Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
SENTINTA CIVILA nr. 114 din 21 februarie 2011 referitoare la examinarea actiunii in contencios administrativ privind recalcularea pensiilor speciale
EMITENT: CURTEA DE APEL CLUJ - SECTIA COMERCIALA, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 308 din 9 mai 2012
Dosar nr. 1.966/33/2010
Instanţa constituitã din:
Preşedinte - Monica Ileana Iuga
Grefier - Luminiţa Florean
S-a luat în examinare acţiunea în contencios administrativ formulatã de reclamanţii Bercea Ionel, Cârcu Ioan, Cherecheş Aurel, Ciuclea Florin Doru, Codrea Gheorghe, Dan Vasile, Galoş Liviu, Iepure Viorel, Lãdar Gavril, Pãcurar Stelian Vasile, Pintea Alexandru, Prunean Vasile Ozon, Roşu Ion, Suciu Nicolae, Taloş Cornel Vasile, Teodorescu Ion, Vaidoş Ion şi Varga Iosif şi cererea de intervenţie formulatã de intervenientul Ministerului Administraţiei şi Internelor în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României, având ca obiect anulare acte emise de autoritãţile de reglementare - Hotãrârea Guvernului nr. 735/2010 - recalculare pensii speciale.
La apelul nominal fãcut în cauzã s-a prezentat avocat Iepure Viorel pentru reclamanţi, lipsã fiind celelalte pãrţi.
Procedura de citare este legal îndeplinitã.
S-a fãcut referatul cauzei, dupã care reprezentantul reclamanţilor aratã cã nu mai are de invocat excepţii prealabile sau de formulat cereri în probaţiune şi solicitã cuvântul pe fond.
Curtea, în urma deliberãrii, constatã cã nu mai sunt de invocat excepţii prealabile sau de formulat cereri în probaţiune, apreciazã cã prezenta cauzã este în stare de judecatã, declarã închisã faza probatorie şi acordã cuvântul pe fond.
Reprezentantul reclamanţilor aratã cã, deşi Hotãrârea Guvernului nr. 735/2010 a fost abrogatã prin Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 1/2011, prezenta cauzã nu a rãmas fãrã obiect, întrucât abrogarea produce efecte de la data intrãrii în vigoare a Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 1/2011, iar nulitatea are efecte retroactive, respectiv de la data adoptãrii Hotãrârii Guvernului nr. 735/2010 pânã la data intrãrii în vigoare a Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 1/2011, perioadã în care actul a cãrui anulare se solicitã a produs efecte juridice, fiind emise decizii de recalculare a pensiilor.
Pe fond, solicitã anularea dispoziţiilor art. 2, 6, 8, 10, 11 şi 15 din Hotãrârea Guvernului nr. 735/2010 pentru motivele expuse pe larg în scris şi susţinute în faţa instanţei, cu cheltuieli de judecatã, sens în care depune la dosar dovada achitãrii onorariului avocaţial (f. 156-157). În susţinere se aratã cã toate articolele sunt nelegale, adaugã la Legea nr. 119/2010 unele dispoziţii necuprinse în lege, în sensul cã obligã reclamanţii sã solicite documente doveditoare privind veniturile pe care le-au realizat şi sã le depunã la organul de pensii, însoţite de o cerere de recalculare, iar în cazul nedepunerii acestor acte vor fi sancţionaţi cu determinarea punctajului mediu anual pe baza salariului mediu brut pe economie. De asemenea, se aratã cã pentru recalcularea pensiilor se autorizeazã entitãţi implicate în acest proces sã încheie contracte cu diverse persoane pentru a proceda la recalcularea pensiilor, aceasta fiind nelegalã întrucât nu s-au stabilit criterii pentru selectarea acestor persoane.
Totodatã, solicitã potrivit dispoziţiilor art. 23 din Legea nr. 554/2004 publicarea hotãrârii în Monitorul Oficial al României, Partea I, dupã rãmânerea irevocabilã a hotãrârii.
Cu privire la cererea de intervenţie formulatã de Ministerului Administraţiei şi Internelor, solicitã respingerea acesteia ca nefondatã.
CURTEA:
Prin cererea înregistratã la data de 7 decembrie 2010, reclamanţii Bercea Ionel, Cârcu Ioan, Cherecheş Aurel, Ciuclea Florin Doru, Codrea Gheorghe, Dan Vasile, Galoş Liviu, Iepure Viorel, Lãdar Gavril, Pãcurar Stelian Vasile, Pintea Alexandru, Prunean Vasile Ozon, Roşu Ion, Suciu Nicolae, Taloş Cornel Vasile, Teodorescu Ion, Vaidoş Ion şi Varga Iosif, în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României, au solicitat anularea art. 8, 11 şi 15 din Hotãrârea Guvernului nr. 735/2010 pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislaţiei privind pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor, conform Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor mãsuri în domeniul pensiilor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 527 din 28 iulie 2010, şi suspendarea aplicãrii art. 8, 11 şi 15 din Hotãrârea Guvernului nr. 735/2010, pânã la soluţionarea definitivã şi irevocabilã a cauzei, cu cheltuieli de judecatã.
Prin Încheierea nr. 5 din 10 ianuarie 2011 a Curţii de Apel Cluj, pronunţatã în Dosarul nr. 1.966/33/2010, s-a dispus suspendarea executãrii prevederilor art. 11 şi 15 din Hotãrârea Guvernului nr. 735/2010 pânã la soluţionarea definitivã şi irevocabilã a Dosarului nr. 1.966/33/2010 al Curţii de Apel Cluj şi s-a respins cererea de suspendare a prevederilor art. 8 din Hotãrârea Guvernului nr. 735/2010.
În motivarea cererii lor, reclamanţii au arãtat cã stabilirea pensiei de urmaş aşa cum se prevede în art. 8 ("procentual din pensia recalculatã la care ar fi avut dreptul susţinãtorul decedat") ar fi nelegalã, întrucât însãşi pensia recalculatã la care s-ar raporta (la care ar fi avut dreptul susţinãtorul decedat) ar fi stabilitã nelegal, deoarece:
a) prin dispoziţiile art. 2 alin. (2), (3), (4), (6) şi (7), art. 6 alin. (1) şi (2), precum şi ale art. 10 alin. (2) din Hotãrârea Guvernului nr. 735/2010, reclamanţii sunt obligaţi sã solicite documente doveditoare privind veniturile pe care le-au realizat şi sã le depunã la organul de pensii însoţite de o cerere de recalculare a pensiei. Aceste dispoziţii constituie adãugãri la lege întrucât Legea nr. 119/2010, în aplicarea cãreia a fost adoptatã hotãrârea, nu instituie în sarcina pensionarilor militari vreo astfel de obligaţie;
b) conform art. 6 alin. (4) din Hotãrârea Guvernului nr. 735/2010, în situaţia în care nu se depun documente doveditoare privind veniturile de naturã salarialã din anumite perioade, sancţiunea constã în determinarea punctajului mediu anual pe baza salariului mediu brut pe economie din perioadele respective.
De altfel, constatând nelegalitatea dispoziţiilor art. 2 alin. (2), (3), (4), (6) şi (7), art. 6 alin. (1), (2) şi (4), precum şi ale art. 10 alin. (2) din Hotãrârea Guvernului nr. 735/2010, Curtea de Apel Cluj a dispus anularea acestora prin Sentinţa civilã nr. 443 din 23 noiembrie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 1.510/33/2010.
Apoi, dispoziţia din art. 11, conform cãreia "pensiile de serviciu ale cãror cuantumuri au fost stabilite prin aplicarea hotãrârilor definitive şi irevocabile ale instanţelor de judecatã se recalculeazã potrivit prevederilor prezentei hotãrâri", este nelegalã pentru motivele arãtate la punctul 1.
Dispoziţia din art. 15, conform cãreia "pentru recalcularea pensiilor prevãzute la art. 1 se autorizeazã entitãţile implicate în acest proces, din cadrul instituţiilor din sistemul de apãrare, ordine publicã şi siguranţã naţionalã, sã încheie contracte de prestãri servicii/convenţii civile", este nelegalã.
În Hotãrârea Guvernului nr. 735/2010 nu s-au precizat clar activitãţile (colectarea datelor din arhive, introducerea datelor în sistemul informatic, prelucrarea datelor etc.) pentru care "entitãţile implicate în acest proces" ar putea încheia astfel de contracte şi condiţiile pe care trebuie sã le îndeplineascã persoanele cu care se vor încheia astfel de contracte.
De altfel, cu privire la art. 15 din Hotãrârea Guvernului nr. 735/2010, la punctul 6 din Avizul Consiliului Legislativ nr. 927 din 19 iulie 2010 referitor la proiectul acestui act al Guvernului s-a arãtat cã "în legãturã cu încheierea de contracte de prestãri servicii/convenţii civile pentru recalcularea pensiilor, reclamanţii au opinat cã aceastã ipotezã juridicã nu este suficient de clar fundamentatã şi formulatã. Astfel, pe lângã faptul cã aceastã operaţiune presupune alocarea unor fonduri bãneşti", nu sunt precizate condiţiile în care entitãţile implicate în acest proces ar putea recurge la aceste contracte (de exemplu, lipsa personalului calificat pentru realizarea acestor recalculãri, dacã este o regulã sau o excepţie, cu ce categorie de prestatori de servicii ar urma sã se încheie aceste contracte etc.); în orice caz, reclamanţii considerã cã recurgerea la asemenea contracte ar trebui fãcutã numai în subsidiar, în cazuri temeinic motivate.
În ciuda recomandãrilor fãcute de Consiliul Legislativ, la redactarea formei finale nu s-a ţinut cont de acest aviz, Guvernul autorizând entitãţile implicate în acest proces sã decidã cu cine încheie aceste contracte şi ce condiţii de calificare trebuie sã îndeplineascã persoanele care vor contribui la stabilirea unui drept fundamental al pensionarilor militari. Pe lângã motivele obiective (lipsa din arhive a statelor de platã, caracterul ilizibil al statelor de platã întocmite cu mulţi ani în urmã şi redactare cu cernealã de slabã calitate etc.), acesta poate fi un alt motiv al întocmirii cu mari deficienţe a documentele doveditoare privind veniturile lunare.
Pârâtul Guvernul României, prin întâmpinare, a solicitat respingerea acţiunii formulate de reclamanţi.
Pârâtul a arãtat cã Hotãrârea Guvernului nr. 735/2010 a fost adoptatã în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicatã, şi al art. 3 alin. (3) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor mãsuri în domeniul pensiilor.
La elaborarea actului au fost respectate dispoziţiile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnicã legislativã pentru elaborarea actelor normative, republicatã, precum şi cele cuprinse în Regulamentul privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea şi prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum şi a altor documente, în vederea adoptãrii/aprobãrii, regulament aprobat prin Hotãrârea Guvernului nr. 561/2009. Totodatã, pârâtul a mai arãtat cã proiectul actului administrativ a fost avizat de cãtre autoritãţile publice interesate în aplicarea acestuia, respectiv de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Justiţiei.
Proiectul a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ, cu Avizul nr. 927 din 19 iulie 2010.
În conformitate cu dispoziţiile art. 3 alin. (3) din Legea nr. 119/2010, au fost emise Hotãrârea Guvernului nr. 735/2010 pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislaţiei privind pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor, conform Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor mãsuri în domeniul pensiilor şi Hotãrârea Guvernului nr. 737/2010 privind metodologia de recalculare a categoriilor de pensii de serviciu prevãzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor mãsuri în domeniul pensiilor, acte normative care reglementeazã procedura de recalculare a pensiilor de serviciu acordate în baza unor legi speciale.
În urma analizei de detaliu a sistemului de pensii publice şi a evoluţiei acestuia prin pãstrarea structurii actuale în corelaţie cu tendinţele macroeconomice şi demografice din România s-au conturat o serie de probleme majore, prezente şi viitoare.
Existenţa unor sisteme speciale de pensii publice, care au introdus o serie de privilegii şi tratamente favorabile unor categorii profesionale, a condus la crearea unui decalaj uriaş între cea mai mare şi cea mai micã pensie plãtitã de stat. Existenţa unor acte normative care reglementeazã organizarea şi funcţionarea diferitelor sisteme de pensii publice îngreuneazã în mod evident funcţionarea sistemului de pensii.
Aceste aspecte au condus la necesitatea reformãrii sistemului public de pensii prin adoptarea unei legi unitare a pensiilor publice, motivatã de o serie de factori macroeconomici şi sociali şi prin care s-a urmãrit asigurarea sustenabilitãţii financiare a sistemului de pensii publice, eliminarea discrepanţelor privind contribuţia la bugetul asigurãrilor sociale şi inegalitãţile de alocare a resurselor pentru finanţarea pensiilor publice, eliminarea legilor speciale de pensionare care prevãd criterii diferite, avantajoase, în favoarea anumitor categorii profesionale, armonizare a sistemului public de pensii cu practica europeanã şi cu recomandãrile Uniunii Europene în domeniu şi simplificarea legislaţiei referitoare la pensiile publice.
Mãsurile ce au fost adoptate prin actul administrativ contestat se adreseazã tuturor persoanelor care beneficiazã de pensie acordatã în baza Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat şi, respectiv, în baza Legii nr. 179/2004 privind pensiile de stat şi alte drepturi de asigurãri sociale ale poliţiştilor. Prin emiterea actului s-a urmãrit respectarea egalitãţii de tratament între toţi participanţii la sistemul public de pensii, contribuabili şi beneficiari, respectiv instituirea unui tratament nediscriminatoriu în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile prevãzute de lege.
S-a amintit şi împrejurarea cã, pronunţându-se asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind stabilirea unor mãsuri în domeniul pensiilor, Curtea Constituţionalã, prin Decizia nr. 873 din 25 iunie 2010, a stabilit cã sunt constituţionale dispoziţiile privind recalcularea pensiilor de serviciu prevãzute la art. 1 din lege, cu excepţia pensiilor de serviciu ale judecãtorilor, procurorilor şi judecãtorilor, respectiv magistraţilor-asistenţi ai Curţii Constituţionale, recalcularea acestora urmând a se realiza conform prevederilor legale în vigoare.
Relevantã în speţã este şi Decizia nr. 458 din 2 decembrie 2003, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 24 din 13 ianuarie 2004, în care s-a statuat cã "o lege nu este retroactivã atunci când modificã pentru viitor o stare de drept nãscutã anterior şi nici atunci când suprimã producerea în viitor a efectelor unei situaţii juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru cã în aceste cazuri legea nouã nu face altceva decât sã refuze supravieţuirea legii vechi şi sã reglementeze modul de acţiune în timpul urmãtor intrãrii ei în vigoare, adicã în domeniul ei propriu de aplicare" - a cãrei aplicabilitate a fost consemnatã şi prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 871 din 25 iunie 2010 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind stabilirea unor mãsuri în domeniul pensiilor.
Astfel, în executarea dispoziţiilor legale, Guvernul a fost abilitat sã aprobe prin hotãrâre, în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a Legii nr. 119/2010, metodologia de recalculare a pensiilor prevãzute la art. 1.
Potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 119/2010, pensiile foştilor militari devin pensii în înţelesul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale, iar recalcularea lor are loc în temeiul acestui act normativ, astfel cum dispune în mod imperativ art. 3 alin. (1) din Legea nr. 119/2010: "Pensiile prevãzute la art. 1, stabilite potrivit prevederilor legilor cu caracter special, cuvenite sau aflate în platã, se recalculeazã prin determinarea punctajului mediu anual şi a cuantumului fiecãrei pensii, utilizând algoritmul de calcul prevãzut de Legea nr. 19/2000, cu modificãrile şi completãrile ulterioare."
Aşadar, recalcularea pensiilor reclamanţilor se face prin efectul Legii nr. 119/2010 şi este obligatorie în toate cazurile prevãzute la art. 1 din acest act normativ, iar nu facultativã şi lãsatã la latitudinea beneficiarilor.
Ca atare, la termenele prevãzute de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 119/2010, recalcularea pensiilor stabilite pe baza legislaţiei anterioare, care devin pensii în înţelesul Legii nr. 19/2000, trebuie sã îşi producã efectele.
Metodologia de recalculare a pensiilor aprobatã prin Hotãrârea Guvernului nr. 735/2010, datã în aplicarea legii, prevede la art. 2 alin. (3) posibilitatea beneficiarilor de a solicita, pentru perioadele în care şi-au desfãşurat activitatea în Ministerul Apãrãrii Naţionale, documentele doveditoare prin centrele militare judeţene/zonale/de sector sau prin unitãţile militare din care au fãcut parte, dupã caz.
Soluţia aleasã este fireascã, întrucât pensiile militare de stat erau stabilite în funcţie de vechimea în serviciu. În schimb, în sistemul public de pensii, pensiile se stabilesc prin determinarea punctajului mediu anual în raport de stagiul de cotizare, iar, ca regulã, constituie stagiu de cotizare perioadele în care persoanele au plãtit contribuţii de asigurãri sociale. Trebuie astfel doveditã realizarea unor venituri pentru care s-au plãtit contribuţii de asigurãri sociale.
Articolul 6 alin. (1) din Hotãrârea Guvernului nr. 735/2010 prevede, ca regulã, cã "Determinarea punctajului mediu anual se face pe baza datelor din dosarele de pensie existente în pãstrare la structurile de pensii din Ministerul Apãrãrii Naţionale, Ministerul Administraţiei şi Internelor, precum şi Serviciul Român de Informaţii" şi, potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, "în situaţia în care în dosarele de pensionare sunt înscrise perioade care constituie vechime în serviciu, fãrã date referitoare la venitul realizat lunar, determinarea punctajului mediu anual se efectueazã pe baza documentelor doveditoare solicitate de beneficiari structurilor prevãzute la art. 2 alin. (3) şi (4)".
Cu toate acestea, chiar dacã nu se solicitã şi nu se depun documentele doveditoare necesare stabilirii punctajelor medii anuale, din care sã reiasã veniturile realizate lunar, la art. 5 alin. (4) din Legea nr. 119/2010 s-a prevãzut în mod expres cã "În cazul pensiilor prevãzute la alin. (1), pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare şi pentru care nu pot fi dovedite venituri de naturã salarialã, la determinarea punctajului mediu anual se utilizeazã salariul mediu brut pe economie din perioadele respective".
Aceste documente sunt cerute, aşadar, doar în completarea datelor din dosarele de pensie deja existente, iar dispoziţiile art. 6 alin. (4) din Hotãrârea Guvernului nr. 735/2010 reiau modalitatea de calcul prevãzutã de art. 5 alin. (4) din Legea nr. 119/2010 în sensul arãtat, respectiv cã "pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare şi pentru care nu au putut fi dovedite veniturile realizate lunar sau documentele doveditoare nu au fost depuse în termenul pentru recalculare prevãzut de lege, la determinarea punctajului mediu anual se utilizeazã salariul mediu brut pe economie din perioadele respective", astfel cum prevede art. 6 alin. (5) din Hotãrârea Guvernului nr. 735/2010.
Astfel, este vorba de o modalitate de calcul stabilitã prin lege, care devine aplicabilã numai în situaţia în care pentru anumite perioade de cotizare nu pot fi dovedite venituri de naturã salarialã, şi reprezintã o garanţie din partea statului a minimului pensiei de care vor beneficia foştii militari.
Este de observat, totodatã, cã dispoziţiile art. 161 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 prevãd cã "În condiţiile în care, pentru o anumitã perioadã care constituie stagiu de cotizare, în carnetul de muncã nu sunt înregistrate drepturile salariale, asiguratul poate prezenta acte doveditoare ale acestora. În caz contrar, la determinarea punctajului mediu anual se utilizeazã salariul minim pe ţarã, în vigoare în perioada respectivã".
Aşadar, beneficiarii recalculãrii pensiilor în temeiul Legii nr. 119/2010 au un regim mai favorabil decât asiguraţii din sistemul public de pensii, întrucât în cazul în care nu sunt dovedite drepturile salariale, punctajul mediu anual se raporteazã nu la salariul minim pe ţarã, ci la salariul mediu brut pe economie din perioadele respective.
Sub un alt aspect, raportat la jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, menţionãm cã aceasta a statuat cã legea nu garanteazã un anumit cuantum al dreptului patrimonial, ci doar plata acestuia, ca drept câştigat. Dreptul la pensie este dreptul garantat de Constituţie, iar nu cuantumul acestuia, legiuitorul fiind în drept sã modifice, ori de câte ori apare aceastã necesitate, condiţiile şi criteriile de acordare a pensiilor, modul de calcul şi cuantumul acestora.
În concluzie, în raport cu motivele expuse mai sus, întrucât susţinerile reclamanţilor nu sunt în mãsurã sã susţinã nelegalitatea Hotãrârii Guvernului nr. 735/2010, pârâtul a solicitat respingerea cererii de anulare a acestui act administrativ ca neîntemeiatã.
Totodatã, reclamanţii au depus la dosarul cauzei o precizare de acţiune prin care au solicitat anularea art. 2, 6 şi 10 din Hotãrârea Guvernului nr. 735/2010.
În motivare s-a arãtat cã dispoziţiile art. 2 îi obligã, prin adãugare la lege, sã solicite documentele doveditoare ale veniturilor, deşi Legea nr. 119/2010 nu are nicio dispoziţie în acest sens. Prin dispoziţiile art. 6 sunt sancţionaţi, prin adãugare la lege, cu recalcularea pensiei pe baza salariului mediu pe economie dacã nu depun documente doveditoare privind veniturile, iar prin art. 10 se dispune în mod nelegal sã depunã cereri de recalculare a pensiei şi documente doveditoare.
În final, s-a precizat cã, în conformitate cu prevederile art. 23 din Legea nr. 554/2004, Sentinţa civilã nr. 443/2010 a Curţii de Apel Cluj va fi general obligatorie doar de la data rãmânerii definitive şi irevocabile.
Ministerul Administraţiei şi Internelor a formulat cerere de intervenţie în interesul pârâtului Guvernul României prin care a solicitat respingerea cererii de anulare a art. 8, 11 şi 15 din Hotãrârea Guvernului nr. 735/2010.
Se aratã cã temeiurile de fapt şi de drept invocate de cãtre reclamanţi nu constituie motive de nelegalitate a procedurii de emitere a actului administrativ, iar pe considerente de oportunitate instanţa nu poate dispune anularea unui act administrativ.
Se mai învedereazã cã prevederile legale contestate trebuie analizate prin prisma dispoziţiilor art. 161 alin. (2), art. 164 şi art. 167^2 din Legea nr. 19/2000, întrucât procedura de stabilire, platã, suspendare, recalculare, încetare şi contestare a pensiilor este cea prevãzutã în acest act normativ.
Analizând cererea de chemare în judecatã formulatã, Curtea reţine urmãtoarele:
Hotãrârea Guvernului nr. 735/2010 a fost adoptatã în baza art. 3 alin. (3) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor mãsuri în domeniul pensiilor. Instanţa a fost învestitã cu anularea art. 2, 6, 8, 10, 11 şi 15 din Hotãrârea Guvernului nr. 735/2010, invocându-se ca principal faptul cã a fost adoptatã cu exces de putere, fiind prevãzutã pentru prima datã obligaţia depunerii cererilor de recalculare a pensiilor şi a documentelor doveditoare a veniturilor realizate, sub sancţiunea calculãrii pensiei prin raportare la venitul mediu pe economie, cu posibilitatea de a delega atribuţia efectuãrii operaţiunilor administrative pe care le presupune recalcularea pensiilor militarilor unor entitãţi de drept privat prin încheierea unor contracte de prestãri servicii.
Prin Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 1/2011, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 31 ianuarie 2011, a fost abrogatã în mod expres Hotãrârea Guvernului nr. 735/2010, în întregul sãu.
Prima chestiune care trebuie lãmuritã este aceea dacã nu cumva demersul reclamanţilor nu a rãmas lipsit de obiect ca urmare a acestui incident survenit dupã sesizarea instanţei de judecatã, respectiv dacã reclamanţii mai justificã un interes actual în susţinerea cererii de anulare a unui act administrativ care a fost abrogat dupã sesizarea instanţei.
În încercarea de a da un rãspuns acestei probleme controversate, Curtea constatã cã nici legea contenciosului administrativ şi nici teoria dreptului administrativ nu menţioneazã cu ocazia enumerãrii condiţiilor de admisibilitate a acţiunii în contencios administrativ cerinţa ca actul normativ sã fie în vigoare.
În speţã, reclamanţii au argumentat cã normele contestate au produs efecte juridice între data adoptãrii şi data abrogãrii lor, în sensul cã au determinat emiterea unor decizii de recalculare a pensiilor începând cu data de 1 ianuarie 2011, cu luarea în considerare a regulii determinãrii punctajului prin raportare la salariul mediu pe economie pentru perioadele în privinţa cãrora nu s-a fãcut dovada drepturilor salariale de cãtre beneficiari.
În condiţiile în care pârâtul nu a contestat aceastã împrejurare susţinutã de reclamanţi, Curtea apreciazã cã aceştia justificã în continuare un interes în atacarea Hotãrârii Guvernului nr. 735/2010 care a stat la baza emiterii deciziilor de recalculare.
În Legea nr. 24/2000, la art. 4 alin. (3) se prevede cã actele normative date în executarea legilor, ordonanţelor sau hotãrârilor Guvernului se emit în limitele şi potrivit normelor care le ordonã.
Hotãrârile de Guvern reprezintã o categorie de acte administrative specifice organelor centrale ale puterii executive; ele se adoptã pentru organizarea executãrii legilor şi nu pot contraveni principiilor şi dispoziţiilor cuprinse într-o lege. Conformitatea cu legea a tuturor actelor juridice, fiind o consecinţã a principiului supremaţiei legii, se aplicã oricãrui act ce emanã de la alte organe. Cât priveşte actele administrative, acestea fiind acte de executare a legii, condiţia de conformitate este indiscutabilã.
Întrucât hotãrârea de Guvern se adoptã în baza legii şi urmãreşte organizarea şi executarea în concret a legii, aceasta nu poate institui norme derogatorii de la lege, posibilitate rezervatã doar actelor normative de nivel cel puţin egal cu cel al reglementãrii de bazã. De aceea, atunci când o hotãrârea Guvernului încalcã legea sau adaugã la lege, ea poate fi anulatã.
În continuare se va reda conţinutul prevederilor contestate şi se va efectua o analizã punctualã a motivelor de nelegalitate invocate.
Art. 2 din Hotãrârea Guvernului nr. 735/2010 este redactat dupã cum urmeazã: "(1) Recalcularea pensiilor prevãzute la art. 1 se realizeazã prin determinarea stagiilor de cotizare şi punctajelor medii anuale, pe baza veniturilor realizate lunar de cãtre beneficiari şi stabilirea cuantumului fiecãrei pensii. (2) Documentele doveditoare necesare stabilirii punctajelor medii anuale în vederea recalculãrii pensiilor sunt prevãzute în anexele nr. 1a, 1b şi 2. (3) Pentru perioadele în care beneficiarii şi-au desfãşurat activitatea în Ministerul Apãrãrii Naţionale, documentele doveditoare se solicitã de cãtre aceştia prin centrele militare judeţene/zonale/de sector sau prin unitãţile militare din care au fãcut parte, dupã caz. (4) Pentru perioadele în care beneficiarii şi-au desfãşurat activitatea în celelalte instituţii din sistemul naţional de apãrare, ordine publicã şi siguranţã naţionalã, precum şi din sistemul administraţiei penitenciarelor, documentele doveditoare se solicitã de cãtre aceştia de la ultima unitate din care au fãcut parte sau de la structura de resurse umane a inspectoratelor generale/similare, în situaţia în care aceste unitãţi au fost desfiinţate. (5) Pentru personalul trimis în misiune permanentã în strãinãtate sau, dupã caz, pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, la determinarea punctajului mediu anual se vor lua în calcul veniturile corespunzãtoare funcţiei pe care acesta a fost încadrat în ţarã. (6) Documentele doveditoare obţinute în condiţiile alin. (3) şi (4) se depun de cãtre beneficiari la structurile de pensii din Ministerul Apãrãrii Naţionale, Ministerul Administraţiei şi Internelor, precum şi Serviciul Român de Informaţii de la care primesc drepturile de pensie. (7) Recalcularea prevãzutã la alin. (1) se efectueazã în ordinea înregistrãrii documentelor doveditoare la structurile de pensii, iar în lipsa acestora, începând cu cele mai vechi dosare aflate în platã, în funcţie de anul şi luna deschiderii dreptului la pensie."
Principala nemulţumire a reclamanţilor în legãturã cu acest text din hotãrârea de Guvern vizeazã obligaţia instituitã în sarcina destinatarilor Legii nr. 119/2010 de a efectua demersuri administrative la centrele militare judeţene/zonale/de sector sau la unitãţile militare din care au fãcut parte în vederea identificãrii veniturilor de naturã salarialã de care au beneficiat în timpul activitãţii şi de a depune documentele doveditoare la structurile de pensii din Ministerul Apãrãrii Naţionale, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi din Serviciul Român de Informaţii, de la care primesc drepturile de pensie.
Afirmaţiile reclamanţilor potrivit cãrora acest act administrativ emis în aplicarea Legii nr. 119/2010 ar institui obligaţii suplimentare în sarcina lor sunt întemeiate. Şi aceasta, întrucât Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor mãsuri în domeniul pensiilor stabileşte la art. 4 alin. (1) "cã recalcularea pensiilor prevãzute la art. (1) se realizeazã de cãtre instituţiile în evidenţa cãrora se aflã persoanele beneficiare...", iar în art. 7 alin. (1) se aratã cã "procedura de stabilire, platã, suspendare, recalculare, încetare şi contestare a pensiilor recalculate potrivit prezentei legi este cea prevãzutã de Legea nr. 19/2000, cu modificãrile şi completãrile ulterioare". Referirile se vor face în continuare la Legea nr. 19/2000, deşi a fost abrogatã prin Legea nr. 263/2010, începând cu data 1 ianuarie 2011, întrucât procedura de stabilire, platã, suspendare, recalculare, încetare şi contestare a pensiilor prevãzutã de acest din urmã act normativ este identicã cu cea din Legea nr. 19/2000.
Din reglementarea de ansamblu a Legii nr. 19/2000 la care face trimitere Legea nr. 119/2010 se deduce cã în orice situaţie în care apar modificãri legislative în materia pensiilor casele teritoriale de pensii au obligaţia de a proceda la recalcularea pensiilor din oficiu. Cum dreptul la acordarea pensiei al reclamanţilor era nãscut la momentul modificãrii Legii nr. 164/2001 prin Legea nr. 119/2010, iar pensia se afla în platã, odatã cu schimbarea cadrului legislativ trebuia sã se dispunã recalcularea cuantumului acesteia prin aplicarea modalitãţii de calcul stipulate la art. 3 din Legea nr. 119/2010, nefiind necesare formularea unei cereri în acest scop şi nici depunerea unor documente suplimentare de cãtre beneficiarii pensiilor în platã.
Sarcina identificãrii veniturilor persoanelor cãrora li s-a stabilit dreptul la pensie aparţine, potrivit dreptului comun în materie de asigurãri sociale, caselor teritoriale de pensii. Aceastã concluzie rezultã din suma de obligaţii pe care legiuitorul a stabilit-o în sarcina angajatorilor, pe de o parte, şi a CNPAS sau a caselor teritoriale de pensii, pe de altã parte, prin urmãtoarele dispoziţii legale: art. 6 alin. (1) - obligaţia angajatorilor de a depune lunar la casa teritorialã de pensii declaraţia privind evidenţa nominalã a asiguraţilor şi a obligaţiilor de platã cãtre bugetul asigurãrilor sociale de stat, art. 36 alin. (1) şi (2) - colectarea, evidenţa şi pãstrarea datelor privind contribuţiile de asigurãri sociale se asigurã prin casele teritoriale de pensii, art. 39 - stagiul de cotizare se certificã asiguraţilor anual, din oficiu, de cãtre CNPAS, prin casele teritoriale de pensii, art. 89 alin. (1) şi (2) - revizuirea din oficiu în situaţia în care se constatã erori în stabilirea şi în plata drepturilor de pensie sau dacã elementele avute în vedere la calculul iniţial al pensiei au suferit modificãri înscrise şi confirmate în Declaraţia privind evidenţa nominalã a asiguraţilor şi a obligaţiilor de platã cãtre bugetul asigurãrilor sociale de stat.
Prin urmare, prin rãsturnarea sarcinii probei veniturilor salariale obţinute de reclamanţi în timpul activitãţii li se creeazã un dezavantaj net dacã ne raportãm la beneficiarii dreptului de pensie din sistemul public de pensii şi se instituie în sarcina acestora o obligaţie suplimentarã pe care nici Legea nr. 119/2010 şi nici Legea nr. 19/2000 nu o prevãd. Aceastã obligaţie este una excesivã deoarece o parte dintre unitãţile militare în care au fost încadraţi reclamanţii au fost desfiinţate ca efect al restructurãrii forţelor armate române, fiind întâmpinate dificultãţi majore în identificarea statelor de platã ale foştilor militari. Apoi, la dosarele de pensionare aceste documente nu se gãsesc deoarece dreptul de pensie le-a fost stabilit pe baza veniturilor din ultima perioadã de activitate, fãrã a se avea în vedere totalitatea veniturilor salariale.
Întrucât art. 8 - privitor la pensia de urmaş - şi art. 11 - privitor la pensiile stabilite prin aplicarea unor hotãrâri definitive şi irevocabile ale instanţelor de judecatã - din Hotãrârea Guvernului nr. 735/2010 fac trimite la aceeaşi metodologie de recalculare, Curtea apreciazã cã şi aceste dispoziţii contravin art. 4 şi 7 din Legea nr. 119/2010.
Apoi, prin art. 6 din Hotãrârea Guvernului nr. 735/2010 s-a stabilit cã: "(1) Determinarea punctajului mediu anual se face pe baza datelor din dosarele de pensie existente în pãstrare la structurile de pensii din Ministerul Apãrãrii Naţionale, Ministerul Administraţiei şi Internelor, precum şi Serviciul Român de Informaţii. (2) În situaţia în care în dosarele de pensionare sunt înscrise perioade care constituie vechime în serviciu, fãrã date referitoare la venitul realizat lunar, determinarea punctajului mediu anual se efectueazã pe baza documentelor doveditoare solicitate de beneficiari structurilor prevãzute la art. 2 alin. (3) şi (4). (3) Pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare, altele decât cele prevãzute la alin. (2), la determinarea punctajului mediu anual se aplicã prevederile Legii nr. 19/2000, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. (4) Pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare şi pentru care nu au putut fi dovedite veniturile realizate lunar sau documentele doveditoare nu au fost depuse în termenul pentru recalculare prevãzut de lege, la determinarea punctajului mediu anual se utilizeazã salariul mediu brut pe economie din perioadele respective. (5) În perioada 1 aprilie 2001-1 august 2007, punctajelor anuale nu li se aplicã plafonarea prevãzutã de legislaţia privind pensiile din sistemul public în vigoare în perioada respectivã."
Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor mãsuri în domeniul pensiilor prevede la art. 5 alin. (4) cã "pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare pentru care nu pot fi dovedite venituri de naturã salarialã, la determinarea punctajului mediu anual se utilizeazã salariul mediu brut pe economie din perioadele respective". Dupã cum se poate observa, dispoziţiile art. 6 din Hotãrârea Guvernului nr. 735/2010 extind posibilitatea determinãrii punctajului mediu anual prin raportare la salariul mediu brut pe economie din perioada respectivã şi la situaţia în care documentele doveditoare nu au fost depuse de cãtre beneficiarii pensiilor în platã în interiorul termenului pentru recalculare prevãzut de lege. Aceastã dispoziţie contravine flagrant prevederilor art. 5 alin. (4) din Legea nr. 119/2010 şi art. 4 din Legea nr. 24/2000, deoarece aduce atingere substanţei dreptului la pensie care este garantat de cãtre Constituţia României. Restrângerea exerciţiului acestui drept nu are nicio justificare rezonabilã şi nu reprezintã o mãsurã proporţionalã raportat la scopul urmãrit: reducerea cheltuielilor publice, ci reflectã doar graba autoritãţilor publice de a micşora drepturile patrimoniale ale reclamanţilor prin înfrângerea unor principii constituţionale, fiind de notorietate cã veniturile militarilor depãşeau de regulã cu mult valoarea salariului mediu brut pe economie din perioada respectivã.
Nu pot fi reţinute în apãrarea pârâtului dispoziţiile art. 161 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 care prevãd cã "În condiţiile în care, pentru o anumitã perioadã care constituie stagiu de cotizare, în carnetul de muncã nu sunt înregistrate drepturile salariale, asiguratul poate prezenta acte doveditoare ale acestora. În caz contrar, la determinarea punctajului mediu anual se utilizeazã salariul minim pe ţarã, în vigoare în perioada respectivã", deoarece prezentarea de cãtre asigurat a unor acte doveditoare este lãsatã la latitudinea acestuia şi nu reprezintã o obligaţie, a cãrei nerespectare sã fie sancţionatã prin determinarea punctajului pe baza salariului mediu brut pe economie. Apoi prezentarea unor acte doveditoare în condiţiile Legii nr. 19/2000 constituie o situaţie de excepţie, şi anume în cazul pensionarilor care nu au avut carnet de muncã (având în vedere cã acest document conţine toate datele privind veniturile), în timp ce art. 6 alin. (2) din Hotãrârea Guvernului nr. 735/2010 instituie pentru pensionarii militari o regulã, având în vedere cã în dosarele de pensie sunt înscrise doar veniturile din ultimele luni de activitate.
La art. 10 din Hotãrârea Guvernului nr. 735/2010 se prevede cã: "(1) Pensia de serviciu recalculatã, potrivit Legii nr. 119/2010, poate fi modificatã la cererea beneficiarului, în baza actelor doveditoare prezentate de acesta, întocmite conform prevederilor legale, din care rezultã date şi elemente, altele decât cele utilizate la recalculare, referitoare la drepturi cu caracter salarial, perioade suplimentare la vechimea în muncã sau la vechimea în serviciu, care, conform Legii nr. 19/2000, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, se au în vedere la stabilirea punctajului mediu anual sau la stagii de cotizare. (2) Drepturile de pensii recalculate potrivit alin. (1) se acordã astfel: a) de la data de întâi a lunii urmãtoare expirãrii procesului de recalculare, dacã cererea, împreunã cu documentele doveditoare, a fost depusã în termenul general de prescripţie; b) din prima zi a lunii urmãtoare celei în care cererea, împreunã cu documentele doveditoare, a fost depusã la casa de pensii, dupã termenul prevãzut la lit. a)."
Pentru argumentele expuse în paragrafele anterioare, şi acest text contravine Legii nr. 119/2010 în mãsura în care modificarea pensiei recalculate nu se face din oficiu, de vreme ce premisa avutã în vedere de legiuitor este chiar cea a recalculãrii greşite a drepturilor de pensie, pe baza unor documente incomplete sau eronate. În sistemul public de pensii, art. 89 din Legea nr. 19/2000 prevedea cã, în situaţia în care se constatã erori în stabilirea şi în plata drepturilor de pensie, se vor opera revizuirile şi modificãrile legale, atrãgând, dupã caz, rãspunderea celor vinovaţi.
Un alt text criticat de reclamanţi este cel de la art. 15 din Hotãrârea Guvernului nr. 735/2010, potrivit cãruia "pentru recalcularea pensiilor prevãzute la art. 1 se autorizeazã entitãţile implicate în acest proces, din cadrul instituţiilor din sistemul de apãrare, ordine publicã şi siguranţã naţionalã, sã încheie contracte de prestãri servicii/convenţii civile".
Autorizarea entitãţilor din cadrul instituţiilor din sistemul de apãrare, ordine publicã şi siguranţã naţionalã implicate în procesul de recalculare a pensiilor de a încheia contracte de prestãri servicii/convenţii civile contravine art. 4 alin. (1) din Legea nr. 119/2010 care stabileşte cã "recalcularea pensiilor prevãzute la art. 1 se realizeazã de cãtre instituţiile în evidenţa cãrora se aflã persoanele beneficiare". Aşadar, aceastã atribuţie nu poate fi delegatã unor entitãţi de drept privat, deoarece ţine de exerciţiul autoritãţii de stat şi este rezervatã organelor administrative centrale şi locale înfiinţate, prin lege, în acest scop.
Întrucât art. 2, 6, 8, 10, 11 şi 15 din Hotãrârea Guvernului nr. 735/2010 adaugã la Legea nr. 119/2010, în executarea cãreia a fost emisã Hotãrârea Guvernului atacatã, pârâtul Guvernul României a încãlcat prevederile cuprinse în art. 4 din Legea nr. 24/2000.
Pentru aspectele de fapt şi drept sus-arãtate, instanţa, în baza dispoziţiilor art. 18 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, va admite acţiunea precizatã formulatã de reclamanţii Bercea Ionel, Cârcu Ioan, Cherecheş Aurel, Ciuclea Florin Doru, Codrea Gheorghe, Dan Vasile, Galoş Liviu, Iepure Viorel, Lãdar Gavril, Pãcurar Stelian Vasile, Pintea Alexandru, Prunean Vasile Ozon, Roşu Ion, Suciu Nicolae, Taloş Cornel Vasile, Teodorescu Ion, Vaidoş Ion şi Varga Iosif, în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României.
Va dispune anularea dispoziţiilor art. 2, 6, 8, 10, 11 şi 15 din Hotãrârea Guvernului nr. 735/2010.
În raport cu soluţia datã acţiunii principale, se va soluţiona şi cererea de intervenţie în interesul pârâtului, între aceste cereri existând o strânsã legãturã, astfel cã în temeiul art. 51 şi urmãtoarele, raportat la art. 28 alin. (1) şi corelat cu art. 1 şi urmãtoarele din Legea nr. 554/2004, se va respinge cererea de intervenţie accesorie formulatã în interesul pârâtului de cãtre intervenientul Ministerul Administraţiei şi Internelor.
În baza dispoziţiilor art. 23 din Legea nr. 554/2004 se va dispune publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotãrârii la data rãmânerii irevocabile.
În temeiul art. 274 din Codul de procedurã civilã, reţinând culpa procesualã a pârâtului, Curtea va obliga pârâtul Guvernul României la plata sumei de 1.708,30 lei cu titlu de cheltuieli de judecatã, în favoarea reclamanţilor, reprezentând onorariul avocaţial.
PENTRU ACESTE MOTIVE
În numele legii
HOTĂRĂŞTE:
Admite acţiunea precizatã formulatã de reclamanţii Bercea Ionel, Cârcu Ioan, Cherecheş Aurel, Ciuclea Florin Doru, Codrea Gheorghe, Dan Vasile, Galoş Liviu, Iepure Viorel, Lãdar Gavril, Pãcurar Stelian Vasile, Pintea Alexandru, Prunean Vasile Ozon, Roşu Ion, Suciu Nicolae, Taloş Cornel Vasile, Teodorescu Ion, Vaidoş Ion şi Varga Iosif, toţi cu domiciliul procesual ales la Cabinetul avocatului Iepure Viorel, cu sediul în localitatea Cluj-Napoca, Str. Coastei nr. 5-7, ap. 6, judeţul Cluj, în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României, cu sediul în Bucureşti, Piaţa Victoriei nr. 1, sectorul 1.
Respinge cererea de intervenţie accesorie formulatã în interesul pârâtului de cãtre intervenientul Ministerul Administraţiei şi Internelor, cu sediul în Bucureşti, Piaţa Revoluţiei nr. 1A, sectorul 1.
Dispune anularea dispoziţiilor art. 2, 6, 8, 10, 11 şi 15 din Hotãrârea Guvernului nr. 735/2010.
Dispune publicarea prezentei hotãrâri în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 23 din Legea nr. 554/2004.
Obligã pârâtul Guvernul României la plata sumei de 1.708,30 lei cu titlu de cheltuieli de judecatã, în favoarea reclamanţilor.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunţatã în şedinţa publicã, astãzi, 21 februarie 2011.
PREŞEDINTE,
MONICA ILEANA IUGA
Grefier,
Luminiţa Florean
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
