Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
SENTINŢA nr. 201/F-CONT din 6 decembrie 2017 referitoare la pronunţarea, în primă instanţă, asupra cererii de chemare în judecată formulate de reclamanta Argeş Biosud - Cooperativa Agricolă, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
Pe rol fiind pronunţarea, în primă instanţă, asupra cererii de chemare în judecată formulate de reclamanta Argeş Biosud - Cooperativa Agricolă, CUI RO 26802466, C03/1/2010, cu sediul în comuna Buzoeşti, satul Şerboieni, Str. Viilor nr. 27, et. 1, ap. 1, judeţul Argeş, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, cu sediul în Bucureşti, bd. Carol I, nr. 2-4, sectorul 3, intervenientă fiind S.C. Agrototal Prodcom - S.R.L., CUI RO 15097107, J03/973/2002, cu sediul în comuna Buzoieşti, Str. Viilor nr. 27, judeţul Argeş. La apelul nominal, făcut în şedinţă publică, au lipsit părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. Cererea de chemare în judecată este timbrată cu taxă judiciară de timbru în sumă de 50 lei, potrivit Chitanţei nr. 00911063 din 15.06.2017 (fila 21). S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, care învederează instanţei că prin compartimentul arhivă, la data de 27 noiembrie 2017, reclamanta a depus la dosar concluzii scrise (fila 284). Dezbaterile asupra cauzei au avut loc în şedinţa publică din 22 noiembrie 2017, fiind consemnate în încheierea de şedinţă din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre. CURTEA, asupra cererii de chemare în judecată de faţă, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la data de 30.06.2017, reclamanta Argeş Biosud - Cooperativa Agricolă a chemat în judecată pe pârâtul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), solicitând instanţei să dispună anularea Ordinului nr. 2.425/2015, emis de acesta, act administrativ cu caracter normativ pentru aprobarea Procedurii de verificare şi control privind schema de ajutor de stat pentru compensarea pagubelor cauzate de fenomenul meteorologic de secetă severă manifestat în perioada aprilie-septembrie 2015. În motivarea cererii, reclamanta a arătat că în anul 2015 sectorul agricol din România a fost puternic afectat de secetă severă în perioada aprilie-septembrie, numeroase culturi agricole fiind afectate în proporţie de peste 30%; fenomenul de secetă severă a fost asimilat, potrivit Orientărilor Uniunii Europene privind ajutoarele de stat în sectoarele agricol şi forestier şi în zonele rurale pentru perioada 2014-2020, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 1.07.2014, unei calamităţi naturale. În luna iunie 2015, la solicitarea MADR, s-au constituit la nivel judeţean comisii pentru constatarea şi evaluarea pierderilor provocate de fenomenul menţionat. Pentru a se putea acorda ajutor de stat pentru compensarea pagubelor provocate de un fenomen meteorologic nefavorabil, Guvernul României a prenotificat Comisia Europeană prin Scrisoarea din 21 octombrie 2015 şi apoi a adoptat Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 45/2015 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru compensarea pagubelor cauzate de fenomenul meteorologic de secetă severă în perioada aprilie-septembrie 2015 (OUG nr. 45/2015). După adoptarea OUG nr. 45/2015, prin Decizia C (2015) 8.170 final din 17.11.2015, Brussels, Comisia Europeană a aprobat schema de ajutor de stat România - SA.43393 (2015/N/RO). Ordinul nr. 2.425/2015, a cărui anulare se solicită în speţă, a fost emis în temeiul dispoziţiilor art. 11 alin. 4 din OUG nr. 45/2015, conform cărora Agenţia de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură (APIA) va elabora proceduri de verificare şi control ce vor fi aprobate prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale. Deşi atât OUG nr. 45/2015 [art. 5 alin. (1)], cât şi Decizia CE C (2015) 8.170 final din 17.11.2015, Brussels (punctele 19, 20 şi 48), prevăd aceeaşi modalitate de calcul al pierderii de venit pe anii 2012-2014, anume calculul cu ajutorul indicatorilor statistici, care se bazează pe producţia medie şi preţul mediu pentru anii 2012, 2013 şi 2014, preluaţi din datele publicate de Institutul Naţional de Statistică şi Cercetare Statistică şi din datele operative ale MADR, Ordinul nr. 2.425/2015 încalcă ambele reglementări întrucât, în capitolul IV.6 din „Procedurile de verificare şi control - Efectuarea controlului pe teren“, prevede alt mod de calcul al pierderii de venit pentru anul 2012-2014, anume calculul realizat pe baza datelor contabile ale beneficiarului din ultimii trei ani anteriori anului de calamitate. Reclamanta a precizat că reprezintă interesele unui grup de fermieri - 48 de societăţi cu profil vegetal - care lucrează circa 18.000 ha amplasate în zona de sud a judeţului Argeş şi nordul judeţului Teleorman, fermieri care, în urma controalelor efectuate de APIA, care a calculat pierderea de venit pe anii 2012-2014 conform Ordinului MADR nr. 2.425/2015, şi nu conform OUG nr. 45/2015 şi Deciziei CE C(2015) 8.170 final din 17.11.2015, Brussels, au fost somaţi să restituie ajutorul de stat acordat, plus majorări şi dobânzi, ceea ce produce grave prejudicii fermierilor. Pârâtul MADR a depus întâmpinare (fila 25 vol. I dosar), invocând excepţia netimbrării cererii, excepţia lipsei calităţii de reprezentant a reclamantei şi a lipsei calităţii de reprezentant legal pentru reclamantă a persoanei care a semnat cererea de chemare în judecată, excepţia lipsei de interes, precum şi excepţia inadmisibilităţii pentru lipsa plângerii prealabile, iar pe fond solicitând respingerea cererii reclamantei ca neîntemeiată, întrucât fermierii care au solicitat ajutor de stat au completat declaraţiile şi angajamentele prevăzute la pct. 2 din anexa nr. 2 laOUG nr. 45/2015, angajându-se să restituie ajutorul de stat încasat, cu dobânzi şi penalităţi calculate de la data încasării ajutorului, la simpla solicitare a APIA, dacă în urma controlului efectuat se constată că pierderea de venit calculată pe baza datelor contabile puse la dispoziţie echipelor de control este inferioară ajutorului de stat acordat. În considerarea acestor dispoziţii şi ale art. 5 alin. (1) şi art. 11 alin. (1) şi (2) din ordonanţa de urgenţă a fost emis ordinul de aprobare a procedurii de verificare şi control privind schema de ajutor de stat. Totodată, pârâtul a formulat şi cerere de chemare în garanţie a Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură (APIA), în calitate de iniţiatoare a Procedurii de verificare şi control privind schema de ajutor de stat pentru compensarea pagubelor cauzate de fenomenul meteorologic de secetă severă manifestat în perioada aprilie-septembrie 2015, procedură aprobată prin Ordinul MADR nr. 2.425/2015 (fila 137 vol. I dosar). Reclamanta a depus răspuns la întâmpinare, solicitând respingerea excepţiilor invocate de pârât prin întâmpinare (fila 151 vol. I dosar). Societatea Agrototal Prodcom - S.R.L. a formulat, la data de 2.08.2017, cerere de intervenţie în interes propriu, precizată ulterior ca fiind cerere de intervenţie accesorie în favoarea reclamantei, solicitând admiterea cererii reclamantei şi anularea Ordinului MADR nr. 2.425/2015 (filele 172 vol. I şi 280 vol. II dosar). Curtea a solicitat pârâtului să precizeze în concret obiectul cererii de chemare în garanţie (fila 216 vol. II dosar) şi, faţă de lipsa de răspuns din partea acestuia, a respins cererea de chemare în garanţie ca inadmisibilă (fila 280 vol. II dosar). Totodată, a respins excepţia netimbrării cererii de chemare în judecată, excepţia lipsei calităţii de reprezentant a reclamantei pentru 48 de societăţi membre ale cooperativei, excepţia lipsei calităţii de reprezentant legal a domnului Băluţă Paul Mircea pentru reclamantă, precum şi excepţia inadmisibilităţii acţiunii pentru lipsa plângerii prealabile, dispunând unirea cu fondul cauzei a excepţiei lipsei de interes în promovarea acţiunii (fila 216 vol. II dosar). De asemenea a admis în principiu cererea de intervenţie accesorie (fila 280 vol. II dosar). Părţile au administrat proba cu înscrisuri. Analizând pretenţiile expuse în cererea de chemare în judecată, Curtea constată că acestea sunt întemeiate în parte şi că reclamanta are interes procesual de a acţiona în justiţie. Astfel, se reţine în esenţă că se impută pârâtului că, prin Ordinul nr. 2.425/2015 (fila 47 vol. I dosar), a aprobat o procedură de verificare şi control pentru acordarea ajutorului de stat destinat compensării pagubelor produse în agricultură de seceta severă din perioada aprilie-septembrie 2015 (fila 52 vol. I dosar), elaborată de APIA, care, la capitolul IV.6 „Efectuarea controlului pe teren“, la paragrafele 2-4 prevede următoarele: „Controlul pe teren constă în verificarea documentelor contabile şi calcularea pierderii de venit (pe baza datelor contrabile din ultimii trei ani). În cadrul controlului pe teren, se vor verifica datele contabile pe ultimii trei ani, respectiv venitul mediu realizat pentru cultura calamitată (producţia medie/ha/cultură x preţul mediu/cultură) pentru anii 2012, 2013 şi 2014 care se va compara cu cel al anului 2015 pentru cultura calamitată (producţie medie/ha x preţ 2015). Diferenţa dintre acestea reprezintă pierderea pe venit per ha. Valoarea ajutorului de stat nu trebuie să depăşească rezultatul înmulţirii dintre: pierderea de venit per ha (calculată conform modelului precizat) şi suprafaţa (ha) calamitată pentru care s-a calculat ajutorul de stat în anul 2015. În cazul în care nu există istoric pe cultura calamitată sau nu există istoric pe beneficiar, datele folosite la calcul vor fi datele statistice extrase din baza de date Tempo a INS, din Cercetările statistice Producţia vegetală la principalele culturi şi datele administrative ale MADR.“ (fila 85 vol. I dosar). Prin OUG nr. 45/2015 a fost instituită o schemă de ajutor de stat pentru compensarea pagubelor cauzate de fenomenul meteorologic de secetă severă în perioada aprilie-septembrie 2015. De ajutorul de stat au beneficiat agricultori în sensul art. 3 alin. (1) din ordonanţa de urgenţă, care sunt membri ai cooperativei agricole reclamante. Întrucât unii dintre aceştia - printre care şi intervenienta (care ulterior a fost şi impusă la restituirea ajutorului de stat - filele 198 şi 202 vol. II dosar) - au fost supuşi controlului APIA şi li s-a cerut să prezinte datele contabile pentru anii 2012-2015 (filele 278-278 vol. II dosar), 40 de membri fermieri – din totalul de 48 ai cooperativei agricole (filele 221-275 vol. II dosar) - au hotărât în adunarea generală extraordinară din data de 9.12.2016 (fila 276 vol. II dosar) că procedura APIA îi prejudiciază şi că trebuie realizate demersurile administrative şi judiciare necesare pentru protejarea intereselor fermierilor membri, fiind desemnat spre acest final domnul Băluţă Paul Mircea. Din cele prezentate rezultă fără dubiu faptul că reclamanta - cooperativă agricolă are interes procesual în sensul art. 33 din Codul de procedură civilă, acţionând în cauză pentru protejarea membrilor săi şi, implicit, a ei înseşi, de pagubele pe care le pot cunoaşte cu toţii din aplicarea procedurii APIA menţionate. Drept urmare, Curtea va respinge excepţia lipsei de interes în promovarea acţiunii, invocată de pârât prin întâmpinare şi a cărei soluţionare a fost unită cu fondul. Potrivit art. 5 alin. (1)-(5) dinOUG nr. 45/2015 „(1) Pentru pierderile de venit, se utilizează datele publicate de Institutul Naţional de Statistică, de cercetarea statistică, precum şi datele operative ale Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, denumit în continuare MADR, pe fiecare cultură dintre cele prevăzute la art. 4, prin utilizarea producţiei medii pe anii 2012, 2013 şi 2014, precum şi a preţului mediu din aceeaşi perioadă, conform prevederilor pct. 361 lit. a) secţiunea 1.2.1.2 din Orientările UE. (2) Ajutorul de stat reprezintă o plată compensatorie care acoperă cel mult 20% din pierderea de venit de 100% aferentă culturilor (...). (3) Ajutorul de stat acordat conform alin. (2) se încadrează în prevederile pct. 363 secţiunea 1.2.1.2 din Orientările UE. (4) Cuantumurile maxime ale ajutorului de stat sunt prevăzute în anexa nr. 1. (5) Cuantumurile maxime prevăzute la alin. (4) scad proporţional în funcţie de procentul de calamitare“. Potrivit art. 11 alin. (1), (2) şi (4) „(1) În anul 2016, APIA efectuează controale pe teren la beneficiarii persoane juridice care deţin bilanţ contabil, pe un eşantion de minimum 5%. (2) În situaţia în care, în urma controalelor prevăzute la alin. (1), rezultă că pierderea de venit calculată pe baza datelor contabile este inferioară ajutorului de stat acordat, acesta se recuperează, cu dobânzi şi penalităţi calculate de la data încasării ajutorului, conform legislaţiei specifice. (...) (4) În baza prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, APIA va elabora proceduri de verificare şi control, aprobate prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale“. Prin urmare, ordinul contestat în speţă a fost dat în aplicarea OUG nr. 45/2015. Potrivit Deciziei Comisiei Europene C (2015) 8.170 final din 17.11.2015 (fila 187 vol. II dosar), care a aprobat schema de ajutor de stat în discuţie în speţă, „(19) Pierderea de venit se calculează cu ajutorul indicatorilor statistici care se bazează pe producţia medie şi preţul mediu pentru anii 2012-2014, preluaţi din datele publicate de Institutul Naţional de Statistică şi Cercetare Statistică şi din datele operative ale Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR). (20) Pierderea de venit se calculează prin înmulţirea procentului pierderii înregistrate în protocolul care evaluează daunele cu venitul mediu obţinut de diferitele categorii de beneficiari pentru recolta eligibilă în ultimii trei ani fără secetă, utilizând indicatorii statistici ca referinţă“. Din textele citate rezultă cu evidenţă că legea naţională privind instituirea schemei de ajutor de stat şi scrisoarea Comisiei Europene care aprobă schema ajutorului de stat stabilesc calcularea pierderii de venit a agricultorilor în anul 2015 prin raportare, pentru cultura afectată de secetă, la producţia medie şi preţul mediu pentru anii 2012-2014, elemente furnizate de INS şi MADR. Nu există în ordonanţa de urgenţă, în aplicarea căreia a fost emis ordinul pârâtului, nicio referire la producţia medie rezultată din datele contabile ale agricultorului în anii 2012-2014, astfel că recurgerea la astfel de elemente în procedura elaborată de APIA şi aprobată de pârât adaugă la lege, fapt nepermis de dispoziţiile art. 4 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, conform cărora „Actele normative date în executarea legilor, ordonanţelor sau a hotărârilor Guvernului se emit în limitele şi potrivit normelor care le ordonă.“, faţă de caracterul ordinului de act administrativ cu forţa juridică inferioară ordonanţei de urgenţă şi care este menit să execute legea. De asemenea, potrivit art. 77 şi 78 din Legea nr. 24/2000, ordinele cu caracter normativ, instrucţiunile şi alte asemenea acte ale conducătorilor ministerelor şi ai celorlalte organe ale administraţiei publice centrale de specialitate sau ale autorităţilor administrative autonome se emit numai pe baza şi în executarea legilor, a hotărârilor şi a ordonanţelor Guvernului şi trebuie să se limiteze strict la cadrul stabilit de actele pe baza şi în executarea cărora au fost emise, neputând conţine soluţii care să contravină prevederilor acestora. Referirile dispoziţiilor art. 11 alin. (1) şi (2) la bilanţul contabil/datele contabile ale agricultorului vizează stabilirea producţiei din anul 2015, în vederea verificării nivelului pierderii de venit faţă de cuantumul ajutorului de stat primit, o pierdere mai mică decât ajutorul de stat atrăgând restituirea acestuia ca nejustificat. În mod evident, pentru stabilirea pierderii de venit în anul 2015 trebuia să se recurgă în anul 2016 la verificarea datelor contabile, întrucât în anul 2015, când a fost acordat ajutorul de stat, datele producţiei pentru anul respectiv nu erau încă evidenţiate în contabilitate. Însă aceasta nu îndreptăţeşte pe pârât să considere că pierderea de venit se calculează pe baza datelor contabile din ultimii trei ani. Ordonanţa de urgenţă a stabilit riguros că ajutorul de stat în anul 2015 se acordă pentru o pierdere de venit calculată pe baza datelor furnizate de INS şi MADR despre producţia medie şi preţul mediu în anii 2012-2014 şi că verificarea încadrării pierderii concrete din 2015 în ajutorul de stat acordat pentru pierderea astfel calculată se realizează în anul 2016 prin verificarea datelor contabile ale agricultorului, în vederea recuperării ajutorului de stat de la agricultorii care au avut o pierdere mai mică decât ajutorul de stat primit. Cu alte cuvinte, doar încadrarea pierderii de venit din anul 2015 în ajutorul de stat acordat se realizează prin raportare la datele contabile. Referirea pârâtului la anexa nr. 2 dinOUG nr. 45/2015 „Declaraţii şi angajamente“ nu susţine apărarea sa, întrucât prin acestea agricultorul s-a obligat să pună la dispoziţia echipelor de control „toate documentele contabile aferente anului 2015“ şi să restituie ajutorul de stat încasat, cu dobânzi şi penalităţi calculate de la data încasării ajutorului, la simpla solicitare a APIA, dacă în urma controlului efectuat în baza art. 11 alin. (2) se constată că „pierderea de venit calculată pe baza datelor contabile puse la dispoziţie echipelor de control este inferioară ajutorului de stat încasat“. În mod evident textul legal vizează pierderea de venit din anul 2015, care se calculează în anul 2016 pe baza datelor contabile doar pentru a se constata dacă este sau nu inferioară ajutorului de stat acordat pentru o pierdere de venit calculată pe baza datelor INS şi MADR despre producţia medie şi preţul mediu în anii 2012-2014. Astfel, se constată că nici în anexa menţionată nu există o normă care să permită pârâtului să aprobe o procedură de calcul diferită de cea în care pierderea de venit, în vederea acordării în anul 2015 a ajutorului de stat, se realizează prin raportare la datele statistice ale producţiei medii şi preţului mediu în anii 2012-2014. Prin urmare, nu este legală prevederea din procedura în discuţie în cauză în care se stabileşte că pierderea de venit se calculează pe baza datelor contabile din anii 2012-2014, ce se compară cu datele din anul 2015, şi care trimite la datele INS şi MADR doar în cazul în care nu există istoric pe cultura calamitată sau nu există istoric pe beneficiar. Pentru cele expuse, concluzionând în sensul că ordinul pârâtului este nelegal în partea care aprobă capitolul IV pct. IV.6 din procedura elaborată de APIA, întrucât aceasta nu respectă dispoziţiile OUG nr. 45/2015, Curtea va admite în parte cererea reclamantei şi tot astfel cererea de intervenţie accesorie şi va dispune anularea Ordinului MADR nr. 2.425/2015 în măsura arătată. Văzând şi dispoziţiile art. 451-453 din Codul de procedură civilă, Curtea va dispune obligarea pârâtului, care a pierdut procesul, la plata în tot a cheltuielilor de judecată efectuate de reclamantă şi de intervenientă - taxe judiciare de timbru şi onorariu avocat -, fiind fără relevanţă că cererile acestora au fost admise în parte, întrucât apărările au fost formulate de la început în mod explicit cu referire la pretenţiile admise prin sentinţa de faţă. PENTRU ACESTE MOTIVE În numele legii DECIDE: Respinge excepţia lipsei de interes a reclamantei în promovarea acţiunii. Admite în parte cererea formulată de reclamanta Argeş Biosud - Cooperativa Agricolă, înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului Argeş cu nr. C03/1/2010, CUI RO26802466, cu sediul în comuna Buzoeşti, satul Şerboieni, Str. Viilor nr. 27, et. 1, ap. 1, judeţul Argeş, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, cu sediul în Bucureşti, bd. Carol I nr. 2-4, sector 3, cod poştal 030163, şi admite în parte cererea de intervenţie accesorie formulată în favoarea reclamantei de intervenienta S.C. Agrototal Prodcom - S.R.L., CUI RO 15097107, J03/973/2002, cu sediul în comuna Buzoieşti, Str. Viilor nr. 27, judeţul Argeş. Anulează Ordinul MADR nr. 2.425/2015 în partea care aprobă capitolul IV pct. IV.6 „Efectuarea controlului pe teren“ din procedura de verificare şi control privind schema de ajutor de stat pentru compensarea pagubelor cauzate de fenomenul meteorologic de secetă severă manifestat în perioada aprilie-septembrie 2015. Obligă pe pârât să plătească reclamantei 1.050 lei, iar intervenientei 1.550 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată. Cu recurs în 15 zile de la comunicare. Recursul se depune la Curtea de Apel Piteşti. Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 6 decembrie 2017, la Curtea de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.