Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
SENTINŢA nr. 37 din 25 iunie 2020 referitoare la acţiunea formulată de reclamanta Asociaţia "Alianţa pentru Combaterea Abuzurilor" în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor
EMITENT: Curtea de Apel Braşov - Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 26 din 11 ianuarie 2021
Dosar nr. 622/64/2019
Completul compus din:
Preşedinte - Ioana Ţărmure
Grefier - Virginia Pîslaru
Pentru astăzi fiind amânată pronunţarea asupra cererii formulate de reclamanta Asociaţia Alianţa pentru Combaterea Abuzurilor în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor prin ministru şi intervenienţii Asociaţia Generală a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi din România (AGVPS) şi AVPS Potaissa Turda, AJVPS Teleorman, AVPS Ialomiţa, AJVPS Călăraşi, AJVPS Brăila, AJVPS Vrancea, AJVPS Mehedinţi, AJVPS Buzău, AJVPS Caraş-Severin, AJVPS Maramureş, AJVPS Olt, AJVPS Tulcea, AVPS Carei, AJVPS Botoşani, AVPS Foişorul Săveni, AVPS Acvila, AJVPS Bacău, AJVPS Galaţi, AJVPS Gorj, AJVPS Iaşi, AJVPS Prahova, AJVPS Sibiu, AJVPS Câmpina, AJVPS Danubius River & Valley, având ca obiect „anulare act administrativ cu caracter normativ - anexa din 13.05.2019, centralizator nr. 3, nr. 0-2175“.
Dezbaterile în cauza de faţă au avut loc în şedinţa publică din 10 iunie 2020, încheierea de şedinţă din acea dată face parte integrantă din prezenta, iar instanţa, în vederea deliberării în baza art. 396 alin. (1) din Codul de procedură civilă a amânat pronunţarea pentru 24 iunie 2020, respectiv pentru astăzi, 25 iunie 2020.
CURTEA,
prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe cu nr. 622/64/2019 reclamanta Asociaţia „Alianţa pentru Combaterea Abuzurilor“ a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor: anularea prevederilor rubricilor aferente numerelor curente de la 0 la 2.175 ale subcoloanei verticale nr. 11 intitulate „ciocârlia de câmp“, de la coloana intitulată „cote de recoltă aprobate [la buc.]:“ din anexa din 13 mai 2019 privind Centralizatorul nr. 3 privind cotele de recoltă aprobate pentru perioada 2019/2020, la speciile porumbel gulerat, porumbel de scorbură, turturică, guguştiuc, ieruncă, prepeliţă, ciocârlie de câmp, graur, sturz de vâsc, sturz cântător, sturzul viilor, sturz de iarnă şi stăncuţă, publicată în Monitorul Oficial nr. 377 bis din 14 mai 2019, anexă aprobată prin şi care face parte integrantă din Ordinul ministrului apelor şi pădurilor nr. 673 din 13 mai 2019 pentru aprobarea cotelor de recoltă/vânătoare la speciile de interes cinegetic la care vânătoarea este permisă, publicat în Monitorul Oficial nr. 377 din 14 mai 2019 (rubrici prin care s-a aprobat cota de recoltă la specia ciocârlie de câmp, pe fonduri cinegetice, în cuantum total de 439.330 de indivizi); Anularea prevederilor rubricilor aferente numerelor curente de la 0 la 2.175 ale subcoloanei verticale nr. 15 intitulate „sturzul viilor“, de la coloana intitulată „cote de recoltă aprobate [la buc.]:“din anexa din 13 mai 2019 privind Centralizatorul nr. 3 privind cotele de recoltă aprobate pentru perioada 2019/2020, la speciile porumbel gulerat, porumbel de scorbură, turturică, guguştiuc, ieruncă, prepeliţă, ciocârlie de câmp, graur, sturz de vâsc, sturz cântător, sturzul viilor, sturz de iarnă şi stăncuţă, publicată în Monitorul Oficial nr. 377 bis din 14 mai 2019, anexă aprobată prin şi care face parte integrantă din Ordinul ministrului apelor şi pădurilor nr. 673 din 13 mai 2019 pentru aprobarea cotelor de recoltă/vânătoare la speciile de interes cinegetic la care vânătoarea este permisă, publicat în Monitorul Oficial nr. 377 din 14 mai 2019 (rubrici prin care s-a aprobat cota de recoltă la specia sturzul viilor, pe fonduri cinegetice, în cuantum total de 69.771 se indivizi); Anularea prevederilor rubricilor aferente numerelor curente de la 0 la 2.175 ale subcoloanei verticale nr. 13 intitulate „raţa sunătoare“, (aflată sub coloana intitulată „cote de recoltă aprobate [la buc.])“din anexa din 13 mai 2019 privind Centralizatorul nr. 4 privind cotele de recoltă aprobate pentru perioada 2019/2020, la speciile gâscă de vară, gârliţă mare, raţă mare, raţă mică, raţă fluierătoare, raţă cu cap castaniu, raţă moţată, raţă pestriţă, raţă sunătoare, raţă lingurar, raţă suliţar, raţă cârâitoare şi raţă cu cap negru, publicată în Monitorul Oficial nr. 377 bis din 14 mai 2019, anexă aprobată prin şi care face parte integrantă din Ordinul ministrului apelor şi pădurilor nr. 673 din 13 mai 2019 pentru aprobarea cotelor de recoltă/vânătoare la speciile de interes cinegetic la care vânătoarea este permisă, publicat în Monitorul Oficial nr. 377 din 14 mai 2019, cu modificările şi completările ulterioare (rubrici prin care s-a aprobat cota de recoltă la specia raţă sunătoare, pe fonduri cinegetice, în cuantum total de 2.803 de indivizi); anularea prevederilor rubricilor aferente numerelor curente de la 0 la 2.175 ale subcoloanei nr. 17 intitulate „raţa cu cap negru“ (aflată sub coloana intitulată „cote de recoltă aprobate [la buc.])“din anexa din 13 mai 2019 privind Centralizatorul nr. 4 privind cotele de recoltă aprobate pentru perioada 2019/2020, la speciile gâscă de vară, gârliţă mare, raţă mare, raţă mică, raţă fluierătoare, raţă cu cap castaniu, raţă moţată, raţă pestriţă, raţă sunătoare, raţă lingurar, raţă suliţar, raţă cârâitoare şi raţă cu cap negru, publicată în Monitorul Oficial nr. 377 bis din 14 mai 2019, anexă aprobată prin şi care face parte integrantă din Ordinul ministrului apelor şi pădurilor nr. 673 din 13 mai 2019 pentru aprobarea cotelor de recoltă/vânătoare la speciile de interes cinegetic la care vânătoarea este permisă, publicat în Monitorul Oficial nr. 377 din 14 mai 2019, cu modificările şi completările ulterioare (rubrici prin care s-a aprobat cota de recoltă la specia raţă cu cap negru, pe fonduri cinegetice, în cuantum total de 1.702 indivizi).
În motivarea cererii reclamanta, în justificarea legitimării sale procesuale, menţionează că este o organizaţie neguvernamentală care desfăşoară activităţi şi acţiuni de combatere a abuzurilor împotriva animalelor, respectiv protecţia animalelor şi în al cărei statut figurează scopuri şi activităţi referitoare la acest domeniu.
Reclamanta precizează că se încadrează în categoria persoanelor vătămate definite de art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 554/2004, având în vedere rolul, obiectivele şi misiunea acestei organizaţii.
În ceea ce priveşte cerinţa declanşării procedurii administrative prealabile, reclamanta arată că în data de 1 octombrie 2019 a trimis la Ministerul Apelor şi Pădurilor, prin poştă electronică, o plângere prealabilă, formulată în baza art. 7 din Legea nr. 554/2004 prin care a solicitat reexaminarea actului normativ în sensul revocării prevederilor enumerate. Plângerea a fost înregistrată la emitentul actului administrativ contestat -
Ministerul Apelor şi Pădurilor, sub nr. 16.174/1.10.2019. Până la momentul introducerii acţiunii nu s-a primit răspuns.
În continuare reclamanta face o prezentare a situaţiei de fapt menţionând că în data de 13 mai 2019 ministrul apelor şi pădurilor a emis Ordinul nr. 673 din 13 mai 2019 pentru aprobarea cotelor de recoltă/vânătoare la speciile de interes cinegetic la care vânătoarea este permisă. Ciocârlia de câmp (Alauda arvensis) figurează la anexa nr. 3 la Ordinul nr. 673 din 13 mai 2019 (intitulată anexa privind Centralizatorul numărul 3 privind cotele de recoltă aprobate pentru perioada 2019/2020, la speciile porumbel gulerat, porumbel de scorbură, turturică, guguştiuc, ieruncă, prepeliţă, ciocârlie de câmp, graur, sturz de vâsc, sturz cântător, sturzul viilor, sturz de iarnă şi stăncuţă) cu o cotă totală de recoltă aprobată de 439.330 de exemplare, sturzul viilor (Turdus iliacus) figurează la aceeaşi anexă nr. 3, cu o cotă totală de recoltă aprobată de 69.771 de exemplare. Raţa cu capul negru (Aythya marila) figurează la anexa nr. 4 a Ordinului nr. 673/2019 cu o cotă de recoltă totală aprobată de 1.702 exemplare, iar specia raţă sunătoare (Bucephala cangula) figurează la aceeaşi anexă nr. 4 a ordinului cu o cotă de recoltă totală aprobată de 2.803 exemplare.
Ordinul nr. 673/2019 al ministrului apelor şi pădurilor a fost emis cu Avizul nr. 3/2019 al Consiliului Naţional de Vânătoare şi cu Avizul nr. 2.311/GLG din 7.05.2019 al Ministerului Mediului şi a avut la bază Referatul de aprobare nr. 136.107/16.04.2019. În Avizul nr. 3/2019 al Consiliului Naţional de Vânătoare se menţionează doar faptul că toţi cei 10 membri ai Consiliului au votat „pentru“. În Avizul nr. 2.311/GLG din 7.05.2019, Ministerul Mediului apreciază că este oportună obţinerea de către Ministerul Apelor şi Pădurilor a avizului Academiei Române pe proiectul de Ordin privind aprobarea cotelor de recoltă/ vânătoare la speciile de interes cinegetic la care vânătoarea este permisă. Din preambulul Ordinului nr. 673/2019 nu reiese că pentru aprobarea acestui ordin s-a obţinut vreun aviz din partea Academiei Române. În Referatul de aprobare al Ordinului nr. 673/2019 se menţionează că: „determinarea cotelor de recoltă s-a făcut de către personalul de specialitate al gărzii forestiere în conformitate cu modelul de calcul teoretic prezentat în Instrucţiunile de aplicare a Normelor de întocmire a studiilor de specialitate pentru gestionare durabilă a vânatului, prevăzute în anexa nr. 2 la Ordinul nr. 478/2002 al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi cu recomandările din Scrisoarea nr. 147.069/SSP/22.01.2018 a Ministerului Apelor şi Pădurilor. Pentru această acţiune s-a ţinut cont de propunerile de cote de recoltă din partea gestionarilor fondurilor cinegetice, de efectivele optime pentru principalele specii de vânat aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 512/2004, de nivelul cotelor realizate în sezonul anterior şi de condiţiile concrete din teren (mortalităţi, condiţii climatice şi biotope, pagube produse culturilor agricole etc.“)
Ordinul nr. 478/2002 al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor privind aprobarea Normelor de întocmire a studiilor de specialitate pentru gestionarea durabilă a vânatului conţine reglementări care vizează numai 13 specii de interes cinegetic, şi anume pentru speciile: cerb comun, cerb lopătar, căprior, capră neagră, mistreţ, urs, iepure, fazan, potârniche, cocoş de munte, lup, râs, pisică sălbatică.
Ordinul nr. 512/2004 pentru aprobarea efectivelor optime pentru principalele specii de vânat din România se referă doar la 9 specii de interes cinegetic printre care nu se numără şi ciocârlia de câmp.
Ordinul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale nr. 393/2002 are ca obiect „aprobarea cheilor de bonitare şi a densităţilor optime pentru speciile cerb comun, cerb lopătar, căprior, capră neagră, mistreţ, urs, iepure, fazan, potârniche, cocoş de munte, râs, lup şi pisică sălbatică şi pentru determinarea efectivelor optime, pe fonduri de vânătoare, pentru aceste specii de faună sălbatică de interes cinegetic“.
Adresa/Scrisoarea nr. 147.069/SSP/22.01.2018 a Ministerului Apelor şi Pădurilor (la care face trimitere Referatul de aprobare nr. 136.107/16.04.2019) nu este un act normativ prin care se aprobă vreo reglementare tehnică privind stabilirea „cheilor de bonitate“ ori a „propunerilor pentru cotele de recoltă“, ci o informare trimisă de minister către inspectorii-şefi ai gărzilor forestiere, care conţine lămuriri cu privire la modul în care ar trebui să se facă evaluarea vânatului şi propunerea cotelor de recoltă, prin trimiteri către acte normative precum Ordinul ministrului apelor şi pădurilor nr. 478/2002, Ordinul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale nr. 512/2004, Ordinul ministrului apelor şi pădurilor nr. 393/2002 sau Decizia Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului numărul 10.152/1995.
Scrisoarea nr. 147.069/SSP/22.01.2018 conţine o singură referire la speciile de păsări sedentare sau de pasaj, la ultimul paragraf de la punctul 5, unde se precizează: „În cazul păsărilor sedentare sau de pasaj înscrise la anexele G5 şi I5, propunerile de cotă de recoltă pe fonduri cinegetice se vor stabili ca medie a cotelor de recoltă aprobate în ultimele 5 sezoane de vânătoare“. Această unică menţiune nu este însă corelată cu vreun act normativ. Prin Decizia Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului numărul 10.152/1995 s-au aprobat Instrucţiunile tehnice privind evaluarea efectivelor de vânat şi de calcul al propunerilor de cote de extras. Din conţinutul instrucţiunilor respective reiese că acestea sunt aplicabile altor specii de vânat decât păsările migratoare.
După apariţia în presă a unor poziţii critice faţă de cota de recoltă foarte mare la ciocârlii Ministerul Apelor şi Pădurilor a postat un comunicat de presă prin care se precizează că „Ministerul Apelor şi Pădurilor are obligaţia conform prevederilor art. 6 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare, de a aproba în fiecare an cote de recoltă pentru speciile de faună admise la vânătoare, ale căror efective asigură un nivel de conservare favorabil, inclusiv pentru specia ciocârlie de câmp. Cotele de recoltă (vânătoare) pentru speciile de păsări migratoare (inclusiv pentru ciocârlia de câmp) au fost stabilite de Ministerul Apelor şi Pădurilor luând în considerare tendinţa populaţiilor acestor specii atât la nivel european, cât şi la nivelul României, prezentată pe site-ul International Union for Conservation of Nature şi estimările efectivelor de păsări prezentate în Atlasul speciilor de păsări de interes comunitar din România, ediţia 2015, întocmit de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor - Direcţia Biodiversitate, sub coordonarea ştiinţifică a Societăţii Ornitologice Române (SOR) şi a Asociaţiei pentru Protecţia Păsărilor şi Naturii «Grupul Milvus». După cum este cunoscut, nivelul populaţiilor speciilor de păsări migratoare se stabileşte la nivel regional sau global din cauza deplasărilor transfrontaliere ale acestora în cursul unui an, fie pentru reproducere, creştere şi dezvoltare, fie pentru iernare. Conform Atlasului speciilor de păsări de interes comunitar din România, specia Ciocârlie de câmp este larg răspândită în ţara noastră, «numărul perechilor cuibăritoare fiind estimat la 2.000.000-3.000.000. Conform datelor prezentate de programul Monitorizarea Păsărilor Comune în perioada 2006-2010 a fost una dintre cel mai des identificate specii de păsări. Cu privire la cota de vânătoare, precizăm că aceasta reprezintă mai puţin de 10% din populaţie, iar numărul exemplarelor vânate este şi mai mic, fiind sub 6% din populaţie».“
Prin Adresa de răspuns nr. 2.385/16.09.2019 Societatea Ornitologică Română, care a coordonat chiar întocmirea de către Ministerul Apelor şi Pădurilor a Atlasului speciilor de păsări de interes comunitar din România, ediţia 2015, a comunicat că „estimarea numărului de ciocârlii de câmp (Alauda arvensis) menţionat la pagina 336 din „Atlasul păsărilor de interes comunitar din România“, ediţia 2015, la care face trimitere Ministerul Apelor şi Pădurilor în comunicatul de presă, nu s-a efectuat prin metoda „inelării“ (metodă indicată la anexa nr. 8 la OUG 57/2007 privind regimul ariilor protejate şi la anexa nr. 5 din Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice), ci prin alte metode. Precizăm că metoda inelării poate fi folosită pentru studierea populaţiilor de păsări migratoare aflate în pasaj, şi nu pentru evaluarea populaţiilor cuibăritoare. Populaţiile menţionate mai sus din „Atlasul păsărilor“, ediţia 2015, sunt populaţii cuibăritoare, nu efective ce folosesc teritoriul ţării în perioada pasajului. Deoarece obiectul activităţii de vânătoare la specia ciocârlie de câmp - Alauda arvensis (şi la toate speciile migratoare la care este permisă vânătoarea) este reprezentat de populaţiile migratoare, aflate în tranziţie pe teritoriul ţării noastre, stabilirea unor cote de recoltă pe baza unor chei de bonitate nu este corectă din punct de vedere ştiinţific. Metodologia existentă in legislaţia ţării noastre aşa cum reiese din ordinele nr. 393/2002 şi 478/2002, face referire doar la speciile sedentare de păsări. În prezent nu cunoaştem existenţa unei metodologii fundamentate ştiinţific pe baza căreia sunt aprobate cotele de recoltă la speciile de păsări migratoare în România. Nu există criterii ştiinţifice care să fundamenteze decizia Ministerului Apelor şi Pădurilor de a stabili cota de recoltă la specia ciocârlie de câmp la 10% din efectivele speciei (efective evidenţiate în Atlasul păsărilor, ediţia 2015) şi, evident, nu există nicio corelare ştiinţifică a modului în care s-a decis această cotă de recoltă, cu imperativul asigurării unui nivel de conservare favorabil al speciei. Vânătoarea la ciocârlia de câmp afectează populaţiile aflate în tranzit pe teritoriul României. Astfel, stabilirea unei cote de recoltă pe baza unui procent din populaţia cuibăritoare locală nu are sens din punctul de vedere al asigurării conservării speciei. Despre criteriile ştiinţifice în baza cărora a fost stabilit cuantumul acestui procent nu există nicio informaţie.
În continuare, reclamanta precizează legislaţia cu incidenţă în speţă, făcând trimitere la Legea nr. 24/2000 privind tehnica legislativă, Directiva Păsări - Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice, OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, Legea vânătorii şi protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, Legea nr. 13 din 8/01/1998 pentru aderarea României la Convenţia privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, adoptată la Bonn la 23 iunie 1979, Legea nr. 89 din 10 mai 2000 pentru ratificarea Acordului privind conservarea păsărilor de apă migratoare african-eurasiatice, adoptat la Haga la 16 iunie 1995, Legea nr. 13 din 11 martie 1993 pentru aderarea României la Convenţia privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa, adoptata la Berna la 19 septembrie 1979.
Reclamanta invocă faptul că prevederile anexelor nr. 3 şi nr. 4 din Ordinul nr. 673/13 iunie 2019 au fost adoptate cu încălcarea prevederilor unor acte normative cu forţă juridică superioară.
Se precizează că prin normele a căror anulare se solicită, parte integrantă a Ordinului nr. 673/2019, se stabilesc cote de recoltă/vânătoare aparţinând unor specii de păsări migratoare protejate prin Directiva Păsări, prin OUG nr. 57/2007 şi/sau prin convenţii şi acorduri internaţionale ratificate de România, întrun mod arbitrar şi lipsit de rigoare ştiinţifică, doar prin calcularea „mediei cotelor de recoltă aprobate în ultimii 5 ani“, astfel încât stabilirea nivelului/cuantumului acestor cote de recoltă nu este fundamentată, nu a fost precedată de o activitate de documentare şi analiză ştiinţifică având ca obiect nivelul populaţiilor migratoare ale speciilor respective şi nici de o analiză estimativă a impactului realizării acestor cote de recoltă asupra mediului sub aspectul biodiversităţii acestuia. Ministerul Apelor şi Pădurilor nu a realizat astfel de studii, prin metoda, „inelării“, ceea ce înseamnă că îi lipsea chiar baza de la care trebuia să plece în demersul de a calcula/stabili cotele de recoltă respective. Nu se poate pleca de la premisa (evident, falsă) că datele despre nivelul populaţiilor cuibăritoare din Atlasul păsărilor de interes comunitar din România, ediţia 2015, sau datele similare de pe site-ul I.U.C.N. (pe care pârâtul le indică în mod tendenţios printr-un comunicat de presă ulterior adoptării ordinului, ca fiind baza de calcul al cotelor de recoltă) ar putea substitui datele populaţionale obţinute prin metoda „inelării“ pentru că metoda inelării este impusă de lege şi este singura metodă care oferă informaţii semnificative despre populaţiile implicate în migraţia propriu-zisă, despre păsările aflate în pasaj.
Reclamanta mai arată că şi dacă s-ar pleca de la premisa că pârâtul ar fi ţinut cont de datele referitoare la nivelul populaţiilor cuibăritoare prezentate în Atlasul păsărilor, ediţia 2015, sau de datele referitoare la nivelul populaţiilor speciei de pe site-ul I.U.C.N. şi că aceste date ar putea substitui datele populaţionale obţinute prin metoda inelării, stabilirea cuantumului/nivelului cotelor de recoltă/vânătoare la cele 4 specii (Alauda arvensis, Turdus iliacus, Aythya marila, Bucephala cangula) ca reprezentând un anumit procent (de exemplu, 10% la ciocârlia de câmp) din populaţiile cuibăritoare din România s-a făcut fără să se aibă în vedere vreo reglementare tehnică sau vreun criteriu ştiinţific.
Mai precizează reclamanta că stabilirea cuantumului/ nivelului cotei de recoltă pentru specia sturzul viilor (Turdus iliacus) la un număr de 439.339 de indivizi nu ar avea niciun fundament şi niciun sens în contextul în care specia înregistrează un declin, tendinţe descrescătoare în majoritatea ţărilor din Europa. Totodată, această pasăre nici nu apare în Atlasul păsărilor, ediţia 2015. Stabilirea nivelului cotei de recoltă pentru specia raţa cu capul negru (Aythya marila) la un număr de 1.702 indivizi nu are niciun fundament, în condiţiile în care, aşa cum reiese din Atlasul păsărilor, ediţia 2015, raţa cu cap negru nu cuibăreşte în România, ci doar iernează, iar numărul de indivizi care iernează este foarte mic - de la 100 la 600 de exemplare. Stabilirea nivelului cotei de recoltă pentru specia raţa sunătoare (Bucephala cangula) la un număr de 2.803 indivizi, în condiţiile în care, aşa cum reiese din Atlasul păsărilor, populaţia cuibăritoare din România este estimată la 20-40 de perechi, iar cea care iernează este reprezentată de 8.000-12.000 de indivizi, este nejustificată. Aprobarea cotelor de recoltă la specia raţa cu capul negru s-a făcut nelegal, fără să se fi stabilit în prealabil dacă practicarea vânătorii la specia raţa cu capul negru este o practică culturală tradiţională, aşa cum impune art. 2.1.1 lit. c) de la anexa nr. III - Plan de acţiune a Acordului privind conservarea păsărilor de apă migratoare african-eurasiatice, adoptat la Haga la 16 iunie 1995, ratificat prin Legea nr. 89 din 10 mai 2000 (în Referatul de aprobare nr. 136.107/16.04.2019).
Reclamanta concluzionează că prevederile din Ordinul nr. 673/13 iunie 2019, împreună cu instrumentul de prezentare, au fost adoptate cu încălcarea prevederilor art. 77 raportat la art. 42 alin. (4) din Legea nr. 24/2000, privind tehnica legislativă, raportate la prevederile art. 33 din OUG nr. 57/2007, ca şi anexa nr. 8 la OUG nr. 57/2007, în sensul că formula introductivă a ordinului nu cuprinde toate temeiurile juridice pe baza şi în executarea cărora actul a fost emis, respectiv nu cuprinde temeiul juridic reprezentat de articolul 33 din OUG nr. 57/2007, deşi regimul juridic al vânării acestor păsări este reglementat şi de OUG nr. 57/2007.
Se mai invocă faptul că prevederile din Ordinul nr. 673 din 13 iunie 2019 au fost adoptate cu încălcarea prevederilor art. 6, art. 7, art. 13, art. 20 alin. (1) şi (3) coroborate cu art. 30 şi la art. 31 din Legea nr. 24/2000 raportate la prevederile art. 33 alin. (8) şi anexa nr. 8 la OUG nr. 57/2007 care transpun prevederile preambulului Directivei „Păsări“ şi prevederile art. 1, art. 2, art. 7 alin. (1), art. 10 şi ale anexei nr. 5 la Directiva „Păsări“, în sensul că stabilirea cotelor de recoltă la speciile: ciocârlia de câmp, sturzul viilor, raţa cu cap negru şi raţa sunătoare nu a fost fundamentată temeinic, nu a fost precedată de o activitate de documentare şi analiză ştiinţifică şi nici de vreun studiu de impact asupra mediului (sub aspectul conservării biodiversităţii reprezentate de cele patru specii de păsări migratoare), deşi, pe de o parte, legea prevedea explicit necesitatea efectuării unor studii referitoare la efectivele populaţionale ale speciilor de păsări migratoare, tocmai în vederea asigurării protecţiei, managementului şi utilizării durabile a acestor specii, iar, pe de altă parte, este evident că stabilirea corectă a unor cote de recoltă reprezintă o condiţie indispensabilă asigurării protecţiei, managementului şi utilizării durabile a speciilor migratoare.
Mai arată reclamanta că prevederile din Ordinul nr. 673 din 13 iunie 2019 au fost adoptate cu încălcarea prevederilor art. 6 alin. (1), art. 7, art. 13, art. 20 alin. (1) şi (3) coroborate cu art. 30 şi la art. 31 din Legea nr. 24/2000 raportate la prevederile art. 33 alin. (8) şi anexa nr. 8 la OUG nr. 57/2007 care transpun prevederile preambulului Directivei „Păsări“ şi prevederile art. 1, art. 2, art. 7 alin. (1), art. 10 şi ale anexei nr. 5 la Directiva „Păsări“ în sensul că soluţia conţinută de respectivul act normativ (constând în cotele totale de recoltă aprobate la cele 4 specii de păsări migratoare) nu poate fi considerată fundamentată nici dacă s-ar face abstracţie de caracterul eminamente pseudoştiinţific al modului în care s-a ajuns la această soluţie, dat fiind că există fluctuaţii foarte mari între cotele de recoltă aprobate în sezoane de vânătoare succesive, or, este evident că fluctuaţiile acestea enorme de la an la an indică incoerenţa şi absurditatea paternului de calcul bazat pe o medie a anilor anteriori şi faptul că acest mod de calcul nu are niciun fel de legătură cu realitatea sau cu informaţiile din Atlasul păsărilor sau din alte surse.
Se mai invocă încălcarea prevederilor art. 6 alin. (1), art. 7, art. 13, art. 20 alin. (1) şi (3) coroborate cu art. 30 şi la art. 31 din Legea nr. 24/2000 raportate la prevederile art. 33 alin. (8) şi anexa nr. 8 la OUG nr. 57/2007 care transpun prevederile preambulului Directivei „Păsări“ şi prevederile art. 1, art. 2, art. 7 alin. (1), art. 10 şi ale anexei nr. 5 la Directiva „Păsări“, în sensul că şi dacă s-ar admite premisa că stabilirea nivelului cotelor de recoltă la cele 4 specii (Alauda arvensis, Turdus iliacus, Aythia marila, Bucephala cangula) s-ar fi făcut prin calcularea unui anumit procent (de exemplu, 10% la ciocârlia de câmp) din totalul populaţiei cuibăritoare a speciei respective din România aşa cum este prezentată aceasta în Atlasul păsărilor sau în alte surse, acest mod de stabilire a cotelor este tot nelegal, pe de o parte, pentru că nu este fundamentat pe vreo reglementare tehnică de specialitate (asemănătoare celor prin care se calculează cheile de bonitate la vânatul sedentar) sau pe vreun criteriu ştiinţific şi, pe de altă parte, pentru că nivelul populaţiei cuibăritoare din România este irelevant pentru nivelul populaţiei aflate în pasaj/migraţie prin România.
Se mai arată că, şi dacă s-ar aprecia că aprobarea cotelor de recoltă contestate s-ar fi făcut pe baza datelor la care se face referire prin comunicatul de presă emis ulterior adoptării actului normativ, în sensul că s-ar fi ţinut cont de datele referitoare la nivelul populaţiilor cuibăritoare prezentate în Atlasul păsărilor, ediţia 2015, sau de datele referitoare la nivelul populaţiilor speciei de pe site-ul I.U.C.N., fundamentarea aprobării cotelor de recoltă nu ar fi temeinică pentru că datele din „Atlas“ sunt cu mult depăşite, fiind colectate şi procesate anterior anului 2013.
Reclamanta precizează că nivelul cotelor de recoltă la speciile sturzul viilor, raţa cu cap negru şi raţa sunătoare este nefundamentat şi pe alocuri, chiar aberant, stabilirea acestei cote de recoltă nefiind precedată de niciun fel de activitate de documentare şi analiză ştiinţifică care să aibă ca obiect corelarea între lipsa datelor despre populaţiile acestor specii aflate în pasaj în România şi respectarea imperativului legal al asigurării protecţiei, managementului şi utilizării durabile a populaţiilor respectivelor specii de păsări al căror areal natural de distribuţie include teritoriul României.
În final reclamanta face trimitere la prevederile punctelor 3-8, 10, 11 şi 13 din preambul şi art. 1, art. 2, art. 7 alin. (1) teza a II-a şi alin. (4), art. 10 ale Directivei 2009/147/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice (denumită în continuare Directiva „Păsări“), la prevederile preambulului, art. 1 lit. i), art. 2, art. 4, art. 5 pct. 5 lit. a), b), c), d), j) şi l) din Convenţia privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, adoptată la Bonn la 23 iunie 1979, ratificată prin Legea nr. 13 din 8/01/1998, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 24 din 26/01/1998, coroborate cu Reglementările preambulului şi reglementările anexei nr. II, prevederile art. III pct. 2 lit. (a) şi (i), prevederile anexei nr. 3 - Plan de acţiune , pct. 2.1.1 lit. c) teza a doua, pct. 4.1.1, 4.1.3, 4.1.8, 5.2, 5.4 şi 5.7 raportate la tabelul nr. 1 - Statutul populaţiilor păsărilor de apă migratoare din Acordul privind conservarea păsărilor de apă migratoare african-eurasiatice, adoptat la Haga la 16 iunie 1995, ratificat prin Legea nr. 89 din 10 mai 2000, precum şi reglementările de la preambul, art. 1, 7, 10 şi anexa nr. III a Convenţiei privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa, adoptata la Berna la 19 septembrie 1979, ratificată prin Legea nr. 13 din 11 martie 1993, apărută în Monitorul Oficial nr. 62 din 25 martie 1993.
În drept, au fost invocate prevederile art. 8 din Legea nr. 554/2004, prevederile art. 2 alin. (1) lit. a) şi următoarele din Legea nr. 554/2004; art. 3, art. 4, art. 6 alin. (1), art. 7, art. 13, art. 22, art. 20 alin. (1) şi (3), art. 30, 31, 42 şi 77 din Legea nr. 24/2000, punctele nr. 3-8, 10, 11 şi 13 din preambul, art. 1, 2, 3, 7, 10, anexa nr. II B şi anexa nr. V din Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice („Directiva Păsări“), preambulul, art. 33 alin. (3), (4) şi (8), anexa 5 C şi anexa 8 din OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice; art. 6 alin. (1) lit. f), art. 19 alin. (1), art. 26 şi anexa nr. 1 lit. B din Legea vânătorii şi protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, preambulul, art. 1, 2, 4, 5 şi anexa nr. 2 Convenţia privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, adoptată la Bonn la 23 iunie 1979, ratificată prin Legea nr. 13 din 8/01/1998; preambulul, art. 1, art. III, anexa nr. 2, anexa nr. 3 - Plan de acţiune şi tabelul nr. 1 (de la anexa nr. 2) din Acordul privind conservarea păsărilor de apă migratoare african-eurasiatice, adoptat la Haga la 16 iunie 1995, ratificat prin Legea nr. 89 din 10 mai 2000, preambul, art. 1, 7, 10 şi anexa nr. 2 Convenţia privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa, adoptată la Berna la 19 septembrie 1979, ratificată prin Legea nr. 13 din 11 martie 1993, prevederile Codului de procedură civilă.
Prin întâmpinarea formulată, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a solicitat respingerea acţiunii.
Pârâtul susţine că argumentele reclamantei nu au o susţinere juridică rezonabilă, nu pot atrage îndeplinirea condiţiilor ce ar putea conduce la anularea efectelor actului administrativ contestat.
Pârâtul susţine că Ordinul nr. 673/2019 a fost emis având în vedere Referatul de aprobare nr. 136.107 din 16.04.2019, ţinând cont de Avizul nr. 2.311/GLG din 7.05.2019 al Ministerului Mediului, precum şi de Avizul nr. 3/2019 al Consiliului Naţional de Vânătoare.
Se precizează că atât Legea nr. 407/2006, cât şi OUG nr. 57/2007 transpun prevederile convenţiilor şi tratatelor internaţionale.
Directiva Păsări are ca obiect asigurarea conservării speciilor de păsări sălbatice care se găsesc în mod natural pe teritoriul european al statelor membre, în vederea îndeplinirii obiectivelor comunitare privind îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi dezvoltarea durabilă. Articolul 1 din directivă prevede că „Prezenta directivă se referă la conservarea tuturor speciilor de păsări care se găsesc în stare sălbatică pe teritoriul european al statelor membre în care este aplicabil tratatul. Directiva reglementează protejarea, gestionarea şi controlul asupra acestor specii şi stabileşte normele pentru exploatarea acestora“.
Astfel, Directiva Păsări are ca scop instituirea de măsuri cu rol de protecţie a speciilor de păsări, iar prevederile art. 7 stabilesc o derogare cu privire la posibilitatea practicării vânătorii la unele specii, cu respectarea principiilor de utilizare raţională şi de control echilibrat ecologic al speciilor de păsări respective, asigurându-se că practicarea vânătorii este compatibilă cu măsurile care decurg din prevederile articolului 2 din directivă, cu privire la populaţiile acestor specii, în special ale speciilor migratoare.
Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006 reglementează activitatea de management al faunei cinegetice şi de practicare a vânătorii, inclusiv pentru unele specii de păsări migratoare pentru care Directiva Păsări acordă dreptul de recoltare.
Având în vedere obligaţia statelor membre ale UE de a transpune în legislaţia naţională prevederile directivelor, se menţionează că prin Legea nr. 407/2006 au fost transpuse prevederile Directivei Păsări în ceea ce priveşte: speciile de păsări admise la vânătoare, metodele de vânătoare admise pentru speciile de păsări, perioadele în care vânătoarea este admisă, precum şi activităţile/acţiunile interzise. Toate acestea au fost analizate şi avizate de către entităţi şi specialişti din domeniu, fiind adoptate de legiuitor.
Întrucât în legislaţia europeană nu se prevede o metodologie ştiinţifică pentru evaluarea efectivelor de păsări migratoare, modul de stabilire a cotelor de recoltă pentru speciile de păsări migratoare uzitat de minister este rezultatul consultării şi colaborării îndelungate cu Societatea Ornitologică Română şi cu Ministerul Mediului, încă din anii 2013-2014, această formulă fiind agreată de toate cele trei entităţi.
Cotele de recoltă pentru speciile de păsări migratoare au fost stabilite, spune pârâtul, luând în considerare atât tendinţa populaţiilor acestor specii la nivel european, cât şi naţional, estimările efectivelor de păsări prezentate în Atlasul speciilor de păsări de interes comunitar din România, ediţia 2015, întocmit sub coordonarea ştiinţifică a Societăţii Ornitologice Române şi a Asociaţiei pentru Protecţia Păsărilor şi Naturii „Grupul Milvus“.
Potrivit acestui atlas, specia ciocârlie de câmp este larg răspândită în România, numărul perechilor cuibătoare fiind estimat la 2.000.000-3.000.000, în perioada 2006-2010 fiind una dintre cele mai des identificate specii de păsări, în privinţa căreia sezonul de vânătoare este cuprins în intervalul 15 septembrie-31 octombrie. Prin ordinul în discuţie se prevede că fiecare vânător înscris în autorizaţie are dreptul de a recolta într-o zi de vânătoare maximum 50 de exemplare din speciile de ciocârlie, ceea ce duce la nerealizarea în totalitate a cotei de recoltă aprobate, oferind garanţia conservării speciei.
Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30.11.2009, denumită Directiva Păsări, admite vânătoarea la această specie, activitate care se desfăşoară şi în alte ţări din Europa, motiv pentru care şi în România s-a legiferat recoltarea acestei specii, însă cu respectarea restricţiilor impuse de directivă referitoare la perioada de recoltare şi metodele practicate.
Mai mult, spune pârâtul, la emiterea ordinului criticat a fost respectată procedura prevăzută de Legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, fiind emise Avizul nr. 2.311/GLG/7.05.2019 al Ministerului Mediului, precum şi Avizul nr. 3/2019 al Consiliului Naţional de Vânătoare, respectându-se astfel prevederile Legii nr. 407/2006.
În concluzie, pârâtul solicită instanţei să constate că ordinul a fost emis cu respectarea dispoziţiilor legale incidente în materie.
În drept au fost invocate prevederile Codului de procedură civilă, Legea nr. 554/2004 şi Legea nr. 407/2006.
În cauză a fost formulată o cerere de intervenţie în interesul pârâtului de către Asociaţia Generală a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi din România, Asociaţia Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Potaissa Turda, Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Teleorman, Asociaţia Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Ialomiţa, Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Călăraşi, Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Brăila, Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Vrancea, Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Mehedinţi, Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Buzău, Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Caraş-Severin, Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Maramureş, Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Olt, Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Tulcea, Asociaţia Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Carei, Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Botoşani, Asociaţia Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Foişoru Săveni, Asociaţia Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Acvila, Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Bacău, Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Galaţi, Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Gorj, Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Iaşi, Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Prahova, Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Sibiu, Asociaţia Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Câmpina, Asociaţia Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Danubius River & Valley, prin care s-a solicitat respingerea cererii principale.
În motivarea cererii de intervenţie se arată că asociaţiile semnatare ale cererii de intervenţie sunt afiliate la AGVPS (singura organizaţie neguvernamentală în profil cinegetic şi halieutic recunoscută internaţional) şi reprezintă, în teritoriu, membrii vânători organizaţi potrivit legii şi persoane fizice care prin contribuţiile anuale susţin activitatea tuturor structurilor organizatorice, interesul intervenienţilor fiind justificat de faptul că eventuala admitere a acţiunii ar conduce la împiedicarea gestionarilor fondurilor cinegetice de a realiza cotele de recoltă aprobate prin ordin.
Se arată că activitatea de vânătoare şi de protecţie a fondului cinegetic este strict reglementată de Legea nr. 407/2006.
Prin acest cadru normativ legiuitorul a definit termenii şi expresiile consacrate şi a stabilit în concret modalitatea de administrare şi gestionare a faunei cinegetice a României, inclusiv pentru unele specii de păsări migratoare pentru care Directiva Păsări acordă dreptul de recoltare.
Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30.11.2009 privind conservarea pasărilor sălbatice (Directiva Păsări), care este transpusă şi în legislaţia noastră, admite vânătoarea la aceste patru specii de păsări invocate de reclamantă prin acţiune, activitate care se desfăşoară şi în alte ţări din Europa.
Se mai arată că legislaţia europeană nu prevede o metodologie ştiinţifică pentru evaluarea speciilor de pasări migratoare care să se desfăşoare pe teritoriile statelor membre şi nici pentru stabilirea mărimii cotelor de recoltă.
Aşa cum a susţinut pârâtul M.A.P., modul de stabilire a cotelor de recoltă pentru speciile de păsări migratoare este rezultatul consultării şi colaborării îndelungate cu Societatea
Ornitologică Română şi cu Ministerul Mediului, încă din anii 2013-2014, această formulă fiind agreată de toate cele trei entităţi.
Modul de stabilire a cotelor de recoltă pentru speciile de păsări migratoare, inclusiv cele patru specii de păsări migratoare invocate prin acţiune de către reclamantă, s-a făcut de către pârâtul M.A.P. luând în considerare atât tendinţa populaţiilor acestor specii la nivel european şi la nivelul României, prezentată pe site-ul International Union for Conservation of Nature (IUCN), cât şi estimările efectivelor de păsări prezentate în Atlasul speciilor de păsări de interes comunitar din România, ediţia 2015, întocmit de către Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor - Direcţia biodiversitate sub coordonarea ştiinţifică a Societăţii Ornitologice Române (SOR) şi a Asociaţiei pentru Protecţia Păsărilor şi Naturii „Grupul Milvus“.
Se arată că şi România, prin AGVPS, care este membră din anul 2000 a Federaţiei Asociaţiilor de Vânătoare şi Conservare a Faunei Sălbatice din Comunitatea Europeană (FACE), a participat financiar (finanţarea fiind asigurată din fondurile AGVPS) la studiile referitoare la efectivele diverselor specii migratoare realizate de Oiseaux Migrateurs du Paléarctique Occidental (OMPO), iar Ghidul de vânătoare, elaborat de CE pentru punerea în aplicare a Directivei Păsări, stabileşte pentru statele UE metodologia de calcul al cotelor de recoltă, în conformitate cu art. 9 din Directiva Păsări, care a fost respectată întocmai de către pârâta MAP la stabilirea cotelor de recoltă pentru cele 4 specii.
Realizarea doar parţială a cotelor de recoltă aprobate la speciile de păsări migratoare şi de pasaj este rezultatul mai multor factori antropici şi de mediu cum ar fi: existenţa sau lipsa culturilor agricole preferate de aceste specii, condiţiile meteorologice sub aspectul temperaturilor, al curenţilor de aer, al precipitaţiilor, încadrarea perioadei de migraţie în perioada admisă la vânătoare etc.
În ceea ce priveşte ciocârlia de câmp, căreia reclamanta îi acordă o atenţie mai mare în cuprinsul acţiunii, se arată că această specie (ca de altfel şi celelalte trei specii de păsări invocate prin acţiune) este considerată de International Union for Conservation of Nature (IUCN) neameninţată şi nevulnerabilă.
Ciocârlia de câmp se vânează şi în alte ţări precum Italia, Franţa, Grecia, Cipru, Malta etc.
Potrivit Atlasului speciilor de păsări de interes comunitar din România, specia ciocârliei de câmp este larg răspândită în România, „numărul perechilor cuibăritoare fiind estimat la 2.000.000-3.000.000. Conform datelor prezentate de programul Monitorizarea Păsărilor Comune în perioada 2006-2010 a fost una dintre cele mai des identificate specii de păsări.“
Nivelul cotelor de recoltă aprobate pentru specia ciocârlie de câmp este mic în raport cu nivelul populaţiei, având în vedere că 10% din efectivele care tranzitează România sunt reprezentate de către această specie, precum şi faptul că aceasta depune în medie 3 ponte anual şi sunt prevăzute măsuri destul de restrictive de vânare, respectiv sezonul de recoltare este cuprins în intervalul 15 septembrie-31 octombrie.
Metoda inelarii invocată de reclamantă prin acţiune nu este o metodă ştiinţifică de evaluare a populaţiilor de păsări migratoare, aspect precizat şi de către SOR (fila 12 acţiune introductivă), ci este doar o metodă pentru studierea deplasării (nu evaluarea) populaţiilor de păsări migratoare aflate în pasaj şi nu reprezintă nici o metodă pentru evaluarea populaţiilor cuibăritoare.
Metodologia de stabilire a cotelor de recoltă la aceste patru specii de păsări migratoare nu se poate face în baza unor studii anuale privind efectivele existente pe teritoriul ţării, aşa cum este cazul speciilor sedentare.
De altfel, potrivit noilor modificări aduse prin Legea nr. 13 din 9 ianuarie 2020 pentru modificarea şi completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, se menţionează în mod expres la art. 17 alin. (2) din Legea vânătorii că „Studiile de evaluare a efectivelor speciilor sedentare admise la vânătoare se întocmesc anual de către personalul cu specializare silvică sau cinegetică, angajat al gestionarului fondurilor cinegetice, sub coordonarea autorităţii publice centrale care răspunde de vânătoare“. Deci, se menţionează expres că evaluarea se va efectua doar cu privire la speciile de păsări sedentare, şi nu migratoare.
Se mai arată că, în ceea ce priveşte anexa nr. 8 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 invocată de către reclamantă, în aceasta sunt prezentate studii şi cercetări necesare pentru asigurarea protecţiei, managementului şi utilizării durabile a populaţiilor speciilor de păsări.
Ministerul Mediului trebuie să realizeze studii cu privire la metoda inelării şi nicidecum această modalitate nu reprezintă o metodă ştiinţifică de evaluare a populaţiilor de păsări migratoare.
Se precizează că la emiterea Ordinului nr. 673/2019 pârâta MAP a avut în vedere Referatul de aprobare nr. 136.107 din 16.04.2019, a ţinut cont de Avizul nr. 2.311/GLG din 7.05.2019 al Ministerului Mediului, precum şi de Avizul nr. 3/2019 al Consiliului Naţional de Vânătoare, a avut în vedere prevederile art. 34 din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare, ale Planului suplimentar de măsuri pentru combaterea pestei porcine africane, aprobat prin Hotărârea nr. 3 din 1.08.2018 a Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă, precum şi ale art. 28 din Programul naţional de supraveghere, prevenire şi control al pestei porcine africane, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 830/2016, cu modificările şi completările ulterioare, în temeiul art. 6 alin. (1) lit. f) şi al art. 36 din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al art. 13 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 20/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apelor şi Pădurilor, cu modificările şi completările ulterioare.
Reclamanta se limitează la o contestare a legalităţii actului atacat doar la nivel declarativ, fără a aduce argumente concrete, bazate pe aspecte legale care să justifice anularea parţială a acestui ordin.
Enumerarea de către reclamantă a unor acte normative şi reproducerea unor texte din acestea nu fac dovada că procedura de emitere a ordinului şi conţinutul acestuia încalcă acte normative în vigoare, inclusiv reglementări de rang superior.
La termenul din data de 4.03.2020 instanţa a încuviinţat în principiu cererile de intervenţie formulate în cauză.
În probaţiune a fost administrată proba cu înscrisuri.
Analizând actele şi lucrările dosarului, Curtea reţine următoarele:
Prin Ordinul nr. 673 din 13 mai 2019 emis de ministrul apelor şi pădurilor au fost aprobate cotele de recoltă/vânătoare la speciile de interes cinegetic la care vânătoarea este permisă. Ciocârlia de câmp (Alauda arvensis) figurează în anexa Ordinului nr. 673/13 mai 2019 cu o cotă totală de recoltă aprobată de 439.330 de exemplare, sturzul viilor (Turdus iliacus) figurează cu o cotă totală de recoltă aprobată de 69.771 de exemplare, raţa cu capul negru (Aythya marila) figurează cu o cotă de recoltă totală aprobată de 1.702 exemplare, iar specia raţă sunătoare (Bucephala cangula) figurează cu o cotă de recoltă totală aprobată de 2.803 exemplare.
Ordinul nr. 673/2019 al ministrului apelor şi pădurilor a fost emis cu Avizul nr. 3/2019 al Consiliului Naţional de Vânătoare şi cu Avizul nr. 2.311/GLG din 7.05.2019 al Ministerului Mediului şi a avut la bază Referatul de aprobare nr. 136.107/16.04.2019.
În Avizul nr. 2.311/GLG din 7.05.2019 (fila 32, vol. III), Ministerul Mediului apreciază că este oportună obţinerea de către Ministerul Apelor şi Pădurilor a avizului Academiei Române pe proiectul de ordin privind aprobarea cotelor de recoltă/vânătoare la speciile de interes cinegetic la care vânătoarea este permisă.
În Referatul de aprobare al Ordinului nr. 673/2019 (filele 45-46, vol. II) se menţionează că: „determinarea cotelor de recoltă s-a făcut de către personalul de specialitate al gărzii forestiere în conformitate cu modelul de calcul teoretic prezentat în Instrucţiunile de aplicare a Normelor de întocmire a studiilor de specialitate pentru gestionare durabilă a vânatului, prevăzute în anexa nr. 2 la Ordinul nr. 478/2002 al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor, şi cu recomandările din Scrisoarea nr. 147.069/SSP/22.01.2018 a Ministerului Apelor şi Pădurilor. Pentru această acţiune s-a ţinut cont de propunerile de cote de recoltă din partea gestionarilor fondurilor cinegetice, de efectivele optime pentru principalele specii de vânat aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 512/2004, de nivelul cotelor realizate în sezonul anterior şi de condiţiile concrete din teren (mortalităţi, condiţii climatice şi biotope, pagube produse culturilor agricole etc.“)
Ordinul nr. 478/2002 al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor privind aprobarea Normelor de întocmire a studiilor de specialitate pentru gestionarea durabilă a vânatului conţine reglementări care vizează numai 13 specii de interes cinegetic, şi anume pentru speciile: cerb comun, cerb lopătar, căprior, capră neagră, mistreţ, urs, iepure, fazan, potârniche, cocoş de munte, lup, râs, pisică sălbatică.
Ordinul nr. 512/2004 pentru aprobarea efectivelor optime pentru principalele specii de vânat din România se referă la 9 specii de interes cinegetic, printre care nu se numără şi ciocârlia de câmp.
Adresa/Scrisoarea nr. 147.069/SSP/22.01.2018 a Ministerului Apelor şi Pădurilor (la care face trimitere Referatul de aprobare nr. 136.107/16.04.2019) (filele 71-74, vol. II) reprezintă o informare trimisă de minister către inspectorii-şefi ai gărzilor forestiere, care conţine lămuriri cu privire la modul în care ar trebui să se facă evaluarea vânatului şi propunerea cotelor de recoltă, prin trimiteri către acte normative precum Ordinul ministrului apelor şi pădurilor nr. 478/2002, Ordinul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale nr. 512/2004, Ordinul ministrului apelor şi pădurilor nr. 393/2002 sau Decizia Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului nr. 10.152/1995.
Scrisoarea nr. 147.069/SSP/22.01.2018 conţine o referire la speciile de păsări sedentare sau de pasaj, menţionându-se că „În cazul păsărilor sedentare sau de pasaj înscrise la anexele G5 şi I5, propunerile de cotă de recoltă pe fonduri cinegetice se vor stabili ca medie a cotelor de recoltă aprobate în ultimele 5 sezoane de vânătoare“.
Prin Decizia Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului nr. 10.152/1995 (filele 75-96, vol. II), la care se face trimitere în scrisoarea anterior menţionată, s-au aprobat Instrucţiunile tehnice privind evaluarea efectivelor de vânat şi de calcul al propunerilor de cote de extras aplicabile altor specii de vânat decât păsările migratoare.
La data de 31.05.2019 Ministerul Apelor şi Pădurilor a postat un comunicat de presă (filele 114-115, vol. II) prin care a precizat că „Ministerul Apelor şi Pădurilor are obligaţia conform prevederilor art. 6 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare, de a aproba în fiecare an cote de recoltă pentru speciile de faună admise la vânătoare, ale căror efective asigură un nivel de conservare favorabil, inclusiv pentru specia ciocârlie de câmp. Cotele de recoltă (vânătoare) pentru speciile de păsări migratoare (inclusiv pentru ciocârlia de câmp) au fost stabilite de Ministerul Apelor şi Pădurilor luând în considerare tendinţa populaţiilor acestor specii atât la nivel european, cât şi la nivelul României, prezentată pe site-ul International Union for Conservation of Nature, şi estimările efectivelor de păsări prezentate în Atlasul speciilor de păsări de interes comunitar din România, ediţia 2015, întocmit de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor - Direcţia biodiversitate, sub coordonarea ştiinţifică a Societăţii Ornitologice Române (SOR) şi a Asociaţiei pentru Protecţia Păsărilor şi Naturii «Grupul Milvus»“.
Prin Adresa de răspuns nr. 2.385/16.09.2019 (filele 14-15, vol. III), Societatea Ornitologică Română, care a coordonat întocmirea de către Ministerul Apelor şi Pădurilor a Atlasului speciilor de păsări de interes comunitar din România, ediţia 2015, a comunicat că „estimarea numărului de ciocârlii de câmp (Alauda arvensis) menţionat la pagina 336 din Atlasul păsărilor de interes comunitar din România, ediţia 2015, la care face trimitere Ministerul Apelor şi Pădurilor în comunicatul de presă nu s-a efectuat prin metoda inelării“ (metodă indicată în anexa nr. 8 la OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor protejate şi în anexa nr. 5 din Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice), ci prin alte metode. Precizăm că metoda inelării poate fi folosită pentru studierea populaţiilor de păsări migratoare aflate în pasaj, şi nu pentru evaluarea populaţiilor cuibăritoare. Populaţiile menţionate mai sus din „Atlasul păsărilor“, ediţia 2015, sunt populaţii cuibăritoare, nu efective ce folosesc teritoriul ţării în perioada pasajului. Deoarece obiectul activităţii de vânătoare la specia ciocârlie de câmp - Alauda arvensis (şi la toate speciile migratoare la care este permisă vânătoarea) este reprezentat de populaţiile migratoare, aflate în tranziţie pe teritoriul ţării noastre, stabilirea unor cote de recoltă pe baza unor chei de bonitate nu este corectă din punct de vedere ştiinţific. Metodologia existentă în legislaţia ţării noastre, aşa cum reiese din ordinele nr. 393/2002 şi 478/2002, face referire doar la speciile sedentare de păsări. În prezent nu cunoaştem existenţa unei metodologii fundamentate ştiinţific, pe baza căreia sunt aprobate cotele de recoltă la speciile de păsări migratoare în România. Nu există criterii ştiinţifice care să fundamenteze decizia Ministerului Apelor şi Pădurilor de a stabili cota de recoltă la specia ciocârlie de câmp la 10% din efectivele speciei (efective evidenţiate în Atlasul păsărilor, ediţia 2015) şi, evident, nu există nicio corelare ştiinţifică a modului în care s-a decis această cotă de recoltă, cu imperativul asigurării unui nivel de conservare favorabil al speciei. Vânătoarea la ciocârlia de câmp afectează populaţiile aflate în tranzit pe teritoriul României. Astfel, stabilirea unei cote de recoltă pe baza unui procent din populaţia cuibăritoare locală nu are sens din punctul de vedere al asigurării conservării speciei. Despre criteriile ştiinţifice în baza cărora a fost stabilit cuantumul acestui procent nu există nicio informaţie“.
Prin cererea ce face obiectul prezentei cauze reclamanta a solicitat anularea prevederilor Ordinului ministrului apelor şi pădurilor nr. 673/13.05.2019 prin care s-au stabilit cotele de recoltă la speciile ciocârlia de câmp (Alauda arvensis), sturzul viilor (Turdus iliacus), raţa cu capul negru (Aythya marila) şi raţa sunătoare.
Curtea apreciază că acţiunea este fondată.
În preambulul ordinului se menţionează că acesta a fost emis „având în vedere Referatul de aprobare nr. 136.107 din 16.04.2019, ţinând cont de Avizul nr. 2.311/GLG din 7.05.2019 al Ministerului Mediului, precum şi de Avizul nr. 3/2019 al Consiliului Naţional de Vânătoare, având în vedere prevederile art. 34 din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare, ale Planului suplimentar de măsuri pentru combaterea pestei porcine africane, aprobat prin Hotărârea nr. 3 din 1.08.2018 a Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă, precum şi ale art. 28 din Programul naţional de supraveghere, prevenire şi control al pestei porcine africane, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 830/2016, cu modificările şi completările ulterioare, în temeiul art. 6 alin. (1) lit. f) şi al art. 36 din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al art. 13 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 20/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apelor şi Pădurilor, cu modificările şi completările ulterioare“.
Potrivit art. 6 alin. (1) lit. f) din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, administratorul faunei cinegetice „stabileşte şi aprobă anual, până la data de 15 aprilie pentru specia căprior şi până la 15 mai pentru celelalte specii admise la vânătoare, cu avizul autorităţii publice centrale care răspunde de protecţia mediului, cotele de recoltă pentru speciile din anexa nr. 1, care devin obligatoriu de realizat, fără alte avize, acorduri sau autorizări suplimentare“.
Articolul 1 lit. x) din Legea nr. 407/2006 descrie „regimul cinegetic“ ca fiind „ansamblul de norme tehnice, juridice şi economice prin care fauna de interes cinegetic este administrată şi gestionată durabil, în scopul conservării biodiversităţii, menţinerii echilibrului ecologic, exercitării vânătorii şi satisfacerii unor cerinţe social-economice“.
Articolul 17 din Legea nr. 407/2006, în forma în vigoare la data emiterii ordinului, menţiona că „(1) Gestionarii sunt obligaţi să asigure gospodărirea faunei de interes cinegetic, cu respectarea principiului durabilităţii, pe baza studiilor de evaluare şi a planurilor de management cinegetic întocmite pentru fiecare fond cinegetic, pentru perioada de valabilitate a contractului de gestionare. (2) Studiile de evaluare a efectivelor speciilor admise la vânătoare se întocmesc anual de către personalul cu specializare silvică sau cinegetică angajat al gestionarului fondurilor cinegetice şi vor fi supuse aprobării administratorului“, iar potrivit art. 19 din Legea nr. 407/2006, „În scopul conservării biodiversităţii, regimul juridic al vânării mamiferelor şi păsărilor, inclusiv a celor migratoare, este reglementat de prezenta lege şi de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice“.
Prin OUG nr. 57/2007, respectiv art. 33 alin., se menţionează că „pentru asigurarea protecţiei, managementului şi utilizării durabile a populaţiilor speciilor de păsări al căror areal natural de distribuţie include teritoriul României este necesară realizarea de studii şi cercetări având ca subiect temele prevăzute în anexa nr. 8“, iar anexa nr. 8 - Studii şi cercetări necesare pentru asigurarea protecţiei, managementului şi utilizării durabile a populaţiilor speciilor de păsări menţionează: a) listele naţionale ale speciilor ameninţate cu dispariţia sau ale celor periclitate, ţinându-se cont de arealul natural de distribuţie al acestora; b) enumerarea şi descrierea din punct de vedere ecologic a zonelor situate de-a lungul rutelor de migraţie şi care au o importanţă deosebită pentru speciile migratoare, în special ca zone de iernat şi cuibărit; c) prezentarea datelor referitoare la nivelul populaţiilor speciilor migratoare, ca rezultat al studiilor realizate pe baza metodei de inelare; d) evaluarea influenţei metodelor de capturare a păsărilor sălbatice asupra nivelelor populaţionale; e) dezvoltarea sau îmbunătăţirea metodelor ecologice de prevenire a pagubelor cauzate de păsări; f) determinarea rolului anumitor specii ca indicatori ai poluării mediului; g) studierea efectelor adverse ale poluării chimice asupra nivelurilor populaţionale ale speciilor de păsări.
Faţă de aceste dispoziţii legale, Curtea apreciază că prevederile Ordinului ministrului apelor şi pădurilor nr. 673/13.05.2019 prin care s-au stabilit cotele de recoltă la speciile ciocârlia de câmp (Alauda arvensis), sturzul viilor (Turdus iliacus), raţa cu capul negru (Aythya marila) şi raţa sunătoare sunt nelegale, fiind emise cu încălcarea normelor de ordin juridic superior anterior menţionate.
Curtea constată că singura justificare a modului în care au fost stabilite cotele de recoltă la vânătoare pentru cele 4 specii de păsări este menţiunea cuprinsă în Scrisoarea nr. 147.069/SSP/22.01.2018 la care face trimitere Referatul de aprobare nr. 136.107/16.04.2019. Aceasta conţine o singură referire la speciile de păsări sedentare sau de pasaj, menţionându-se că „În cazul păsărilor sedentare sau de pasaj înscrise la anexele G5 şi I5, propunerile de cotă de recoltă pe fonduri cinegetice se vor stabili ca medie a cotelor de recoltă aprobate în ultimele 5 sezoane de vânătoare“.
Adresa/Scrisoarea nr. 147.069/SSP/22.01.2018 a Ministerului Apelor şi Pădurilor este o comunicare cu rol orientativ, un „îndrumar/ghid“ emis de Ministerul Apelor şi Pădurilor destinat informării inspectorilor-şefi ai gărzilor forestiere. Scrisoarea nr. 147.069/SSP/22.01.2018 conţine lămuriri cu privire la modul în care ar trebui să se facă evaluarea vânatului şi propunerea cotelor de recoltă, prin trimiteri către acte normative precum Ordinul ministrului apelor şi pădurilor nr. 478/2002, Ordinul Ministerului Agriculturii, alte acte normative (ordinele nr. 478/2002, nr. 512/2004, nr. 393/2002 sau Decizia nr. 10.152/1995).
Prin urmare, instanţa constată că actul normativ contestat în prezenta cauză a fost emis cu încălcarea prevederilor din Legea nr. 24/2000, întrucât nu este suficient fundamentat. Potrivit art. 6 alin. (1), „Proiectul de act normativ trebuie să instituie reguli necesare, suficiente şi posibile care să conducă la o cât mai mare stabilitate şi eficienţă legislativă. Soluţiile pe care le cuprinde trebuie să fie temeinic fundamentate, luându-se în considerare interesul social, politica legislativă a statului român şi cerinţele corelării cu ansamblul reglementărilor interne, precum şi ale armonizării legislaţiei naţionale cu legislaţia comunitară şi cu tratatele internaţionale la care România este parte“. Potrivit art. 30 din Legea nr. 24/2000, proiectul de act normativ trebuie să fie însoţit de instrumente de prezentare şi motivare, iar potrivit art. 20, elaborarea proiectelor de acte normative trebuie precedată de o activitate de documentare şi analiză ştiinţifică, rezultatele studiilor de cercetare şi referirile la sursele de informaţii suplimentare relevante pentru dezbaterea proiectelor de acte normative fiind incluse în instrumentul de prezentare şi motivare a proiectului de act normativ.
Referatul de aprobare cu nr. 136.107/16.04.2019 al Ordinului nr. 673/2019 nu conţine nicio referire/trimitere la speciile de păsări migratoare.
Pe de altă parte, prevederile contestate au fost emise cu încălcarea dispoziţiilor art. 17 şi 19 din Legea nr. 407/2006, art. 33 alin. (8) din OUG nr. 57/2007 şi punctele/paragrafele nr. 3-7, 10 şi 13 din preambulul Directivei 2009/147/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice, preambulul Convenţiei privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, adoptată la Bonn, ratificată prin Legea nr. 13 din 8.01.1998, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 24 din 1998, punctul/paragraful nr. 5 al preambulului Acordului privind conservarea păsărilor de apă migratoare african-eurasiatice, adoptat la Haga la 16 iunie 1995, ratificat prin Legea nr. 89 din 10 mai 2000.
Astfel, stabilirea cotelor de recoltă la speciile ciocârlie de câmp, sturzul viilor, raţa cu capul negru şi raţa sunătoare nu este corelată cu vreun act normativ, nu s-a realizat pe baza studiilor de evaluare a speciilor respective întocmite pentru fiecare fond cinegetic, nu a fost precedată de o activitate de documentare şi analiză ştiinţifică, de o evaluare preliminară a impactului actului normativ, prin identificarea şi analizarea efectelor acestora asupra mediului.
Stabilirea cotelor de recoltă la speciile mai sus menţionate s-a făcut pe baza calculării „mediei cotelor de recoltă aprobate în sezoanele de vânătoare anterioare“, fără nicio justificare cu privire la impactul capturării asupra exemplarelor vii ale speciilor respective, fără existenţa unor informaţii esenţiale pentru stabilirea cotelor de recoltă cum sunt cele referitoare la exemplarele vii ale populaţiei unei specii.
Lipsa fundamentării ştiinţifice a stabilirii cotelor de recoltă la păsările migratoare ca medie aritmetică a cotelor de recoltă aprobate în ultimii 5 ani este evidenţiată şi prin comparaţia acestui mod de calcul cu metodologia de stabilire a cotelor de recoltă pentru speciile sedentare de vânat, la care trimite referatul de aprobare (metodologie reglementată prin Ordinul nr. 478/2002, Ordinul nr. 512/2004 şi Decizia nr. 10.152/1995). Singurele rubrici pe care le conţin centralizatoarele „Păsări“ întocmite pentru perioada 2014-2019 sunt rubricile cotelor de recoltă din aceşti ani („cotele de recoltă aprobate“, „cotele de recoltă realizate“ şi „cotele de recoltă realizate cu străini“) prin comparaţie cu centralizatoarele „Mamifere“ care conţin şi rubricile „Efective [buc.]“, rubrici completate cu numărul de exemplare din speciile respective evaluate pe parcursul unui an (sau pe parcursul mai multor ani succesivi).
Instanţa are în vedere şi punctul de vedere al Societăţii Ornitologice Române exprimat prin Adresa de răspuns nr. 2.385/16.09.2019 (filele 14-15, vol. III), în sensul că „nu există criterii ştiinţifice care să fundamenteze decizia Ministerului Apelor şi Pădurilor de a stabili cota de recoltă la specia ciocârlie de câmp la 10% din efectivele speciei (efective evidenţiate în Atlasul păsărilor, ediţia 2015) şi, evident, nu există nicio corelare ştiinţifică a modului în care s-a decis această cotă de recoltă, cu imperativul asigurării unui nivel de conservare favorabil al speciei“.
Comunicatul pârâtului emis ulterior adoptării actului normativ contestat în care precizează că la adoptarea cotelor de recoltă la specia ciocârlie de câmp ar fi fost luate în considerare tendinţa populaţiilor acestor specii atât la nivel european, cât şi la nivelul României, prezentată pe site-ul International Union for Conservation of Nature, şi estimările efectivelor de păsări prezentate în Atlasul speciilor de păsări de interes comunitar din România, ediţia 2015, întocmit de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor - Direcţia biodiversitate, sub coordonarea ştiinţifică a Societăţii Ornitologice Române (SOR) şi a Asociaţiei pentru Protecţia Păsărilor şi Naturii „Grupul Milvus“, nu poate fi avut în vedere.
Pe de o parte, absenţa din instrumentul de prezentare a actului normativ a referinţelor la studii de cercetare, evaluări statistice, analize de mediu nu poate fi suplinită ulterior prin trimiterea la unele referinţe ştiinţifice prin comunicate de presă, iar pe de altă parte susţinerile pârâtului sunt contrazise de menţiunile din Adresa nr. 147.069/SSP/22.01.2018 la care trimite Referatul de aprobare în sensul că propunerile de cotă de recoltă pe fonduri cinegetice pentru păsările sedentare şi de pasaj se vor stabili ca medie a cotelor de recoltă aprobate în ultimele 5 sezoane de vânătoare. Mai mult, fluctuaţiile semnificative de la an la an demonstrează că stabilirea acestor cote de recoltă s-a făcut ca medie a cotelor aprobate în sezoanele anterioare, şi nu pe baza informaţiilor din Atlasul păsărilor, ediţia 2015, atlas alcătuit pe baza unor date colectate până în anul 2013. Totodată, stabilirea procentului din populaţiile cuibăritoare din România s-a făcut fără să se aibă în vedere vreo reglementare tehnică sau vreun criteriu ştiinţific.
Prin întâmpinarea formulată, pârâtul Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor susţine că „în legislaţia europeană nu se prevede o metodologie ştiinţifică pentru evaluarea efectivelor speciilor de păsări migratoare care să se desfăşoare pe teritoriul statelor membre şi nici pentru stabilirea mărimii cotelor de recoltă, astfel că modul de stabilire a cotelor de recoltă pentru speciile de păsări migratoare uzitat de Ministerul Apelor şi Pădurilor este rezultatul consultării şi colaborării cu Societatea Ornitologică Română şi cu Ministerul Mediului încă din anii 2013-2014, această formulă fiind agreată de cele 2 entităţi“. În replică la susţinerile mai sus menţionate ale Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, Societatea Ornitologică Română, prin Adresa nr. 240/28.02.2020, a comunicat că „sunt inexacte susţinerile Ministerului Mediului de la pag. nr. 3 a Întâmpinării formulate în Dosarul nr. 622/64/2019. [...] S.O.R. nu a fost de acord şi nu a agreat modul/formula utilizată de Ministerul Apelor şi Pădurilor pentru stabilirea cotelor de recoltă la speciile de păsări migratoare (incluzând cotele de recoltă pentru speciile: ciocârlia de câmp, sturzul viilor, raţa sunătoare şi raţa cu capul negru), cote care au fost aprobate prin Ordinul ministrului apelor şi pădurilor nr. 673 din 13 mai 2019. S.O.R. nu a fost de acord şi nu a agreat niciodată modul/formula utilizată de Ministerul Apelor şi Pădurilor pentru stabilirea cotelor de recoltă la speciile de păsări migratoare, aprobate pentru sezoanele de vânătoare anterioare, începând cu sezonul 2013-2014. S.O.R. a participat în anul 2017 la consultări/dezbateri cu reprezentanţii Asociaţiei Generale a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi din România (A.G.V.P.S.) pe tema cotelor de recoltă la păsările migratoare, ocazie cu care am propus, printre altele, introducerea unor perioade de prohibiţie la vânătoarea mai multor specii de păsări migratoare, ajustarea temporară a cotelor de vânătoare (până la nivelul 0 la unele specii precum ciocârlia de câmp sau sturzul viilor etc.), însă aceste propuneri au fost respinse de minister“.
În final, Curtea reţine că Ordinul nr. 673/2019 a fost emis şi cu încălcarea parţială a Avizului Ministerului Mediului nr. 2.311/GLG din 7.05.2019, respectiv cu încălcarea recomandării din avizul respectiv, ca Ministerul Apelor şi Pădurilor să solicite/primească avizului Academiei Române pe proiectul de ordin privind aprobarea cotelor de recoltă/vânătoare la speciile de interes cinegetic la care vânătoarea este permisă.
Pentru aceste motive, Curtea va admite acţiunea astfel cum a fost formulată şi, pe cale de consecinţă, va respinge cererea de intervenţie în interesul pârâtului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
În numele legii,
HOTĂRĂŞTE:
Admite acţiunea formulată de reclamanta Asociaţia „Alianţa pentru Combaterea Abuzurilor“ în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor.
Anulează prevederile rubricilor aferente numerelor curente de la 0 la 2.175 ale subcoloanei verticale nr. 11 intitulate „ciocârlia de câmp“, de la coloana intitulată „cote de recoltă aprobate [la buc.]:“ din anexa din 13 mai 2019 privind Centralizatorul nr. 3 privind cotele de recoltă aprobate pentru perioada 2019/2020, la speciile porumbel gulerat, porumbel de scorbură, turturică, guguştiuc, ieruncă, prepeliţă, ciocârlie de câmp, graur, sturz de vâsc, sturz cântător, sturzul viilor, sturz de iarnă şi stăncuţă, publicată în Monitorul Oficial nr. 377 bis din 14 mai 2019, anexă aprobată şi care face parte integrantă din Ordinul ministrului apelor şi pădurilor nr. 673 din 13 mai 2019 pentru aprobarea cotelor de recoltă/vânătoare la speciile de interes cinegetic la care vânătoarea este permisă, publicat în Monitorul Oficial nr. 377 din 14 mai 2019, rubrici prin care s-a aprobat cota de recoltă la specia ciocârlie de câmp, pe fonduri cinegetice, în cuantum total de 439.330 de indivizi.
Anulează prevederile rubricilor aferente numerelor curente de la 0 la 2.175 ale subcoloanei verticale nr. 15 intitulate „sturzul viilor“, de la coloana intitulată „cote de recoltă aprobate [la buc.]:“ din anexa din 13 mai 2019 privind Centralizatorul nr. 3 privind cotele de recoltă aprobate pentru perioada 2019/2020, la speciile porumbel gulerat, porumbel de scorbură, turturică, guguştiuc, ieruncă, prepeliţă, ciocârlie de câmp, graur, sturz de vâsc, sturz cântător, sturzul viilor, sturz de iarnă şi stăncuţă, publicată în Monitorul Oficial nr. 377 bis din 14 mai 2019, anexă aprobată şi care face parte integrantă din Ordinul ministrului apelor şi pădurilor nr. 673 din 13 mai 2019 pentru aprobarea cotelor de recoltă/vânătoare la speciile de interes cinegetic la care vânătoarea este permisă, publicat în Monitorul Oficial nr. 377 din 14 mai 2019, rubrici prin care s-a aprobat cota de recoltă la specia sturzul viilor, pe fonduri cinegetice, în cuantum total de 69.771 de indivizi.
Anulează prevederile rubricilor aferente numerelor curente de la 0 la 2.175 ale subcoloanei verticale nr. 13 intitulate „raţa sunătoare“ (aflată sub coloana intitulată „cote de recoltă aprobate [la buc.])“ din anexa din 13 mai 2019 privind Centralizatorul nr. 4 privind cotele de recoltă aprobate pentru perioada 2019/2020, la speciile gâscă de vară, gârliţă mare, raţă mare, raţă mică, raţă fluierătoare, raţă cu cap castaniu, raţă moţată, raţă pestriţă, raţă sunătoare, raţă lingurar, raţă suliţar, raţă cârâitoare şi raţă cu cap negru, publicată în Monitorul Oficial nr. 377 bis din 14 mai 2019, anexă aprobată şi care face parte integrantă din Ordinul ministrului apelor şi pădurilor nr. 673 din 13 mai 2019 pentru aprobarea cotelor de recoltă/vânătoare la speciile de interes cinegetic la care vânătoarea este permisă, publicat în Monitorul Oficial nr. 377 din 14 mai 2019, cu modificările şi completările ulterioare, rubrici prin care s-a aprobat cota de recoltă la specia raţa sunătoare, pe fonduri cinegetice, în cuantum total de 2.803 indivizi.
Anulează prevederile rubricilor aferente numerelor curente de la 0 la 2.175 ale subcoloanei nr. 17 intitulate „raţa cu cap negru“ (aflată sub coloana intitulată „cote de recoltă aprobate [la buc.])“ din anexa din 13 mai 2019 privind Centralizatorul nr. 4 privind cotele de recoltă aprobate pentru perioada 2019/2020, la speciile gâscă de vară, gârliţă mare, raţă mare, raţă mică, raţă fluierătoare, raţă cu cap castaniu, raţă moţată, raţă pestriţă, raţă sunătoare, raţă lingurar, raţă suliţar, raţă cârâitoare şi raţă cu cap negru, publicată în Monitorul Oficial nr. 377 bis din 14 mai 2019, anexă aprobată şi care face parte integrantă din Ordinul ministrului apelor şi pădurilor nr. 673 din 13 mai 2019 pentru aprobarea cotelor de recoltă/vânătoare la speciile de interes cinegetic la care vânătoarea este permisă, publicat în Monitorul Oficial nr. 377 din 14 mai 2019, cu modificările şi completările ulterioare, rubrici prin care s-a aprobat cota de recoltă la specia raţa cu cap negru, pe fonduri cinegetice, în cuantum total de 1.702 indivizi.
Respinge cererea de intervenţie accesorie formulată de intervenienţii Asociaţia Generală a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi din România, Asociaţia Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Potaissa Turda, Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Teleorman, Asociaţia Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Ialomiţa, Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Călăraşi, Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Brăila, Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Vrancea, Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Mehedinţi, Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Buzău, Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Caraş-Severin, Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Maramureş, Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Olt, Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Tulcea, Asociaţia Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Carei, Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Botoşani, Asociaţia Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Foişoru Săveni, Asociaţia Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Acvila, Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Bacău, Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Galaţi, Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Gorj, Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Iaşi, Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Prahova, Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Sibiu, Asociaţia Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Câmpina, Asociaţia Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Danubius River & Valley, în interesul pârâtului Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Cererea de recurs se depune la Curtea de Apel Braşov.
Pronunţată, în condiţiile art. 396 alin. (2) din Codul de procedură civilă, astăzi, data de 5 februarie 2020.
PREŞEDINTE
Ioana Ţărmure
Grefier,
Virginia Pîslaru
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
