Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
────────── Aprobată prin ORDINUL nr. 542 din 13 mai 2024, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 465 din 21 mai 2024.────────── CAP. I Introducere ART. 1 (1) Se instituie o schemă de ajutor de stat transparent, în baza secţiunii 4.10 „Ajutoarele pentru sistemele de termoficare şi de răcire centralizată“ din Comunicarea Comisiei - Orientări privind ajutorul de stat pentru climă, protecţia mediului şi energie 2022, denumită în continuare Comunicarea CEEAG 2022, bazată pe procedură de apel de proiecte cu depunere continuă, pentru sprijinirea investiţiilor în cogenerare de înaltă eficienţă în sectorul încălzirii centralizate. (2) Sprijinul acordat în cadrul acestei scheme se încadrează în sprijinul prevăzut de art. 10d din Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii şi de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului, ale cărei norme sunt stabilite de Comisia Europeană prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1.001 din 9 iulie 2020 de stabilire a unor norme detaliate de aplicare a Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte funcţionarea Fondului pentru modernizare care sprijină investiţiile în vederea modernizării sistemelor energetice şi a îmbunătăţirii eficienţei energetice a anumitor state membre. ART. 2 (1) Prezenta schemă este elaborată în conformitate cu prevederile Planului naţional de redresare şi rezilienţă (PNRR) şi ale Fondului pentru modernizare în conformitate cu prevederile art. 10d din Directiva 2003/87/CE şi contribuie la implementarea prevederilor specifice reglementărilor comunitare şi naţionale, precum şi a strategiilor şi politicilor comunitare şi naţionale în sectorul energetic şi al protecţiei mediului. (2) Prezenta schemă de ajutor de stat contribuie la implementarea prevederilor specifice din următoarele reglementări europene şi naţionale, precum şi din strategii şi politici naţionale: a) Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare şi rezilienţă; b) Directiva 2003/87/CE de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunităţii şi de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului, cu modificările şi completările ulterioare; c) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1.001 de stabilire a unor norme detaliate de aplicare a Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte funcţionarea Fondului pentru modernizare care sprijină investiţiile în vederea modernizării sistemelor energetice şi a îmbunătăţirii eficienţei energetice a anumitor state membre, cu modificările ulterioare; d) Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficienţa energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE şi 2010/30/UE şi de abrogare a Directivelor 2004/8/CE şi 2006/32/CE, denumită în continuare Directiva privind eficienţa energetică; e) Decizia Comisiei nr. 809/2021 de punere în aplicare a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă; f) Comunicarea Comisiei 2022/C 80/01 - Orientări privind ajutorul de stat pentru climă, protecţia mediului şi energie 2022, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 18.02.2022; g) Decizia Comisiei SA.101723 (2022/N) - România - Ajutor pentru investiţii privind centrală de cogenerare cu gaze naturale în reţeaua de termoficare din 30 septembrie 2022 cu modificările din Decizia Comisiei C(2024) 1551 final - Amendament la SA.101723 care susţine investiţiile în centrale de cogenerare de înaltă eficienţă care utilizează gaze naturale în reţelele de termoficare; h) Recomandarea Comisiei nr. 2003/361/EC - definirea microîntreprinderilor şi a întreprinderilor mici şi mijlocii din 6 mai 2003; i) Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; j) Legea serviciului public de alimentare cu energie termică nr. 325/2006, republicată, cu completările ulterioare; k) Legea nr. 121/2014 privind eficienţa energetică, cu modificările şi completările ulterioare; l) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 60/2022 privind stabilirea cadrului instituţional şi financiar de implementare şi gestionare a fondurilor alocate României prin Fondul pentru modernizare, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, aprobată cu completări prin Legea nr. 376/2003; m) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările şi completările ulterioare; n) Hotărârea Guvernului nr. 163/2004 privind aprobarea Strategiei naţionale în domeniul eficienţei energetice; o) Hotărârea Guvernului nr. 203/2019 privind aprobarea Planului naţional de acţiune în domeniul eficienţei energetice IV; p) Hotărârea Guvernului nr. 1.076/2021 pentru aprobarea Planului naţional integrat în domeniul energiei şi schimbărilor climatice 2021-2030; q) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului instituţional şi financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului naţional de redresare şi rezilienţă necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 178/2022, cu modificările şi completările ulterioare. CAP. II Definiţii ART. 3 În sensul prezentei scheme, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii: a) întreprindere - una sau mai multe entităţi juridice care formează o singură unitate economică, conform Comunicării Comisiei privind noţiunea de ajutor de stat astfel cum este menţionată la articolul 107 alineatul (1) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene*1). Mai multe entităţi vor fi considerate o singură întreprindere dacă este îndeplinită una dintre condiţiile enumerate la art. 3 pct. 3 din anexa I la Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piaţa internă în aplicarea articolelor 107 şi 108 din tratat, cu modificările şi completările ulterioare; *1) Potrivit paragrafului nr. 11 din Comunicarea Comisiei privind noţiunea de ajutor de stat astfel cum este menţionată la articolul 107 alineatul (1) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (2016/C 262/01), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 262/19.07.2016. b) întreprinderi mici şi mijlocii - potrivit definiţiei IMM-urilor, dată de Recomandarea Comisiei - definirea microîntreprinderilor şi a întreprinderilor mici şi mijlocii din 6 mai 2003 (2003/361/EC); c) întreprindere mică cu capitalizare medie - o întreprindere care nu este IMM şi al cărei număr de angajaţi, calculat în conformitate cu art. 3-6 din anexa I la Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piaţa internă în aplicarea articolelor 107 şi 108 din tratat, nu este mai mare de 499 de persoane şi a cărei cifră de afaceri anuală nu este mai mare de 100 de milioane EUR sau al cărei bilanţ anual nu este mai mare de 86 de milioane EUR; d) întreprindere mare - întreprinderea care are mai mult de 250 de angajaţi şi a cărei cifră de afaceri anuală depăşeşte 50 de milioane EUR şi/sau al cărei bilanţ anual total depăşeşte 43 de milioane EUR; e) subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor - sectoarele municipiului Bucureşti sau alte subdiviziuni ale municipiilor ale căror delimitare şi organizare se stabilesc prin lege; f) unităţile administrativ-teritoriale - comune, oraşe, municipii şi judeţe; g) furnizorul de ajutor - Ministerul Energiei; h) ajutor de stat - avantaj economic acordat din surse sau resurse de stat ori gestionate de stat, sub orice formă, care denaturează sau ameninţă să denatureze concurenţa prin favorizarea anumitor întreprinderi sau sectoare de producţie, în măsura în care acesta afectează schimburile comerciale dintre statele membre; i) data acordării ajutorului de stat - data la care dreptul legal de a primi ajutorul este conferit beneficiarului, în conformitate cu regimul juridic naţional aplicabil, indiferent de data la care ajutorul se plăteşte întreprinderii respective; j) intensitatea ajutorului - valoarea brută a ajutorului exprimată ca procent din costurile eligibile, înainte de deducerea impozitelor sau a altor taxe. Ajutoarele care pot fi plătite în mai multe tranşe trebuie calculate la valoarea lor în momentul acordării. Intensitatea ajutorului se calculează pentru fiecare beneficiar; k) efect stimulativ - ajutorul poate fi considerat ca facilitând o activitate economică numai dacă are un efect de stimulare. Un efect de stimulare are loc atunci când ajutorul îl determină pe beneficiar să îşi schimbe comportamentul, să se angajeze într-o activitate economică suplimentară sau într-o activitate economică mai ecologică, pe care nu le-ar desfăşura fără ajutor sau le-ar desfăşura într-o manieră restrânsă sau diferită. Ajutorul nu trebuie să suporte costurile unei activităţi pe care beneficiarul ajutorului le-ar suporta oricum şi nu trebuie să compenseze riscul comercial normal al unei activităţi economice. Dovada unui efect de stimulare presupune identificarea scenariului factual şi a scenariului contrafactual probabil, în absenţa ajutorului; l) demararea lucrărilor - primul angajament ferm (de exemplu, de a comanda echipamente sau de a începe construcţia) care face o investiţie ireversibilă. Cumpărarea de terenuri şi lucrări pregătitoare, cum ar fi obţinerea autorizaţiilor şi efectuarea studiilor preliminare de fezabilitate, nu sunt considerate demarare a lucrărilor. În cazul preluărilor de întreprinderi, „demararea lucrărilor“ înseamnă data de achiziţionare a activelor direct legate de unitatea preluată; m) cogenerare sau producere combinată de energie electrică şi energie termică, CHP - producerea simultană, în acelaşi proces, a energiei termice şi a energiei electrice şi/sau mecanice conform definiţiei prevăzute la art. 2 pct. 30 din Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficienţa energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE şi 2010/30/UE şi de abrogare a Directivelor 2004/8/CE şi 2006/32/CE; n) încălzire centralizată sau răcire centralizată - încălzire centralizată sau răcire centralizată în sensul definiţiei prevăzute la art. 2 pct. 19 din Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European şi a Consiliului; o) sisteme de termoficare şi/sau de răcire centralizată - instalaţii de producere a încălzirii şi/sau a răcirii şi reţele de stocare şi de distribuţie a energiei termice, care cuprind atât reţeaua primară de transport, cât şi reţeaua secundară de conducte, pentru furnizarea de căldură sau răcire consumatorilor. Menţionarea încălzirii centralizate trebuie interpretată ca referindu-se la sistemele de termoficare şi/sau răcire centralizată, în funcţie de modul în care reţelele furnizează încălzire sau răcire, în comun sau separat; p) cogenerare de înaltă eficienţă - cogenerarea care îndeplineşte criteriile definiţiei privind cogenerarea de înaltă eficienţă, conform art. 2 pct. 34 din Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficienţa energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE şi 2010/30/UE şi de abrogare a Directivelor 2004/8/CE şi 2006/32/CE; q) zone asistate - zonele desemnate prin harta naţională a ajutoarelor de stat regionale pentru perioada 2021-2027, în aplicarea art. 107 alin. (3) lit. a) şi c) din tratat; r) energie termică utilă - energia termică produsă în vederea satisfacerii unei cereri justificabile economic de energie termică pentru procesele de încălzire sau de răcire. Cerere justificabilă economic - cererea care nu depăşeşte necesarul de energie termică pentru procesele de încălzire/răcire şi care, în absenţa cogenerării, ar fi satisfăcută în condiţii de piaţă prin alte procese de producere a energiei termice decât cogenerarea; s) modernizare - lucrările de reconstrucţie şi renovare a unei instalaţii/centrale pentru a produce energie în cogenerare de înaltă eficienţă, în cazul în care operaţiunea se referă la părţi considerabile ale centralei, precum şi prelungirea duratei de viaţă a acesteia. În cadrul prezentei scheme, modernizarea nu se referă la operaţiunile privind mentenanţa şi înlocuirea unor componente mai mici ale instalaţiei, lucrări care se fac în mod normal în timpul perioadei de exploatare; t) construirea - construirea de noi capacităţi de producere a energiei electrice şi termice în cogenerare de înaltă eficienţă; u) programe-cheie - grupare a domeniilor de investiţii prin care sunt sprijinite sectoarele prioritare selectate de Ministerul Energiei, în baza strategiilor naţionale energetice, pentru a primi sprijin financiar din Fondul pentru modernizare. CAP. III Obiectivul schemei ART. 4 (1) Sprijinul financiar în cadrul prezentei scheme este acordat pentru investiţii în cogenerare de înaltă eficienţă, potrivit prevederilor secţiunii 4.10 - Ajutoarele pentru sistemele de termoficare şi de răcire centralizată din Comunicarea CEEAG 2022. Sprijinul financiar este destinat atingerii obiectivelor asumate de România în cadrul PNRR - componenta Energie, măsura de investiţii Dezvoltarea de capacităţi de producţie pe gaz, flexibile şi de înaltă eficienţă, pentru cogenerarea de energie electrică şi termică (CHP) în sectorul încălzirii centralizate, în vederea atingerii unei decarbonizări profunde, respectiv în cadrul Fondului pentru modernizare în România - Programul-cheie 5: Cogenerare de înaltă eficienţă şi modernizarea reţelelor de termoficare - Sprijin pentru modernizarea şi realizarea de centrale în cogenerare de înaltă eficienţă şi pentru modernizarea reţelelor de termoficare, domeniul de investiţii 5.1 - Suport pentru sprijinirea investiţiilor de cogenerare de înaltă eficienţă, prin investiţii în unităţi de producţie a energiei electrice şi termice în cogenerare de înaltă eficienţă, prin folosirea gazului natural, pregătite pentru amestec cu gazele regenerabile/cu emisii reduse, inclusiv hidrogen verde, oferind centralelor posibilitatea să atingă pe durata de viaţă economică pragul de maximum 250 g CO_2 eq/KWh, fiind obligatorie respectarea randamentului global brut de minimum 80%. Unităţile de producţie fiind flexibile din punctul de vedere al volumului de gaze regenerabile (inclusiv hidrogen), ce va fi utilizat pe parcursul duratei de viaţă economică a investiţiei, asigură evitarea efectului de blocare (lock-in). Având în vedere că gazul natural reprezintă un combustibil de tranziţie, pentru contribuţia la ţintele asumate privind decarbonarea economiei, în selecţia proiectelor ce vor primi ajutor de stat în temeiul prezentei scheme se vor puncta suplimentar componentele investiţionale care vizează captarea şi stocarea dioxidului de carbon (CCS) şi/sau captarea şi utilizarea dioxidului de carbon (CCU), precum şi utilizarea de echipamente hydrogen ready. Criteriile de selecţie aplicate proiectelor asigură conformitatea cu Ghidul tehnic „a nu prejudicia în mod semnificativ“ (2021/C58/01), în special condiţiile stabilite în anexa III la acesta. De asemenea, conform prevederilor PNRR, investiţiile propuse vor înlocui cel puţin aceeaşi capacitate a unor centrale de generare a energiei electrice şi/sau termice cu emisii semnificativ mai mari de dioxid de carbon (cum ar fi cele pe cărbune, lignit sau petrol), ducând la o scădere semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) şi contribuind la atingerea obiectivului climatic al Uniunii pentru 2030 şi a obiectivului privind neutralitatea climatică până în 2050. Conform abordării strategice asumate prin reforma 4 - Dezvoltarea unui cadru legislativ şi de reglementare favorabil tehnologiilor viitorului, în special hidrogen şi soluţii de stocare din PNRR, prin elaborarea strategiei naţionale a hidrogenului şi a planului de acţiune se vor pune bazele cadrului legislativ şi de reglementare pentru instalarea noilor aparate şi echipamente (precum centrale/cazane etc.) pregătite pentru hidrogen. Totodată, pentru atingerea ţintelor asumate prin PNIESC 2021-2030 privind energia şi clima pentru 2030 şi o economie a Uniunii neutră din punct de vedere climatic până în 2050, în paralel cu crearea de noi capacităţi de producţie a energiei electrice cu emisii reduse de carbon, pentru decarbonarea industriei se vor implementa cele mai bune tehnologii disponibile de reducere a emisiilor, precum şi transformarea substanţială a proceselor tehnologice, inclusiv prin soluţii pentru captarea şi stocarea carbonului şi creşterea eficienţei energetice în industrie. (2) Punerea în funcţiune a unităţilor de cogenerare flexibile şi de înaltă eficienţă în sistemul încălzirii centralizate în cadrul prezentei scheme ce va fi notificată la Comisia Europeană are în vedere conformitatea cu orientările tehnice oferite în Comunicarea Comisiei - Orientări tehnice privind aplicarea principiului de „a nu prejudicia în mod semnificativ“ în temeiul Regulamentului privind Mecanismul de redresare şi rezilienţă (2021/C 58/01). (3) Scopul implementării prezentei scheme este realizarea următoarelor obiective: a) o economie mai eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologică şi mai competitivă, conducând la dezvoltarea durabilă, care se bazează, printre altele, pe un nivel înalt de protecţie şi pe îmbunătăţirea calităţii mediului, ca parte a Strategiei Europa 2020; b) atingerea unei decarbonări adânci, în linie cu obiectivele Pactului ecologic european ca strategie de creştere sustenabilă a Europei, combaterea schimbărilor climatice, în concordanţă cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris şi obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU. CAP. IV Necesitatea implementării schemei ART. 5 (1) Implementarea prezentei schemei de ajutor de stat conduce la realizarea următoarelor obiective: a) economii în consumul de combustibili/energie primară prin procese de cogenerare de înaltă eficienţă; b) reducerea emisiilor rezultate din arderea cărbunilor, dar şi din combustia gazului natural; c) producerea energiei în regim de cogenerare de înaltă eficienţă; d) capacităţi de producţie pregătite pentru utilizarea amestecului de gaz natural cu gaze regenerabile, cu emisii reduse de gaze cu efect de seră; e) creşterea rezilienţei şi stabilităţii Sistemului electroenergetic naţional (SEN) prin asigurarea de capacităţi flexibile. (2) Prin realizarea acestor proiecte se urmăreşte creşterea cu aproximativ 300 MW a puterii instalate în cogenerare în sistemul încălzirii centralizate în cadrul PNRR, respectiv cu aproximativ 200 MW în cadrul Fondului pentru modernizare. CAP. V Domeniul de aplicare ART. 6 (1) Schema de ajutor de stat se adresează întreprinderilor care produc energie electrică şi termică în cogenerare (CHP) în sistemul încălzirii centralizate (întreprinderi mari, mijlocii sau mici) şi unităţilor administrativ-teritoriale/ subdiviziunilor administrativ-teritoriale care au depus la Ministerul Energiei, în calitate de furnizor al ajutorului de stat, cereri de finanţare pentru acordarea ajutorului de stat înaintea demarării lucrărilor, conform cerinţelor din Ghidul solicitantului. (2) Prezenta schemă se aplică pentru proiectele care propun ca acţiuni construirea/modernizarea centralelor electrice de cogenerare de înaltă eficienţă, prin folosirea gazului natural, pregătite pentru amestec cu gazele regenerabile/cu emisii reduse, inclusiv hidrogen verde, oferind centralelor posibilitatea să atingă pe durata de viaţă economică pragul de maximum 250 g CO_2 eq/KWh. (3) Prezenta schemă se aplică numai pentru capacităţile nou-instalate sau modernizate pentru sursa de finanţare din PNRR. Sursa de finanţare din Fondul pentru modernizare se aplică numai pentru capacităţile nou-instalate. Noua unitate de cogenerare trebuie să asigure economii globale de energie primară în comparaţie cu producerea separată de energie termică şi de energie electrică, astfel cum se prevede în Directiva 2012/27/UE. (4) Furnizorul ajutorului de stat în temeiul prezentei scheme este Ministerul Energiei. ART. 7 În cadrul acestei scheme, nu se acordă sprijin financiar pentru sectoarele: a) proiectării şi fabricării de produse, de maşini sau de mijloace de transport ecologice menite să funcţioneze cu mai puţine resurse naturale, nici măsurilor adoptate în uzine sau în alte unităţi de producţie în scopul ameliorării siguranţei sau a igienei; b) ajutoarelor de stat pentru cercetare, dezvoltare şi inovare care fac obiectul normelor stabilite în Comunicarea Comisiei - Cadrul pentru ajutoarele de stat pentru cercetare, dezvoltare şi inovare; c) ajutoarelor de stat pentru îmbunătăţirea biodiversităţii reglementate de alte norme privind ajutoarele de stat (şi anume normele privind prestarea de servicii de interes economic general, privind ajutoarele de stat în sectorul agricol); d) ajutoarelor de stat pentru energia nucleară. CAP. VI Beneficiarii ART. 8 Potenţialii beneficiari sunt: a) întreprinderile care produc energie electrică şi termică în cogenerare în sistemul încălzirii centralizate: întreprinderi mari, mijlocii sau mici; b) unităţi administrativ-teritoriale/subdiviziuni administrativ-teritoriale definite conform prevederilor legale în vigoare. ART. 9 Beneficiarii pot depune proiecte numai individual. CAP. VII Condiţii de eligibilitate a beneficiarilor ART. 10 Beneficiarii schemei, în funcţie de tipul acestora (întreprindere sau unitate administrativ-teritorială) trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii: a) au personalitate juridică, sunt legal constituiţi în conformitate cu legislaţia specifică din statul membru a cărui naţionalitate o deţin; b) sunt întreprinderi care produc energie electrică şi termică în cogenerare în sistemul încălzirii centralizate, derulând activităţi economice eligibile din sectoare aferente secţiunii D - Producţia de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, definită conform codificării CAEN din Ordinul preşedintelui Institutului Naţional de Statistică nr. 337/2007 privind actualizarea Clasificării activităţilor din economia naţională - CAEN, cu excepţia sectoarelor şi obiectivelor prevăzute la art. 7; c) nu sunt în stare de insolvenţă conform prevederilor Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 46/2013 privind criza financiară şi insolvenţa unităţilor administrativ-teritoriale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 35/2016, după caz; d) nu sunt în stare de faliment, lichidare, nu au afacerile conduse de un administrator judiciar sau activităţile lor comerciale nu sunt suspendate ori nu fac obiectul unui aranjament cu creditorii sau nu sunt într-o situaţie similară cu cele anterioare, reglementată prin lege, ori nu fac obiectul unei proceduri legale pentru declararea lor în stare de faliment, lichidare sau pentru conducerea afacerilor de un administrator judiciar; e) şi-au îndeplinit obligaţiile de plată a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor de asigurări sociale către bugetele componente ale bugetului general consolidat; f) nu fac obiectul unui ordin de recuperare neexecutat în urma unei decizii anterioare a Consiliului Concurenţei, a Comisiei Europene sau a altui furnizor/administrator de ajutor de stat, prin care un ajutor de stat a fost declarat ilegal şi incompatibil cu piaţa internă; g) nu sunt întreprinderi în dificultate, astfel cum sunt definite în Orientările Comisiei privind ajutoarele de stat pentru salvarea şi restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate (2014/C 249/01). CAP. VIII Condiţii de eligibilitate a proiectelor ART. 11 Condiţiile de eligibilitate a proiectelor sunt următoarele: a) proiectul este implementat pe teritoriul României; b) proiectul finanţat din PNRR trebuie să vizeze acţiuni pentru construirea/modernizarea de unităţi de producţie a energiei electrice şi termice în cogenerare de înaltă eficienţă, prin folosirea gazului natural, pregătite pentru amestec cu gazele regenerabile/cu emisii reduse, inclusiv hidrogen verde, oferind centralelor posibilitatea să atingă pe durata de viaţă economică pragul de maximum 250 g CO_2 eq/KWh, iar randamentul global brut trebuie să fie de minimum 80%; c) proiectul finanţat din Fondul pentru modernizare trebuie să vizeze acţiuni pentru construirea de noi unităţi de producţie a energiei electrice şi termice în cogenerare de înaltă eficienţă, prin folosirea gazului natural, pregătite pentru amestec cu gazele regenerabile/cu emisii reduse, inclusiv hidrogen verde, oferind centralelor posibilitatea să atingă pe durata de viaţă economică pragul de maximum 250 g CO_2 eq/KWh, iar randamentul global brut trebuie să fie de minimum 80%; d) proiectul respectă principiul „efectului stimulativ“ conform prevederilor din Orientările privind ajutoarele de stat pentru climă, protecţia mediului şi energie pentru 2022; e) perioada de implementare a proiectului se încadrează în perioada de eligibilitate a cheltuielilor, respectiv activităţile considerate „demararea lucrărilor“ se încadrează între data depunerii cererii de finanţare şi data preconizată de finalizare, dar nu mai târziu de 30.06.2026 în cazul proiectelor aferente PNRR, respectiv nu mai târziu de 31.12.2030 în cazul proiectelor promovate la finanţare din Fondul pentru modernizare; f) investiţia/investiţiile din cadrul proiectului nu a/nu au mai beneficiat de finanţare din fonduri publice, cu excepţia studiilor preliminare - studiul de prefezabilitate, analiza geotopografică, studiul de fezabilitate, proiect tehnic, detalii de execuţie, dacă nu sunt solicitate pentru finanţare prin prezenta schemă; g) potenţialii beneficiari de ajutor de stat, la momentul depunerii cererii de finanţare, semnează şi depun o declaraţie pe propria răspundere prin care se angajează că până la data de 31.12.2049 fie vor implementa componentele investiţionale care vizează captarea şi stocarea dioxidului de carbon (CSC) şi/sau captarea şi utilizarea dioxidului de carbon (CUC), fie vor înlocui gazele naturale cu gaze din surse regenerabile sau cu gaze cu emisii scăzute de dioxid de carbon, fie vor închide centrala. CAP. IX Bugetul schemei şi numărul estimat de beneficiari ART. 12 (1) Bugetul total estimat al schemei este compus din echivalentul în lei al sumei de 388.050.000 euro (echivalentul în lei la cursul de 4,9195 lei/euro*2)), din care 298.500.000 euro fonduri europene asigurate prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă în cadrul Planului naţional de redresare şi rezilienţă - componenta C.6 Energie şi 89.550.000 euro fonduri naţionale prin aplicarea procentului de supracontractare de 30%, în temeiul prevederilor art. 24 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului instituţional şi financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului naţional de redresare şi rezilienţă necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 178/2022, cu modificările şi completările ulterioare, la care se adaugă echivalentul în lei al sumei de 361.950.000 euro*3), care reprezintă fonduri publice asigurate prin Fondul pentru modernizare, fiind defalcat astfel: *2) Cursul mediu de schimb de 4,9195 lei prevăzut în Acordul de tip operaţional între Comisia Europeană şi România, semnat în data de 25 mai 2022. *3) Se va utiliza un curs de schimb euro-leu (InforEuro) din luna anterioară lansării apelului de proiecte.
┌────┬───────────────┬─────────────────┐
│ │Buget aferent │Buget din Fondul │
│Anul│PNRR │pentru │
│ │(euro) │modernizare │
│ │ │(euro) │
├────┼───────────────┼─────────────────┤
│2022│104.000.000 │- │
├────┼───────────────┼─────────────────┤
│2023│143.000.000 │- │
├────┼───────────────┼─────────────────┤
│2024│141.050.000 │8.950.000 │
├────┼───────────────┼─────────────────┤
│ │Total PNRR: │ │
│ │388.050.000 │ │
├────┼───────────────┼─────────────────┤
│2025│- │88.250.000 │
├────┼───────────────┼─────────────────┤
│2026│- │88.250.000 │
├────┼───────────────┼─────────────────┤
│2027│- │88.250.000 │
├────┼───────────────┼─────────────────┤
│2028│- │88.250.000 │
├────┼───────────────┼─────────────────┤
│ │Total Fondul │ │
│ │pentru │361.950.000 │
│ │modernizare │ │
├────┴───────────────┴─────────────────┤
│Buget total schemă după modificare: │
│750.000.000 euro │
└──────────────────────────────────────┘
NOTĂ: Sumele neutilizate într-un an vor fi reportate pentru anul viitor. Dacă proiectele depuse permit utilizarea sumelor din anii următori, bugetul este utilizat în avans. Cheltuielile pentru asistenţa tehnică aferentă derulării de către Ministerul Energiei a acestei măsuri de investiţii sunt cuprinse în bugetul alocat măsurii de investiţii I.3 PNRR (300.000.000 euro) şi sunt în valoare de 1.500.000 euro. (2) Pentru sursa de finanţare din PNRR, alocarea bugetară şi operaţiunile financiare derulate în vederea utilizării fondurilor prevăzute la alin. (1) se fac în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 124/2021, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 178/2022, cu modificările şi completările ulterioare, iar pentru sursa de finanţare din Fondul pentru modernizare alocarea bugetară şi operaţiunile financiare se fac în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 60/2022, aprobată cu completări prin Legea nr. 376/2023. ART. 13 Numărul de beneficiari de ajutor de stat în cadrul prezentei scheme este estimat la 9, cu încadrarea în limita bugetului alocat. CAP. X Durata ART. 14 Prezenta schemă se aplică până la data de 30.06.2024 pentru sursa de finanţare din PNRR şi începând cu data publicării ordinului de aprobare a schemei de ajutor de stat în Monitorul Oficial al României, Partea I, sub condiţia suspensivă de acordare a ajutorului de stat, după adoptarea deciziei de plată a Comisiei Europene conform Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2020/1.001 de stabilire a unor norme detaliate de aplicare a Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, şi până la data de 31.12.2028 pentru sursa de finanţare din Fondul pentru modernizare. CAP. XI Modalitatea de acordare a ajutorului de stat ART. 15 Măsurile de sprijin acordate întreprinderilor pentru realizarea de investiţii constau în acordarea de alocări financiare nerambursabile din fonduri europene din PNRR/Fondul pentru modernizare şi fonduri naţionale. CAP. XII Valoarea maximă a finanţării nerambursabile (intensitatea ajutorului de stat) ART. 16 Diferenţa până la valoarea totală a proiectului se acoperă de către beneficiar. Acesta trebuie să aducă o contribuţie financiară pentru restul costurilor eligibile, fie din resurse personale, fie din surse atrase, sub o formă care să nu facă obiectul niciunui ajutor de stat/de minimis. CAP. XIII Cheltuielile eligibile ART. 17 (1) Costul eligibil este costul net suplimentar care trebuie determinat comparând profitabilitatea scenariului factual cu cea a scenariului contrafactual. Pentru determinarea deficitului de finanţare în astfel de cazuri, solicitantul finanţării trebuie să prezinte în cererea de finanţare o cuantificare, pentru scenariul factual şi scenariul contrafactual credibil, a tuturor costurilor şi veniturilor principale, a costului mediu ponderat estimat al capitalului (CMPC) beneficiarilor pentru actualizarea fluxurilor de numerar viitoare, precum şi a valorii actualizate nete (VAN) pentru scenariile factuale şi contrafactuale, pe durata de viaţă a proiectului. Costul suplimentar net tipic se determină ca diferenţa dintre valoarea actualizată netă (VAN) pentru scenariul factual şi pentru scenariul contrafactual pe durata de viaţă a proiectului în conformitate cu prevederile Comunicării CEEAG 2022. (2) Pentru finanţarea din PNRR, costurile eligibile sunt stabilite prin raportare la veniturile şi costurile economice (inclusiv costurile de investiţie şi de exploatare) aferente proiectului care beneficiază de ajutor şi cele aferente proiectului din scenariul contrafactual pe care beneficiarul ajutorului l-ar realiza în mod credibil în absenţa ajutorului, pentru cele 3 scenarii de referinţă: - instalaţie nouă de cogenerare de înaltă eficienţă, în sectorul încălzirii centralizate, prin folosirea gazului natural, pregătită pentru amestec cu gazele regenerabile/cu emisii reduse de carbon, inclusiv hidrogen verde, fără să depăşească pe durata de viaţă economică pragul de maximum 250 g CO_2 eq/KWh, iar randamentul global brut trebuie să fie de minimum 80%; – modernizarea unei instalaţii de cogenerare pentru a funcţiona în cogenerare de înaltă eficienţă, în sectorul încălzirii centralizate, prin folosirea gazului natural, pregătită pentru amestec cu gazele regenerabile/cu emisii reduse de carbon, inclusiv hidrogen verde, fără să depăşească pe durata de viaţă economică pragul de maximum 250 g CO_2 eq/KWh, iar randamentul global brut trebuie să fie de minimum 80%; – modernizarea unei instalaţii de producere energie electrică pentru a funcţiona în cogenerare de înaltă eficienţă, prin folosirea gazului natural, pregătită pentru amestec cu gazele regenerabile/cu emisii reduse de carbon, inclusiv hidrogen verde, fără să depăşească pe durata de viaţă economică pragul de maximum 250 g CO_2 eq/KWh, iar randamentul global brut trebuie să fie de minimum 80%. (3) Pentru finanţarea din Fondul pentru modernizare, costurile eligibile sunt stabilite prin raportare la veniturile şi costurile economice (inclusiv costurile de investiţie şi de exploatare) aferente proiectului care beneficiază de ajutor şi cele aferente proiectului din scenariul contrafactual pe care beneficiarul ajutorului l-ar realiza în mod credibil în absenţa ajutorului, pentru scenariul de referinţă: - instalaţie nouă de cogenerare de înaltă eficienţă, în sectorul încălzirii centralizate, prin folosirea gazului natural, pregătită pentru amestec cu gazele regenerabile/cu emisii reduse de carbon, inclusiv hidrogen verde, fără să depăşească pe durata de viaţă economică pragul de maximum 250 g CO_2 eq/KWh, iar randamentul global brut trebuie să fie de minimum 80%. (4) Valoarea ajutorului de stat este 100% din costul net suplimentar (deficitul de finanţare), care trebuie determinat comparând profitabilitatea scenariului factual cu cea a scenariului contrafactual. (5) Deficitul de finanţare şi intensitatea ajutorului variază în funcţie de ipotezele parametrilor-cheie, cum ar fi veniturile şi costurile prognozate. Furnizorul ajutorului de stat va monitoriza ajutorul acordat în conformitate cu prevederile acestei scheme de ajutor de stat pentru a nu fi depăşită intensitatea maximă admisă de 100% din deficitul de finanţare. (6) Metodologia de calcul al costurilor de investiţii eligibile este prezentată în anexa care face parte integrantă din prezenta schemă. (7) Ulterior încheierii contractului de finanţare, beneficiarul nu va mai putea primi finanţări din alte surse publice pentru aceleaşi cheltuieli eligibile ale proiectului, sub sancţiunea rezilierii contractului de finanţare şi a returnării sumelor rambursate. CAP. XIV Efectul stimulativ ART. 18 (1) Prezenta schemă se aplică numai ajutoarelor care au efect stimulativ conform prevederilor art. 3 lit. k) din prezenta schemă. (2) Se consideră că ajutoarele au efect stimulativ dacă solicitantul adresează Ministerului Energiei cererea de finanţare, iar Ministerul Energiei transmite solicitantului adresa de declarare a eligibilităţii proiectului înainte de demararea lucrărilor la proiectul respectiv. (3) Cererea conţine cel puţin următoarele informaţii: 1. denumirea întreprinderii şi dimensiunea acesteia; 2. descrierea proiectului sau a activităţii, inclusiv data începerii şi a finalizării/încheierii acestuia; 3. locul de realizare/desfăşurare a proiectului; 4. lista costurilor proiectului; 5. tipul de ajutor - grant şi valoarea finanţării publice necesare pentru proiect. (4) Dacă lucrările încep anterior îndeplinirii condiţiilor prevăzute la alin. (2), întregul proiect nu va mai fi eligibil pentru ajutor. CAP. XV Reguli privind cumulul ajutoarelor de stat ART. 19 (1) Pentru acelaşi beneficiar şi aceleaşi cheltuieli eligibile, ajutorul investiţional acordat prin prezenta schemă nu se poate cumula cu niciun alt ajutor de stat investiţional acordat, inclusiv ajutor de minimis. (2) Respectarea regulilor privind cumulul ajutoarelor de stat se verifică pe baza declaraţiei solicitantului şi folosind mijloacele tehnice şi bazele de date disponibile. (3) Furnizorul de ajutor de stat va monitoriza ajutoarele acordate potrivit prevederilor prezentei scheme pentru a nu depăşi intensitatea maximă admisă de 100% din deficitul de finanţare. CAP. XVI Modalitatea de derulare a schemei ART. 20 (1) Furnizorul ajutorului de stat lansează procedura de apel de proiecte cu depunere continuă pentru selecţia proiectelor ce vor beneficia de finanţare sub condiţia suspensivă de acordare a ajutorului de stat, după adoptarea deciziei de plată a Comisiei Europene conform Regulamentului de punere în aplicare 2020/1.001 de stabilire a unor norme detaliate de aplicare a Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European şi a Consiliului. (2) Ministerul Energiei nu poate fi considerat răspunzător pentru vreun prejudiciu în cazul schimbării anumitor condiţii după emiterea deciziei de aprobare a prezentei scheme. Beneficiarii din cadrul acestui apel de proiecte îşi asumă întreaga răspundere în raport cu eventualele prejudicii pe care le-ar putea suferi în situaţia descrisă. De asemenea, beneficiarii îşi asumă riscurile ce pot decurge cu privire la cheltuielile efectuate în vederea pregătirii şi implementării acestor proiecte în vederea atingerii rezultatelor preconizate. (3) Furnizorul de ajutor acordă ajutorul de stat după ce verifică, pe baza cererii de finanţare depuse de întreprinderea solicitantă, îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate şi de selecţie specificate prevăzute pentru sprijinirea investiţiilor în cogenerare de înaltă eficienţă, inclusiv a celor care vizează gradul de maturitate al proiectelor, fezabilitatea acestora şi condiţiile de implementare care oferă asigurarea finalizării investiţiilor în termenele stabilite. (4) Alocările specifice de ajutoare pot fi acordate în cadrul acestei scheme de ajutor de stat numai după emiterea deciziei Comisiei Europene de autorizare a schemei. CAP. XVII Reguli privind publicarea, informarea, raportarea şi monitorizarea ajutoarelor de stat ART. 21 Textul schemei, precum şi textul actului normativ pentru aprobarea schemei se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi pe pagina web dedicată a Ministerului Energiei. ART. 22 Beneficiarii vor asigura vizibilitatea fondurilor din partea Uniunii Europene, inclusiv, atunci când este cazul, afişând emblema Uniunii şi o declaraţie de finanţare corespunzătoare cu următorul conţinut: „finanţat de Uniunea Europeană - NextGenerationEU“, precum şi prin oferirea de informaţii specifice coerente, concrete şi proporţionale unor categorii de public diverse, care includ mass-media şi publicul larg, cu respectarea prevederilor Manualului de identitate vizuală a PNRR elaborat de către Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, respectiv ale Manualului de identitate vizuală pentru Fondul pentru modernizare elaborat de către Ministerul Energiei pentru proiectele finanţate prin Fondul pentru modernizare. ART. 23 Beneficiarii sunt obligaţi să raporteze, în conformitate cu prevederile contractului de finanţare, stadiul realizării lucrărilor, precum şi să furnizeze alte informaţii suplimentare, la cererea furnizorului de ajutor de stat. ART. 24 (1) Furnizorul de ajutor de stat este obligat să păstreze toate informaţiile referitoare la ajutoarele acordate în cadrul schemei, documentele justificative aferente ajutorului de stat acordat, pentru o perioadă de 10 ani începând de la data acordării ultimului ajutor, dar nu mai puţin de o perioadă care expiră după 5 ani de la închiderea PNRR, iar pentru Fondul pentru modernizare este obligat să păstreze, pentru o perioadă de 10 ani de la data încheierii exerciţiului financiar în cursul căruia au fost întocmite, pentru orice proiect individual sau schemă multianuală finanţată din Fondul pentru modernizare, toate documentele şi informaţiile justificative privind plăţile sau cheltuielile efectuate, respectiv 50 de ani, în cazul statelor de salarii, în sensul art. 16 alin. (1) şi (2) din Regulamentul (UE) 2020/1.001, pentru a stabili dacă sunt respectate toate condiţiile prevăzute în decizia de autorizare a Comisiei Europene a schemei de ajutor de stat. (2) Beneficiarii ajutorului de stat sunt obligaţi să păstreze, pentru o perioadă de 10 ani începând de la data ultimului ajutor acordat în cadrul schemei, toate documentele necesare şi să ţină o evidenţă specifică a ajutoarelor de care au beneficiat conform prezentei scheme, unor scheme de minimis sau alte ajutoare de stat prin care s-a finanţat investiţia în cauză, din care să reiasă suma totală a ajutoarelor de stat şi a ajutoarelor de minimis primite, defalcate pe ani, pe furnizori, pe obiective, informaţii privind forma ajutoarelor, de minimis, scheme de ajutor de stat, ajutoare de stat individuale, precum şi baza legală prin care acestea au fost acordate. ART. 25 Furnizorul de ajutor de stat transmite Consiliului Concurenţei orice informaţie solicitată cu privire la prezenta schemă de ajutor de stat. ART. 26 Furnizorul de ajutor de stat transmite Consiliului Concurenţei raportări anuale cu privire la implementarea schemei în conformitate cu Regulamentul privind procedurile de monitorizare a ajutoarelor de stat, pus în aplicare prin Ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 441/2022 pentru punerea în aplicare a Regulamentului privind procedurile de monitorizare a ajutoarelor de stat şi de minimis. ART. 27 Furnizorul de ajutor de stat monitorizează respectarea condiţiilor şi criteriilor de eligibilitate prevăzute în prezenta schemă pe toată durata de derulare a acesteia şi are obligaţia de a supraveghea permanent ajutoarele acordate, aflate în derulare şi de a dispune măsurile care se impun, iar în situaţia în care constată nerespectarea acestor criterii, furnizorul de ajutor de stat întreprinde toate demersurile necesare pentru recuperarea ajutorului acordat, inclusiv a dobânzilor aferente, calculate conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările ulterioare, şi celorlalte prevederi europene în vigoare. ART. 28 Furnizorul de ajutor de stat asigură publicarea, pe web site-ul Ministerului Energiei (http://energie.gov.ro/), în conformitate cu pct. 61 din Comunicarea CEEAG, a următoarelor informaţii relevante privind schema de ajutor: a) textul integral al schemei de ajutor aprobate şi dispoziţiile sale de punere în aplicare; b) informaţii privind fiecare ajutor acordat în cadrul schemei, ajutor care depăşeşte 100.000 euro, în termen de şase luni de la data acordării acestuia. ART. 29 Furnizorul de ajutor de stat are obligaţia de a încărca prezenta schemă, plăţile efectuate şi eventualele recuperări în Registrul Ajutoarelor de Stat din România (RegAS) conform art. 29 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările şi completările ulterioare. ANEXA 1 la schemă Cogenerare de înaltă eficienţă Metodologie de calcul al costurilor de investiţii eligibile în cadrul Ghidului solicitantului_Măsura de investiţii I.3 - PNNR/Fondul pentru modernizare - Programului-cheie 5: Cogenerare de înaltă eficienţă şi modernizarea reţelelor de termoficare - Sprijin pentru modernizarea şi realizarea de centrale în cogenerare de înaltă eficienţă şi pentru modernizarea reţelelor de termoficare, domeniul de investiţii 5.1 - Suport pentru sprijinirea investiţiilor de cogenerare de înaltă eficienţă, în conformitate cu prevederile tratatului de acordare a ajutoarelor de stat Calcularea costurilor eligibile se va realiza în conformitate cu următoarele dispoziţii: Costul eligibil este costul net suplimentar care trebuie determinat comparând profitabilitatea scenariului factual cu cea a scenariului contrafactual. Pentru determinarea deficitului de finanţare în astfel de cazuri trebuie să fie prezentată o cuantificare, pentru scenariul factual şi un scenariu contrafactual credibil, a tuturor costurilor şi veniturilor principale, a costului mediu ponderat estimat al capitalului (CMPC) al beneficiarilor pentru actualizarea fluxurilor de numerar viitoare, precum şi a valorii actualizate nete (VAN) pentru scenariile factuale şi contrafactuale, pe durata de viaţă a proiectului. Costul suplimentar net tipic se determină ca diferenţa dintre valoarea actualizată netă (VAN) pentru scenariul factual şi pentru scenariul contrafactual pe durata de viaţă a proiectului în conformitate cu prevederile din Comunicarea Comisiei - Orientări privind ajutoarele de stat pentru climă, protecţia mediului şi energie pentru 2022. A. Tipuri de investiţii: - modernizare unei instalaţii de producere energie electrică pentru a funcţiona în cogenerare de înaltă eficienţă, prin folosirea gazului natural, pregătite pentru amestec cu gazele regenerabile/cu emisii reduse de carbon, inclusiv hidrogen verde, fără să depăşească pe durată de viaţă economică pragul de maximum 250 g CO_2 eq/kWh, iar randamentul global brut trebuie să fie de minimum 80%. – modernizarea unei instalaţii de cogenerare pentru a funcţiona în cogenerare de înaltă eficienţă, în sectorul încălzirii centralizate, prin folosirea gazului natural, pregătite pentru amestec cu gazele regenerabile/cu emisii reduse de carbon, inclusiv hidrogen verde, fără să depăşească pe durata de viaţă economică pragul de maximum 250 g CO_2 eq/kWh, iar randamentul global brut trebuie să fie de minimum 80%; – instalaţie nouă de cogenerare de înaltă eficienţă, în sectorul încălzirii centralizate, prin folosirea gazului natural, pregătite pentru amestec cu gazele regenerabile/cu emisii reduse de carbon, inclusiv hidrogen verde, fără să depăşească pe durata de viaţă economică pragul de maximum 250 g CO_2 eq/kWh, iar randamentul global brut trebuie să fie de minimum 80%. Ajutoarele vor fi considerate ca fiind limitate la minimul necesar pentru desfăşurarea proiectului sau a activităţii care beneficiază de ajutor în cazul în care ajutorul corespunde costului suplimentar net (deficitului de finanţare) necesar pentru îndeplinirea obiectivului măsurii de ajutor, în comparaţie cu scenariul contrafactual în absenţa ajutorului. Costurile nete suplimentare sunt determinate de diferenţa dintre veniturile şi costurile economice (inclusiv costurile de investiţie şi de exploatare) aferente proiectului care beneficiază de ajutor şi cele aferente proiectului alternativ (scenariul contrafactual) pe care beneficiarul ajutorului l-ar realiza în mod credibil în absenţa ajutorului cu care se compară investiţia în cogenerare de înaltă eficienţă. Valorile de referinţă ale eficienţei se calculează în conformitate cu principiile menţionate în cadrul anexei II la Directiva 2012/27/EU privind eficienţa energetică. B. Mod de calcul: Exemplul 1 Întreprinderea X doreşte să modernizeze o instalaţie existentă convenţională de producere a energiei electrice (cu funcţionare pe cărbune/gaze naturale), astfel încât aceasta să funcţioneze ca o instalaţie de cogenerare de înaltă eficienţă, adaptată pentru arderea hidrogenului. În lipsa ajutorului, întreprinderea X nu ar moderniza instalaţia convenţională de producere a energiei electrice existentă şi nu ar completa instalaţia pentru a deveni producătoare de energie în cogenerare şi nu ar contribui la atingerea ţintelor de creştere a ponderii de energie electrică din surse regenerabile din PNIESC (prin descurajarea consumului de gaze naturale/cărbune). Costurile eligibile = deficitul de finanţare care reprezintă diferenţa dintre veniturile şi costurile economice (inclusiv costurile de investiţii şi de exploatare) ale proiectului preconizat (coarderea hidrogenului) şi veniturile şi costurile economice cu instalaţia convenţională de producere a energiei termice pe bază de cărbune/gaze naturale (scenariu contrafactual). Exemplul 2 Întreprinderea X doreşte să modernizeze o instalaţie de cogenerare, cu funcţionare pe cărbune/gaze naturale, astfel încât aceasta să funcţioneze ca o instalaţie de cogenerare de înaltă eficienţă, adaptată pentru arderea hidrogenului. În lipsa ajutorului, întreprinderea X nu ar moderniza instalaţia de cogenerare existentă, nu ar completa instalaţia pentru a deveni de înaltă eficienţă şi nu ar contribui la atingerea ţintelor de creştere a ponderii de energie electrică din surse regenerabile din PNIESC (prin descurajarea consumului de cărbune/gaze naturale). Costurile eligibile = deficitul de finanţare care reprezintă diferenţa dintre veniturile şi costurile economice (inclusiv costurile de investiţii şi de exploatare) ale proiectului preconizat (coarderea hidrogenului) şi veniturile şi costurile economice cu instalaţia convenţională de producere a energiei electrice şi termice pe bază de cărbune/gaze naturale (scenariu contrafactual). Exemplul 3 Întreprinderea X doreşte să realizeze o instalaţie de cogenerare de înaltă eficienţă (proiect nou), adaptată pentru arderea gazelor regenerabile/hidrogenului. Costurile eligibile = deficitul de finanţare care reprezintă diferenţa dintre veniturile şi costurile economice (inclusiv costurile de investiţii şi de exploatare) cu instalaţia de cogenerare de înaltă eficienţă cu funcţionare pe hidrogen şi veniturile si costurile economice cu instalaţia de cogenerare de înaltă eficienţă cu funcţionare pe cărbune/gaze naturale. ATENŢIE! - Situaţiile şi exemplele prezentate nu sunt limitative, orice altă situaţie contrafactuală putând fi prezentată în funcţie de specificul proiectului. – Costul investiţiilor necesare pentru atingerea nivelului de conformare cu standardele de mediu ale Uniunii nu este eligibil şi trebuie dedus. ------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
