Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: SENTINŢA CIVILĂ nr. 329 din 20 octombrie 2017 privind cererea de modificare a alin. (2) din art. 21 din OMECTS nr. 5.549/6.10.2011, în sensul eliminării sintagmei

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

SENTINŢA CIVILĂ nr. 329 din 20 octombrie 2017 privind cererea de modificare a alin. (2) din art. 21 din OMECTS nr. 5.549/6.10.2011, în sensul eliminării sintagmei "persoana care a fost condamnată pentru săvârşirea unei infracţiuni" sau al înlocuirii conjuncţiei "sau" cu "şi"

EMITENT: Curtea de Apel Cluj - Secţia a III-a Contencios Administrativ şi Fiscal
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 705 din 1 august 2023

Comenteaza legea

Dosar nr. 315/33/2017
Instanţa constituită din:


┌──────────┬───────────────────────────┐
│Preşedinte│- Alexandrina Amalia Marin │
├──────────┼───────────────────────────┤
│Grefier   │- Mărioara Varadi-Goia     │
└──────────┴───────────────────────────┘

    Pe rol fiind pronunţarea hotărârii în cauza civilă privind acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul XXXX XXXX, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educaţiei Naţionale, având ca obiect anulare act administrativ cu caracter normativ OMEN nr. 3.192/6.02.2017 [modificarea Ordinului MECTS nr. 5.549/6.10.2011 - sintagma prevăzută la art. 21 alin. (2)].
    La apelul nominal, făcut în şedinţă publică, se constată lipsa părţilor.
    Procedura este îndeplinită.
    S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că mersul dezbaterilor şi susţinerile părţilor au fost consemnate în încheierea de şedinţă din data de 6 octombrie 2017, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
    CURTEA,
    Prin acţiunea civilă înregistrată pe rolul Curţii de Apel Cluj la data de 10.04.2017, reclamantul XXXX XXXX a formulat în contradictoriu cu Ministrul Educaţiei Naţionale, solicitând anularea OMEN nr. 3.192/6.02.2017; modificarea alin. (2) din art. 21 din OMECTS nr. 5.549/6.10.2011, în sensul eliminării sintagmei „persoana care a fost condamnată pentru săvârşirea unei infracţiuni“ sau al înlocuirii conjuncţiei „sau“ cu „şi“; obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul demers judiciar.
    I. Aspecte de fapt
    În perioada 2012-2014 reclamantul a ocupat funcţia de director învăţământ la Clubul Copiilor Sighetu Marmaţiei. În data de 25 iunie 2014 a demisionat din funcţia de director, suferind o condamnare penală - Decizia penală nr. (...), pronunţată de Curtea de Apel Cluj în Dosarul nr. (...), condamnare cu suspendare condiţionată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 3 ani.
    În decursul anului 2016 a participat la concursul organizat pentru ocuparea funcţiilor vacante de director şi director adjunct din unităţile de învăţământ preuniversitar din judeţul Maramureş în cadrul Palatului Copiilor Baia Mare, acesta desfăşurându-se în perioada 13 septembrie-16 decembrie 2016.
    Reclamantul a fost declarat promovat, prin Decizia nr. 3.785/2016 a inspectorului şcolar general al Inspectoratului Şcolar Judeţean Maramureş, atestându-se definitiv numirea sa ca director la Palatul Copiilor Baia Mare, pe o perioadă de 4 ani, începând cu data de 9.01.2017. „Precizez că subsemnatul am avut un singur contracandidat pentru postul respectiv, pe doamna XXXX XXXX“, însă în urma punctajului mai mare obţinut a reuşit să îşi asigure ocuparea postului, obţinând din nou funcţia de director în mod legal.
    Apartenenţa la corpul de experţi în management educaţional este o condiţie sine qua non pentru ocuparea funcţiei de director, condiţie pe care a îndeplinit-o la momentul participării la concurs.
    Cu toate acestea, în data de 6.02.2017 reclamantul a fost exclus din corpul experţilor în urma unor sesizări către Inspectoratul Şcolar Maramureş.
    Astfel, prin OMEN nr. 3.192/6.02.2017, poziţia cu nr. 385 pe care o ocupam în Registrul naţional al experţilor în management educaţional aferent judeţului Maramureş a fost radiată, fără a mi se conferi dreptul la reînscriere.
    Anterior emiterii OMEN nr. 3.192/6.02.2017 a formulat o plângere prealabilă înregistrată cu nr. 15.218 către Ministerul Educaţiei Naţionale cu scopul de a clarifica formularea vagă a textului din art. 21 alin. (2) al Ordinului MECTS nr. 5.549/6.10.2011, potrivit căruia „Persoana care a fost condamnată pentru săvârşirea unei infracţiuni sau a fost lipsită de dreptul de a ocupa un post didactic prin hotărâre judecătorească definitivă de condamnare penală va fi exclusă din Registrul naţional al experţilor în management educaţional, fără drept de reînscriere“.
    Ulterior, la data de 10.02.2017 a formulat o cerere de suspendare cu privire la sintagma „condamnată pentru săvârşirea unei infracţiuni“ din acelaşi ordin. Mai mult, a formulat o nouă plângere prealabilă cu nr. 139/10.02.2017, având ca obiect revocarea în totalitate a OMEN nr. 3.192/6.02.2017.

    III. Motive de drept
    1. Încălcarea principiului securităţii raporturilor juridice
    În primul rând, Registrul naţional al experţilor în management educaţional poate fi reactualizat, conform art. 22 din Ordinul MECTS nr. 5.549/6.10.2011, în perioada 1-30 septembrie: „în vederea reactualizării Registrului naţional al experţilor în management educaţional, inspectoratul şcolar va transmite anual, în perioada 1-30 septembrie, Direcţiei generale management resurse umane şi reţea şcolară din cadrul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului modificările survenite în datele/statutul cadrelor didactice din judeţ/municipiul Bucureşti, membre ale corpului naţional de experţi în management educaţional.“
    Data emiterii OMEN nr. 3.192/6.02.2017, prin care subsemnatul am fost exclus din funcţie, 6.02.2017, nu este în conformitate cu prevederea amintită, neputându-se observa instituirea unei situaţii derogatorii. Evident, excluderea din funcţie a subsemnatului reprezintă o derogare de la prevederea amintită.
    Prin emiterea OMEN nr. 3.192/6.02.2017 se încalcă principiul securităţii juridice, autoritatea emitentă deturnându-şi puterea, destabilizând raportul existent „între subsemnat şi aceasta“. Prin nerespectarea acestei reglementări, încrederea legitimă a particularului în norma imperativă este destabilizată, la rândul ei prevederea fiind lipsită de caracterul previzibilităţii. Excesul de putere cu care a acţionat în exercitarea atribuţiilor sale a condus la emiterea unui act administrativ vătămător, fiind lipsit de prezumţia de legalitate. Aneantizarea legalităţii actului este o consecinţă a încălcării normei imperative, regăsită în cuprinsul art. 22 din Ordinul MECTS nr. 5.549/6.10.2011, motiv pentru care considerăm că actul în cauză trebuie anulat. Mai mult decât atât, în răspunsul la plângerea prealabilă formulată de subsemnatul cu privire la OMEN nr. 3.192/6.02.2017 ni se aduce la cunoştinţă faptul că această prevedere din art. 22 cu privire la reactualizarea registrului are în vedere ieşirile din sistem (pensionare, renunţare, deces etc.) sau pretransfer în alt judeţ, care de obicei operează la începutul următorului an şcolar. Având în vedere acest fapt, lipsa previzibilităţii normei este întărită prin faptul că aceasta nu prevede expres situaţiile cu privire la care am fost informaţi ulterior.
    În al doilea rând, aspect ce l-a invocat atât la formularea plângerii prealabile, cât şi la cererea de suspendare privind sintagma „condamnată pentru săvârşirea unei infracţiuni“ este faptul că unele dintre exigenţele principiului securităţii raporturilor juridice sunt tocmai claritatea şi precizia dreptului, exigenţe care au fost încălcate în speţa de faţă. Art. 21 alin. (2) din OMECTS nr. 5.549/6.10.2011 prevede că „Persoana care a fost condamnată pentru săvârşirea unei infracţiuni sau a fost lipsită de dreptul de a ocupa un post didactic prin hotărâre judecătorească definitivă de condamnare penală va fi exclusă din Registrul naţional al experţilor în management educaţional, fără drept de reînscriere“.
    Claritatea şi precizia la care facem referire au în vedere faptul că normele juridice trebuie să fie exacte, fără formulări ambigue, astfel încât persoana interesată să poată fi în măsură a cunoaşte regula de drept. Aşadar, prima teză a alineatului face referire la o infracţiune oarecare, lăsând fără eficienţă restul textului, creând ambiguitate şi neclaritate. „În forma actuală a normei, dacă subsemnatul aş comite cea mai uşoară infracţiune, care nu are legătură cu sistemul educaţional sau chiar o infracţiune din culpă, aş fi automat exclus din Registrul naţional al experţilor în management educaţional.“
    Articolul 23 alin. (1) din Constituţia României consacră inviolabilitatea libertăţii individuale şi a siguranţei persoanei, acest drept referindu-se nu doar la siguranţa fizică, ci şi la siguranţa raporturilor juridice. Prezenta dispoziţie din OMECTS nr. 5.549/6.10.2011 este în contradicţie şi cu prevederile art. 8 şi 36 ale Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, care indică că un text de lege trebuie să fie formulat clar, fluent, inteligibil şi să excludă orice echivoc, respectând totodată şi prevederile constituţionale.
    Mai mult decât atât, jurisprudenţa europeană este îndreptată în acest sens: orice act care produce efecte juridice trebuie să fie clar, precis şi adus la cunoştinţa celui interesat în aşa fel încât să poată cunoaşte cu certitudine momentul de la care acel act există şi începe să îşi producă efectele juridice. Exigenţă recunoscută la nivel comunitar, principiul securităţii raporturilor juridice are valoare supraconstituţională, impunând ca regulile de drept ale statelor membre să fie formulate într-un mod neechivoc care să permită persoanelor interesate să îşi cunoască drepturile şi obligaţiile într-o manieră clară şi precisă, iar jurisdicţiilor naţionale să le asigure respectarea.
    Chiar şi în dreptul intern, Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 282/2014, a stabilit că nerespectarea normelor de tehnică legislativă determină apariţia unor situaţii de incoerenţă şi instabilitate, contrare principiului securităţii juridice în componenta sa referitoare la claritatea şi previzibilitatea legii.
    Nu în ultimul rând, prin sintagma „persoana care a fost condamnată pentru săvârşirea unei infracţiuni“ se extinde foarte mult textul legii, sancţionând mult mai drastic persoanele respective, acestea fiind excluse din Registrul naţional al experţilor în management educaţional, în speţă subsemnatul, chiar dacă, în concret, prin hotărârea de condamnare nu li se interzice dreptul de a ocupa un post didactic sau o funcţie didactică în învăţământ.
    Dreptul penal, fiind reglementat prin norme organice, prevalează faţă de orice legi cu caracter inferior, inclusiv faţă de cele administrative. Prin urmare, o normă administrativă, cum este actul contestat în speţă, trebuie să respecte legile organice, respectiv hotărârile judecătoreşti. Astfel, în cazul de faţă se observă o încălcare evidentă a unor texte de lege cu valoare superioară şi a unor hotărâri judecătoreşti care se întemeiază tocmai pe dreptul penal, neţinându-se cont deloc de această ierarhie din domeniul dreptului şi unde ramura penală este cea care impune cele mai grave sancţiuni, trebuind luată în considerare.
    Pentru considerentele învederate mai sus a considerat absolut necesară modificarea art. 21 alin. (2) din OMECTS nr. 5.549/6.10.2011, în sensul eliminării sintagmei „persoana care a fost condamnată pentru săvârşirea unei infracţiuni“ sau al înlocuirii conjuncţiei „sau“ cu „şi“, având în vedere că norma respectivă încalcă principiul securităţii juridice prevăzut atât în legislaţia internă, cât şi în cea externă. Mai mult decât atât, organul emitent susţine faptul că textul este menit a reglementa imposibilitatea persoanelor înscrise în cazierul judiciar cu fapte de natură penală de a face parte din corpul naţional al experţilor în managementul educaţional.

    2. Fixarea unei situaţii juridice în favoarea unui administrat
    Prin Decizia nr. 3.785/21.12.2016 a inspectorului şcolar general al Inspectoratului Şcolar Judeţean Maramureş, subsemnatul am fost numit, ca urmare a promovării concursului, în funcţia de director la Palatul Copiilor Baia Mare, pe o perioadă de 4 ani, începând cu data de 9.01.2017. În urma concursului desfăşurat în perioada 13 septembrie-16 decembrie 2016, având un singur contracandidat, am obţinut un punctaj mai mare decât acesta şi astfel am redobândit funcţia de director în mod legal, în momentul participării la concurs având calitatea de expert, conform legii, făcând deci parte din Registrul naţional.
    Prin decizia de numire, care este un act individual prin care dreptul obiectiv de ocupare a funcţiei s-a concretizat, acest drept a devenit un drept dobândit, fixând în favoarea unui administrat, respectiv subsemnatul, situaţia juridică a ocupării în mod legal a funcţiei de director începând cu data de 9.01.2017. Aşadar, privind actul individual ca o stabilizare a unei situaţii juridice precise, beneficiarul a dobândit un drept, acela de a nu pierde, cu efecte retroactive, situaţia juridică în care se află.
    Or, prin emiterea OMEN nr. 3.192/6.02.2017, având ca obiect radierea din Registrul naţional a poziţiei mele de expert, s-a şters retroactiv calitatea existentă în momentul participării la concurs, considerându-se că nu am îndeplinit această condiţie indispensabilă pentru a putea ocupa funcţia de director în învăţământul preuniversitar.
    Decizia de numire în funcţie ca urmare a câştigării concursului reprezintă un act individual care corespunde ideii de drept dobândit, fiind un act achizitiv. Efectele unei decizii individuale nu sunt destinate atât să creeze un drept, cât să fixeze o situaţie în favoarea unui administrat.
    În apărare, a formulat întâmpinare pârâtul Ministerul Educaţiei Naţionale (fost Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice), cu sediul în Bucureşti, str. G-ral Berthelot nr. 28-30, sectorul 1, CIF 13729380, în conformitate cu dispoziţiile art. 205 din Codul de procedură civilă, solicitând respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.
    În susţinere, se arată că în fapt: Prin cererea introductivă, astfel cum a fost precizată, reclamantul a solicitat în contradictoriu cu instituţia noastră anularea OMEN nr. 3.192/6.02.2017, modificarea alin. (2) din art. 21 din OMECTS nr. 5.549/6.10.2011, în sensul eliminării sintagmei „persoana care a fost condamnată pentru săvârşirea unei infracţiuni“ sau al înlocuirii conjuncţiei „sau“ cu „şi“.
    În motivarea acţiunii sale, reclamantul precizează că a ocupat funcţia de director învăţământ la Clubul Copiilor Sighetu Marmaţiei. În data de 25 iunie 2014 a demisionat din funcţia de director, suferind o condamnare penală - Decizia penală nr. (...), pronunţată de Curtea de Apel Cluj în Dosarul nr. (...), condamnare cu suspendare condiţionată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 3 ani.
    În decursul anului 2016 a participat la concursul organizat pentru ocuparea funcţiilor vacante de director şi director adjunct din unităţile de învăţământ preuniversitar din judeţul Maramureş în cadrul Palatului Copiilor Baia Mare, acesta desfăşurându-se în perioada 13 septembrie-16 decembrie 2016.
    Reclamantul a fost declarat promovat, prin Decizia nr. 3.785/2016 a inspectorului şcolar general al Inspectoratului Şcolar Judeţean Maramureş, atestându-se definitiv numirea acestuia ca director la Palatul Copiilor Baia Mare, pe o perioadă de 4 ani, începând cu data de 9.01.2017. Reclamantul a avut un singur contracandidat pentru postul respectiv, pe doamna XXXX XXXX, însă în urma punctajului mai mare obţinut a reuşit să îşi asigure ocuparea postului, obţinând din nou funcţia de director.
    Apartenenţa la corpul de experţi în managementul educaţional este o condiţie sine qua non pentru ocuparea funcţiei de director, condiţie pe care reclamantul susţine că a îndeplinit-o la momentul participării la concurs.
    În data de 6.02.2017, reclamantul a fost exclus din corpul experţilor în urma unor sesizări către Inspectoratul Şcolar Maramureş.
    Astfel, prin OMEN nr. 3.192/6.02.2017, poziţia cu nr. 285 pe care o ocupa reclamantul în Registrul naţional al experţilor în management educaţional aferent judeţului Maramureş a fost radiată, fără a i se conferi dreptul la reînscriere.
    Ca temei de drept, reclamantul invocă art. 7 din Legea nr. 554/2004, art. 23 alin. (1) din Constituţia României, art. 8, 36 din Legea nr. 24/2000 şi art. 6 din Carta universală a drepturilor fundamentale a UE.
    Cât priveşte încălcarea principiului securităţii raporturilor juridice învederăm onoratei instanţe faptul că înscrierea în corpul naţional de experţi în management educaţional este reglementată de Metodologia privind organizarea şi desfăşurarea concursului de selecţie a cadrelor didactice pentru constituirea corpului naţional de experţi în management educaţional, aprobată prin OMECTS nr. 5.549/2011, cu modificările şi completările ulterioare, metodologie emisă în baza prevederilor Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare. Prevederea din art. 22 din metodologie prin care se stabileşte perioada în care inspectoratul şcolar va transmite, anual, Direcţiei generale management şi resurse umane din cadrul Ministerului Educaţiei modificările survenite în datele/statutul cadrelor didactice din judeţ/municipiul Bucureşti, membre ale corpului naţional de experţi în management educaţional, în vederea reactualizării Registrului naţional al experţilor în management educaţional, are în vedere ieşirile din sistem (pensionare, renunţare, deces) sau pretransfer în alt judeţ, care de obicei se operează la începutul următorului an şcolar.
    Apreciază că situaţiile prevăzute în metodologie la art. 21 alin. (2): „Persoana care a fost condamnată pentru săvârşirea unei infracţiuni sau a fost lipsită de dreptul de a ocupa un post didactic prin hotărârea judecătorească definitivă de condamnare penală va fi exclusă din Registrul naţional al experţilor în management educaţional, fără drept de reînscriere.“ şi cele ale art. 21 alin. (1): „(1) În situaţia în care se constată existenţa unei situaţii de incompatibilitate prevăzute la art. 2 şi nedeclarate cu ocazia depunerii dosarului de înscriere la concurs, persoana respectivă va fi exclusă din Registrul naţional al experţilor în management educaţional, fără drept de reînscriere.“ trebuie operate în Registrul naţional al experţilor în management educaţional la momentul constatării, şi nu începând cu anul şcolar următor.
    Referitor la al doilea aspect invocat de reclamant privind exigenţa principiului securităţii raporturilor juridice ce constă în claritatea şi precizia dreptului, exigenţă ce consideră că a fost încălcată la art. 21 alin. (2) din OMECTS nr. 5.549/6.10.2011, învederează onoratei instanţe următoarele: conform art. 246 alin. (3) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare: „Pot ocupa funcţii de conducere, de îndrumare şi de control în unităţile de învăţământ şi inspectoratele şcolare numai cadrele didactice membre ale corpului naţional de experţi în managementul educaţional.“ Mai exact, conform art. 257 alin. (1) din legea menţionată anterior: „(1) Funcţia de director şi de director adjunct se ocupă prin concurs public de către cadre didactice titulare membre ale corpului naţional de experţi în management educaţional.“
    Înscrierea în corpul naţional de experţi în managementul educaţional este reglementată de Metodologia privind organizarea şi desfăşurarea concursului de selecţie a cadrelor didactice pentru constituirea corpului naţional de experţi în managementul educaţional, aprobată prin OMECTS nr. 5.549/2011, cu modificările şi completările ulterioare, metodologie emisă în baza prevederilor art. 246 alin. (2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare: „Procedura şi criteriile de selecţie se stabilesc prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.“
    Printre condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească un cadru didactic cu privire la dobândirea calităţii de membru în cadrul corpului naţional de experţi în management educaţional se regăseşte condiţia prevăzută la art. 21 alin. (2) din Ordinul nr. 5.549/2011 pentru aprobarea Metodologiei privind organizarea şi desfăşurarea concursului de selecţie a cadrelor didactice pentru constituirea corpului naţional de experţi în management educaţional, care stipulează în mod expres: „Persoana care a fost condamnată pentru săvârşirea unei infracţiuni sau a fost lipsită de dreptul de a ocupa un post didactic prin hotărârea judecătorească definitivă de condamnare penală va fi exclusă din Registrul naţional al experţilor în management educaţional, fără drept de reînscriere.“
    Sintagma „persoana care a fost condamnată pentru săvârşirea unei infracţiuni“ nu poate fi ruptă de întregul context al art. 21 din Ordinul nr. 5.549/2011, articolul în discuţie reglementând imposibilitatea persoanelor înscrise în cazierul judiciar cu fapte de natură penală, sancţionate ca atare, de a face parte din corpul naţional al experţilor în managementul educaţional.
    Ţinând seama că reclamantul a fost condamnat prin Decizia definitivă nr. (...) a Curţii de Apel Cluj, pronunţată în Dosarul nr. (...), acesta nu mai poate fi membru al corpului naţional de experţi în managementul educaţional, aşa cum prevăd în mod expres dispoziţiile art. 21 alin. (2) din Ordinul nr. 5.549/2011.
    În ceea ce priveşte momentul radierii reclamantului din Registrul naţional al experţilor în management educaţional învederăm onoratei instanţe că acesta s-a produs în urma sesizării instituţiei noastre a situaţiei de către Inspectoratul Şcolar Judeţean Maramureş din data de 27.01.2017.
    În consecinţă, întrucât OMEN nr. 3.192/10.02.2017 a fost emis cu respectarea prevederilor Metodologiei privind organizarea şi desfăşurarea concursului de selecţie a cadrelor didactice pentru constituirea corpului naţional de experţi în management educaţional, aprobată prin OMECTS nr. 5.549/2011, cu modificările şi completările ulterioare, rezultă că cererea introductivă este neîntemeiată.
    XXXX XXXX a formulat cerere de intervenţie voluntară accesorie, în conformitate cu dispoziţiile art. 61 alin. (3) din noul Cod de procedură civilă în interesul pârâtului Ministerul Educaţiei Naţionale, solicitând admiterea acesteia în principiu şi pe fond respingerea acţiunii reclamantului XXXX XXXX, ca neîntemeiată.

    Admisibilitatea în principiu
    Apreciază că cererea este admisibilă, raportat la dispoziţiile art. 61 alin. (3) din noul Cod de procedură civilă, întrucât a solicitat Inspectoratului Şcolar Judeţean Maramureş efectuarea demersurilor privind radierea/excluderea pârâtului XXXX XXXX din Registrul experţilor în managementul educaţional, în temeiul dispoziţiilor art. 21 alin. (2) din Ordinul nr. 5.549/2011.
    Pe fond, faţă de condamnarea penală a reclamantului XXXX XXXX, în mod legal, prin Ordinul MEN nr. 3.192/6.02.2017, acesta a fost exclus din Corpul naţional al experţilor în managementul educaţional aferent judeţului Maramureş.
    În ce priveşte criticile reclamantului împotriva Ordinului nr. 5.549/2011, acestea sunt neîntemeiate, având în vedere următoarele:
    Condiţiile prevăzute de Ordinul nr. 5.549/2011 sunt cele pentru a accede într-un corp de experţi şi de a dobândi calitatea de expert în managementul educaţional, ceea ce este diferit de dobândirea unei funcţii didactice, didactice auxiliare sau de conducere, sunt cele la care se referă art. 234 alin. (3) din Legea nr. 1/2011. Prin urmare, nu există nicio contabilitate sau contradicţie (conflict) între dispoziţiile Legii nr. 1/2011 şi ale Ordinului nr. 5.549/2011 emis în baza acestei legi. Legea nr. 1/2011, făcând referire la art. 257 alin. (1) la necesitatea existenţei calităţii de membru al corpului naţionali de experţi în management educaţional, a acceptat implicit că pentru această calitate se pot introduce cerinţe suplimentare.
    A accepta faptul că o persoană care a suferit o condamnare penală pentru luare de mită în scopul fraudării unui examen de bacalaureat poate ocupa un post de director al unei unităţi de învăţământ duce în derizoriu dispoziţiile din Ordinul nr. 5.080/2016, care fac trimitere la calităţi morale şi la lipsa oricărei sancţiuni disciplinare în ultimii 4 ani anterior desfăşurării concursului.
    Reclamantul XXXX XXXX a formulat completare de acţiune, prin intermediul căreia, faţă de cele deja expuse, solicită instanţei obligarea pârâtului la modificarea art. 7 alin. (4) lit. c) din anexa la OMEN nr. 4.619 din 22 septembrie 2014, respectiv a art. 8 alin. (1) lit. d) din aceeaşi anexă la ordin, în sensul completării prevederilor legale cu precizarea că nu orice condamnare atrage incompatibilitatea, respectiv pierderea calităţii de membru în consiliul de administraţie, ci doar acele condamnări prin intermediul cărora instanţele de judecată au lipsit persoana condamnată de dreptul de a ocupa o funcţie în cadrul sistemului de învăţământ, prin hotărâre de condamnare definitivă.

    I. Aspecte de fapt
    În decursul anului 2016 a participat la concursul organizat pentru postul de director în învăţământ. O condiţie care, în vederea ocupării funcţiei de director, presupunea ca orice candidat la acest post să facă parte din corpul de experţi în managementul educaţional, condiţie pe care reclamantul a îndeplinit-o în momentul participării la concurs. Menţionează că acest concurs s-a desfăşurat pe perioada 13 septembrie-16 decembrie 2016, acesta câştigând în definitiv acest concurs.
    Astfel, a obţinut din nou funcţia de director de învăţământ în mod legal având cea mai mare notă dintre candidaţi.
    Totodată, directorul Palatului Copiilor este membru al consiliului de administraţie al instituţiei, lucru prevăzut în Ordinul ministrului educaţiei nr. 4.624 din 2015, în cadrul art. 15.
    Totuşi, observând prevederile contestate, s-ar putea susţine că reclamantul ar fi incompatibil să deţină calitatea de membru în consiliul de administraţie din pricina formulării actuale extensive a prevederilor legale.
    În consecinţă, consideră că se încalcă principiul securităţii raporturilor juridice, respectiv Legea educaţiei naţionale, motiv pentru care am formulat plângere prealabilă la data de 17.07.2017, rămasă fără răspuns din partea pârâtului, urmată de prezenta completare de acţiune.

    II. Aspecte legale
    Prin anexa la Ordinul nr. 4.619 din 22 septembrie 2014 pentru aprobarea Metodologiei-cadru de organizare şi funcţionare a consiliului de administraţie din unităţile de învăţământ, ministrul educaţiei a introdus mai multe sintagme care sporesc neclaritatea şi incertitudinea, două dintre acestea fiind cele contestate de către subsemnatul, şi anumeart. 7 alin. (4) lit. e) care prevede următoarele: „Calitatea de membru al consiliului de administraţie este incompatibilă cu: (...) c) condamnarea penală“, respectiv art. 8 alin. (1) lit. d): „Pierderea calităţii de membru în consiliul de administraţie operează de drept în următoarele situaţii: (...) d) ca urmare a condamnării pentru săvârşirea unei infracţiuni, dispuse prin hotărâre judecătorească definitivă;“.
    Aspectele care sunt încălcate şi de către aceste texte indicate mai sus sunt în cea mai mare parte aceleaşi cu cele deja invocate prin cererea de chemare în judecată, respectiv prin precizarea de acţiune. Aşadar, se încalcă, în primul rând, principiul securităţii raporturilor juridice şi mai apoi Legea nr. 1/2011 a educaţiei naţionale.
    Principiul securităţii raporturilor juridice
    Prin formularea art. 7 alin. (4) lit. c) şi a art. 8 alin. (1) lit. d) din anexa la Ordinul MEN nr. 4.619/2014 se încalcă principiul securităţii juridice, autoritatea emitentă depunând şi destabilizând raportul existent între reclamant şi aceasta. Prin nerespectarea acestei reglementări, încrederea legitimă a particularului în norma imperativă este destabilizată, la rândul ei prevederea fiind lipsită de caracterul previzibilităţii.
    Astfel, principiul securităţii raporturilor juridice, exigenţă europeană - deci, supraconstituţională -, impune ca regulile de drept ale statelor membre să fie formulate într-un mod neechivoc care să permită persoanelor interesate să îşi cunoască drepturile şi obligaţiile într-o manieră clară şi precisă, iar jurisdicţiilor naţionale să le asigure respectarea lor prin sintagmele „condamnare penală“, respectiv „ca urmare a condamnării pentru săvârşirea unei infracţiuni“ din Ordinul nr. 4.619/2014 se extinde foarte mult textul legii, sancţionând mult mai drastic persoanele respective, deoarece acestea îşi vor pierde inclusiv calitatea de membru în consiliul de administraţie, fiind incompatibile; concret, prin hotărârea de condamnare li se interzice dreptul de a ocupa un post didactic, o funcţie didactică în învăţământ sau să fie membri ai consiliului de administraţie în cadrul unei instituţii de învăţământ.
    Claritatea şi precizia la care facem referire au în vedere faptul că normele juridice trebuie să fie exacte, fără formulări ambigue, astfel încât persoana interesată să poată fi în măsură a cunoaşte regula de drept. Aşadar, prin condamnarea penală se face referire la o oarecare, lăsând fără eficienţă orice altă prevedere, creând ambiguitate şi neclaritate. În forma actuală a textelor, dacă subsemnatul aş comite cea mai uşoară infracţiune, care nu are legătură cu sistemul educaţional sau chiar o infracţiune din culpă, aş fi automat incompatibil şi aş pierde calitatea de membru în consiliul de administraţie.
    Prin urmare, dreptul penal, fiind reglementat prin norme organice, prevalează faţă de orice legi cu caracter inferior, inclusiv cele administrative. Astfel, o normă administrativă, cum este Ordinul nr. 4.619/22.09.2014, trebuie să respecte legile organice, respectiv hotărârile judecătoreşti.
    Astfel, în cazul de faţă se observă o încălcare evidentă a unor texte de lege cu valoare superioară şi a unor hotărâri judecătoreşti care se întemeiază tocmai pe dreptul penal, neţinându-se cont deloc de această ierarhie din domeniul dreptului şi unde ramura penală este cea care impune cele mai grave sancţiuni, trebuind luată în considerare.
    În consecinţă, consider că se încalcă principiul securităţii juridice raportat la faptul că persoana interesată trebuie să poată fi în măsură a cunoaşte regula de drept, însă, prin aplicarea unui ordin (cu valoare juridică inferioară) şi neluarea în considerare a aspectelor cuprinse într-o hotărâre penală definitivă, tocmai că se încalcă o normă cu valoare superioară pe care particularul se întemeia.

    • Legea educaţiei naţionale
    În cuprinsul art. 5 din Legea nr. 1/2011 se prevede că: „(1) În domeniul educaţiei şi al formării profesionale prin sistemul naţional de învăţământ, dispoziţiile prezentei legi prevalează asupra oricăror prevederi din alte acte normative. În caz de conflict între acestea se aplică dispoziţiile prezentei legi.“
    Or, reclamantul fiind lezat de prevederile art. 7 alin. (4) lit. c), respectiv art. 8 alin. (1) lit. d) din cadrul OMEN nr. 4.619/2014, raportat la faptul că în cuprinsul acestor norme se indică în mod generic condamnarea penală fără alte precizări legate de felul sau tipul condamnării, dacă există orice fel de condamnare, s-ar putea susţine că o persoană pierde în mod automat calitatea de membru al consiliului de administraţie al instituţiilor de învăţământ.
    Având în vedere că între Legea educaţiei naţionale şi OMEN nr. 4.619/2014 există un conflict, subsemnatul înţeleg să dau efect prevederii cuprinse în art. 5 alin. (1) din Legea nr. 1/2011 şi să invoc prevederea regăsită în cuprinsul acestui act normativ cu forţă juridică superioară, care stabileşte situaţia persoanelor condamnate penal prin hotărâre judecătorească. Astfel, art. 234 alin. (1) din Legea nr. 1/2011 statuează că:
    "(1) Încadrarea şi menţinerea într-o funcţie didactică sau didactică auxiliară, precum şi într-o funcţie de conducere, de îndrumare şi de control sunt condiţionate de prezentarea unui certificat medical, eliberat pe un formular specific elaborat de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, împreună cu Ministerul Sănătăţii. Incompatibilităţile de ordin medical cu funcţia didactică sunt stabilite prin protocol încheiat între Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi Ministerul Sănătăţii.“, iar alin. (3): „Nu pot ocupa funcţiile prevăzute la alin. (1) persoanele lipsite de acest drept, pe durata stabilită printr-o hotărâre judecătorească definitivă de condamnare penală."

    Acest text instituie regula potrivit căreia, ca urmare a condamnării penale, trebuie să se interzică deopotrivă dreptul de a exercita funcţia de conducere - de exemplu, de director învăţământ, precum şi durata interdicţiei. Or, în situaţia reclamantului, aceste aspecte nu sunt cuprinse în hotărârea de condamnare penală deoarece nu i s-a impus nicio pedeapsă complementară de interzicere a ocupării unor funcţii.
    Date fiind aceste aspecte, arată că textele incidente cu privire la calitatea de membru al consiliului de administraţie şi la pierderea acestei calităţi nu pot fi privite independent de textele consacrate în vederea ocupării funcţiei de director de învăţământ din cadrul Legii educaţiei naţionale.
    În plus, inclusiv în cadrul Ordinului MENCS nr. 5.080/2016, cu privire la organizarea concursului de director şi director adjunct, se prevede în cuprinsul art. 3 lit. f) că: „La concursul pentru ocuparea funcţiei de director sau de director adjunct din unităţile de învăţământ de stat şi particular, precum şi din Palatul Naţional al Copiilor pot candida persoanele care îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiţii: f) nu au fost lipsite de dreptul de a ocupa o funcţie de conducere în învăţământ prin hotărâre judecătorească definitivă de condamnare penală;“, aşadar, subsemnatul aş putea să particip la concursul pentru postul de director al palatului copiilor şi să câştig concursul, dar, având în vedere prevederile contestate, ar fi incompatibil să deţin calitatea de membru al consiliului de administraţie.
    Astfel, se încalcă din nou principiul securităţii raporturilor juridice, particularul fiind într-o situaţie de incertitudine totală.
    Din analiza articolelor de mai sus care se contrazic se poate deduce că prevederile regăsite în Ordinul MEN nr. 4.619/22.09.2014 instituie un cadru mai larg de aplicare a sancţiunii, incluzând în categoria persoanelor incompatibile toate acele persoane care au fost condamnate penal, indiferent de infracţiunea săvârşită şi indiferent dacă în cuprinsul hotărârii s-a stabilit ca şi sancţiune complementară interdicţia de a ocupa o funcţie în sistemul de învăţământ.

    Reabilitarea reclamantului
    Menţionează şi faptul că între timp subsemnatul am fost reabilitat de drept, iar în cazierul judiciar nu există nicio infracţiune, fiindcă toate consecinţele condamnării au încetat (art. 169 din Codul penal), inclusiv cele extrapenale.
    Nu în ultimul rând, învederez faptul că, printr-o decizie recentă, Curtea Constituţională a României a arătat că interdicţia ca persoanele condamnate să facă parte din Guvern ar trebui să înceteze, conform legislaţiei în vigoare, în caz de reabilitare, dezincriminare sau amnistie.
    Astfel, dacă pentru persoanele cu funcţii în Guvern interdicţia ar trebui să înceteze odată cu reabilitarea, atunci consideră că cu atât mai mult asemenea interdicţii trebuie să înceteze şi pentru alte persoane şi alţi funcţionari cu funcţii de o importanţă mai mică faţă de membrii guvernului (de exemplu, inclusiv pentru un post de director în cadrul sistemului de învăţământ).
    La cererea de chemare în judecată iniţială s-a formulat şi o precizare de acţiune, prin care s-a invocat şi în raport cu aceasta încălcarea dispoziţiilor Legii nr. 1/2011, respectiv a art. 5, art. 234 alin. (3) din această lege. De asemenea s-a invocat că, potrivit OMENCS nr. 5.080 care reglementează modul de organizare a concursului de director, condiţia atacată nu se regăseşte.
    Instanţa din actele dosarului reţine următoarele:
    În fapt, în perioada 2012-2014 reclamantul a ocupat funcţia de director învăţământ la Clubul Copiilor Sighetu Marmaţiei. În data de 25 iunie 2014 am demisionat din funcţia de director, suferind o condamnare penală - Decizia penală nr. (...), pronunţată de Curtea de Apel Cluj în Dosarul nr. (...), condamnare cu suspendare condiţionată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 3 ani.
    În decursul anului 2016 reclamantul a participat la concursul organizat pentru ocuparea funcţiilor vacante de director şi director adjunct din unităţile de învăţământ preuniversitar din judeţul Maramureş în cadrul Palatului Copiilor Baia Mare.
    Reclamantul a fost declarat promovat, prin Decizia nr. 3.785/2016 a inspectorului şcolar general al Inspectoratului Şcolar Judeţean Maramureş, atestându-se definitiv numirea sa ca director la Palatul Copiilor Baia Mare, pe o perioadă de 4 ani, începând cu data de 9.01.2017. Reclamantul a avut un singur contracandidat pentru postul respectiv, pe intervenienta accesorie (care a şi atacat rezultatele acestui concurs - f.121-122).
    Apartenenţa la corpul de experţi în management educaţional este o condiţie sine qua non pentru ocuparea funcţiei de director, condiţie pe care a îndeplinit-o la momentul participării la concurs.
    În data de 6.02.2017, reclamantul a fost exclus din corpul experţilor în urma unor sesizări către Inspectoratul Şcolar Maramureş.
    Astfel, prin OMEN nr. 3.192/6.02.2017, poziţia cu nr. 385 pe care o ocupa în Registrul naţional al experţilor în management educaţional aferent judeţului Maramureş a fost radiată, fără a i se conferi dreptul la reînscriere.

    2. În ceea ce priveşte cererea de chemare în judecată iniţială prin petitul 2 al acţiunii s-a solicitat modificarea unui act administrativ în sensul eliminării sintagmei „persoana care a fost condamnată pentru săvârşirea unei infracţiuni“ sau al înlocuirii conjuncţiei „sau“ cu „şi“.
    Instanţa a apreciat că cererea de modificare în sensul eliminării sintagmei sus-indicate reprezintă în realitate o cerere de anulare parţială a actului administrativ prin eliminarea acestei sintagme. Motivele invocate pentru admiterea acţiunii sunt motive de nelegalitate ale actului administrativ, aşa cum se va arăta mai jos. Această interpretare a acţiunii a fost susţinută de reclamant şi cu ocazia cuvântului pe fond (f.147).
    Ca atare, această cerere nu este inadmisibilă raportat la art. 1, 2, 8, 18 din Legea nr. 554/2004 (cererea s-ar fi putut interpreta pentru o admitere în parte şi ca o cerere de obligare la modificarea actului). În ceea ce priveşte completarea de acţiune, reclamantul solicită obligarea pârâtului la modificarea anexei la Ordinul MEN nr. 4.619/2014, respectiv obligarea sa la emiterea unui act administrativ modificator, acţiune care este de asemenea admisibilă potrivit art. 1, 2, 8, 18 din Legea nr. 554/2004.

    3. În ceea ce priveşte actele atacate prin cererea de chemare în judecată iniţială precizată sub aspectul motivelor de nelegalitate, instanţa apreciază că aceasta este întemeiată.
    Astfel, art. 21 alin. (2) din Ordinul MECTS nr. 5.549/2011 prevede că persoana care a fost condamnată pentru săvârşirea unei infracţiuni sau a fost lipsită de dreptul de a ocupa un post didactic prin hotărârea judecătoreasca definitivă de condamnare penală va fi exclusă din Registrul naţional al experţilor în management educaţional fără drept de reînscriere.
    Ordinul MECTS nr. 5.549/2011 (f. 12-17) reglementează calitatea de membru în Corpul naţional de experţi în management educaţional.
    În Legea nr. 1/2011 elaborarea unui asemenea ordin este reglementată în art. 246 care prevede că Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului înfiinţează corpul naţional de experţi în management educaţional, constituit în urma selecţiei, prin concurs specific, a cadrelor didactice care fac dovada absolvirii unui program acreditat de formare în domeniul managementului educaţional, cu minimum 60 de credite transferabile.
    Procedura şi criteriile de selecţie se stabilesc prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
    Pot ocupa funcţii de conducere, de îndrumare şi de control în unităţile de învăţământ şi inspectoratele şcolare numai cadrele didactice membre ale corpului naţional de experţi în management educaţional.
    Din aceste texte de lege rezultă că în orice situaţie calitatea de membru al corpului naţional al experţilor în management educaţional aparţine doar cadrelor didactice. Elocvent este în acest sens alineatul (1) al art. 246 din Legea nr. 1/2011 care arată că acest corp se formează prin selecţia cadrelor didactice.
    În acelaşi sens este şi art. 257 alin. (1) din aceeaşi lege, care prevede că funcţia de director şi de director adjunct se ocupă prin concurs public de către cadre didactice titulare membre ale corpului naţional de experţi în management educaţional, dar şi art. 2 din ordinul atacat în speţă.
    Raţiunea existenţei acestui corp de experţi în managementul educaţional constă în ocuparea funcţiilor de conducere cel puţin (singurul aspect care interesează în cauză, dar şi de îndrumare şi control) doar de cadre didactice care sunt specializate în managementul educaţional.
    Ca atare, ordinul din speţă emis în baza art. 246 alin. (2) din Legea nr. 1/2011 poate stabili doar criterii de selecţie a cadrelor didactice din această perspectivă în scopul dobândirii şi menţinerii calităţii de expert în management educaţional, neputând stabili criterii de dobândire şi menţinere a acestei calităţi care excedează managementului educaţional şi care nu sunt cerute prin Legea nr. 1/2011 pentru ocuparea funcţiilor de conducere, control şi îndrumare.
    Chiar dacă calitatea de expert în management educaţional este o calitate, şi nu o funcţie, această calitate este reglementată, cerută exclusiv în scopul ocupării funcţiilor de conducere, control şi îndrumare de cadre didactice. Ca atare, condiţiile pentru această calitate, diferite faţă de cele prevăzute de Legea nr. 1/2011 pentru funcţia de cadru didactic de conducere, ar trebui să vizeze strict doar această specializare în management educaţional şi care se adaugă celor necesare pentru ocuparea şi păstrarea funcţiei de cadru didactic de conducere, control şi îndrumare.
    În mod evident, situaţia cadrului didactic din punctul de vedere al condamnărilor penale nu vizează această specializare în management educaţional, astfel că sub acest aspect reglementarea din ordin trebuie să fie concordantă cu Legea nr. 1/2011 pentru a fi legală. În caz contrar, ea este nelegală, reglementând condiţii care în realitate vizează calitatea de cadru didactic, şi nu calitatea de expert în management educaţional.
    Astfel, art. 234 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 1/2011 prevede că încadrarea şi menţinerea într-o funcţie didactică sau didactică auxiliară, precum şi într-o funcţie de conducere, de îndrumare şi de control sunt condiţionate de prezentarea unui certificat medical, eliberat pe un formular specific elaborat de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, împreună cu Ministerul Sănătăţii. Incompatibilităţile de ordin medical cu funcţia didactică sunt stabilite prin protocol încheiat între Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi Ministerul Sănătăţii.
    Nu pot ocupa funcţiile prevăzute la alin. (1) persoanele lipsite de acest drept, pe durata stabilită printr-o hotărâre judecătorească definitivă de condamnare penală.
    Din aceste dispoziţii legale rezultă că o persoană poate fi cadru didactic ce deţine o funcţie de conducere dacă nu a fost lipsit de acest drept, pe durata stabilită printr-o hotărâre judecătorească definitivă de condamnare penală. Această prevedere legală nu stabileşte o condiţie minimală pentru ca o persoană să fie cadru didactic cu funcţie de conducere, control sau îndrumare, ci stabileşte unica condiţie necesară în acest sens în raport cu o condamnare penală.
    Având în vedere aceste dispoziţii legale, dispoziţiile art. 246 şi dispoziţiile art. 257 din Legea nr. 1/2011, rezultă că o persoană poate fi cadru didactic cu funcţie de conducere, control sau îndrumare dacă are calitatea de membru în corpul naţional al experţilor în management şi dacă nu a fost lipsită de acest drept, pe durata stabilită printr-o hotărâre judecătorească definitivă de condamnare penală. De asemenea, aceste condiţii trebuie îndeplinite şi pentru păstrarea acestor funcţii.
    Actul atacat în speţă, şi mai precis art. 21 alin. (2) din Ordinul MECTS nr. 5.549/2011, prevede că persoana care a fost condamnată pentru săvârşirea unei infracţiuni sau a fost lipsită de dreptul de a ocupa un post didactic prin hotărâre judecătorească definitivă de condamnare penală va fi exclusă din Registrul naţional al experţilor în management educaţional fără drept de reînscriere.
    Prin această prevedere legală cuprinsă doar în ordinul atacat se adaugă în mod indirect, pe o cale ocolită, şi într-un domeniu ce excedează dispoziţiilor art. 246 din Legea nr. 1/2011 o condiţie suplimentară pentru ocuparea unei funcţii de conducere, control şi îndrumare în sistemul de învăţământ, fără nicio legătură cu specializarea în acest management.
    Astfel, un cadru didactic nu poate fi, potrivit acestei prevederi, expert în managementul educaţional şi practic nu poate ocupa o funcţie de conducere, control şi îndrumare nu doar în ipoteza în care a fost lipsită de acest drept, pe durata stabilită printr-o hotărâre judecătorească definitivă de condamnare penală, ci şi atunci când a fost condamnată pentru săvârşirea unei infracţiuni.
    Nu se poate concluziona că această cerinţă este stabilită pentru calitatea de expert în management educaţional câtă vreme această ultimă calitate este reglementată exclusiv pentru cadrele didactice în scopul ocupării unei funcţii de conducere, control şi îndrumare. Această calitate nu poate fi folosită în alt scop, motiv pentru care cerinţele pentru a fi expert în management educaţional din punctul de vedere al unei condamnări penale nu pot fi diferite faţă de cele prevăzute pentru calitatea de cadru didactic, cerinţele speciale vizând doar materia managementului educaţional.
    Curtea apreciază aşadar că această prevedere legală instituie pe o cale indirectă, ocolită o condiţie neprevăzută de lege pentru ocuparea şi menţinerea în funcţiile de conducere, control şi îndrumare în sistemul de învăţământ.
    În concret, aşa cum s-a întâmplat şi în cazul reclamantului, o persoană care potrivit legii îndeplineşte cerinţele legale pentru a ocupa o funcţie de conducere, control sau îndrumare, întrucât acest drept nu i-a fost interzis printr-o hotărâre judecătorească definitivă de condamnare penală, nu poate ocupa această funcţie din cauza art. 21 alin. (2) din Ordinul MECTS nr. 5.549/2011. Astfel, persoana respectivă a urmat şi cursurile necesare dobândirii calităţii de expert în management educaţional. În urma unei condamnări penale (nu are importanţă natura acesteia), dar fără interzicerea dreptului de a ocupa funcţia de conducere, control sau îndrumare în baza ordinului atacat, persoana în discuţie este eliminată pe motivul condamnării din corpul naţional al experţilor în management educaţional şi astfel nu mai poate ocupa funcţii de conducere, deşi Legea nr. 1/2011 îi permite acest lucru.
    Articolul 5 alin. (1) din Legea nr. 1/2011 prevede că în domeniul educaţiei şi al formării profesionale prin sistemul naţional de învăţământ dispoziţiile prezentei legi prevalează asupra oricăror prevederi din alte acte normative. În caz de conflict între acestea se aplică dispoziţiile prezentei legi.
    Având în vedere aceste dispoziţii legale şi cele mai sus indicate, în mod categoric dispoziţiile art. 21 alin. (2) din Ordinul MECTS nr. 5.549/2011 contravin dispoziţiilor legale sus-indicate.
    În acelaşi sens sunt şi dispoziţiile art. 3 din Ordinul MENCS nr. 5.080/2016 care reglementează modul de organizare a concursului pentru ocuparea funcţiei de director, care la litera f) ca şi condiţie de înscriere prevede din punctul de vedere al condamnărilor penale doar cerinţa prevăzută în art. 234 alin. (3) din Legea nr. 1/2011.(f. 92-115).
    Acest unic motiv de nelegalitate, respectiv încălcarea art. 5, art. 234 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 1/2011, este suficient pentru admiterea cererii de chemare în judecată iniţiale precizate sub aspectul ambelor petite.

    4. În ceea ce priveşte încălcarea principiului securităţii juridice, raportat la Ordinul MECTS nr. 5.549/2011, instanţa apreciază că şi acest motiv de nelegalitate este fondat. Astfel, art. 21 alin. (2) din acest ordin reglementează pierderea calităţii de expert în management educaţional în cazul condamnării pentru săvârşirea unei infracţiuni.
    Astfel, această prevedere face referire la o infracţiune oarecare fără nicio distincţie sau precizare, creând ambiguitate şi neclaritate. În forma actuală, orice cadru didactic membru în corpul experţilor în management educaţional, care comite cea mai uşoară infracţiune, care nu are legătură cu sistemul educaţional, sau chiar o infracţiune din culpă, este automat exclus din Registrul naţional al experţilor în management educaţional.
    Articolele 8 şi 36 ale Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative indică că un text de lege trebuie să fie formulat clar, fluent, inteligibil şi să excludă orice echivoc, respectând totodată şi prevederile constituţionale.
    În jurisprudenţa europeană s-a stabilit de asemenea că orice act care produce efecte juridice trebuie să fie clar, precis şi adus la cunoştinţa celui interesat în aşa fel încât să poată cunoaşte cu certitudine momentul de la care acel act există şi începe să îşi producă efectele juridice şi să poată determina cu exactitate aceste efecte.
    Raportat la dispoziţiile legale sus-indicate şi la forma actuală a dispoziţiei atacate se poate concluziona că această prevedere din Ordinul MECTS nr. 5.549/2011 nu are un conţinut clar, precis, neechivoc, încălcând exclusiv din perspectiva sus-indicată principiul securităţii raporturilor juridice.

    5. Instanţa apreciază că acelaşi principiu a fost încălcat şi prin emiterea ordinului atacat în petitul 1, respectiv Ordinul nr. 3.192/2017. Astfel, acest ordin a fost emis în data de 6.02.2017 în afara perioadei în care potrivit art. 22 din Ordinul nr. 5.549/2011 se fac sau se trimit de inspectoratele şcolare date pentru reactualizarea registrului privind corpul experţilor în management educaţional. Astfel în acel interval de timp nu s-a trimis nicio dată pentru radierea reclamantului din registru, sesizarea fiind formulată în 30.01.2017. Nu se poate susţine că art. 22 conţine o dispoziţie de recomandare sub aspectul termenului, câtă vreme este unica procedură reglementată în vederea reactualizării. În lipsa unei comunicări în acest sens în intervalul de timp sus-indicat, pârâtul nu putea emite actul atacat în petitul 1.
    Ca atare, ordinul atacat în petitul 1 încălca pe lângă cele deja sus-expuse şi art. 22 din Ordinul MECTS nr. 5.549/2011.
    Aşa cum s-a arătat, nu se reglementează o altă posibilitate de actualizare a registrului sus-indicat în afara celei prevăzute de art. 22.
    Articolul 21 alin. (1) din acest ordin are în vedere situaţia în care persoanele care s-au înscris la concursul pentru dobândirea calităţii de expert în management educaţional nu îndeplineau cerinţele din art. 2, însă în speţă acest text de lege nu este aplicabil întrucât reclamantul a dobândit calitatea de expert în management educaţional anterior anului 2012 când a ocupat prima funcţie de director. Deci, nu după condamnarea penală s-a înscris la concursul pentru dobândirea calităţii de expert în management educaţional, pentru ca apoi această calitate să i se retragă prin aplicarea art. 21 alin. (1). Art. 21 alin. (2) din ordinul sus-indicat nu reglementează o altă procedură de reactualizare a registrului în discuţie.
    În consecinţă, şi motivul de nelegalitate dezvoltat la punctul III.1 din cererea de chemare în judecată este fondat sub ambele aspecte.

    6. În ceea ce priveşte motivul de nelegalitate privind producerea de efecte retroactive dezvoltat la punctul 2 din cererea de chemare în judecată iniţială, Curtea apreciază că ordinul atacat prin petitul 1 nu produce efecte retroactive. Astfel, în acest ordin (f. 8) se prevede expres că radierea se dispune începând cu data emiterii ordinului, deci nu şi retroactiv.
    7. Împrejurarea că reclamantul este reabilitat în prezent sau că alte persoane aflate în aceeaşi situaţie juridică din punctul de vedere al condamnărilor penale nu au fost radiate este irelevantă câtă vreme excluderea potrivit art. 21 alin. (2) din Ordinul MECTS nr. 5.549/2011 este fără drept de reînscriere, dispoziţie neatacată în cauză.
    8. În ceea ce priveşte completarea de acţiune, aceasta vizează Ordinul MEN nr. 4.619/2014 (f. 78-90). Motivele de nelegalitate invocate sunt similare celor analizate la punctele 3, 4, 7, astfel că nu vor fi reluate. Pentru aceste considerente şi raportat la primele două motive de nelegalitate analizate la punctele 3 şi 4, se impune şi admiterea completării de acţiune. Chiar dacă reclamantul a solicitat obligarea pârâtului la modificarea ambelor texte de lege, fără a face vreo distincţie între membrii consiliului de administraţie ai unei unităţi de învăţământ, în mod evident reclamantul a vizat doar situaţia cadrelor didactice, membre ale consiliului de administraţie (al doilea motiv de nelegalitate este fundamentat pe Legea nr. 1/2011). Ca atare, obligaţia a fost stabilită doar în raport cu aceste cadre didactice menţionate la art. 7 lit. a) din ordinul atacat, nu şi la celelalte categorii de membri în consiliul de administraţie.
    9. Având în vedere aceste considerente, Curtea, în temeiul textelor de lege sus-indicate şi al art. 1, 2, 8, 18 din Legea nr. 554/2004, va admite cererea de chemare în judecată precizată şi completată conform dispozitivului, iar în baza art. 67 din noul Cod de procedură civilă va respinge cererea de intervenţie accesorie formulată în interesul pârâtului.
    10. Reclamantul nu a solicitat în speţă cheltuieli de judecată.

    PENTRU ACESTE MOTIVE,
    În numele legii,
    HOTĂRĂŞTE:
    Admite cererea de chemare în judecată precizată şi completată formulată de reclamantul XXXX XXXX, domiciliat în (...), în contradictoriu cu pârâtul Ministrul Educaţiei Naţionale, cu sediul în Bucureşti, str. Gen. Berthelot nr. 28-30, sector 1, Bucureşti, cod poştal 010168, şi în consecinţă:
    Anulează parţial dispoziţiile art. 21 alin. (2) din OMECTS nr. 5.549/6.10.2011, în sensul eliminării sintagmei „persoana care a fost condamnată pentru săvârşirea unei infracţiuni“.
    Anulează Ordinul nr. 3.192/6.02.2017 emis de pârâtul M.E.N.
    Obligă pârâtul Ministrul Educaţiei Naţionale să modifice art. 7 alin. (4) lit. c) din anexa la OMEN nr. 4.619/22.09.2014, respectiv art. 8 alin. (1) lit. d) din aceeaşi anexă la ordin, în sensul completării prevederilor legale cu precizarea că pentru membrii indicaţi la art. 7 alin. (1) lit. a) din aceeaşi anexă nu orice condamnare atrage incompatibilitatea, respectiv pierderea calităţii de membru în consiliul de administraţie, ci doar acele condamnări prin intermediul cărora instanţa de judecată a lipsit persoana condamnată de dreptul de a ocupa o funcţie în cadrul sistemului de învăţământ prin hotărâre de condamnare definitivă.
    Respinge cererea de intervenţie accesorie formulată de intimata accesorie XXXX XXXX, având CNP (...), cu domiciliul în (...) în favoarea pârâtului Ministrul Educaţiei Naţionale.
    Fără cheltuieli de judecată.
    Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
    Cererea de recurs se depune sub sancţiunea nulităţii la Curtea de Apel Cluj.
    Pronunţată în şedinţa publică din data de 20.10.2017.

                    PREŞEDINTE
                    ALEXANDRINA AMALIA MARIN
                    Grefier,
                    Mărioara Varadi-Goia

    -----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Sentinta, Alte Institutii, SENTINŢA CIVILĂ nr. 329 din 20 octombrie 2017

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"

﻿ SENTINŢA CIVILĂ nr. 329 din 20 octombrie 2017 privind cererea de modificare a alin. (2) din art. 21 din OMECTS nr. 5.549/6.10.2011, în sensul eliminării sintagmei "persoana care a fost condamnată pentru săvârşirea unei infracţiuni" sau al înlocuirii conjuncţiei "sau" cu "şi"

Comentarii

Atentie, Juristi!

SENTINŢA CIVILĂ nr. 329 din 20 octombrie 2017 privind cererea de modificare a alin. (2) din art. 21 din OMECTS nr. 5.549/6.10.2011, în sensul eliminării sintagmei "persoana care a fost condamnată pentru săvârşirea unei infracţiuni" sau al înlocuirii conjuncţiei "sau" cu "şi"