Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Dosar nr. 572/64/2018
Completul compus din:
Preşedinte - Demis-Marius Spărios
Grefier - Mihaela Furnică
Pe rol fiind soluţionarea acţiunii formulate de reclamanta S.C. ROMTANK - S.R.L. în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Finanţelor Publice - prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Braşov şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, având ca obiect „anulare act administrativ cu caracter normativ - Ordinul nr. 1.960/06.08.2018“.
Dezbaterile au avut loc la data de 28 februarie 2019, când părţile prezente au pus concluzii în sensul celor menţionate în încheierea de şedinţă din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, iar instanţa, în baza art. 396 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură civilă, a amânat pronunţarea la data de 15 martie 2019.
În deliberare,
CURTEA,
deliberând asupra cauzei deduse judecăţii, reţine următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Braşov - Secţia de contencios administrativ şi fiscal cu numărul de dosar 572/64/2018, reclamanta ROMTANK - S.R.L. Braşov a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Finanţelor Publice şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, anularea actului administrativ individual cu caracter normativ reprezentat de Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 1.960 din 6 august 2018 de modificare a Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 1.849/2016 pentru aprobarea Procedurii de înregistrare a operatorilor economici care comercializează în sistem angro sau en détail produse energetice - benzine, motorine, petrol lampant, gaz petrolier lichefiat şi biocombustibili, precum şi pentru aprobarea modelului şi conţinutului unor formulare şi pentru modificarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 1.850/2016 pentru aprobarea Procedurii de înregistrare a activităţii de distribuţie şi comercializare angro de băuturi alcoolice şi/sau tutun prelucrat, precum şi pentru aprobarea modelului şi conţinutului unor formulare, cu modificările şi completările ulterioare.
În motivarea cererii sale, reclamanta a arătat că prin ordinul contestat se precizează că după un termen de 90 de zile, începând cu data de 9 noiembrie 2018, atestatele emise pentru operatori economici înregistraţi să distribuie şi să comercializeze în sistem angro fără depozitare produse energetice îşi vor pierde valabilitatea, iar ulterior, prin modificările aduse acestui ordin prin Ordinul nr. 2.761/2018, s-a prevăzut un nou termen-limită (31.12.2018) pentru depunerea cererii însoţite de documentaţia pentru emiterea unui nou atestat, după această dată fiind interzis comerţul angro fără depozitare pentru produsele energetice. Reclamanta mai arată că executarea ordinului contestat este suspendată în acest moment prin hotărâri ale Curţii de Apel Braşov, Curţii de Apel Bucureşti, Curţii de Apel Constanţa şi Curţii de Apel Timişoara.
Reclamanta arată că, în pofida recomandărilor Consiliului Concurenţei în sensul de a se găsi o soluţie pe termen lung care să asigure garanţia manifestării concurenţei reale între un număr cât mai mare de companii care comercializează produse petroliere în sistem angro, a fost adoptată soluţia reglementată prin ordinul contestat, ceea ce duce la o restrângere a numărului de operatori economici şi astfel la dobândirea unui monopol de vânzări în favoarea societăţilor care deţin deja depozite şi infrastructura aferentă, cu consecinţa impunerii implicite a preţului de vânzare la pompă, respectiv influenţării preţului de achiziţie în sens ascendent.
Reclamanta mai arată că interzicerea prin ordinul contestat a comerţului angro fără depozitare s-a făcut fără o consultare prealabilă, consultare care ar fi fost utilă pentru a edifica autorităţile asupra riscurilor majore ce decurg dintr-o astfel de excludere. Reclamanta susţine că efectele negative ale modificărilor aduse de Ordinul ANAF nr. 1.960/2018 sunt următoarele: restrângerea forţată a activităţii generate de imposibilitatea desfăşurării activităţii comerciale de trading fără depozitare; restrângerea numărului de comercianţi şi impunerea pe piaţa locală a unui număr limitat de vânzători/producători; o bulversare majoră a lanţului de comercializare a motorinei, inclusiv posibila blocare a campaniei agricole de toamnă-primăvară pentru mulţi agricultori (mici şi medii).
Reclamanta mai arată, totodată, că, drept urmare a modificărilor aduse, pagubele se vor înregistra nu doar în patrimoniul societăţilor care nu deţin un depozit, dar şi în contul bugetului de stat, care nu va mai încasa TVA şi impozit pe profit. De asemenea, reclamanta susţine că problemele aduse de aceste modificări se vor răsfrânge şi asupra producătorilor, care vor avea un blocaj imens până când îşi vor putea face propria infrastructură de vânzări, dar şi pentru consumatori, care vor trebui fie să devină acceptaţi drept clienţi de către rafinării, fie să îşi găsească un angrosist cu depozite, aspect foarte greu de realizat, având în vedere numărul redus al acestora.
Reclamanta mai susţine că emiterea ordinului contestat nu era necesară, prin raportare la împărţirea geografică a depozitelor existente astăzi.
În drept, reclamanta mai invocă aplicabilitatea Codului de procedură civilă, Codului fiscal, Codului de procedură fiscală, Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, Ordonanţei Guvernului nr. 99/2000, Ordinului ANAF nr. 1.849/2016 şi Ordinului ANAF nr. 1.960/2018, cu modificările şi completările ulterioare.
Acţiunea a fost timbrată cu 50 de lei taxă judiciară de timbru, conform chitanţei de la fila 14 a dosarului.
Pârâta Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a formulat întâmpinare (f. 44-49 vol. 1), prin care a solicitat respingerea cererii reclamantei, ca neîntemeiată, susţinând, în primul rând, că în elaborarea ordinului contestat a existat o situaţie de
urgenţă, motiv pentru care s-au aplicat prevederile art. 7 alin. (13) din Legea nr. 52/2003. Pârâta mai susţine, totodată, că din experienţa instituţională a rezultat că unii operatori economici care comercializau în sistem angro produse energetice supuse accizelor fără a deţine spaţii de depozitare se sustrăgeau mult mai uşor de la verificări şi, implicit, înlesneau sustragerea de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale aferente activităţii lor sau lanţurilor tranzacţionale în care erau implicaţi.
În ceea ce priveşte circumstanţele avute în vedere la elaborarea ordinului contestat, pârâta aminteşte următoarele: operatorii economici care comercializează produse energetice fără depozitare sunt aproape imposibil de verificat întrucât nu pot fi identificaţi, în realitate desfăşurând o activitate cu produse accizabile fără a avea o minimă obligaţie de a prezenta dovada deţinerii unor astfel de produse; se tranzacţionează cantităţi mari de produse energetice, în special motorine şi benzine, într-un circuit al documentelor care este greu de urmărit şi identificat; comercianţii fără depozit nu pot face recepţia cantitativă a mărfurilor, practic preluând marfa prin refacturare şi adăugare a unui comision; un combustibil de tip M sau P, produse energetice asimilate din punctul de vedere al accizelor la un produs cu nivel de acciză inferior, încărcat pe o cisternă, ajunge după 3-4 refacturări succesive la ultimul comerciant (benzinărie) care o vinde ca motorină, motivând că aşa a cumpărat-o de la intermediari, care nu mai pot fi identificaţi, eludându-se astfel diferenţa de accize şi TVA-ul aferent; prin vânzări succesive pe lanţ apar firme nou-înfiinţate care tranzacţionează astfel de produse în regim intensiv o perioadă limitată de timp fără a declara, înregistra şi plăti obligaţii fiscale la bugetul de stat, apoi îşi încetează activitatea; în cazul stabilirii unui prejudiciu, organul fiscal nu poate stabili măsuri asigurătorii întrucât astfel de societăţi nu deţin niciun activ pe care să poată fi pus sechestru; tranzacţiile se fac cash în limita plafonului permis pentru a nu deţine bani în conturi; au existat cazuri de solicitări ale operatorilor economici care tranzacţionau produse accizabile, în speţă motorină, fără a le depozita şi erau achiziţionate dintr-o reţea de benzinării care comercializau en détail (la pompă) motorina.
Pârâta mai susţine că astfel, prin introducerea noilor modificări, s-a avut în vedere o aplicare corectă, nediscriminatorie şi conformă cu principiile fiscale, în vederea reducerii evaziunii fiscale şi implicit creşterea gradului de conformare şi de încasare a veniturilor la bugetul general consolidat, eliminarea discriminării între operatorii economici care comercializează produse accizabile, cu depozitare, faţă de cei care nu au depozite, dar efectuează acelaşi tip de activitate. De asemenea, pârâta mai arată că actul normativ contestat, astfel cum a fost elaborat, poate asigura respectarea principiului neutralităţii măsurilor fiscale, în reglementarea anterioară fiind creată o discrepanţă între condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească un operator economic cu depozitare (spaţii de comercializare, unitate de comercializare şi/sau depozit angro) şi cei care desfăşoară activităţi în sistem angro fără spaţii de depozitare.
La rândul său, pârâtul Ministerul Finanţelor Publice, prin mandatar Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Braşov, a formulat întâmpinare (f. 58, vol. 1), prin care a invocat excepţia lipsei calităţii sale procesuale pasive, întrucât ordinul contestat a fost emis de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, nu de Ministerul Finanţelor Publice. În ce priveşte fondul cauzei, pârâtul solicită respingerea acţiunii reclamantei, ca fiind neîntemeiată.
Ulterior, prin note scrise (f. 87-88, vol. 1), pârâta Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a invocat excepţia rămânerii fără obiect a cererii de chemare în judecată, având în vedere că Ordinul preşedintelui ANAF nr. 1.849/2016, care a fost modificat prin ordinul contestat în cauză, a fost abrogat prin Ordinul preşedintelui ANAF nr. 3.236/2018.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri, depuse la dosar de către părţi.
Analizând actele şi lucrările cauzei, instanţa reţine următoarele:
Potrivit dispoziţiilor art. 248 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanţa va analiza cu prioritate excepţiile procesuale invocate de pârâte.
În ce priveşte excepţia rămânerii fără obiect a cauzei, instanţa apreciază că aceasta este nefondată. În fapt, Ordinul nr. 1.960/2018 a cărui anulare se solicită în cauză a modificat, în ce priveşte comercializarea în sistem angro sau en détail de produse energetice - benzine, motorine, petrol lampant, gaz petrolier lichefiat şi biocombustibili, Ordinul preşedintelui ANAF nr. 1.849/2016, producând efecte până la abrogarea acestui din urmă ordin prin Ordinul preşedintelui ANAF nr. 3.236/2018. Legalitatea unui act administrativ se analizează în contextul îndeplinirii condiţiilor legale la data emiterii sale şi, chiar dacă acel act administrativ iese ulterior din vigoare, prin abrogare, pentru perioada cât acesta a fost în vigoare, cererea de anulare a acelui act administrativ are obiect şi îndeplineşte, totodată, şi cerinţa interesului legitim necesară exercitării acţiunii, potrivit art. 32 alin. (1) din Codul de procedură civilă.
În consecinţă, pentru motivele mai sus expuse, excepţia rămânerii fără obiect a acţiunii va fi respinsă.
Referitor la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Ministerul Finanţelor Publice, instanţa reţine că obiectul cauzei îl reprezintă solicitarea reclamantei de anulare a unui ordin emis de preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. În drept, potrivit art. 36, prima teză din Codul de procedură civilă, calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecăţii. Părţi ale raportului juridic litigios dedus judecăţii în cauză sunt reclamanta, în calitatea sa de destinatar al actului administrativ normativ a cărui anulare o solicită, şi emitentul actului, respectiv Agenţia Naţională de Administrare Fiscală. Prin urmare, Ministerul Finanţelor Publice, nefiind parte a raportului juridic litigios, nu are calitate procesuală pasivă.
Drept urmare, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a acestui pârât este întemeiată şi va fi admisă ca atare.
În ce priveşte fondul cauzei, instanţa reţine că, în fapt, prin Ordinul preşedintelui ANAF nr. 1.960/2018, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 700 din 10 august 2018, s-au modificat Ordinul preşedintelui ANAF nr. 1.849/2016 pentru aprobarea Procedurii de înregistrare a operatorilor economici care comercializează în sistem angro sau en détail produse energetice - benzine, motorine, petrol lampant, gaz petrolier lichefiat şi biocombustibili şi Ordinul preşedintelui ANAF nr. 1.850/2016 pentru aprobarea Procedurii de înregistrare a activităţii de distribuţie şi comercializare angro de băuturi alcoolice şi/sau tutun prelucrat, fiind totodată aprobate modelul şi conţinutul unor formulare.
Ordinul nr. 1.960/2018 cuprinde reguli generale şi impersonale, adresându-se unui număr nedeterminat de subiecţi de drept şi astfel este un act administrativ cu caracter normativ.
În elaborarea actelor cu caracter normativ, autorităţile administraţiei publice trebuie să se supună dispoziţiilor Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică. Potrivit art. 7 alin. (1)-(12) din această lege, autoritatea administraţiei publice care intenţionează să emită un act administrativ cu caracter normativ trebuie să publice un anunţ în această privinţă, să primească sugestii de la cei interesaţi, să le comunice acestora, la cerere, proiectul actului administrativ şi, dacă este necesar sau i se solicită de către o asociaţie legal constituită ori de o altă autoritate publică, să organizeze dezbateri.
În elaborarea ordinului contestat, pârâta Agenţia Naţională de Administrare Fiscală nu a respectat niciuna dintre aceste formalităţi, invocând excepţia prevăzută de art. 7 alin. (13) din lege, respectiv faptul că au existat situaţii excepţionale care au determinat emiterea acestui ordin de urgenţă.
Cu privire la această apărare, invocată de pârâtă, instanţa reţine că în preambulul sau în textul Ordinului nr. 1.960/2018 nu se invocă aplicabilitatea art. 7 alin. (13) din legea nr. 52/2003. De altfel, nici în motivarea apărării formulate prin întâmpinare pârâta nu arată în concret care au fost acele împrejurări urgente care au determinat-o să emită ordinul contestat fără a aplica procedurile de transparenţă decizională. De altfel, ordinul contestat reprezintă o modificare a unor ordine emise cu doi ani în urmă, iar pârâta invocă în justificarea urgenţei constatarea unor deficienţe pe perioade lungi de timp rezultând în permisiunea funcţionării operatorilor economici care comercializează produse accizabile fără a deţine spaţiu de depozitare.
Instanţa apreciază că, faţă de caracterul de act normativ al actului contestat, precum şi de impactul important pe care acesta l-a produs prin modificarea, după o perioadă îndelungată, a unor reguli importante privind comercializarea produselor accizabile, pârâta Agenţia Naţională de Administrare Fiscală avea obligaţia de a asigura transparenţa decizională, conform prevederilor Legii nr. 52/2003, motivele pe care se bazează apărările sale nefiind de natura urgenţei care să justifice eludarea acestor dispoziţii legale.
Totodată, instanţa reţine că pârâta Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a emis ordinul contestat fără o prealabilă evaluare a impactului noilor reglementări, încălcând astfel şi dispoziţiile art. 7 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.
Încălcarea tuturor aceste dispoziţii legale menţionate mai sus este suficientă pentru a îndreptăţi concluzia că ordinul contestat este nelegal, fiind emis cu încălcarea unor dispoziţii legale esenţiale, astfel că analiza celorlalte motive invocate de către reclamantă nu mai este necesară.
În consecinţă, faţă de considerentele care precedă, în baza art. 18 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, Curtea va admite cererea formulată de reclamantă şi va dispune anularea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 1.960/2018.
Nefiind solicitate cheltuieli de judecată,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
În numele legii,
HOTĂRĂŞTE:
Respinge excepţia rămânerii fără obiect a acţiunii, invocată de pârâta Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.
Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Ministerul Finanţelor Publice, invocată de acest pârât prin întâmpinare, şi, în consecinţă, respinge acţiunea formulată de reclamantul ROMTANK - S.R.L. Braşov în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Finanţelor Publice, ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Admite acţiunea formulată de reclamanta ROMTANK - S.R.L., înregistrată la registrul comerţului cu nr. J08/2890/2008, cod unic de înregistrare RO24692812, cu sediul în municipiul Braşov, Str. Tâmpei nr. 13, judeţul Braşov, în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, cu sediul în municipiul Bucureşti, str. Apolodor nr. 17, sectorul 5 şi, în consecinţă:
Anulează Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 1.960/2018 privind modificarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 1.849/2016 pentru aprobarea Procedurii de înregistrare a operatorilor economici care comercializează în sistem angro sau en détail produse energetice - benzine, motorine, petrol lampant, gaz petrolier lichefiat şi biocombustibili, precum şi pentru aprobarea modelului şi conţinutului unor formulare, precum şi pentru modificarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 1.850/2016 pentru aprobarea Procedurii de înregistrare a activităţii de distribuţie şi comercializare angro de băuturi alcoolice şi/sau tutun prelucrat, precum şi pentru aprobarea modelului şi conţinutului unor formulare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 700 din 10 august 2018.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Cererea de recurs se depune la Curtea de Apel Braşov.
În cazul rămânerii definitive, prezenta hotărâre se va trimite spre publicare la Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit dispoziţiilor art. 23 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, potrivit art. 396 alin. (2) din Codul de procedură civilă, astăzi, 15 martie 2019.
PREŞEDINTE
DEMIS-MARIUS SPĂRIOS
Grefier,
Mihaela Furnică
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
