Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: SCHEMĂ DE AJUTOR DE STAT din 5 martie 2019 de exploatare pentru aeroporturile regionale din România cu un trafic de maximum 200.000 de pasageri pe an

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

SCHEMĂ DE AJUTOR DE STAT din 5 martie 2019 de exploatare pentru aeroporturile regionale din România cu un trafic de maximum 200.000 de pasageri pe an

EMITENT: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 200 din 13 martie 2019

Comenteaza legea

──────────
    Aprobată prin Ordinul nr. 1.259 din 5 martie 2019, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 200 din 13 martie 2019.
──────────
    CAP. I
    Baza legală
    ART. 1
    (1) Schema de ajutor de stat de exploatare pentru aeroporturile regionale din România cu un trafic de maximum 200.000 de pasageri pe an, denumită în continuare schemă, cuprinde condiţiile de acordare în perioada 2019-2020 a alocaţiilor de la bugetul local pentru acoperirea deficitului de finanţare a cheltuielilor de exploatare a aeroporturilor regionale cu un trafic de maximum 200.000 de pasageri pe an.
    (2) Ajutoarele acordate potrivit prezentei scheme sunt compatibile cu piaţa internă în temeiul art. 107 alin. (3) din Tratat şi sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la art. 108 alin. (3) din Tratat dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute de Regulamentul (UE) 2017/1.084 al Comisiei din 14 iunie 2017 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 651/2014 în ceea ce priveşte ajutoarele pentru infrastructurile portuare şi aeroportuare, pragurile de notificare pentru ajutoarele pentru cultură şi pentru conservarea patrimoniului, ajutoarele pentru infrastructurile sportive şi pentru infrastructurile de agrement multifuncţionale, precum şi schemele de ajutoare regionale de exploatare pentru regiunile ultraperiferice şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 702/2014 în ceea ce priveşte calcularea costurilor eligibile.

    ART. 2
    Prezenta schemă este elaborată în conformitate cu obiectivul principal al Strategiei Guvernului în domeniul transporturilor, respectiv asigurarea infrastructurii şi serviciilor, ca suport al activităţii economice şi sociale pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii, având în vedere următoarele acte normative:
    a) Hotărârea Guvernului nr. 398/1997 privind trecerea unor regii autonome aeroportuare de sub autoritatea Ministerului Transporturilor sub autoritatea consiliilor judeţene, cu modificările ulterioare;
    b) Orientările privind ajutoarele de stat destinate aeroporturilor şi companiilor aeriene (Comunicarea Comisiei 2014/C99/03);
    c) Regulamentul (UE) nr. 651/2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu Piaţa comună în aplicarea art. 107 şi 108 din TFUE, modificat şi completat prin Regulamentul (UE) 2017/1.084 al Comisiei din 14 iunie 2017 cu privire la ajutoarele pentru infrastructurile portuare şi aeroportuare, pragurile de notificare pentru ajutoarele pentru cultură şi pentru conservarea patrimoniului, ajutoarele pentru infrastructurile sportive şi pentru infrastructurile de agrement multifuncţionale, precum şi schemele de ajutoare regionale de exploatare pentru regiunile ultraperiferice şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 702/2014 în ceea ce priveşte calcularea costurilor eligibile.

    ART. 3
    Schema de ajutor de stat se aplică aeroporturilor regionale din România cu un trafic de maximum 200.000 de pasageri pe an şi un trafic de mărfuri mai mic de 200.000 tone.

    CAP. II
    Definiţii
    ART. 4
    În sensul prezentei scheme, următorii termeni se definesc astfel:
    a) „ajutor“ - orice măsură care îndeplineşte toate criteriile prevăzute la art. 107 alin. (1) din Tratat;
    b) „companie aeriană“ - orice companie aeriană cu o licenţă de operare valabilă eliberată de un stat membru sau de un membru al spaţiului aerian comun european în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1.008/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului;
    c) „infrastructură aeroportuară“ - infrastructura şi echipamentele care permit unui aeroport să furnizeze servicii aeroportuare companiilor aeriene şi diverşilor prestatori de servicii, şi anume piste, terminale, platforme, căi de rulare, infrastructura centralizată de handling la sol şi orice alte structuri utilizate în mod direct pentru serviciile aeroportuare, cu excepţia infrastructurilor şi a echipamentelor care sunt necesare, în principal, pentru desfăşurarea activităţilor nonaeronautice;
    d) „aeroport“ - o entitate sau un grup de entităţi care desfăşoară activitatea economică de furnizare a unor servicii aeroportuare către companii aeriene;
    e) „venitul aferent aeroporturilor“ - veniturile provenite din aplicarea tarifelor de aeroport, din care se scade sprijinul pentru comercializare sau orice stimulent acordat de aeroport companiilor aeriene, ţinând seama de veniturile provenite din activităţi nonaeronautice (care nu beneficiază de sprijin public), excluzând orice sprijin public şi orice compensaţie pentru sarcinile care intră în sfera sectoarelor de competenţă publică, sau din serviciile de interes economic general;
    f) „serviciile aeroportuare“ - serviciile furnizate companiilor aeriene de către aeroport sau de către oricare dintre filialele sale, menite să asigure handlingul aeronavelor, de la aterizare până la decolare, precum şi al pasagerilor şi al mărfurilor, pentru a permite companiilor aeriene să ofere servicii de transport aerian, inclusiv furnizarea de servicii de handling la sol şi furnizarea de infrastructură centralizată de handling la sol;
    g) „traficul mediu anual de pasageri“ - cifră stabilită pe baza traficului de pasageri care sosesc şi care pleacă în cursul ultimelor două exerciţii financiare dinaintea celui în care este acordat ajutorul;
    h) „zona pe care o deserveşte un aeroport“ - limită a pieţei geografice, care este stabilită, în mod normal, la circa 100 de kilometri sau la circa 60 de minute de mers cu maşina, cu autobuzul, cu trenul sau cu trenul de mare viteză. Cu toate acestea, zona pe care o deserveşte un anumit aeroport poate fi diferită şi trebuie să ţină seama de specificul fiecărui aeroport în parte. Dimensiunea şi configuraţia acestei zone variază de la un aeroport la altul şi depind de diversele caracteristici ale aeroportului, inclusiv de modelul său de afaceri, de localizare şi de destinaţiile pe care acesta le deserveşte;
    i) „activităţi nonaeronautice“ - serviciile comerciale oferite companiilor aeriene sau altor utilizatori ai aeroportului, cum ar fi serviciile auxiliare pentru pasageri, agenţi de expediţie sau alţi prestatori de servicii, închirierea de birouri şi spaţii comerciale, spaţiile de parcare şi hotelurile;
    j) „ajutoare de exploatare“ - ajutoarele menite să acopere „deficitul de finanţare a cheltuielilor de exploatare“ fie ca valoare iniţială a ajutoarelor, fie ca ajutoare sub formă de tranşe periodice menite să acopere costurile de exploatare (sume forfetare plătite periodic);
    k) „costurile de exploatare“ - costurile suportate de un aeroport în vederea furnizării de servicii aeroportuare; acestea includ anumite categorii de costuri, cum ar fi costurile cu personalul, cele aferente serviciilor contractate, cele legate de comunicaţii, deşeuri, energie, întreţinere, chirie şi administraţie, dar exclud costurile de capital, sprijinul pentru marketing sau orice alte stimulente acordate companiilor aeriene de către aeroport, precum şi costurile care se încadrează în sfera sectoarelor de competenţă publică;
    l) „deficit de finanţare a cheltuielilor de exploatare“ - pierderile din exploatare ale unui aeroport pe perioada relevantă, actualizate la valoarea lor curentă folosind costul capitalului, şi anume diferenţa (în termeni de valoare actualizată netă) dintre veniturile aeroportului şi cheltuielile de exploatare suportate de aeroport;
    m) „aeroport regional“ - un aeroport cu un trafic mediu anual de pasageri de maximum trei milioane de pasageri;
    n) „întreprindere în dificultate“ - o întreprindere care se află în cel puţin una din situaţiile următoare:
    (i) în cazul unei societăţi cu răspundere limitată^1 (alta decât un IMM care există de cel puţin trei ani), atunci când mai mult de jumătate din capitalul său social subscris a dispărut din cauza pierderilor acumulate. Această situaţie survine atunci când deducerea pierderilor acumulate din rezerve (şi din toate celelalte elemente considerate în general ca făcând parte din fondurile proprii ale societăţii) conduce la un rezultat negativ care depăşeşte jumătate din capitalul social subscris;
    ^1 Se referă în special la tipurile de societăţi menţionate în anexa I la Directiva 2013/34/UE, iar „capital social“ include, dacă este cazul, orice capital suplimentar.

    (ii) în cazul unei societăţi în care cel puţin unii dintre asociaţi au răspundere nelimitată pentru creanţele societăţii^2 (alta decât un IMM care există de cel puţin trei ani), atunci când mai mult de jumătate din capitalul propriu aşa cum reiese din contabilitatea societăţii a dispărut din cauza pierderilor acumulate;
    ^2 Se referă în special la acele tipuri de societăţi menţionate în anexa II la Directiva 2013/34/UE.

    (iii) atunci când întreprinderea face obiectul unei proceduri colective de insolvenţă sau îndeplineşte criteriile prevăzute în dreptul intern pentru ca o procedură colectivă de insolvenţă să fie deschisă la cererea creditorilor săi;
    (iv) atunci când întreprinderea a primit ajutor pentru salvare şi nu a rambursat încă împrumutul sau nu a încetat garanţia sau a primit ajutoare pentru restructurare şi face încă obiectul unui plan de restructurare;
    (v) în cazul unei întreprinderi care nu este un IMM, atunci când, în ultimii doi ani: 1. raportul datorii/ capitaluri proprii al întreprinderii este mai mare de 7,5; şi 2. capacitatea de acoperire a dobânzilor calculată pe baza EBITDA se situează sub valoarea 1,0.

    CAP. III
    Analiza ajutorului pentru exploatare
    ART. 5
    (1) Situaţia cu care se confruntă aeroporturile regionale având un trafic de maximum 200.000 de pasageri pe an în ceea ce priveşte dezvoltarea serviciilor şi în atragerea de capital este adesea mai puţin favorabilă decât cea cu care se confruntă principalele aeroporturi din Uniune. Prin urmare, în condiţiile de piaţă actuale, aeroporturile regionale pot întâmpina dificultăţi în asigurarea finanţării activităţilor lor în absenţa unei finanţări publice.
    (2) În vederea soluţionării situaţiei create de deficitul de finanţare a cheltuielilor de exploatare în cazul aeroporturilor, ajutorul de stat prevăzut în prezenta schemă, acordat de la bugetele judeţelor, are în vedere acoperirea parţială a costurilor de exploatare ale acestora.
    (3) Pentru a beneficia de ajutoare de exploatare, potrivit prezentei schemei, solicitanţii trebuie să prezinte un plan de afaceri furnizorului ajutorului de stat şi să demonstreze îndeplinirea următoarelor cerinţe cumulative:
    a) ajutorul solicitat contribuie la obiectivul de interes comun bine definit, respectiv sporirea mobilităţii cetăţenilor şi conectivitatea regiunilor prin stabilirea de puncte de acces pentru zborurile efectuate în interiorul Uniunii Europene sau facilitarea dezvoltării regionale;
    b) intervenţia statului este absolut necesară, întrucât aduce o îmbunătăţire substanţială pe care piaţa nu o poate realiza pe cont propriu;
    c) măsura de ajutor are caracterul adecvat, întrucât nu există alte instrumente de politică care să permită atingerea obiectivului de interes comun prevăzut la lit. a);
    d) ajutoarele au efect stimulativ, respectiv este probabil ca, în absenţa ajutorului şi luând în considerare posibila prezenţă a unor ajutoare pentru investiţii şi nivelul traficului, nivelul activităţii aeroportului în cauză să se reducă semnificativ;
    e) ajutoarele sunt limitate la minimul necesar pentru ca activitatea care beneficiază de ajutor să se deruleze;
    f) nu se înregistrează efecte negative nejustificate asupra concurenţei şi a schimburilor comerciale dintre statele membre.

    CAP. IV
    Durata de aplicare a schemei
    ART. 6
    Perioada de valabilitate a prezentei scheme este de la data intrării în vigoare, respectiv data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la data de 31.12.2020.

    CAP. V
    Furnizorii de ajutor de stat
    ART. 7
    (1) Furnizorii ajutorului de stat prevăzut de prezenta schemă sunt judeţele la nivelul cărora consiliile judeţene au în subordine aeroporturi.
    (2) Fiecare consiliu judeţean aprobă alocaţii bugetare numai pentru aeroportul din subordine.
    (3) Administratorul schemei este Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

    ART. 8
    (1) Furnizorul stabileşte valoarea ajutorului ex ante în baza unui plan de afaceri ex ante privind activitatea aeroportului, sub forma unei sume fixe care să acopere deficitul de finanţare preconizat în ceea ce priveşte cheltuielile de exploatare în perioada de valabilitate a schemei.
    (2) Valoarea ajutorului de exploatare nu trebuie să depăşească ceea ce este necesar pentru acoperirea pierderilor din exploatare şi a unui profit rezonabil pe durata perioadei relevante.
    (3) Ajutorul se acordă sub formă de tranşe periodice stabilite ex ante, care nu sunt majorate în cursul perioadei pentru care se acordă ajutorul.
    (4) Acordarea ajutorului de exploatare nu este condiţionată de încheierea unor acorduri între aeroporturi şi anumite companii aeriene cu privire la tarifele de aeroport, plăţile de marketing sau alte aspecte financiare legate de operaţiunile companiilor aeriene la aeroportul în cauză.

    CAP. VI
    Beneficiarii ajutorului de stat
    ART. 9
    Potenţialii beneficiari de ajutor în cadrul schemei sunt operatorii economici care administrează aeroporturi regionale aflaţi sub autoritatea consiliilor judeţene care îndeplinesc condiţiile de eligibilitate prevăzute la cap. VII.

    CAP. VII
    Condiţii de eligibilitate a beneficiarilor
    ART. 10
    Beneficiarii schemei trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:
    a) prestează servicii aeroportuare pentru exploatarea infrastructurii aeroporturilor regionale;
    b) înregistrează un trafic de maximum 200.000 de pasageri pe an şi un trafic de mărfuri mai mic de 200.000 tone;
    c) transmit furnizorului un plan de afaceri în vederea verificării:
    (i) eligibilităţii;
    (ii) efectului probabil asupra traficului al celorlalte aeroporturi situate în zona pe care o deserveşte aeroportul respectiv;
    (iii) existenţei sau nu a posibilităţii de a suporta totalitatea cheltuielilor de exploatare;
    (iv) valorii ajutorului minim necesar pentru acoperirea deficitului de finanţare preconizat în ceea ce priveşte cheltuielile de exploatare.
    Parametrii-cheie prevăzuţi în planul de afaceri constituie o parte integrantă din evaluarea privind compatibilitatea efectuată de furnizorul ajutorului de stat;

    d) nu sunt în stare de insolvenţă conform prevederilor Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, cu modificările şi completările ulterioare;
    e) nu sunt în niciuna din următoarele situaţii: stare de faliment, lichidare, au afacerile conduse de un administrator judiciar sau activităţile lor comerciale sunt suspendate ori fac obiectul unui aranjament cu creditorii sau sunt într-o situaţie similară cu cele anterioare, reglementată prin lege, ori fac obiectul unei proceduri legale pentru declararea lor în stare de faliment, lichidare;
    f) şi-au îndeplinit obligaţiile de plată a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor de asigurări sociale către bugetele componente ale bugetului general consolidat şi bugetului local în conformitate cu prevederile legale în vigoare în România;
    g) nu fac obiectul unui ordin de recuperare neexecutat în urma unei decizii anterioare prin care un ajutor de stat a fost declarat ilegal şi incompatibil cu piaţa internă;
    h) pun la dispoziţia tuturor potenţialilor utilizatori infrastructura aeroportuară pe care o administrează. În cazul unor limite fizice de capacitate, ajutorul se alocă pe baza unor criterii pertinente, obiective, transparente şi nediscriminatorii;
    i) nu reprezintă întreprindere în dificultate;
    j) reprezentantul legal nu a suferit condamnări definitive din cauza unei conduite profesionale îndreptate împotriva legii, prin decizie formulată de o autoritate de judecată ce are forţă de res judicata.

    ART. 11
    (1) Ajutoarele nu se acordă:
    a) pentru relocarea unui aeroport existent sau pentru crearea unui nou aeroport de pasageri, inclusiv transformarea unui aerodrom existent într-un aeroport de pasageri;
    b) aeroporturilor care înregistrează un trafic mediu anual de mărfuri de peste 200.000 tone în cursul ultimelor două exerciţii financiare dinaintea celui în care sunt acordate efectiv ajutoarele. Ajutoarele nu trebuie să conducă la creşterea traficului mediu anual de mărfuri pe aeroport la mai mult de 200.000 tone în cursul următoarelor două exerciţii financiare după acordarea ajutoarelor;
    c) aeroporturilor care înregistrează un trafic mediu anual de pasageri de peste 200.000 de pasageri în cursul ultimelor două exerciţii financiare dinaintea celui în care sunt acordate efectiv ajutoarele;
    d) în anul calendaristic în timpul căruia traficul anual de pasageri al aeroportului depăşeşte 200.000 de pasageri.

    (2) În cazul în care aeroporturile desfăşoară şi alte activităţi, pe lângă prestarea de servicii aeroportuare, trebuie să dovedească fie separarea activităţilor, fie o distincţie între costuri, astfel încât să se demonstreze că activităţile excluse din domeniul de aplicare al Regulamentului (UE) nr. 651/2014 nu beneficiază de ajutoarele de stat acordate în temeiul prezentei scheme.

    ART. 12
    Tarifele aeroportuare se aplică în mod transparent şi nediscriminatoriu tuturor utilizatorilor infrastructurii aeroportuare.

    CAP. VIII
    Bugetul schemei şi numărul estimat de beneficiari
    ART. 13
    (1) Valoarea totală estimată a ajutorului de stat care va fi acordat în perioada 2019-2020 potrivit prezentei scheme este de 62.979 mii lei.
    (2) Bugetul este defalcat pe ani astfel:


┌─────┬───────┬───────┬────────────────┐
│An   │2019   │2020   │TOTAL mii lei   │
├─────┼───────┼───────┼────────────────┤
│Sumă │31.332 │31.647 │62.979          │
└─────┴───────┴───────┴────────────────┘

    (3) Ajutorul de stat se asigură din bugetul judeţului pe o bază anuală.

    ART. 14
    Numărul estimat al beneficiarilor în cadrul prezentei schemei este de maximum 7 operatori.

    CAP. IX
    Reguli privind cumulul ajutoarelor de stat
    ART. 15
    Pentru acelaşi beneficiar şi aceleaşi cheltuieli eligibile, ajutorul acordat prin prezenta schemă nu se poate cumula cu niciun alt ajutor de stat acordat prin alte scheme, inclusiv de minimis.

    CAP. X
    Procedura de implementare
    ART. 16
    (1) Autorităţile administraţiei publice locale asigură din bugetele proprii sumele necesare acoperirii deficitului de finanţare a cheltuielilor de exploatare rezultat din planul de afaceri prezentat de beneficiari.
    (2) Ajutorul de exploatare se acordă în tranşe anuale stabilite ex ante, în funcţie de deficitul de finanţare a cheltuielilor de exploatare, calculat pe baza documentelor prevăzute la art. 5 alin. (3) prezentate de operatorul aeroportului.
    (3) Sumele prevăzute la alin. (1) vor fi cuprinse în bugetul judeţului şi aprobate prin hotărâre a consiliului judeţean.
    (4) Ajutorul de stat se acordă sub formă de alocaţii bugetare.

    CAP. XI
    Controlul supracompensării
    ART. 17
    Pentru a evita o eventuală supracompensaţie, furnizorii de ajutor de stat fac verificări anuale ori se asigură că astfel de verificări sunt făcute pentru a se constata dacă beneficiarii au primit sau nu ceea ce este necesar pentru acoperirea pierderilor din exploatare şi obţinerea unui profit rezonabil pe durata perioadei de acordare a ajutorului de exploatare. Furnizorii trebuie să verifice dacă tranşele periodice stabilite ex ante nu au fost majorate în cursul perioadei pentru care se acordă ajutorul.

    ART. 18
    În situaţia în care se constată o supracompensaţie, furnizorul de ajutor de stat solicită beneficiarului să ramburseze cuantumul aferent acesteia, inclusiv dobânda de referinţă stabilită de Comisia Europeană aplicabilă României, conform procedurii descrise în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

    CAP. XII
    Transparenţă, raportare şi monitorizare
    ART. 19
    Textul schemei şi actul normativ pentru aprobarea schemei se publică integral pe pagina oficială de internet a Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi pe pagina fiecărui furnizor de ajutor de stat.

    ART. 20
    (1) Unităţile administrativ-teritoriale furnizoare de ajutor de stat transmit Consiliului Concurenţei rapoartele privind ajutoarele de stat acordate potrivit prezentei scheme, cu respectarea Ordinului preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 175/2007 pentru punerea în aplicare a Regulamentului privind procedurile de monitorizare a ajutoarelor de stat.
    (2) Furnizorii de ajutor de stat păstrează informaţiile aferente acordării ajutorului de stat prevăzut de prezenta schemă pe o perioadă de cel puţin 10 ani de la data acordării ultimului ajutor în cadrul acesteia.

    ART. 21
    Furnizorii de ajutor de stat transmit Consiliului Concurenţei orice informaţie solicitată cu privire la prezenta schemă de ajutor de stat.

    ART. 22
    Furnizorii de ajutor de stat vor monitoriza, potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr 77/2014, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările şi completările ulterioare, respectarea condiţiilor şi criteriilor de eligibilitate prevăzute în prezenta schemă pe toată durata de derulare a acesteia şi au obligaţia de a supraveghea permanent ajutoarele acordate, aflate în derulare şi de a dispune măsurile care se impun. În situaţia în care constată nerespectarea acestor condiţii şi criterii, furnizorii de ajutor de stat vor întreprinde demersurile necesare pentru recuperarea ajutorului acordat, inclusiv a dobânzilor aferente, calculate conform prevederilor legale în vigoare.

    ART. 23
    (1) Aeroporturile beneficiare ţin evidenţa specifică a ajutoarelor de stat primite în baza prezentei scheme, a unor scheme de minimis sau alte ajutoare de stat, din care să reiasă suma totală a ajutoarelor de stat şi a ajutoarelor de minimis primite, defalcate pe ani, pe furnizori, pe obiective, informaţii privind forma ajutoarelor (de minimis, scheme de ajutor de stat, ajutoare de stat individuale), precum şi baza legală prin care acestea au fost acordate.
    (2) Operatorii economici beneficiari ai prezentei scheme sunt obligaţi să arhiveze evidenţa specifică şi să o păstreze cel puţin 10 ani de la data acordării ultimei tranşe în baza prezentei scheme.

    ART. 24
    La cererea scrisă a Comisiei Europene, furnizorii de ajutor de stat transmit, prin Consiliul Concurenţei, toate informaţiile necesare pentru a stabili dacă prezenta schemă de ajutor de stat şi compensaţiile acordate în cadrul acesteia sunt conforme cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 651/2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu Piaţa comună în aplicarea art. 107 şi 108 din TFUE, cu modificările şi completările ulterioare.

    ART. 25
    (1) Administratorul schemei are obligaţia, conform prevederilor art. 29 din Regulamentul privind Registrul ajutoarelor de stat, pus în aplicare prin Ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 437/2016, de a încărca în Registrul electronic al ajutoarelor de stat acordate în România (RegAS) datele şi informaţiile referitoare la prezenta schemă de ajutor de stat într-un termen de maximum 5 (cinci) zile de la data intrării în vigoare a acesteia.
    (2) Contractele de finanţare, actele de acordare a ajutoarelor, plăţile, obligaţiile de recuperare a ajutoarelor şi rambursarea efectivă a respectivelor obligaţii, aferente acestei măsuri, se vor încărca de către furnizori în RegAS în termen de maximum 7 (şapte) zile de la data semnării contractului/actului sau a publicării acestora în Monitorul Oficial al României, după caz, respectiv de la data instituirii plăţilor, a obligaţiilor de recuperare sau a rambursării efective a respectivelor obligaţii.

    ART. 26
    Administratorul ajutorului de stat va asigura publicarea informaţiilor conform art. 9 alin. (1) lit. c) din Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piaţa internă în aplicarea art. 107 şi 108 din tratat, privind fiecare ajutor individual acordat în cadrul schemei de ajutor de stat care depăşeşte valoarea de 500.000 euro.

    -----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Altele, Alte Institutii, SCHEMĂ DE AJUTOR DE STAT din 5 martie 2019

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"

﻿ SCHEMĂ DE AJUTOR DE STAT din 5 martie 2019 de exploatare pentru aeroporturile regionale din România cu un trafic de maximum 200.000 de pasageri pe an

Comentarii

Atentie, Juristi!

SCHEMĂ DE AJUTOR DE STAT din 5 martie 2019 de exploatare pentru aeroporturile regionale din România cu un trafic de maximum 200.000 de pasageri pe an