Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: SENTINŢA CIVILĂ nr. 225 din 17 noiembrie 2022 referitoare la anulare act administrativ cu caracter normativ - art. 25 din Regulamentul din 26.04.2000, aprobat prin Ordinul nr. 954/B/C/2000

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

SENTINŢA CIVILĂ nr. 225 din 17 noiembrie 2022 referitoare la anulare act administrativ cu caracter normativ - art. 25 din Regulamentul din 26.04.2000, aprobat prin Ordinul nr. 954/B/C/2000

EMITENT: Curtea de Apel Constanţa
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1145 din 19 decembrie 2023

Comenteaza legea

    Cod ECLI ECLI:RO:CACTA:2022:073.000225
    Operator de date cu caracter personal 3170
    Dosar nr. 500/36/2022
    Completul constituit din:


┌──────────┬───────────────────────────┐
│Preşedinte│- Ecaterina Grigore        │
├──────────┼───────────────────────────┤
│Grefier   │- Cristina-Iuliana Sbîrlea │
└──────────┴───────────────────────────┘

    S-a luat în examinare acţiunea în contencios administrativ şi fiscal, formulată de reclamanta Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România, cu sediul în Constanţa, str. B.P. Hasdeu nr. 53, judeţul Constanţa, şi cu sediul procesual ales la Cabinet de avocat Alexe Rosita Mădălina, în municipiul Bucureşti, aleea Barajul Dunării nr. 4, bl. M38, sc. 1, et. 1, ap. 7, sectorul 3, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiţiei, cu sediul în municipiul Bucureşti, str. Apolodor nr. 17, sectorul 5, având ca obiect anulare act administrativ cu caracter normativ - art. 25 din Regulamentul din 26.04.2000 - Ordinul nr. 954/B/C/2000.
    Acţiunea este timbrată cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 50 lei, conform Chitanţei seria 60428/2022 nr. 0254389 din 15.09.2022 (fila 19).
    La apelul nominal, făcut în şedinţa publică, se prezintă pentru reclamantă avocat Alexe Rosita Mădălina, în baza împuternicirii avocaţiale depuse la dosar (fila 20), lipsind pârâtul.
    Procedura de citare este legal îndeplinită, în conformitate cu art. 153 şi următoarele din Codul de procedură civilă.
    S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, prin care s-au evidenţiat părţile, obiectul litigiului, menţiunile privitoare la modalitatea îndeplinirii procedurii de citare, stadiul procesual, precum şi faptul că nu s-a solicitat judecata cauzei în lipsa părţilor legal citate.
    Curtea pune în discuţie excepţia inadmisibilităţii acţiunii pentru lipsa plângerii prealabile, invocată prin întâmpinare.
    Reprezentantul reclamantei, avocat Alexe Rosita Mădălina, având cuvântul, solicită respingerea excepţiei, precizând că a arătat şi în cuprinsul cererii de chemare în judecată faptul că în cazul de faţă nu este obligatorie procedura prealabilă, având în vedere că este vorba despre un act administrativ intrat în vigoare în anul 2000, astfel încât şi-a produs efectele juridice, nemaifiind posibilă revocarea acestuia.
    Curtea, deliberând, în temeiul art. 7 alin. (5) din Legea nr. 554/2004, respinge excepţia inadmisibilităţii acţiunii pentru lipsa plângerii prealabile, invocată de pârât prin întâmpinare.
    Reprezentantul reclamantei precizează că nu are de solicitat probe sau de formulat alte cereri prealabile dezbaterilor.
    Curtea, constatând că nu sunt alte cereri, excepţii de formulat, constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul pe fondul cauzei.
    Reprezentantul reclamantei, avocat Alexe Rosita Mădălina, având cuvântul, solicită admiterea acţiunii şi anularea dispoziţiilor art. 25 din Regulamentul din 26.07.2000 privind organizarea Registrului asociaţiilor şi fundaţiilor, Registrului federaţiilor şi Registrului naţional al persoanelor juridice fără scop patrimonial, aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 954/B/C/2000. Solicită a se avea în vedere că acesta cuprinde dispoziţii legale care excedează cadrului stabilit prin O.G. nr. 26/2000.
    Astfel, precizează că la art. 79 lit. a) din O.G. nr. 26/2000 s-a prevăzut clar că Ministerul Justiţiei a fost abilitat să emită ordinul prin care va adopta regulamentul menţionat anterior, care va cuprinde şi prevederi privind accesul la registru al persoanelor juridice de drept public, al persoanelor juridice de drept privat şi al persoanelor fizice. Subliniază că limita în care putea să acţioneze era limita stabilită prin O.G. nr. 26/2000, iar accesul persoanelor la registru reprezenta modalitatea în care aceste persoane puteau să ia cunoştinţă de informaţiile înscrise în acesta, nicidecum nu reprezenta o modalitate prin care acestea puteau să modifice sau să radieze înscrieri existente în registru. Cu toate acestea, prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 954/B/C/2000, pârâtul a înţeles să instituie o procedură derogatorie de la dispoziţiile O.G. nr. 26/2000, prin care a permis unor terţe persoane, faţă de cele care în mod normal au dreptul de a face înscrieri, de a face modificări sau radieri în registru.
    În aceste condiţii, apreciază că pârâtul a depăşit cadrul legal pentru care a fost împuternicit să emită ordinul, mai ales că în O.G. nr. 26/2000 nu se prevede posibilitatea ca terţe persoane să intervină în procedura de înscriere sau radiere din Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor.
    Mai mult decât atât, subliniază că s-a prevăzut o cale de atac care nu era prevăzută în O.G. nr. 26/2000, respectiv calea de atac a recursului, în condiţiile în care toate hotărârile pronunţate de instanţele de judecată, conform dispoziţiilor O.G. nr. 26/2000, puteau fi atacate doar cu apel. Face trimitere şi la art. 126 alin. (2) din Constituţia României, care prevede că stabilirea căilor de atac se face prin lege, nu prin ordin de ministru.
    De asemenea, precizează că, potrivit normelor de tehnică legislativă, modificarea unui text legislativ sau adăugarea la acesta se poate face doar prin acte normative de aceeaşi valoare sau de valoare superioară, astfel că nu se putea interveni prin ordin de ministru asupra unor norme deja edictate.
    Nu în ultimul rând, solicită a se observa că, prin întâmpinare, Ministerul Justiţiei recunoaşte că de fapt singura cale de atac care poate fi exercitată în condiţiile legii este apelul, justificând că de aceea se prevede în O.G. nr. 26/2000 doar calea de atac a apelului, însă pârâtul nu merge pe acelaşi raţionament în momentul în care îşi formulează apărările cu privire la art. 25 din Ordinul ministrului justiţiei nr. 954/B/C/2000.
    Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 394 din Codul de procedură civilă, constată încheiate dezbaterile şi rămâne în pronunţare pe fondul contestaţiei.
    CURTEA,
    asupra acţiunii în contencios administrativ şi fiscal de faţă, reţine următoarele:
    Prin cererea înregistrată la data de 15.09.2022 pe rolul Curţii de Apel Constanţa - Secţia de contencios administrativ şi fiscal cu nr. 500/36/2022, reclamanta Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiţiei, a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună anularea dispoziţiilor art. 25 din Regulamentul din 26.04.2000 privind organizarea Registrului asociaţiilor şi fundaţiilor, Registrului federaţiilor şi Registrului naţional al persoanelor juridice fără scop patrimonial, regulament aprobat de Ordinul nr. 954/B/C/2000 emis de Ministerul Justiţiei.
    În fapt, reclamata precizează că la data de 26 aprilie 2000 a fost adoptat Ordinul nr. 954/8/C, în temeiul dispoziţiilor art. 79 lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii:
    Potrivit art. 79 lit. a) din OG nr. 26/2000:
    "În termenul prevăzut. la art. 78 Ministerul Justiţiei:
    a) va elabora şi va adopta Regulamentul privind organizarea Registrului asociaţiilor şi fundaţiilor, Registrului federaţiilor, precum şi a Registrului naţional al persoanelor juridice fără scop patrimonial, care va cuprinde şi prevederi privind accesul la acest registru al persoanelor juridice de drept public, al persoanelor juridice de drept privat, precum şi al persoanelor fizice;."

    La art. 25 din Regulamentul din 2000, aprobat prin Ordinul nr. 954/B/C/2000 (denumit în continuare Regulament din 2000), se prevede că:
    "ART. 25
    (1) Oricine se consideră prejudiciat printr-o înscriere făcută în registrul special are dreptul să ceară radierea ei.
    (2) Cererea de radiere se adresează instanţei competente în al cărei registru special este efectuată înscrierea.
    (3) Încheierea se dă cu citarea persoanei juridice şi poate fi atacată numai cu recurs, în termen de 15 zile de la data pronunţării.
    (4) Recursul se judecă de urgenţă în camera de consiliu.
    (5) Încheierea irevocabilă se înscrie în registrul special, la rubrica «Alte menţiuni"

    Raportat la dispoziţiile prevederilor art. 79 lit. a) din O.G. nr. 26/2000, prevederile art. 25 din Regulamentul din 2000 excedează prevederilor acestui articol, adăugând în mod nelegal la lege.
    Potrivit art. 4 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, „Actele normative date în executarea legilor, ordonanţelor sau a hotărârilor Guvernului se emit în limitele şi potrivit normelor care le ordonă.“
    Potrivit art. 58 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare: „După intrarea în vigoare a unui act normativ, pe durata existenţei acestuia pot interveni diferite evenimente legislative, cum sunt: modificarea, completarea, abrogarea, republicarea, suspendarea sau altele asemenea. (...). (3) Evenimentele legislative pot fi dispuse prin acte normative ulterioare de acelaşi nivel sau de nivel superior, având ca obiect exclusiv evenimentul respectiv, dar şi prin alte acte normative ulterioare care, în principal, reglementează o anumită problematică, iar ca măsură conexă dispun asemenea evenimente pentru a asigura corelarea celor două acte normative interferente.“
    Ţinând cont de aceste dispoziţii legale şi analizând prevederile art. 79 lit. a) din O.G. nr. 26/2000, se poate observa că, în cadrul regulamentului, Ministerul Justiţiei era abilitat să emită:
    a) norme privind organizarea Registrului asociaţiilor şi fundaţiilor, Registrului federaţiilor, precum şi a Registrului naţional al persoanelor juridice fără scop patrimonial;
    b) prevederi privind accesul la acest registru al persoanelor juridice de drept public, al persoanelor juridice de drept privat, precum şi al persoanelor fizice.

    Cu toate acestea, prin reglementarea cuprinsă în art. 25 din Regulamentul din 2000, a extins sfera menţiunilor ce pot fi operate în registru, precum şi sfera persoanelor care pot solicita operarea unor astfel de înscrieri, şi instituie o cale de atac diferită de cea prevăzută de OG nr. 26/2000.
    Astfel, la art. 25 alin. (1) se stabileşte că radierea unor înscrieri din registrul special se poate face şi de către persoane care se consideră prejudiciate de acea înscriere, situaţie care, pe de o parte, nu este acoperită de dispoziţiile O.G. nr. 26/2000, iar prin ordin de ministru nu se poate completa un act normativ la nivel de ordonanţă de Guvern, iar, pe de altă parte, prin dispoziţiile art. 79 lit. a) din O.G. nr. 26/2000 nu a fost abilitat să reglementeze o astfel de situaţie.
    Face precizarea că niciunde în cuprinsul O.G. nr. 26/2000 nu apare noţiunea de „persoană care se consideră prejudiciată“, pentru a se putea considera că reglementarea de la art. 25 din Regulamentul din 2000 reprezintă o aplicare a unei dispoziţii din ordonanţă.
    Totodată, la art. 25 alin. (2) se stabileşte că „Încheierea se dă cu citarea persoanei juridice şi poate fi atacată numai cu recurs“, în condiţiile în care în cuprinsul O.G. nr. 26/2000 se stabileşte ca unică cale de atac apelul, iar nu recursul.
    Or, legiferând în acest mod, s-au încălcat şi dispoziţiile art. 126 alin. (2) din Constituţia României, care prevede că: „(2) Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege.“, precum şi dispoziţiile art. 129: Folosirea căilor de atac din Constituţia României: „Împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii.“
    O prevedere similară există şi în Codul de procedură civilă, care la art. 483 alin. (1) prevede clar că: „(1) Hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum şi alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului.“
    Aşadar, raportat la prevederile legale mai sus indicate, rezultă că reglementarea posibilităţii exercitării căii de atac a recursului împotriva unei încheieri sau hotărâri judecătoreşti se putea face doar la nivel de lege, iar nu la nivel de ordin de ministru.
    Faţă de faptul că:
    a) prin Regulamentul din 2000 se putea dispune doar cu privire la organizarea registrelor şi la modalitatea de acces al persoanelor la informaţiile cuprinse în aceste registre;
    b) se puteau, cel mult, circumstanţia situaţiile reglementate de O.G. nr. 26/2000 referitoare la înscrierile şi radierile ce pot fi efectuate într-un registru special;
    c) nu se putea reglementa o altă cale de atac decât cea prevăzută în cuprinsul O.G. nr. 26/2000,

    rezultă că dispoziţiile art. 25 din Regulamentul din 2000 încalcă flagrant dispoziţiile legale mai sus indicate, fapt pentru care solicită anularea acestei dispoziţii.
    Pentru motivele indicate solicită admiterea acţiunii astfel cum a fost formulată.
    În drept, acţiunea este întemeiată pe dispoziţiile art. 1 alin. (1) şi art. 8 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la art. 194 şi următoarele din noul Cod de procedură civilă, precum şi pe orice altă dispoziţie legală invocată în cuprinsul prezentei acţiuni.
    În dovedire solicită proba cu înscrisuri, precum şi orice altă probă a cărei necesitate de administrare ar rezulta din dezbateri.
    Cererii i-au fost anexate copii de pe Regulamentul din 2000.
    Pârâtul Ministerul Justiţiei a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia inadmisibilităţii acţiunii pentru lipsa procedurii prealabile, iar pe fond a solicitat respingerea acţiunii, ca neîntemeiată, pentru următoarele considerente:
    În susţinerea excepţiei, pârâtul face trimitere la dispoziţiile art. 7 alin. (1^1) din Legea nr. 554/2004, potrivit cărora „În cazul actului administrativ normativ, plângerea prealabilă poate fi formulată oricând“, considerând că aceste dispoziţii trebuie aplicate ca atare, chiar dacă, potrivit art. 7 alin. (5) din Legea nr. 554/2004 , în cazul actelor administrative care nu mai pot fi revocate întrucât au intrat în circuitul civil şi au produs efecte juridice nu este obligatorie plângerea prealabilă.
    Pe fond, apreciază că acţiunea este neîntemeiată.
    Pârâtul citează textele legale prevăzute de art. 79 lit. a) din O.G. nr. 26/2000 şi art. 25 din Ordinul ministrului justiţiei nr. 954/B/C/2000.
    Solicită a se observa că din dispoziţiile art. 79 lit. a) din O.G. nr. 26/2000 rezultă că prin regulament trebuie stabilite prevederi în ceea ce priveşte accesul persoanelor fizice la aceste registre.
    Ca atare, apreciază că textul art. 25 din Ordinul ministrului justiţiei nr. 954/B/C/2000 nu adaugă la O.G. nr. 26/2000, din aceeaşi perspectivă, fiind elaborat în baza acestui act normativ şi reglementând o situaţie care priveşte tocmai accesul persoanelor la registrele existente la nivelul instanţelor judecătoreşti.
    În ceea ce priveşte calea de atac, menţionează pârâtul că noua reglementare procesual civilă de drept comun, după cum s-a arătat în doctrină, a adus o schimbare de paradigmă în ceea ce priveşte sistemul căilor de atac şi rolul recursului:
    - apelul este calea de atac obişnuită, de drept comun, care se poate exercita în legătură cu orice nemulţumire referitoare la hotărârea de primă instanţă, fie că este de fapt, fie de drept, asigurând două judecăţi de fond, deci dublul grad de jurisdicţie; spre deosebire de reglementarea anterioară, când excepţiile erau nejustificat de numeroase, noul Cod de procedură civilă (în continuare NCPC) a restrâns considerabil aceste excepţii şi a dat prioritate exercitării apelului;
    – recursul este o cale extraordinară de atac care se exercită în condiţii restrictive şi exclusiv pentru motive de legalitate.

    Tocmai de aceea, prin prevederile art. 35 din titlul IV al Legii nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, au fost modificate dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, în vederea armonizării prevederilor acesteia cu noua viziune a NCPC cu privire la căile de atac.
    Astfel, potrivit acestor prevederi la care se referă reclamanta în cuprinsul acţiunii: „Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 31 ianuarie 2000, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:
    1. La articolul 11, alineatele (1), (3) şi (4) vor avea următorul cuprins:
    ART. 11
    (1) Încheierile de admitere sau de respingere a cererii de înscriere sunt supuse numai apelului.
    ………………......................................................................….
    (3) Termenul de apel este de 5 zile şi curge de la data pronunţării, pentru cei care au fost prezenţi, şi de la data comunicării, pentru cei care au lipsit.
    (4) Apelul se soluţionează cu citarea părţilor, în camera de consiliu, de urgenţă şi cu precădere. Dispoziţiile art. 10 alin. (3) cu privire la pronunţarea şi redactarea hotărârii se aplică în mod corespunzător.“

    Prevederile din O.G. nr. 26/2000 enunţate mai sus vizează situaţia cererilor de înscriere, respectiv calea de atac exercitată împotriva încheierilor de admitere sau de respingere a cererii de înscriere a asociaţiilor şi fundaţiilor.
    Or, dispoziţiile art. 25 din Ordinul ministrului justiţiei nr. 954/B/C/2000 se referă la o situaţie diferită, respectiv cea privind radierea înscrierilor din registrele speciale existente la nivelul instanţelor judecătoreşti, aspect care ţine tot de accesul persoanelor la registrele existente la nivelul instanţelor judecătoreşti, după cum am arătat mai sus.
    Faţă de aceste considerente apreciază că dispoziţiile art. 25 din Ordinul ministrului justiţiei nr. 954/B/C/2000 respectă atât prevederile O.G. nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, în baza cărora au fost emise, cât şi prevederile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, motiv pentru care solicită respingerea cererii de chemare în judecată formulate de Uniunea Democratică a Tătarilor Turco-Musulmani din România.
    La termenul de judecată din data de 17.11.2022, Curtea a respins excepţia inadmisibilităţii acţiunii pentru lipsa plângerii prealabile, pentru motivele consemnate în practică.
    Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:
    Prin cererea de faţă reclamanta solicită anularea art. 25 din Regulamentul aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 954/B/C/2000, considerat a fi contrar prevederilor art. 79 litera a) din O.G. 26/2000, în condiţiile în care art. 4 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prevede că: „Actele normative date în executarea legilor, ordonanţelor sau a hotărârilor Guvernului se emit în limitele şi potrivit normelor care le ordonă.“
    Reclamanta îşi justifică interesul în aplicarea Legii nr. 554/2004, fiind constituită în baza Legii nr. 21/1924, abrogată prin O.G. nr. 26/2000.
    O.G. nr. 26/2000 reglementează asociaţiile şi fundaţiile.
    Potrivit art. 79 litera a) din această ordonanţă, în forma sa în vigoare la data emiterii regulamentului ce conţine articolul ce se doreşte a fi anulat,
    "În termenul prevăzut la art. 78 (până la data intrării în vigoare a Ordonanţei, respectiv 3 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al României), Ministerul Justiţiei:
    a) va elabora şi va adopta Regulamentul privind organizarea Registrului asociaţiilor şi fundaţiilor, Registrului federaţiilor, precum şi a Registrului naţional al persoanelor juridice fără scop patrimonial, care va cuprinde şi prevederi privind accesul la acest registru al persoanelor juridice de drept public, al persoanelor juridice de drept privat, precum şi al persoanelor fizice;"

    În aplicarea acestui articol a fost elaborat şi adoptat Ordinul nr. 954/2000 pentru aprobarea regulamentului privind organizarea Registrului asociaţiilor şi fundaţiilor, Registrului federaţiilor şi Registrului naţional al persoanelor juridice fără scop patrimonial, regulament care la art. 25 prevede următoarele:
    "(1) Oricine se consideră prejudiciat printr-o înscriere făcută în registrul special are dreptul să ceară radierea ei.
(2) Cererea de radiere se adresează instanţei competente în al cărei registru special este efectuată înscrierea.
(3) Încheierea se dă cu citarea persoanei juridice şi poate fi atacată numai cu recurs, în termen de 15 zile de la data pronunţării.
(4) Recursul se judecă de urgenţă în camera de consiliu.
(5) Încheierea irevocabilă se înscrie în registrul special, la rubrica «Alte menţiuni"

    Textul păstrează aceeaşi formă de la data emiterii ordinului şi până în prezent.
    Pârâtul nu contestă că, potrivit art. 4 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, în vigoare la data emiterii ordinului, „actele normative date în executarea legilor, ordonanţelor sau a hotărârilor Guvernului se emit în limitele şi potrivit normelor care le ordonă“, însă afirmă că posibilitatea de a se cere radierea unei înscrieri din registrul special de către orice persoană care se consideră prejudiciată de acea înscriere este „tot o formă de acces la Registru“.
    Interpretând textul art. 79 litera a) dinO.G. nr. 26/2000, mai sus citat, prin utilizarea tuturor tipurilor de interpretare permise, instanţa constată că niciodată posibilitatea de acces la un registru nu presupune şi posibilitatea de a ataca înregistrările din registru.
    A avea acces la înregistrările dintr-un registru, în cazul nostru, Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor, Registrul federaţiilor şi Registrul naţional al persoanelor juridice fără scop patrimonial,
    înseamnă a avea posibilitatea să iei cunoştinţă de conţinutul înregistrării şi nicidecum să ai posibilitatea să radiezi respectiva menţiune.
    Aşa cum arată reclamanta, textul adaugă la lege, stabilind căi noi de atac şi termene noi pentru a se ataca o înregistrare în registru.
    Potrivit art. 8 alin. (1) dinO.G. nr. 26/2000, „Asociaţia devine persoană juridică din momentul înscrierii ei în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor“. La fel, conform art. 17 alin. (1), „Fundaţia dobândeşte personalitate juridică prin înscrierea sa în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor aflat la grefa judecătoriei în a cărei circumscripţie îşi are sediul“.
    Întrucât asociaţiile şi fundaţiile urmăresc desfăşurarea unor activităţi de interes general sau în interesul unor colectivităţi ori, după caz, în interesul lor personal nepatrimonial, fiind persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial, legea este permisivă la constituirea acestora, existând posibilitatea notificării în vederea înlăturării tuturor neregularităţilor. Respectarea legii este garantată de verificarea tuturor înscrisurilor depuse, de către un judecător.
    Art. 11 şi 12 dinO.G. nr. 26/2000 prevăd următoarele:
    "ART. 11
    (1) Încheierile de admitere sau de respingere a cererii de înscriere sunt supuse numai apelului.
    (2) În cazul în care procurorul nu a participat la soluţionarea cererii, parchetului pe de lângă instanţa sesizată i se vor comunica şi copii de pe statutul asociaţiei, împreună cu încheierea de admitere ori de respingere a cererii de înscriere, după caz.
    (3) Termenul de apel este de 5 zile şi curge de la data pronunţării, pentru cei care au fost prezenţi, şi de la data comunicării, pentru cei care au lipsit.
    (4) Apelul se soluţionează cu citarea părţilor, în camera de consiliu, de urgenţă şi cu precădere. Dispoziţiile art. 10 alin. (3) cu privire la pronunţarea şi redactarea hotărârii se aplică în mod corespunzător.
    ART. 12
    (1) Înscrierea în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor, în conformitate cu art. 8, se efectuează în ziua rămânerii definitive a încheierii de admitere, eliberându-se, la cerere, reprezentantului asociaţiei sau mandatarului acesteia un certificat de înscriere care va cuprinde: denumirea asociaţiei, sediul acesteia, durata de funcţionare, numărul şi data înscrierii în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor.
    (2) În relaţiile cu terţii dovada personalităţii juridice se face cu certificatul de înscriere."

    Aceste texte de lege sunt aplicabile şi în cazul constituirii fundaţiei.
    Întrucât legea nu stabileşte sfera subiecţilor care pot ataca o încheiere emisă în temeiul O.G. nr. 26/2000, putând fi atacate atât încheierile de admitere, cât şi cele de respingere, aceasta este formată din toate persoanele interesate, acestea putând împiedica constituirea unei asociaţii sau a unei fundaţii care le încalcă interesele.
    Se remarcă şi faptul că legiuitorul a prevăzut o procedură urgentă, cu termene scurte, pentru constituirea unei asociaţii sau a unei fundaţii.
    Cu toate acestea, prin Regulamentul aprobat prin Ordinul nr. 954/2000, ulterior înregistrării asociaţiei ori fundaţiei, deci ulterior momentului de la care acestea capătă personalitate juridică, orice persoană interesată, fără limită de timp nici măcar în raport cu momentul de la care a solicitat accesul la registru, poate solicita radierea. Cum Regulamentul nu prevede o limită a subiecţilor, aceştia pot fi orice persoane interesate, deşi tot aceste persoane erau limitate a ataca încheierea de admitere sau respingere a înscrierii în registru în termen de 5 zile de la pronunţarea sau comunicarea acesteia şi doar cu calea de atac a apelului. Astfel, potrivit pârâtului, orice persoană interesată, care a pierdut termenul în care putea opri o înregistrare în registru, poate solicita oricând radierea din acest registru, existenţa unei asociaţii sau fundaţii putând fi oricând supusă reexaminării. Desigur, este posibil ca o persoană interesată să nu aibă cunoştinţă de pronunţarea unei încheieri legate de constituirea unei asociaţii sau fundaţii, însă legea nu conţine o reglementare specifică pentru aceste persoane, iar prin Regulament nu se poate adăuga la lege.
    Instanţa mai constată şi că O.G. nr. 26/2000 reglementează expres momentul radierii unei asociaţii sau fundaţii şi încetarea acesteia prin dizolvare, iar hotărârea judecătorească de radiere la cererea unei persoane interesate nu se numără printre acestea.
    Pentru aceste considerente, instanţa a admis cererea reclamantei, apreciind că art. 25 din Regulamentul aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 954/2000 este nelegal, fiind contrar O.G. nr. 26/2000.
    PENTRU ACESTE MOTIVE,
    În numele legii,
    DECIDE:
    Admite acţiunea formulată de reclamanta Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România, cu sediul în Constanţa, str. B.P. Hasdeu nr. 53, judeţul Constanţa, şi cu sediul procesual ales la Cabinet de avocat Alexe Rosita Mădălina, în municipiul Bucureşti, aleea Barajul Dunării nr. 4, bl. M38, sc. 1, et. 1, ap. 7, sectorul 3, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiţiei, cu sediul în municipiul Bucureşti, str. Apolodor nr. 17, sectorul 5.
    Anulează dispoziţiile art. 25 din Regulamentul din 26.04.2000 privind organizarea Registrului asociaţiilor şi fundaţiilor, Registrului federaţiilor şi Registrului naţional al persoanelor juridice fără scop patrimonial, aprobat de Ordinul nr. 954/B/C/2000 emis de Ministerul Justiţiei.
    Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, recursul urmând a se depune la Curtea de Apel Constanţa.
    Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei astăzi, 17.11.2022.

                    PREŞEDINTE
                    ECATERINA GRIGORE
                    Grefier,
                    Cristina-Iuliana Sbîrlea

    -----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Sentinta, Alte Institutii, SENTINŢA CIVILĂ nr. 225 din 17 noiembrie 2022

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"

﻿ SENTINŢA CIVILĂ nr. 225 din 17 noiembrie 2022 referitoare la anulare act administrativ cu caracter normativ - art. 25 din Regulamentul din 26.04.2000, aprobat prin Ordinul nr. 954/B/C/2000

Comentarii

Atentie, Juristi!

SENTINŢA CIVILĂ nr. 225 din 17 noiembrie 2022 referitoare la anulare act administrativ cu caracter normativ - art. 25 din Regulamentul din 26.04.2000, aprobat prin Ordinul nr. 954/B/C/2000