Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
────────── Aprobată prin ORDINUL nr. 401 din 28 februarie 2023, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 191 din 7 martie 2023.────────── CAP. I Dispoziţii generale ART. 1 (1) Prezenta procedură instituie o schemă de ajutor de minimis, denumită „Digitalizarea IMM-urilor - grant de până la 100.000 euro pe întreprindere care să sprijine IMM-urile în adoptarea tehnologiilor digitale“, în conformitate cu Planul naţional de redresare şi rezilienţă, pilonul III^1, componenta 9 Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare şi inovare, investiţia I3. Scheme de ajutor pentru sectorul privat, măsura 1. Schemă de minimis şi schemă de ajutor de stat în contextul digitalizării IMM-urilor, denumită în continuare schemă de ajutor de minimis sau schemă. ^1 Creştere inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii, inclusiv coeziune economică, locuri de muncă, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare şi inovare, precum şi o piaţă internă funcţională, cu întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri) puternice. (2) Ajutoarele se acordă numai în condiţiile şi conform criteriilor prevăzute în prezenta schemă de ajutor de minimis, în limita bugetului disponibil. (3) Prezenta schemă se aplică pe teritoriul României, în toate regiunile de dezvoltare, şi anume Nord-Est, Sud-Est, Sud Muntenia, Sud-Vest Oltenia, Vest, Nord-Vest, Centru şi Bucureşti-Ilfov. (4) Prezenta schemă de ajutor de minimis nu intră sub incidenţa obligaţiei de notificare către Comisia Europeană în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 1.407/2013. (5) Furnizorul de ajutor de minimis este Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (denumit în continuare MIPE), prin intermediul Direcţiei generale implementare PNRR şi instrumente financiare (denumită în continuare DGIPNRRIF). (6) Administratorul acestei scheme de ajutor de minimis este MIPE, prin intermediul DGIPNRRIF. CAP. II Baza legală ART. 2 Prezenta schemă este elaborată în conformitate cu: 1. Planul naţional de redresare şi rezilienţă (pilonul III, componenta 9, investiţia I3, măsura 1); 2. Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare şi rezilienţă; 3. Regulamentul (UE) nr. 1.407/2013 din 18 decembrie 2013 pentru aplicarea art. 107 şi 108 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene ajutoarelor de minimis, cu modificările şi completările ulterioare; 4. Comunicarea Comisiei „Orientări tehnice privind aplicarea principiului de «a nu prejudicia în mod semnificativ» în temeiul Regulamentului privind Mecanismul de redresare şi rezilienţă“ (2021/C 58/01); 5. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările şi completările ulterioare; 6. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului instituţional şi financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului naţional de redresare şi rezilienţă necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 178/2022, cu modificările şi completările ulterioare. CAP. III Definiţii ART. 3 În sensul prezentei scheme, următorii termeni se utilizează cu următoarele înţelesuri: a) AI - Artificial intelligence reprezintă sisteme care utilizează tehnologii precum: explorarea şi analizarea unor cantităţi mari de date text nestructurate, viziune computerizată, recunoaşterea vorbirii, generarea limbajului natural, învăţarea automată, învăţarea profundă pentru a culege şi/sau utiliza date pentru a prezice, recomanda sau decide, cu diferite niveluri de autonomie, cea mai bună acţiune pentru atingerea unor obiective specifice; b) act de acordare a ajutorului de minimis (sau contract de finanţare) - actul juridic semnat între furnizorul/administratorul schemei şi beneficiarul ajutorului de minimis, prin care se stabilesc drepturile şi obligaţiile corelative ale părţilor în vederea implementării măsurilor finanţate prin prezenta schemă de ajutor de minimis. În cadrul acestuia se vor specifica cuantumul ajutorului acordat în temeiul prezentei scheme, precum şi caracterul de minimis al acestuia, cu menţionarea reglementărilor aplicabile^2; ^2 Se va face trimitere cel puţin la Regulamentul (UE) nr. 1.407/2013 al Comisiei din 18 decembrie 2013 pentru aplicarea art. 107 şi 108 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene ajutoarelor de minimis. c) activitate economică - orice activitate care constă în furnizarea de bunuri, servicii sau lucrări pe o piaţă; d) administrator al schemei de ajutor de minimis (apelului de proiecte) - Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, prin intermediul DGIPNRRIF, în calitate de coordonator de reforme/investiţii în cadrul PNRR, ce are responsabilitatea, printre altele, de lansare a apelului de proiecte, de evaluare a cererilor de finanţare depuse în cadrul apelului, de semnare a contractelor de finanţare, precum şi de modificare a acestora, de aprobare a rapoartelor de progres, de autorizare a cererilor de transfer, de efectuare de plăţi către beneficiari, de monitorizare a implementării proiectelor, precum şi prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor; e) activităţile proiectului - totalitatea investiţiilor şi acţiunilor care urmează a fi implementate în proiect şi care au relevanţă pentru domeniul de activitate al întreprinderii (CAEN-ului unic) pentru care a fost solicitată finanţarea; f) beneficiar al ajutorului de minimis - întreprindere care îndeplineşte condiţiile prezentei scheme şi care semnează un act de acordare a ajutorului în temeiul acesteia; g) B2C - vânzări ale întreprinderilor către consumatori privaţi; h) comercializarea produselor agricole - deţinerea sau expunerea unui produs agricol în vederea vânzării, a punerii în vânzare, a livrării sau a oricărei alte forme de introducere pe piaţă, cu excepţia primei vânzări de către un producător primar către revânzători sau prelucrători şi a oricărei alte activităţi de pregătire a produsului pentru această primă vânzare; o vânzare efectuată de către un producător primar către consumatori finali este considerată comercializare în cazul în care se desfăşoară în localuri distincte, rezervate acestei activităţi; i) CRM - Customer Relationship Management este o metodologie de management care plasează clientul în centrul activităţii de afaceri, în baza unei utilizări intensive a tehnologiilor informaţionale, pentru a colecta, integra, procesa şi analiza informaţiile legate de clienţi; j) cofinanţare - procent din valoarea proiectului depus la finanţare, asigurat de către beneficiari, prin contribuţia proprie a acestora, prin împrumuturi sau din orice alte surse legal constituite, sub o formă care să nu facă obiectul niciunui alt ajutor de stat sau de minimis; k) data acordării ajutorului - data semnării contractului de finanţare; l) DESI - indicele economiei şi societăţii digitale, ce monitorizează performanţa digitală generală a Europei şi urmăreşte progresul ţărilor UE în ceea ce priveşte competitivitatea lor digitală; m) digitalizarea înseamnă transformarea interacţiunilor, comunicaţiilor, relaţiilor, funcţiilor de business şi a modelelor de afaceri în (mai multe) procese digitale, care adesea se reduc la o combinaţie de digital şi fizic (cum ar fi serviciul pentru clienţi, marketingul integrat sau industrializarea producţiei şi operaţii manuale, serviciile electronice şi aşa mai departe). În glosarul IT Gartner, digitalizarea este definită ca „utilizarea tehnologiilor digitale pentru a schimba un model de afaceri şi pentru a oferi noi venituri şi oportunităţi de producere a valorii; este procesul de a trece la o afacere digitală“; n) dublă finanţare - finanţarea acordată cu încălcarea prevederilor art. 9 din Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021; o) ERP - Enterprise Resource Planning reprezintă unul sau mai multe seturi de aplicaţii software care integrează şi procesează informaţii pentru diverse funcţiuni/departamente din cadrul întreprinderii. Produsele ERP integrează informaţii referitoare la planificare, aprovizionare, vânzări, marketing, financiar şi resurse umane. Sistemele ERP au următoarele caracteristici: sunt proiectate pentru un mediu client - server (tradiţional sau web-based); integrează majoritatea proceselor întreprinderii; prelucrează majoritatea tranzacţiilor la nivelul întreprinderii (organizaţiei); utilizează baze de date care stochează fiecare informaţie doar o singură dată; permite accesul la date în timp real; p) IoT - Internet of Things reprezintă dispozitive sau sisteme interconectate numite dispozitive „inteligente“ sau sisteme „inteligente“ care colectează şi fac schimb de date şi care pot fi monitorizate sau controlate de la distanţă prin internet, prin software pe orice fel de computere, smartphone-uri sau prin interfeţe precum comenzi montate pe perete; q) întreprindere - orice entitate care desfăşoară o activitate economică, astfel cum este interpretat conceptul de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, indiferent de statutul juridic, de modul de finanţare sau de existenţa unui scop lucrativ; r) IMM-uri - microîntreprinderile, întreprinderile mici şi mijlocii, în sensul art. 2 din Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piaţa internă în aplicarea articolelor 107 şi 108 din tratat, cu modificările şi completările ulterioare; categoria microîntreprinderilor şi a întreprinderilor mici şi mijlocii, denumite în continuare IMM-uri, este formată din întreprinderi care au mai puţin de 250 de angajaţi şi a căror cifră de afaceri anuală nu depăşeşte 50 de milioane de euro şi/sau al căror bilanţ anual total nu depăşeşte 43 de milioane de euro; s) întreprindere unică - include toate întreprinderile între care există cel puţin una dintre relaţiile următoare: (i) o întreprindere deţine majoritatea drepturilor de vot ale acţionarilor sau ale asociaţilor unei alte întreprinderi; (ii) o întreprindere are dreptul de a numi sau revoca majoritatea membrilor organelor de administrare, de conducere sau de supraveghere ale unei alte întreprinderi; (iii) o întreprindere are dreptul de a exercita o influenţă dominantă asupra altei întreprinderi în temeiul unui contract încheiat cu întreprinderea în cauză sau în temeiul unei prevederi din contractul de societate sau din statutul acesteia; (iv) o întreprindere este acţionar sau asociat al unei alte întreprinderi şi controlează singură, în baza unui acord cu alţi acţionari sau asociaţi ai acelei întreprinderi, majoritatea drepturilor de vot ale acţionarilor sau ale asociaţilor întreprinderii respective. Întreprinderile care întreţin, prin intermediul uneia sau al mai multor întreprinderi, relaţiile la care se face referire mai sus constituie, de asemenea, o întreprindere unică; t) întreprindere mijlocie - o întreprindere care are mai puţin de 250 de angajaţi şi a cărei cifră de afaceri anuală nu depăşeşte 50 de milioane de euro şi/sau al cărei bilanţ anual total nu depăşeşte 43 de milioane de euro; u) întreprindere mică - o întreprindere care are mai puţin de 50 de angajaţi şi a cărei cifră de afaceri anuală şi/sau al cărei bilanţ anual total nu depăşeşte 10 milioane de euro; v) microîntreprindere - o întreprindere care are până la 9 angajaţi şi a cărei cifră de afaceri anuală şi/sau al cărei bilanţ anual total nu depăşeşte 2 milioane de euro; w) întreprindere aflată în dificultate este o întreprindere care se află în cel puţin una dintre situaţiile următoare: (i) în cazul unei societăţi comerciale cu răspundere limitată (alta decât un IMM care există de mai puţin de trei ani), atunci când mai mult de jumătate din capitalul său social subscris a dispărut din cauza pierderilor acumulate. Această situaţie survine atunci când deducerea pierderilor acumulate din rezerve (şi din toate celelalte elemente considerate în general ca făcând parte din fondurile proprii ale societăţii) conduce la un rezultat negativ care depăşeşte jumătate din capitalul social subscris. În sensul acestei dispoziţii, „societate cu răspundere limitată“ se referă în special la tipurile de societăţi menţionate în anexa I la Directiva 2013/34/UE, iar „capital social“ include, dacă este cazul, orice capital suplimentar; (ii) în cazul unei societăţi comerciale în care cel puţin unii dintre asociaţi au răspundere nelimitată pentru creanţele societăţii (alta decât un IMM care există de mai puţin de trei ani), atunci când mai mult de jumătate din capitalul propriu, aşa cum reiese din contabilitatea societăţii, a dispărut din cauza pierderilor acumulate. În sensul prezentei dispoziţii, „o societate comercială în care cel puţin unii dintre asociaţi au răspundere nelimitată pentru creanţele societăţii“ se referă în special la acele tipuri de societăţi menţionate în anexa II la Directiva 2013/34/UE; (iii) atunci când întreprinderea face obiectul unei proceduri colective de insolvenţă sau îndeplineşte criteriile prevăzute în dreptul intern pentru ca o procedură colectivă de insolvenţă să fie deschisă la cererea creditorilor săi; (iv) atunci când întreprinderea a primit ajutor pentru salvare şi nu a rambursat încă împrumutul sau nu a încetat garanţia sau a primit ajutoare pentru restructurare şi face încă obiectul unui plan de restructurare; x) perioada de sustenabilitate - intervalul de timp în care beneficiarul trebuie să menţină investiţia. Perioada de sustenabilitate este de 3 ani. Termenul începe să curgă de la momentul finalizării proiectului; y) prelucrarea produselor agricole - orice operaţiune efectuată asupra unui produs agricol care are drept rezultat un produs care este tot un produs agricol, cu excepţia activităţilor desfăşurate în exploataţiile agricole, necesare în vederea pregătirii unui produs de origine animală sau vegetală pentru prima vânzare; z) produse agricole - produsele enumerate în anexa I la Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, cu excepţia produselor obţinute din pescuit şi acvacultură prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 104/2000 al Consiliului; aa) perioada de implementare a proiectului este etapa în care vor fi operaţionalizate activităţile prevăzute în cererea de finanţare şi planul de afaceri, în acord cu resursele bugetate prin proiect, de-a lungul unei durate de timp determinate (perioada de implementare); va fi exprimată în luni calendaristice şi specificată în cererea de finanţare, precum şi în contractul de finanţare ce urmează a fi semnat de către beneficiar şi administratorul schemei de ajutor de minimis; bb) perioada de durabilitate a investiţiei - perioada de timp, ulterioară perioadei de implementare a proiectului, în care investiţiile realizate prin proiect îşi vor produce efectele şi rezultatele scontate. Perioada de durabilitate se întinde pe o perioadă de 3 ani din momentul finalizării implementării proiectului; cc) plan de afaceri - un instrument managerial de acţiune, elaborat în mod logic, ce presupune o gândire de perspectivă asupra dezvoltării unei afaceri prin prisma digitalizării activităţilor şi, pornind de la obiectivele acesteia, include toate acele faze şi resurse care sunt implicate în atingerea lor într-un termen prestabilit; dd) reţele sociale - aplicaţii bazate pe tehnologii IT care permit utilizatorilor să se conecteze prin crearea de profiluri cu informaţii personale pentru a distribui anumite interese şi/sau activităţi, împărtăşi idei, a invita alţi utilizatori să acceseze profilul lor şi să creeze comunităţi de oameni cu interese comune. CAP. IV Obiectivul schemei ART. 4 Obiectivul prezentei scheme îl constituie susţinerea IMM-urilor ce realizează investiţii în România, prin acordarea de sprijin financiar nerambursabil pentru digitalizarea acestora. CAP. V Domeniul de aplicare ART. 5 (1) Prezenta schemă se aplică întreprinderilor care se încadrează în categoria IMM şi au sediul social în România. (2) Prezenta schemă nu se aplică: a) ajutoarelor acordate întreprinderilor care îşi desfăşoară activitatea în sectoarele pescuitului şi acvaculturii, reglementate de Regulamentul (CE) nr. 104/2000 al Consiliului din 17 decembrie 1999 privind organizarea comună a pieţelor în sectorul produselor pescăreşti şi de acvacultură^3; ^3 Publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 17 din 21.01.2000. b) ajutoarelor acordate întreprinderilor care îşi desfăşoară activitatea în domeniul producţiei primare de produse agricole; c) ajutoarelor acordate întreprinderilor care îşi desfăşoară activitatea în sectorul prelucrării şi comercializării produselor agricole, în următoarele cazuri: (i) atunci când valoarea ajutorului este stabilită pe baza preţului sau a cantităţii produselor în cauză achiziţionate de la producătorii primari sau introduse pe piaţă de întreprinderile în cauză; (ii) atunci când ajutorul este condiţionat de transferarea lui parţială sau integrală către producătorii primari; d) ajutoarelor destinate activităţilor legate de export către ţări terţe sau către state membre, respectiv ajutoarelor legate direct de cantităţile exportate, ajutoarelor destinate înfiinţării şi funcţionării unei reţele de distribuţie sau destinate altor cheltuieli curente legate de activitatea de export; e) ajutoarelor condiţionate de utilizarea preferenţială a produselor naţionale faţă de cele importate; f) ajutoarelor acordate pentru achiziţia de vehicule de transport rutier de mărfuri; g) întreprinderilor pentru care se constată că au desfăşurat în ultimul an fiscal activităţi autorizate (aşa cum rezultă din situaţiile financiare ale anului 2022) în domeniile din următoarele clase CAEN: (i) 5829 - Activităţi de editare a altor produse software; (ii) 6201 - Activităţi de realizare a software-ului la comandă (software orientat client); (iii) 6202 - Activităţi de consultanţă în tehnologia informaţiei; (iv) 6203 - Activităţi de management (gestiune şi exploatare) al mijloacelor de calcul; (v) 6209 - Alte activităţi de servicii privind tehnologia informaţiei; (vi) 6311 - Prelucrarea datelor, administrarea paginilor web şi activităţi conexe; (vii) 6312 - Activităţi ale portalurilor web; (viii) 6399 - Alte activităţi de servicii informaţionale n.c.a. (3) Un solicitant care îşi desfăşoară activitatea atât în sectoare/domenii eligibile, cât şi în sectoare/domenii neeligibile, aşa cum sunt menţionate la alin. (2), precum şi la art. 8 alin. (1) lit. l) şi q), poate beneficia de finanţare pentru domeniul de activitate eligibil, cu condiţia prezentării documentelor contabile care atestă separarea evidenţei acestor activităţi. Documentele contabile privind separarea activităţilor se vor prezenta atât la cererile de transfer, cât şi în fiecare an pe perioada de durabilitate, urmând a fi transmise împreună cu raportul de durabilitate anual. (4) Un solicitant care are autorizate coduri CAEN conform alin. (2) lit. g) poate beneficia de finanţare pentru alte domenii de activitate eligibile în cadrul apelului de proiecte, cu condiţia asumării printr-o declaraţie că va prezenta un/o raport/adresă întocmit/întocmită de un expert contabil membru al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (CECCAR) sau auditor financiar al Camerei Auditorilor Financiari din România (CAFR), care va certifica că firma nu a avut venituri din activităţile specifice codurilor CAEN enumerate la alin. (2) lit. g), conform situaţiilor financiare aferente anului 2022, în etapa de contractare a proiectului. Codurile CAEN menţionate la alin. (2) lit. g) sunt considerate coduri CAEN neeligibile la finanţare în cadrul prezentei scheme. CAP. VI Modalitatea de acordare a ajutorului de minimis ART. 6 (1) Valoarea ajutorului de minimis este cuprinsă între: a) 20.000 şi 30.000 euro pentru microîntreprindere; b) 20.000 şi 50.000 euro pentru întreprindere mică; c) 20.000 şi 100.000 euro pentru întreprindere mijlocie. (2) Valoarea ajutorului de minimis în euro se calculează în lei la cursul de schimb InforEuro valabil la data semnării contractului de finanţare. (3) Intensitatea ajutorului, care reprezintă valoarea brută a ajutorului exprimată ca procent din costurile eligibile, înainte de deducerea impozitelor sau a altor taxe, este de 90% pentru toate tipurile de beneficiari. CAP. VII Beneficiari şi condiţii de eligibilitate ART. 7 În cadrul prezentei scheme sunt eligibile pentru acordarea ajutorului de minimis activităţile care au ca scop digitalizarea IMM-urilor prin utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor şi respectă condiţiile de eligibilitate din prezenta schemă. ART. 8 (1) Pot beneficia de facilităţile prevăzute în prezenta schemă întreprinderile, societăţile reglementate de Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei, republicată, cu modificările ulterioare, respectiv Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 6/2011 pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii debutanţi în afaceri, aprobată cu modificări prin Legea nr. 301/2011, cu modificările şi completările ulterioare, care au sediul social în România şi care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: a) se angajează să atingă, până la finalul implementării proiectului, minimum 6 dintre criteriile de intensitate digitală, conform Indicelui economiei şi societăţii digitale (DESI), respectiv să devină o întreprindere: (i) în care mai mult de 50% dintre persoanele angajate folosesc computere cu acces la internet în scopuri de afaceri (câte un user diferit pentru fiecare angajat care utilizează computerul); (ii) care utilizează un pachet software ERP pentru a partaja informaţii între diferite zone funcţionale comerciale; (iii) care deţine viteză maximă de download contractată a celei mai rapide conexiuni de internet la linie fixă de cel puţin 30 Mb/s, valoare menţinută pe toată durata de durabilitate a proiectului; (iv) în care vânzările online au reprezentat mai mult de 1% din cifra de afaceri totală şi vânzările web către consumatori privaţi (B2C) mai mult de 10% din vânzările web (raportat la data de depunere a proiectului); (v) utilizează IoT; (vi) utilizează cel puţin o reţea socială (întreprinderile care folosesc reţelele sunt considerate cele care au un profil de utilizator, un cont sau o licenţă de utilizator în funcţie de cerinţele şi tipul de social media; întreprinderile care plătesc exclusiv pentru postarea de reclame (anunţuri banner) fie direct către proprietarul reţelei sociale (de exemplu, Facebook, Twitter etc.), fie indirect prin intermediul întreprinderilor care oferă servicii online pentru postarea automată a mesajelor publicitare pe reţelele sociale (de exemplu, SoKule etc.) sunt excluse pentru acest criteriu; (vii) utilizează CRM; (viii) cumpără servicii cloud computing sofisticate sau intermediare [Este un model care permite oricând, convenabil şi/sau la cerere acces prin reţea la un grup partajat de resurse de calcul configurabile - de exemplu reţele, servere, stocare, aplicaţii şi servicii - care pot fi rapid furnizate şi lansate cu un efort minim de management sau cu o interacţiune minimă de la un furnizor de servicii. Există trei modele de servicii de cloud computing: software ca serviciu (SaaS), platformă ca serviciu (PaaS) şi infrastructură ca serviciu (IaaS).]; (ix) utilizează tehnologia de AI; (x) cumpără servicii de cloud computing utilizate pe internet; (xi) realizează vânzări prin comerţ electronic de cel puţin 1% din total vânzări (în vânzările de bunuri sau servicii prin comerţ electronic, comanda este plasată prin site-uri web, aplicaţii sau mesaje de tip EDI^4 prin metode special concepute pentru a primi comenzi. Plata se poate face online sau offline. Comerţul electronic nu include comenzile scrise prin e-mail.); ^4 EDI (Electronic Data Interchange) se referă la transmiterea structurată a datelor sau documentelor între organizaţii sau întreprinderi prin mijloace electronice. (xii) utilizează două sau mai multe reţele sociale; b) au calitatea de IMM-uri. Calitatea trebuie să existe atât la data depunerii aplicaţiei de proiect, cât şi la data semnării contractului de finanţare; c) sunt înfiinţate cel târziu la data de 31 decembrie 2021; d) nu au avut activitatea întreruptă/suspendată în anul 2022; e) au înregistrat profit din exploatare (> 0 lei) în anul fiscal 2022; f) se angajează să suporte din resurse proprii cofinanţarea prevăzută în condiţiile prezentei scheme; g) nu desfăşoară activităţi cu produse cu caracter erotic sau obscen, activităţi din domeniul jocurilor de noroc şi nici activităţi care contravin ordinii publice şi/sau prevederilor legale în vigoare; h) nu deţin pagini web care conţin acte sau materiale cu caracter obscen, definite conform Legii nr. 196/2003 privind prevenirea şi combaterea pornografiei, republicată; i) nu intră în categoria de „întreprinderi aflate în dificultate“ în anul 2022, aşa cum acestea sunt definite în cuprinsul prezentei scheme; j) nu se află în stare de insolvenţă, faliment, reorganizare judiciară, dizolvare, lichidare sau suspendare temporară a activităţii sau nu se află în situaţii similare în urma unei proceduri de aceeaşi natură prevăzute de legislaţia sau de reglementările naţionale; k) nu fac obiectul unei decizii de recuperare a unui ajutor de stat sau de minimis sau, în cazul în care solicitantul a făcut obiectul unei astfel de decizii, aceasta trebuie să fi fost deja executată şi ajutorul integral recuperat, inclusiv dobânda de recuperare aferentă; l) nu au legătură cu industria de tutun (producţie, distribuţie, prelucrare şi comerţ); m) nu prevăd clonarea în scopuri reproductive; nu desfăşoară activităţi destinate modificării patrimoniului genetic al fiinţei umane care ar putea face astfel de schimbări ereditare, activităţi de creare a embrionilor umani exclusiv în scopul cercetării sau în scopul obţinerii de celule stem, inclusiv mijloace de transfer nuclear de celule somatice; n) nu desfăşoară activităţi de jocuri de noroc (producţie, construcţie, distribuţie, prelucrare, comerţ sau software conex); o) nu desfăşoară comerţ sexual; p) nu implică animale vii în scopuri experimentale şi ştiinţifice în măsura în care respectarea Convenţiei Consiliului Europei pentru protecţia animalelor vertebrate utilizate în scopuri experimentale şi în alte scopuri ştiinţifice nu poate fi garantată; q) nu desfăşoară activităţi de dezvoltare imobiliară, financiare, cum ar fi achiziţionarea sau tranzacţionarea cu instrumente financiare; r) nu desfăşoară activităţi legate de exploatarea/extracţia, prelucrarea, distribuţia, depozitarea sau arderea combustibililor fosili solizi şi a petrolului şi nu fac investiţii legate de extracţia gazelor; s) solicită ajutor de minimis a cărui valoare se încadrează în limitele prevăzute la art. 6 alin. (1); t) la data semnării contractului de finanţare solicitantul de finanţare nu are obligaţii de plată nete neachitate în termen către bugetul de stat şi, respectiv, bugetul local în ultimul an calendaristic şi nu are fapte înscrise în cazierul fiscal. (2) Nu pot beneficia de facilităţile prevăzute în prezenta schemă întreprinderile al căror reprezentant legal, la data depunerii aplicaţiei de proiect şi pe întreaga perioadă de evaluare, selecţie şi contractare, se află în următoarele situaţii: a) a fost condamnat printr-o hotărâre cu valoare de res judicata pentru un delict legat de conduita sa profesională, pentru fraudă, corupţie, participare la o organizaţie criminală sau la orice alte activităţi ilegale în detrimentul intereselor financiare ale Uniunii Europene; b) este subiectul unui conflict de interese, definit în conformitate cu prevederile naţionale/unionale în vigoare, sau se află într-o situaţie care are sau poate avea ca efect compromiterea obiectivităţii şi imparţialităţii procesului de evaluare, selecţie, contractare şi implementare a proiectului; c) a indus în eroare cu intenţie o autoritate de management, un organism intermediar sau o comisie de evaluare şi selecţie, prin furnizarea de informaţii incorecte/false în cadrul prezentului apel de proiecte sau al altor apeluri de proiecte derulate pentru finanţare din programele operaţionale în oricare dintre perioadele de programare; d) a încercat să obţină informaţii confidenţiale sau să influenţeze comisiile de evaluare şi selecţie sau furnizorul/administratorul schemei de ajutor de minimis pe parcursul procesului de evaluare şi selecţie a apelului de proiecte aferent acestei scheme sau a altor apeluri de proiecte derulate pentru finanţare din programele operaţionale în oricare dintre perioadele de programare. ART. 9 (1) Întreprinderile care beneficiază de finanţare în cadrul acestei scheme trebuie să demonstreze respectarea principiului de a nu prejudicia în mod semnificativ obiectivele de mediu în înţelesul art. 17 din Regulamentul (UE) 2020/852 (principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ“). (2) În vederea respectării principiului de la alin. (1), echipamentele hardware TIC, alte dispozitive şi echipamente trebuie să respecte prevederile anexei care face parte integrantă din prezenta schemă. (3) Întreprinderea care aplică în cadrul acestei scheme va declara că este beneficiar real al investiţiei conform Regulamentului (UE) nr. 241/2021, art. 22 alin. (2) lit. (d), corelat cu art. 6 din Regulamentul (UE) nr. 1.046/2018 al Parlamentului European şi al Consiliului. (4) MIPE are dreptul să ia măsurile legale adecvate pentru prevenirea, depistarea, constatarea şi corectarea efectelor fraudei, corupţiei şi conflictelor de interese, care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene, şi să întreprindă orice acţiune legală pentru recuperarea fondurilor care au fost deturnate, inclusiv în legătură cu orice măsură de punere în aplicare a reformelor şi a proiectelor incluse în cadrul PNRR, iar în acest sens solicitantul va depune Declaraţia privind evitarea conflictelor de interese, a fraudei, corupţiei şi dublei finanţări. ART. 10 (1) Pentru a putea beneficia de ajutor de minimis în temeiul prezentei scheme, solicitanţii trebuie să depună/încarce în platforma https://proiecte.pnrr.gov.ro, anterior implementării proiectului pentru care solicită finanţare, o cerere de finanţare însoţită de următoarele: a) plan de afaceri [Pentru a asigura conformitatea cu Orientările tehnice DNSH^5 (2021/C58/01), solicitanţii vor prezenta în planul de afaceri inclusiv riscuri potenţiale pentru mediu care decurg din activităţile lor şi metodele de atenuare a acestora.]; ^5 Principiul DNSH „Do No Significant Harm“ (de „a nu prejudicia în mod semnificativ“) trebuie interpretat în sensul articolului 17 din Regulamentul privind taxonomia. Respectivul articol defineşte noţiunea de „prejudiciere în mod semnificativ“ pentru cele şase obiective de mediu vizate de Regulamentul privind taxonomia: 1. se consideră că o activitate prejudiciază în mod semnificativ atenuarea schimbărilor climatice în cazul în care activitatea respectivă generează emisii semnificative de gaze cu efect de seră (GES); 2. se consideră că o activitate prejudiciază în mod semnificativ adaptarea la schimbările climatice în cazul în care activitatea respectivă duce la creşterea efectului negativ al climatului actual şi al climatului preconizat în viitor asupra activităţii în sine sau asupra persoanelor, asupra naturii sau asupra activelor; 3. se consideră că o activitate prejudiciază în mod semnificativ utilizarea durabilă şi protejarea resurselor de apă şi a celor marine în cazul în care activitatea respectivă este nocivă pentru starea bună sau pentru potenţialul ecologic bun al corpurilor de apă, inclusiv al apelor de suprafaţă şi subterane, sau starea ecologică bună a apelor marine; 4. se consideră că o activitate prejudiciază în mod semnificativ economia circulară, inclusiv prevenirea generării de deşeuri şi reciclarea acestora, în cazul în care activitatea respectivă duce la ineficienţe semnificative în utilizarea materialelor sau în utilizarea directă sau indirectă a resurselor naturale, la o creştere semnificativă a generării, a incinerării sau a eliminării deşeurilor sau în cazul în care eliminarea pe termen lung a deşeurilor poate cauza prejudicii semnificative şi pe termen lung mediului; 5. se consideră că o activitate prejudiciază în mod semnificativ prevenirea şi controlul poluării în cazul în care activitatea respectivă duce la o creştere semnificativă a emisiilor de poluanţi în aer, apă sau sol; 6. se consideră că o activitate economică prejudiciază în mod semnificativ protecţia şi refacerea biodiversităţii şi a ecosistemelor în cazul în care activitatea respectivă este nocivă în mod semnificativ pentru condiţia bună şi rezilienţa ecosistemelor sau nocivă pentru stadiul de conservare a habitatelor şi a speciilor, inclusiv a celor de interes pentru Uniune. b) declaraţie de angajament pentru solicitant; c) declaraţia de eligibilitate (privind îndeplinirea criteriilor de la art. 8 alin. (1) lit. b)-s), inclusiv eligibilitatea TVA aferente cheltuielilor ce vor fi efectuate în cadrul proiectului propus spre finanţare; d) declaraţie privind încadrarea întreprinderii în categoria întreprinderilor mici şi mijlocii şi calculul pentru întreprinderile partenere sau legate; e) declaraţie pe propria răspundere cu privire la respectarea regulii cumulului ajutoarelor de stat/ajutor de minimis; f) consimţământ privind prelucrarea datelor cu caracter personal; g) declaraţia privind respectarea aplicării principiului DNSH în implementarea proiectului; h) declaraţia privind respectarea atingerii a minimum 6 dintre criteriile de intensitate digitală, conform Indicelui economiei şi societăţii digitale (DESI); i) declaraţia că la sfârşitul duratei de viaţă a echipamentelor achiziţionate acestea se vor recicla. (2) Toate modelele de declaraţii enumerate la alin. (1) vor fi anexate ghidului specific - „Condiţii de accesare a fondurilor europene aferente apelului digitalizarea IMM-urilor - grant de până la 100.000 euro pe întreprindere care să sprijine IMM-urile în adoptarea tehnologiilor digitale“. CAP. VIII Calcularea plafonului de minimis şi întreprinderea unică ART. 11 (1) Respectarea plafonului de minimis are în vedere o întreprindere unică, aşa cum este aceasta definită în cuprinsul prezentei scheme. (2) Valoarea maximă totală a ajutoarelor de minimis de care poate beneficia întreprinderea unică pe o perioadă de 3 ani consecutivi (ultimii 2 ani fiscali înainte de data acordării ajutorului de minimis şi anul acordării ajutorului de minimis), cumulată cu valoarea alocării financiare acordate în conformitate cu prevederile prezentei scheme, nu va depăşi echivalentul în lei a 200.000 euro (100.000 euro în cazul întreprinderilor unice care efectuează transport rutier de mărfuri în contul terţilor sau contra cost). Aceste plafoane se aplică indiferent de forma ajutorului de minimis sau de obiectivul urmărit şi indiferent dacă ajutorul este finanţat din surse naţionale sau europene. (3) În cazul în care prin acordarea unor noi ajutoare de minimis s-ar depăşi plafonul maxim menţionat la alin. (2), întreprinderea poate beneficia, dacă solicită acest lucru, de prevederile prezentei scheme de ajutor de minimis doar pentru acea fracţiune din ajutor care, cumulată cu restul ajutoarelor de minimis primite anterior, nu depăşeşte acest plafon^6. ^6 A se vedea Decizia CJUE în cauza C-608/19, pronunţată la 28.10.2020 - „Trimitere preliminară - Ajutoare de stat - Regulamentul (UE) nr. 1.407/2013 - Articolul 3 - Ajutor de minimis - Articolul 6 - Monitorizare - Întreprinderi care depăşesc plafonul de minimis din cauza cumulului cu ajutoare obţinute anterior - Posibilitatea de a alege între reducerea unui ajutor anterior sau renunţarea la acesta pentru a respecta plafonul de minimis“, accesibilă la adresa web: https://curia.europa.eu/juris/document/document.jsf?text=&docid=233007&pageIndex=0&doclang=RO&mode=lst&dir=&occ=first&part=1&cid=2603115 (4) Atunci când o întreprindere care efectuează transport rutier de mărfuri în numele unor terţi sau contra cost pentru care se aplică plafonul de 100.000 euro desfăşoară şi alte activităţi, în cazul întreprinderii respective se poate aplica plafonul de 200.000 euro, echivalent în lei, cu condiţia prezentării documentelor contabile care atestă separarea evidenţei acestor activităţi sau distincţia între costuri, pentru a dovedi că suma de care beneficiază activitatea de transport rutier de mărfuri nu depăşeşte echivalentul în lei a 100.000 euro. (5) În cazul fuziunilor sau al achiziţiilor, atunci când se stabileşte dacă un nou ajutor de minimis acordat întreprinderii rezultate ca urmare a procesului de fuziune/achiziţie sau întreprinderii care face achiziţia depăşeşte plafonul relevant, se iau în considerare toate ajutoarele de minimis anterioare acordate tuturor întreprinderilor care fuzionează. Ajutoarele de minimis acordate legal înainte de fuziune sau achiziţie rămân legal acordate. (6) În cazul în care o întreprindere se împarte în două sau mai multe întreprinderi separate, ajutoarele de minimis acordate înainte de separare se alocă întreprinderii care a beneficiat de acestea, şi anume, în principiu, întreprinderii care preia activităţile pentru care au fost utilizate ajutoarele de minimis. În cazul în care o astfel de alocare nu este posibilă, ajutoarele de minimis se alocă proporţional pe baza valorii contabile a capitalului social al noilor întreprinderi la data la care separarea produce efecte. (7) Valoarea ajutorului va fi exprimată ca sumă brută înainte de deducerea taxelor sau a altor obligaţii fiscale. (8) Din perspectiva monitorizării cumulului ajutoarelor de minimis de care poate beneficia o întreprindere unică pe parcursul a 3 ani fiscali consecutivi (ultimii 2 ani fiscali înainte de data acordării ajutorului de minimis şi anul curent acordării ajutorului de minimis), în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 1.407/2013, momentul acordării ajutorului de minimis se consideră data semnării contractului de finanţare, indiferent de data la care ajutoarele de minimis se plătesc întreprinderii respective. (9) Pentru respectarea regulilor de cumul, solicitantul ajutorului de minimis va prezenta o declaraţie de eligibilitate, al cărei model va fi inclus în Ghidul solicitantului, pe propria răspundere, în care va menţiona informaţiile referitoare la orice alt ajutor de minimis primit de acesta şi de întreprinderile împreună cu care formează o întreprindere unică, în ultimii 2 ani fiscali anteriori datei de depunere a aplicaţiei de proiect, precum şi în anul fiscal curent, până la depunerea aplicaţiei de proiect. În cazul în care anul depunerii aplicaţiei de proiect nu coincide cu anul acordării ajutorului, respectiva declaraţie va fi actualizată de către solicitantul ajutorului de minimis înainte de încheierea actului de acordare a ajutorului de minimis. (10) Ajutoarele de minimis acordate în cadrul prezentei scheme pot fi cumulate cu ajutoarele de minimis acordate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 360/2012 al Comisiei^7 în limita plafonului stabilit în regulamentul respectiv. Ajutoarele de minimis acordate în condiţiile prezentei scheme pot fi cumulate cu ajutoare de minimis acordate în conformitate cu alte regulamente de minimis în limita plafonului relevant prevăzut la alin. (2). ^7 Regulamentul (UE) nr. 360/2012 al Comisiei din 25 aprilie 2012 privind aplicarea articolelor 107 şi 108 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene în cazul ajutoarelor de minimis acordate întreprinderilor care prestează servicii de interes economic general. (11) Ajutoarele de minimis acordate în cadrul prezentei scheme nu se vor cumula cu alte ajutoare de stat acordate pentru aceleaşi costuri eligibile sau cu ajutoarele de stat acordate pentru aceeaşi măsură de finanţare prin capital de risc dacă un astfel de cumul ar depăşi intensitatea sau valoarea maximă relevantă a ajutorului stabilită pentru condiţiile specifice ale fiecărui caz de un regulament sau de o decizie de exceptare pe categorii adoptată de Comisie. CAP. IX Atribuţii ale furnizorului/administratorului schemei de ajutor de minimis ART. 12 Furnizorul/Administratorul de ajutor de stat are următoarele atribuţii: a) elaborează Ghidul solicitantului - Digitalizarea IMM-urilor - grant de până la 100.000 euro pe întreprindere care să sprijine IMM-urile în adoptarea tehnologiilor digitale; b) publică prezenta schemă în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi pe website-ul MIPE, respectiv www.mfe.gov.ro; c) lansează şi organizează apelurile de proiecte ulterior avizării schemei de ajutor de minimis de către Consiliul Concurenţei; d) evaluează şi selectează, în mod transparent şi nediscriminatoriu, propunerile de proiecte primite de la potenţialii beneficiari ai ajutorului de minimis; e) semnează contractul de finanţare cu fiecare dintre beneficiarii ajutorului de minimis selectaţi la finanţare; f) efectuează plata sumelor aferente contractelor de finanţare către beneficiarii ajutorului de minimis; g) monitorizează permanent ajutoarele de minimis acordate, aflate în derulare, în vederea dispunerii măsurilor care se impun în cazul încălcării condiţiilor impuse prin schema de ajutor de minimis sau prin legislaţia naţională ori europeană aplicabilă; h) înregistrează în cadrul Registrului ajutoarelor de stat (RegAS) măsura de ajutor, ajutoarele de minimis acordate, plăţile efectuate în cadrul acestora, precum şi obligaţiile de rambursare impuse beneficiarilor sau rambursările de ajutor efectuate de către beneficiari; i) are obligaţia de a recupera valoarea ajutorului de minimis nelegal sau utilizat abuziv de către beneficiarul ajutorului de minimis; j) are obligaţia de a păstra evidenţe detaliate privind ajutorul de minimis acordat pe o durată de cel puţin 10 ani de la data la care ultima alocare specifică a fost acordată în baza schemei de ajutor de minimis. Aceste evidenţe trebuie să conţină toate informaţiile necesare pentru a demonstra respectarea condiţiilor impuse de legislaţia europeană şi naţională în domeniul ajutorului de stat şi de minimis. CAP. X Drepturi şi obligaţii ale beneficiarilor, activităţi eligibile şi cheltuieli eligibile ART. 13 (1) Beneficiarii au dreptul de a primi ajutorul de minimis pentru implementarea proiectului selectat, în condiţiile prevăzute în prezenta schemă de ajutor de minimis şi în conformitate cu prevederile actului de acordare a ajutorului încheiat. (2) Beneficiarii au obligaţia de a implementa proiectul selectat şi de a asigura sustenabilitatea acestuia. De asemenea, beneficiarii au următoarele obligaţii: a) obligaţia de a se angaja să asigure din surse proprii, care exclud ajutorul de stat sau de minimis, valoarea cheltuielilor neeligibile, precum şi valoarea cofinanţării de 10% din bugetul eligibil al proiectului^8; ^8 Contribuţia proprie a beneficiarului poate proveni din surse proprii, credite bancare negarantate de stat, aport al acţionarilor (alţii decât organisme ale statului) sau din alte surse private. b) obligaţia de a raporta furnizorului/administratorului schemei de ajutor de minimis toate datele şi informaţiile necesare pentru monitorizarea ajutorului de minimis, în formatul pus la dispoziţie şi în termenul solicitat de către acesta; c) obligaţia de a păstra, pe o perioadă de minimum 10 ani fiscali de la data acordării ajutorului în cadrul prezentei scheme, toate documentele referitoare la ajutorul de minimis primit pentru a demonstra respectarea tuturor condiţiilor impuse de legislaţia europeană şi naţională în domeniul ajutorului de stat; d) obligaţia de a restitui parţial sau integral valoarea ajutorului de minimis primit în situaţia nerespectării condiţiilor de acordare şi utilizare a ajutorului, inclusiv dobânda aferentă, calculată conform reglementărilor în domeniul ajutorului de stat şi de minimis. (3) Constituie motive de restituire integrală a ajutorului de minimis primit: a) nerespectarea prevederilor Regulamentului (UE) nr. 1.407/2013 al Comisiei din 18 decembrie 2013 privind aplicarea articolelor 107 şi 108 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene ajutoarelor de minimis, cu modificările şi completările ulterioare; b) nerealizarea niciunuia dintre obiectivele asumate prin proiect, menţionate în contractul de finanţare; c) înstrăinarea proiectului ori a bunurilor obţinute prin finanţarea prevăzută în prezenta schemă, inclusiv în termenul de durabilitate a proiectului. Se au în vedere atât înstrăinarea parţială, cât şi cea totală. În raport de formă, prin înstrăinare se înţelege atât cea oneroasă, cât şi cea gratuită; d) cazurile confirmate de conflict de interese sau de dublă finanţare; e) orice alte situaţii prevăzute în contractele de finanţare. (4) Constituie motive de restituire parţială a ajutorului de minimis primit: a) efectuarea unor cheltuieli care nu respectă prevederile privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operaţiunilor finanţate prin PNRR în conformitate cu domeniile de intervenţie 010 şi 012 din anexa VII la Regulamentul privind Mecanismul de redresare şi rezilienţă nr. 241/2021; b) atingerea parţială a obiectivelor şi indicatorilor de realizare şi de rezultat din cadrul contractului de finanţare. Se va aplica direct proporţional cu valoarea indicatorului neîndeplinit; c) orice alte situaţii prevăzute în contractele de finanţare. ART. 14 Activităţile eligibile care fac obiectul prezentei scheme de ajutor de minimis vor fi finanţate numai dacă au fost iniţiate după semnarea contractului de finanţare. Excepţie fac activităţile aferente serviciilor de consiliere/analiză pentru identificarea soluţiilor tehnice IT de care are nevoie IMM-ul, cu condiţia ca soluţiile tehnice identificate şi descrise în documentaţia tehnică realizată să facă obiectul investiţiilor din cadrul proiectului aferent cererii de finanţare. ART. 15 (1) Cheltuielile eligibile în cadrul prezentei scheme sunt următoarele: a) cheltuieli cu servicii de consiliere/analiză pentru identificarea soluţiilor tehnice IT de care are nevoie IMM-ul, cu condiţia ca soluţiile tehnice identificate şi descrise în documentaţia tehnică realizată să facă obiectul investiţiilor din cadrul proiectului aferent cererii de finanţare; b) cheltuieli aferente achiziţionării de hardware TIC, de echipamente pentru automatizări şi robotică integrate cu soluţii digitale şi a altor dispozitive şi echipamente aferente, inclusiv pentru E-commerce, IoT (Internet of Things), tehnologii blockchain etc., precum şi cheltuieli de instalare, configurare şi punere in funcţiune; c) cheltuieli aferente realizării reţelei LAN/WiFi; d) cheltuieli aferente achiziţionării şi/sau dezvoltării şi/sau adaptării aplicaţiilor/licenţelor software, cheltuieli pentru configurarea şi implementarea bazelor de date, migrarea şi integrarea diverselor structuri de date existente, pentru gestiune financiară, gestiunea furnizorilor, resurse umane, logistică, cheltuieli pentru implementarea RPA (Robotic Process Automation), ERP (Enterprise Resource Planning), CRM (Customer Relationship Mangement), pentru sisteme IoT (Internet of Things) şi AI (Artificial Intelligence), tehnologii blockchain, soluţii E-Commerce etc. şi integrarea acestora în BTP (Business Technology Platform), acolo unde este cazul; e) cheltuieli aferente achiziţionării unui site de prezentare a companiei; f) cheltuieli aferente achiziţionării/închirierii pe perioada de implementare şi durabilitate a proiectului a unui nume de domeniu nou; g) cheltuieli cu servicii de trecere a arhivelor din analog/dosare/hârtie în digital indexabil; h) cheltuieli aferente achiziţiilor de servicii de tip Cloud Computing pe perioada de implementare şi durabilitate a proiectului; i) cheltuieli aferente achiziţionării de servicii pentru consolidarea securităţii cibernetice aplicabile pentru software/ găzduire/reţele, pe perioada de implementare şi durabilitate a proiectului; j) cheltuieli cu serviciile de auditare tehnică IT (elaborare raport tehnic IT); entităţile care furnizează astfel de servicii nu pot avea calitatea de furnizori şi pentru alte cheltuieli eligibile în cadrul unui proiect; k) cheltuieli cu instruirea personalului care va utiliza echipamentele TIC şi cursuri în domeniul IT pentru persoanele responsabile cu conducerea şi controlul întreprinderii (cheltuieli obligatorii în procent de maximum 10% din valoarea finanţată). În cadrul acestei categorii de cheltuieli vor fi cuprinse obligatoriu şi cursuri în domeniul IT pentru persoanele responsabile cu conducerea şi controlul întreprinderii, care să aibă rolul de a le ajuta pe acestea să conştientizeze rolul digitalizării în creşterea unei întreprinderi. Cursurile de competenţe digitale pentru persoanele responsabile cu conducerea şi controlul întreprinderii trebuie să fie acreditate de Autoritatea Naţională pentru Calificări sau/şi să aibă recunoaştere naţională/internaţională etc. (2) Cheltuielile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi j) nu pot depăşi, cumulat, 10% din valoarea proiectului. NOTĂ: Valoarea TVA aferentă cheltuielilor eligibile, în cazul în care nu sunt cheltuieli deductibile, este suportată din bugetul de stat [art. 13 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 124/2021, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 178/2022, cu modificările şi completările ulterioare]. CAP. XI Durata şi bugetul schemei ART. 16 (1) Prezenta schemă de ajutor de minimis se aplică de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la epuizarea bugetului alocat, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2025. (2) Plata ajutorului se efectuează până la data de 31 decembrie 2025, în limita bugetului alocat schemei de ajutor de minimis. (3) Având în vedere că prevederile în vigoare ale Regulamentului (UE) nr. 1.407/2013 sunt valabile până la data de 31 decembrie 2023, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, în calitatea sa de iniţiator şi furnizor al schemei de ajutor de minimis, se obligă să actualizeze prezenta schemă conform reglementărilor europene privind ajutorul de minimis în vigoare după data de 31 decembrie 2023 şi să solicite în prealabil avizul Consiliului Concurenţei asupra respectivelor modificări. Toate ajutoarele de minimis acordate, începând cu data de 1 ianuarie 2024, în baza prezentei scheme vor respecta condiţiile stabilite de reglementările europene privind ajutorul de minimis aplicabile la acel moment. Aceste obligaţii apar şi în cazul modificării Regulamentului (UE) nr. 1.407/2013 înainte de data de 1 ianuarie 2024. ART. 17 (1) Sursa de finanţare pentru prezenta schemă este reprezentată de fonduri europene (finanţare PNRR). (2) Bugetul schemei de ajutor de minimis este de 347,50 milioane euro, echivalent în lei, după cum urmează: a) Alocarea bugetului pe regiuni de dezvoltare este următoarea:
┌───────────────┬──────────────┬────────────────┬───────┐
│Regiune │Buget regiune │Buget regiune │Pondere│
│ │(euro) │(lei) │ │
├───────────────┼──────────────┼────────────────┼───────┤
│Nord-Est │44.978.494,27 │221.244.715,46 │12,94% │
├───────────────┼──────────────┼────────────────┼───────┤
│Sud-Est │48.153.174,18 │236.860.648,47 │13,86% │
├───────────────┼──────────────┼────────────────┼───────┤
│Sud Muntenia │46.925.013,34 │230.819.448,12 │13,50% │
├───────────────┼──────────────┼────────────────┼───────┤
│Sud-Vest │49.891.137,64 │245.409.516,94 │14,36% │
│Oltenia │ │ │ │
├───────────────┼──────────────┼────────────────┼───────┤
│Vest │49.752.100,56 │244.725.607,44 │14,32% │
├───────────────┼──────────────┼────────────────┼───────┤
│Nord-Vest │40.621.999,20 │199.815.551,86 │11,69% │
├───────────────┼──────────────┼────────────────┼───────┤
│Centru │41.247.666,04 │202.893.144,48 │11,87% │
├───────────────┼──────────────┼────────────────┼───────┤
│Bucureşti-Ilfov│25.930.414,78 │127.549.117,21 │7,46% │
├───────────────┼──────────────┼────────────────┼───────┤
│Total │347.500.000,00│1.709.317.750,00│100,00%│
└───────────────┴──────────────┴────────────────┴───────┘
Cursul valutar utilizat pentru calculul bugetului în lei al schemei de ajutor de minimis este cursul Inforeuro aferent lunii noiembrie 2022: 1 euro = 4,9189 lei. b) Alocarea bugetului pe ani este următoarea:
┌──────────────┬──────────────┬──────────────┬─────────────┐
│Buget total │Anul 2023 │Anul 2024 │Anul 2025 │
│(euro) │ │ │ │
├──────────────┼──────────────┼──────────────┼─────────────┤
│347.500.000,00│139.000.000,00│173.750.000,00│34.750.000,00│
└──────────────┴──────────────┴──────────────┴─────────────┘
(3) Sumele rămase necheltuite într-un an vor fi reportate în anii următori în perioada de valabilitate a schemei. (4) În cazul în care în urma activităţii de evaluare şi selecţie bugetul alocat unei/unor regiuni de dezvoltare nu este contractat, proiectele aflate pe lista de rezervă din regiunile care au epuizat alocarea prevăzută la alin. (2) se vor ierarhiza şi contracta în funcţie de punctajul obţinut şi în limita bugetului alocat. ART. 18 Numărul maxim estimat de beneficiari de ajutor de minimis în cadrul prezentei scheme este de 7.000 de întreprinderi. CAP. XII Reguli privind transparenţa şi monitorizarea ajutorului ART. 19 (1) Prezenta schemă se va publica pe website-ul MIPE, respectiv www.mfe.gov.ro. (2) În cadrul contractului de finanţare semnat de beneficiari se va specifica cuantumul ajutorului acordat în temeiul prezentei scheme, precum şi caracterul de minimis al acestuia, cu menţionarea reglementărilor aplicabile^9. ^9 Se va face trimitere cel puţin la Regulamentul (UE) nr. 1.407/2013 din 18 decembrie 2013 pentru aplicarea art. 107 şi 108 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene ajutoarelor de minimis. ART. 20 Raportarea şi monitorizarea ajutoarelor de minimis acordate în baza prezentei scheme se fac în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Regulamentului privind procedurile de monitorizare a ajutoarelor de stat şi de minimis, pus în aplicare prin Ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 441/2022^10. ^10 Publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 422 din 2 mai 2022. ART. 21 (1) Furnizorul/Administratorul schemei elaborează lista de rezervă a proiectelor care au îndeplinit punctajul minim de finanţare. (2) Furnizorul/Administratorul schemei are obligaţia de a înregistra schema de ajutor de minimis în Registrul ajutoarelor de stat (RegAS), în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a acesteia^11. ^11 Conform prevederilor Regulamentului privind Registrul ajutoarelor de stat, pus în aplicare prin Ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 437/2016. (3) Furnizorul/Administratorul schemei are obligaţia de a transmite Consiliului Concurenţei, în formatul şi în termenul prevăzut de Regulamentul privind procedurile de monitorizare a ajutoarelor de stat şi de minimis, pus în aplicare prin Ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 441/2022, toate datele şi informaţiile necesare pentru monitorizarea ajutoarelor de minimis la nivel naţional. (4) În cazul în care furnizorul/administratorul nu are date definitive privind valoarea ajutorului de minimis, acesta va transmite Consiliului Concurenţei valori estimative. (5) Erorile constatate de furnizor/administrator şi corecţiile legale, anulările, recalculările, recuperările şi rambursările se raportează Consiliului Concurenţei până la data de 31 martie a anului următor anului de raportare. (6) Furnizorul/Administratorul schemei are obligaţia de a înregistra în RegAS contractele de finanţare, plăţile realizate în cadrul acestora, eventualele obligaţii de rambursare şi rambursări efective aferente acestora etc., în termen de maximum 7 zile lucrătoare de la data semnării actelor sau efectuării plăţilor, după caz. (7) Furnizorul/Administratorul schemei este responsabil pentru datele şi informaţiile încărcate în RegAS. ART. 22 Pe baza unei cereri scrise, furnizorul va transmite Comisiei Europene, prin intermediul Consiliului Concurenţei, în termen de 20 de zile lucrătoare sau în termenul fixat în cerere, toate informaţiile pe care Comisia Europeană le consideră necesare pentru evaluarea respectării condiţiilor acestei scheme de ajutor de minimis. ART. 23 În conformitate cu prevederile art. 42 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările şi completările ulterioare, furnizorul va informa Consiliul Concurenţei cu privire la intrarea în vigoare a prezentei scheme de ajutor de minimis, precum şi a oricărei modificări aduse măsurii de sprijin, în termen de maximum 5 zile de la momentul la care acest eveniment a avut loc, cu excepţia modificărilor pentru care este necesar un nou aviz, în aceste cazuri urmând procedura specifică, conform art. 15 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările şi completările ulterioare. CAP. XIII Recuperarea ajutorului de minimis ART. 24 (1) Recuperarea ajutorului de minimis se realizează de către furnizorul/administratorul schemei conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale prezentei scheme de ajutor de minimis. Pentru aceasta, furnizorul schemei va elabora metodologia de recuperare a ajutorului de minimis. (2) Valoarea ajutorului de minimis care trebuie recuperat se completează şi cu valoarea dobânzii aferente, datorată de la data plăţii ajutorului până la data recuperării acestuia. Rata dobânzii aplicabile este cea stabilită prin Regulamentul (CE) nr. 794/2004 al Comisiei din 21 aprilie 2004 de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2015/1.589 al Consiliului de stabilire a normelor de aplicare a articolului 108 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 140 din 30.04.2004, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu respectarea prevederilor Regulamentului (UE) 2015/1.589 al Consiliului din 13 iulie 2015 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 108 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 248 din 24.09.2015. (3) Valoarea sumelor care fac obiectul recuperării va fi dedusă din valoarea totală a finanţării nerambursabile a proiectului, pe baza prevederilor legale aplicabile contractului de finanţare. (4) Furnizorul/Administratorul schemei are dreptul de a stopa acordarea/plata ajutorului de minimis sau de a solicita recuperarea ajutorului de minimis deja plătit, în cazul în care documentele şi informaţiile furnizate de către beneficiar în documentele depuse se dovedesc a fi incorecte sau false. ANEXA 1 la schemă Prevederi ce trebuie avute în vedere pentru respectarea principiului de a nu prejudicia în mod semnificativ obiectivele de mediu I. În vederea respectării principiului prevăzut la art. 9 din schemă, echipamentele hardware TIC, alte dispozitive şi echipamente trebuie să respecte inclusiv: a) prevederile Hotărârii Guvernului nr. 55/2011 privind stabilirea cerinţelor în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic, respectiv să conţină marcajul de conformitate CE; b) prevederile Directivei 2011/65/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 8 iunie 2011 privind restricţiile de utilizare a anumitor substanţe periculoase în echipamentele electrice şi electronice (reformare), respectiv să conţină valorile concentraţiilor maxime din greutate tolerate în materialele omogene în cazul următoarelor substanţe restricţionate: (i) plumb (0,1%); (ii) mercur (0,1%); (iii) cadmiu (0,01%); (iv) crom hexavalent (0,1%); (v) bifenil-polibromuraţi (PBB) (0,1%); (vi) eteri de difenil polibromuraţi (DEPB) (0,1%); c) la sfârşitul duratei de viaţă, echipamentele sunt supuse pregătirii pentru operaţiuni de reutilizare, recuperare sau reciclare sau tratament adecvat, inclusiv îndepărtarea tuturor fluidelor, şi un tratament selectiv în conformitate cu anexa VII la Directiva 2012/19/UE, respectiv: (i) se impune înlăturarea cel puţin a următoarelor substanţe, amestecuri şi componente din orice deşeu de echipamente care face obiectul unei colectări separate: • condensatoarele care conţin bifenili policloruraţi (PCB), în conformitate cu Directiva 96/59/CE a Consiliului din 16 septembrie 1996 privind eliminarea bifenililor policloruraţi şi a terfenililor policloruraţi (PCB/PCT); • componentele care conţin mercur, precum întrerupătoarele sau lămpile cu retroiluminare; • bateriile; • plăcile de circuit imprimat ale telefoanelor mobile, în general, şi alte dispozitive, dacă suprafaţa plăcii de circuit imprimat este mai mare de 10 cmp; • cartuşele de toner, lichid sau sub formă de pastă, precum şi tonerele de culoare; • materialele plastice care conţin substanţe ignifuge bromurate; • deşeurile de azbest şi componentele care conţin azbest; • tuburile catodice; • clorofluorocarburile (CFC), hidroclorofluorocarburile (HCFC) sau hidrofluorocarburile (HFC), hidrocarburile (HC); • lămpile cu descărcare în gaze; • ecranele cu cristale lichide (împreună cu carcasa lor, după caz) cu o suprafaţă mai mare de 100 cmp şi toate ecranele retroiluminate cu lămpi cu descărcare în gaze; • cablurile electrice externe; • componentele care conţin fibre ceramice refractare, precum cele descrise în Directiva 97/69/CE a Comisiei din 5 decembrie 1997 de efectuare a celei de-a douăzeci şi treia adaptări la progresul tehnic a Directivei 67/548/CEE a Consiliului privind apropierea actelor cu putere de lege şi a actelor administrative referitoare la clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanţelor periculoase; • componentele care conţin substanţe radioactive, cu excepţia componentelor care nu depăşesc în cantitate valorile de scutire stabilite la articolul 3 din Directiva 96/29/Euratom a Consiliului din 13 mai 1996 de stabilire a normelor de securitate de bază privind protecţia sănătăţii lucrătorilor şi a populaţiei împotriva pericolelor prezentate de radiaţiile ionizante şi în anexa I la directiva respectivă; • condensatorii electrolitici care conţin substanţe periculoase (înălţime > 25 mm, diametru > 25 mm sau volum similar în mod proporţional); (ii) componentele următoare ale deşeurilor de echipamente electrice şi electronice care fac obiectul unei colectări separate trebuie să fie tratate în felul următor: • tuburile catodice: trebuie înlăturat învelişul fluorescent; • echipamentele ce conţin gaze care depreciază stratul de ozon sau care prezintă un potenţial de încălzire globală a climei (GWP) mai mare de 15, precum cele din spume sau din circuitele de refrigerare: gazele se extrag şi se tratează în mod corespunzător. Gazele care depreciază stratul de ozon se tratează în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1.005/2009; • lămpile cu descărcare în gaze: se înlătură mercurul. (iii) Ţinând seama de considerentele ecologice şi de oportunitatea pregătirii pentru reutilizare şi a reciclării, punctele (i) şi (ii) se aplică astfel încât să nu împiedice pregătirea pentru reutilizare şi reciclarea în condiţii de protecţie a mediului a componentelor sau a aparatelor întregi. II. În vederea respectării principiului de la art. 9 alin. (1) din schemă, în conformitate cu prevederile Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea şi controlul integrat al poluării) (reformare), întreprinderile care activează în următoarele domenii nu sunt eligibile în cadrul schemei: a) Industrii producătoare de energie: (i) arderea combustibililor în instalaţii cu o putere termică instalată totală egală sau mai mare de 50 MW; (ii) rafinarea ţiţeiului şi a gazului; (iii) producerea cocsului; (iv) gazeificarea sau lichefierea: • cărbunelui; • altor combustibili în instalaţii cu o putere termică instalată totală egală cu sau mai mare de 20 MW. b) Producţia şi prelucrarea metalelor: (i) arderea şi sinterizarea minereurilor metalice (inclusiv a minereurilor de sulf); (ii) producerea fontei sau a oţelului (topirea primară sau secundară), inclusiv pentru turnarea continuă, cu o capacitate de peste 2,5 tone pe oră; (iii) prelucrarea metalelor feroase: • exploatare de laminoare la cald cu o capacitate de peste 20 de tone de oţel brut pe oră; • exploatare de instalaţii de forjare cu ciocan de forjă a căror capacitate este mai mare de 50 KJ per ciocan, iar puterea calorifică folosită este mai mare de 20 MW; • aplicarea de straturi protectoare de metale topite cu un flux de intrare de peste 2 tone de oţel brut pe oră; (iv) exploatare de turnătorii de metale feroase cu o capacitate de producţie de peste 20 de tone pe zi; (v) prelucrarea metalelor neferoase: • producerea de metale neferoase brute din minereuri, concentrate sau materii prime secundare prin procese metalurgice, chimice sau electrolitice; • topirea, inclusiv realizarea de aliaje, de metale neferoase, inclusiv de produse recuperate, şi exploatarea de turnătorii de metale neferoase, cu o capacitate de topire de peste 4 tone pe zi pentru plumb şi cadmiu sau 20 de tone pe zi pentru toate celelalte metale; (vi) tratarea de suprafaţă a metalelor sau a materialelor plastice prin procese electrolitice sau chimice în care volumul cuvelor de tratare este mai mare de 30 mc. c) Industria mineralelor: (i) producerea de ciment, var şi oxid de magneziu: • producerea clincherului de ciment în cuptoare rotative cu o capacitate de producţie de peste 500 de tone pe zi sau în alte cuptoare cu o capacitate de producţie de peste 50 de tone pe zi; • producerea varului în cuptoare cu o capacitate de producţie de peste 50 de tone pe zi; • producerea oxidului de magneziu în cuptoare cu o capacitate de producţie de peste 50 de tone pe zi; (ii) producerea azbestului sau fabricarea de produse pe bază de azbest; (iii) fabricarea sticlei, inclusiv a fibrei de sticlă, cu o capacitate de topire de peste 20 de tone pe zi; (iv) topirea substanţelor minerale, inclusiv producerea de fibre minerale, cu o capacitate de topire de peste 20 de tone pe zi; (v) fabricarea produselor de ceramică prin ardere, în special ţigle, cărămizi, cărămizi refractare, plăci ceramice (gresie, faianţă), obiecte din ceramică sau porţelan, cu o capacitate de producţie de peste 75 de tone pe zi şi/sau cu o capacitate a cuptorului de peste 4 mc şi cu o densitate pe cuptor de peste 300 kg/mc. d) Industria chimică [în scopul prezentei secţiuni, producţia, în sensul categoriilor de activităţi din această secţiune, reprezintă producţia la scară industrială prin prelucrarea chimică sau biologică a substanţelor sau a grupurilor de substanţe menţionate la pct. (i)-(iv)]: (i) producerea compuşilor chimici organici, cum sunt: • hidrocarburile simple (liniare sau ciclice, saturate sau nesaturate, alifatice sau aromatice); • hidrocarburile cu conţinut de oxigen, cum sunt alcoolii, aldehidele, cetonele, acizii carboxilici, esterii şi amestecurile de esteri, acetaţii, eterii, peroxizii şi răşinile epoxidice; • hidrocarburile sulfuroase; • hidrocarburile azotoase, cum sunt aminele, amidele, compuşii nitriţi, compuşii nitro sau compuşii nitraţi, nitrilii, cianaţi, izocianaţi; • hidrocarburi cu conţinut de fosfor; • hidrocarburi halogenate; • compuşi organometalici; • materiale plastice (polimeri, fibre sintetice şi fibre pe bază de celuloză); • cauciucuri sintetice; • vopsele şi pigmenţi; • agenţi activi de suprafaţă şi agenţi tensioactivi; (ii) producerea compuşilor chimici anorganici, precum: • gazele, cum sunt amoniacul, clorul sau acidul clorhidric, fluorul sau acidul fluorhidric, oxizii de carbon, compuşii sulfului, oxizii de azot, hidrogenul, dioxidul de sulf, clorura de carbonil; • acizii, cum sunt acidul cromic, acidul hidrofluoric, acidul fosforic, acidul azotic, acidul clorhidric, acidul sulfuric, oleumul, acizii sulfuroşi; • bazele, cum sunt hidroxidul de amoniu, hidroxidul de potasiu, hidroxidul de sodiu; • sărurile, cum sunt clorura de amoniu, cloratul de potasiu, carbonatul de potasiu, carbonatul de sodiu, perboratul, nitratul de argint; • nemetalele, oxizii metalici sau alţi compuşi anorganici, cum sunt carbura de calciu, siliciul, carbura de siliciu; (iii) producerea de îngrăşăminte pe bază de fosfor, azot sau potasiu (îngrăşăminte simple sau complexe); (iv) fabricarea produselor fitosanitare sau a biocidelor; (v) fabricarea produselor farmaceutice, inclusiv a produselor intermediare; (vi) producerea de explozivi. e) Gestionarea deşeurilor: (i) eliminarea sau recuperarea deşeurilor periculoase, cu o capacitate de peste 10 tone pe zi, implicând desfăşurarea uneia sau a mai multora dintre următoarele activităţi: • tratare biologică; • tratare fizico-chimică; • mixare sau malaxare anterior prezentării pentru oricare dintre celelalte activităţi enumerate la prezentul punct şi pct. (ii); • reambalare anterior prezentării pentru oricare dintre celelalte activităţi enumerate la prezentul punct şi pct. (ii); • recuperarea/regenerarea solvenţilor; • reciclarea/recuperarea materialelor anorganice, altele decât metalele sau compuşii metalici; • regenerarea acizilor sau a bazelor; • recuperarea componentelor utilizate pentru reducerea poluării; • recuperarea componentelor din catalizatori; • recuperarea sau alte reutilizări ale uleiurilor; • acumularea la suprafaţă; (ii) eliminarea sau recuperarea deşeurilor în instalaţii de incinerare a deşeurilor sau în instalaţii de coincinerare a deşeurilor: • în cazul deşeurilor nepericuloase, cu o capacitate de peste 3 tone pe oră; • în cazul deşeurilor periculoase, cu o capacitate de peste 10 tone pe zi; (iii) eliminarea deşeurilor nepericuloase cu o capacitate de peste 50 de tone pe zi, implicând desfăşurarea uneia sau mai multora dintre următoarele activităţi şi exceptând activităţile care intră sub incidenţa Directivei 91/271/CEE a Consiliului din 21 mai 1991 privind tratarea apelor urbane reziduale: • tratare biologică; • tratare fizico-chimică; • pretratarea deşeurilor pentru incinerare sau coincinerare; • tratarea zgurei şi a cenuşii; • tratarea în tocătoare a deşeurilor metalice, inclusiv a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice şi a vehiculelor scoase din uz şi a componentelor acestora; (iv) recuperarea sau o combinaţie de recuperare şi eliminare a deşeurilor nepericuloase cu o capacitate mai mare de 75 de tone pe zi, implicând una sau mai multe dintre activităţile următoare şi excluzând activităţile care intră sub incidenţa Directivei 91/271/CEE: • tratarea biologică; • pretratarea deşeurilor pentru incinerare sau coincinerare; • tratarea zgurei şi a cenuşii; • tratarea în tocătoare a deşeurilor metalice, inclusiv a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice şi a vehiculelor scoase din uz şi a componentelor acestora; (v) depozitele de deşeuri astfel cum sunt definite la articolul 2 litera (g) din Directiva 1999/31/CE a Consiliului din 26 aprilie 1999 privind depozitele de deşeuri care primesc peste 10 tone de deşeuri pe zi sau cu o capacitate totală de peste 25.000 de tone, cu excepţia depozitelor pentru deşeuri inerte; (vi) depozitarea temporară a deşeurilor periculoase care nu intră sub incidenţa pct. (v) înaintea oricăreia dintre activităţile enumerate la pct. (i), (ii), (v) şi (vii), cu o capacitate totală de peste 50 de tone, cu excepţia depozitării temporare, pe amplasamentul unde sunt generate, înaintea colectării; (vii) depozitarea subterană a deşeurilor periculoase cu o capacitate totală de peste 50 de tone. f) Alte activităţi: (i) producerea în instalaţii industriale de: • celuloză din lemn şi din alte materiale fibroase; • hârtie sau carton, cu o capacitate de producţie de peste 20 de tone pe zi; • unul sau mai multe din următoarele tipuri de panouri din lemn: panouri numite plăci aglomerate („oriented strand board“ - OSB), plăci aglomerate sau panouri fibrolemnoase, cu o capacitate de producţie mai mare de 600 mc pe zi; (ii) pretratarea (operaţiuni de tip spălare, înălbire, mercerizare) sau vopsirea fibrelor textile sau a textilelor, cu capacitatea de tratare de peste 10 tone pe zi; (iii) tăbăcirea blănurilor şi a pieilor, cu capacitatea de tratare de peste 12 tone de produse finite pe zi; (iv) exploatarea abatoarelor cu o capacitate de prelucrare a carcaselor de peste 50 de tone pe zi; (v) tratarea şi prelucrarea, cu excepţia ambalării exclusive, a următoarelor materii prime, care au fost în prealabil prelucrate sau neprelucrate, în vederea fabricării de produse alimentare sau a hranei pentru animale din: • numai materii prime de origine animală (altele decât laptele în mod exclusiv), cu o capacitate de producţie de peste 75 de tone de produse finite pe zi; • numai materii prime de origine vegetală, cu o capacitate de producţie de peste 300 de tone de produse finite pe zi sau de 600 de tone pe zi în cazul în care instalaţia funcţionează pentru o perioadă de timp de cel mult 90 de zile consecutive pe an; • materii prime de origine vegetală şi animală, în produse combinate sau separate, cu o capacitate de producţie de produse finite, exprimată în tone pe zi, de peste: - 75, dacă A este mai mare sau egal cu 10; sau – [300 - (22,5 \'d7 A)] în toate celelalte cazuri, unde „A“ reprezintă proporţia de materie de origine animală (exprimată în procente din greutate) din cantitatea care intră la calculul capacităţii de producţie de produse finite. Ambalajul nu este inclus în greutatea finală a produsului. Această subsecţiune nu este aplicabilă în cazul în care doar laptele reprezintă materia primă; (vi) fabricarea de aeronave şi de maşini cu combustibil convenţional; (vii) transport aerian pe bază de combustibil convenţional, aeroporturi şi activităţi de servicii conexe transportului aerian cu combustibil convenţional; (viii) fabricarea de vehicule cu motor cu combustie; (ix) comerţ cu ridicata şi cu amănuntul al vehiculelor poluante; (x) prelucrarea combustibilului nuclear şi producţia de energie nucleară; (xi) închiriere şi leasing de vehicule poluante. Totodată, în vederea respectării principiului DNSH, în planul de afaceri solicitantul va prezenta orice riscuri potenţiale care pot decurge pentru mediu şi care sunt metodele de abordare a acestora. Conformitatea cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01) va fi certificată de un auditor independent la sfârşitul perioadei de investiţie. Auditorul independent va fi angajat de stat (MIPE) şi trebuie să furnizeze un raport care să justifice în mod corespunzător concordanţa dintre caracteristicile sistemului şi cerinţele prevăzute în decizia de punere în aplicare a Consiliului, în anexa la această decizie şi în Regulamentul privind Mecanismul de redresare şi rezilienţă. ------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
