reprezentare în desen a produselor simple din lemn 3. Debitarea materialului lemnos ● Unităţi de rezultate ale învăţării tehnice specializate 4. Pregătirea materialului lemnos în vederea prelucrării 5. Prelucrarea materialului lemnos 6. Asamblarea componentelor confecţionate 7. Finisarea instrumentelor muzicale Competenţele cheie, vizate de calificarea descrisă prin standardul de pregătire profesională, specifice celor 8 domenii de competenţe cheie descrise prin Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 şi corelate cu Recomandarea Consiliului UE din 22 mai 2018 privind competenţele cheie pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii, sunt integrate în unităţile de rezultate ale învăţării tehnice generale sau specializate, aşa cum sunt prezentate în rezultatele învăţării descrise în continuare, pentru fiecare unitate de rezultate ale învăţării. Acestea sunt evidenţiate cu caractere italice. Nivelul de calificare conform Cadrului naţional al calificărilor - 3 Oportunităţi la finalizarea programului de formare: angajarea pe piaţa muncii sau continuarea studiilor într-o calificare de nivel superior. II. TABEL DE CORELARE A UNITĂŢILOR DE REZULTATE ALE ÎNVĂŢĂRII (URI) CU UNITĂŢILE DE COMPETENŢĂ/COMPETENŢE SPECIFICE OCUPAŢIILOR CARE POT FI PRACTICATE
┌─────────────────┬────────────────────┐
│ │Unităţi de │
│ │competenţă/ │
│URI - Calificarea│competenţe │
│IPT: LUTIER │profesionale din │
│ │Standardul │
│ │Ocupaţional/propuse │
│ │de angajator │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Unităţi de │
│ │competenţă/ │
│1. Utilizarea │competenţe │
│materiilor prime │profesionale din │
│şi a materialelor│Standardul │
│tehnologice în │Ocupaţional "Lutier"│
│industria ├────────────────────┤
│lemnului │1. Pregătirea │
│ │materialului lemnos │
│ │în vederea │
│ │prelucrării │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Unităţi de │
│ │competenţă/ │
│2. Aplicarea │competenţe │
│normelor generale│profesionale din │
│de reprezentare │Standardul │
│în desen a │Ocupaţional "Lutier"│
│produselor simple├────────────────────┤
│din lemn │1. Pregătirea │
│ │materialului lemnos │
│ │în vederea │
│ │prelucrării │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Unităţi de │
│ │competenţă/ │
│ │competenţe │
│ │profesionale din │
│ │Standardul │
│ │Ocupaţional "Lutier"│
│ ├────────────────────┤
│ │1. Pregătirea │
│ │materialului lemnos │
│ │în vederea │
│ │prelucrării │
│ ├────────────────────┤
│ │Unităţi de │
│ │competenţă/ │
│ │competenţe │
│3. Debitarea │profesionale din │
│materialului │Standardul │
│lemnos │Ocupaţional │
│ │"Tâmplar" │
│ ├────────────────────┤
│ │1. Croirea │
│ │materialului lemnos │
│ ├────────────────────┤
│ │Unităţi de │
│ │competenţă/ │
│ │competenţe │
│ │profesionale din │
│ │Standardul │
│ │Ocupaţional "Tâmplar│
│ │manual" │
│ ├────────────────────┤
│ │1. Croirea │
│ │materialului lemnos │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Unităţi de │
│ │competenţă/ │
│ │competenţe │
│4. Pregătirea │profesionale din │
│materialului │Standardul │
│lemnos în vederea│Ocupaţional "Lutier"│
│prelucrării ├────────────────────┤
│ │1. Pregătirea │
│ │materialului lemnos │
│ │în vederea │
│ │prelucrării │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Unităţi de │
│ │competenţă/ │
│ │competenţe │
│ │profesionale din │
│ │Standardul │
│ │Ocupaţional "Lutier"│
│ ├────────────────────┤
│ │1. Prelucrarea │
│ │materialului lemnos │
│ ├────────────────────┤
│ │Unităţi de │
│5. Prelucrarea │competenţă/ │
│materialului │competenţe │
│lemnos │profesionale din │
│ │Standardul │
│ │Ocupaţional │
│ │"Tâmplar" │
│ ├────────────────────┤
│ │1. Prelucrarea │
│ │mecanică a │
│ │semifabricatelor din│
│ │lemn masiv 2. │
│ │Prelucrarea mecanică│
│ │a panourilor din │
│ │placaj │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Unităţi de │
│ │competenţă/ │
│ │competenţe │
│ │profesionale din │
│ │Standardul │
│ │Ocupaţional "Lutier"│
│ ├────────────────────┤
│ │1. Asamblarea │
│ │componentelor │
│ │confecţionate │
│ ├────────────────────┤
│6. Asamblarea │Unităţi de │
│componentelor │competenţă/ │
│confecţionate │competenţe │
│ │profesionale din │
│ │Standardul │
│ │Ocupaţional │
│ │"Tâmplar" │
│ ├────────────────────┤
│ │1. Ambalarea │
│ │corpurilor de │
│ │mobilier 2. │
│ │Confecţionarea │
│ │ambalajelor pentru │
│ │corpurile de │
│ │mobilier │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Unităţi de │
│ │competenţă/ │
│ │competenţe │
│ │profesionale din │
│ │Standardul │
│ │Ocupaţional "Lutier"│
│ ├────────────────────┤
│ │1. Finisarea │
│ │instrumentelor │
│ │muzicale │
│ ├────────────────────┤
│ │Unităţi de │
│ │competenţă/ │
│ │competenţe │
│ │profesionale din │
│ │Standardul │
│7. Finisarea │Ocupaţional │
│instrumentelor │"Tâmplar" │
│muzicale ├────────────────────┤
│ │1. Finisarea │
│ │elementelor, │
│ │subansamblelor şi │
│ │ansamblelor │
│ ├────────────────────┤
│ │Unităţi de │
│ │competenţă/ │
│ │competenţe │
│ │profesionale din │
│ │Standardul │
│ │Ocupaţional "Tâmplar│
│ │manual" │
│ ├────────────────────┤
│ │1. Finisarea │
│ │elementelor, │
│ │subansamblelor şi │
│ │ansamblelor │
└─────────────────┴────────────────────┘
III. UNITĂŢILE DE REZULTATE ALE ÎNVĂŢĂRII CORESPUNZĂTOARE COMPETENŢELOR IDENTIFICATE PENTRU OCUPAŢIA/OCUPAŢIILE VIZATE ŞI STANDARDELE DE EVALUARE ASOCIATE ACESTORA Unitatea de rezultate ale învăţării tehnice generale 1: UTILIZAREA MATERIILOR PRIME ŞI A MATERIALELOR TEHNOLOGICE ÎN INDUSTRIA LEMNULUI Rezultatele învăţării:
┌────────────────┬─────────────────┬───────────────┐
│Cunoştinţe │Abilităţi │Atitudini │
├────────────────┼─────────────────┼───────────────┤
│1.1.1. Structura│1.2.1. │ │
│şi identificarea│Reprezentarea │ │
│macroscopică a │secţiunilor │ │
│lemnului: │principale prin │ │
│- secţiuni │trunchi cu │ │
│principale prin │notarea │ │
│trunchi │caracterelor │ │
│- caracterele │structurii │ │
│structurii │macroscopice │ │
│macroscopice şi │1.2.2. │ │
│caracteristicile│Recunoaşterea │ │
│fizice ale │speciilor pe baza│ │
│lemnului │caracterelor │ │
│- identificarea │structurii │ │
│macroscopică a │macroscopice şi a│ │
│speciilor │caracteristicilor│ │
│lemnoase │fizice ale │ │
│1.1.2. Defectele│lemnului │ │
│lemnului: - │1.2.3. Măsurarea │ │
│defecte de formă│zonelor cu │ │
│a trunchiului │defecte de formă │1.3.1. │
│- defecte de │pentru un trunchi│Conştientizarea│
│structură │dat │importanţei │
│- noduri │1.2.4. Alegerea │recunoaşterii │
│- crăpături │sortimentelor de │speciilor │
│- găuri şi │materii prime │lemnoase pentru│
│galerii de │pentru realizarea│calificarea │
│insecte │unui produs finit│vizată │
│- coloraţii │dat │1.3.2. Asumarea│
│anormale şi │1.2.5. │iniţiativei la │
│alteraţii │Recunoaşterea │valorificarea │
│1.1.3. Materii │adezivilor în │lemnului cu │
│prime: │funcţie de │defecte │
│- cherestea de │caracteristicile │1.3.3. │
│răşinoase şi │şi proprietăţile │Respectarea │
│foioase │acestora │cerinţelor │
│- materiale │1.2.6. Realizarea│calitative în │
│compozite: PAL, │unei asamblări de│alegerea │
│PFL,MDF, OSB, │elemente date, │sortimentelor │
│panouri │prin utilizarea │de materii │
│înnobilate, │unui adeziv │prime │
│placaj, panel │specific │1.3.4. │
│- furnire │1.2.7. │Executarea │
│1.1.4. Adezivi │Recunoaşterea │operaţiei de │
│utilizaţi în │unor materiale │asamblare sub │
│industria │abrazive în │supraveghere cu│
│lemnului │funcţie de natura│grad de │
│- proprietăţile │suportului │autonomie în │
│şi │1.2.8. Utilizarea│execuţie │
│caracteristicile│materialelor │1.3.5. │
│tehnice ale │abrazive în │Respectarea │
│adezivilor │funcţie de │rugozotăţii │
│- tipuri de │suprafaţa de │impuse de │
│adezivi │şlefuit dată │tehnologia de │
│utilizaţi în │1.2.9. │finisare pentru│
│industria │Identificarea │suprafaţa │
│lemnului │materialelor │şlefuită │
│1.1.5. Materiale│tehnologice │1.3.6. Asumarea│
│abrazive: │pentru finisarea │iniţiativei în │
│- clasificarea │suprafeţelor │stabilirea │
│şi simbolizarea │lemnoase │modului de │
│materialelor │1.2.10. │finisare pentru│
│abrazive │Stabilirea │un produs finit│
│- materiale │materialelor │dat │
│abrazive │tehnologice de │1.3.7. │
│utilizate │finisare pentru │Respectarea │
│pentru: lemn │un produs finit │normelor de │
│masiv, suprafeţe│dat │securitate şi │
│furniruite, │1.2.11. Utilzarea│sănătate în │
│pelicule de │unei limbi de │muncă, │
│finisare │circulaţie │prevenirea şi │
│1.1.6. Materiale│modernă în │stingerea │
│tehnologice de │identificarea │incendiilor şi │
│finisare: │unor materiale de│protecţie a │
│- materiale │finisare produse │mediului la │
│tehnologice de │în ţări ale UE │utilizarea │
│pregătire a │1.2.12. │materiilor │
│suportului │Comunicarea/ │prime şi │
│lemnos în │raportarea │materialelor │
│vederea │rezultatelor │tehnologice │
│finisării │activităţilor │ │
│- materiale │desfăşurate │ │
│tehnologice │1.2.13. │ │
│peliculogene de │Utilizarea │ │
│finisare │terminologiei de │ │
│transparentă şi │specialitate în │ │
│opacă a lemnului│descrierea │ │
│1.1.7. Norme de │materiilor prime │ │
│securitate şi │şi materialelor │ │
│sănătate în │tehnologice │ │
│muncă, pază şi │utilizate pentru │ │
│stingere a │realizarea │ │
│incendiilor, │sarcinii de lucru│ │
│protecţie a │1.2.14. │ │
│mediului, la │Respectarea │ │
│utilizarea │instrucţiunilor │ │
│materiilor prime│date pentru │ │
│şi a │realizarea │ │
│materialelor din│sarcinilor de │ │
│industria │lucru │ │
│lemnului │ │ │
└────────────────┴─────────────────┴───────────────┘
Notă: În codul de trei cifre, prima cifră corespunde numărului de ordine al unităţii de rezultate ale învăţării în cadrul calificării, a doua cifră corespunde numărului de ordine al categoriei rezultatului învăţării (1 - cunoştinţe, 2 - abilităţi, 3 - atitudini), iar a treia cifră numărului de ordine al rezultatului învăţării în cadrul fiecărei categorii de rezultate ale învăţării. Domenii de competenţe cheie rezultate ale învăţării specifice acestora, integrate şi dezvoltate în cadrul unităţii de rezultate ale învăţării tehnice generale "UTILIZAREA MATERIILOR PRIME ŞI A MATERIALELOR TEHNOLOGICE ÎN INDUSTRIA LEMNULUI": ● Competenţe de alfabetizare: - Utilizarea terminologiei de specialitate în descrierea materiilor prime şi materialelor tehnologice utilizate pentru realizarea sarcinii de lucru – Comunicare/raportarea rezultatelor activităţilor profesionale desfăşurate ● Competenţe multilingvistice: - Utilizarea unei limbi de circulaţie modernă în identificarea unor materiale de finisare produse în ţări ale UE ● Competenţe în domeniul ştiinţei, tehnologiei, ingineriei şi matematicii: - Măsurarea zonelor cu defecte de formă pentru un trunchi dat ● Competenţe personale, sociale şi de a învăţa să înveţi: - Respectarea instrucţiunilor date pentru realizarea sarcinilor de lucru ● Competenţe antreprenoriale - Asumarea iniţiativei la valorificarea lemnului cu defecte – Asumarea iniţiativei în stabilirea modului de finisare, pentru un produs finit dat Lista minimă de resurse materiale (echipamente, unelte şi instrumente, machete, materii prime şi materiale, documentaţii tehnice, economice, juridice etc.) necesare dobândirii rezultatelor învăţării (existente în şcoală sau la operatorul economic): - Echipamente: lupe cu putere de mărire de cca. 10 ori, pensule, role, perii – Materii prime: cherestea, placaj, panel, furnir, MDF, OSB, panouri furniruite, melaminate, emailate, texturate, epruvete din lemn de diferite specii, chei de identificare, mostre cu defecte de formă, structură, cu noduri, cu găuri şi galerii de insecte, cu coloraţii anormale şi alteraţii – Materiale: adezivi, materiale abrazive, materiale de pregătire a suportului pentru finisare, lacuri vopsele, emailuri Standardul de evaluare asociat unităţii de rezultate ale învăţării Criterii şi indicatori de realizare şi ponderea acestora:
┌────┬────────────────┬─────────────────────┐
│ │Criterii de │Indicatori de │
│Nr. │realizare şi │realizare şi ponderea│
│crt.│ponderea │acestora │
│ │acestora │ │
├────┼────────────┬───┼─────────────────┬───┤
│ │ │ │Analizarea │ │
│ │ │ │cerinţelor pentru│ │
│ │ │ │fiecare sarcină │ │
│ │ │ │de lucru şi │30%│
│ │ │ │identificarea │ │
│ │ │ │posibilelor căi │ │
│ │ │ │de realizare │ │
│ │ │ ├─────────────────┼───┤
│ │ │ │Alegerea │ │
│ │ │ │epruvetelor │ │
│ │ │ │materiilor prime │ │
│ │Primirea şi │ │şi materialelor │40%│
│1. │planificarea│35%│necesare │ │
│ │sarcinii de │ │realizării │ │
│ │lucru │ │sarcinilor de │ │
│ │ │ │lucru │ │
│ │ │ ├─────────────────┼───┤
│ │ │ │Respectarea │ │
│ │ │ │normelor de │ │
│ │ │ │securitate şi │ │
│ │ │ │sănătate în │ │
│ │ │ │muncă, pază şi │30%│
│ │ │ │stingerea │ │
│ │ │ │incendiilor şi │ │
│ │ │ │protecţia │ │
│ │ │ │mediului │ │
├────┼────────────┼───┼─────────────────┼───┤
│ │ │ │Identificarea │ │
│ │ │ │speciilor │ │
│ │ │ │lemnoase pe baza │ │
│ │ │ │caracterelor │20%│
│ │ │ │macroscopice şi a│ │
│ │ │ │caracteristicilor│ │
│ │ │ │fizice ale │ │
│ │ │ │lemnului │ │
│ │ │ ├─────────────────┼───┤
│ │ │ │Măsurarea corectă│ │
│ │ │ │a defectelor de │20%│
│ │ │ │formă a │ │
│ │ │ │trunchiului │ │
│ │ │ ├─────────────────┼───┤
│ │Realizarea │ │Alegerea │ │
│2. │sarcinii de │50%│adezivului │ │
│ │lucru │ │adecvat tipului │20%│
│ │ │ │de asamblare şi │ │
│ │ │ │realizarea │ │
│ │ │ │acesteia │ │
│ │ │ ├─────────────────┼───┤
│ │ │ │Utilizarea │ │
│ │ │ │corectă a │ │
│ │ │ │sortimentelor de │20%│
│ │ │ │materiale │ │
│ │ │ │abrazive │ │
│ │ │ ├─────────────────┼───┤
│ │ │ │Alegerea corectă │ │
│ │ │ │a materialelor de│20%│
│ │ │ │finisare pentru │ │
│ │ │ │produsul dat │ │
├────┼────────────┼───┼─────────────────┼───┤
│ │ │ │Argumentarea │ │
│ │ │ │alegerii │ │
│ │ │ │materiilor prime │50%│
│ │ │ │şi materialelor │ │
│ │ │ │utilizate │ │
│ │Prezentarea │ ├─────────────────┼───┤
│ │şi │ │Utilizarea │ │
│3. │promovarea │15%│terminologiei de │ │
│ │sarcinii │ │specialitate în │ │
│ │realizate │ │descrierea │ │
│ │ │ │materiilor prime │50%│
│ │ │ │şi materialelor │ │
│ │ │ │tehnologice │ │
│ │ │ │utilizate pentru │ │
│ │ │ │realizarea │ │
│ │ │ │sarcinii de lucru│ │
└────┴────────────┴───┴─────────────────┴───┘
Unitatea de rezultate ale învăţării tehnice generale 2: APLICAREA NORMELOR GENERALE DE REPREZENTARE ÎN DESEN A PRODUSELOR SIMPLE DIN LEMN Rezultatele învăţării:
┌────────────────┬───────────────┬─────────────────┐
│Cunoştinţe │Abilităţi │Atitudini │
├────────────────┼───────────────┼─────────────────┤
│2.1.1. │ │ │
│Instrumente │ │ │
│pentru măsurat │2.2.1. │ │
│şi trasat │Utilizarea │ │
│2.1.2. Norme │instrumentelor │ │
│generale de │de lucru la │ │
│reprezentare în │reprezentarea │ │
│desenul tehnic: │în desen: │ │
│- formate │- măsurarea │ │
│utilizate în │corectă a │ │
│desenul tehnic │dimensiunilor │ │
│- linii folosite│reperelor │ │
│în desenul │- trasarea │ │
│tehnic │liniilor cu │ │
│- scări de │ajutorul │ │
│reprezentare │instrumentelor │ │
│- indicatorul şi│de trasat │ │
│tabelul de │2.2.2. Alegerea│ │
│componenţă │formatului şi a│ │
│2.1.3. Semne şi │scării de │ │
│reprezentări │reprezentare în│ │
│convenţionale în│funcţie de │ │
│industria │dimensiunile │ │
│lemnului: │corpului de │ │
│- semne │reprezentat │ │
│conventionale │2.2.3. Trasarea│ │
│pentru materii │chenarului şi a│ │
│prime utilizate │indicatorului │2.3.1. Asumarea │
│la fabricarea │2.2.4. │responsabilităţii│
│produselor │Utilizarea │în utilizarea │
│finite din lemn │semnelor │corectă a │
│- semne │convenţionale │instrumentelor de│
│convenţionale │pentru │măsurat │
│pentru accesorii│reprezentarea │2.3.2. │
│metalice │materiilor │Conştientizarea │
│- semne │prime şi │importanţei │
│convenţionale │materialelor │utilizării │
│pentru │din industria │semnelor │
│reprezentarea │lemnului pentru│convenţionale în │
│tapiţeriei │un produs │reprezentarea │
│2.1.4. Mijloace │simplu din │produselor finite│
│şi reguli │lemn, dat │din lemn │
│generale de │2.2.5. │2.3.3. │
│reprezentare a │Amplasarea │Respectarea │
│produselor din │vederilor şi a │regulilor │
│lemn: - │secţiunilor pe │generale de │
│reprezentarea │formatul foii │reprezentare a │
│vederilor - │de desen, │vederilor şi │
│reprezentarea │pentru un │secţiunilor │
│secţiunilor │produs dat │pentru un produs │
│2.1.5. │2.2.6. │din lemn │
│Întocmirea │Utilizarea │2.3.4. │
│schiţei şi a │instrucţiunilor│Respectarea │
│desenului la │date pentru │normelor şi │
│scară: │reprezentarea │condiţiilor │
│- executarea │schiţei şi a │tehnice specifice│
│schiţei │desenului la │realizării │
│- executarea │scară │desenului la │
│desenului la │2.2.7. │scară pentru │
│scară │Reprezentarea │produsele simple │
│- cotarea în │schiţei şi a │din lemn │
│desenul tehnic │desenului la │ │
│2.1.6. │scară, pentru o│ │
│Reprezentarea │îmbinare dată │ │
│asamblărilor, a │2.2.8. │ │
│complexelor şi a│Reprezentarea │ │
│subansamblurilor│în desen a unui│ │
│specifice │reper complex/ │ │
│produselor │subansamblu dat│ │
│finite din lemn:│2.2.9. │ │
│- îmbinări, │Reprezentarea │ │
│înnădiri, │în desen a unui│ │
│încheieturi │produs simplu │ │
│- reprezentarea │din lemn, dat │ │
│în desen a │2.2.10. │ │
│complexelor │Utilizarea │ │
│- reprezentarea │corectă a │ │
│în desen a │vocabularului │ │
│subansamblurilor│comun şi a │ │
│2.1.7. │celui de │ │
│Realizarea │specialitate la│ │
│schiţei şi a │prezentarea │ │
│desenului la │normelor │ │
│scară pentru │generale de │ │
│produse din │reprezentare în│ │
│lemn: rame, │desenul tehnic │ │
│taburet, măsuţe,│ │ │
│instrumente │ │ │
│muzicale etc. │ │ │
└────────────────┴───────────────┴─────────────────┘
Notă: În codul de trei cifre, prima cifră corespunde numărului de ordine al unităţii de rezultate ale învăţării în cadrul calificării, a doua cifră corespunde numărului de ordine al categoriei rezultatului învăţării (1 - cunoştinţe, 2 - abilităţi, 3 - atitudini), iar a treia cifră numărului de ordine al rezultatului învăţării în cadrul fiecărei categorii de rezultate ale învăţării. Domenii de competenţe cheie şi rezultate ale învăţării specifice acestora, integrate şi dezvoltate în cadrul unităţii de rezultate ale învăţării tehnice generale "APLICAREA NORMELOR GENERALE DE REPREZENTARE ÎN DESEN A PRODUSELOR SIMPLE DIN LEMN": ● Competenţe de alfabetizare: - Utilizarea corectă a vocabularului comun şi a celui de specialitate la prezentarea normelor generale de reprezentare în desenul tehnic ● Competenţe în domeniul ştiinţei, tehnologiei, ingineriei şi matematicii: - Măsurarea corectă a dimensiunilor reperelor – Utilizarea semnelor convenţionale pentru reprezentarea materiilor prime, materialelor şi utilajelor din industria lemnului ● Competenţe personale, sociale şi de a învăţa să înveţi: - Utilizarea instrucţiunilor date pentru reprezentarea schiţei şi a desenului la scară – Respectarea regulilor geniale de reprezentare a vederilor şi secţiunilor pentru un produs din lemn ● Competenţe cetăţeneşti: - Asumarea responsabilităţii în utilizarea corectă a instrumentelor de măsurat Lista minimă de resurse materiale (echipamente, unelte şi instrumente, machete, materii prime şi materiale, documentaţii tehnice, economice, juridice etc.) necesare dobândirii rezultatelor învăţării (existente în şcoală sau la operatorul economic): - Instrumente: planşetă, liniar, compas, raportor, echer, metru, creion, radieră – Mostre de materii prime: lemn masiv, PAL, PFL, placaj, panel, lemn lamelat, plăci celulare, rame, poliuretan, materiale de umplutură, arcuri – Produse simple din lemn: rame, instrumente muzicale Standardul de evaluare asociat unităţii de rezultate ale învăţării: Criterii şi indicatori de realizare şi ponderea acestora
┌────┬────────────────┬───────────────────┐
│ │Criterii de │Indicatori de │
│Nr. │realizare şi │realizare şi │
│crt.│ponderea │ponderea acestora │
│ │acestora │ │
├────┼────────────┬───┼───────────────┬───┤
│ │ │ │Analizarea │ │
│ │ │ │cerinţelor │ │
│ │ │ │pentru fiecare │ │
│ │ │ │sarcină de │30%│
│ │ │ │lucru şi │ │
│ │ │ │identificarea │ │
│ │ │ │posibilelor căi│ │
│ │ │ │de realizare │ │
│ │ │ ├───────────────┼───┤
│ │Primirea şi │ │Alegerea │ │
│1. │planificarea│35%│corectă a │ │
│ │sarcinii de │ │instrumentelor │ │
│ │lucru │ │de măsurat şi │40%│
│ │ │ │trasat necesare│ │
│ │ │ │realizării │ │
│ │ │ │sarcinilor de │ │
│ │ │ │lucru │ │
│ │ │ ├───────────────┼───┤
│ │ │ │Alegerea scării│ │
│ │ │ │de reprezentare│30%│
│ │ │ │şi a formatului│ │
│ │ │ │de hârtie. │ │
├────┼────────────┼───┼───────────────┼───┤
│ │ │ │Utilizarea │ │
│ │ │ │corespunzătoare│ │
│ │ │ │a │20%│
│ │ │ │instrumentelor │ │
│ │ │ │de desen │ │
│ │ │ ├───────────────┼───┤
│ │ │ │Trasarea │ │
│ │ │ │chenarului, a │ │
│ │ │ │indicatorului │20%│
│ │ │ │şi a tabelului │ │
│ │Realizarea │ │de componenţă │ │
│2. │sarcinii de │50%├───────────────┼───┤
│ │lucru │ │Respectarea │ │
│ │ │ │etapelor în │ │
│ │ │ │realizarea │20%│
│ │ │ │schiţei pentru │ │
│ │ │ │o îmbinare dată│ │
│ │ │ ├───────────────┼───┤
│ │ │ │Realizarea │ │
│ │ │ │corectă a │ │
│ │ │ │desenului la │40%│
│ │ │ │scară pentru un│ │
│ │ │ │produs simplu │ │
│ │ │ │de mobilier │ │
├────┼────────────┼───┼───────────────┼───┤
│ │ │ │Argumentarea │ │
│ │ │ │aplicării │ │
│ │ │ │normelor de │ │
│ │ │ │reprezentare în│60%│
│ │ │ │desen a │ │
│ │Prezentarea │ │produselor din │ │
│ │şi │ │lemn │ │
│3. │promovarea │15%├───────────────┼───┤
│ │sarcinii │ │Utilizarea │ │
│ │realizate │ │terminologiei │ │
│ │ │ │de specialitate│ │
│ │ │ │în argumentarea│40%│
│ │ │ │aplicării │ │
│ │ │ │normelor de │ │
│ │ │ │reprezentare în│ │
│ │ │ │desenul tehnic │ │
└────┴────────────┴───┴───────────────┴───┘
Unitatea de rezultate ale învăţării tehnice generale 3: DEBITAREA MATERIALULUI LEMNOS Rezultatele învăţării:
┌────────────┬───────────────┬─────────────────┐
│Cunoştinţe │Abilităţi │Atitudini │
├────────────┼───────────────┼─────────────────┤
│ │3.2.1. │ │
│ │Descrierea │ │
│ │construcţiei şi│ │
│ │a modului de │ │
│ │funcţionare a │ │
│ │instalaţiilor │ │
│ │de uscare a │ │
│ │cherestelei │ │
│ │3.2.2. │ │
│ │Realizarea │ │
│ │operaţiei de │ │
│ │stivuire a │ │
│ │cherestelei în │ │
│ │vederea uscării│ │
│ │artificiale │ │
│ │3.2.3. │ │
│ │Alimentarea │ │
│ │instalaţiei de │ │
│ │uscare │ │
│3.1.1. │3.2.4. │ │
│Instalaţii │Verificarea │ │
│de uscare │parametrilor │ │
│artificială │regimului de │ │
│a │uscare │ │
│cherestelei │3.2.5. │3.3.1. │
│- tipuri de │Identificarea │Alimentarea │
│instalaţii │defectelor de │instalaţiilor de │
│de uscare │uscare şi a │uscare a │
│- │cauzelor │cherestelei sub │
│construcţia │apariţiei │supraveghere cu │
│şi │acestora │grad de autonomie│
│funcţionarea│3.2.6. │restrâns │
│instalaţiei │Stabilirea │3.3.2. Asumarea │
│de uscare a │măsurilor de │iniţiativei în │
│cherestelei │prevenire a │stabilirea │
│3.1.2. │apariţiei │metodei de │
│Procesul │defectelor de │debitare pentru │
│uscării │uscare │obţinerea unui │
│artificiale │3.2.7. │randament optim │
│a │Stabilirea │3.3.3. │
│cherestelei │metodelor de │Respectarea │
│- pregătirea│debitare a │cerinţelor │
│materialului│lemnului masiv │ergonomice la │
│lemnos │şi a │locul de muncă │
│pentru │operaţiilor în │3.3.4. Asumarea │
│uscare │succesiunea │iniţiativei │
│- regimuri │lor, pentru un │pentru pregătirea│
│de uscare a │reper dat │utilajelor şi │
│cherestelei │3.2.8. │efectuarea │
│- defecte de│Calcularea │operaţiilor de │
│uscare a │corectă a │debitare │
│cherestelei │adaosurilor de │3.3.5. │
│3.1.3. │prelucrare │Colaborarea cu │
│Operaţii de │pentru un reper│membrii echipei │
│debitare │dat │de lucru, în │
│- operaţii │3.2.9. │scopul │
│de debitare │Organizarea │îndeplinirii │
│a reperelor │locului de │sarcinilor la │
│cu contur │muncă │locul de muncă │
│liniar - │3.2.10. │3.3.6. │
│operaţii de │Verificarea şi │Respectarea │
│debitare a │reglarea │prescripţiilor │
│reperelor cu│utilejelor │din fişele │
│contur │necesare │tehnologice la │
│curbiliniu │debitării │efectuarea │
│şi poligonal│reperului dat │operaţiilor de │
│- adaosuri │3.2.11. │debitare a │
│de │Montarea │materialului │
│prelucrare -│uneltei │lemnos │
│metode de │tăietoare │3.3.7. Asumarea │
│debitare │corespunzătoare│responsabilităţii│
│3.1.4. │operaţiei de │pentru calitatea │
│Utilaje │debitare │operaţiilor de │
│folosite la │3.2.12. │debitare │
│debitarea │Debitarea │efectuate │
│lemnului │materialului │3.3.8. │
│masiv │lemnos pentru │Conştientizarea │
│- utilaje │obţinerea unor │necesităţii │
│pentru │repere, pe baza│valorificării │
│debitarea │unei fişe │lemnului masiv la│
│lemnului │tehnologice │debitare prin │
│masiv │date │obţinerea unor │
│- scule │3.2.13. │indicatori │
│pentru │Măsurarea │economici optimi │
│debitarea │dimensiunilor │3.3.9. Asumarea │
│lemnului │reperelor │responsabilităţii│
│masiv │obţinute prin │pentru │
│3.1.5. │debitare şi │respectarea │
│Indicatorii │compararea cu │normelor de │
│economici la│cele din fişa │securitate şi │
│debitarea │tehnologică │sănătate în │
│lemnului │3.2.14. │muncă, prevenirea│
│masiv │Calcularea │şi stingerea │
│3.1.6. Norme│indicatorilor │incendiilor şi │
│de │economice │normelor de │
│securitate │pentru │protecţie a │
│şi sănătate │debitarea │mediului la │
│în muncă, │reperelor din │debitarea │
│PSI şi │lemn masiv, │lemnului masiv │
│protecţie a │folosind │ │
│mediului la │formule de │ │
│debitarea │calcul │ │
│lemnului │specifice │ │
│masiv │3.2.15. │ │
│ │Comunicare/ │ │
│ │raportarea │ │
│ │rezultatelor │ │
│ │activităţilor │ │
│ │profesionale │ │
│ │desfăşurate │ │
│ │3.2.16. │ │
│ │Utilizarea │ │
│ │corectă a │ │
│ │vocabularului │ │
│ │comun şi a │ │
│ │celui de │ │
│ │specialitate la│ │
│ │descrierea │ │
│ │procesului de │ │
│ │uscare a │ │
│ │cherestelei şi │ │
│ │debitarea │ │
│ │materialului │ │
│ │lemnos │ │
└────────────┴───────────────┴─────────────────┘
Notă: În codul de trei cifre, prima cifră corespunde numărului de ordine al unităţii de rezultate ale învăţării în cadrul calificării, a doua cifră corespunde numărului de ordine al categoriei rezultatului învăţării (1 - cunoştinţe, 2 - abilităţi, 3 - atitudini) iar a treia cifră numărului de ordine al rezultatului învăţării în cadrul fiecărei categorii de rezultate ale învăţării. Domenii de competenţe cheie şi rezultate ale învăţării specifice acestora, integrate şi dezvoltate în cadrul unităţii de rezultate ale învăţării tehnice generale "DEBITAREA MATERIALULUI LEMNOS": ● Competenţe de alfabetizare: - Utilizarea corectă a vocabularului comun şi a celui de specialitate la descrierea procesului de uscare artificială a cherestelei şi debitarea lemnului masiv – Comunicare/raportarea rezultatelor activităţilor profesionale desfăşurate ● Competenţe în domeniul ştiinţei, tehnologiei, ingineriei şi matematicii: - Calcularea corectă a adaosurilor de prelucrare – Măsurarea dimensiunilor reperelor obţinute prin debitare şi compararea cu cele din fişa tehnologică – Calcularea indicatorilor economici pentru debitarea reperelor din lemn masiv, folosind formule de calcul specifice ● Competenţe personale, sociale şi de a învăţa să înveţi: - Asumarea responsabilităţii pentru calitatea operaţiilor de debitare efectuate ● Competenţe cetăţeneşti: - Colaborarea cu membrii echipei de lucru, în scopul îndeplinirii sarcinilor de la locul de muncă – Asumarea responsabilităţii pentru respectarea normelor de securitate şi sănătate în muncă, prevenirea şi stingerea incendiilor şi normelor de protecţie a mediului la debitarea reperelor din lemn masiv – Respectarea cerinţelor ergonomice la locul de muncă ● Competenţe antreprenoriale: - Asumarea iniţiativei în stabilirea metodei de debitare pentru obţinerea unui randament optim de debitare – Conştientizarea necesităţii valorificării lemnului masiv la debitare prin obţinerea unor indicatori economici optimi Lista minimă de resurse materiale (echipamente, unelte şi instrumente, machete, materii prime şi materiale, documentaţii tehnice, economice, juridice etc.) necesare dobândirii rezultatelor învăţării (existente în şcoală sau la operatorul economic): - Material lemnos: răşinoase (brad molid, pin larice); foioase (fag, stejar, paltin, nuc, tei); diverse specii (plop, mesteacăn, arin, salcâm) – Camere de uscare artificială a cherestelei – Maşini - unelte pentru debitarea materialului lemnos: ● fierăstraie circulare de spintecat simple, multiple ● fierăstraie circulare de retezat simple, pendulă ● fierăstraie panglică – Scule/unelte utilizate pentru debitarea materialului lemnos: discuri tăietoare, pânze dinţate Standardul de evaluare asociat unităţii de rezultate învăţării: Criterii şi indicatori de realizare şi ponderea acestora
┌────┬────────────────┬───────────────────┐
│ │Criterii de │Indicatori de │
│Nr. │realizare şi │realizare şi │
│crt.│ponderea │ponderea acestora │
│ │acestora │ │
├────┼────────────┬───┼───────────────┬───┤
│ │ │ │Analizarea │ │
│ │ │ │cerinţelor │ │
│ │ │ │pentru fiecare │ │
│ │ │ │sarcină de │30%│
│ │ │ │lucru şi │ │
│ │ │ │identificarea │ │
│ │ │ │posibilelor căi│ │
│ │ │ │de realizare │ │
│ │ │ ├───────────────┼───┤
│ │ │ │Alegerea │ │
│ │ │ │materialului │ │
│ │ │ │lemnos, │ │
│ │Primirea şi │ │utilajelor, │ │
│ │planificarea│ │sculelor/ │40%│
│1. │sarcinii de │35%│uneltelor │ │
│ │lucru │ │necesare │ │
│ │ │ │efectuării │ │
│ │ │ │operaţiilor de │ │
│ │ │ │debitare │ │
│ │ │ ├───────────────┼───┤
│ │ │ │Respectarea │ │
│ │ │ │normelor de │ │
│ │ │ │securitate şi │ │
│ │ │ │sănătate în │ │
│ │ │ │muncă, paza şi │30%│
│ │ │ │stingerea │ │
│ │ │ │incendiilor, şi│ │
│ │ │ │protecţia │ │
│ │ │ │mediului │ │
├────┼────────────┼───┼───────────────┼───┤
│ │ │ │Pregătirea │ │
│ │ │ │materialului │ │
│ │ │ │lemnos şi │30%│
│ │ │ │alimentarea │ │
│ │ │ │instalaţiilor │ │
│ │ │ │de uscare │ │
│ │ │ ├───────────────┼───┤
│ │ │ │Realizarea │ │
│ │Realizarea │ │operaţiilor de │ │
│2. │sarcinii de │50%│debitare │50%│
│ │lucru │ │utilizând │ │
│ │ │ │corespunzător │ │
│ │ │ │utilajele │ │
│ │ │ ├───────────────┼───┤
│ │ │ │Verificarea │ │
│ │ │ │dimensiunilor │ │
│ │ │ │şi calităţii │20%│
│ │ │ │reperelor │ │
│ │ │ │obţinute │ │
├────┼────────────┼───┼───────────────┼───┤
│ │ │ │Utilizarea │ │
│ │ │ │corectă a │ │
│ │ │ │vocabularului │ │
│ │ │ │comun şi a │ │
│ │ │ │celui de │ │
│ │ │ │specialitate la│50%│
│ │ │ │descrierea │ │
│ │ │ │procesului de │ │
│ │ │ │uscare │ │
│ │Prezentarea │ │artificială a │ │
│ │şi │ │cherestelei │ │
│3. │promovarea │15%├───────────────┼───┤
│ │sarcinii │ │Descrierea │ │
│ │realizate │ │tehnologiei şi │ │
│ │ │ │a utilajelor │ │
│ │ │ │folosite la │ │
│ │ │ │debitarea │ │
│ │ │ │lemnului masiv,│50%│
│ │ │ │prin utilizarea│ │
│ │ │ │corespunzătoare│ │
│ │ │ │a terminologiei│ │
│ │ │ │de │ │
│ │ │ │specialitate. │ │
└────┴────────────┴───┴───────────────┴───┘
Unitatea de rezultate ale învăţării tehnice specializate 4: PREGĂTIREA MATERIALULUI LEMNOS ÎN VEDEREA PRELUCRĂRII Rezultatele învăţării:
┌───────────────┬───────────────────┬─────────────────┐
│Cunoştinţe │Abilităţi │Atitudini │
├───────────────┼───────────────────┼─────────────────┤
│4.1.1. Specii │4.2.1. Alegerea │ │
│lemnoase │materialului lemnos│ │
│utilizate la │în funcţie de │ │
│fabricarea │documentaţia │ │
│instrumentelor │specifică pieselor │ │
│muzicale (cu │care compun │ │
│coarde şi │instrumentul │ │
│arcuş, cu │muzical │ │
│coarde ciupite,│4.2.2. Realizarea │ │
│de percuţie, de│operaţiei de │ │
│suflat): │stivuire a │ │
│- │cherestelei în │ │
│caracteristici;│vederea uscării │ │
│- proprietăţi; │naturale │ │
│- sortimente │4.2.3.Verificarea │ │
│4.1.2. Procesul│umidităţii │ │
│uscării │materialului lemnos│ │
│naturale a │4.2.4.Identificarea│ │
│cherestelei │defectelor de │ │
│- stivuirea │uscare şi a │4.3.1. Asumarea │
│materialului │cauzelor apariţiei │iniţiativei în │
│lemnos pentru │acestora │alegerea │
│uscare │4.2.5.Stabilirea │speciilor │
│- condiţii de │măsurilor de │lemnoase şi │
│uscare a │prevenire a │stabilirea │
│cherestelei │apariţiei │condiţiilor de │
│- defecte de │defectelor de │uscare │
│uscare a │uscare │4.3.2. Asumarea │
│cherestelei │4.2.6. Alegerea/ │iniţiativei │
│4.1.3. │selectarea │pentru efectuarea│
│Măsurarea, │instrumentelor │operaţiilor de │
│trasarea şi │specifice pentru │stivuire │
│verificarea │realizarea │4.3.3. │
│reperelor din │operaţiilor de │Colaborarea cu │
│lemn masiv │măsurare, trasare, │membrii echipei │
│- operaţii de │verificare │de lucru, în │
│măsurare: │4.2.7. Măsurarea │scopul │
│scopul │materialului │îndeplinirii │
│operaţiei, │lemnos, marcarea │sarcinilor la │
│instrumente │dimensiunilor şi │locul de muncă │
│specifice de │compararea cu cele │4.3.4. │
│tâmplărie │din fişa │Respectarea │
│(metrul, │tehnologică │prescripţiilor │
│ruleta, │4.2.8.Trasarea │din fişele │
│şublerul, │materialului lemnos│tehnologice la │
│raportorul, │la forma şi │efectuarea │
│micrometrul cu │dimensiunile impuse│operaţiilor de │
│şurub, ceasul │4.2.9.Verificarea │măsurare, trasare│
│micrometric) │sub aspectul │şi verificare │
│- operaţii de │poziţionării, │4.3.5. Asumarea │
│trasare: scopul│formei şi │responsabilităţii│
│operaţiei, │dimensiunilor │pentru calitatea │
│instrumente │componentelor, │operaţiilor de │
│folosite │impuse de │măsurare şi │
│(compasul, │documentaţie │trasare efectuate│
│dreptarul, │4.2.10. │4.3.6. Asumarea │
│nivela, │Interpretarea │iniţiativei în │
│echerul, │abaterilor │stabilirea │
│zgârieciul, │dimensionale, de │dimensiunilor │
│însemnătorul) │formă şi poziţie │componentelor │
│- operaţii de │înscrise pe desenul│instrumentelor │
│verificare: │de execuţie al │muzicale │
│scopul │reperelor │4.3.7. Asumarea │
│operaţiei, │componente ale │responsabilităţii│
│instrumente │instrumentelor │pentru │
│pentru │muzicale. │respectarea │
│verificarea │4.2.11. Aplicarea │normelor de │
│pieselor │cerinţelor de │securitate şi │
│trasate │organizare │sănătate în │
│(şabloane) │ergonomică a │muncă, prevenirea│
│4.1.4. │locului de muncă │şi stingerea │
│Dimensiuni, │4.2.12. Aplicarea │incendiilor şi a │
│abateri, │normelor de │normelor de │
│toleranţe │securitate şi │protecţie a │
│4.1.5. │sănătate în muncă, │mediului │
│Organizarea │PSI şi protecţie a │4.3.8. │
│locului de │mediului la │Respectarea │
│muncă │pregătirea │cerinţelor │
│- cerinţe │materialului lemnos│ergonomice la │
│ergonomice │în vederea │locul de muncă │
│4.1.6. Norme de│prelucrării. │ │
│securitate şi │4.2.13.Comunicarea/│ │
│sănătate în │raportarea │ │
│muncă, PSI şi │rezultatelor │ │
│protecţie a │activităţilor │ │
│mediului la │profesionale │ │
│pregătirea │desfăşurate │ │
│materialului │4.2.14.Utilizarea │ │
│lemnos în │corectă a │ │
│vederea │vocabularului comun│ │
│prelucrării │şi a celui de │ │
│(uscarea │specialitate la │ │
│naturală a │descrierea │ │
│materialului │procesului de │ │
│lemnos, │uscare naturală a │ │
│măsurarea, │cherestelei, la │ │
│trasarea, │măsurarea, trasarea│ │
│verificarea │şi verificarea │ │
│reperelor) │lemnului masiv │ │
└───────────────┴───────────────────┴─────────────────┘
Notă: În codul de trei cifre, prima cifră corespunde numărului de ordine al unităţii de rezultate ale învăţării în cadrul calificării, a doua cifră corespunde numărului de ordine al categoriei rezultatului învăţării (1 - cunoştinţe, 2 - abilităţi, 3 - atitudini), iar a treia cifră numărului de ordine al rezultatului învăţării în cadrul fiecărei categorii de rezultate ale învăţării. Domenii de competenţe cheie şi rezultate ale învăţării specifice acestora, integrate şi dezvoltate în cadrul unităţii de rezultate ale învăţării tehnice specializate "PREGĂTIREA MATERIALULUI LEMNOS ÎN VEDEREA PRELUCRĂRII": ● Competenţe de alfabetizare: - Utilizarea corectă a vocabularului comun şi a celui de specialitate la descrierea procesului de uscare naturală a cherestelei, la măsurarea, trasarea şi verificarea lemnului masiv – Comunicare/raportarea rezultatelor activităţilor profesionale desfăşurate ● Competenţe în domeniul ştiinţei, tehnologiei, ingineriei şi matematicii: - Măsurarea materialului lemnos, marcarea dimensiunilor şi compararea cu cele din fişa tehnologică – Trasarea materialului lemnos la forma şi dimensiunile impuse ● Competenţe personale, sociale şi de a învăţa să înveţi: - Asumarea responsabilităţii pentru calitatea operaţiilor de măsurare şi trasare efectuate – Asumarea iniţiativei în alegerea speciilor lemnoase şi stabilirea condiţiilor de uscare ● Competenţe cetăţeneşti: - Colaborarea cu membrii echipei de lucru, în scopul îndeplinirii sarcinilor de la locul de muncă – Asumarea responsabilităţii pentru respectarea normelor de securitate şi sănătate în muncă, prevenirea şi stingerea incendiilor şi normele de protecţie a mediului – Respectarea cerinţelor ergonomice la locul de muncă ● Competenţe antreprenoriale: - Asumarea iniţiativei în stabilirea dimensiunilor componentelor instrumentelor muzicale Lista minimă de resurse materiale (echipamente, unelte şi instrumente, machete, materii prime şi materiale, documentaţii tehnice, economice, juridice, etc.) necesare dobândirii rezultatelor învăţării (existente în şcoală sau la operatorul economic): - Material lemnos: specii lemnoase pentru fabricarea instrumentelor muzicale, cu proprietăţi specifice: acustică, umiditate, textură, densitate, elasticitate, duritate, durabilitate, culoare etc. – Depozite de cherestea pentru uscarea naturală – Umidometru pentru determinarea umidităţii materialului lemnos – Instrumente de măsurat, trasat, verificat: metru, ruletă, şubler, raportor, micrometru, compas, dreptar, nivelă, echer, zgârieci, şabloane Standardul de evaluare asociat unităţii de rezultate ale învăţării: Criterii şi indicatori de realizare şi ponderea acestora
┌────┬────────────────┬──────────────────┐
│ │Criterii de │Indicatori de │
│Nr. │realizare şi │realizare şi │
│crt.│ponderea │ponderea acestora │
│ │acestora │ │
├────┼────────────┬───┼──────────────┬───┤
│ │ │ │Analizarea │ │
│ │ │ │cerinţelor │ │
│ │ │ │pentru fiecare│ │
│ │ │ │sarcină de │ │
│ │ │ │lucru şi │30%│
│ │ │ │identificarea │ │
│ │ │ │posibilelor │ │
│ │ │ │căi de │ │
│ │ │ │realizare │ │
│ │Primirea şi │ ├──────────────┼───┤
│1. │planificarea│35%│Alegerea │ │
│ │sarcinii de │ │materialului │ │
│ │lucru │ │lemnos │ │
│ │ │ │utilizat la │40%│
│ │ │ │fabricarea │ │
│ │ │ │instrumentelor│ │
│ │ │ │muzicale │ │
│ │ │ ├──────────────┼───┤
│ │ │ │Organizarea │ │
│ │ │ │ergonomică a │30%│
│ │ │ │locului de │ │
│ │ │ │muncă │ │
├────┼────────────┼───┼──────────────┼───┤
│ │ │ │Sortarea │ │
│ │ │ │materialului │ │
│ │ │ │lemnos pe │ │
│ │ │ │specii, │25%│
│ │ │ │dimensiuni şi │ │
│ │ │ │clase de │ │
│ │ │ │calitate │ │
│ │ │ ├──────────────┼───┤
│ │ │ │Realizarea │ │
│ │ │ │operaţiilor de│ │
│ │ │ │stivuire, │ │
│ │ │ │măsurare, │ │
│ │ │ │trasare şi │40%│
│ │ │ │verificare, │ │
│ │ │ │utilizând │ │
│ │Realizarea │ │corespunzător │ │
│2. │sarcinii de │50%│instrumentele │ │
│ │lucru │ │specifice │ │
│ │ │ ├──────────────┼───┤
│ │ │ │Verificarea │ │
│ │ │ │dimensiunilor │ │
│ │ │ │şi calităţii │20%│
│ │ │ │pieselor de │ │
│ │ │ │cherestea. │ │
│ │ │ ├──────────────┼───┤
│ │ │ │Aplicarea │ │
│ │ │ │normelor de │ │
│ │ │ │securitate şi │ │
│ │ │ │sănătate în │ │
│ │ │ │muncă, paza şi│15%│
│ │ │ │stingerea │ │
│ │ │ │incendiilor, │ │
│ │ │ │şi protecţia │ │
│ │ │ │mediului │ │
├────┼────────────┼───┼──────────────┼───┤
│ │ │ │Utilizarea │ │
│ │ │ │corectă a │ │
│ │ │ │vocabularului │ │
│ │ │ │comun şi a │ │
│ │ │ │celui de │ │
│ │ │ │specialitate │ │
│ │ │ │la descrierea │ │
│ │ │ │procesului de │50%│
│ │ │ │uscare │ │
│ │ │ │naturală a │ │
│ │ │ │cherestelei, │ │
│ │Prezentarea │ │la măsurarea, │ │
│ │şi │ │trasarea şi │ │
│3. │promovarea │15%│verificarea │ │
│ │sarcinii │ │lemnului masiv│ │
│ │realizate │ ├──────────────┼───┤
│ │ │ │Argumentarea │ │
│ │ │ │importanţei │ │
│ │ │ │aplicării │ │
│ │ │ │corecte a │ │
│ │ │ │operaţiilor │ │
│ │ │ │specifice │50%│
│ │ │ │pregătirii │ │
│ │ │ │materialului │ │
│ │ │ │lemnos în │ │
│ │ │ │vederea │ │
│ │ │ │prelucrării │ │
└────┴────────────┴───┴──────────────┴───┘
Unitatea de rezultate ale învăţării tehnice specializate 5: PRELUCRAREA MATERIALULUI LEMNOS Rezultatele învăţării:
┌──────────────┬──────────────┬─────────────────┐
│Cunoştinţe │Abilităţi │Atitudini │
├──────────────┼──────────────┼─────────────────┤
│ │5.2.1. │ │
│ │Identificarea │ │
│ │operaţiilor de│ │
│ │prelucrare │ │
│ │mecanică, ce │ │
│ │urmează a fi │ │
│ │efectuate, în │ │
│ │funcţie de │ │
│ │tipul │ │
│ │reperelor din │ │
│ │lemn masiv, │ │
│ │conform fişei │ │
│ │tehnologice │ │
│ │primite │ │
│ │5.2.2. │ │
│ │Organizarea │ │
│ │locului de │ │
│ │muncă │ │
│ │5.2.3. │ │
│ │Alegerea │ │
│ │maşinilor şi │ │
│ │SDV-urilor în │ │
│ │funcţie de │ │
│ │operaţiile de │ │
│ │prelucrare │ │
│ │mecanică │ │
│ │necesare │ │
│ │pentru repere │ │
│ │date │ │
│ │5.2.4. │ │
│ │Montarea │ │
│ │sculelor │ │
│ │necesare pe │ │
│ │maşinile de │ │
│ │prelucrare │ │
│ │mecanică │ │
│ │5.2.5. │ │
│ │Verificarea │ │
│ │stării de │ │
│ │funcţionare a │ │
│ │fiecărei │ │
│5.1.1. │maşini de │ │
│Operaţii şi │prelucrare │ │
│maşini de │mecanică │ │
│prelucrare │5.2.6. │ │
│mecanică a │Executarea │ │
│reperelor în │operaţiilor de│ │
│vederea │prelucrare │5.3.1. │
│realizării │mecanică │Colaborarea cu │
│instrumentelor│pentru │membrii echipei │
│muzicale: │reperele date │de lucru, în │
│- îndreptare │5.2.7. │scopul │
│- rindeluire, │Identificarea │îndeplinirii │
│maşini de │defectelor de │sarcinilor la │
│îndreptat şi │prelucrare │locul de muncă │
│rindeluit │mecanică a │5.3.2. Executarea│
│- frezare, │reperelor. │operaţiilor de │
│maşini de │5.2.8. │prelucrare │
│frezat │Remedierea │mecanică sub │
│- copiere, │defectelor de │supraveghere │
│maşini de │prelucrare │directă, cu un │
│copiat │mecanică a │anumit grad de │
│- burghiere şi│reperelor │autonomie în │
│scobire, │5.2.9. │execuţie │
│maşini de │Identificarea │5.3.3. Asumarea │
│burghiat │operaţiilor de│în cadrul echipei│
│- cepuirea, │prelucrare │de la locul de │
│maşini de │manuală, ce │muncă, a │
│cepuit │urmează a fi │responsabilităţii│
│- strunjire, │efectuate, │pentru sarcina de│
│strunguri │conform fişei │lucru primită │
│pentru lemn │tehnologice │5.3.4. │
│- şlefuire, │primite │Respectarea │
│maşini de │5.2.10. │succesiunii │
│şlefuit │Alegerea │operaţiilor de │
│5.1.2. Defecte│uneltelor în │prelucrare │
│de prelucrare │funcţie de │manuală şi │
│mecanică a │operaţiile de │mecanică a │
│reperelor: │prelucrare │reperelor conform│
│- defecte de │manuală pentru│fişelor │
│prelucrare │reperele date │tehnologice │
│mecanică │5.2.11. │5.3.5. Asumarea │
│- modalităţi │Executarea │iniţiativei în │
│de remediere a│operaţiilor de│rezolvarea unor │
│defectelor de │prelucrare │probleme │
│prelucrare │manuală pentru│5.3.6. │
│mecanică │reperele date │Responsabilizarea│
│5.1.3. │5.2.12. │pentru asigurarea│
│Operaţii şi │Măsurarea │calităţii │
│unelte │dimensiunilor │reperelor │
│folosite │reperelor │prelucrate manual│
│pentru │obţinute prin │şi mecanic │
│prelucrarea │prelucrare şi │5.3.7. │
│manuală a │compararea cu │Respectarea │
│lemnului: │cele din fişa │normelor de │
│- ferăstrăul │tehnologică │securitate şi │
│de traforaj, │5.2.13. │sănătate în │
│rindele │Verificarea │muncă, prevenirea│
│speciale, │dimensională │şi stingere a │
│dălţi dure cu │şi calitativă,│incendiilor şi │
│muchie teşită,│după fiecare │protecţie a │
│late, înguste,│operaţie de │mediului la │
│semicirculare,│prelucrare a │prelucrarea │
│sfredele │materialului │manuală şi │
│5.1.4. Norme │lemnos, │mecanică a │
│de securitate │conform │reperelor │
│şi sănătate în│fişelor │ │
│muncă, PSI şi │tehnologice │ │
│protecţie a │5.2.14. │ │
│mediului la │Aplicarea │ │
│prelucrarea │normelor de │ │
│materialului │sănătate şi │ │
│lemnos │securitate în │ │
│ │muncă, PSI, │ │
│ │protecţia │ │
│ │mediului la │ │
│ │prelucrarea │ │
│ │materialului │ │
│ │lemnos. │ │
│ │5.2.15. │ │
│ │Comunicare/ │ │
│ │raportarea │ │
│ │rezultatelor │ │
│ │activităţilor │ │
│ │profesionale │ │
│ │desfăşurate │ │
│ │5.2.16. │ │
│ │Utilizarea │ │
│ │corectă a │ │
│ │vocabularului │ │
│ │comun şi a │ │
│ │celui de │ │
│ │specialitate │ │
│ │la descrierea │ │
│ │operaţiilor de│ │
│ │prelucrare │ │
│ │manuală şi │ │
│ │mecanică a │ │
│ │materialului │ │
│ │lemnos şi a │ │
│ │uneltelor/ │ │
│ │maşinilor │ │
│ │utilizate │ │
│ │5.2.17. │ │
│ │Utilizarea │ │
│ │calculatorului│ │
│ │la prelucrarea│ │
│ │mecanică cu │ │
│ │ajutorul │ │
│ │utilajelor │ │
│ │moderne │ │
│ │(maşini cu │ │
│ │comandă │ │
│ │numerică) │ │
└──────────────┴──────────────┴─────────────────┘
Notă: În codul de trei cifre, prima cifră corespunde numărului de ordine al unităţii de rezultate ale învăţării în cadrul calificării, a doua cifră corespunde numărului de ordine al categoriei rezultatului învăţării (1 - cunoştinţe, 2 - abilităţi, 3 - atitudini), iar a treia cifră numărului de ordine al rezultatului învăţării în cadrul fiecărei categorii de rezultate ale învăţării. Domenii de competenţe cheie şi rezultate ale învăţării specifice acestora, integrate şi dezvoltate în cadrul unităţii de rezultate ale învăţării tehnice specializate "PRELUCRAREA MATERIALULUI LEMNOS": ● Competenţe de alfabetizare: - Utilizarea corectă a vocabularului comun şi a celui de specialitate la descrierea operaţiilor de prelucrare manuală şi mecanică a materialului lemnos şi a uneltelor/maşinilor utilizate – Comunicare/ raportarea rezultatelor activităţilor profesionale desfăşurate ● Competenţe în domeniul ştiinţei, tehnologiei, ingineriei şi matematicii: - Verificarea dimensională şi calitativă, după fiecare operaţie de prelucrare a materialului lemnos, conform fişelor tehnologice – Măsurarea dimensiunilor reperelor obţinute prin prelucrare şi compararea cu cele din fişa tehnologică ● Competenţe personale, sociale şi de a învăţa să înveţi: - Respectarea succesiunii operaţiilor de prelucrare manuală şi mecanică a reperelor conform fişelor tehnologice ● Competenţe cetăţeneşti: - Colaborarea cu membrii echipei de lucru în scopul îndeplinirii sarcinilor de la locul de muncă ● Competenţe antreprenoriale: - Asumarea iniţiativei în rezolvarea unor probleme – Asumarea în cadrul echipei de la locul de muncă, a responsabilităţii pentru sarcina de lucru primită ● Competenţe digitale: - Utilizarea calculatorului la prelucrarea mecanică cu ajutorul utilajelor moderne (maşini cu comandă numerică) Lista minimă de resurse materiale (echipamente, unelte şi instrumente, machete, materii prime şi materiale, documentaţii tehnice, economice, juridice etc.) necesare dobândirii rezultatelor învăţării (existente în şcoală sau la operatorul economic): - Repere din lemn masiv şi panouri: componente din lemn masiv şi placaj ale instrumentelor muzicale – Scule folosite: cuţite pentru îndreptat şi rindeluit, discuri tăietoare, pânze de ferăstrău, freze monobloc cu alezaj, drepte şi profilate, freze cu coadă, burghir, cuţite pentru strung, materiale pentru şlefuit – Maşini-unelte şi dispozitive pentru prelucrarea mecanică a materialului lemnos: maşina de îndreptat, maşina de rindeluit la grosime, maşini de rindeluit pe 3,4 feţe, maşini de cepuit, maşini de burghiat şi scobit, maşini de frezat, maşina de copiat, strunguri pentru lemn, maşini de şlefuit – Echipament de lucru şi protecţie: capote de protecţie, guri de exhaustare a aşchiilor, sisteme de fixare şi dispozitive de strângere, instalaţii de exhaustare, ventilaţie şi echipamente de protecţie corporală, dispozitive de protecţie specifice – Simboluri de avertizare: semnale sonore, vizuale, avertismente scrise, indicatoare, culori de securitate – Unelte pentru prelucrarea manuală: traforaj, rindele, dălţi, burghie, sfredele, pile, raşpele – Fişe tehnologice pentru repere din lemn masiv şi panouri Standardul de evaluare asociat unităţii de rezultate ale învăţării: Criterii şi indicatori de realizare şi ponderea acestora
┌────┬────────────────┬─────────────────┐
│ │Criterii de │Indicatori de │
│Nr. │realizare şi │realizare şi │
│crt.│ponderea │ponderea acestora│
│ │acestora │ │
├────┼────────────┬───┼─────────────┬───┤
│ │ │ │Analizarea │ │
│ │ │ │cerinţelor │ │
│ │ │ │pentru │ │
│ │ │ │fiecare │ │
│ │ │ │sarcină de │20%│
│ │ │ │lucru şi │ │
│ │ │ │identificarea│ │
│ │ │ │posibilelor │ │
│ │ │ │căi de │ │
│ │ │ │realizare │ │
│ │ │ ├─────────────┼───┤
│ │ │ │Alegerea │ │
│ │ │ │maşinilor şi │ │
│ │ │ │SDV-urilor în│ │
│ │ │ │funcţie de │ │
│ │ │ │operaţiile de│ │
│ │ │ │prelucrare │30%│
│ │ │ │mecanică │ │
│ │ │ │necesare │ │
│ │ │ │pentru repere│ │
│ │ │ │din lemn │ │
│ │ │ │masiv date │ │
│ │ │ ├─────────────┼───┤
│ │Primirea şi │ │Alegerea │ │
│ │planificarea│ │uneltelor în │ │
│1. │sarcinii de │20%│funcţie de │ │
│ │lucru │ │operaţiile de│ │
│ │ │ │prelucrare │ │
│ │ │ │manuală │30%│
│ │ │ │necesare │ │
│ │ │ │pentru │ │
│ │ │ │reperele din │ │
│ │ │ │lemn masiv │ │
│ │ │ │date │ │
│ │ │ ├─────────────┼───┤
│ │ │ │Asigurarea │ │
│ │ │ │condiţiilor │ │
│ │ │ │de aplicare a│ │
│ │ │ │normelor cu │ │
│ │ │ │privire la │ │
│ │ │ │securitatea │ │
│ │ │ │şi sănătatea │ │
│ │ │ │în muncă, │20%│
│ │ │ │paza şi │ │
│ │ │ │stingerea │ │
│ │ │ │incendiilor │ │
│ │ │ │şi protecţie │ │
│ │ │ │a mediului la│ │
│ │ │ │prelucrarea │ │
│ │ │ │materialului │ │
│ │ │ │lemnos │ │
├────┼────────────┼───┼─────────────┼───┤
│ │ │ │Execută │ │
│ │ │ │operaţiile de│ │
│ │ │ │prelucrare │ │
│ │ │ │mecanică a │ │
│ │ │ │materialului │ │
│ │ │ │lemnos cu │75%│
│ │ │ │aplicarea │ │
│ │ │ │normelor de │ │
│ │Realizarea │ │sănătate şi │ │
│2. │sarcinii de │65%│securitate în│ │
│ │lucru │ │muncă. │ │
│ │ │ ├─────────────┼───┤
│ │ │ │Execută │ │
│ │ │ │operaţiile de│ │
│ │ │ │prelucrare │ │
│ │ │ │mecanică cu │25%│
│ │ │ │respectarea │ │
│ │ │ │indicaţiilor │ │
│ │ │ │din fişele │ │
│ │ │ │tehnologice │ │
├────┼────────────┼───┼─────────────┼───┤
│ │ │ │Argumentarea │ │
│ │ │ │pentru │ │
│ │ │ │maşinile şi │ │
│ │ │ │SDV- urile │ │
│ │ │ │alese şi │40%│
│ │ │ │pentru │ │
│ │ │ │operaţiile │ │
│ │ │ │tehnologice │ │
│ │ │ │executate │ │
│ │Prezentarea │ ├─────────────┼───┤
│ │şi │ │Utilizarea │ │
│3. │promovarea │15%│terminologiei│ │
│ │sarcinii │ │de │ │
│ │realizate │ │specialitate │ │
│ │ │ │în descrierea│ │
│ │ │ │modului de │ │
│ │ │ │executare a │60%│
│ │ │ │operaţiilor │ │
│ │ │ │de prelucrare│ │
│ │ │ │mecanică a │ │
│ │ │ │reperelor din│ │
│ │ │ │lemn masiv şi│ │
│ │ │ │a panourilor │ │
└────┴────────────┴───┴─────────────┴───┘
Unitatea de rezultate ale învăţării tehnice specializate 6: ASAMBLAREA COMPONENTELOR CONFECŢIONATE Rezultatele învăţării:
┌──────────────┬──────────────┬─────────────────┐
│Cunoştinţe │Abilităţi │Atitudini │
├──────────────┼──────────────┼─────────────────┤
│6.1.1. │ │ │
│Operaţii de │ │ │
│pregătire a │ │ │
│reperelor/ │ │ │
│elementelor │ │ │
│componente │ │ │
│confecţionate,│ │ │
│în vederea │ │ │
│asamblării: │ │ │
│- metode de │ │ │
│pregătire │ │ │
│specifice │ │ │
│reperelor │ │ │
│componente ale│ │ │
│instrumentelor│ │ │
│muzicale │ │ │
│- tipuri de │ │ │
│instrumente │ │ │
│muzicale de │6.2.1. │ │
│realizat: │Identificarea │ │
│instrumente │operaţiilor de│ │
│muzicale cu │pregătire a │ │
│coarde şi │reperelor/ │ │
│arcuş (vioară,│elementelor în│ │
│violă, │vederea │ │
│violoncel şi │asamblării │ │
│contrabas) şi │6.2.2. │ │
│a │Organizarea │ │
│accesoriilor, │locului de │6.3.1. │
│a │muncă │Respectarea │
│instrumentelor│6.2.3. │cerinţelor │
│cu coarde │Utilizarea │ergonomice la │
│ciupite │instrumentelor│locul de muncă │
│(chitară, │de măsurat, │6.3.2. │
│mandolină, │trasat, │Colaborarea cu │
│harpă) şi a │verificat şi a│membrii echipei │
│celor de │dispozitivelor│de lucru, în │
│percuţie │pentru fixarea│scopul │
│(ţambal) şi de│elementelor │îndeplinirii │
│suflat (nai). │confecţionate │sarcinilor la │
│6.1.2. │6.2.4. │locul de muncă │
│Asamblarea │Executarea │6.3.3. Operaţiile│
│elementelor │fazelor │de asamblare sunt│
│confecţionate:│operaţiei de │executate sub │
│cutia de │asamblare a │supraveghere │
│rezonanţă │unui │directă, existând│
│(faţa, │instrument │un grad de │
│spatele, │muzical, pe │autonomie în │
│eclisa, │baza planului │execuţie │
│contraeclisa, │de operaţii │6.3.4. Asumarea │
│bara de │din fişa │în cadrul echipei│
│rezonanţă) şi │tehnologică │de la locul de │
│gâtul: │dată │muncă, a │
│- procedee de │6.2.5. │responsabilităţii│
│asamblare │Alegerea │pentru sarcina de│
│- tipuri de │materialelor │lucru primită │
│asamblări │necesare │6.3.5. │
│- scule şi │operaţiei de │Respectarea cu │
│materiale │asamblare. │stricteţe a │
│adecvate │6.2.6. │succesiunii │
│6.1.3. │Remedierea │operaţiilor │
│Operaţii de │defectelor de │tehnologice, │
│fixare a │asamblare a │conform planului │
│elementelor: │componentelor │de operaţii │
│- montarea │6.2.7. │6.3.6. │
│barelor de │Aplicarea │Conştientizarea │
│rezonanţă pe │normelor de │importanţei │
│eclisă, │sănătate şi │operaţiilor de │
│aplicarea │securitate în │asamblare pentru │
│plăcii faţă- │muncă, PSI, │obţinerea unor │
│spate pe │protecţia │produse de │
│conturul │mediului la │calitate │
│eclisei prin │asamblarea │6.3.7. │
│presare, │elementelor │Respectarea │
│montarea │confecţionate.│normelor de │
│gâtului, │6.2.8. │securitate şi │
│aplicarea │Comunicare/ │sănătate în │
│limbii pe gât,│raportarea │muncă, pază şi │
│aplicarea │rezultatelor │stingere a │
│gradaţiilor │activităţilor │incendiilor şi │
│metalice │profesionale │protecţie a │
│- proceduri, │desfăşurate │mediului la │
│unelte şi │6.2.9. │asamblare │
│tehnici de │Utilizarea │ │
│asamblare │corectă a │ │
│- proceduri de│vocabularului │ │
│fixare a │comun şi a │ │
│accesoriilor: │celui de │ │
│montare │specialitate │ │
│aplicată pe │la descrierea │ │
│suprafaţa │operaţiilor de│ │
│piesei, │fixare a │ │
│montare │componentelor │ │
│îngropată, │confecţionate │ │
│montare │ │ │
│semiîngropată,│ │ │
│montare │ │ │
│aparentă │ │ │
│- dispozitive │ │ │
│şi materiale │ │ │
│necesare │ │ │
│- defecte de │ │ │
│asamblare │ │ │
│6.1.4. Norme │ │ │
│de securitate │ │ │
│şi sănătate în│ │ │
│muncă, PSI şi │ │ │
│protecţie a │ │ │
│mediului la │ │ │
│asamblarea │ │ │
│componentelor │ │ │
│confecţionate │ │ │
└──────────────┴──────────────┴─────────────────┘
Notă: În codul de trei cifre, prima cifră corespunde numărului de ordine al unităţii de rezultate ale învăţării în cadrul calificării, a doua cifră corespunde numărului de ordine al categoriei rezultatului învăţării (1 - cunoştinţe, 2 - abilităţi, 3 - atitudini), iar a treia cifră numărului de ordine al rezultatului învăţării în cadrul fiecărei categorii de rezultate ale învăţării. Domenii de competenţe cheie şi rezultate ale învăţării specifice acestora, integrate şi dezvoltate în cadrul unităţii de rezultate ale învăţării tehnice specializate "ASAMBLAREA COMPONENTELOR CONFECŢIONATE": ● Competenţe de alfabetizare: - Utilizarea corectă a vocabularului comun şi a celui de specialitate la descrierea operaţiilor de fixare a elementelor confecţionate – Comunicare/raportarea rezultatelor activităţilor profesionale desfăşurate ● Competenţe în domeniul ştiinţei, tehnologiei, ingineriei şi matematicii: - Utilizarea instrumentelor de măsurat, trasat, verificat şi a dispozitivelor pentru fixarea elementelor confecţionate ● Competenţe personale, sociale şi de a învăţa să înveţi: - Respectarea cu stricteţe a succesiunii operaţiilor tehnologice, conform planului de operaţii – Conştientizarea importanţei operaţiilor de asamblare pentru obţinerea unor produse de calitate ● Competenţe cetăţeneşti: - Colaborarea cu membrii echipei de lucru, în scopul îndeplinirii sarcinilor de la locul de muncă – Asumarea în cadrul echipei de la locul de muncă, a responsabilităţii pentru sarcina de lucru primită Lista minimă de resurse materiale (echipamente, unelte şi instrumente, machete, materii prime şi materiale, documentaţii tehnice, economice, juridice etc.) necesare dobândirii rezultatelor învăţării (existente în şcoală sau la operatorul economic): - Dispozitive şi materiale necesare: dispozitive de fixare şi strângere (scoabe, eclise, chingi, cleşti) – Lianţi: clei de oase, aracet, prenadez, răşini – Dispozitive de aplicat adezivi: pensule din păr pentru aplicarea materialelor de lipit – Accesorii: chei, cordare, limbi, monturi, bărbii, fix-uri, corzi căluşe Standardul de evaluare asociat unităţii de rezultate ale învăţării Criterii şi indicatori de realizare şi ponderea acestora
┌────┬────────────────┬──────────────────┐
│ │Criterii de │Indicatori de │
│Nr. │realizare şi │realizare şi │
│crt.│ponderea │ponderea acestora │
│ │acestora │ │
├────┼────────────┬───┼──────────────┬───┤
│ │ │ │Analizarea │ │
│ │ │ │cerinţelor │ │
│ │ │ │pentru fiecare│ │
│ │ │ │sarcină de │ │
│ │ │ │lucru şi │20%│
│ │ │ │identificarea │ │
│ │ │ │posibilelor │ │
│ │ │ │căi de │ │
│ │ │ │realizare │ │
│ │ │ ├──────────────┼───┤
│ │ │ │Identificarea │ │
│ │ │ │sistemului şi │ │
│ │ │ │a │ │
│ │ │ │dispozitivelor│30%│
│ │ │ │necesare │ │
│ │ │ │pentru │ │
│ │ │ │asamblarea │ │
│ │ │ │componentelor │ │
│ │Primirea şi │ ├──────────────┼───┤
│ │planificarea│ │Alegerea │ │
│1. │sarcinii de │25%│materialelor │ │
│ │lucru │ │necesare │ │
│ │ │ │pentru │30%│
│ │ │ │asamblarea │ │
│ │ │ │unui produs │ │
│ │ │ │dat │ │
│ │ │ ├──────────────┼───┤
│ │ │ │Asigurarea │ │
│ │ │ │condiţiilor de│ │
│ │ │ │aplicare a │ │
│ │ │ │normelor cu │ │
│ │ │ │privire la │ │
│ │ │ │securitatea şi│ │
│ │ │ │sănătatea în │20%│
│ │ │ │muncă, paza şi│ │
│ │ │ │stingerea │ │
│ │ │ │incendiilor şi│ │
│ │ │ │protecţie a │ │
│ │ │ │mediului la │ │
│ │ │ │asamblarea │ │
│ │ │ │componentelor │ │
├────┼────────────┼───┼──────────────┼───┤
│ │ │ │Executarea │ │
│ │ │ │operaţiilor │ │
│ │ │ │tehnologice, │ │
│ │ │ │respectând │75%│
│ │ │ │succesiunea │ │
│ │ │ │conform │ │
│ │ │ │planului de │ │
│ │ │ │operaţii. │ │
│ │ │ ├──────────────┼───┤
│ │ │ │Efectuarea │ │
│ │Realizarea │ │operaţiilor de│ │
│2. │sarcinii de │60%│asamblare a │ │
│ │lucru │ │componentelor │ │
│ │ │ │cu respectarea│ │
│ │ │ │normelor cu │ │
│ │ │ │privire la │25%│
│ │ │ │securitatea şi│ │
│ │ │ │sănătatea în │ │
│ │ │ │muncă, paza şi│ │
│ │ │ │stingerea │ │
│ │ │ │incendiilor şi│ │
│ │ │ │protecţie a │ │
│ │ │ │mediului. │ │
├────┼────────────┼───┼──────────────┼───┤
│ │ │ │Argumentarea │ │
│ │ │ │pentru │ │
│ │ │ │alegerea │40%│
│ │ │ │accesoriilor │ │
│ │ │ │la asamblarea │ │
│ │ │ │produsului │ │
│ │Prezentarea │ ├──────────────┼───┤
│ │şi │ │Utilizarea │ │
│3. │promovarea │15%│terminologiei │ │
│ │sarcinii │ │de │ │
│ │realizate │ │specialitate │ │
│ │ │ │în descrierea │60%│
│ │ │ │modului de │ │
│ │ │ │executare a │ │
│ │ │ │operaţiilor de│ │
│ │ │ │asamblare a │ │
│ │ │ │produselor │ │
└────┴────────────┴───┴──────────────┴───┘
Unitatea de rezultate ale învăţării tehnice specializate 7: FINISAREA INSTRUMENTELOR MUZICALE Rezultatele învăţării:
┌───────────────┬─────────────────┬─────────────────┐
│Cunoştinţe │Abilităţi │Atitudini │
├───────────────┼─────────────────┼─────────────────┤
│7.1.1. Procedee│ │ │
│de finisare: │ │ │
│a) finisarea │ │ │
│transparentă: │ │ │
│- materiale │ │ │
│tehnologice: │7.2.1. Alegerea │ │
│ulei, │materialelor │ │
│coloranţi, │specifice pentru │ │
│lacuri din │finisarea opacă │ │
│răşini naturale│şi finisarea │ │
│pe bază de │transparentă │ │
│alcooli sau │7.2.2. │ │
│ulei, lacuri │Identificarea │ │
│nitrocelulozice│procedeului de │ │
│şi │finisare pentru │ │
│poliuretanice, │un produs dat │ │
│lacuri │7.2.3. │ │
│ecologice b) │Identificarea │ │
│finisarea opacă│operaţiilor de │ │
│- materiale │pregătire │ │
│tehnologice: │necesare pentru │ │
│emailuri │un produs dat │ │
│nitrocelulozice│7.2.4. Efectuarea│ │
│şi │operaţiilor de │ │
│poliuretanice │pregătire │ │
│7.1.2. Operaţii│necesare pentru │ │
│de pregătire a │finisarea │ │
│suportului │produsului dat, │ │
│lemnos pentru │prin utilizarea │ │
│finisare şi │corespunzătoare a│ │
│materiale │materialelor │ │
│tehnologice │tehnologice │ │
│utilizate: │7.2.5. │ │
│- desprăfuire, │Identificarea │ │
│decolorare, │tehnologiei de │ │
│colorare, │aplicare a │7.3.1. Asumarea │
│umplerea │materialelor de │iniţiativei în │
│texturii │finisare pentru │stabilirea │
│lemnului │un produs dat │tehnologiei de │
│- materiale │7.2.6. Alegerea │finisare pentru │
│tehnologice: │instalaţiei de │un produs dat │
│umplutori de │finisare în │7.3.2. │
│pori, substanţe│funcţie de │Respectarea │
│pentru │tehnologia │cerinţelor │
│decolorarea │stabilită pentru │ergonomice la │
│lemnului, │produsul dat │locul de muncă │
│coloranţi │7.2.7. │7.3.3. │
│7.1.3. │Organizarea │Colaborarea cu │
│Tehnologii de │locului de muncă │membrii echipei │
│aplicare a │7.2.8. │de lucru, în │
│materialelor de│Verificarea │scopul │
│finisare: │instalaţiei de │îndeplinirii │
│- manual, prin │finisare │sarcinilor la │
│pensulare │7.2.9. Finisarea │locul de muncă │
│- prin │produsului dat la│7.3.4. Operaţiile│
│pulverizare │instalaţia de │tehnologice sunt │
│- defecte la │aplicare a │executate sub │
│aplicarea │materialelor de │supraveghere │
│materialelor de│finisare, aleasă │directă, existând│
│finisare │7.2.10. │un grad de │
│7.1.4. │Verificarea │autonomie în │
│Instalaţii de │calităţii │execuţie │
│finisare │operaţiei de │7.3.5. │
│- instalaţia de│aplicare a │Respectarea │
│pulverizare │materialelor de │prescripţiilor │
│- instalaţia de│finisare │din fişa │
│aplicare prin │7.2.11. │tehnologică │
│imersie │Monitorizarea │7.3.6. Asumarea │
│7.1.5. Uscarea │procesului │în cadrul echipei│
│peliculelor de │uscării peliculei│de la locul de │
│finisare: │de finisare │muncă, a │
│- uscare │7.2.12. │responsabilităţii│
│naturală: │Stabilirea │pentru sarcina de│
│caracteristici,│operaţiilor │lucru primită │
│aplicabilitate,│necesare │7.3.7. │
│condiţii │prelucrării │Conştientizarea │
│- uscare │peliculei uscate │importanţei │
│artificială: │pentru produsul │operaţiilor de │
│caracteristici,│dat │finisare pentru │
│aplicabilitate,│7.2.13. │obţinerea unor │
│condiţii │Realizarea │pelicule de │
│7.1.6. Operaţii│prelucrării │calitate │
│de prelucrare a│peliculei pentru │7.3.8. │
│peliculelor de │produsul dat │Respectarea │
│finisare │7.2.14. Controlul│normelor de │
│- operaţii de │calităţii │securitate şi │
│prelucrare a │operaţiilor de │sănătate în │
│peliculei de │şlefuire şi │muncă, pază şi │
│finisare şi │lustruire │stingere a │
│materiale │7.2.15. │incendiilor şi │
│tehnologice │Argumentarea │protecţie a │
│folosite │influenţei │mediului la │
│- defecte de │calităţii │finisare │
│şlefuire şi │peliculei asupra │ │
│lustruire a │apectului estetic│ │
│peliculei de │al produsului │ │
│finisare │7.2.16. Aplicarea│ │
│7.1.7. Criterii│normelor de │ │
│de calitate │sănătate şi │ │
│- instrumentele│securitate în │ │
│muzicale │muncă, PSI, │ │
│finisate nu │protecţia │ │
│trebuie să │mediului la │ │
│prezinte │finisarea │ │
│zgârieturi, │instrumentelor │ │
│fisuri sau │muzicale │ │
│rupturi │7.2.17. │ │
│- pelicula de │Comunicare/ │ │
│lac trebuie să │raportarea │ │
│fie uniformă, │rezultatelor │ │
│fără urme de │activităţilor │ │
│scurgeri, │profesionale │ │
│incluziuni de │desfăşurate │ │
│aer sau │7.2.18.Utilizarea│ │
│exfolieri │corectă a │ │
│- instrumentele│vocabularului │ │
│muzicale sunt │comun şi a celui │ │
│verificate ca │de specialitate │ │
│sunet şi │la descrierea │ │
│acordate │operaţiilor şi │ │
│7.1.8. Norme de│instalaţiilor │ │
│securitate şi │utilizate la │ │
│sănătate în │finisarea │ │
│muncă, PSI şi │produsului dat │ │
│protecţie a │ │ │
│mediului la │ │ │
│finisarea │ │ │
│instrumentelor │ │ │
│muzicale │ │ │
└───────────────┴─────────────────┴─────────────────┘
Notă: În codul de trei cifre, prima cifră corespunde numărului de ordine al unităţii de rezultate ale învăţării în cadrul calificării, a doua cifră corespunde numărului de ordine al categoriei rezultatului învăţării (1 - cunoştinţe, 2 - abilităţi, 3 - atitudini), iar a treia cifră numărului de ordine al rezultatului învăţării în cadrul fiecărei categorii de rezultate ale învăţării. Domenii de competenţe cheie şi rezultate ale învăţării specifice acestora, integrate şi dezvoltate în cadrul unităţii de rezultate ale învăţării tehnice specializate "FINISAREA INSTRUMENTELOR MUZICALE": ● Competenţe de alfabetizare: - Utilizarea corectă a vocabularului comun şi a celui de specialitate la descrierea operaţiilor şi instalaţiilor utilizate la finisarea produsului dat – Comunicare/raportarea rezultatelor activităţilor profesionale desfăşurate ● Competenţe în domeniul ştiinţei, tehnologiei, ingineriei şi matematicii: - Monitorizarea procesului uscării peliculei de finisare ● Competenţe personale, sociale şi de a învăţa să înveţi: - Respectarea prescripţiilor din fişa tehnologică ● Competenţe cetăţeneşti: - Colaborarea cu membrii echipei de lucru, în scopul îndeplinirii sarcinilor de la locul de muncă – Asumarea în cadrul echipei de la locul de muncă, a responsabilităţii pentru sarcina de lucru primită ● Competenţe antreprenoriale: - Asumarea iniţiativei în stabilirea tehnologiei de finisare pentru un produs dat – Conştientizarea importanţei operaţiilor de finisare pentru obţinerea unor pelicule de calitate ● Competenţe de sensibilizare şi expresie culturală: - Argumentarea influenţei calităţii peliculei asupra aspectului estetic al produsului Lista minimă de resurse materiale (echipamente, unelte şi instrumente, machete, materii prime şi materiale, documentaţii tehnice, economice, juridice etc.) necesare dobândirii rezultatelor învăţării (existente în şcoală sau la operatorul economic): - Materiale specifice operaţiilor de finisare: pentru pregătirea suportului lemnos în vederea finisării, pentru finisare, pentru prelucrarea peliculei – Instalaţii: aparate de pulverizat, cabină de pulverizat cu hidrofiltru – Materiale diverse pentru conservare şi tratare: diluanţi, uleiuri, ceară, vopsele pe bază de ulei tempera, emailuri, pensule, spatulă sau cuţit pentru umplerea suprafeţelor neregulate cu material de chituit – Echipament de lucru şi protecţie: vestimentaţie şi echipamente de protecţie corporală Standardul de evaluare asociat unităţii de rezultate ale învăţării: Criterii şi indicatori de realizare şi ponderea acestora:
┌────┬────────────────┬────────────────────┐
│ │Criterii de │Indicatori de │
│Nr. │realizare şi │realizare şi │
│crt.│ponderea │ponderea acestora │
│ │acestora │ │
├────┼────────────┬───┼────────────────┬───┤
│ │ │ │Analizarea │ │
│ │ │ │cerinţelor │ │
│ │ │ │pentru fiecare │ │
│ │ │ │sarcină de lucru│20%│
│ │ │ │şi identificarea│ │
│ │ │ │posibilelor căi │ │
│ │ │ │de realizare │ │
│ │ │ ├────────────────┼───┤
│ │ │ │Identificarea │ │
│ │ │ │procedeului de │ │
│ │ │ │finisare, a │ │
│ │ │ │operaţiilor de │ │
│ │ │ │pregătirev │25%│
│ │ │ │necesare şi a │ │
│ │ │ │tehnologiei de │ │
│ │ │ │finisare pentru │ │
│ │ │ │un produs dat │ │
│ │ │ ├────────────────┼───┤
│ │Primirea şi │ │Alegerea │ │
│1. │planificarea│20%│instalaţiei de │ │
│ │sarcinii de │ │finisare în │ │
│ │lucru │ │funcţie de │35%│
│ │ │ │tehnologia │ │
│ │ │ │stabilită pentru│ │
│ │ │ │un produs dat │ │
│ │ │ ├────────────────┼───┤
│ │ │ │Asigurarea │ │
│ │ │ │condiţiilor de │ │
│ │ │ │aplicare a │ │
│ │ │ │normelor cu │ │
│ │ │ │privire la │ │
│ │ │ │securitatea şi │ │
│ │ │ │sănătatea în │20%│
│ │ │ │muncă, paza şi │ │
│ │ │ │stingerea │ │
│ │ │ │incendiilor şi │ │
│ │ │ │protecţie a │ │
│ │ │ │mediului la │ │
│ │ │ │finisarea │ │
│ │ │ │produselor │ │
├────┼────────────┼───┼────────────────┼───┤
│ │ │ │Efectuarea │ │
│ │ │ │operaţiilor de │ │
│ │ │ │pregătire │ │
│ │ │ │necesare pentru │ │
│ │ │ │finisarea │25%│
│ │ │ │produsului prin │ │
│ │ │ │utilizarea │ │
│ │ │ │corespunzătoare │ │
│ │ │ │a materialelor │ │
│ │ │ │tehnologice │ │
│ │ │ ├────────────────┼───┤
│ │ │ │Finisarea │ │
│ │Realizarea │ │produsului din │ │
│2. │sarcinii de │65%│lemn dat, manual│ │
│ │lucru │ │sau la │50%│
│ │ │ │instalaţia de │ │
│ │ │ │aplicare a │ │
│ │ │ │materialelor de │ │
│ │ │ │finisare aleasă │ │
│ │ │ ├────────────────┼───┤
│ │ │ │Prelucrarea │ │
│ │ │ │peliculei de │ │
│ │ │ │finisare pentru │ │
│ │ │ │produsul dat, │25%│
│ │ │ │utilizând │ │
│ │ │ │materialele │ │
│ │ │ │tehnologice │ │
│ │ │ │corespunzătoare.│ │
├────┼────────────┼───┼────────────────┼───┤
│ │ │ │Argumentarea │ │
│ │ │ │alegerii │30%│
│ │ │ │tehnologiei de │ │
│ │ │ │finisare │ │
│ │Prezentarea │ ├────────────────┼───┤
│ │şi │ │Utilizarea │ │
│3. │promovarea │15%│terminologiei de│ │
│ │sarcinii │ │specialitate în │ │
│ │realizate │ │descrierea │70%│
│ │ │ │operaţiilor de │ │
│ │ │ │finisare şi a │ │
│ │ │ │materialelor │ │
│ │ │ │folosite │ │
└────┴────────────┴───┴────────────────┴───┘
IV. REZULTATE ALE ÎNVĂŢĂRII SPECIFICE ALTOR DISCIPLINE (MATEMATICĂ, LIMBĂ MATERNĂ, ŞTIINŢE ETC.) NECESARE PENTRU DOBÂNDIREA CALIFICĂRII PROFESIONALE "LUTIER" Matematică: - Efectuarea de calcule aritmetice, procente, unităţi de măsură – Elemente de calcul geometric cu formule matematice Fizică: - Proprietăţi fizice ale corpurilor – Proprietăţi mecanice ale materialelor Biologie: - Structura plantelor lemnoase – Celula vegetală Educaţie tehnologică: - Noţiuni generale privind materiile prime şi materialele utilizate în industria lemnului – Cunoştinţe elementare privind reprezentările grafice Limba şi literatura română: - Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare – Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de comunicare monologată şi dialogată – Receptarea mesajului scris din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse – Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse ANEXA 2 la OMEC nr. 4408 din 28.05.2020 CURRICULUM pentru clasa a XI-a ÎNVĂŢĂMÂNT PROFESIONAL Calificarea profesională LUTIER Domeniul de pregătire profesională: FABRICAREA PRODUSELOR DIN LEMN 2020 GRUPUL DE LUCRU : Liceul Tehnologic ION VLASIU, Tîrgu-Mureş Avram Doiniţa, profesor prelucrarea lemnului, gradul didactic I Ciulea Adela-Cristina, profesor prelucrarea lemnului, gradul didactic I Sita Denisa-Elena, profesor prelucrarea lemnului, gradul didactic I Farcaş Zaharie, maistru-instructor, prelucrarea lemnului, gradul didactic I COORDONARE - CNDIPT: RAILEANU CARMEN - Inspector de specialitate/Expert curriculum NOTĂ DE PREZENTARE Acest curriculum se aplică în domeniul de pregătire profesională FABRICAREA PRODUSELOR DIN LEMN, pentru calificarea profesională: LUTIER Curriculumul a fost elaborat pe baza standardului de pregătire profesională (SPP) aferent calificării sus menţionate. Nivelul de calificare conform Cadrului naţional al calificărilor - 3 Corelarea dintre unităţile de rezultate ale învăţării şi module:
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Unitatea de │ │
│rezultate ale │Denumire modul │
│învăţării – tehnice│ │
│specializate (URÎ) │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│URÎ 4. Pregătirea │MODUL I: │
│materialului lemnos│Pregătirea │
│în vederea │materialului │
│prelucrării │lemnos în vederea │
│ │prelucrării │
├───────────────────┼──────────────────┤
│ │MODUL II: │
│URÎ 5. Prelucrarea │Prelucrarea │
│materialului lemnos│materialului │
│ │lemnos │
├───────────────────┼──────────────────┤
│URÎ 6. Asamblarea │MODUL III: │
│componentelor │Asamblarea │
│confecţionate │componentelor │
│ │confecţionate │
├───────────────────┼──────────────────┤
│ │MODUL IV: │
│URÎ 7. Finisarea │Tehnologia │
│instrumentelor │finisării │
│muzicale │instrumentelor │
│ │muzicale cu corzi │
└───────────────────┴──────────────────┘
PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT Clasa a XI-a Învăţământ profesional Calificarea: LUTIER Domeniul de pregătire profesională: FABRICAREA PRODUSELOR DIN LEMN Pregătire practică*1) Modul I. Pregătirea materialului lemnos în vederea prelucrării Total ore/an: 126 din care: Laborator tehnologic 54 Instruire practică 72 Modul II. Prelucrarea materialului lemnos Total ore/an: 252 din care: Laborator tehnologic 108 Instruire practică 144 Modul III. Asamblarea elementelor confecţionate Total ore/an: 126 din care: Laborator tehnologic 54 Instruire practică 72 Modul IV. Tehnologia Finisării instrumentelor muzicale cu corzi Total ore/an: 126 din care: Laborator tehnologic 54 Instruire practică 72 Total ore/an = 21 ore/săpt. x 30 săptămâni = 630 ore/an Stagiu de pregătire practică*2) - Curriculum în dezvoltare locală Modul V. *) .................................... Total ore/an: 300 Total ore/an = 10 săpt. x 5 zile x 6 ore/zi = 300 ore/an TOTAL GENERAL: 930 ore/an Notă: *1. Pregătirea practică poate fi organizată atât în unitatea de învăţământ cât şi la operatorul economic/instituţia publică parteneră *2. Stagiul de pregătire practică se desfăşoară la operatorul economic/instituţia publică parteneră. Condiţiile în care stagiul de practică se desfăşoară în unitatea de învăţământ, sunt stabilite prin metodologia de organizare şi funcţionare a învăţământului profesional. * Denumirea şi conţinutul modulului/modulelor vor fi stabilite de către unitatea de învăţământ în parteneriat cu operatorul economic/instituţia publică parteneră, cu avizul inspectoratului şcolar. MODUL DE PARCURGERE A MODULELOR
┌─────────┬────────────────────────────┐
│Săptămâna│Modulul │
├─────────┼────────────────────────────┤
│1 │ │
├─────────┤Modul I: │
│2 │Pregătirea materialului │
├─────────┤lemnos │
│3 │Total ore/an: 126, din care:│
├─────────┤· │
│4 │Lab. tehnol. 54 (6 săpt x 9 │
├─────────┤ore/săpt) · │
│5 │Instr. pract. 72 (6 săpt x │
├─────────┤12 ore/săpt) │
│6 │ │
├─────────┼────────────────────────────┤
│7 │ │
├─────────┤ │
│8 │ │
├─────────┤ │
│9 │ │
├─────────┤ │
│10 │ │
├─────────┤Modul II: │
│11 │Prelucrarea materialului │
├─────────┤lemnos │
│12 │Total ore/an: 252, din care:│
├─────────┤· │
│13 │Lab. tehnol. 108 (12 săpt x │
├─────────┤9 ore/săpt) · │
│14 │Instr. pract. 144 (12 săpt x│
├─────────┤12 ore/săpt) │
│15 │ │
├─────────┤ │
│16 │ │
├─────────┤ │
│17 │ │
├─────────┤ │
│18 │ │
├─────────┼────────────────────────────┤
│19 │ │
├─────────┤Modul III: │
│20 │Asamblarea elementelor │
├─────────┤confecţionate │
│21 │Total ore/an: 126, din care:│
├─────────┤· │
│22 │Lab. tehnol. 54 (6 săpt x 9 │
├─────────┤ore/săpt) · │
│23 │Instr. pract. 72 (6 săpt x │
├─────────┤12 ore/săpt) │
│24 │ │
├─────────┼────────────────────────────┤
│25 │Modul IV: │
├─────────┤Tehnologia finisării │
│26 │instrumentelor muzicale cu │
├─────────┤corzi │
│27 │Total ore/an: 126, din care:│
├─────────┤· │
│28 │Lab. tehnol. 54 (6 săpt x 9 │
├─────────┤ore/săpt) · │
│29 │Instr. pract. 72 (6 săpt x │
├─────────┤12 ore/săpt) │
│30 │ │
├─────────┼────────────────────────────┤
│31 │ │
├─────────┤ │
│32 │ │
├─────────┤ │
│33 │ │
├─────────┤ │
│34 │ │
├─────────┤Modul V: │
│35 │Stagiu de pregătire practică│
├─────────┤Total ore/an: 300 (10 săpt x│
│36 │30 ore/săpt) │
├─────────┤ │
│37 │ │
├─────────┤ │
│38 │ │
├─────────┤ │
│39 │ │
├─────────┤ │
│40 │ │
└─────────┴────────────────────────────┘
MODUL I: PREGĂTIREA MATERIALULUI LEMNOS ÎN VEDEREA PRELUCRĂRII NOTĂ INTRODUCTIVĂ Modulul "Pregătirea materialului lemnos în vederea prelucrării", componentă a ofertei educaţionale (curriculare) pentru calificarea profesională Lutier din domeniul de pregătire profesională Fabricarea produselor din lemn, face parte din pregătirea practică aferentă clasei a XI-a, învăţământ profesional. Modulul are alocat un numărul de 126 ore/an, conform planului de învăţământ, din care: ● 54 ore/an - laborator tehnologic ● 72 ore/an - instruire practică Modulul "Pregătirea materialului lemnos în vederea prelucrării" este centrat pe rezultate ale învăţării şi vizează dobândirea de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini necesar angajării pe piaţa muncii în una din ocupaţiile specificate în SPP-ul corespunzător calificării profesionale de nivel 3, Lutier, din domeniul de pregătire profesională Fabricarea produselor din lemn sau în continuarea pregătirii într-o calificare de nivel superior. ● STRUCTURĂ MODUL Corelarea dintre rezultatele învăţării din SPP şi conţinuturile învăţării
┌──────────────────────────────────┬────────────────────┐
│URÎ 4: PREGĂTIREA MATERIALULUI │ │
│LEMNOS ÎN VEDEREA PRELUCRĂRII │ │
├──────────────────────────────────┤ │
│Rezultate ale învăţării codificate│ │
│conform SPP │ │
├──────────────┬─────────┬─────────┼────────────────────┤
│Cunoştinţe │Abilităţi│Atitudini│Conţinuturile │
│ │ │ │învăţării │
├──────────────┼─────────┼─────────┼────────────────────┤
│ │ │ │Specii lemnoase │
│ │ │ │utilizate la │
│ │ │ │fabricarea │
│ │ │ │instrumentelor │
│ │ │ │muzicale (cu coarde │
│ │ │ │şi arcuş, cu coarde │
│ │ │ │ciupite, de │
│ │ │ │percuţie, de │
│ │ │ │suflat): │
│4.1.1. Specii │ │ │- specii lemnoase │
│lemnoase │ │ │indigene: molid, │
│utilizate la │ │ │brad, pin, paltin de│
│fabricarea │ │ │câmp, mesteacăn, │
│instrumentelor│ │ │platan, plop, tei │
│muzicale (cu │4.2.1. │4.3.1. │etc. │
│coarde şi │ │ │- specii lemnoase │
│arcuş, cu │ │ │exotice: palisandru,│
│coarde │ │ │abanos, amarat, │
│ciupite, de │ │ │pernambuc etc. │
│percuţie, de │ │ │- caracteristici şi │
│suflat): │ │ │calităţi ale │
│ │ │ │lemnului de │
│ │ │ │rezonanţă; │
│ │ │ │- defectele lemnului│
│ │ │ │de rezonanţă; │
│ │ │ │- sortimente de │
│ │ │ │cherestea utilizate │
│ │ │ │la fabricarea │
│ │ │ │instrumentelor │
│ │ │ │muzicale │
├──────────────┼─────────┼─────────┼────────────────────┤
│ │ │ │Procesul uscării │
│ │ │ │naturale a │
│4.1.2. │4.2.2. │ │cherestelei │
│Procesul │4.2.3. │ │- stivuirea │
│uscării │4.2.4. │4.3.2. │materialului lemnos │
│naturale a │4.2.5. │4.3.3. │pentru uscare │
│cherestelei │4.2.9. │ │- condiţii de uscare│
│ │4.2.10. │ │a cherestelei │
│ │ │ │- defecte de uscare │
│ │ │ │a cherestelei │
├──────────────┼─────────┼─────────┼────────────────────┤
│ │ │ │Instrumente pentru │
│ │ │ │măsurarea, trasarea │
│ │ │ │şi verificarea │
│ │ │ │reperelor din lemn │
│ │ │ │masiv │
│ │ │ │- operaţii de │
│ │ │ │măsurare: scopul │
│ │ │ │operaţiei, │
│ │ │ │instrumente │
│ │ │ │specifice de │
│ │ │ │tâmplărie (metrul, │
│ │ │ │ruleta, şublerul, │
│4.1.3. │4.2.6. │ │raportorul, │
│Măsurarea, │4.2.7. │4.3.3. │micrometrul cu │
│trasarea şi │4.2.8. │4.3.4. │şurub, ceasul │
│verificarea │4.2.9. │4.3.5. │micrometric) │
│reperelor din │4.2.10. │4.3.6. │- operaţii de │
│lemn masiv │ │ │trasare: scopul │
│ │ │ │operaţiei, │
│ │ │ │instrumente folosite│
│ │ │ │(compasul, │
│ │ │ │dreptarul, nivela, │
│ │ │ │echerul, zgârieciul,│
│ │ │ │însemnătorul) │
│ │ │ │- operaţii de │
│ │ │ │verificare: scopul │
│ │ │ │operaţiei, │
│ │ │ │instrumente pentru │
│ │ │ │verificarea pieselor│
│ │ │ │trasate (şabloane) │
├──────────────┼─────────┼─────────┼────────────────────┤
│ │ │ │Dimensiuni, abateri,│
│ │ │ │toleranţe │
│ │ │ │- noţiunea de │
│ │ │ │interschimbabilitate│
│ │ │ │- abateri şi │
│ │ │ │toleranţe, factorul │
│ │ │ │de toleranţă, │
│ │ │ │abateri │
│4.1.4. │4.2.8. │ │fundamentale, │
│Dimensiuni, │4.2.9. │4.3.6. │notarea │
│abateri, │4.2.10. │ │dimensiunilor │
│toleranţe │ │ │tolerate, clase de │
│ │ │ │toleranţe │
│ │ │ │recomandate │
│ │ │ │- ajustaje, sisteme │
│ │ │ │de ajustaje, │
│ │ │ │alegerea sistemului │
│ │ │ │de ajustaj, cotarea │
│ │ │ │ajustajelor, │
│ │ │ │ajustaje recomandate│
├──────────────┼─────────┼─────────┼────────────────────┤
│ │ │ │Organizarea locului │
│ │ │ │de muncă │
│ │ │ │- cerinţe ergonomice│
│4.1.5. │ │ │- condiţii │
│Organizarea │ │ │ergonomice: │
│locului de │4.2.9. │4.3.8. │- folosirea corpului│
│muncă - │4.2.10. │ │in timpul lucrului, │
│cerinţe │ │ │- amenajarea locului│
│ergonomice │ │ │de muncă, │
│ │ │ │- conceperea │
│ │ │ │uneltelor şi a │
│ │ │ │utilajelor │
├──────────────┼─────────┼─────────┼────────────────────┤
│4.1.6. Norme │ │ │ │
│de securitate │ │ │ │
│şi sănătate în│ │ │ │
│muncă, PSI şi │ │ │ │
│protecţie a │ │ │ │
│mediului la │ │ │Norme de securitate │
│pregătirea │ │ │şi sănătate în │
│materialului │4.2.2. │ │muncă, PSI şi │
│lemnos în │4.2.3. │ │protecţie a mediului│
│vederea │4.2.6. │4.3.7. │la pregătirea │
│prelucrării │4.2.7. │ │materialului lemnos │
│(uscarea │ │ │în vederea │
│naturală a │ │ │prelucrării │
│materialului │ │ │ │
│lemnos, │ │ │ │
│măsurarea, │ │ │ │
│trasarea, │ │ │ │
│verificarea │ │ │ │
│reperelor) │ │ │ │
└──────────────┴─────────┴─────────┴────────────────────┘
LISTA MINIMĂ DE RESURSE MATERIALE (ECHIPAMENTE, UNELTE ŞI INSTRUMENTE, MACHETE, MATERII PRIME ŞI MATERIALE, DOCUMENTAŢII TEHNICE, ECONOMICE, JURIDICE ETC.) NECESARE DOBÂNDIRII REZULTATELOR ÎNVĂŢĂRII (existente în şcoală sau la operatorul economic): - Material lemnos: specii lemnoase pentru fabricarea instrumentelor muzicale, cu proprietăţi specifice: acustică, umiditate, textură, densitate, elasticitate, duritate, durabilitate, culoare etc. – Sortimente de cherestea utilizate la fabricarea instrumentelor muzicale – Depozite de cherestea pentru uscarea naturală – Umidometru pentru determinarea umidităţii materialului lemnos – Instrumente de măsurat, trasat, verificat: metru, ruletă, şubler, raportor, micrometru, compas, dreptar, nivelă, echer, zgârieci, şabloane SUGESTII METODOLOGICE Conţinuturile modulului "Pregătirea materialului lemnos în vederea prelucrării" trebuie să fie abordate într-o manieră integrată, corelată cu particularităţile şi cu nivelul iniţial de pregătire al elevilor. Prin parcurgerea conţinuturilor prevăzute în curriculum se asigură obţinerea rezultatelor învăţării prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională, respectiv dobândirea de către elevi a cunoştinţelor/abilităţilor/atitudinilor necesare pentru pregătirea materialului lemnos în vederea prelucrării. Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau conţinutul modulului, în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către colectivul instruit. Modulul "Pregătirea materialului lemnos în vederea prelucrării" are o structură flexibilă, deci poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Pregătirea se recomandă a se desfăşura în laboratoare sau/şi în cabinete de specialitate, ateliere de instruire practică din unitatea de învăţământ sau de la operatorul economic, dotate conform recomandărilor menţionate mai sus. Pregătirea în cabinete/laboratoare tehnologice/ateliere de instruire practică din unitatea de învăţământ sau de la operatorul economic are importanţă deosebită în atingerea rezultatelor învăţării. Parcurgerea conţinuturilor este obligatorie, iar pentru parcurgerea acestora, profesorul trebuie să studieze Standardul de Pregătire Profesională. Profesorul are libertatea de a dezvolta anumite conţinuturi, numărul de ore alocat fiecărei teme rămânând la latitudinea sa, în funcţie de nivelul de cunoştinţele anterioare ale elevilor, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică, punând accentul pe metode cu caracter preponderent aplicativ şi creativ. Plecând de la principiul includerii, acceptând că fiecare copil este diferit, se va avea în vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea rezultatelor învăţării propuse în Standardul de Pregătire Profesională. Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de învăţare variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev, inclusiv adaptarea la elevii cu CES. Aceste activităţi de învăţare vizează: ● aplicarea metodelor centrate pe elev, activizarea structurilor cognitive şi operatorii ale elevilor, exersarea potenţialului psiho-fizic al acestora, transformarea elevului în coparticipant la propria instruire şi educaţie; ● îmbinarea şi alternarea sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului (documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal, instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu activităţile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, metoda Phillips 6-6, metoda expertului, metoda mozaicului, discuţia Panel, metoda cvintetului, jocul de rol, explozia stelară, metoda ciorchinelui, brainstorming-ul, tehnica 6/3/5, pălăriile gânditoare, cafeneaua, metoda cubului, turul galeriei, starburst etc; ● folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele cunoaşterii, prin recurgere la modele concrete cum ar fi modelul experimental, activităţile de documentare, modelarea, observaţia/investigaţia dirijată etc.; ● însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă (ex. studiul individual, investigaţia ştiinţifică, studiul de caz, metoda referatului, metoda proiectului etc.), care oferă deschiderea spre autoinstruire, spre învăţare continuă (utilizarea surselor de informare: ex. biblioteci, internet, bibliotecă virtuală). Pentru dobândirea rezultatelor învăţării, pot fi derulate următoarele activităţi de învăţare: ● Elaborarea de referate interdisciplinare; ● Activităţi de documentare; ● Vizionări de materiale video (casete video, DVD - uri); ● Problematizarea; ● Demonstraţia; ● Investigaţia ştiinţifică; ● Învăţarea prin descoperire; ● Activităţi practice; ● Studii de caz; ● Jocuri de rol; ● Simulări; ● Elaborarea de proiecte; ● Activităţi bazate pe comunicare şi relaţionare; ● Activităţi de lucru în grup/în echipă. Colectivul de autori propune următoarele lucrări practice: - stivuirea materialului lemnos pentru uscare – identificarea speciilor lemnoase folosite la fabricarea instrumentelor muzicale – recunoaşterea defectelor lemnului de rezonanţă – executarea unor operaţii de măsurare, folosind instrumente specifice de tâmplărie (metrul, ruleta, şublerul, raportorul, micrometrul cu şurub, ceasul micrometric) – executarea unor operaţii de trasare cu instrumente specifice (compasul, dreptarul, nivela, echerul, zgârieciul, însemnătorul) – operaţii de verificare: scopul operaţiei, instrumente pentru verificarea pieselor trasate (şabloane) – amenajarea locului de muncă Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului, care are sarcina de a individualiza şi de a adapta procesul didactic la particularităţile resurselor existente. Spre exemplificare, colectivul de autori propune un exemplu de aplicare a metodei de predare învăţare "METODA MOZAICULUI" pentru tema "Instrumente pentru măsurarea, trasarea şi verificarea reperelor din lemn masiv", care vizează următoarele rezultate ale învăţării: Cunoştinţe: 4.1.3. Măsurarea, trasarea şi verificarea reperelor din lemn masiv Abilităţi: 4.2.6. Măsurarea materialului lemnos, marcarea dimensiunilor şi compararea cu cele din fişa tehnologică 4.2.7. Trasarea materialului lemnos la forma şi dimensiunile impuse 4.2.8. Verificarea sub aspectul poziţionării, formei şi dimensiunilor componentelor, impuse de documentaţie 4.2.9. Comunicarea/raportarea rezultatelor activităţilor profesionale desfăşurate 4.2.10. Utilizarea corectă a vocabularului comun şi a celui de specialitate la descrierea procesului de uscare naturală a cherestelei, la măsurarea, trasarea şi verificarea lemnului masiv Conţinuturi: Instrumente pentru măsurarea, trasarea şi verificarea reperelor din lemn masiv - operaţii de măsurare: scopul operaţiei, instrumente specifice de tâmplărie (metrul, ruleta, şublerul, raportorul, micrometrul cu şurub, ceasul micrometric) – operaţii de trasare: scopul operaţiei, instrumente folosite (compasul, dreptarul, nivela, echerul, zgârieciul, însemnătorul) – operaţii de verificare: scopul operaţiei, instrumente pentru verificarea pieselor trasate (şabloane) Tema: Instrumente pentru măsurarea, trasarea şi verificarea reperelor din lemn masiv Metoda mozaicului face parte dintre metodele de învăţare prin colaborare şi presupune formarea unor grupuri cooperative în cadrul cărora fiecare membru al grupului devine expert în anumite probleme specifice materialului propus spre învăţare. Principalele avantaje ale utilizării metodei mozaicului constau în participarea activă, implicarea tuturor elevilor în realizarea sarcinilor de învăţare. De asemenea, metoda conduce la formarea şi dezvoltarea competenţelor de comunicare, a spiritului de echipă, deprinderii de ascultare activă, dezvoltarea gândirii critice şi creative. Prin aplicarea acestei metode elevii îşi vor însuşi operaţiile de pregătire a furnirelor în vederea furniruirii. Profesorul explică elevilor în ce constă metoda mozaicului. Se foloseşte material didactic adecvat format din: - mostre de diferite specii lemnoase de rezonanţă, debitate longitudinal - radial; – instrumente de măsurare (metrul, ruleta, şublerul, raportorul, micrometrul cu şurub, ceasul micrometric); – instrumente de trasare (compasul, dreptarul, nivela, echerul, zgârieciul, însemnătorul); – instrumente de verificare a pieselor trasate (şabloane) – fişe de documentare (fişe conspect). Etapele metodei sunt: ● Formarea grupurilor cooperative şi distribuirea materialelor de lucru Profesorul împarte tema de studiu în 4 subteme: - subtema 1: sortarea şi controlul calitativ al materialului lemnos; – subtema 2: măsurarea materialului lemnos; – subtema 3: trasarea materialului lemnos; – subtema 4: verificarea pieselor trasate; Profesorul solicită elevilor să numere până la 4 şi distribuie fiecărui elev materialul - fişă de documentare (fişă conspect), ce conţine subtema corespunzătoare numărului său (elevul cu numărul 1 va deveni expert în subtema 1 etc.). Li se precizează elevilor faptul că vor învăţa şi vor prezenta materialul aferent numărului lor şi celorlalţi colegi, fiind responsabili de rezultatele învăţării acestora. Fiecare grup de 4 elevi va constitui un grup cooperativ; elevilor li se solicită să reţină grupul cooperativ din care fac parte. ● Formarea grupurilor de experţi şi pregătirea prezentărilor - se vor forma grupuri de experţi din elevii care au acelaşi număr şi, respectiv, aceeaşi subtemă de abordat; – experţii studiază şi aprofundează materialul distribuit împreună, identifică modalităţi eficiente de "predare" a respectivului conţinut, precum şi de verificare a modului în care s-a realizat înţelegerea acestuia de către colegii din grupul cooperativ. ● Realizarea prezentărilor (predarea) şi verificarea rezultatelor învăţării - se reconstituie grupurile cooperative; – fiecare expert "predă" conţinuturile aferente subtemei sale; modalitatea de transmitere trebuie să fie concisă, stimulativă, atractivă; – fiecare membru al grupului cooperativ are sarcina de a reţine cunoştinţele pe care le transmit colegii lor, experţi în diferite probleme. ● Evaluarea - profesorul solicită elevilor să demonstreze ceea ce au învăţat; – evaluarea se poate realiza printr-un test, prin răspunsuri orale la întrebările adresate de profesor, printr-o prezentare a materialului predat de colegi etc. FIŞA DE DOCUMENTARE 1 Sortarea şi controlul calitativ al materialului lemnos Sortarea materialului lemnos se face în funcţie de: - orientarea fibrelor, în raport cu câmpul energiei sonore (longitudinal radial, tangenţial) – gradul de umiditate – densitatea şi proprietăţile elastice ale lemnului Sortarea materialului lemnos are ca scop: - controlul calităţii lemnului; – eliminarea materialului lemnos cu defecte; Condiţiile de calitate ale lemnului de rezonanţă, corespunzătoare construcţiei instrumentelor muzicale, sunt următoarele: - inelele anuale să prezinte o mare regularitate structură simplă – zona lemnului târziu să fie constată şi să cuprindă maxim 1/5 - 1/4 din lăţimea inelului anual – densitatea să fie mică (între 400 şi 500 kg/mc) – lăţimea inelelor anuale să aibe valorile indicate să fie uşor de despicat perfect radial – să nu prezinte defecte de structură, diferenţe de culoare, torsionare etc. Defectele lemnului care îl fac inutilizabil ca material de rezonanţă: - lemnul putred, moale, de culoare galbenă-deschis, uneori roşcată – putregaiul tare, de culoare roşcat-brună – lemnul umed cu putregai tare expus la soare, îşi schimbă culoarea – albăstreala, care provine din uscarea în proaste condiţii a materialului – lemnul roşu, lemnul cu flori, lemnul cu pungi de răşină – fibra ondulată, formată din creşterea în formă de valuri a inelelor anuale – despicarea necorespunzătoare, când debitarea s-a făcut oblic faţă de inelele anuale. FIŞA DE DOCUMENTARE 2 Măsurarea materialului lemnos Operaţii de măsurare Scopul operaţiei de măsurare: determinarea dimensiunilor la care trebuie prelucrată piesa În acest scop se folosesc următoarele instrumente de măsurat: - metrul, ruleta, şublerul, raportorul, micrometrul cu şurub, ceasul micrometric (a se vedea imaginea asociată) FIŞA DE DOCUMENTARE 3 Trasarea materialului lemnos Trasarea este operaţia de însemnare a dimensiunilor de pe desenul unei piese pe materialul de prelucrat, folosind instrumente de trasat: - compasul, dreptarul, nivela, echerul, zgârieciul, însemnătorul (a se vedea imaginea asociată) FIŞA DE DOCUMENTARE 4 Verificarea materialului lemnos Verificarea poziţiei orizontale şi verticale ale reperelor se face folosind nivela şi firul cu plumb. Instrumente pentru verificarea pieselor trasate (şabloane) Nivela sau bolobocul - se compune dintr-o piesă paralelipipedică din lemn de stejar, în care se montează unul sau două tuburi de sticlă, puţin arcuite, umplute cu alcool şi ermetic închise, iar în interiorul tuburilor rămâne o mică bulă de aer. (a se vedea imaginea asociată) Nivela este în poziţie orizontală când bula se găseşte între cele două semne. Firul cu plumb - este format dintr-o bucată de metal cu vârful conic, legat cu sfoară. Pentru controlul verticalităţii, se dă drumul greutăţii care va arăta datorită gravitaţiei poziţia verticală. SUGESTII PRIVIND EVALUAREA Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care profesorul va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea determină măsura în care elevii au atins rezultatele învăţării stabilite în standardul de pregătire profesională. Evaluarea continuă/formativă este implicită demersului didactic, permiţând atât profesorului, cât şi elevului să cunoască nivelul de achiziţionare a rezultatelor învăţării, să identifice lacunele şi cauzele lor, să facă remedierile care se impun în vederea reglării procesului de predare/învăţare. Evaluarea finală/sumativă, având caracter aplicativ şi integrat, se realizează la sfârşitul procesului de învăţare şi informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor. Pentru a se realiza o evaluare cât mai completă a învăţării este necesar să se aibă în vedere mai ales evaluarea formativă continuă, evaluarea nu numai a produselor activităţii elevilor, ci şi a proceselor de învăţare, a abilităţilor şi atitudinilor dezvoltate. În mod obligatoriu se va asigura corelarea instrumentelor de evaluare cu rezultatele învăţării şi standardul de evaluare asociat unităţii de rezultate ale învăţării, din Standardul de Pregătire Profesională. Vor fi evaluate doar rezultatele învăţării evidenţiate în modul şi nu altele. Pentru evaluarea rezultatelor învăţării prevăzute de programa şcolară se recomandă utilizarea următoarelor instrumente: observarea sistematică, fişe de observare, tema de lucru (în clasă, acasă) concepută în vederea evaluării, proba practică, proiectul, portofoliul, fişe de autoevaluare, teste de evaluare etc. În continuare, se prezintă un exemplu de instrument de evaluare, fişă de observare a probei practice, care vizează următoarele rezultate ale învăţării: Cunoştinţe: 4.1.3. Măsurarea, trasarea şi verificarea reperelor din lemn masiv Abilităţi: 4.2.6. Măsurarea materialului lemnos, marcarea dimensiunilor şi compararea cu cele din fişa tehnologică 4.2.7. Trasarea materialului lemnos la forma şi dimensiunile impuse 4.2.8. Verificarea sub aspectul poziţionării, formei şi dimensiunilor componentelor, impuse de documentaţie 4.2.9. Comunicarea/raportarea rezultatelor activităţilor profesionale desfăşurate 4.2.10. Utilizarea corectă a vocabularului comun şi a celui de specialitate la descrierea procesului de uscare naturală a cherestelei, la măsurarea, trasarea şi verificarea lemnului masiv Atitudini: 4.3.4. Respectarea prescripţiilor din fişele tehnologice la efectuarea operaţiilor de măsurare, trasare şi verificare 4.3.5. Asumarea responsabilităţii pentru calitatea operaţiilor de măsurare şi trasare efectuate 4.3.6. Asumarea iniţiativei în stabilirea dimensiunilor componentelor instrumentelor muzicale Conţinuturi: Instrumente pentru măsurarea, trasarea şi verificarea reperelor din lemn masiv - operaţii de măsurare: scopul operaţiei, instrumente specifice de tâmplărie (metrul, ruleta, şublerul, raportorul, micrometrul cu şurub, ceasul micrometric) – operaţii de trasare: scopul operaţiei, instrumente folosite (compasul, dreptarul, nivela, echerul, zgârieciul, înseninătorul) – operaţii de verificare: scopul operaţiei, instrumente pentru verificarea pieselor trasate (şabloane) Probă de evaluare Tema: Măsurarea, trasarea şi verificarea reperelor din lemn masiv Enunţul temei pentru proba de evaluare: Selectează, din piesele de lemn puse la dispoziţie, pe cele 3 executate din paltin. Verifică dacă dimensiunile (lungime, lăţime, grosime) celor trei piese sunt conforme cu specificaţiile din desen şi completează tabelul de mai jos. Sarcini de lucru: - identificarea celor trei piese din lemn de paltin şi numerotarea lor – executarea operaţiei de măsurare a lungimii celor 3 piese selectate – executarea operaţiei de măsurare a lăţimii şi grosimii celor 3 piese selectate – verificarea dimensiunilor celor 3 piese selectate, compararea cu specificaţiile din desenul prezentat – completarea tabelului – formularea concluziilor referitoare la rezultatele măsurătorilor
┌────┬────────┬────────┬────────┬─────────┐
│Nr. │Lungime │Lăţime │Grosime │Rezultat/│
│crt.│măsurată│măsurată│măsurată│Concluzii│
│ │(mm) │(mm) │(mm) │ │
├────┼────────┼────────┼────────┼─────────┤
│1 │ │ │ │ │
├────┼────────┼────────┼────────┼─────────┤
│2 │ │ │ │ │
├────┼────────┼────────┼────────┼─────────┤
│3 │ │ │ │ │
└────┴────────┴────────┴────────┴─────────┘
Timp de lucru: 30 min (a se vedea imaginea asociată) Fişa de observare a probei practice
┌────────────────────────┬──┬───────┬──┐
│Criterii de apreciere a │ │ │ │
│performanţei elevului la│DA│PARŢIAL│NU│
│proba practică │ │ │ │
├────────────────────────┴──┴───────┴──┤
│MODUL DE REALIZARE A PROBEI PRACTICE │
├────────────────────────┬──┬───────┬──┤
│PLANIFICĂ SARCINILE DE │ │ │ │
│LUCRU │ │ │ │
├────────────────────────┼──┼───────┼──┤
│Identifică cele trei │ │ │ │
│piese din lemn de paltin│ │ │ │
├────────────────────────┼──┼───────┼──┤
│Alege instrumentele │ │ │ │
│folosite pentru │ │ │ │
│măsurarea, trasarea şi │ │ │ │
│verificarea reperelor │ │ │ │
│din lemn masiv │ │ │ │
├────────────────────────┼──┼───────┼──┤
│Poziţionează piesele în │ │ │ │
│vederea măsurării │ │ │ │
├────────────────────────┼──┼───────┼──┤
│EXECUTĂ SARCINILE DE │ │ │ │
│LUCRU │ │ │ │
├────────────────────────┼──┼───────┼──┤
│Execută operaţia de │ │ │ │
│măsurare a lungimii, │ │ │ │
│folosind metrul, ruleta │ │ │ │
├────────────────────────┼──┼───────┼──┤
│Execută operaţia de │ │ │ │
│măsurare a lăţimii şi │ │ │ │
│grosimii pieselor, │ │ │ │
│folosind şublerul. │ │ │ │
├────────────────────────┼──┼───────┼──┤
│Verifică dimensiunile │ │ │ │
│fiecărei piese şi │ │ │ │
│constată conformitatea/ │ │ │ │
│neconformitatea │ │ │ │
│acesteia, având în │ │ │ │
│vedere încadrarea în │ │ │ │
│câmpul de toleranţă şi │ │ │ │
│completează tabelul dat.│ │ │ │
├────────────────────────┴──┴───────┴──┤
│COMPORTAMENT/ATITUDINI │
├────────────────────────┬──┬───────┬──┤
│Respectă normele de │ │ │ │
│sănătate şi securitate │ │ │ │
│în muncă │ │ │ │
├────────────────────────┼──┼───────┼──┤
│Întreţine curăţenia la │ │ │ │
│locul de muncă │ │ │ │
├────────────────────────┼──┼───────┼──┤
│Se încadrează în timp │ │ │ │
├────────────────────────┼──┼───────┼──┤
│Prezintă modul de │ │ │ │
│executare a operaţiei de│ │ │ │
│măsurare şi verificare. │ │ │ │
└────────────────────────┴──┴───────┴──┘
Fişa de evaluare a probei practice
┌────┬────────────┬───────────────┬─────────┬───────┐
│ │Criterii de │Indicatori de │Punctaj │ │
│Nr. │evaluare │realizare proba│maxim pe │Punctaj│
│crt.│proba │practică │indicator│acordat│
│ │practică │ │ │ │
├────┼────────────┼───────────────┼─────────┼───────┤
│ │ │Analizarea │ │ │
│ │ │cerinţelor │ │ │
│ │ │pentru fiecare │ │ │
│ │ │sarcină de │10 │ │
│ │ │lucru şi │ │ │
│ │ │identificarea │ │ │
│ │ │posibilelor căi│ │ │
│ │ │de realizare │ │ │
│ │Primirea şi ├───────────────┼─────────┼───────┤
│1. │planificarea│Alegerea │ │ │
│ │sarcinii de │materialului │ │ │
│ │lucru │lemnos utilizat│15 │ │
│ │ │la fabricarea │ │ │
│ │ │instrumentelor │ │ │
│ │ │muzicale │ │ │
│ │ ├───────────────┼─────────┼───────┤
│ │ │Organizarea │ │ │
│ │ │ergonomică a │10 │ │
│ │ │locului de │ │ │
│ │ │muncă │ │ │
├────┼────────────┼───────────────┼─────────┼───────┤
│ │ │Sortarea │ │ │
│ │ │materialului │ │ │
│ │ │lemnos pe │ │ │
│ │ │specii, │15 │ │
│ │ │dimensiuni şi │ │ │
│ │ │clase de │ │ │
│ │ │calitate │ │ │
│ │ ├───────────────┼─────────┼───────┤
│ │ │Realizarea │ │ │
│ │ │operaţiilor de │ │ │
│ │ │măsurare şi │ │ │
│ │ │verificare, │15 │ │
│ │ │utilizând │ │ │
│ │ │corespunzător │ │ │
│ │ │instrumentele │ │ │
│ │ │specifice │ │ │
│ │ ├───────────────┼─────────┼───────┤
│ │Realizarea │Verificarea │ │ │
│2. │sarcinii de │dimensiunilor │ │ │
│ │lucru │şi calităţii │10 │ │
│ │ │pieselor de │ │ │
│ │ │cherestea. │ │ │
│ │ ├───────────────┼─────────┼───────┤
│ │ │Aplicarea │ │ │
│ │ │normelor cu │ │ │
│ │ │privire la │ │ │
│ │ │securitatea şi │ │ │
│ │ │sănătatea în │ │ │
│ │ │muncă, │ │ │
│ │ │prevenirea şi │10 │ │
│ │ │stingerea │ │ │
│ │ │incendiilor şi │ │ │
│ │ │protecţia │ │ │
│ │ │mediului la │ │ │
│ │ │prelucrarea │ │ │
│ │ │materialului │ │ │
│ │ │lemnos │ │ │
├────┼────────────┼───────────────┼─────────┼───────┤
│ │ │Descrierea │ │ │
│ │ │operaţiilor şi │ │ │
│ │ │a │ │ │
│ │ │instrumentelor │ │ │
│ │ │folosite la │ │ │
│ │ │măsurarea, │ │ │
│ │ │trasarea, │7 │ │
│ │ │verificarea │ │ │
│ │Prezentarea │lemnului masiv,│ │ │
│ │şi │prin utilizarea│ │ │
│3. │promovarea │corespunzătoare│ │ │
│ │sarcinii │a terminologiei│ │ │
│ │realizate │de │ │ │
│ │ │specialitate. │ │ │
│ │ ├───────────────┼─────────┼───────┤
│ │ │Promovarea, │ │ │
│ │ │justificarea şi│ │ │
│ │ │argumentarea │8 │ │
│ │ │sarcinii de │ │ │
│ │ │lucru │ │ │
│ │ │realizate. │ │ │
├────┼────────────┴───────────────┼─────────┼───────┤
│ │Punctaj final │100 │ │
└────┴────────────────────────────┴─────────┴───────┘
BIBLIOGRAFIE 1. Năstase, V., Zamfira, A.. Grigorescu, A. - "Utilajul şi tehnologia fabricării mobilei şi a altor produse finite din lemn", manual pentru clasele a X-a, a XI-a şi a XII-a, licee industriale cu profil de exploatarea şi industrializarea lemnului şi şcoli profesionale anii II, III, IV, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A., Bucureşti, 1997. 2. Mihai, D., Materiale tehnologice pentru industria lemnului. Editura Tehnică, Bucureşti, 1993. 3. Maria Pentilescu, Elvira Georgescu - Fabricarea produselor din lemn Pregătire de bază, manual pentru şcoala de arte şi meserii Anul I, Editura Economică Preuniversitaria, Bucureşti, 2002 4. N.I. Cotta - Proiectarea şi Tehnologia fabricării produselor industrial din lemn, Editura Didactică şi Pedagogică - Bucureşti, 1983 MODUL II: PRELUCRAREA MATERIALULUI LEMNOS NOTĂ INTRODUCTIVĂ Modulul "Prelucrarea materialului lemnos", componentă a ofertei educaţionale (curriculare) pentru calificarea profesională Lutier din domeniul de pregătire profesională Fabricarea produselor din lemn, face parte din pregătirea practică aferentă clasei a XI-a, învăţământ profesional. Modulul are alocat un numărul de 252 ore/an, conform planului de învăţământ, din care: ● 108 ore/an - laborator tehnologic ● 144 ore/an - instruire practică Modulul "Prelucrarea materialului lemnos" este centrat pe rezultate ale învăţării şi vizează dobândirea de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini necesare angajării pe piaţa muncii în una din ocupaţiile specificate în SPP-ul corespunzător calificării profesionale de nivel 3, Lutier, din domeniul de pregătire profesională Fabricarea produselor din lemn sau în continuarea pregătirii într-o calificare de nivel superior. STRUCTURĂ MODUL Corelarea dintre rezultatele învăţării din SPP şi conţinuturile învăţării
┌──────────────────────────────────┬────────────────┐
│URÎ 5: PRELUCRAREA MATERIALULUI │ │
│LEMNOS │ │
├──────────────────────────────────┤ │
│Rezultate ale învăţării codificate│ │
│conform SPP │ │
├──────────────┬─────────┬─────────┼────────────────┤
│Cunoştinţe │Abilităţi│Atitudini│Conţinuturile │
│ │ │ │învăţării │
├──────────────┼─────────┼─────────┼────────────────┤
│ │ │ │Procesul │
│ │ │ │tehnologic de │
│ │ │ │fabricare a │
│ │ │ │instrumentelor │
│ │ │ │muzicale │
│ │ │ │- Clasificarea │
│ │ │ │instrumentelor │
│ │ │ │muzicale cu │
│ │ │ │coarde │
│ │ │ │- Elemente │
│ │ │ │componente ale │
│ │ │ │instrumentelor │
│ │ │ │muzicale cu │
│ │ │ │coarda │
│ │ │ │- Operaţii şi │
│ │ │ │maşini de │
│ │ │ │prelucrare │
│ │ │ │mecanică a │
│ │ │ │reperelor în │
│ │ │ │vederea │
│ │ │ │realizării │
│ │ │ │instrumentelor │
│ │ │ │muzicale: │
│ │ │ │- îndreptare │
│ │ │ │- rindeluire, │
│ │ │ │maşini de │
│ │ │ │îndreptat şi │
│ │ │ │rindeluit │
│ │ │ │- frezare, │
│ │ │ │maşini de frezat│
│ │ │ │- copiere, │
│ │ │ │maşini de copiat│
│ │ │ │- burghiere şi │
│ │ │ │scobire, maşini │
│ │ │ │de burghiat │
│ │ │ │- cepuirea, │
│ │ │ │maşini de cepuit│
│ │ │ │- strunjire, │
│ │ │ │strunguri pentru│
│ │ │ │lemn │
│ │ │ │- şlefuire, │
│ │ │ │maşini de │
│ │ │ │şlefuit │
│ │ │ │a) pentru faţă │
│ │ │ │şi spate: │
│ │ │ │- spintecarea │
│ │ │ │semifabricatului│
│ │ │ │în două părţi │
│ │ │ │simetrice │
│ │ │ │- rindeluirea pe│
│ │ │ │faţa interioară │
│ │ │ │şi cant │
│ │ │ │- îmbinarea pe │
│ │ │ │lăţime prin │
│ │ │ │încleierea, pe │
│ │ │ │canturile │
│ │ │ │rindeluite a │
│ │ │ │celor două părţi│
│ │ │ │- uscarea │
│ │ │ │- trasarea │
│ │ │ │conturului feţei│
│ │ │ │sau spatelui cu │
│5.1.1. │5.2.1 │ │ajutorul unui │
│Operaţii şi │5.2.2. │ │şablon │
│maşini de │5.2.3. │5.3.1. │- tăierea │
│prelucrare │5.2.4. │5.3.2. │conturului cu │
│mecanică a │5.2.5. │5.3.3. │ajutorul │
│reperelor în │5.2.6. │5.3.4. │ferăstrăului │
│vederea │5.2.12. │5.3.5. │panglică │
│realizării │5.2.14. │5.3.6. │- tivirea │
│instrumentelor│5.2.15. │ │grosimii │
│muzicale │5.2.16. │ │marginii cu │
│ │ │ │ajutorul │
│ │ │ │ferăstrăului │
│ │ │ │circular │
│ │ │ │orizontal │
│ │ │ │- executarea │
│ │ │ │bombamentului │
│ │ │ │feţei şi │
│ │ │ │spatelui, cu │
│ │ │ │ajutorul maşinii│
│ │ │ │de frezat prin │
│ │ │ │copiere │
│ │ │ │b) pentru rama │
│ │ │ │cutiei (pereţii │
│ │ │ │laterali) · │
│ │ │ │Eclisele │
│ │ │ │- debitarea din │
│ │ │ │semifabricate, │
│ │ │ │de lamele în │
│ │ │ │grosimi │
│ │ │ │corespunzătoare │
│ │ │ │cu ajutorul │
│ │ │ │discurilor │
│ │ │ │circulare conice│
│ │ │ │- rindeluirea la│
│ │ │ │grosime sau │
│ │ │ │şlefuirea, la │
│ │ │ │maşina de │
│ │ │ │şlefuit cu bandă│
│ │ │ │verticală │
│ │ │ │- curbarea în │
│ │ │ │şabloane │
│ │ │ │- şlefuirea de │
│ │ │ │finisare · │
│ │ │ │Contraeclisele │
│ │ │ │- debitarea │
│ │ │ │radială din │
│ │ │ │semifabricate, │
│ │ │ │în grosimi şi │
│ │ │ │lăţimi │
│ │ │ │corespunzătoare │
│ │ │ │la lungimi egale│
│ │ │ │cu ale eclisei ·│
│ │ │ │Debitarea │
│ │ │ │butucilor şi │
│ │ │ │colţarelor │
│ │ │ │c) pentru gâturi│
│ │ │ │- trasarea │
│ │ │ │formei gâtului │
│ │ │ │- decuparea la │
│ │ │ │ferăstrăul │
│ │ │ │panglică │
│ │ │ │d) Tastiera, │
│ │ │ │cordarul, │
│ │ │ │căluşul, │
│ │ │ │popicul, │
│ │ │ │nasturele, se │
│ │ │ │execută prin │
│ │ │ │debitare, │
│ │ │ │rindeluire, │
│ │ │ │frezare, │
│ │ │ │strunjire, │
│ │ │ │sculptare, │
│ │ │ │decupare etc │
├──────────────┼─────────┼─────────┼────────────────┤
│ │ │ │Defecte de │
│ │ │ │prelucrare │
│ │ │ │mecanică a │
│ │ │ │reperelor: │
│ │ │ │- defecte de │
│5.1.2. Defecte│5.2.7. │ │prelucrare │
│de prelucrare │5.2.8. │5.3.5. │mecanică │
│mecanică a │5.2.13. │5.3.6. │- cauze care duc│
│reperelor │5.2.14. │ │la apariţia │
│ │5.2.15. │ │defectelor │
│ │ │ │- modalităţi de │
│ │ │ │remediere a │
│ │ │ │defectelor de │
│ │ │ │prelucrare │
│ │ │ │mecanică │
├──────────────┼─────────┼─────────┼────────────────┤
│ │ │ │Operaţii, unelte│
│ │ │ │şi dispozitive │
│ │ │ │folosite pentru │
│ │ │ │prelucrarea │
│ │ │ │manuală a │
│ │ │ │lemnului: │
│ │ │ │- ferăstrăul de │
│ │ │ │traforaj, │
│ │ │ │- rindele │
│ │ │ │speciale, │
│ │ │ │- dălţi dure cu │
│ │ │ │muchie teşită, │
│ │ │ │late, înguste, │
│ │ │ │semicirculare, │
│ │ │ │- trusa de dălţi│
│ │ │ │pentru sculptură│
│ │ │ │- sfredele │
│ │ │ │Operaţii la │
│ │ │ │prelucrarea │
│ │ │ │manuală a │
│ │ │ │lemnului: │
│ │ │ │- decuparea │
│ │ │ │răsuflătorilor │
│5.1.3. │ │ │acustice şi a │
│Operaţii şi │5.2.9. │ │căluşului, │
│unelte │5.2.10. │5.3.3. │ferăstrăul de │
│folosite │5.2.11. │5.3.4. │traforaj │
│pentru │5.2.12. │5.3.5. │- rindeluirea │
│prelucrarea │5.2.13. │5.3.6. │exteriorului şi │
│manuală a │5.2.14. │ │interiorului │
│lemnului │5.2.15. │ │feţei şi │
│ │ │ │spatelui, │
│ │ │ │rindele speciale│
│ │ │ │(rindea-degetar)│
│ │ │ │- sculptarea │
│ │ │ │melcului, trusa │
│ │ │ │de dălţi pentru │
│ │ │ │sculptură │
│ │ │ │- practicarea │
│ │ │ │găurilor pentru │
│ │ │ │chei şi │
│ │ │ │executarea │
│ │ │ │locaşurilor │
│ │ │ │pentru coarde, │
│ │ │ │sfredele │
│ │ │ │- curăţirea şi │
│ │ │ │rotunjirea │
│ │ │ │marginilor cu │
│ │ │ │hârtie de │
│ │ │ │şlefuit │
│ │ │ │- încleierea │
│ │ │ │componentelor cu│
│ │ │ │ajutorul │
│ │ │ │dispozitivelor │
│ │ │ │de strângere │
├──────────────┼─────────┼─────────┼────────────────┤
│5.1.4. Norme │ │ │Norme de │
│de securitate │ │ │securitate şi │
│şi sănătate în│5.2.4. │ │sănătate în │
│muncă, PSI şi │5.2.5. │ │muncă, PSI şi │
│protecţie a │5.2.6. │5.3.7. │protecţie a │
│mediului la │5.2.11 │ │mediului la │
│prelucrarea │5.2.14 │ │uscarea naturală│
│materialului │5.2.16 │ │şi prelucrarea │
│lemnos │ │ │materialului │
│ │ │ │lemnos │
└──────────────┴─────────┴─────────┴────────────────┘
LISTA MINIMĂ DE RESURSE MATERIALE (ECHIPAMENTE, UNELTE ŞI INSTRUMENTE, MACHETE, MATERII PRIME ŞI MATERIALE, DOCUMENTAŢII TEHNICE, ECONOMICE, JURIDICE ETC.) NECESARE DOBÂNDIRII REZULTATELOR ÎNVĂŢĂRII (existente în şcoală sau la operatorul economic): - Repere din lemn masiv şi panouri: componente din lemn masiv şi placaj ale instrumentelor muzicale – Scule folosite: cuţite pentru îndreptat şi rindeluit, discuri tăietoare, pânze de ferăstrău, freze monobloc cu alezaj, drepte şi profilate, freze cu coadă, burghir, cuţite pentru strung, materiale pentru şlefuit – Maşini - unelte şi dispozitive pentru prelucrarea mecanică a materialului lemnos: maşina de îndreptat, maşina de rindeluit la grosime, maşini de rindeluit pe 3,4 feţe, maşini de cepuit, maşini de burghiat şi scobit, maşini de frezat, maşina de copiat, strunguri pentru lemn, maşini de şlefuit – Echipament de lucru şi protecţie: capote de protecţie, guri de exhaustare a aşchiilor, sisteme de fixare şi dispozitive de strângere, instalaţii de exhaustare, ventilaţie şi echipamente de protecţie corporală, dispozitive de protecţie specifice – Simboluri de avertizare: semnale sonore, vizuale, avertismente scrise, indicatoare, culori de securitate – Unelte pentru prelucrarea manuală: traforaj, rindele, dălţi, burghie, sfredele, pile, raşpele – Fişe tehnologice pentru repere din lemn masiv şi panouri SUGESTII METODOLOGICE Conţinuturile modulului "Prelucrarea materialului lemnos" trebuie să fie abordate într-o manieră integrată, corelată cu particularităţile şi cu nivelul iniţial de pregătire al elevilor. Prin parcurgerea conţinuturilor prevăzute în curriculum se asigură obţinerea rezultatelor învăţării prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională, respectiv dobândirea de către elevi a cunoştinţelor/abilităţilor/atitudinilor necesare pentru pregătirea materialului lemnos în vederea prelucrării. Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau conţinutul modulului, în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către colectivul instruit. Modulul "Prelucrarea materialului lemnos" are o structură flexibilă, deci poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Pregătirea se recomandă a se desfăşura în laboratoare sau/şi în cabinete de specialitate, ateliere de instruire practică din unitatea de învăţământ sau de la operatorul economic, dotate conform recomandărilor menţionate mai sus. Pregătirea în cabinete/laboratoare/tehnologice/ateliere de instruire practică din unitatea de învăţământ sau de la operatorul economic are importanţă deosebită în atingerea rezultatelor învăţării. Parcurgerea conţinuturilor este obligatorie, iar pentru parcurgerea acestora, profesorul trebuie să studieze Standardul de Pregătire Profesională. Profesorul are libertatea de a dezvolta anumite conţinuturi, numărul de ore alocat fiecărei teme rămânând la latitudinea sa, în funcţie de nivelul de cunoştinţele anterioare ale elevilor, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică, punând accentul pe metode cu caracter preponderent aplicativ şi creativ. Plecând de la principiul includerii, acceptând că fiecare copii este diferit, se va avea în vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea rezultatelor învăţării propuse în Standardul de Pregătire Profesională. Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de învăţare variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev, inclusiv adaptarea la elevii cu CES. Aceste activităţi de învăţare vizează: ● aplicarea metodelor centrate pe elev, activizarea structurilor cognitive şi operatorii ale elevilor, exersarea potenţialului psiho-fizic al acestora, transformarea elevului în coparticipant la propria instruire şi educaţie; ● îmbinarea şi alternarea sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului (documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal, instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu activităţile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, metoda Phillips 6-6, metoda expertului, metoda mozaicului, discuţia Panel, metoda cvintetului, jocul de rol, explozia stelară, metoda ciorchinelui, brainstorming-ul, tehnica 6/3/5, pălăriile gânditoare, cafeneaua, metoda cubului, turul galeriei starburst etc; ● folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele cunoaşterii, prin recurgere la modele concrete cum ar fi modelul experimental, activităţile de documentare, modelarea, observaţia/investigaţia dirijată etc.; ● însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă (ex. studiul individual, investigaţia ştiinţifică, studiul de caz, metoda referatului, metoda proiectului, etc.), care oferă deschiderea spre autoinstruire, spre învăţare continuă (utilizarea surselor de informare: ex. biblioteci, internet, bibliotecă virtuală). Pentru dobândirea rezultatelor învăţării, pot fi derulate următoarele activităţi de învăţare: ● Elaborarea de referate interdisciplinare; ● Activităţi de documentare; ● Vizionări de materiale video (casete video, DVD - uri); ● Problematizarea; ● Demonstraţia; ● Investigaţia ştiinţifică; ● Învăţarea prin descoperire; ● Activităţi practice; ● Studii de caz; ● Jocuri de rol; ● Simulări; ● Elaborarea de proiecte; ● Activităţi bazate pe comunicare şi relaţionare; ● Activităţi de lucru în grup/în echipă. Colectivul de autori propune următoarele lucrări practice: - Identificarea operaţiilor de prelucrare mecanică, ce urmează a fi efectuate, în funcţie de tipul reperelor din lemn masiv, conform fişei tehnologice primite; – Organizarea locului de muncă; – Alegerea maşinilor şi SDV-urilor în funcţie de operaţiile de prelucrare mecanic necesare pentru repere date; – Montarea sculelor necesare pe maşinile de prelucrare mecanică; – Verificarea stării de funcţionare a fiecărei maşini de prelucrare mecanică; – Executarea operaţiilor de prelucrare mecanică pentru reperele date: rindeluire, retezare la lungime finală, cepuire şi scobire, frezare, frezare prin copiere, strunjire, şlefuire: – Remedierea defectelor de prelucrare mecanică a reperelor; – Identificarea operaţiilor de prelucrare manuală, ce urmează a fi efectuate, conform fişei tehnologice primite; – Alegerea uneltelor în funcţie de operaţiile de prelucrare manuală pentru reperele date; – Executarea operaţiilor de prelucrare manuală pentru reperele date; Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului, care are sarcina de a individualiza şi de a adapta procesul didactic la particularităţile resurselor existente. Spre exemplificare, colectivul de autori propune un exemplu de aplicare a metodei de predare - învăţare "ŞTIU - VREAU SĂ ŞTIU - AM ÎNVĂŢAT", pentru tema "Procesul tehnologic de fabricare a instrumentelor muzicale", care vizează următoarele rezultate ale învăţării: Cunoştinţe: 5.1.1. Operaţii şi maşini de prelucrare mecanică a reperelor în vederea realizării instrumentelor muzicale Abilităţi: 5.2.1. Identificarea operaţiilor de prelucrare mecanică, ce urmează a fi efectuate, în funcţie de tipul reperelor din lemn masiv, conform fişei tehnologice primite 5.2.2. Organizarea locului de muncă, 5.2.3. Alegerea maşinilor şi SDV-urilor în funcţie de operaţiile de prelucrare mecanică necesare pentru repere date 5.2.4. Montarea sculelor necesare pe maşinile de prelucrare mecanică 5.2.5. Verificarea stării de funcţionare a fiecărei maşini de prelucrare mecanică 5.2.6. Executarea operaţiilor de prelucrare mecanică pentru reperele date 5.2.12. Măsurarea dimensiunilor reperelor obţinute prin prelucrare şi compararea cu cele din fişa tehnologică 5.2.15. Comunicare/raportarea rezultatelor activităţilor profesionale desfăşurate 5.2.16. Utilizarea corectă a vocabularului comun şi a celui de specialitate la descrierea operaţiilor de prelucrare manuală şi mecanică a materialului lemnos şi a uneltelor/maşinilor utilizate 5.2.17. Utilizarea calculatorului la prelucrarea mecanică cu ajutorul utilajelor moderne (maşini cu comandă numerică) Atitudini: 5.3.1. Colaborarea cu membrii echipei de lucru, în scopul îndeplinirii sarcinilor la locul de muncă 5.3.2. Executarea operaţiilor de prelucrare mecanică sub supraveghere directă, cu un anumit grad de autonomie în execuţie 5.3.3. Asumarea în cadrul echipei de la locul de muncă, a responsabilităţii pentru sarcina de lucru primită 5.3.4. Respectarea succesiunii operaţiilor de prelucrare manuală şi mecanică a reperelor conform fişelor tehnologice 5.3.5. Asumarea iniţiativei în rezolvarea unor probleme 5.3.6. Responsabilizarea pentru asigurarea calităţii reperelor prelucrate manual şi mecanic Tema: Procesul tehnologic de fabricare a instrumentelor muzicale Această metodă valorifică cunoştinţele deja însuşite ca bază în acumularea celor noi; consolidează cunoştinţele şi le extinde prin formularea de întrebări sau exprimarea de nelămuriri cu privire la subiect; stimulează gândirea critică şi sintetică, colaborarea şi comunicarea. Etapele metodei: Profesorul împarte clasa pe grupe şi anunţă tema. Elevii sunt rugaţi să facă o listă cu tot ceea ce ştiu despre tema aleasă; în timp ce elevii alcătuiesc lista, profesorul face la tablă un tabel cu următoarele coloane:
┌────────────────┬──────────────┬───────┐
│ŞTIU │VREAU SĂ ŞTIU │AM │
│ │ │ÎNVĂŢAT│
├────────────────┼──────────────┼───────┤
│speciile │din ce specie │ │
│lemnoase │se execută │ │
│utilizate la │fiecare parte │ │
│fabricarea │componentă a │ │
│instrumentelor │instrumentelor│ │
│muzicale │muzicale? │ │
├────────────────┼──────────────┼───────┤
│ │de ce numai │ │
│ │anumite │ │
│ │elemente │ │
│caracteristicile│componente ale│ │
│lemnului de │instrumentelor│ │
│rezonanţă │muzicale │ │
│ │trebuie │ │
│ │executate din │ │
│ │lemn de │ │
│ │rezonanţă? │ │
├────────────────┼──────────────┼───────┤
│ │cum (operaţii │ │
│ │tehnologice) │ │
│procesul de │şi cu ce │ │
│uscare naturală │(unelte, │ │
│a lemnului şi │scule, maşini,│ │
│evitarea │utilaje) se │ │
│producerii │execută │ │
│defectelor de │elementele │ │
│uscare │componente ale│ │
│ │instrumentelor│ │
│ │muzicale │ │
└────────────────┴──────────────┴───────┘
Se lucrează pe grupe, fiecare grupă va nota câte o idee în prima coloană, cu privire la tema enunţată. Coloana din mijloc va completată cu întrebări, care pot fi produse în urma dezacordului privind unele detalii sau de curiozitate a elevilor. Se lecturează fişa de documentare. În urma lecturii, vor fi aduse completări în primele două coloane, după caz, şi se va scrie în coloana a treia ceea ce elevul a învăţat nou din activitatea desfăşurată. Coloana "Am învăţat" este cea mai importantă, fiind coloana, care completată, justifică utilizarea metodei didactice. Exemplu de fişă de documentare: FIŞĂ DE DOCUMENTARE: Frezarea, maşini de frezat Maşina de frezat cu ax vertical (a se vedea imaginea asociată) 1 - batiu 2 - masă de lucru principală 3 - masa mobilă 4 - motor electric 5 - ax portsculă 6 - freza 7 - arborele maşinii 8 - rigla de ghidaj 9 - braţ 10 - coloană 11 - masa anexă 12 - bară 13 - angrenaj roată dinţată- cremalieră 14 - roată de mână 15 - roată de mână 16 - sanie 17 - ghidaje 18 - mecanism şurub - piuliţă 19 - suport 20 - roată dinţată 21, 22 - sectoare dinţate 23 - cremalieră Reglarea maşinii se face prin următoarele operaţii: Mişcarea I - mişcarea principală de tăiere a sculei tăietoare Mişcarea II - reglarea poziţiei riglei de ghidaj Mişcarea III - reglarea pe verticală a braţului Mişcarea IV - deplasarea mesei anexe pe orizontală Mişcarea V - reglarea înclinării axului sub un unghi de până la 45° Mişcarea VI - reglarea poziţiei pe verticală a sculei tăietoare (freza) Mişcarea VII - reglarea poziţiei pe orizontală a mesei principale SUGESTII PRIVIND EVALUAREA Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care profesorul va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea determină măsura în care elevii au atins rezultatele învăţării stabilite în standardul de pregătire profesională. Evaluarea continuă/formativă este implicită demersului didactic, permiţând atât profesorului, cât şi elevului să cunoască nivelul de achiziţionare a rezultatelor învăţării, să identifice lacunele şi cauzele lor, să facă remedierile care se impun în vederea reglării procesului de predare/învăţare. Evaluarea finală/sumativă, având caracter aplicativ şi integrat, se realizează la sfârşitul procesului de învăţare şi informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor. Pentru a se realiza o evaluare cât mai completă a învăţării este necesar să se aibă în vedere mai ales evaluarea formativă continuă, evaluarea nu numai a produselor activităţii elevilor, ci şi a proceselor de învăţare, a abilităţilor şi atitudinilor dezvoltate. În mod obligatoriu se va asigura corelarea instrumentelor de evaluare cu rezultatele învăţării şi standardul de evaluare asociat unităţii de rezultate ale învăţării, din Standardul de Pregătire Profesională. Vor fi evaluate doar rezultatele învăţării evidenţiate în modul şi nu altele. Pentru evaluarea rezultatelor învăţării prevăzute de programa şcolară se recomandă utilizarea următoarelor instrumente: observarea sistematică, fişe de observare, tema de lucru (în clasă, acasă) concepută în vederea evaluării, proba practică, proiectul, portofoliul, fişe de autoevaluare, teste de evaluare etc. În continuare, se prezintă un exemplu de instrument de evaluare, fişă de observare a probei practice, care vizează următoarele rezultate ale învăţării: Cunoştinţe: 5.1.1. Operaţii şi maşini de prelucrare mecanică a reperelor în vederea realizării instrumentelor muzicale Abilităţi: 5.2.1. Identificarea operaţiilor de prelucrare mecanică, ce urmează a fi efectuate, în funcţie de tipul reperelor din lemn masiv, conform fişei tehnologice primite 5.2.2. Organizarea locului de muncă 5.2.3. Alegerea maşinilor şi SDV-urilor în funcţie de operaţiile de prelucrare mecanică necesare pentru repere date 5.2.4. Montarea sculelor necesare pe maşinile de prelucrare mecanică 5.2.5. Verificarea stării de funcţionare a fiecărei maşini de prelucrare mecanică 5.2.6. Executarea operaţiilor de prelucrare mecanică pentru reperele date 5.2.12. Măsurarea dimensiunilor reperelor obţinute prin prelucrare şi compararea cu cele din fişa tehnologică 5.2.15. Comunicare/raportarea rezultatelor activităţilor profesionale desfăşurate 5.2.16. Utilizarea corectă a vocabularului comun şi a celui de specialitate la descrierea operaţiilor de prelucrare manuală şi mecanică a materialului lemnos şi a uneltelor/maşinilor utilizate 5.2.17. Utilizarea calculatorului la prelucrarea mecanică cu ajutorul utilajelor moderne (maşini cu comandă numerică) Atitudini: 5.3.1. Colaborarea cu membrii echipei de lucru, în scopul îndeplinirii sarcinilor la locul de muncă 5.3.2. Executarea operaţiilor de prelucrare mecanică sub supraveghere directă, cu un anumit grad de autonomie în execuţie 5.3.3. Asumarea în cadrul echipei de la locul de muncă, a responsabilităţii pentru sarcina de lucru primită 5.3.4. Respectarea succesiunii operaţiilor de prelucrare manuală şi mecanică a reperelor conform fişelor tehnologice 5.3.5. Asumarea iniţiativei în rezolvarea unor probleme 5.3.6. Responsabilizarea pentru asigurarea calităţii reperelor prelucrate manual şi mecanic Probă practică de evaluare Tema: Operaţii şi maşini de prelucrare mecanică a reperelor în vederea realizării instrumentelor muzicale Enunţul probei practice: Execută rindeluirea unei piese de cherestea pe două feţe paralele la grosimea de 20 mm şi profilarea canturilor în falţ pe toată lungimea piesei (dimensiunile falţului: lăţimea = 8 mm, adâncimea = 5 mm). SARCINI DE LUCRU : 1. Organizarea locului de muncă 2. Alegerea şi fixarea sculelor 3. Poziţionarea corectă a piesei de cherestea în vederea prelucrării 4. Reglarea maşinii de rindeluit pe patru feţe 5. Verificarea existenţei şi funcţionării dispozitivelor de protecţie a muncii din dotarea maşinii 6. Executarea operaţiei de rindeluire - profilare 7. Verificarea grosimii piesei după rindeluire, folosind şublerul 8. Verificarea dimensiunii falţului, folosind verificatorul şablon 9. Respectarea normelor de sănătate şi securitate în muncă Timp de lucru: 60 min Fişa de observare a probei practice
┌────────────────────────┬──┬───────┬──┐
│Criterii de apreciere a │ │ │ │
│performanţei elevului la│DA│PARŢIAL│NU│
│proba practică │ │ │ │
├────────────────────────┴──┴───────┴──┤
│MODUL DE REALIZARE A PROBEI PRACTICE │
├────────────────────────┬──┬───────┬──┤
│PREGĂTEŞTE LOCUL DE │ │ │ │
│MUNCĂ/PLANIFICAREA │ │ │ │
│SARCINILOR │ │ │ │
├────────────────────────┼──┼───────┼──┤
│Alege şi fixează sculele│ │ │ │
│corespunzătoare │ │ │ │
│operaţiei de │ │ │ │
│rindeluire-profilare │ │ │ │
├────────────────────────┼──┼───────┼──┤
│Poziţionează corect │ │ │ │
│piesa de cherestea în │ │ │ │
│vederea prelucrării │ │ │ │
├────────────────────────┼──┼───────┼──┤
│Reglează maşina de │ │ │ │
│rindeluit pe patru feţe │ │ │ │
├────────────────────────┼──┼───────┼──┤
│Verifică existenţa şi │ │ │ │
│funcţionarea │ │ │ │
│dispozitivelor de │ │ │ │
│protecţie a muncii din │ │ │ │
│dotarea maşinii │ │ │ │
├────────────────────────┼──┼───────┼──┤
│EXECUTĂ SARCINILE DE │ │ │ │
│LUCRU │ │ │ │
├────────────────────────┼──┼───────┼──┤
│Execută operaţia de │ │ │ │
│rindeluire - profilare │ │ │ │
├────────────────────────┼──┼───────┼──┤
│Verifică grosimea piesei│ │ │ │
│după rindeluire, │ │ │ │
│folosind şublerul. │ │ │ │
├────────────────────────┼──┼───────┼──┤
│Verifică dimensiunile │ │ │ │
│falţului, folosind │ │ │ │
│verificatorul şablon. │ │ │ │
├────────────────────────┴──┴───────┴──┤
│COMPORTAMENT/ATITUDINI │
├────────────────────────┬──┬───────┬──┤
│Respectă normele de │ │ │ │
│sănătate şi securitate │ │ │ │
│în muncă │ │ │ │
├────────────────────────┼──┼───────┼──┤
│Întreţine curăţenia la │ │ │ │
│locul de muncă │ │ │ │
├────────────────────────┼──┼───────┼──┤
│Se încadrează în timp │ │ │ │
├────────────────────────┼──┼───────┼──┤
│Prezintă modul de │ │ │ │
│executare a operaţiei de│ │ │ │
│rindeluire-profilare │ │ │ │
└────────────────────────┴──┴───────┴──┘
Fişa de evaluare a probei practice
┌────┬────────────┬─────────────┬─────────┬───────┐
│ │Criterii de │Indicatori de│Punctaj │ │
│Nr. │evaluare │realizare │maxim pe │Punctaj│
│crt.│proba │proba │indicator│acordat│
│ │practică │practică │ │ │
├────┼────────────┼─────────────┼─────────┼───────┤
│ │ │Analizarea │ │ │
│ │ │sarcinii de │ │ │
│ │ │lucru şi │4 │ │
│ │ │identificarea│ │ │
│ │ │modului de │ │ │
│ │ │realizare │ │ │
│ │ ├─────────────┼─────────┼───────┤
│ │ │Alegerea │ │ │
│ │ │maşinii şi │ │ │
│ │ │SDV-urilor în│ │ │
│ │ │funcţie de │ │ │
│ │ │operaţiile de│ │ │
│ │ │prelucrare │6 │ │
│ │ │mecanică │ │ │
│ │ │necesare │ │ │
│ │ │pentru repere│ │ │
│ │ │din lemn │ │ │
│ │ │masiv date │ │ │
│ │ ├─────────────┼─────────┼───────┤
│ │ │Alegerea │ │ │
│ │ │uneltelor în │ │ │
│ │Primirea şi │funcţie de │ │ │
│ │planificarea│operaţiile de│ │ │
│1. │sarcinii de │prelucrare │ │ │
│ │lucru │manuală │6 │ │
│ │ │necesare │ │ │
│ │ │pentru │ │ │
│ │ │reperele din │ │ │
│ │ │lemn masiv │ │ │
│ │ │date │ │ │
│ │ ├─────────────┼─────────┼───────┤
│ │ │Asigurarea │ │ │
│ │ │condiţiilor │ │ │
│ │ │de aplicare a│ │ │
│ │ │normelor cu │ │ │
│ │ │privire la │ │ │
│ │ │securitatea │ │ │
│ │ │şi sănătatea │ │ │
│ │ │în muncă, │4 │ │
│ │ │paza şi │ │ │
│ │ │stingerea │ │ │
│ │ │incendiilor │ │ │
│ │ │şi protecţie │ │ │
│ │ │a mediului la│ │ │
│ │ │prelucrarea │ │ │
│ │ │materialului │ │ │
│ │ │lemnos │ │ │
├────┼────────────┼─────────────┼─────────┼───────┤
│ │ │Execută │ │ │
│ │ │operaţiile de│ │ │
│ │ │prelucrare │ │ │
│ │ │mecanică a │ │ │
│ │ │materialului │ │ │
│ │ │lemnos cu │50 │ │
│ │ │aplicarea │ │ │
│ │ │normelor de │ │ │
│ │Realizarea │sănătate şi │ │ │
│2. │sarcinii de │securitate în│ │ │
│ │lucru │muncă. │ │ │
│ │ ├─────────────┼─────────┼───────┤
│ │ │Execută │ │ │
│ │ │operaţiile de│ │ │
│ │ │prelucrare │ │ │
│ │ │mecanică cu │15 │ │
│ │ │respectarea │ │ │
│ │ │indicaţiilor │ │ │
│ │ │din fişele │ │ │
│ │ │tehnologice │ │ │
├────┼────────────┼─────────────┼─────────┼───────┤
│ │ │Argumentarea │ │ │
│ │ │alegerii │ │ │
│ │ │maşinilor, │ │ │
│ │ │SDV-urilor şi│6 │ │
│ │ │operaţiile │ │ │
│ │ │tehnologice │ │ │
│ │ │executate │ │ │
│ │ ├─────────────┼─────────┼───────┤
│ │Prezentarea │Utilizarea │ │ │
│ │şi │terminologiei│ │ │
│3. │promovarea │de │ │ │
│ │sarcinii │specialitate │ │ │
│ │realizate │în descrierea│ │ │
│ │ │modului de │ │ │
│ │ │executare a │9 │ │
│ │ │operaţiilor │ │ │
│ │ │de prelucrare│ │ │
│ │ │mecanică a │ │ │
│ │ │reperelor din│ │ │
│ │ │lemn masiv şi│ │ │
│ │ │a panourilor │ │ │
├────┼────────────┴─────────────┼─────────┼───────┤
│ │Punctaj final │100 │ │
└────┴──────────────────────────┴─────────┴───────┘
BIBLIOGRAFIE 1. Năstase, V., Zamfira, A., Grigorescu, A. - "Utilajul şi tehnologia fabricării mobilei şi a altor produse finite din lemn", manual pentru clasele a X-a, a XI-a şi a XII-a, licee industriale cu profil de exploatarea şi industrializarea lemnului şi şcoli profesionale anii II, III, IV, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A., Bucureşti, 1997. 2. Mihai, D., Materiale tehnologice pentru industria lemnului. Editura Tehnică, Bucureşti, 1993. 3. Maria Pentilescu, Elvira Georgescu - Fabricarea produselor din lemn Pregătire de bază, manual pentru şcoala de arte şi meserii Anul I, Editura Economică Preuniversitaria, Bucureşti,2002 4. N.I.Cotta - Proiectarea şi Tehnologia fabricării produselor industrial din lemn, Editura Didactică şi Pedagogică - Bucureşti, 1983 5. Profesori: Grînea Ruxandra Sorela, Ionescu Elena, Grigorescu Andrei, Popescu Minodora, Munteanu Aluniţa, Butnariu Liliana, Constantinescu Georgeta, Hrimiuc Corina - Auxiliar curricular "Tehnologia altor produse din lemn", Domeniul Fabricarea produselor din lemn, calificarea Tehnician proiectant produse finite din lemn, clasa a XII-a, 2008. MODUL III: ASAMBLAREA COMPONENTELOR CONFECŢIONATE NOTĂ INTRODUCTIVĂ Modulul "Asamblarea componentelor confecţionate" parte a ofertei educaţionale (curriculare) pentru calificarea profesională Lutier din domeniul de pregătire profesională Fabricarea produselor din lemn, face parte din pregătirea practică aferentă clasei a XI-a, învăţământ profesional. Modulul are alocat un numărul de 126 ore/an, conform planului de învăţământ, din care: ● 54 ore/an - laborator tehnologic ● 72 ore/an - instruire practică Modulul "Asamblarea componentelor confecţionate" este centrat pe rezultate ale învăţării şi vizează dobândirea de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini necesare angajării pe piaţa muncii în una din ocupaţiile specificate în SPP-ul corespunzător calificării profesionale de nivel 3, Lutier, din domeniul de pregătire profesională Fabricarea produselor din lemn sau în continuarea pregătirii într-o calificare de nivel superior. STRUCTURĂ MODUL Corelarea dintre rezultatele învăţării din SPP şi conţinuturile învăţării
┌──────────────────────────────────┬──────────────┐
│URÎ 6: ASAMBLAREA COMPONENTELOR │ │
│CONFECŢIONATE │ │
├──────────────────────────────────┤ │
│Rezultate ale învăţării codificate│ │
│conform SPP │ │
├──────────────┬─────────┬─────────┼──────────────┤
│Cunoştinţe │Abilităţi│Atitudini│Conţinuturile │
│ │ │ │învăţării │
├──────────────┼─────────┼─────────┼──────────────┤
│ │ │ │Operaţii de │
│ │ │ │pregătire a │
│ │ │ │reperelor/ │
│ │ │ │elementelor │
│ │ │ │componente │
│ │ │ │confecţionate,│
│ │ │ │în vederea │
│ │ │ │asamblării: │
│ │ │ │- metode de │
│ │ │ │pregătire │
│ │ │ │specifice │
│ │ │ │reperelor │
│ │ │ │componente ale│
│ │ │ │instrumentelor│
│ │ │ │muzicale │
│6.1.1. │ │ │- tipuri de │
│Operaţii de │ │ │instrumente │
│pregătire a │6.2.1. │ │muzicale de │
│reperelor/ │6.2.2. │6.3.1. │realizat: │
│elementelor │6.2.3. │6.3.2. │instrumente │
│componente │6.2.9. │ │muzicale cu │
│confecţionate,│ │ │coarde şi │
│în vederea │ │ │arcuş (vioară,│
│asamblării │ │ │violă, │
│ │ │ │violoncel şi │
│ │ │ │contrabas) şi │
│ │ │ │a │
│ │ │ │accesoriilor, │
│ │ │ │a │
│ │ │ │instrumentelor│
│ │ │ │cu coarde │
│ │ │ │ciupite │
│ │ │ │(chitară, │
│ │ │ │mandolină, │
│ │ │ │harpă) şi a │
│ │ │ │celor de │
│ │ │ │percuţie │
│ │ │ │(ţambal) şi de│
│ │ │ │suflat (nai). │
├──────────────┼─────────┼─────────┼──────────────┤
│ │ │ │Asamblarea │
│ │ │ │elementelor │
│ │ │ │confecţionate:│
│6.1.2. │ │ │cutia de │
│Asamblarea │ │ │rezonanţă │
│elementelor │ │ │(faţa, │
│confecţionate:│6.2.1. │ │spatele, │
│cutia de │6.2.2. │6.3.3. │eclisa, │
│rezonanţă │6.2.3. │6.3.4. │contraeclisa, │
│(faţa, │6.2.7. │6.3.5. │bara de │
│spatele, │6.2.8. │6.3.6. │rezonanţă) şi │
│eclisa, │6.2.9. │ │gâtul: │
│contraeclisa, │ │ │- procedee de │
│bara de │ │ │asamblare │
│rezonanţă) şi │ │ │- tipuri de │
│gâtul │ │ │asamblări │
│ │ │ │- scule şi │
│ │ │ │materiale │
│ │ │ │adecvate │
├──────────────┼─────────┼─────────┼──────────────┤
│ │ │ │Operaţii de │
│ │ │ │fixare a │
│ │ │ │elementelor: │
│ │ │ │- montarea │
│ │ │ │barelor de │
│ │ │ │rezonanţă pe │
│ │ │ │eclisă, │
│ │ │ │aplicarea │
│ │ │ │plăcii │
│ │ │ │faţă-spate pe │
│ │ │ │conturul │
│ │ │ │eclisei prin │
│ │ │ │presare, │
│ │ │ │montarea │
│ │ │ │gâtului, │
│ │ │ │aplicarea │
│ │ │ │limbii pe gât,│
│ │ │ │aplicarea │
│ │6.2.4. │ │gradaţiilor │
│6.1.3. │6.2.5. │6.3.4. │metalice │
│Operaţii de │6.2.6. │6.3.5. │- proceduri, │
│fixare a │6.2.7. │6.3.6. │unelte şi │
│elementelor: │6.2.8. │ │tehnici de │
│ │6.2.9. │ │asamblare │
│ │ │ │- proceduri de│
│ │ │ │fixare a │
│ │ │ │accesoriilor: │
│ │ │ │montare │
│ │ │ │aplicată pe │
│ │ │ │suprafaţa │
│ │ │ │piesei, │
│ │ │ │montare │
│ │ │ │îngropată, │
│ │ │ │montare │
│ │ │ │semiîngropată,│
│ │ │ │montare │
│ │ │ │aparentă │
│ │ │ │- dispozitive │
│ │ │ │şi materiale │
│ │ │ │necesare │
│ │ │ │- defecte de │
│ │ │ │asamblare │
├──────────────┼─────────┼─────────┼──────────────┤
│6.1.4. Norme │ │ │Norme de │
│de securitate │ │ │securitate şi │
│şi sănătate în│ │ │sănătate în │
│muncă, PSI şi │6.2.7. │ │muncă, PSI şi │
│protecţie a │6.2.8. │6.3.7. │protecţie a │
│mediului la │6.2.9. │ │mediului la │
│asamblarea │ │ │asamblarea │
│componentelor │ │ │componentelor │
│confecţionate │ │ │confecţionate │
└──────────────┴─────────┴─────────┴──────────────┘
LISTA MINIMĂ DE RESURSE MATERIALE (ECHIPAMENTE, UNELTE ŞI INSTRUMENTE, MACHETE, MATERII PRIME ŞI MATERIALE, DOCUMENTAŢII TEHNICE, ECONOMICE, JURIDICE ETC.) NECESARE DOBÂNDIRII REZULTATELOR ÎNVĂŢĂRII (existente în şcoală sau la operatorul economic): - Repere din lemn masiv şi panouri: componente din lemn masiv şi placaj ale instrumentelor muzicale – Unelte, dispozitive şi materiale necesare pentru asamblarea elementelor componente ● Dispozitive şi materiale necesare: dispozitive de fixare şi strângere (scoabe, eclise, chingi, cleşti) ● Lianţi: clei de oase, aracet, prenadez, răşini ● Dispozitive de aplicat adezivi: pensule din păr pentru aplicarea materialelor de lipit ● Accesorii: chei, cordare, limbi, monturi, bărbii, fix-uri, corzi, căluşe – Fişe tehnologice pentru repere din lemn masiv şi panouri – Echipament de lucru şi proiecte: sisteme de fixare şi dispozitive de strângere, instalaţii de exhaustare, ventilaţie şi echipamente de protecţie corporală, dispozitive de protecţie specifice – Instrumente de măsurat trasat, verificat: metru, ruletă, şubler, raportor, micrometru, compas, dreptar, nivelă, echer, zgârieci, şabloane SUGESTII METODOLOGICE Conţinuturile modulului "Asamblarea componentelor confecţionate" trebuie să fie abordate într-o manieră integrată, corelată cu particularităţile şi cu nivelul iniţial de pregătire al elevilor. Prin parcurgerea conţinuturilor prevăzute în curriculum se asigură obţinerea rezultatelor învăţării prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională, respectiv dobândirea de către elevi a cunoştinţelor/abilităţilor/atitudinilor necesare pentru pregătirea materialului lemnos în vederea prelucrării. Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau conţinutul modulului, în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către colectivul instruit. Modulul "Asamblarea componentelor confecţionate" are o structură flexibilă, deci poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Pregătirea se recomandă a se desfăşura în laboratoare sau/şi în cabinete de specialitate, ateliere de instruire practică din unitatea de învăţământ sau de la operatorul economic, dotate conform recomandărilor menţionate mai sus. Pregătirea în cabinete/laboratoare tehnologice/ateliere de instruire practică din unitatea de învăţământ sau de la operatorul economic are importanţă deosebită în atingerea rezultatelor învăţării. Parcurgerea conţinuturilor este obligatorie, iar pentru parcurgerea acestora, profesorul trebuie să studieze Standardul de Pregătire Profesională. Profesorul are libertatea de a dezvolta anumite conţinuturi, numărul de ore alocat fiecărei teme rămânând la latitudinea sa, în funcţie de nivelul de cunoştinţele anterioare ale elevilor, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică, punând accentul pe metode cu caracter preponderent aplicativ şi creativ. Plecând de la principiul includerii, acceptând că fiecare copil este diferit, se va avea în vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea rezultatelor învăţării propuse în Standardul de Pregătire Profesională. Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de învăţare variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev, inclusiv adaptarea la elevii cu CES. Aceste activităţi de învăţare vizează: ● aplicarea metodelor centrate pe elev, activarea structurilor cognitive şi operatorii ale elevilor, exersarea potenţialului psiho-fizic al acestora, transformarea elevului în coparticipant la propria instruire şi educaţie; ● îmbinarea şi alternarea sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului (documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal, instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu activităţile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, metoda Philips 6 - 6, metoda expertului, metoda mozaicului, discuţia Panel, metoda cvintetului, jocul de rol, explozia stelară, metoda ciorchinelui, brainstonming-ul, tehnica 6/3/5, pălăriile gânditoare, cafeneaua, metoda cubului, turul galeriei, starburst etc; ● folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele cunoaşterii, prin recurgere la modele concrete cum ar fi modelul experimental, activităţile de documentare, modelarea, observaţia/investigaţia dirijată etc.; ● însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă (ex. studiul individual, investigaţia ştiinţifică, studiul de caz, metoda referatului, metoda proiectului etc.), care oferă deschiderea spre autoinstruire, spre învăţare continuă (utilizarea surselor de informare: ex. biblioteci, internet, bibliotecă virtuală). Pentru dobândirea rezultatelor învăţării, pot fi derulate următoarele activităţi de învăţare: ● Elaborarea de referate interdisciplinare; ● Activităţi de documentare; ● Vizionări de materiale video (casete video, DVD-uri); ● Problematizarea; ● Demonstraţia; ● Investigaţia ştiinţifică; ● Învăţarea prin descoperire; ● Activităţi practice; ● Studii de caz; ● Jocuri de rol; ● Simulări; ● Elaborarea de proiecte; ● Activităţi bazate pe comunicare şi relaţionare; ● Activităţi de lucru în grup/în echipă. Colectivul de autori propune următoarele lucrări practice: - pregătirea reperelor componente ale instrumentelor muzicale – alegerea elementelor componente specifice instrumentului muzical confecţionat – alegerea SDV-urilor în funcţie de operaţiile de asamblare necesare pentru repere date – executarea fazelor operaţiei de asamblare a unui instrument muzical, baza planului de operaţii din fişa tehnologică dată – alegerea materialelor necesare operaţiei de asamblare – identificarea defectelor de asamblare – remedierea defectelor de asamblare – executarea unor operaţii de măsurare, folosind instrumente specifice de tâmplărie (metrul, ruleta, şublerul, raportorul, micrometrul cu şurub, ceasul micrometric) – operaţii de verificare: scopul operaţiei, instrumente pentru verificarea asamblării – amenajarea locului de muncă Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului, care are sarcina de a individualiza şi de a adapta procesul didactic la particularităţile resurselor existente. Spre exemplificare, colectivul de autori propune un exemplu de aplicare a metodei de predare - învăţare "ORGANIZATORUL GRAFIC", pentru tema "Asamblarea componentelor confecţionate", care vizează următoarele rezultate ale învăţării: Cunoştinţe: 6.1.2. Asamblarea elementelor confecţionate: cutie de rezonanţă (faţa, spatele, eclisa, contraeclisa, bara de rezonanţă) şi gâtul: procedee de asamblare; tipuri de asamblări; scule şi materiale adecvate Abilităţi: 6.2.4. Executarea fazelor operaţiei de asamblare a unui instrument muzical, pe baza planului de operaţii din fişa tehnologică dată 6.2.5. Alegerea materialelor necesare operaţiei de asamblare. 6.2.6. Remedierea defectelor de asamblare a componentelor 6.2.8. Comunicare/raportarea rezultatelor activităţilor profesionale desfăşurate 6.2.9. Utilizarea corectă a vocabularului comun şi a celui de specialitate la descrierea operaţiilor de fixare a elementelor confecţionate Atitudini: 6.3.1. Respectarea cerinţelor ergonomice la locul de muncă 6.3.2. Colaborarea cu membrii echipei de lucru, în scopul îndeplinirii sarcinilor la locul de muncă 6.3.3. Operaţiile de prelucrare mecanică sunt executate sub supravegherea directă a maistrului instructor, existând un grad de autonomie în execuţie 6.3.4. Asumarea în cadrul echipei de la locul de muncă, a responsabilităţii pentru sarcina de lucru primită 6.3.5. Respectarea cu stricteţe a succesiunii operaţiilor tehnologice, conform planului de operaţii 6.3.6. Conştientizarea importanţei operaţiilor de asamblare pentru obţinerea unor produse de calitate 6.3.7. Respectarea normelor de securitate şi sănătate în muncă, pază şi stingere a incendiilor şi protecţie a mediului la asamblare Tema: Asamblarea elementelor confecţionate Tipul lecţiei: Fixare şi sistematizare a cunoştinţelor Utilizarea organizatorilor grafici este o modalitate eficientă de a-i face pe elevi să se gândească, să vizualizeze şi să-şi aranjeze cunoştinţele. Studiile arată că atunci când elevii creează reprezentări non-lingvistice ale cunoştinţelor lor, are loc o creştere a activităţii creierului (Gerlic & Jausovec, 1999). Fie că elevii creează o hartă conceptuală, o diagramă de proces sau o simplă schiţă, ei trebuie să apeleze la capacităţile de analiză pentru a clarifica relaţiile, a-şi organiza gândurile şi a formula planuri sau paşii procesului. Procesul de creare a reprezentărilor îi ajută pe elevi să reţină informaţiile şi le dezvoltă abilitatea de a transmite şi a face schimb de idei în activităţile care se desfăşoară prin colaborare. Principiul metodei constă în plasarea centrală a conceptului, de la care pleacă legăturile sub formă de raze către celelalte concepte secundare. Etapele metodei: Prezentarea de către profesor, a obiectivelor operaţionale propuse Profesorul împarte bilete colorate elevilor. Astfel se vor forma 5 echipe: "Echipa albastră", "Echipa galbenă", "Echipa roz", "Echipa verde" şi "Echipa roşie". Reprezentantul fiecărei echipe va extrage dintr-un coş un bileţel pe care este scrisă câte o operaţie de montare a elementelor (montarea barelor de rezonanţă pe eclisă, aplicarea plăcii faţă-spate pe conturul eclisei prin presare, montarea gâtului, aplicarea limbii pe gât, aplicarea gradaţiilor metalice). În continuare, profesorul face precizări privind modul de rezolvare a sarcinii de lucru: fiecare echipă va realiza un organizator grafic pe o foaie de flip chart prin care va sintetiza toate informaţiile legate de operaţia de asamblare a elementelor confecţionate. Elevii se documentează, identifică informaţiile necesare şi vor realiza organizatorul grafic. După expirarea timpului alocat, fiecare echipă îşi prezintă produsul final. Ceilalţi elevi, din celelalte echipe vor analiza cele expuse de echipa respectivă şi vor face completări/aprecieri. Elevii primesc feed-back din partea profesorul. Elevii vor anexa la portofoliu organizatorii grafici realizaţi. Exemplu de organizator grafic: (a se vedea imaginea asociată) SUGESTII PRIVIND EVALUAREA Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care profesorul va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea determină măsura în care elevii au atins rezultatele învăţării stabilite în standardele de pregătire profesională. Evaluarea continuă/formativă este implicită demersului didactic, permiţând atât profesorului, cât şi elevului să cunoască nivelul de achiziţionare a rezultatelor învăţării, să identifice lacunele şi cauzele lor, să facă remedierile care se impun în vederea reglării procesului de predare/învăţare. Evaluarea finală/sumativă, având caracter aplicativ şi integrat, se realizează la sfârşitul procesului de învăţare şi informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor. Pentru a se realiza o evaluare cât mai completă a învăţării este nevoie să să se aibă în vedere mai ales evaluarea formativă continuă, evaluarea nu numai a produselor activităţii elevilor, ci şi a proceselor de învăţare, a abilităţilor şi atitudinilor dezvoltate. În mod obligatoriu se va asigura corelarea instrumentelor de evaluare cu rezultatele învăţării şi standardul de evaluare asociat unităţii de rezultate ale învăţării, din Standardul de Pregătire Profesionali. Vor fi evaluate doar rezultatele învăţării evidenţiate în modul şi nu altele. Pentru evaluarea rezultatelor învăţării prevăzute în programa şcolară se recomandă utilizarea următoarelor instrumente: observarea sistematică, fişe de observare, tema de lucru (în clasă, acasă) concepută în vederea evaluării, proba practică, proiectul, portofoliul, fişe de autoevaluare, teste de evaluare etc. În continuare, se prezintă un exemplu de instrument de evaluare, activitate practică, care vizează următoarele rezultate ale învăţării: Cunoştinţe: 6.1.2. Asamblarea elementelor confecţionate: cutia de rezonanţă (faţa, spatele, eclisa, contraeclisa, bara de rezonanţă) şi gâtul: procedee de asamblare; tipuri de asamblări; scule şi materiale adecvate Abilităţi: 6.2.4. Executarea fazelor operaţiei de asamblare a unui instrument muzical, pe baza planului de operaţii din fişa tehnologică dată 6.2.5. Alegerea materialelor necesare operaţiei de asamblare. 6.2.6. Remedierea defectelor de asamblare a componentelor 6.2.8. Comunicare/raportarea rezultatelor activităţilor profesionale desfăşurate 6.2.9. Utilizarea corectă a vocabularului comun şi a celui de specialitate la descrierea operaţiilor de fixare a elementelor confecţionate Atitudini: 6.3.1. Respectarea cerinţelor ergonomice la locul de muncă 6.3.2. Colaborarea cu membrii echipei de lucru, în scopul îndeplinirii sarcinilor la locul de muncă 6.3.3. Operaţiile de prelucrare mecanică sunt executate sub supravegherea directă a maistrului instructor, existând un grad de autonomie în execuţie 6.3.4. Asumarea în cadrul echipei de la locul de muncă, a responsabilităţii pentru sarcina de lucru primită 6.3.5. Respectarea cu stricteţe a succesiunii operaţiilor tehnologice, conform planului de operaţii 6.3.6. Conştientizarea importanţei operaţiilor de asamblare pentru obţinerea unor produse de calitate 6.3.7. Respectarea normelor de securitate şi sănătate în muncă, pază şi stingere a incendiilor şi protecţie a mediului la asamblare Data .......... Elev .......... FIŞĂ DE LUCRU: Tipuri de instrumente muzicale cu corzi a) Numiţi instrumentele muzicale din figurile următoare; b) Enumeraţi fazele asamblării acestora. (a se vedea imaginea asociată) Timp de lucru: 15 min Răspunsuri Fişă de lucru: Caracteristicile acustice ale instrumentelor muzicale cu corzi. a) 1) Viori 2) Violoncel 3) Mandolină 4) Vioară 5) Contrabas 6) Chitară b) - formarea ramei cutiei; - curăţirea; - încleierea spatelui şi a feţei cu ajutorul dispozitivelor de strângere; - uscarea; - curăţirea şi rotunjirea marginilor cu hârtie de şlefuit; - frezarea ulucului pentru fileu şi ornamentaţii; - aplicarea fileului şi ornamentaţiilor prin încleiere; - încleierea gâtului; - găurirea butucului inferior şi montarea nasturelui pt. cordar; - introducerea popicului; - finisarea, prin şlefuire manuală. Probă practică de evaluare Tema: Asamblarea elementelor confecţionate Enunţul temei pentru proba de evaluare: Realizează subansamblul "gâtul viorii", conform desenului de mai jos, prin asamblarea elementelor componente. Sarcini de lucru: 1. Selectarea elementelor componente, conform desenului; 2. Alegerea uneltelor, dispozitivelor şi a materialelor necesare operaţiei de asamblare; 3. Executarea operaţiei de asamblare a subansamblului "gâtul viorii" 3.1. Aplicarea materialului de încleiere 3.2. Poziţionarea corectă a pieselor şi introducerea în dispozitivul de asamblare 3.3. Scoaterea pieselor din dispozitivul de presare şi condiţionarea 3.4. Respectarea duratelor de timp specifice fiecărei etape de asamblare 4. Remedierea eventualelor defecte de asamblare a elementelor componente (verificarea încleierii şi îndepărtarea urmelor de adeziv) 5. Respectarea normelor de sănătate şi securitate în muncă Timp de lucru: 120 min (a se vedea imaginea asociată) Fişa de observare a probei practice
┌────────────────────────┬──┬───────┬──┐
│Criterii de apreciere a │ │ │ │
│performanţei elevului la│DA│PARŢIAL│NU│
│proba practică │ │ │ │
├────────────────────────┴──┴───────┴──┤
│MODUL DE REALIZARE A SUBANSAMBLULUI │
├────────────────────────┬──┬───────┬──┤
│PLANIFICĂ SARCINA DE │ │ │ │
│LUCRU │ │ │ │
├────────────────────────┼──┼───────┼──┤
│Selectează elementele │ │ │ │
│componente, conform │ │ │ │
│desenului │ │ │ │
├────────────────────────┼──┼───────┼──┤
│Selectează uneltele, │ │ │ │
│dispozitivele de lucru │ │ │ │
│şi materialele necesare │ │ │ │
│executării │ │ │ │
│subansamblului "gâtul │ │ │ │
│viorii" │ │ │ │
├────────────────────────┼──┼───────┼──┤
│REALIZEAZĂ "GÂTUL │ │ │ │
│VIORII", RESPECTÂND │ │ │ │
│TEHNOLOGIA SPECIFICĂ DE │ │ │ │
│ASAMBLARE │ │ │ │
├────────────────────────┼──┼───────┼──┤
│Aplică materialul de │ │ │ │
│încleiere │ │ │ │
├────────────────────────┼──┼───────┼──┤
│Respectă durata "fazei │ │ │ │
│deschise" │ │ │ │
├────────────────────────┼──┼───────┼──┤
│Poziţionarea corectă a │ │ │ │
│pieselor şi introducerea│ │ │ │
│în dispozitivul de │ │ │ │
│asamblare │ │ │ │
├────────────────────────┼──┼───────┼──┤
│Respectarea timpului de │ │ │ │
│presare │ │ │ │
├────────────────────────┼──┼───────┼──┤
│Scoaterea pieselor din │ │ │ │
│dispozitivul de presare │ │ │ │
│şi condiţionarea │ │ │ │
├────────────────────────┼──┼───────┼──┤
│Verificarea încleierii │ │ │ │
│şi îndepărtarea urmelor │ │ │ │
│de adeziv │ │ │ │
├────────────────────────┴──┴───────┴──┤
│COMPORTAMENT/ATITUDINI │
├────────────────────────┬──┬───────┬──┤
│Respectă normele de │ │ │ │
│sănătate şi securitate │ │ │ │
│în muncă │ │ │ │
├────────────────────────┼──┼───────┼──┤
│Întreţine curăţenia la │ │ │ │
│locul de muncă │ │ │ │
├────────────────────────┼──┼───────┼──┤
│Se încadrează în timp │ │ │ │
├────────────────────────┼──┼───────┼──┤
│Prezintă sarcinile de │ │ │ │
│lucru, utilizând │ │ │ │
│terminologia de │ │ │ │
│specialitate │ │ │ │
└────────────────────────┴──┴───────┴──┘
Fişa de evaluare a probei practice
┌────┬────────────┬──────────────┬─────────┬───────┐
│ │Criterii de │ │Punctaj │ │
│Nr. │evaluare │Indicatori de │maxim pe │Punctaj│
│crt.│proba │realizare │indicator│acordat│
│ │practică │ │ │ │
├────┼────────────┼──────────────┼─────────┼───────┤
│ │ │Analizarea │ │ │
│ │ │cerinţelor │ │ │
│ │ │pentru fiecare│ │ │
│ │ │sarcină de │ │ │
│ │ │lucru şi │6 │ │
│ │ │identificarea │ │ │
│ │ │posibilelor │ │ │
│ │ │căi de │ │ │
│ │ │realizare │ │ │
│ │ ├──────────────┼─────────┼───────┤
│ │ │Identificarea │ │ │
│ │ │sistemului şi │ │ │
│ │ │a │ │ │
│ │ │dispozitivelor│7 │ │
│ │ │necesare │ │ │
│ │ │pentru │ │ │
│ │ │asamblarea │ │ │
│ │ │componentelor │ │ │
│ │Primirea şi ├──────────────┼─────────┼───────┤
│ │planificarea│Alegerea │ │ │
│1. │sarcinii de │materialelor │ │ │
│ │lucru │necesare │ │ │
│ │ │pentru │7 │ │
│ │ │asamblarea │ │ │
│ │ │unui produs │ │ │
│ │ │dat │ │ │
│ │ ├──────────────┼─────────┼───────┤
│ │ │Asigurarea │ │ │
│ │ │condiţiilor de│ │ │
│ │ │aplicare a │ │ │
│ │ │normelor cu │ │ │
│ │ │privire la │ │ │
│ │ │securitatea şi│ │ │
│ │ │sănătatea în │5 │ │
│ │ │muncă, paza şi│ │ │
│ │ │stingerea │ │ │
│ │ │incendiilor şi│ │ │
│ │ │protecţie a │ │ │
│ │ │mediului la │ │ │
│ │ │asamblarea │ │ │
│ │ │componentelor │ │ │
├────┼────────────┼──────────────┼─────────┼───────┤
│ │ │Executarea │ │ │
│ │ │operaţiilor │ │ │
│ │ │tehnologice, │ │ │
│ │ │respectând │45 │ │
│ │ │succesiunea │ │ │
│ │ │conform │ │ │
│ │ │planului de │ │ │
│ │ │operaţii. │ │ │
│ │ ├──────────────┼─────────┼───────┤
│ │ │Efectuarea │ │ │
│ │Realizarea │operaţiilor de│ │ │
│2. │sarcinii de │asamblare a │ │ │
│ │lucru │componentelor │ │ │
│ │ │cu respectarea│ │ │
│ │ │normelor cu │ │ │
│ │ │privire la │15 │ │
│ │ │securitatea şi│ │ │
│ │ │sănătatea în │ │ │
│ │ │muncă, paza şi│ │ │
│ │ │stingerea │ │ │
│ │ │incendiilor şi│ │ │
│ │ │protecţie a │ │ │
│ │ │mediului. │ │ │
├────┼────────────┼──────────────┼─────────┼───────┤
│ │ │Argumentarea │ │ │
│ │ │alegerii │ │ │
│ │ │procedeelor de│6 │ │
│ │ │asamblare la │ │ │
│ │ │realizarea │ │ │
│ │ │subansamblului│ │ │
│ │Prezentarea ├──────────────┼─────────┼───────┤
│ │şi │Utilizarea │ │ │
│3. │promovarea │terminologiei │ │ │
│ │sarcinii │de │ │ │
│ │realizate │specialitate │ │ │
│ │ │în descrierea │9 │ │
│ │ │modului de │ │ │
│ │ │executare a │ │ │
│ │ │operaţiilor de│ │ │
│ │ │asamblare a │ │ │
│ │ │componentelor │ │ │
├────┼────────────┴──────────────┼─────────┼───────┤
│ │Punctaj final │100 │ │
└────┴───────────────────────────┴─────────┴───────┘
BIBLIOGRAFIE 1. Năstase, V., Zamfira, A., Grigorescu, A. - "Utilajul şi tehnologia fabricării mobilei şi a altor produse finite din lemn", manual pentru clasele a X-a, a XI-a şi a XII-a, licee industriale cu profil de exploatarea şi industrializarea lemnului şi şcoli profesionale anii II, III, IV, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A., Bucureşti, 1997. 2. Florescu, I., Nicoară, D - Tehnologii moderne în fabricarea mobilei, Editura Tehnică, Bucureşti 3. Grigorescu, A., Hrimiuc, C., Constantinescu, G, ş.a. - Auxiliare curriculare - Domeniul - Fabricarea produselor din lemn. Nivel 1, Nivel 2, Nivel 3 - Bucureşti - CNDIPT 2004-2007. 4. Pentilescu M., Hrimiuc C.L., Ionescu S. - Curriculum pentru clasa a XI-a, învăţământ profesional, Calificarea profesională Tâmplar universal, Domeniul de pregătire profesională: Fabricarea produselor din lemn, 2018 MODUL IV: TEHNOLOGIA FINISĂRII INSTRUMENTELOR MUZICALE CU CORZI NOTĂ INTRODUCTIVĂ Modulul "Tehnologia finisării instrumentelor muzicale cu corzi", componentă a ofertei educaţionale (curriculare) pentru calificarea profesională Lutier din domeniul de pregătire profesională Fabricarea produselor din lemn, face parte din pregătirea practică aferentă clasei a XI- a, învăţământ profesional. Modulul are alocat un numărul de 126 ore/an, conform planului de învăţământ, din care: ● 54 ore/an - laborator tehnologic ● 72 ore/an - instruire practică Modulul "Tehnologia finisării instrumentelor muzicale cu corzi" este centrat pe rezultate ale învăţării şi vizează dobândirea de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini necesar angajării pe piaţa muncii în una din ocupaţiile specificate în SPP-ul corespunzător calificării profesionale de nivel 3, Lutier, din domeniul de pregătire profesională Fabricarea produselor din lemn sau în continuarea pregătirii într-o calificare de nivel superior. STRUCTURĂ MODUL Corelarea dintre rezultatele învăţării din SPP şi conţinuturile învăţării
┌──────────────────────────────────┬───────────────┐
│URÎ 7: FINISAREA INSTRUMENTELOR │ │
│MUZICALE │ │
├──────────────────────────────────┤ │
│Rezultate ale învăţării codificate│ │
│conform SPP │ │
├──────────────┬─────────┬─────────┼───────────────┤
│Cunoştinţe │Abilităţi│Atitudini│Conţinuturile │
│ │ │ │învăţării │
├──────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┤
│ │ │ │Procedee de │
│ │ │ │finisare: │
│ │ │ │- finisarea │
│ │ │ │transparentă: │
│ │ │ │· materiale │
│ │ │ │tehnologice: │
│ │ │ │ulei, │
│ │ │ │coloranţi, │
│ │ │ │lacuri din │
│ │ │ │răşini naturale│
│ │ │ │pe bază de │
│ │7.2.1. │ │alcooli sau │
│7.1.1.Procedee│7.2.2. │7.3.1. │ulei, lacuri │
│de finisare │7.2.13 │ │nitrocelulozice│
│ │7.2.14 │ │şi │
│ │ │ │poliuretanice, │
│ │ │ │lacuri │
│ │ │ │ecologice │
│ │ │ │- finisarea │
│ │ │ │opacă │
│ │ │ │· materiale │
│ │ │ │tehnologice: │
│ │ │ │emailuri │
│ │ │ │nitrocelulozice│
│ │ │ │şi │
│ │ │ │poliuretanice │
├──────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┤
│ │ │ │Operaţii de │
│ │ │ │pregătire a │
│ │ │ │suportului │
│ │ │ │lemnos pentru │
│ │ │ │finisare şi │
│ │ │ │materiale │
│ │ │ │tehnologice │
│7.1.2.Operaţii│ │ │utilizate: │
│de pregătire a│7.2.3. │ │- desprăfuire, │
│suportului │7.2.4. │7.3.2 │decolorare, │
│lemnos pentru │7.2.13 │7.3.5. │colorare, │
│finisare şi │7.2.14. │7.3.7. │umplerea │
│materiale │7.2.18. │ │texturii │
│tehnologice │ │ │lemnului │
│utilizate │ │ │- materiale │
│ │ │ │tehnologice: │
│ │ │ │umplutori de │
│ │ │ │pori, substanţe│
│ │ │ │pentru │
│ │ │ │decolorarea │
│ │ │ │lemnului, │
│ │ │ │coloranţi │
├──────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┤
│ │ │ │Tehnologii de │
│ │ │ │aplicare a │
│ │ │ │materialelor de│
│7.1.3. │ │ │finisare: │
│Tehnologii de │7.2.5. │7.3.1. │- manual, prin │
│aplicare a │7.2.13 │7.3.2. │pensulare │
│materialelor │7.2.14. │7.3.3. │- prin │
│de finisare │7.2.18. │7.3.4. │pulverizare │
│ │ │ │- defecte la │
│ │ │ │aplicarea │
│ │ │ │materialelor de│
│ │ │ │finisare │
├──────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┤
│ │ │7.3.1. │Instalaţii de │
│ │7.2.3. │7.3.2. │finisare │
│7.1.4. │7.2.4. │7.3.4. │- instalaţia de│
│Instalaţii de │7.2.5. │7.3.5. │pulverizare │
│finisare │7.2.6. │7.3.6. │- instalaţia de│
│ │7.2.7. │7.3.7. │aplicare prin │
│ │ │ │imersie │
├──────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┤
│ │ │ │Uscarea │
│ │ │ │peliculelor de │
│ │ │ │finisare: │
│7.1.5. Uscarea│7.2.8. │7.3.3. │- uscare │
│peliculelor de│7.2.11. │7.3.4. │naturală a │
│finisare │ │7.3.5. │peliculei │
│ │ │ │- uscare │
│ │ │ │artificială a │
│ │ │ │peliculei │
├──────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┤
│ │ │ │Operaţii de │
│ │ │ │prelucrare a │
│ │ │ │peliculelor de │
│ │ │ │finisare │
│ │7.2.9. │ │- operaţii de │
│7.1.6. │7.2.10. │ │prelucrare a │
│Operaţii de │7.2.12. │ │peliculei de │
│prelucrare a │7.2.13 │7.3.3. │finisare şi │
│peliculelor de│7.2.14. │7.3.6. │materiale │
│finisare │7.2.17. │ │tehnologice │
│ │7.2.18. │ │folosite │
│ │ │ │- defecte de │
│ │ │ │şlefuire şi │
│ │ │ │lustruire a │
│ │ │ │peliculei de │
│ │ │ │finisare │
├──────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┤
│ │ │ │Criterii de │
│ │ │ │calitate │
│ │ │ │- instrumentele│
│ │ │ │muzicale │
│ │ │ │finisate nu │
│ │ │ │trebuie să │
│ │ │ │prezinte │
│ │ │ │zgârieturi, │
│ │ │ │fisuri sau │
│ │7.2.11. │ │rupturi │
│7.1.7. │7.2.12. │ │- pelicula de │
│Criterii de │7.2.13. │7.3.7. │lac trebuie să │
│calitate │7.2.14. │ │fie uniformă, │
│ │7.2.15. │ │fără urme de │
│ │ │ │scurgeri, │
│ │ │ │incluziuni de │
│ │ │ │aer sau │
│ │ │ │exfolieri │
│ │ │ │- instrumentele│
│ │ │ │muzicale sunt │
│ │ │ │verificate ca │
│ │ │ │sunet şi │
│ │ │ │acordate │
├──────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┤
│7.1.8. Norme │ │ │Norme de │
│de securitate │ │ │securitate şi │
│şi sănătate în│ │ │sănătate în │
│muncă, PSI şi │7.2.16. │ │muncă, PSI şi │
│protecţie a │7.2.17. │7.3.8. │protecţie a │
│mediului la │7.2.18. │ │mediului la │
│finisarea │ │ │finisarea │
│instrumentelor│ │ │instrumentelor │
│muzicale cu │ │ │muzicale cu │
│corzi │ │ │corzi │
└──────────────┴─────────┴─────────┴───────────────┘
LISTA MINIMĂ DE RESURSE MATERIALE (ECHIPAMENTE, UNELTE ŞI INSTRUMENTE, MACHETE, MATERII PRIME ŞI MATERIALE, DOCUMENTAŢII TEHNICE, ECONOMICE, JURIDICE ETC.) NECESARE DOBÂNDIRII REZULTATELOR ÎNVĂŢĂRII (existente în şcoală sau la operatorul economic): - Materiale specifice operaţiilor de finisare: pentru pregătirea suportului lemnos în vederea finisării, pentru finisare, pentru prelucrarea peliculei – Instalaţii: aparate de pulverizat, cabină de pulverizat cu hidrofiltru – Materiale diverse pentru conservare şi tratare: diluanţi, uleiuri, ceară, vopsele pe bază de ulei tempera, emailuri, pensule, spatulă sau cuţit pentru umplerea suprafeţelor neregulate cu material de chituit – Echipament de lucru şi protecţie: vestimentaţie şi echipamente de protecţie corporală SUGESTII METODOLOGICE Conţinuturile modulului "Tehnologia finisării instrumentelor muzicale cu corzi" trebuie să fie abordate într-o manieră integrată, corelată cu particularităţile şi cu nivelul iniţial de pregătire al elevilor. Prin parcurgerea conţinuturilor prevăzute în curriculum se asigură obţinerea rezultatelor învăţării prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională, respectiv dobândirea de către elevi a cunoştinţelor/abilităţilor/atitudinilor necesare pentru pregătirea materialului lemnos în vederea prelucrării. Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau conţinutul modulului, în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către colectivul instruit. Modulul "Tehnologia finisării instrumentelor muzicale cu corzi" are o structură flexibilă, deci poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Pregătirea se recomandă a se desfăşura în laboratoare sau/şi în cabinete de specialitate, ateliere de instruire practică din unitatea de învăţământ sau de la operatorul economic, dotate conform recomandărilor menţionate mai sus. Pregătirea în cabinete/laboratoare tehnologice/ateliere de instruire practică din unitatea de învăţământ sau de la operatorul economic are importanţă deosebită în atingerea rezultatelor învăţării. Parcurgerea conţinuturilor este obligatorie, iar pentru parcurgerea acestora, profesorul trebuie să studieze Standardul de Pregătire Profesională. Profesorul are libertatea de a dezvolta anumite conţinuturi, numărul de ore alocat fiecărei teme rămânând la latitudinea sa, în funcţie de nivel de cunoştinţele anterioare ale elevilor, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică, punând accentul pe metode cu caracter preponderent aplicativ şi creativ. Plecând de la principiul includerii, acceptând că fiecare copil este diferit, se va avea în vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea rezultatelor învăţării propuse în Standardul de Pregătire Profesională. Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de învăţare variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev, inclusiv adaptarea la elevii cu CES. Aceste activităţi de învăţare vizează: ● aplicarea metodelor centrate pe elev, activizarea structurilor cognitive şi operatorii ale elevilor, exersarea potenţialului psiho-fizic al acestora, transformarea elevului în coparticipant la propria instruire şi educaţie; ● îmbinarea şi alternarea sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului (documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal, instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu activităţile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, metoda Phillips 6-6, metoda expertului, metoda mozaicului, discuţia Panel, metoda cvintetului, jocul de rol, explozia stelară, metoda ciorchinelui, brainstorming-ul, tehnica 6/3/5, pălăriile gânditoare, cafeneaua, metoda cubului, turul galeriei, starburst etc; ● folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele cunoaşterii, prin recurgere la modele concrete cum ar fi modelul experimental, activităţile de documentare, modelarea, observaţia/investigaţia dirijată etc.; ● însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă (ex. studiul individual, investigaţia ştiinţifică, studiul de caz, metoda referatului, metoda proiectului etc.), care oferă deschiderea spre autoinstruire, spre învăţare continuă (utilizarea surselor de informare: ex. biblioteci, internet, bibliotecă virtuală). Pentru dobândirea rezultatelor învăţării, pot fi derulate următoarele activităţi de învăţare: ● Elaborarea de referate interdisciplinare; ● Activităţi de documentare; ● Vizionări de materiale video (casete video, DVD-uri); ● Problematizarea; ● Demonstraţia: ● Investigaţia ştiinţifică; ● Învăţarea prin descoperire; ● Activităţi practice; ● Studii de caz; ● Jocuri de rol; ● Simulări; ● Elaborarea de proiecte; ● Activităţi bazate pe comunicare şi relaţionare; ● Activităţi de lucru în grup/în echipă. Colectivul de autori propune următoarele lucrări practice: ● Efectuarea operaţiilor de pregătire necesare (desprăfuire, decolorare, albire, colorare, umplerea porilor) pentru finisarea produsului dat, prin utilizarea corespunzătoare a materialelor tehnologice ● Aplicarea lacurilor prin pulverizare; ● Executarea operaţiilor de prelucrare a peliculei de finisare; ● Remedierea defectelor de şlefuire şi lustruire peliculelor de finisare. Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului care are sarcina de a individualiza şi de a adapta procesul didactic la particularităţile resurselor existente. Spre exemplificare, colectivul de autori propune un exemplu de aplicare a metodei de predare - învăţare "LECŢIA VIZITĂ" cu aplicabilitate şi a "ÎNVĂŢĂRII PRIN DESCOPERIRE' pentru tema "Pulverizarea", care vizează următoarele rezultate ale învăţării: Cunoştinţe: 7.1.3. Tehnologii de aplicare a materialelor de finisare Abilităţi: 7.2.2. Identificarea procedeului de finisare pentru un produs dat 7.2.3. Identificarea operaţilor de pregătire necesare pentru un produs dat 7.2.5. Identificarea tehnologiei de aplicare a materialelor de finisare pentru un produs dat 7.2.17. Comunicare/raportarea rezultatelor activităţilor profesionale desfăşurate 7.2.18. Utilizarea corectă a vocabularului comun şi a celui de specialitate la descrierea operaţiilor şi instalaţiilor utilizate la finisarea produsului dat Atitudini: 7.3.1. Asumarea iniţiativei în stabilirea tehnologiei de finisare pentru un produs dat 7.3.2. Respectarea cerinţelor ergonomice la locul de muncă 7.3.3. Colaborarea cu membrii echipei de lucru, în scopul îndeplinirii sarcinilor la locul de muncă 7.3.4. Operaţiile tehnologice sunt executate sub supravegherea directă a maistrului instructor, existând un grad de autonomie în execuţie Tema: Tehnologia de aplicare a materialelor de finisare prin pulverizare Lecţie - vizită Profesorul realizează împreună cu elevii o vizită de documentare în cadrul unei firme de fabricare a instrumentelor muzicale. Această activitate didactică, organizată şi proiectată sub forma unei deplasări de studiu, are ca obiectiv instructiv - cognitiv principal lărgirea şi aprofundarea cunoştinţelor acumulate, legarea lor de practică. Vizita didactică presupune pregătirea temeinică a modului de desfăşurare, stabilirea unor sarcini, acţiuni care să menţină atenţia participanţilor pe toată durata desfăşurării şi să se finalizeze cu concluzii. Etapele lecţiei vizită sunt: ● pregătirea vizitei; ● desfăşurarea vizitei; ● valorificarea rezultatelor obţinute: în timpul vizitei, la terminarea vizitei obiectivului, la şcoală. Caracterul aplicativ şi activ-participativ al metodei se bazează pe învăţarea prin descoperire, prin care elevul învaţă lucruri noi, sub îndrumarea cadrului didactic. Observarea permite elevilor percepţia directă a fenomenelor, detectarea şi extragerea informaţiilor noi prin eforturi proprii. Pe parcursul lecţiei vizită elevii vor avea ca sarcină concretă de învăţare observarea unei faze a procesului tehnologic de fabricare a instrumentelor muzicale, respectiv finisarea, care se desfăşoară în unitatea productivă. ● Captarea atenţiei şi informarea elevului cu privire la procesul urmărit Profesorul captează atenţia elevilor prin prezentarea unor componente ale instrumentelor muzicale finisate prin procedeul pulverizării, apoi explică elevilor acest procedeu, care urmează a fi urmărit. ● Dirijarea învăţării prin descoperire şi obţinerea performanţei Elevii se grupează câte doi, fiecare pereche primeşte câte o fişă de documentare pentru a se familiariza cu metoda de finisare a reperelor prin pulverizare. Urmăresc apoi, în condiţii reale de muncă, succesiunea operaţiilor finisării, metoda aplicării materialelor de finisare prin pulverizare, având în vedere noţiunile cuprinse în fişa documentare. Elevii vor învăţa să-şi înregistreze observaţiile. Acestea vor conţine câteva puncte importante, ca de exemplu: data, tema lecţiei/titlul procesului tehnologic urmărit, materiile prime, materialele şi utilajele folosite, ipotezele de lucru (dacă au fost date anticipat), secvenţele/etapele procesului tehnologic urmărit/investigat, rezultatele, observaţiile, concluziile proprii. În timpul observării procedeului finisării prin pulverizare elevii pot adresa întrebări profesorului. ● Asigurarea feed-back-ului ş! evaluarea performanţei Profesorul va confirma corectitudinea datelor şi observaţiilor făcute şi va urmări performanţa elevilor, urmând să obţină feed-back-ul la clasă în urma unei verificări orale şi/sau scrise. FIŞĂ DE COLECTARE A DATELOR Numele elevului: Data: Tema/Titlul procesului tehnologic urmărit:
┌──┬─────────────────────────────────┬─┐
│1.│Materii prime (repere) │ │
├──┼─────────────────────────────────┼─┤
│2.│Materiale tehnologice │ │
├──┼─────────────────────────────────┼─┤
│3.│Instalaţii şi aparate folosite │ │
├──┼─────────────────────────────────┼─┤
│4.│Secvenţele/etapele procesului │ │
│ │tehnologic urmărit │ │
└──┴─────────────────────────────────┴─┘
Observaţii, concluzii proprii : FIŞĂ DE DOCUMENTARE Modulul: Tehnologia finisării instrumentelor muzicale Tema: Tehnologia de aplicare a materialelor de finisare prin pulverizare (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) SUGESTII PRIVIND EVALUAREA Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care profesorul va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea determină măsura în care elevii au atins rezultatele învăţării stabilite în standardul de pregătire profesională. Evaluarea continuă/formativă este implicită demersului didactic, permiţând atât profesorului, cât şi elevului să cunoască nivelul de achiziţionare a rezultatelor învăţării, să identifice lacunele şi cauzele lor, să facă remedierile care se impun în vederea reglării procesului de predare/învăţare. Evaluarea finală/sumativă, având caracter aplicativ şi integrat, se realizează la sfârşitul procesului de învăţare şi informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor. Pentru a se realiza o evaluare cât mai completă a învăţării este necesar să se aibă în vedere mai ales evaluarea formativă continuă, evaluarea nu numai a produselor activităţii elevilor, ci şi a proceselor de învăţare, a abilităţilor şi atitudinilor dezvoltate. În mod obligatoriu se va asigura corelarea instrumentelor de evaluare cu rezultatele învăţării şi standardul de evaluare asociat unităţii de rezultate ale învăţării, din Standardul de Pregătire Profesională. Vor fi evaluate doar rezultatele învăţării evidenţiate în modul şi nu altele. Pentru evaluarea rezultatelor învăţării prevăzute de programa şcolară se recomandă utilizarea următoarelor instrumente: observarea sistematică, fişe de observare, tema de lucru (în clasă, acasă) concepută în vederea evaluării, proba practică, proiectul, portofoliul, fişe de autoevaluare, teste de evaluare etc. În continuare, se prezintă un exemplu de instrumente de evaluare, test de evaluare, care vizează următoarele rezultate ale învăţării: Cunoştinţe: 7.1.3. Tehnologii de aplicare a materialelor de finisare Abilităţi: 7.2.1. Identificarea procedeului de finisare, a operaţiilor de pregătire necesare şi a tehnologiei de finisare pentru un produs dat 7.2.17. Comunicare/raportarea rezultatelor activităţilor profesionale desfăşurate 7.2.18. Utilizarea corecta a vocabularului comun şi a celui de specialitate la descrierea operaţiilor şi instalaţiilor utilizate la finisarea produsului dat Atitudini: 7.3.1. Asumarea iniţiativei în stabilirea tehnologiei de finisare pentru un produs dat 7.3.2. Respectarea cerinţelor ergonomice la locul de muncă 7.3.3. Colaborarea cu membrii echipei de lucru, în scopul îndeplinirii sarcinilor la locul de muncă 7.3.4. Operaţiile tehnologice sunt executate sub supraveghere directă, existând un grad de autonomie în execuţie TEST DE EVALUARE Tema: Tehnologia de aplicare a materialelor de finisare prin pulverizare SUBIECT I (20 puncte) I.1. Pentru fiecare cerinţă de mai jos, încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect: 1. Distanţa la care trebuie ţinut aparatul de pulverizat faţă de suprafaţa de finisare este de: a. ~ 100 mm; b. < 150 mm; c. > 200 mm; d. ~ 250 mm. 2. Metoda de aplicare a lacului cu aparatul de pulverizat este pulverizarea: a. în câmp electrostatic; b. hidraulică; c. mecanică; d. pneumatică. 3. Prin metoda pulverizării se finisează: a. canturile reperelor drepte şi profilate; b. pereţii laterali pentru dulapurile de haine; c. scheletele de fotolii; d. suprafeţele plane ale reperelor. 4. Cabina de pulverizare serveşte pentru: a. facilitarea operaţiei de finisare; b. filtrarea aerului de particulele de lac; c. îmbunătăţirea calităţii finisării; d. mărirea productivităţii la finisare. 5. Poziţia corectă a aparatului de pulverizat este: a. înclinat la 3°; b. înclinat la 45°; c. paralel cu suprafaţa de pulverizat; d. perpendicular pe suprafaţa de pulverizat. I.2. Citiţi cu atenţie enunţurile (a, b, c, d, e) şi notaţi în dreptul fiecăruia litera A, dacă apreciaţi că enunţul este adevărat sau litera F dacă apreciaţi că enunţul este fals. a. Aplicarea soluţiilor de lac încălzite conduce la obţinerea unei aderenţe mai bune a peliculei şi reducerea duratei de uscate. b. Aparatul de pulverizat trebuie ţinut în poziţie perpendiculară pe suprafaţa de finisat. c. La cabina de pulverizare, filtrul uscat este format dintr-o perdea continuă de apă. d. Vâscozitatea lacului se măsoară cu cupa STAS \'f8 4 mm. e. Duzele aparatului de pulverizat au diametre de 0,5 .... 1,8 (2,5) mm. SUBIECTUL II (30 puncte) Imaginea următoare reprezintă formarea jetului la aparatul de pulverizat. (a se vedea imaginea asociată) Rezolvaţi următoarele cerinţe: a. Precizaţi tipul procedeului pulverizării, definiţia şi suprafeţele pentru finisarea cărora este folosit; b. Precizaţi şi definiţi alte două procedee de finisare care le cunoaşteţi; c. Identificaţi elementele notate cu cifre. SUBIECTUL III (40 puncte) Studiaţi cu atenţie imaginea de mai jos şi rezolvaţi următoarele cerinţe: (a se vedea imaginea asociată) a. Identificaţi instalaţia din imagine. b. Precizaţi rolul instalaţiei din imagine; c. Denumiţi reperele notate cu: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 8, 9, 10, 11, 13, 14, 15, 16, 17. BAREM DE EVALUARE ŞI NOTARE Tema: Tehnologia de aplicare a materialelor de finisare prin pulverizare Se acordă 10 puncte din oficiu. Subiectul. I. TOTAL: 20 puncte I.1. 10 puncte 1 - d; 2 - a; 3 - b; 4 - a; 5 - a. Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2 puncte (2p x 5 = 10 p); pentru răspuns greşit sau lipsa acestuia, 0 puncte. 1.2. 10 puncte a - A; b - F; c - F; d - A; e - A. Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2 puncte (2p x 5 = 10 p); pentru răspuns greşit sau lipsa acestuia, 0 puncte. Subiectul. II. TOTAL: 30 puncte a. 14 p Pulverizare pneumatică - constă în transformarea lacului în particule, sub acţiunea de destindere a aerului comprimat. Acest procedeu este folosit pentru aplicarea lacurilor şi emailurilor pe suprafeţe reduse cum sunt: canturile drepte sau profilate, repere din lemn masiv pentru scaune, fotolii, rame etc. Pentru răspuns corect şi complet se acordă 14 puncte; pentru răspuns parţial corect sau incomplet se acordă 7 puncte; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0 puncte. b. 10 p Pulverizarea în câmp electrostatic este procedeul prin care particulele de lac sunt dirijate spre piesă sub acţiunea unui câmp electrostatic. Aplicarea lacurilor prin imersie constă în cufundarea pieselor din lemn într-o baie de lac, în scopul depunerii pe acestea a unei pelicule uniforme şi continue. Aplicarea lacurilor prin turnare reprezintă procedeul care se realizează cu ajutorul maşinilor de turnat lac. Pentru oricare două răspunsuri corecte se acordă câte 5 puncte (5p x = 10 p); pentru răspuns incomplet, se acordă 3 puncte; pentru răspuns greşit sau lipsa acestuia, 0 puncte. c. 6 p 9 - orificii de evacuare; 12 - tija; 13 - orificiul central al duzei pentru lac. Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2 puncte (2p x 3 = 6 p); pentru răspuns greşit sau lipsa acestuia, 0 puncte Subiectul. III. TOTAL: 40 puncte a. 2 p Cabina de pulverizare Pentru fiecare răspuns corect se acordă 2 puncte; pentru răspuns greşit sau lipsa acestuia, 0 puncte. b. 8 p Cabina de pulverizare are rolul de a împiedica gazele să se ridice de la nivelul instalaţiei către muncitor, precum şi de a elimina ceaţa şi realiza purificarea aerului de particule de lac. Pentru răspuns corect şi complet se acordă 8 puncte; pentru răspuns parţial corect sau incomplet se acordă 4 puncte; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0 puncte. c. 30 p 1 - rezervor de apă; 2 - cameră de stropire; 3 - hidrofiltru; 4 - filtru uscat (separator de picături); 5 - hotă de absorbţie a aerului proaspăt; 6 - conductă de evacuare a aerului; 8 - motor electric; 9 - rezervor; 10 - paravane; 11 - pereţi laterali; 13 - masa; 14 - piese de pulverizat; 15 - hotă de captare; 16 - ventilator; 17 - calorifer Pentru fiecare răspuns corect se acorda câte 2 puncte (2 p x l5 = 30 p); pentru răspuns greşit sau lipsa acestuia, 0 puncte. BIBLIOGRAFIE 1. Năstase, V., Zamfira, A., Grigorescu, A. - "Utilajul şi tehnologia fabricării mobilei şi a altor produse finite din lemn", manual pentru clasele a X-a, a XI-a şi a XII-a, licee industriale cu profil de exploatarea şi industrializarea lemnului şi şcoli profesionale anii II, III, IV, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A., Bucureşti, 1997. 2. Florescu, I., Nicoară, D. - Tehnologii moderne în fabricarea mobilei, Editura Tehnică, Bucureşti 3. Grigorescu, A., Hrimiuc, C., Constantinescu, G, ş.a. - Auxiliare curriculare - Domeniul - Fabricarea produselor din lemn, Nivel 1, Nivel 2, Nivel 3 Bucureşti - CNDIPT 2004 - 2007. 4. Pentilescu M., Hrimiuc C.L., Ionescu S. - Curriculum pentru clasa a XI-a, Învăţământ profesional, Calificarea profesională Tâmplar universal, Domeniul de pregătire profesională: Fabricarea produselor din lemn, 2018 ----- 
