Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Dosar nr. 11.879/2/2010 Curtea constituită din:
Preşedinte - Alina Şuţu
Grefier - Miron-Cornel Olaru
Pe rol se află pronunţarea asupra cererii de chemare în judecată formulate de reclamanţii Acasandrei Nicoleta, Avanu Steluţa, Banu Georgeta, Baranga Victoria, Barbu Elsa, Barbu Valeria, Bădescu Viorica, Balanescu Tamaita, Barladeanu Emilian, Benfenati Sanda, Bercaru Gabriela, Bica Doina, Bidirel Dumitra, Bilciu Marcela, Boita Angela, Brandusoiu Maria, Breza Cristina, Burducea Laurenţia, Butulan Ioana, Cantacuz Radan Maria, Cernat Ioana, Chiriac Niculina, Ciobotaru Lucia-Roxana, Cişmigiu Maria, Ciubotariu Eugenia, Cojocaru Oprea Mihaela, Constantin Ioana, Costea Aurica, David Despina Draga, David Doina Alice, Dima Gabriela Ivana, Dima Floarea, Dragnea Tudoriţa, Dudu Mariana, Duman Marilena, Dumitrescu Elena, Dumitru Ştefania, Florea Floarea, Gheorghe Silvia, Gherman Stela, Ghita Maria, Ghidraseanu Irina, Ghiţulescu Eugenia Elisa, Ghiurca Mihaela Virginia, Gutium Valentina, Helvei Eugenia, Iancu Eugenia Ioana, Iliescu Marieta Doina, Ioan Virginia, Ionescu Dniela, Ionescu Adriana Luminiţa, Ionescu Ana, Ioniţă Elena, Iordache Sorica, Irimia Valerica, Ivănescu Cornelia, Lavric Elena, Lazar Zefira Mărioara, Lazea Zorita, Lăpădat Zoea, Marian Elena, Marica Petruţa, Manceanu Maria, Morariu Elena, Neamţu Alexandrina, Nica Aurica, Nitu Maria, Olar Gabriela-Adriana, Onica Elena, Panaitescu Constanţa, Paun Vera, Petcu Cornelia Georgeta, Petcu Elena, Putruţiu Florica, Popescu Ana, Mincu Tudora, Rades Lya, Radu Ileana, Rizoiu Elena Victoria, Rotaru Lucia, Russu Maria, Sarca-Dragomir Mihaela, Silvasi Ileana, Smereczinski Rodica Elisabeta, Stan Elena, Stanciu Elena, Stanciulescu Mărioara, Stoean Vasile, Sapovalov Neluta, Telian Ioana, Titi Elena, Toni Florica, Trandafirescu Calangiu Jeni, Trogmaer Mariana, Tiganus Cecilia, Tirca Alecsandra, Ungurean Doina, Varabiev Ana, Vasilescu Maria, Voda Georgeta, Voica Maria, Voinea Georgeta Viorela, Vochita Elena Ştefania, Zamfir Maria, Beldeanu Victoria, Borda Maria, Burz Silvia, Ciobota Emilia, Corches Ana, Dreghici Maria, Furdui Emilia, Kozomos Daniela, Marian Carolina, Merca Dorica, Micu Olivia Maria, Mihaltan Elisabeta, Oarga Doina, Onet Aurelia, Oniga Elvira, Ororica Mihaela Rodica, Sarbu Viorica Elena, Stoia Cornelia Valeria, Truta Silvia, Vesi Valentina Florica, Voicu Maria Silvia, Batrina Adam, Bradin Silvia, Crişan Floarea, Hambarel Valerica, Martin Marinela, Roman Aurelia, Tonta Zoia Emilia, Nica Marieta, Boscaneanu Emilia Viorica, Brebenel Paulina, Budur Oprina, Butuseaca Lilica, Carila Viorica, Epuran Georgeta, Epuraş Tudora, Filimon Adriana Gabriela, Frunza Ştefana, Gheorghe Bach Viorica, Moldoveanu Elena Adelina, Nistor Stela, Olariu Floarea, Petcu Lucica, Porumboiu Constanţa, Scorteanu Stana, Stanciu Maria, Velicescu Maria, Zamfir Despina, Cristache Ioana, Manea Maria, Cojocaru Luxa, Roescu Anica, Babeu Eugenia, Guia Elena, Miculici Ecaterina, Mihăescu Tudora, Minea Elena Anica, Mura Maria, Posipal Maria Ileana, Ristache Floarea, Sfetcu Floarea, Sclabonschi Floarea, Urechiatu Cristina, Banescu Viorica, Teodorescu Marieta, Arsene Constanţa, Birnac Steliana, Chirea Nuţi, Costache Florian, Dragu Catusa, Dumitru Mărioara, Gidea Ion, Lascu Stanca, Marin Viorica Mihaela, Ştefan Elisabeta, Tepurică Mariana, Besoi Elena, Birău Ioana, Budianu Margareta, Cândea Victoria, Curelea Mariana, Enea Eleonora, Olaru Maria, Nănescu Zenovia, Petrescu Argentina, Pavel Maria, Andrei Marin, Bogan Sofia, Chiratcu Alexandrina, Chiriţă Violeta, Constantin Olimpia, Curta Liliana-Elena, Damian Maria, Marcu Ştefana, Munteanu Gherghina, Nica Stana, Nitu Constantin, Saracacianu Tascu, Tanase Garofiţa, Vasile Ştefana Varvara, Arhip Domniţa, Calin Constantina, Cristea Maria, Mazilu Greta Mioara, Mihăilescu Adriana, Mihăilescu Mihai, Moşteanu Elena, Puşcaşu Georgeta, Rădulescu Adina Marga, Vlad Olimpia, Apachiţei Neculina, Apetroaiei Ana, Apetroaiei Maria, Badita Ştefana, Bogdan Mariana, Bontianu Elena, Cojocaru Maria, Cojocaru Lili, Jijie-Grigioriu Mariana, Hilohe Maria, Macovei Silvia, Mateescu Veronica, Moroiu Paulina, Neguţ Maria, Raspopa Elena, Stan Anica, Ştefan Mariana, Alexe Aurelia Gabriela, Catoi Eugenia, Gorgan Ştefania, Niţă Elena, Vintilescu Angela, Voinea Radu Dănuţ, Brumar Maria, Anton Emilia, Bacanu Daniela, Ciobanu Georgeta, Ciotariu Emilia, Cracea Florentina, Lazar Anghelina, Melinte Mariea, Mincu Adriean-Dorian, Mirea Gherghina, Muşat Maria, Stoica Gheorghe, Tanase Floarea, Toader Emilia, Albu Vironica, Bohos Mariana, Georgescu Constntin-Prier, Georgescu Elena, Kalasch Margareta Eugenia, Lucica Maria, Martin Claudia Grigoreta, Matei Carmen, Meşter Francisc, Mircu Ana, Perianu Maria, Rites Ana, Secara Viorica, Suvalca Elena, Sarba Maria Rodica, Visan Maria, Barbu Doina, Calcan Gheorghe, Drăghiceanu Vasilica, Mihalache Maria, toţi reprezentaţi de mandatar Asociaţia Naţională a Pensionarilor din Serviciul Auxiliar de Specialitate al Instanţelor Judecătoreşti şi Parchetelor (ANPSASIJP) în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale (MMFPS) şi Casa Naţională de Pensii şi Asigurări Sociale (CNPAS) şi a cererilor de intervenţie în interes propriu formulate de intervenienţii Nebunu Lizica, Ricinschi Maria, Adumitrăchiaoie Florica, Cîmpeanu Elena şi Popovici Constantin. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 14.06.2011 şi au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera şi pentru a acorda părţilor posibilitatea de a depune concluzii scrise, a amânat pronunţarea la data de 21.06.2011, 28.06.2011 şi la data de azi, 05.07.2011. CURTEA,asupra cauzei de faţă constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. 11.879/2/2010 reclamanţii Acasandrei Nicoleta ş.a., prin mandatar Asociaţia Naţională a Pensionarilor din Serviciul Auxiliar de Specialitate al Instanţelor Judecătoreşti şi Parchetelor (ANPSASIJP) au chemat în judecată pe pârâţii Guvernul României, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi Casa Naţională de Pensii şi Asigurări Sociale, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună: 1. - anularea Hotărârii Guvernului nr. 737 din 29.07.2010 privind Metodologia de recalculare a pensiilor de serviciu prev. la art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 528 din 29 iulie 2010, respectiv a Metodologiei de recalculare a pensiilor de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, stabilite prin Legea nr. 567 din 2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea; 2. - suspendarea executării H.G. nr. 737/2010, până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a prezentei cereri, în baza art. 15 raportat la art. 14 din Legea nr. 544/2004, cu modificările şi completările ulterioare; 3. - recunoaşterea, în temeiul art. 18 raportat la art. 8 şi 1 din aceeaşi lege, a dreptului lor la pensiile de serviciu stabilite prin Legea nr. 567 din 2004 şi, sub sancţiunea obligării la plata unor despăgubiri de întârziere în cuantum de 5.000 euro/lună pentru fiecare dintre ei, obligarea pârâtului la repararea pagubei cauzate, în sensul: a) anulării tuturor deciziilor de "recalculare" a pensiilor în baza art. 1 lit. g din Legea nr. 119 din 2010 raportat la prevederile art. 2, 4 ...... (11, 5, 7 şi 12 din H.G. nr. 737 din 2010 repunerea în plată a ultimelor decizii prin care le-au fost stabilite ultimele cuantumuri ale pensiilor de serviciu; b) obligarea pârâtului la plata diferenţelor dintre cuantumurile pensiilor de serviciu ce ni se cuvin şi, respectiv, cuantumurile pensiilor "recalculate" în baza deciziilor sus-arătate, aferente perioadei septembrie 2010 şi până la data repunerii în plată a ultimelor decizii prin care le-au fost stabilite ultimele cuantumuri ale pensiilor de serviciu; c) obligarea pârâtului să procedeze la punerea în executare a hotărârii judecătoreşti în termen de cel mult 10 zile de la pronunţarea acesteia în sensul îndeplinirii tuturor obligaţiilor sus-arătate, în caz contrar urmând a se face aplicarea dispoziţiilor art. 24 alin. 2 şi 3 din Legea nr. 544/2004, inclusiv obligarea acestuia la plata unor despăgubiri de întârziere către reclamanţi în cuantum de 5.000 euro/lună pentru fiecare dintre ei; 4) obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată. În fapt, reclamanţii au arătat că sunt persoane vătămate şi că au formulat plângere prealabilă, în condiţiile art. 7 din Legea nr. 544/2004, plângere care a fost înregistrată la Guvernul României sub nr. 17/9331 din 8 august 2010. Pârâtul Guvernul României, prin Adresa nr. 15A/6862/CA din data de 08.09.2010, a răspuns negativ solicitărilor lor. Au invocat în susţinerea acţiunii şi Sentinţa civilă nr. 3.811 din 8.10.2010 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 7.142/2/2010 şi prin care s-a dispus suspendarea executării H.G. nr. 737/2010, în ce priveşte stabilirea metodologiei de recalculare a pensiilor de serviciu prevăzute de art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010, respectiv a pensiilor de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi numeroase alte hotărâri judecătoreşti pronunţate de diverse instanţe din ţară, pe care le-au depus la dosarul cauzei. În motivarea cererii de anulare a H.G. nr. 737/2010 au arătat că aceasta, faţă de disp. art. 18 raportat la art. 8 şi, respectiv, art. 1 din Legea nr. 554/2004, este neconstituţională, nelegală, contrară principiilor şi drepturilor fundamentale consacrate de Constituţie, de normele dreptului comunitar şi de cele ale dreptului internaţional, ratificate de România, aplicabile în materie. Reclamanţii au arătat că, deşi pe calea contenciosului administrativ nu poate fi verificată constituţionalitatea unor legi, în speţă a Legii nr. 119 din 2010, instanţa de contencios administrativ are competenţa verificării respectării de către actele administrative individuale, în speţă, de H.G. nr. 737 din 2010, în primul rând, a supremaţiei Constituţiei şi a legilor, respectiv a principiilor şi drepturilor fundamentale consacrate de Constituţie - principiul legalităţii consacrat de art. 1 alin. 5 din Constituţie. Invocă în acest sens Decizia Curţii Constituţionale nr. 574 din 2006, prin care instanţa a stabilit că prevederile art. 1 alin. 6 din Legea nr. 554 din 2004 nu contravin dispoziţiilor art. 52 alin. 1 şi 2 din Constituţie, care consacră dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică de a obţine recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim, în condiţiile şi limitele stabilite prin lege organică. În motivarea deciziei, Curtea a reţinut că art. 1 alin. 5 din Constituţie consacră principiul legalităţii, constând în obligaţia generală de respectare a Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor. Aceasta presupune că actele administrative ale autorităţilor publice să fie emise cu respectarea strictă a dispoziţiilor legale în vigoare, inclusiv a celor constituţionale, iar actele care au fost emise cu nerespectarea anumitor prevederi legale să fie revocate ori anulate. Prin urmare, este evident că acest principiu al legalităţii are la temelie noţiunea de lege în accepţiunea lato sensu, adică atât legile propriu-zise, cât şi dispoziţiile constituţionale şi, în consecinţă, este absolut firesc ca pe primul loc în cadrul legislativ naţional referitor la pensiile de serviciu să se afle Constituţia României. În acest context, reclamanţii arată că apreciază că sunt pe deplin valabile cazurile de nelegalitate a H.G. nr. 737 din 2010 constând în încălcarea principiilor statului de drept lato sensu, a Constituţiei şi legilor ţării, şi anume necesitatea respectării de către orice act administrativ, inclusiv de H.G. nr. 737 din 2010, care face obiectul cererii de suspendare, a următoarelor 10 principii (dezvoltate pe larg în cererea iniţială): a) principiul potrivit căruia România este stat de drept, stricto sensu, prevăzut de art. 1 alin. 3 din Constituţie; b) principiul conform căruia România este stat social consacrat de acelaşi text constituţional; c) principiul consacrării şi respectării valorilor supreme ale statului de drept, statuat de acelaşi alineat din Constituţie; d) principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, prevăzut de art. 1 alin. 4 din Constituţie; e) principiul respectării Constituţiei şi a supremaţiei sale, precum şi a legilor, prevăzut de art. 1 alin. 5 din Legea fundamentală, prezentat succint mai sus şi în prezentele concluzii scrise; f) principiul egalităţii între cetăţeni în forma consacrată de art. 4 alin. 2 din Constituţie; g) şi h) principiul îndeplinirii întocmai şi cu bună-credinţă a obligaţiilor din tratatele la care România este parte şi principiul potrivit căruia fac parte din dreptul intern tratatele ratificate de Parlament statuat de art. 1 alin. 1 şi 2 din Constituţie; i) principiul universalităţii drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor fundamentale, stipulat de art. 15 alin. 1 din Constituţie; j) principiul neretroactivităţii legii, statuat de art. 15 alin. 2 din Legea fundamentală; k) principiul egalităţii în drepturi, consacrat de art. 16 din Constituţie; l) principiul priorităţii convenţiilor internaţionale în raport cu legislaţia internă privind drepturile şi libertăţile fundamentale, statuat de art. 20 alin. 2 din Constituţie; m-n-o-p) principiul liberului acces la justiţie şi principiul dreptului la un proces echitabil, prevăzute de art. 21, precum şi principiul independenţei judecătorilor, consacrat de art. 124 alin. 3 din Constituţie, şi, respectiv, dispoziţiile art. 132 din Legea fundamentală referitoare la statutul procurorilor; r) principiul dreptului la ocrotirea sănătăţii, stipulat de art. 34 alin. 1 din Legea fundamentală; s) principiul privind munca şi protecţia socială a muncii, reglementat de art. 41 din Constituţie; ş) principiul dreptului la proprietatea privată, statuat de art. 44 din Constituţie; t-ţ) principiul dreptului la un nivel de trai decent prevăzut de art. 47 alin. 1 din Legea fundamentală şi principiul dreptului la pensie statuat de art. 47 alin. 2 teza 1 din Constituţie; u) principiul privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, statuat de art. 52 din Constituţie; v) principiul priorităţii dreptului comunitar, statuat de art. 148 alin. 2 şi 3 din Constituţie. În legătură cu precizările făcute de CCR în deciziile 871-874 din 28.06.2010 şi, în special, în Decizia nr. 872 din 2010, Curtea observă că măsura criticată are un caracter temporar, tocmai pentru a nu se afecta substanţa dreptului. Reclamanţii arată că prevederile art. 1-5 şi art. 12 din lege încalcă dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Constituţie, care consacră principiul neretroactivităţii legii şi conform căruia "legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale noi favorabile". Pensiile speciale au fost stabilite, aşadar, în baza legilor adoptate în domeniul pensiilor, pe anumite categorii socio-profesionale, şi sunt derogatorii de la dreptul comun. Aceste legi se aplică situaţiilor juridice constituite, modificate şi stinse în temeiul reglementărilor lor, în baza cărora s-au creat efecte juridice definitive, revenind statului obligaţia de a executa în timp (obligaţii succesive) plata pensiilor. Aşadar, obligativitatea recalculării tuturor pensiilor speciale acordate sub incidenţa prevederilor legale anterioare prin intrarea în vigoare a Legii privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor este neconstituţională. Pensiile speciale care se află în plată constituie drepturi câştigate ce nu pot fi recalculate în baza unei legi noi, neputând fi nici modificate, întrucât legea s-ar aplica retroactiv. Pensiile militare de stat, pensiile de stat ale poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor, pensiile de serviciu ale judecătorilor, procurorilor, judecătorilor, respectiv magistraţilor-asistenţi ai Curţii Constituţionale, pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, pensiile de serviciu ale personalului diplomatic şi consular, pensiile de serviciu ale funcţionarilor publici parlamentari, pensiile de serviciu ale deputaţilor şi senatorilor, pensiile de serviciu ale personalului aeronautic civil, navigant, profesionist din aviaţia civilă, pensiile de serviciu ale personalului Curţii de Conturi aflate în plată sunt stabilite sub imperiul legislaţiei anterioare. Aşadar, prin această lege are loc o modificare a regimului juridic al pensiilor speciale stabilite în baza legilor anterioare, ajungându-se să se încalce chiar substanţa dreptului la pensie. În acest sens, prin Decizia nr. 375/2005 a Curţii Constituţionale s-a stabilit că "noile reglementări nu pot fi aplicate cu efecte retroactive, respectiv în privinţa cuantumului pensiilor anterior stabilite, ci numai pentru viitor, începând cu data intrării în vigoare a acestora". În acelaşi sens s-a pronunţat Curtea Constituţională şi prin Decizia nr. 57/2006 care prevede că "condiţiile de exercitare a dreptului la pensie şi la alte forme de asistenţă socială se stabilesc prin lege şi, prin urmare, este dreptul exclusiv al legiuitorului de a modifica sau completa legislaţia în materie şi de a stabili data de la care operează recalcularea. Însă orice prevedere nouă poate fi aplicată numai de la data intrării sale în vigoare, pentru a respecta principiul neretroactivităţii legii, consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituţie". De asemenea, prin Decizia nr. 120/2007, Curtea a reţinut că "operaţiunea de recalculare priveşte în mod inevitabil trecutul, pentru că stagiul de cotizare a fost realizat în trecut, dar se efectuează doar după data intrării în vigoare a ordonanţei şi are efecte numai pentru viitor, pensia recalculată intrând în plată numai de la data emiterii deciziei. În cazurile în care din recalculare rezultă un cuantum mai mare al pensiei, se va plăti acesta, iar dacă noul cuantum rezultat este mai mic, se va acorda în continuare pensia anterior stabilită şi aflată în plată, fără a se aduce vreo atingere drepturilor legal câştigate anterior". Reclamanţii consideră că, având în vedere faptul că actualele pensii speciale au fost legal stabilite şi calculate în baza unor legi în vigoare la data respectivă, precum şi la acest moment, recalcularea lor duce la încălcarea principiului neretroactivităţii legii - regulă imperativă - prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constituţia României". Cu privire la principiul priorităţii dreptului comunitar, reclamanţii consideră că acesta are o importanţă cu totul deosebită inclusiv în soluţionarea speţei deduse judecăţii şi arată că dreptul comunitar consacră monismul (aplicarea imediată) şi impune respectarea sa de către statele membre, fiind singurul principiu compatibil cu ideea unui sistem de integrare, şi garantează statutul juridic al cetăţeanului. Principiul a fost consacrat de CJCE prin Hotărârea Van Gend şi Loos, pronunţată încă din anul 1963, şi a fost confirmat oficial în Hotărârea Costa (CJCE.C.6/64-Costa v. Enelh) prin care se rezolva conflictul dintre dreptul comunitar european - Tratatul CEE - şi o lege internă posterioară. Reclamanţii susţin, în speţă, că dreptul la pensiile de serviciu, făcând parte din Pilonul I - Comunitatea Economică Europeană - prin Legea nr. 119 din 2010 şi H.G. nr. 737 din 2010, au fost grav încălcate prevederile Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană în ceea ce priveşte principiul priorităţii dreptului comunitar faţă de orice act normativ naţional şi, pe cale de consecinţă, garantarea stabilităţii statutului juridic al cetăţeanului român în calitatea sa de cetăţean european - în ceea ce priveşte pensiile de serviciu, ceea ce înseamnă o negare corespunzătoare a eficienţei obligaţiilor asumate necondiţionat şi irevocabil de România prin Tratat, punându-se astfel în pericol înseşi bazele Comunităţii şi, respectiv, a apartenenţei noastre la aceasta. În plus, importanţa principiului în contenciosul administrativ este subliniată de art. 21 alin. 2 din Legea nr. 554 din 2004 a contenciosului administrativ, modificată şi completată. De asemenea, reclamanţii arată că, în cauză, prin adoptarea a două hotărâri de Guvern (H.G. nr. 735/2010 şi, respectiv, H.G. nr. 737/2010) au fost încălcate prevederile extrem de clare ale art. 3 alin. 3 din Legea nr. 119/2010 şi, respectiv, ale art. 4 alin. 1 lit. a şi b din aceeaşi lege, care fac referire la o singură hotărâre de Guvern. Totodată, critică faptul că sunt emise norme metodologice diferite în raport cu categoriile de persoane ce beneficiază de pensii ocupaţionale, lipsa unor norme şi a unor proceduri unitare care ar duce la crearea unor situaţii dezavantajoase pentru categoriile de persoane ce beneficiază de pensii ocupaţionale şi imposibilitatea obiectivă de stabilire în termen de 30 de zile a stagiului corect de cotizare în sistemul public de pensii şi de a beneficia de majorarea punctajelor lunare realizate. Reclamanţii arată că nu au dreptul şi posibilitatea să-şi procure actele necesare şi să facă dovada tuturor veniturilor care ar trebui să fie luate în calcul la stabilirea pensiilor. Mai mult, calculul corect al viitoarelor pensii nu se poate realiza şi datorită faptului că în cărţile de muncă nu sunt menţionate adaosurile la veniturile lunare (conform art. 78 din Legea nr. 19/2000), respectiv ore suplimentare, sporuri de şedinţă, prime trimestriale, al 13-lea salariu, prima de vacanţă, venituri pentru care s-au reţinut contribuţiile la asigurările sociale, precum şi celelalte taxe (impozite, ajutor de şomaj, asigurări de sănătate). Astfel că toate pensiile pentru categoriile de pensionari enumerate în art. 1 lit. o)-h) din Legea nr. 119/2010 vor fi calculate greşit. Diminuarea pensiilor poate determina efecte contrare celor vizate, în sensul tulburării bunei funcţionări a instituţiilor şi autorităţilor publice. Dispoziţiile H.G. nr. 737 din 2010 criticate impun o restrângere cu caracter permanent a exerciţiului dreptului la pensie, aşa-zisa recalculare a pensiilor de serviciu operând fără vreo limitare temporară. Reclamanţii consideră că prevederile art. 3 alin. 11 din H.G. nr. 737/2010 sunt în contradicţie cu textul Legii nr. 119/2010 care prevede că pensiile de serviciu se recalculează, fără să facă nicio distincţie în acest sens şi că prin art. 9 alin. 12 din H.G. nr. 737 din 2010 se instituie posibilitatea emiterii a două decizii care sunt total diferite, atât din punctul de vedere al bazei de calcul, cât şi al modului de calcul şi implicit cu valori diferite. Alte motive de nelegalitate invocate sunt faptul că prin art. 11 din H.G. nr. 737 din 2010 sunt anulate hotărârile definitive şi irevocabile ale instanţelor judecătoreşti pronunţate în acest domeniu, producându-se o imixtiune a executivului şi a legislativului în cadrul puterii judecătoreşti care este neconstituţională, nelegală şi abuzivă în acelaşi timp şi neîndeplinirea de către pârâtul M.M.F.P.S. a obligaţiei ce-i revenea în baza H.G. nr. 737/2010 de a emite instrucţiuni de aplicare a acesteia, astfel cum au procedat M.A.I. şi M.Ap.N. H.G. nr. 737 din 2010 consacră explicit o pierdere cu caracter permanent a pensiei de serviciu şi creează o discriminare, în funcţie de profesie, realizată de instituţiile statului, încălcând Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. Reclamanţii solicită să se dispună menţinerea suspendării executării H.G. nr. 737/2010 în ce priveşte stabilirea metodologiei de recalculare a pensiilor de serviciu, până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a prezentei cereri şi să se dispună recunoaşterea dreptului lor la pensiile de serviciu stabilite prin Legea nr. 223/2007 şi repararea pagubei cauzate. În drept, au invocat dispoziţiile art. 52 din Constituţie, corelat cu art. 8 şi 1, raportate la art. 7, art. 18, şi, mai ales, la art. 21 şi la alte prevederi din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, astfel cum a fost modificată şi completată, precum şi la dispoziţiile aplicabile în materie din Codul de procedură civilă: principiile şi drepturile fundamentale consacrate de Constituţie şi de tratatele, pactele şi normele internaţionale ratificate de România, care, potrivit art. 11 alin. 2 din legea fundamentală, "fac parte din dreptul intern", art. 148 alin. 2 din Constituţie, corob. cu art. 11 alin. 2 şi respectiv cu art. 20 alin. 2 din legea fundamentală, şi cu art. 21 alin. 2 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, modificată şi completată. În cauză, s-au formulat cereri de intervenţie în interes propriu de către Nebunu Lizica, Ricinschi Maria, Cimpeanu Elena, Adumitrăchioaie Florica şi de către Popovici Constantin. Pârâtul Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale a formulat întâmpinare la data de 26.04.2011, prin care a invocat excepţia calităţii procesuale active, excepţia nemotivării în fapt şi în drept a acţiunii în ce-l priveşte, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, excepţia neîndeplinirii procedurii prealabile, excepţia inadmisibilităţii în ce priveşte anularea H.G. nr. 737/2010 şi excepţia netimbrării. Pârâta Casa Naţională de Pensii Publice (Casa Naţională de Pensii şi Asigurări Sociale) a depus întâmpinare la 13.05.2011, prin care a invocat excepţia necompetenţei materiale a instanţei în ce priveşte capătul de cerere privind anularea deciziilor de pensie ale reclamanţilor, excepţia calităţii procesuale active, excepţia lipsei calităţii de reprezentant, excepţia calităţii procesuale pasive, excepţia neîndeplinirii procedurii prealabile, excepţia netimbrării şi excepţia inadmisibilităţii acţiunii în ce priveşte anularea H.G. nr. 737/2010. Pârâtul Guvernul României a formulat întâmpinare, la data de 17.05.2011, invocând excepţia netimbrării, excepţia lipsei calităţii procesuale active şi excepţia lipsei de interes. La termenul din 14.06.2011, petentul Popovici Constantin a solicitat a se lua act de faptul că îşi susţine cererea de intervenţie doar în interesul reclamanţilor, nemaisusţinând-o în interes propriu. Analizând actele depuse la dosar, susţinerile părţilor şi dispoziţiile legale aplicabile în materie, Curtea reţine următoarele: Pe excepţii, Reclamanţii au fost citaţi pentru termenul din 17.05.2011 cu obligaţia solidară de a achita taxa de timbru de 4+8 lei şi timbrul judiciar de 0,6 lei. Având în vedere că obligaţia a fost îndeplinită, astfel cum rezultă din chitanţa de plată a taxei judiciare de timbru, precum şi a timbrului judiciar, Curtea constată că excepţia netimbrării acţiunii nu este întemeiată. Curtea constată că excepţia lipsei calităţii procesuale active este neîntemeiată. Reclamanţii sunt reprezentaţi de mandatar Asociaţia Naţională a Pensionarilor din Serviciul Auxiliar de Specialitate al Instanţelor Judecătoreşti şi Parchetelor. Conform art. 5 din Statutul asociaţiei, între obiectivele acesteia se numără acela de a apăra drepturile membrilor săi, precum şi de a-i reprezenta în faţa instanţelor judecătoreşti în vederea garantării şi apărării drepturilor legal câştigate. Motivele invocate de pârâtul Guvernul României în susţinerea acestei excepţii privesc considerente de fond (lipsa vătămării), urmând a fi analizate în consecinţă. Excepţia nulităţii acţiunii invocată de Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei nu este întemeiată. Susţinerile pârâtului în sensul lipsei motivelor de fapt şi de drept sunt în mod vădit nefondate. Calitatea sa procesuală pasivă este justificată pentru considerentele de opozabilitate. Interesul M.M.P.S. în formularea apărărilor pe cererea de anulare a actului este susţinut chiar de această autoritate, în cauzele în care nu a figurat ca pârât M.M.P.S. formulând cereri de intervenţie în interesul Guvernului, în calitatea sa de iniţiator al hotărârii Guvernului atacate. Excepţia lipsei procedurii prealabile nu este întemeiată. Cererea de revocare a actului administrativ nu poate fi adresată iniţiatorului acestuia, ci autorităţii care l-a adoptat. Curtea constată că, din modul de formulare şi prezentare a motivelor acţiunii, rezultă că reclamanţii au contestat actul administrativ cu caracter normativ numai în ceea ce priveşte măsurile stabilite asupra pensiilor de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, nu şi cu privire la metodologia de recalculare a pensiilor de serviciu ale personalului aeronautic, civil navigant profesionist din aviaţie. Menţiunile din acţiune - fila 22 pct. 1 - constituie o eroare materială, de vreme de sunt invocate dispoziţiile art. 1 lit. c din Legea nr. 119/2010 şi Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea. Reclamanţii au susţinut în mod evident un interes practic în promovarea acţiunii, de vreme ce au solicitat şi anularea actelor administrative individuale emise în baza H.G. nr. 737/2010. Pe fond, Actul administrativ atacat - Hotărârea Guvernului nr. 737 din 21 iulie 2010 - priveşte metodologia de recalculare a categoriilor de pensii de serviciu prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. Conform art. 1 din Legea nr. 119/2010, "Pe data intrării în vigoare a prezentei legi următoarele categorii de pensii, stabilite pe baza legislaţiei anterioare, devin pensii în înţelesul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare: a) pensiile militare de stat; b) pensiile de stat ale poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor; c) pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea; d) pensiile de serviciu ale personalului diplomatic şi consular; e) pensiile de serviciu ale funcţionarilor publici parlamentari; f) pensiile de serviciu ale deputaţilor şi senatorilor; g) pensiile de serviciu ale personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă; h) pensiile de serviciu ale personalului Curţii de Conturi". Conform art. 3 din lege, "Pensiile prevăzute la art. 1, stabilite potrivit prevederilor legilor cu caracter special, cuvenite sau aflate în plată, se recalculează prin determinarea punctajului mediu anual şi a cuantumului fiecărei pensii, utilizând algoritmul de calcul prevăzut de Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare. (2) În situaţia pensiilor dintre cele prevăzute la alin. (1), care au fost stabilite în baza legilor speciale, pensia din sistemul public se determină considerându-se a fi îndeplinite condiţiile de acordare prevăzute de Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare. (3) În termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, se elaborează metodologia de recalculare a pensiilor prevăzute la art. 1, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului". Iar potrivit art. 4 alin. 2 din Legea nr. 119/2010, "Cuantumul pensiilor recalculate potrivit prevederilor alin. (1) se stabileşte în baza punctajului mediu anual, determinat potrivit prevederilor Legii nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, şi se plăteşte de la data de întâi a lunii următoare expirării perioadei de recalculare prevăzute la alin. (1) lit. a) sau b), după caz". Art. 2 din HG nr. 737/2010 stabileşte că în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare, pensiile de serviciu stabilite în baza legilor cu caracter special, cuvenite sau aflate în plată, se recalculează prin determinarea punctajului mediu anual şi a cuantumului fiecărei pensii, utilizându-se algoritmul de calcul prevăzut de Legea nr. 19/2000 şi respectând metodologia din prezenta hotărâre. Art. 3 alin. 1 din hotărâre dispune că în cazul persoanelor cărora la data stabilirii pensiei de serviciu li s-a determinat şi punctajul mediu anual în sistemul public, potrivit Legii nr. 19/2000, în cadrul procesului de recalculare şi se atribuie acel punctaj mediu anual şi cuantumul pensiei din sistemul public corespunzător acestuia. Curtea constată că prin metodologia de calcul se reglementează o situaţie juridică ce nu a fost avută în vedere de legiuitor conform Legii nr. 119/2010, aceea a luării în calcul a vechilor decizii, în cazul în care la emiterea acestora a fost determinat şi punctajul mediu anual în sistemul public, în condiţiile în care potrivit art. 3 din lege, pensiile se recalculează prin determinarea punctajului mediu anual şi a cuantumului fiecărei pensii. Punctajul mediu anual în sistemul public calculat potrivit Legii nr. 19/2000 la momentul emiterii deciziei de pensionare pentru anumite categorii de persoane nu a avut nicio relevanţă sub aspectul stabilirii pensiei de serviciu, astfel încât persoanele respective nu aveau niciun interes să atace decizia de pensionare prin care s-a determinat un astfel de punctaj. Art. 4 din H.G. nr. 737/2010 dispune că "în situaţia persoanelor cărora, la data stabilirii pensiei de serviciu, nu li sa calculat punctajul mediu anual în sistemul public întrucât nu erau îndeplinite condiţiile de vârstă şi/sau de stagiu de cotizare prevăzute de Legea nr. 19/2000, recalcularea se efectuează considerându-se a fi îndeplinite aceste condiţii. (2) În cazul pensiilor de serviciu prevăzute la alin. (1) se determină punctajul mediu anual, în sistemul public, corespunzător categoriei de pensie stabilite în baza legii cu caracter special. (3) Sunt exceptate de la prevederile alin. (2) pensiile de serviciu anticipate care devin pensii pentru limită de vârstă, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (2) din Legea nr. 119/2010, şi pentru care se determină punctajul mediu anual corespunzător pensiei pentru limită de vârstă. Conform art. 5, "Recalcularea pensiilor de serviciu, prin determinarea punctajului mediu anual în sistemul public, se face pe baza documentelor existente în dosarele de pensii. (2) La determinarea punctajului mediu anual se utilizează: a) stagiul complet de cotizare, în funcţie de data naşterii, prevăzut în anexa nr. 3 la Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, aşa cum este detaliată în anexa nr. 9 - Vârstele standard de pensionare şi stagiile minime şi complete de cotizare în funcţie de data naşterii - la Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, aprobate prin Ordinul ministrului muncii şi solidarităţii sociale nr. 340/2001, cu modificările şi completările ulterioare; b) stagiile de cotizare prevăzute la art. 43 sau, după caz, la art. 47 din Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare; c) stagiile totale de cotizare necesare prevăzute în anexele nr. 4 şi 5 din Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, în situaţiile prevăzute la art. 44 din această lege. (3) În cazul în care la stabilirea pensiei de serviciu s-au avut în vedere perioade realizate în alte sisteme de asigurări sociale, neintegrate în sistemul public, punctajul mediu anual se determină ţinând cont de prevederile art. 194 din Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare. (4) La determinarea punctajului mediu anual se valorifică numai perioadele realizate până la data stabilirii sau, după caz, a recalculării pensiei de serviciu în baza legii speciale". Curtea constată că potrivit metodologiei, recalcularea pensiei se realizează pe baza unor acte depuse în dovedirea unor situaţii de fapt anterioare şi a îndeplinirii altor condiţii legale, cele în vigoare la momentul constituirii dosarului. Aplicarea acestor dispoziţii (art. 5 alin. 1, 2 şi 4), în aprecierea instanţei, poate crea prejudicii pensionarilor prin neluarea în calcul a unor împrejurări relevante sub aspectul stabilirii drepturilor de la momentul recalculării, intervenite ulterior. Mai mult, alineatul 4 introduce chiar interdicţia de a se valorifica şi perioade realizate după data stabilirii sau recalculării pensiei de serviciu în baza legii speciale. Astfel, diminuarea pensiilor se poate realiza nu numai la nivelul pensiilor din sistemul public, ci chiar şi sub nivelul pensiei care li s-ar cuveni respectivelor persoane la momentul recalculării în acest sistem. Conform art. 6, "(1) La recalcularea pensiilor de invaliditate, stabilite doar în baza unor legi speciale, şi pentru care nu s-a determinat punctajul mediu anual în sistemul public, nefiind îndeplinite condiţiile prevăzute de Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, stagiul potenţial se determină cu respectarea prevederilor art. 59 sau art. 60 din aceeaşi lege. (2) În cazul persoanelor care au realizat un stagiu de cotizare mai mic decât jumătate din stagiul de cotizare necesar în raport cu vârsta, prevăzut în tabelul nr. 3 din cuprinsul art. 57 din Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, stagiul potenţial se determină ca diferenţă între stagiul complet de cotizare şi stagiul de cotizare necesar. (3) Stagiul potenţial rezultat prin aplicarea prevederilor alin. (2) nu poate fi mai mare decât stagiul de cotizare pe care asiguratul lar fi putut realiza de la data ivirii invalidităţii până la împlinirea vârstei standard de pensionare în anexa nr. 3 la Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, aşa cum este detaliată în anexa nr. 9 la Normele aprobate prin Ordinul ministrului muncii şi solidarităţii sociale nr. 340/2001, cu modificările şi completările ulterioare. (4) În cazul pensiilor prevăzute la alin. (1), data ivirii invalidităţii este cea prevăzută în decizia medicală iniţială de încadrare în grad de invaliditate. (5) Perioada în care o persoană a beneficiat de pensie de invaliditate, numai în baza legii cu caracter special, şi căreia nu i s-a determinat punctajul mediu anual în sistemul public, nefiind îndeplinite condiţiile prevăzute de Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, nu constituie perioadă asimilată stagiului de cotizare în înţelesul prevederilor art. 38 alin. (1) lit. a) din aceeaşi lege". Art. 7 cuprinde dispoziţii cu privire la pensiile de urmaş prevăzute la art. 2 alin. (3) din Legea nr. 119/2010, care "se recalculează, după caz, din: a) pensia pentru limită de vârstă, recalculată în baza prevederilor prezentei hotărâri; b) pensia de invaliditate gradul I, recalculată în baza prevederilor prezentei hotărâri, în cazul în care, la data decesului, susţinătorul era beneficiarul unei pensii de invaliditate de orice grad; c) pensia de invaliditate gradul I, stabilită conform Legii nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, considerându-se îndeplinite condiţiile de acordare a acestei categorii de pensie, în cazul pensiilor de urmaş stabilite conform prevederilor art. 68 alin. (10) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, cu modificările şi completările ulterioare. Conform art. 8, "Drepturile de pensie de serviciu recalculate potrivit prevederilor Legii nr. 119/2010 şi ale prezentei hotărâri se acordă pe baza deciziei de recalculare emise de către casele teritoriale de pensii în evidenţa cărora se află beneficiarii pensiilor de serviciu". Conform art. 9, "(1) Potrivit dispoziţiilor art. 12 din Legea nr. 119/2010, prevederile prezentei hotărâri se aplică şi în cazul persoanelor ale căror drepturi de pensii de serviciu se stabilesc începând cu data intrării în vigoare a legii. (2) În cazul persoanelor prevăzute la alin. (1), casele teritoriale de pensii emit atât decizia de pensie de serviciu stabilită în baza legii speciale, cât şi decizia de recalculare a acesteia. (3) Decizia prin care se stabileşte pensia de serviciu nu produce efecte sub aspectul acordării cuantumului pensiei rezultat din aplicarea prevederilor legii speciale. (4) Cuantumul pensiei rezultat în urma recalculării este cel care se acordă şi se plăteşte beneficiarului, cu respectarea prevederilor Legii nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare. Potrivit art. 11 "Pensiile de serviciu care au făcut obiectul unor cauze soluţionate prin hotărâri definitive şi irevocabile ale instanţelor de judecată vor avea regimul juridic stabilit de Legea nr. 119/2010 şi de prezenta hotărâre". Curtea apreciază că aceste dispoziţii pot fi interpretate ca o aplicare a principiului aplicării imediate a legii noi (hotărârile judecătoreşti anterioare intrării în vigoare a legii noi fiind date în aplicarea dispoziţiilor legale în vigoare la momentul pronunţării). Încă instanţa constată că normele respective nu asigură respectarea standardelor de calitate ale unui act normativ - precizie şi previzibilitate. Astfel, interpretarea acestui text în sensul că recalcularea pensiilor se realizează conform metodologiei pe baza actelor aflate la dosarul de pensie, fără a ţine cont de hotărârile judecătoreşti definitive şi irevocabile care au decis asupra unor probleme precum stagiul de cotizare, grupe de muncă etc., contravine principiului constituţional al separaţiei puterilor în stat. Conform art. 1 alin. 2 din Legea nr. 24/2000, "actele normative se iniţiază, se elaborează, se adoptă şi se aplică în conformitate cu prevederile Constituţiei României, republicată, cu dispoziţiile prezentei legi, precum şi cu principiile ordinii de drept", iar art. 4 alin. 3 din Legea nr. 24/2000 prevede că "actele normative date în executarea legilor, ordonanţelor sau a hotărârilor Guvernului se emit în limitele şi potrivit normelor care le ordonă". Neconformitatea dispoziţiilor sus-menţionate din actul administrativ cu caracter normativ contestat cu dispoziţiile legii şi cele constituţionale atrage constatarea nelegalităţii hotărârii Guvernului în ce priveşte metodologia de recalculare a pensiilor de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea. Curtea apreciază, faţă de conţinutul dispoziţiilor constatate ca fiind nelegale, că metodologia adoptată prin hotărârea sus-menţionată constituie un tot unitar, urmând a se dispune anularea totală a actului administrativ (în ce priveşte categoria profesională a reclamanţilor). Curtea nu reţine susţinerea reclamanţilor cu privire la încălcarea dispoziţiilor Legii nr. 119/2010 prin adoptarea a două hotărâri ale Guvernului. Legea nu se referă la un act unic prin care metodologia să fie adoptată, ci la tipul actului - hotărâre a Guvernului: art. 3 alin. 3 - "În termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, se elaborează metodologia de recalculare a pensiilor prevăzute la art. 1, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului". Curtea nu reţine încălcarea dreptului comunitar prin adoptarea H.G. nr. 737/2010. Argumentele reclamanţilor sunt generale, nefiind relevate dispoziţii concrete din actele de drept comunitar pretins a fi încălcate (Directiva 96/97/CE privind modificarea Directivei 86/378/CEE privind implementarea principiului egalităţii de tratament între bărbaţi şi femei în sistemele de securitate socială ocupaţionale). În aprecierea instanţei, din faptul că sistemele de securitate socială, printre care şi cel ocupaţional, sunt recunoscute de edificiul juridic comunitar nu se poate trage automat concluzia că s-a încălcat o normă imperativă de drept comunitar ce instituia în sarcina statului român o obligaţie determinată. În ce priveşte încălcarea celorlalte dispoziţii constituţionale invocate prin acţiune, Curtea constată că reclamanţii nu relevă încălcarea dispoziţiilor Constituţiei prin procedura de recalculare, ci chiar prin faptul anulării pensiilor de serviciu, măsură dispusă prin lege. Constituţionalitatea legii nu poate face obiectul analizei instanţei judecătoreşti, competenţa aparţinând instanţei de contencios constituţional. În ce priveşte analiza şi aplicarea în speţă a blocului de convenţionalitate (Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi jurisprudenţa CEDO), Curtea reţine următoarele: Împrejurarea că principiile CEDO invocate prin acţiune se raportează la dispoziţiile legii în executarea căreia a fost adoptată hotărârea de Guvern atacată în cauză, şi nu la prevederile H.G. nr. 737, nu poate sta la baza înlăturării acestor apărări. Neconformitatea cu reglementările internaţionale privitoare la drepturile fundamentale ale omului a actului normativ ce stă la baza celui administrativ constituie un viciu grav de ilegalitate a celui din urmă. Odată ce se constată că o lege internă contravine CEDO şi în consecinţă aceasta nu se aplică, actul administrativ adoptat pentru executarea legii interne rămâne fără fundament juridic. Astfel, potrivit art. 11 alin. 2 din Constituţie, "Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern". După ratificarea sa prin Legea nr. 30/1994, Convenţia Europeană a Drepturilor Omului a devenit parte integrantă a sistemului de drept românesc, având aplicabilitate directă. Conform art. 20 alin. 2 din Constituţie, "Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi legile interne, au prioritate reglementările internaţionale, cu excepţia cazului în care Constituţia sau legile interne conţin dispoziţii mai favorabile". Sancţiunea aplicabilă în cazul contrarietăţii între o normă internă privitoare la un drept protejat prin Convenţie şi dispoziţiile acesteia este a inaplicabilităţii normei interne contrare Convenţiei pentru raportul juridic concret. Curtea reţine că dispoziţiile Legii nr. 119/2010 au făcut obiectul controlului de constituţionalitate a priori. În cadrul acestui control, Curtea Constituţională a analizat şi obiecţiile de neconstituţionalitate raportat la art. 20 din Constituţie cu referire la următoarele acte internaţionale: Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, şi anume art. 1 referitor la proprietate; Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, şi anume art. 17 cu privire la dreptul de proprietate, art. 23 pct. 3 cu privire la dreptul la o retribuire echitabilă şi la protecţie socială şi art. 25 pct. 1 privind dreptul la un nivel de trai decent; Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, şi anume art. 1 privind demnitatea umană, art. 17 alin. (1) privind dreptul de proprietate, art. 25 privind drepturile persoanelor în vârstă, art. 34 alin. (1) privind securitatea socială şi asistenţa socială şi art. 52 alin. (1) privind întinderea şi interpretarea drepturilor şi principiilor. Prin Decizia nr. 871/2010, Curtea Constituţională a constatat că dispoziţiile Legii privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Instanţa reţine că Decizia Curţii Constituţionale referitoare la constituţionalitatea Legii nr. 119/2010 raportat la art. 20 din C.R. nu are caracter obligatoriu în ceea ce priveşte interpretarea şi aplicarea în speţă a CEDO, instanţa judecătorească având competenţa de a aplica direct dispoziţiile CEDO, astfel cum sunt interpretate prin jurisprudenţa Curţii Europene. Instanţa reţine că pensia de serviciu - privită în cele două componente ale sale - cea contributivă şi cea compensatorie - constituie un bun în sensul art. 1 din Protocolul 1 adiţional la CEDO. Conform acestui articol, "Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică şi în condiţiile prevăzute de lege şi de principiile generale ale dreptului internaţional. Dispoziţiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le consideră necesare pentru a reglementa folosinţa bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contribuţii, sau a amenzilor". Curtea Europeană a Drepturilor Omului a hotărât în Cauza Stec şi alţii contra Regatului Unit al Marii Britanii, pronunţată de Marea Cameră în 2005, că prestaţiile sociale constituie obiect de protecţie al art. 1 din Protocolul nr. 1, indiferent de natura contributivă sau necontributivă a acestora. Faptul că hotărârea sus-menţionată a fost pronunţată de CEDO după intrarea în vigoare a actului normativ intern ce a instituit dreptul la pensia de serviciu nu are relevanţă, deoarece aceasta nu are caracter constitutiv de drepturi. Statul a recunoscut dreptul la pensia de serviciu. Actul normativ prin care dreptul a fost consacrat legislativ nu cuprinde vreo dispoziţie din care se poate trage concluzia că acordarea lui este determinată de împrejurări speciale şi temporare, că reprezintă un beneficiu bănesc cu caracter stimulativ care depinde de fondurile disponibile ale statului sau de alte elemente variabile. Nu rezultă din modul de reglementare că este un drept acordat în aplicarea principiului solidarităţii sociale, bazat pe regula "există resurse financiare, putem ajuta", deşi beneficiarul nu a contribuit la un fond, ci a fost reglementat prin Statutul profesiei, fiind reclamat de o necesitate obiectivă, apreciată ca atare de legiuitor: aceea de a asigura după pensionare un nivel de trai decent unei persoane care a desfăşurat o activitate marcată de interdicţii, incompatibilităţi, restrângerea drepturilor recunoscute de lege tuturor cetăţenilor. De la momentul stabilirii acestui drept în raportul juridic concret, prin decizia de pensionare, acest "bun" implică în mod necesar şi aşteptarea legitimă a executării în viitor periodic, lunar, a obligaţiei corelative dreptului recunoscut. Având această aşteptare legitimă, bazată pe dispoziţiile legii în vigoare, titularii dreptului la pensie de serviciu au prefigurat un viitor, constituind în acord cu aceste planuri relaţii socio-economice guvernate de norme juridice, şi-au asumat obligaţii, contând pe caracterul previzibil al normelor legale. "Speranţa legitimă şi rezonabilă" ca "valoare patrimonială" şi deci ca "bun" a fundamentat soluţia fostei Comisii Europene a Drepturilor Omului în Cauza Storksen c/Norvege din 1994, unde a reţinut că licenţa pentru exerciţiul unei activităţi economice poate conferi titularului ei un drept protejat prin art. 1 dacă a dat naştere pentru titularul ei la o speranţă legitimă şi rezonabilă cu privire la caracterul ei de durată şi la posibilitatea obţinerii de avantaje ce rezultă din exerciţiul activităţii care-i face obiectul în mod continuu. A mai reţinut Comisia că o licenţă de exploatare poate fi retrasă atunci când nu mai sunt îndeplinite condiţiile în care licenţa a fost acordată. Cuantumul efectiv al pensiei este supus fluctuaţiilor în funcţie de politica economică a statului, însă elementele de bază ale dreptului la pensie specială, substanţa dreptului, nu pot fi înlăturate decât în condiţiile unanim acceptate în aplicarea principiului protecţiei proprietăţii. Astfel cum a reţinut şi Curtea Constituţională, partea necontributivă a pensiei de serviciu nu constituie un privilegiu, ci "o compensare parţială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale" - Decizia C.C. nr. 20/02.02.2000. Dreptul la pensie de serviciu, derogator de la regimul public de pensii, este recunoscut în statele Uniunii Europene. Legislaţia comunitară structurează sistemele de securitate socială diferenţiat - cel care acoperă schemele de bază, generale guvernate de Directiva 79/7/EEC, respectiv sistemul ocupaţional guvernat de Directiva 86/378/EEC, amendată prin Directiva 96/97/EEC. Aceste sisteme de securitate socială sunt supuse unor reglementări comunitare diferite, faţă de obiectul de reglementare distinct. Eliminarea acestui drept constituie o ingerinţă a statului, justificată de acesta prin considerente de ordin public: politică socială - necesitatea reformulării sistemului de pensii, reechilibrarea sa, eliminarea inechităţilor existente în sistem, respectiv de politică economică - situaţia de criză economică şi financiară cu care se confruntă atât bugetul de stat, cât şi cel al asigurărilor sociale de stat. Condiţiile legale şi jurisprudenţiale CEDO ale privării de proprietate sunt: legalitatea privării (privarea de proprietate să fie dispusă prin lege care întruneşte calităţile de a fi accesibilă, precisă şi previzibilă), să fie impusă de o cauză de utilitate publică, să fie conformă cu principiile generale ale dreptului internaţional, să fie coroborată cu indemnizarea corespunzătoare a titularului dreptului, să fie proporţională cu scopul avut în vedere prin instituirea ei. Curtea apreciază că între scopurile urmărite prin adoptarea legii şi măsura luată prin aceasta - suprimarea dreptului la pensie specială (de serviciu), compus din partea contributivă şi cea necontributivă, şi înlocuirea acestuia cu dreptul la pensie, bazate pe principiul contributivităţii, cu efectul scăderii dramatice a nivelului de trai al pensionarilor ce se aflau în plata pensiilor de serviciu cu procente cuprinse între 50% şi 80%, fără vreo măsură alternativă, fără ca persoanele respective să poată pregăti trecerea la un nivel de trai mai redus cu cel puţin jumătate, fără a avea posibilitatea de a-şi întregi pe altă cale veniturile - nu există un "just echilibru". Reforma sistemului de pensii a constat tocmai în anularea dreptului la pensia specială (schimbarea sistemului de pensii prin construirea lui exclusiv în jurul principiului contributivităţii). În expunerea de motive a legii s-a arătat că "apariţia unor sisteme speciale de pensii publice care au introdus o serie de privilegii şi tratamente favorabile unor categorii profesionale, a condus la crearea unui decalaj uriaş între cea mai mare şi cea mai mică pensie plătită de stat. Existenţa unor acte normative care reglementează organizarea şi funcţionarea diferitelor sisteme de pensii de tip public în prezent îngreunează în mod evident funcţionare sistemului". Susţinerile pârâţilor referitoare la inechitatea, "discriminarea faţă de ceilalţi pensionari", "creaţie juridică excesivă şi disproporţionată între obligaţia de a participa la sistem şi drepturile dobândite prin normative derogatorii", "regim juridic special de pensionare de natură să instituie avantaje materiale fără o justificare obiectivă şi rezonabilă, încălcându-se grav principiul egalităţii de tratament între asiguraţii sistemului public de pensii" se raportează la un drept recunoscut prin legea internă până în 2010 şi recunoscut în prezent de dreptul comunitar. Legitimitatea scopului urmărit de stat cu privire la situaţia de criză economică şi financiară este de necontestat. Această realitate poate justifica adoptarea de măsuri ce reclamă urgenţă şi pot consta în limitarea, într-un cuantum şi pentru un interval de timp rezonabil, a drepturilor recunoscute de lege, dar nu suprimarea acestora (pierderea totală şi definitivă a dreptului). Având în vedere aceste considerente, Curtea va respinge excepţiile lipsei calităţii procesuale active, lipsei dovezii calităţii de reprezentant, lipsei calităţii procesuale pasive, excepţiile nulităţii, lipsei procedurii prealabile, inadmisibilităţii şi netimbrării, ca neîntemeiate, va admite în parte cererile de intervenţie în interes propriu formulate de intervenienţii Nebunu Lizica, Ricinschi Maria, Cîmpeanu Elenea, Adumitrăchiaoie Florica, în ceea ce priveşte anularea H.G. nr. 737/2010, va admite cererea de intervenţie în interesul reclamanţilor formulată de Popovici Constantin, va anula în parte Hotărârea Guvernului nr. 737/2010 - în ce priveşte metodologia de recalculare a pensiilor de serviciu prevăzute la art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 (pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea), şi, constatând îndeplinirea condiţiilor art. 15 corob. cu art. 14 din Legea nr. 554/2004 - împrejurări de fapt şi de drept ce susţin nelegalitatea actului, respectiv paguba produsă în patrimoniul reclamanţilor, va suspenda executarea actului administrativ sus-menţionat până la soluţionarea irevocabilă a cauzei. Pe capătul de cerere având ca obiect anularea deciziilor de recalculare, plata diferenţelor băneşti şi punerea în executare sub sancţiunea despăgubirilor şi pe cererile de intervenţie în interes propriu pentru capătul de cerere având acest obiect, formulate de intervenienţii Nebunu Lizica, Ricinschi Maria, Cîmpeanu Elena şi Adumitrăchioaie Florica, Curtea va admite excepţia necompetenţei materiale şi va declina competenţa în favoarea Tribunalului Bucureşti - Secţia Litigii de Muncă şi Asigurări Sociale, faţă de prevederile art. 152 alin. 1 din Legea nr. 263/2010 ("Jurisdicţia asigurărilor sociale se realizează prin tribunale şi curţi de apel") şi art. 153 lit. g din acelaşi act normativ ("Tribunalele soluţionează în primă instanţă litigiile privind: modul de stabilire şi de plată a pensiilor şi a altor drepturi de asigurări sociale"). PENTRU ACESTE MOTIVE În numele legii HOTĂRĂŞTE: Respinge excepţiile lipsei calităţii procesuale active, lipsei dovezii calităţii de reprezentant, lipsei calităţii procesuale pasive, excepţiile nulităţii, lipsei procedurii prealabile, inadmisibilităţii şi netimbrării, ca neîntemeiate. Admite excepţia necompetenţei materiale pe capătul trei de cerere. Admite în parte acţiunea formulată de reclamanţii Acasandrei Nicoleta, Avanu Steluţa, Banu Georgeta, Baranga Victoria, Barbu Elsa, Barbu Valeria, Bădescu Viorica, Balanescu Tamaita, Barladeanu Emilian, Benfenati Sanda, Bercaru Gabriela, Bica Doina, Bidirel Dumitra, Bilciu Marcela, Boita Angela, Brandusoiu Maria, Breza Cristina, Burducea Laurenţia, Butulan Ioana, Cantacuz Radan Maria, Cernat Ioana, Chiriac Niculina, Ciobotaru Lucia Roxana, Cişmigiu Maria, Ciubotariu Eugenia, Cojocaru Oprea Mihaela, Constantin Ioana, Costea Aurica, David Despina Draga, David Doina Alice, Dima Gabriela Ivana, Dima Floarea, Dragnea Tudoriţa, Dudu Mariana, Duman Marinela, Dumitrescu Elena, Dumitru Ştefania, Florea Floarea, Gheorghe Silvia, Gherman Stela, Ghita Maria, Ghidraseanu Irina, Ghiţulescu Eugenia Elisa, Ghiurca Mihaela Virginia, Gutium Valentina, Helvei Eugenia, Iancu Eugenia Ioana, Iliescu Marieta Doina, Ioan Virginia, Ionescu Dniela, Ionescu Adriana Luminiţa, Ionescu Ana, Ioniţă Elena, Iordache Sorica, Irimia Valerica, Ivănescu Cornelia, Lavric Elena, Lazar Zefira Mărioara, Lazea Zorita, Lăpădat Zoea, Marian Elena, Marica Petruţa, Manceanu Maria, Morariu Elena, Neamţu Alexandrina, Nica Aurica, Nitu Maria, Olar Gabriela-Adriana, Onica Elena, Panaitescu Constanţa, Paun Vera, Petcu Cornelia Georgeta, Petcu Elena, Putruţiu Florica, Popescu Ana, Mincu Tudora, Rades Lya, Radu Ileana, Rizoiu Elena Victoria, Rotaru Lucia, Russu Maria, Sarca-Dragomir Mihaela, Silvasi Ileana, Smereczinski Rodica Elisabeta, Stan Elena, Stanciu Elena, Stanciulescu Mărioara, Stoean Vasile, Sapovalov Neluta, Telian Ioana, Titi Elena, Toni Florica, Trandafirescu Calangiu Jeni, Trogmaer Mariana, Tiganus Cecilia, Tirca Alecsandra, Ungurean Doina, Varabiev Ana, Vasilescu Maria, Voda Georgeta, Voica Maria, Voinea Georgeta Viorela, Vochita Elena Ştefania, Zamfir Maria, Beldeanu Victoria, Borda Maria, Burz Silvia, Ciobota Emilia, Corches Ana, Dreghici Maria, Furdui Emilia, Kozomos Daniela, Marian Carolina, Merca Dorica, Micu Olivia Maria, Mihaltan Elisabeta, Oarga Doina, Onet Aurelia, Oniga Elvira, Ororica Mihaela Rodica, Sarbu Viorica Elena, Stoia Cornelia Valeria, Truta Silvia, Vesi Valentina Florica, Voicu Maria Silvia, Batrina Adam, Bradin Silvia, Crişan Floarea, Hambarel Valerica, Martin Marinela, Roman Aurelia, Tonta Zoia Emilia, Nica Marieta, Boscaneanu Emilia Viorica, Brebenel Paulina, Budur Oprina, Butuseaca Lilica, Carila Viorica, Epuran Georgeta, Epuraş Tudora, Filimon Adriana Gabriela, Frunza Ştefana, Gheorghe Bach Viorica, Moldoveanu Elena Adelina, Nistor Stela, Olariu Floarea, Petcu Lucica, Porumboiu Constanţa, Scorteanu Stana, Stanciu Maria, Velicescu Maria, Zamfir Despina, Cristache Ioana, Manea Maria, Cojocaru Luxa, Roescu Anica, Babeu Eugenia, Guia Elena, Miculici Ecaterina, Mihăescu Tudor, Minea Elena Anica, Mura Maria, Posipal Maria Ileana, Ristache Floarea, Sfetcu Floarea, Sclabonschi Floarea, Urechiatu Cristina, Banescu Viorica, Teodorescu Marieta, Arsene Constanţa, Birnac Steliana, Chirea Nuţi, Costache Florian, Dragu Catusa, Dumitru Mărioara, Gidea Ion, Lascu Stanca, Marin Viorica Mihaela, Ştefan Elisabeta, Tepurică Mariana, Besoi Elena, Birău Ioana, Budianu Margareta, Cândea Victoria, Curelea Mariana, Enea Eleonora, Olaru Maria, Nănescu Zenovia, Petrescu Argentina, Pavel Maria, Andrei Marin, Bogan Sofia, Chiratcu Alexandrina, Chiriţă Violeta, Constantin Olimpia, Curta Liliana-Elena, Damian Maria, Marcu Ştefana, Munteanu Gherghina, Nica Stana, Nitu Constantin, Saracacianu Tascu, Tanase Garofiţa, Vasile Ştefana Varvara, Arhip Domniţa, Calin Constantina, Cristea Maria, Mazilu Greta Mioara, Mihăilescu Adriana, Mihăilescu Mihai, Moşteanu Elena, Puşcaşu Georgeta, Rădulescu Adina Marga, Vlad Olimpia, Apachiţei Neculina, Apetroaiei Ana, Apetroaiei Maria, Badita Ştefana, Bogdan Mariana, Bontianu Elena, Cojocaru Maria, Cojocaru Lili, Jijie-Grigioriu Mariana, Hilohe Maria, Macovei Silvia, Mateescu Veronica, Moroiu Paulina, Neguţ Maria, Raspopa Elena, Stan Anica, Ştefan Mariana, Alexe Aurelia Gabriela, Catoi Eugenia, Gorgan Ştefania, Niţă Elena, Vintilescu Angela, Voinea Radu Dănuţ, Brumar Maria, Anton Emilia, Bacanu Daniela, Ciobanu Georgeta, Ciotariu Emilia, Cracea Florentina, Lazar Anghelina, Melinte Mariea, Mincu Adriean-Dorian, Mirea Gherghina, Muşat Maria, Stoica Gheorghe, Tanase Floarea, Toader Emilia, Albu Vironica, Bohos Mariana, Georgescu Constntin-Prier, Georgescu Elena, Kalasch Margareta Eugenia, Lucica Maria, Martin Claudia Grigoreta, Matei Carmen, Meşter Francisc, Mircu Ana, Perianu Maria, Rites Ana, Secara Viorica, Suvalca Elena, Sarba Maria Rodica, Visan Maria, Barbu Doina, Calcan Gheorghe, Drăghiceanu Vasilica, Mihalache Maria, toţi reprezentaţi de mandatar Asociaţia Naţională a Pensionarilor din Serviciul Auxiliar de Specialitate al Instanţelor Judecătoreşti şi Parchetelor (ANPSASIJP), cu sediul procesual ales la SCPA Ciorbea Victor&Ciorbea Lacrima din Bucureşti, str. Blănari nr. 23, sectorul 3, în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României, cu sediul în Bucureşti, Calea Victoriei nr. 1, sectorul 1, Ministerul Munci, Familiei şi Protecţiei Sociale (MMFPS), cu sediul în Bucureşti, str. Dem I. Dobrescu nr. 4, sectorul 1, şi Casa Naţională de Pensii şi Asigurări Sociale (CNPAS), cu sediul în Bucureşti, Str. Latină nr. 7, sectorul 2. Admite în parte cererile de intervenţie în interes propriu formulate de intervenienţii Nebunu Lizica, domiciliată în Târgu Jiu, str. Nicolae Titulescu, bl. 9b, sc. 2, et. 3, ap. 12, judeţul Gorj, Ricinschi Maria, domiciliată în Roman, Str. Tineretului, bl. 4, sc. D, ap. 72, judeţul Neamţ, Cîmpeanu Elenea, domiciliată în Roman, bd. Roman Muşat, bl. 24, sc. C, ap. 54, judeţul Neamţ şi Adumitrăchioae Florica, domiciliată în Roman, str. Dobrogeanu-Gherea, bl. 28, sc. A, ap. 11, judeţul Neamţ. Admite cererea de intervenţie în interesul reclamanţilor formulată de Popovici Constantin, domiciliat în Cluj-Napoca, str. Ion Meşter nr. 10, bl. L1, sc. 1, et. 1, ap. 1, judeţul Cluj. Anulează în parte Hotărârea Guvernului nr. 737/2010 - în ceea ce priveşte metodologia de recalculare a pensiilor de serviciu prevăzute la art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 (pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea). Suspendă executarea actului administrativ sus-menţionat până la soluţionarea irevocabilă a cauzei. Declină competenţa de soluţionare a capătului trei de cerere (anularea deciziilor de recalculare, plata diferenţelor băneşti şi punerea în executare sub sancţiunea despăgubirilor) şi cererile de intervenţie în interes propriu pentru capătul de cerere având acest obiect, formulate de intervenienţii Nebunu Lizica, Ricinschi Maria, Cîmpeanu Elena şi Adumitrăchioaie Florica, către Tribunalul Bucureşti - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunţată în şedinţa publică azi, 5.07.2011. PREŞEDINTE, ALINA ŞUŢU Grefier, Miron-Cornel Olaru ÎNCHEIERE Şedinţa publică din 28 iunie 2011 Curtea, în aceeaşi constituire şi pentru aceleaşi motive, DISPUNE: Amână pronunţarea la data de 5.07.2011. Pronunţată în şedinţă publică azi, 28.06.2011. PREŞEDINTE, ALINA ŞUŢU Grefier, Miron-Cornel Olaru ÎNCHEIERE Şedinţa publică din 21 iunie 2011 Curtea, în aceeaşi constituire şi pentru aceleaşi motive, DISPUNE: Amână pronunţarea la data de 28.06.2011. Pronunţată în şedinţă publică azi, 21.06.2011. PREŞEDINTE, ALINA ŞUŢU Grefier, Miron-Cornel Olaru ÎNCHEIERE Şedinţa publică din data de 14 iunie 2011 Dosar nr. 11.879/2/2010 Curtea constituită din:
Preşedinte - Alina Şuţu
Grefier - Miron-Cornel Olaru
Pe rol se află soluţionarea cererii de chemare în judecată formulate de reclamanţii Acasandrei Nicoleta, Avanu Steluţa, Banu Georgeta, Baranga Victoria, Barbu Elsa, Barbu Valeria, Bădescu Viorica, Balanescu Tamaita, Barladeanu Emilian, Benfenati Sanda, Bercaru Gabriela, Bica Doina, Bidirel Dumitra, Bilciu Marcela, Boita Angela, Brandusoiu Maria, Breza Cristina, Burducea Laurenţia, Butulan Ioana, Cantacuz Radan Maria, Cernat Ioana, Chiriac Niculina, Ciobotaru Lucia Roxana, Cişmigiu Maria, Ciubotariu Eugenia, Cojocaru Oprea Mihaela, Constantin Ioana, Costea Aurica, David Despina Draga, David Doina Alice, Dima Gabriela Ivana, Dima Floarea, Dragnea Tudoriţa, Dudu Mariana, Duman Marilena, Dumitrescu Elena, Dumitru Ştefania, Florea Floarea, Gheorghe Silvia, Gherman Stela, Ghita Maria, Ghidraseanu Irina, Ghiţulescu Eugenia Elisa, Ghiurca Mihaela Virginia, Gutium Valentina, Helvei Eugenia, Iancu Eugenia Ioana, Iliescu Marieta Doina, Ioan Virginia, Ionescu Dniela, Ionescu Adriana Luminiţa, Ionescu Ana, Ioniţă Elena, Iordache Sorica, Irimia Valerica, Ivănescu Cornelia, Lavric Elena, Lazar Zefira Mărioara, Lazea Zorita, Lăpădat Zoea, Marian Elena, Marica Petruţa, Manceanu Maria, Morariu Elena, Neamţu Alexandrina, Nica Aurica, Nitu Maria, Olar Gabriela-Adriana, Onica Elena, Panaitescu Constanţa, Paun Vera, Petcu Cornelia Georgeta, Petcu Elena, Putruţiu Florica, Popescu Ana, Mincu Tudora, Rades Lya, Radu Ileana, Rizoiu Elena Victoria, Rotaru Lucia, Russu Maria, Sarca-Dragomir Mihaela, Silvasi Ileana, Smereczinski Rodica Elisabeta, Stan Elena, Stanciu Elena, Stanciulescu Mărioara, Stoean Vasile, Sapovalov Neluta, Telian Ioana, Titi Elena, Toni Florica, Trandafirescu Calangiu Jeni, Trogmaer Mariana, Tiganus Cecilia, Tirca Alecsandra, Ungurean Doina, Varabiev Ana, Vasilescu Maria, Voda Georgeta, Voica Maria, Voinea Georgeta Viorela, Vochita Elena Ştefania, Zamfir Maria, Beldeanu Victoria, Borda Maria, Burz Silvia, Ciobota Emilia, Corches Ana, Dreghici Maria, Furdui Emilia, Kozomos Daniela, Marian Carolina, Merca Dorica, Micu Olivia Maria, Mihaltan Elisabeta, Oarga Doina, Onet Aurelia, Oniga Elvira, Ororica Mihaela Rodica, Sarbu Viorica Elena, Stoia Cornelia Valeria, Truta Silvia, Vesi Valentina Florica, Voicu Maria Silvia, Batrina Adam, Bradin Silvia, Crişan Floarea, Hambarel Valerica, Martin Marinela, Roman Aurelia, Tonta Zoia Emilia, Nica Marieta, Boscaneanu Emilia Viorica, Brebenel Paulina, Budur Oprina, Butuseaca Lilica, Carila Viorica, Epuran Georgeta, Epuraş Tudora, Filimon Adriana Gabriela, Frunza Ştefana, Gheorghe Bach Viorica, Moldoveanu Elena Adelina, Nistor Stela, Olariu Floarea, Petcu Lucica, Porumboiu Constanţa, Scorteanu Stana, Stanciu Maria, Velicescu Maria, Zamfir Despina, Cristache Ioana, Manea Maria, Cojocaru Luxa, Roescu Anica, Babeu Eugenia, Guia Elena, Miculici Ecaterina, Mihăescu Tudora, Minea Elena Anica, Mura Maria, Posipal Maria Ileana, Ristache Floarea, Sfetcu Floarea, Sclabonschi Floarea, Urechiatu Cristina, Banescu Viorica, Teodorescu Marieta, Arsene Constanţa, Birnac Steliana, Chirea Nuţi, Costache Florian, Dragu Catusa, Dumitru Mărioara, Gidea Ion, Lascu Stanca, Marin Viorica Mihaela, Ştefan Elisabeta, Tepurică Mariana, Besoi Elena, Birău Ioana, Budianu Margareta, Cândea Victoria, Curelea Mariana, Enea Eleonora, Olaru Maria, Nănescu Zenovia, Petrescu Argentina, Pavel Maria, Andrei Marin, Bogan Sofia, Chiratcu Alexandrina, Chiriţă Violeta, Constantin Olimpia, Curta Liliana-Elena, Damian Maria, Marcu Ştefana, Munteanu Gherghina, Nica Stana, Nitu Constantin, Saracacianu Tascu, Tanase Garofiţa, Vasile Ştefana Varvara, Arhip Domniţa, Calin Constantina, Cristea Maria, Mazilu Greta Mioara, Mihăilescu Adriana, Mihăilescu Mihai, Moşteanu Elena, Puşcaşu Georgeta, Rădulescu Adina Marga, Vlad Olimpia, Apachiţei Neculina, Apetroaiei Ana, Apetroaiei Maria, Badita Ştefana, Bogdan Mariana, Bontianu Elena, Cojocaru Maria, Cojocaru Lili, Jijie-Grigioriu Mariana, Hilohe Maria, Macovei Silvia, Mateescu Veronica, Moroiu Paulina, Neguţ Maria, Raspopa Elena, Stan Anica, Ştefan Mariana, Alexe Aurelia Gabriela, Catoi Eugenia, Gorgan Ştefania, Niţă Elena, Vintilescu Angela, Voinea Radu Dănuţ, Brumar Maria, Anton Emilia, Bacanu Daniela, Ciobanu Georgeta, Ciotariu Emilia, Cracea Florentina, Lazar Anghelina, Melinte Mariea, Mincu Adriean-Dorian, Mirea Gherghina, Muşat Maria, Stoica Gheorghe, Tanase Floarea, Toader Emilia, Albu Vironica, Bohos Mariana, Georgescu Constntin-Prier, Georgescu Elena, Kalasch Margareta Eugenia, Lucica Maria, Martin Claudia Grigoreta, Matei Carmen, Meşter Francisc, Mircu Ana, Perianu Maria, Rites Ana, Secara Viorica, Suvalca Elena, Sarba Maria Rodica, Visan Maria, Barbu Doina, Calcan Gheorghe, Drăghiceanu Vasilica, Mihalache Maria, toţi reprezentaţi de mandatar Asociaţia Naţională a Pensionarilor din Serviciul Auxiliar de Specialitate al Instanţelor Judecătoreşti şi Parchetelor (ANPSASIJP) în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale (MMFPS) şi Casa Naţională de Pensii şi Asigurări Sociale (CNPAS) şi a cererilor de intervenţie în interes propriu formulate de petenţii Nebunu Lizica, Ricinschi Maria, Adumitrăchiaoie Florica, Cîmpeanu Elena şi Popovici Constantin. La apelul nominal făcut în şedinţă publică au răspuns reclamanţii prin mandatar ANPSASIJP, reprezentat de preşedinte Eugenia Helvei, asistat de avocat Lacrima Ciorbea, cu împuternicire avocaţială la fila 2 dosar, pârâtul MMFPS, reprezentat de consilier juridic Rodica Coteanu, cu delegaţie pe care o depune la dosar, pârâta CNPAS, reprezentată de consilier juridic Constanţa Huştiu, cu delegaţie la dosar, şi petentul cu cerere de intervenţie Popovici Constantin, personal şi asistat de mandatar Popovici Adelina Liliana, lipsind pârâtul Guvernul României. S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă care învederează instanţei că obiectul pricinii este anulare act administrativ, procedura de citare este legal îndeplinită, că petenţii cu cerere de intervenţie Nebunu Lizica, Ricinschi Maria, Adumitrăchioaie Florica şi Cîmpeanu Elena au completat taxa de timbru şi timbrul judiciar conform dispoziţiilor instanţei şi că petenta Nebunu Lizica a mai depus 3 exemplare ale cererii de intervenţie. Petentul cu cerere de intervenţie Popovici Constantin, prin reprezentant, depune dovada completării taxei judiciare de timbru cu 2 lei şi a timbrului judiciar cu 0,3 lei. Mai depune acte medicale şi procura acordată fiicei sale, Popovici Adelina Liliana, de a-l reprezenta în instanţă. Curtea ia act de mandatul acordat de petentul Popovici Constantin fiicei sale, Popovici Adelina Liliana, absolventă de drept, de a-l reprezenta în faţa instanţei. Curtea pune în discuţie încuviinţarea în principiu a cererilor de intervenţie formulate de petentul Popovici Constantin şi de ceilalţi petenţi, Nebunu Lizica, Ricinschi Maria, Adumitrăchioaie Florica şi Cîmpeanu Elena. Petentul Popovici Constantin, prin reprezentant, arată că a formulat cererea de intervenţie, aflată la filele 242-271 dosar, atât în interes propriu, cât şi în interesul reclamanţilor, însă îşi susţine cererea de intervenţie doar în interesul reclamanţilor, nemaisusţinându-şi cererea de intervenţie în interes propriu pentru că a obţinut anularea HG nr. 737/2010 prin sentinţa civilă nr. 333/02.06.2011, pronunţată de Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. 447/33/2011, conform actelor depuse la dosar. Astfel, susţine cererea de intervenţie în interesul reclamanţilor, pentru că are calitatea de pensionar, a formulat cererea în termen şi are interes pentru obţinerea unei practici unitare la nivel naţional. Reclamanţii, prin avocat, solicită admiterea cererilor de intervenţie în interes propriu formulate de Nebunu Lizica, Ricinschi Maria, Adumitrăchioaie Florica şi Cîmpeanu Elena şi a cererii de intervenţie în interesul lor formulate de petentul Popovici Constantin, ca legale şi întemeiate. Pârâtul MMFPS, prin consilier juridic, lasă cererile de intervenţie la aprecierea instanţei. Pârâta CNPAS, prin consilier juridic, solicită respingerea cererilor de intervenţie. Curtea, deliberând, încuviinţează în principiu cererile de intervenţie formulate de cei cinci petenţi, Nebunu Lizica, Ricinschi Maria, Adumitrăchioaie Florica, Cîmpeanu Elena şi Popovici Constantin, apreciind că aceştia justifică un interes propriu pentru sprijinirea apărărilor reclamanţilor pentru a participa la judecarea acestui dosar având drept obiect anularea HG nr. 737/2010. Nemaifiind cereri de formulat, Curtea pune în discuţie excepţiile invocate de pârâţi prin întâmpinări, respectiv - excepţiile invocate de pârâtul MMFPS: ● excepţia lipsei calităţii procesuale active, ● excepţia nemotivării în fapt şi în drept a acţiunii în ce priveşte MMFPS, ● excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a MMFPS, ● excepţia neîndeplinirii procedurii prealabile, ● excepţia inadmisibilităţii acţiunii în ce priveşte anularea HG nr. 737/2010 şi ● excepţia netimbrării; - excepţiile invocate de pârâta CNPAS: ● excepţia necompetenţei materiale a instanţei în ce priveşte capătul de cerere privind anularea deciziilor de pensie ale reclamanţilor, ● excepţia lipsei calităţii procesuale active, ● excepţia lipsei calităţii de reprezentant, ● excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Casei Naţionale de Pensii Publice (fostă Casa Naţională de Pensii şi alte Drepturi de Asigurări Sociale), ● excepţia neîndeplinirii procedurii prealabile, ● excepţia netimbrării şi ● excepţia inadmisibilităţii acţiunii în ce priveşte anularea HG nr. 737/2010; - excepţiile invocate de pârâtul Guvernul României: ● excepţia netimbrării acţiunii, ● excepţia lipsei calităţii procesuale active, ● excepţia lipsei de interes, şi, în subsidiar, fondul acţiunii. Pârâtul MMFPS, prin consilier juridic, solicită admiterea excepţiilor pentru motivele arătate în întâmpinare. Pârâta CNPAS, prin consilier juridic, solicită admiterea tuturor excepţiilor, astfel cum au fost formulate. Reclamanţii, prin avocat, solicită amânarea pronunţării pentru a depune concluzii scrise. În ce priveşte excepţiile invocate de pârâtul Guvernul României, solicită respingerea excepţiei netimbrării, având în vedere că au făcut dovada achitării taxei de timbru. Guvernul are calitatea procesuală pasivă, pentru că a semnat hotărârea de guvern. Excepţia lipsei de interes este nefondată, pentru că ei au interes în cauză, fiind păgubiţi de drepturile câştigate, fiindu-le plătite pensiile de serviciu din 2004 până în 2010. Referitor la excepţiile invocate de pârâtul MMFPS, excepţia lipsei calităţii procesuale active trebuie respinsă, pentru că a depus la dosar hotărârea judecătorească de înfiinţare a asociaţiei, statutul şi actul constitutiv, are personalitate juridică şi poate sta în instanţă. Excepţia nemotivării acţiunii faţă de MMFPS trebuie respinsă, de asemenea, pentru că au indicat temeiurile de drept ale acţiunii, respectiv art. 52 din Constituţie corelat cu art. 8 şi 1 raportate la art. 7 şi 21 din Legea nr. 554/2001, raportate la Convenţiile internaţionale, Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene. Excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a MMFPS trebuie respinsă, din actele dosarului rezultând că acesta este iniţiatorul actului atacat. De asemenea, au realizat procedura prealabilă, conform actelor de la dosar, astfel că trebuie respinsă şi excepţia neîndeplinirii procedurii prealabile. În ce priveşte excepţia inadmisibilităţii în ce priveşte anularea HG nr. 737/2010 invocată de MMFPS, se vor referi la acesta în cuprinsul susţinerilor fondului acţiunii. Şi excepţiile invocate de pârâta CNPAS trebuie respinse. În ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a acesteia, pârâta CNPAS are calitate procesuală având în vedere că deciziile de pensionare sunt acte administrative supuse controlului judecătoresc, Curtea de Apel Bucureşti, într-un recurs, recunoscând faptul că deciziile de pensionare sunt acte administrative supuse controlului judecătoresc. În ce priveşte excepţia lipsei procedurii prealabile, aceasta a fost îndeplinită, impunându-se respingerea excepţiei. Şi excepţia netimbrării trebuie respinsă, având în vedere că au achitat taxa de timbru. Mai susţine pârâta CNPAS că actele sale nu sunt acte administrative şi nu intră sub controlul judecătoresc, însă au arătat că organul emitent este al administraţiei publice, deci intră sub controlul judecătoresc. Solicită respingerea tuturor excepţiilor invocate de pârâţi, ca nelegale şi nefondate. Pârâtul MMFPS, prin consilier juridic, arată că nu a negat calitatea de iniţiator a sa în ce priveşte actul atacat. Are drept de iniţiativă, dar de la emiterea unui proiect de act normativ şi până la aprobarea şi emiterea actului este cale lungă, trebuind urmată o anumită procedură, în acest sens fiind excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a sa. Reclamanţii, pe fondul acţiunii, arată că acţiunea lor are mai multe capete de cerere, invocând art. 8, 1, 7 şi 18 şi 21 din Legea nr. 554/2004. Solicită anularea HG nr. 737/2010 ca nelegală şi neconstituţională şi suspendarea acestei hotărâri, anularea tuturor deciziilor de recalculare a pensiilor emise în baza HG nr. 737/2010 şi Legii nr. 119/2010, repunerea în plată a deciziilor emise în baza legii speciale şi obligarea pârâţilor la plata diferenţelor dintre cuantumul pensiilor de serviciu şi cuantumul pensiilor recalculate, precum şi obligarea pârâţilor, conform Legii nr. 554/2004, să pună în executare hotărârea ce se va pronunţa. Precizează că au solicitat şi punerea în executare pentru că au fost pronunţate peste 39 de hotărâri executorii de suspendare a HG nr. 737/2010, care nu îşi produc efectele juridice, şi sunt 24 de hotărâri definitive şi executorii de anulare a HG nr. 737/2010 care nu produc efecte juridice. Astfel, solicită aplicarea art. 24 alin. 2 şi 3 din Legea nr. 554/2004 şi să se dispună obligarea pârâţilor să pună, de îndată, hotărârea în executare şi, în caz de refuz, să se aplice amenda de 5.000 lei pe zi de întârziere conform legii. În ce priveşte motivele de anulare, acestea sunt multiple, însă se vor referi la trei dintre ele. În primul rând, HG nr. 737/2010 încalcă principiul egalităţii în drepturi, prevăzut de art. 16 din Constituţie. Legea nr. 119/2010 spune că se vor recalcula pensiile şi modalitatea de calcul a acestora, în baza acestei legi emiţându-se două hotărâri de guvern, HG nr. 735/2010 şi HG nr. 737/2010, însă nu s-a stabilit un tratament juridic egal, ci un tratament juridic diferenţiat. HG nr. 735/2010 a fost abrogată prin OUG nr. 1/2011, creându-se un regim juridic mai favorabil categoriei de persoane vizate de aceasta. Astfel, ei sunt discriminaţi nu numai în raport cu persoanele la care se referea HG nr. 735/2010, ci şi în raport cu celelalte categorii de persoane care beneficiază de pensii, pentru că nu beneficiază de prevederile art. 180 alin. 7 din Legea nr. 19/2000. Toate pensiile recalculate în baza HG nr. 737/2010, cuantumul pensiei stabilit prin deciziile emise, sunt mult mai mici, pentru că nu s-a ţinut cont de toate actele aflate în dosarele de pensionare la data emiterii hotărârii atacate. Trebuia instruit personalul şi implementat programul de recalculare a pensiilor, însă recalcularea pensiilor s-a făcut "cu creionul". În al doilea rând, este încălcat dreptul la proprietate privată în esenţa sa prin HG nr. 737/2010. Pensia constituie un drept de proprietate privată. În baza Legii nr. 567/2004 au fost calculate pensiile lor de serviciu, apoi HG nr. 737/2010 le recalculează, însă Legea nr. 567/2004 a fost şi este constituţională, nefiind contestată niciodată. Un al treilea aspect, pentru care se impune anularea hotărârii atacate, priveşte principiul neretroactivităţii legii. În orice ţară, un drept câştigat este un drept câştigat, o lege operând atât timp cât există raporturile în vigoare cărora această lege le-a dat forţă juridică. În speţă raporturile sociale există, există şi persoanele vătămate. O lege produce efecte pentru viitor, nu pentru trecut. Astfel, fără a se aduce atingere măsurilor luate, având în vedere că HG nr. 735 a fost abrogată prin OUG nr. 1/2011 şi s-a dispus intrarea în legalitate pentru o categorie de persoane şi restituirea pensiilor de serviciu, solicită acordarea aceluiaşi tratament juridic, numai puterea judecătorească putând controla modul respectării drepturilor şi libertăţilor şi al punerii în aplicare. Solicită acordarea unui tratament cel puţin egal cu al categoriilor de persoane pentru care HG nr. 735/2010 a fost anulată. În ce priveşte cheltuielile de judecată, arată că urmează a le solicita pe cale separată. Intervenientul Popovici Constantin, prin reprezentant, solicită admiterea acţiunii, fără cheltuieli de judecată. Depune acte în ce priveşte faptul că pensia sa nu a fost dată în plată, deşi HG nr. 737/2010 a fost suspendată şi practică judiciară. Solicită admiterea acţiunii, pentru cele expuse în scris. Curtea prezintă pârâţilor, prin consilier juridic, actele depuse de intervenient la dosar. Pârâta CNPAS, prin consilier juridic, solicită respingerea acţiunii, ca neîntemeiată. Pârâtul MMFPS, prin consilier juridic, solicită respingerea cererii de suspendare, ca neîntemeiată. Arată că măsurile de recalculare a pensiilor de serviciu prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 nu au fost dispuse de HG nr. 737/2010 ci de Legea nr. 119/2010 care la art. 3 alin. 1 prevede modalitatea de calcul al pensiilor de serviciu. CURTEA,având nevoie de timp pentru a delibera şi pentru a acorda părţilor posibilitatea de a depune concluzii scrise, în temeiul art. 146 Cod procedură civilă, DISPUNE: Amână pronunţarea la data de 21.06.2011. Pronunţată în şedinţă publică azi, 14.06.2011. PREŞEDINTE, ALINA ŞUŢU Grefier, Miron-Cornel Olaru DECIZIA Nr. 3.912 Şedinţa publică de la 21 octombrie 2014 Dosar nr. 11.879/2/2010
Preşedinte: Iuliana Măiereanu - judecător
Dana Iarina Vartires - judecător
Ionel Barbă - judecător
Georgiana Grozescu - magistrat-asistent
S-au luat în examinare recursurile declarate de pârâţii Guvernul României, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi Casa Naţională de Pensii Publice, împotriva Sentinţei civile nr. 4.660 din 5 iulie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal. Dezbaterile au avut loc în data de 14 octombrie 2014, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru data de 21 octombrie 2014, când a pronunţat prezenta decizie. ÎNALTA CURTE,asupra recursului de faţă; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Hotărârea primei instanţe Prin Sentinţa civilă nr. 4.660 din 5 iulie 2011, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins excepţiile lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor, lipsei dovezii calităţii de reprezentant a asociaţiei care a formulat cererea de chemare în judecată, lipsei calităţii procesuale pasive, invocată de pârâţii Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi Casa Naţională de Pensii Publice, excepţiile nulităţii, lipsei procedurii prealabile, inadmisibilităţii acţiunii şi netimbrării, ca neîntemeiate. A admis excepţia necompetenţei materiale în ceea ce priveşte capătul de cerere având ca obiect anularea deciziilor de recalculare a pensiilor, plata drepturilor băneşti şi punerea în executare a hotărârii judecătoreşti, sub sancţiunea plăţii despăgubirilor de întârziere. A admis în parte acţiunea formulată de reclamanţii Acasandrei Nicoleta, Avanu Steluţa, Banu Georgeta, Baranga Victoria, Barbu Elsa, Barbu Valeria, Bădescu Viorica, Balanescu Tamaita, Barladeanu Emilian, Benfenati Sanda, Bercaru Gabriela, Bica Doina, Bidirel Dumitra, Bilciu Marcela, Boita Angela, Brandusoiu Maria, Breza Cristina, Burducea Laurenţia, Butulan Ioana, Cantacuz Radan Maria, Cernat Ioana, Chiriac Niculina, Ciobotaru Lucia Roxana, Cişmigiu Maria, Ciubotariu Eugenia, Cojocaru Oprea Mihaela, Constantin Ioana, Costea Aurica, David Despina Draga, David Doina Alice, Dima Gabriela Ivana, Dima Floarea, Dragnea Tudoriţa, Dudu Mariana, Duman Marilena, Dumitrescu Elena, Dumitru Ştefania, Florea Floarea, Gheorghe Silvia, Gherman Stela, Ghita Maria, Ghidraseanu Irina, Ghiţulescu Eugenia Elisa, Ghiurca Mihaela Virginia, Gutium Valentina, Helvei Eugenia, Iancu Eugenia Ioana, Iliescu Marieta Doina, Ioan Virginia, Ionescu Dniela, Ionescu Adriana Luminiţa, Ionescu Ana, Ioniţă Elena, Iordache Sorica, Irimia Valerica, Ivănescu Cornelia, Lavric Elena, Lazar Zefira Mărioara, Lazea Zorita, Lăpădat Zoea, Marian Elena, Marica Petruţa, Manceanu Maria, Morariu Elena, Neamţu Alexandrina, Nica Aurica, Nitu Maria, Olar Gabriela-Adriana, Onica Elena, Panaitescu Constanţa, Paun Vera, Petcu Cornelia Georgeta, Petcu Elena, Putruţiu Florica, Popescu Ana, Mincu Tudora, Rades Lya, Radu Ileana, Rizoiu Elena Victoria, Rotaru Lucia, Russu Maria, Sarca-Dragomir Mihaela, Silvasi Ileana, Smereczinski Rodica Elisabeta, Stan Elena, Stanciu Elena, Stanciulescu Mărioara, Stoean Vasile, Sapovalov Neluta, Telian Ioana, Titi Elena, Toni Florica, Trandafirescu Calangiu Jeni, Trogmaer Mariana, Tiganus Cecilia, Tirca Alecsandra, Ungurean Doina, Varabiev Ana, Vasilescu Maria, Voda Georgeta, Voica Maria, Voinea Georgeta Viorela, Vochita Elena Ştefania, Zamfir Maria, Beldeanu Victoria, Borda Maria, Burz Silvia, Ciobota Emilia, Corches Ana, Dreghici Maria, Furdui Emilia, Kozomos Daniela, Marian Carolina, Merca Dorica, Micu Olivia Maria, Mihaltan Elisabeta, Oarga Doina, Onet Aurelia, Oniga Elvira, Ororica Mihaela Rodica, Sarbu Viorica Elena, Stoia Cornelia Valeria, Truta Silvia, Vesi Valentina Florica, Voicu Maria Silvia, Batrina Adam, Bradin Silvia, Crişan Floarea, Hambarel Valerica, Martin Marinela, Roman Aurelia, Tonta Zoia Emilia, Nica Marieta, Boscaneanu Emilia Viorica, Brebenel Paulina, Budur Oprina, Butuseaca Lilica, Carila Viorica, Epuran Georgeta, Epuraş Tudora, Filimon Adriana Gabriela, Frunza Ştefana, Gheorghe Bach Viorica, Moldoveanu Elena Adelina, Nistor Stela, Olariu Floarea, Petcu Lucica, Porumboiu Constanţa, Scorteanu Stana, Stanciu Maria, Velicescu Maria, Zamfir Despina, Cristache Ioana, Manea Maria, Cojocaru Luxa, Roescu Anica, Babeu Eugenia, Guia Elena, Miculici Ecaterina, Mihăescu Tudora, Minea Elena Anica, Mura Maria, Posipal Maria Ileana, Ristache Floarea, Sfetcu Floarea, Sclabonschi Floarea, Urechiatu Cristina, Banescu Viorica, Teodorescu Marieta, Arsene Constanţa, Birnac Steliana, Chirea Nuţi, Costache Florian, Dragu Catusa, Dumitru Mariana, Gidea Ion, Lascu Stanca, Marin Viorica Mihaela, Ştefan Elisabeta, Tepurică Mariana, Besoi Elena, Birău Ioana, Budianu Margareta, Cândea Victoria, Curelea Mariana, Enea Eleonora, Olaru Maria, Nănescu Zenovia, Petrescu Argentina, Pavel Maria, Andrei Marin, Bogan Sofia, Chiratcu Alexandrina, Chiriţă Violeta, Constantin Olimpia, Curta Liliana-Elena, Damian Maria, Marcu Ştefana, Munteanu Gherghina, Nica Stana, Nitu Constantin, Saracacianu Tascu, Tanase Garofiţa, Vasile Ştefana Varvara, Arhip Domniţa, Calin Constantina, Cristea Maria, Mazilu Greta Mioara, Mihăilescu Adriana, Mihăilescu Mihai, Moşteanu Elena, Puşcaşu Georgeta, Rădulescu Adina Marga, Vlad Olimpia, Apachiţei Neculina, Apetroaiei Ana, Apetroaiei Maria, Badita Ştefana, Bogdan Mariana, Bontianu Elena, Cojocaru Maria, Cojocaru Lili, Jijie-Grigioriu Mariana, Hilohe Maria, Macovei Silvia, Mateescu Veronica, Moroiu Paulina, Neguţ Maria, Raspopa Elena, Stan Anica, Ştefan Mariana, Alexe Aurelia Gabriela, Catoi Eugenia, Gorgan Ştefania, Niţă Elena, Vintilescu Angela, Voinea Radu Dănuţ, Brumar Maria, Anton Emilia, Bacanu Daniela, Ciobanu Georgeta, Ciotariu Emilia, Cracea Florentina, Lazar Anghelina, Melinte Mariea, Mincu Adriean-Dorian, Mirea Gherghina, Muşat Maria, Stoica Gheorghe, Tanase Floarea, Toader Emilia, Albu Vironica, Bohos Mariana, Georgescu Constntin-Prier, Georgescu Elena, Kalasch Margareta Eugenia, Lucica Maria, Martin Claudia Grigoreta, Matei Carmen, Meşter Francisc, Mircu Ana, Perianu Maria, Rites Ana, Secara Viorica, Suvalca Elena, Sarba Maria Rodica, Visan Maria, Barbu Doina, Calcan Gheorghe, Drăghiceanu Vasilica, Mihalache Maria, toţi reprezentaţi de mandatar Asociaţia Naţională a Pensionarilor din Serviciul Auxiliar de Specialitate al Instanţelor Judecătoreşti şi Parchetelor (ANPSASIJP), în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi Casa Naţională de Pensii Publice. A admis în parte cererile de intervenţie în interes propriu, formulate de intervenienţii Nebunu Lizica, Ricinschi Maria, Cîmpeanu Elena şi Adumitrăchioaiei Florica. A admis cererea de intervenţie în interesul reclamanţilor, formulată de Popovici Constantin. A anulat în parte Hotărârea Guvernului nr. 737/2010 - în ce priveşte metodologia de recalculare a pensiilor de serviciu prevăzute la art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 (pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea). A suspendat executarea actului administrativ sus-menţionat până la soluţionarea irevocabilă a cauzei. A declinat competenţa de soluţionare a capătului trei de cerere (anularea deciziilor de recalculare, plata diferenţelor băneşti şi punerea în executare a hotărârii, sub sancţiunea plăţii despăgubirilor) şi cererile de intervenţie în interes propriu pentru capătul de cerere având acest obiect, formulate de intervenienţii Nebunu Lizica, Ricinschi Maria, Cîmpeanu Elena şi Adumitrăchioaie Florica, către Tribunalul Bucureşti - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale. 2. Calea de atac exercitată în cauză Împotriva Sentinţei civile nr. 4.660 din 5 iulie 2011 au formulat recurs, în termenul legal, pârâţii Guvernul României, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi Casa Naţională de Pensii Publice, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie. La termenul de judecată din data de 26 februarie 2013, la solicitarea de suspendare a judecăţii formulată de intimaţii-reclamanţi şi având în vedere acordul exprimat de recurentul- pârât Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Înalta Curte de Casaţiei şi Justiţie a dispus suspendarea judecării cauzei, în temeiul art. 242 alin. (1) pct. 1 Cod procedură civilă. Recurenţii-pârâţi Guvernul României şi Casa Naţională de Pensii Publice nu au fost prezenţi la niciun termen de judecată, solicitând judecarea cauzei în lipsă în cuprinsul cererilor de recurs. Datorită faptului că până la data de 27 februarie 2014 niciuna dintre părţi nu a solicitat repunerea cauzei pe rol şi nici nu a îndeplinit vreun act de procedură, în temeiul art. 252 alin. (1) Cod procedură civilă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fixat termen de judecată la data de 27 mai 2014, cu citarea părţilor, pentru a se discuta dacă operează perimarea cererilor de recurs, conform art. 248 alin. (1) Cod procedură civilă. Prin notele scrise depuse la dosar la termenul din 27 mai 2014, recurentul-pârât Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice a solicitat respingerea excepţiei perimării şi repunerea cauzei pe rol, arătând că în cuprinsul cererilor de recurs s-a cerut judecarea cauzei în lipsă, iar încheierea prin care a fost suspendată judecata nu a fost comunicată recurenţilor, în vederea atacării cu recurs. 3. Considerentele Înaltei Curţi asupra excepţiei perimării cererilor de recurs Potrivit dispoziţiilor art. 248 alin. (1) Cod procedură civilă, "Orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor dacă a rămas în nelucrare din vina părţii timp de un an", iar conform art. 249 Cod procedură civilă, "Perimarea se întrerupe prin îndeplinirea unui act de procedură făcut în vederea judecării procesului de către partea care justifică interes." Totodată, prevederile art. 250 alin. (1) din Codul de procedură civilă stabilesc astfel: "Cursul perimării este suspendat cât timp dăinuieşte suspendarea judecării, pronunţată de instanţă în cazurile prevăzute de art. 244, precum şi în alte cazuri stabilite de lege, dacă suspendarea nu este cauzată de lipsa de stăruinţă a părţilor în judecată". Prin urmare, după încetarea împrejurărilor care au determinat suspendarea, cursul perimării va continua de la punctul la care s-a oprit, incluzându-se şi timpul scurs înaintea suspendării. În conformitate cu dispoziţiile legale menţionate, perimarea este o sancţiune procedurală de aplicaţie generală, ce operează de drept, atât în etapa judecăţii în primă instanţă, cât şi în etapa judecăţii în căile de atac, având un caracter mixt, în sensul că este o sancţiune procedurală pentru nerespectarea termenului prevăzut de lege, constând în stingerea procesului în faza în care se găseşte, dar şi o prezumţie de desistare de judecată, determinată de lipsa de stăruinţă a părţilor în soluţionarea pricinii. Din verificarea actelor dosarului rezultă că, în cauză, nu s-au îndeplinit acte de procedură de natură a întrerupe sau a suspenda cursul perimării, astfel cum sunt prevăzute la art. 249-250 Cod procedură civilă. Niciuna dintre părţile în cauză nu a manifestat stăruinţă în soluţionarea litigiului prin formularea unei cereri de repunere pe rol a cauzei, aceasta fiind singurul remediu pentru invocarea unei eventuale nelegalităţi a încheierii de suspendare. Recurentul-pârât Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, prezent de altfel, prin reprezentant legal, la termenul la care a fost pusă în discuţie suspendarea judecării cauzei în temeiul art. 242 alin. (1) pct. 1 Cod procedură civilă, a formulat cerere de repunere pe rol a cauzei la data de 27 mai 2014, ulterior împlinirii termenului de perimare, calculat conform art. 101 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Susţinerile recurentului-pârât, în sensul nerespectării de către instanţă a obligaţiei de comunicare a încheierii prin care a fost suspendată judecata cauzei, în vederea atacării cu recurs, nu pot fi reţinute. Potrivit dispoziţiilor art. 244^1 Cod procedură civilă, asupra suspendării procesului, în toate cazurile, instanţa se va pronunţa prin încheiere care poate fi atacată cu recurs în mod separat cu excepţia celei pronunţate în recurs. În speţă, având în vedere că încheierea în cauză a fost pronunţată în dosarul instanţei de recurs, în timpul judecării acestei căi de atac şi că decizia pronunţată în recurs este irevocabilă, nefiind supusă niciunei căi de atac, conform art. 377 alin. (2) pct. 4 Cod procedură civilă, încheierea prin care a fost suspendată judecata are acelaşi caracter irevocabil, nefiind supusă recursului şi nici comunicării, astfel cum fără temei s-a susţinut. Pentru considerentele expuse, având în vedere că în cauză a trecut mai mult de un an de la data suspendării pricinii, timp în care niciuna dintre părţile în proces nu a manifestat stăruinţă în judecată şi nu a solicitat repunerea pe rol a cauzei, iar în această perioadă nu a intervenit nicio cauză de întrerupere sau suspendare a termenului de perimare, Înalta Curte va dispune respingerea cererii de repunere pe rol formulată de recurentul Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi în temeiul art. 248 alin. 1 Cod procedură civilă, va admite excepţia perimării şi va constata perimate recursurile declarate de pârâţii Guvernul României, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi Casa Naţională de Pensii Publice. PENTRU ACESTE MOTIVE În numele legii DECIDE: Respinge cererea de repunere pe rol formulată de recurentul Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice. Admite excepţia perimării recursurilor. Constată perimate recursurile declarate de pârâţii Guvernul României, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi Casa Naţională de Pensii Publice împotriva Sentinţei civile nr. 4.660 din 5 iulie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal. Irevocabilă. Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 21 octombrie 2014. Judecător, I. Măiereanu Judecător, D.I. Vartires Judecător, I. Barbă Magistrat-asistent, G. Grozescu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
