Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
REZOLUTIE nr. 1.907 din 23 decembrie 2009 adoptata de Consiliul de Securitate in cadrul celei de-a 6.254-a intruniri, la 23 decembrie 2009
EMITENT: ACT INTERNATIONAL PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 214 din 6 aprilie 2010
Consiliul de Securitate,
amintind rezoluţiile sale anterioare şi declaraţiile preşedintelui Consiliului privind situaţia din Somalia şi disputa privind frontiera dintre Republica Djibouti şi Statul Eritreea, în special rezoluţiile sale nr. 751 (1992), 1.844 (2008) şi 1.862 (2009), precum şi declaraţiile sale de la 18 mai 2009 (S/PRST/2009/15), 9 iulie 2009 (S/PRST/2009/19), 12 iunie 2008 (S/PRST/2008/20),
reafirmându-şi respectul pentru suveranitatea, integritatea teritorialã, independenţa politicã şi unitatea Somaliei, Republicii Djibouti şi Statului Eritreea respectiv,
exprimând importanţa soluţionãrii disputei privind frontiera dintre Republica Djibouti şi Statul Eritreea,
reafirmând cã Acordul de la Djibouti şi Procesul de pace reprezintã fundamentul soluţionãrii conflictului din Somalia şi reafirmând în continuare sprijinul sãu faţã de Guvernului Federal de Tranziţie (GFT),
luând notã de hotãrârea celei de-a 13-a Adunãri a Uniunii Africane (UA) de la Sirte, Marea Jamahirie Arabã Libianã Popularã Socialistã, care a cerut Consiliului sã impunã sancţiuni împotriva actorilor strãini, atât celor din regiune, cât şi celor din afara ei, mai ales din Statul Eritreea, care susţin grupãrile armate angajate în acţiuni destabilizatoare în Somalia şi submineazã eforturile de pace şi reconciliere, precum şi stabilitatea regionalã (S/2009/388),
luând notã în continuare de hotãrârea celei de-a 13-a Adunãri a Uniunii Africane (UA) de la Sirte, Marea Jamahirie Arabã Libianã Popularã Socialistã, care şi-a exprimat profunda îngrijorare faţã de absenţa totalã a progreselor în implementarea de cãtre Statul Eritreea, inter alia, a Rezoluţiei nr. 1.862 (2009) vizând disputa privind frontiera dintre Republica Djibouti şi Statul Eritreea (S/2009/388),
exprimându-şi profunda îngrijorare faţã de concluziile Grupului de monitorizare reînfiinţat prin Rezoluţia nr. 1.853 (2008), prezentate în raportul sãu din decembrie 2008 (S/2008/769), referitoare la faptul cã Statul Eritreea a furnizat sprijin politic, financiar şi logistic grupãrilor armate angajate în subminarea pãcii şi reconcilierii în Somalia şi a stabilitãţii regionale,
condamnând toate atacurile armate asupra oficialilor şi instituţiilor GFT, asupra populaţiei civile, lucrãtorilor umanitari şi personalului Misiunii Uniunii Africane în Somalia (AMISOM),
exprimându-şi profunda îngrijorare faţã de respingerea de cãtre Statul Eritreea a Acordului de la Djibouti, aşa cum rezultã din scrisoarea din data de 19 mai 2009, din partea reprezentantului permanent al Statului Eritreea la Organizaţia Naţiunilor Unite cãtre preşedintele Consiliului de Securitate (S/2009/256),
reamintind Rezoluţia nr. 1.844 (2008) în care a hotãrât sã impunã mãsuri împotriva persoanelor sau entitãţilor nominalizate ca fiind implicate în acte care ameninţã pacea, securitatea şi stabilitatea în Somalia sau ca susţinãtoare ale acestora, ale cãror acţiuni încalcã embargoul asupra armelor sau obstrucţioneazã fluxul de asistenţã umanitarã cãtre Somalia,
exprimându-şi aprecierea faţã de contribuţia AMISOM la stabilitatea Somaliei şi exprimându-şi în continuare aprecierea faţã de angajamentul constant al guvernelor Republicii Burundi şi Republicii Uganda faţã de AMISOM,
reiterându-şi intenţia de a adopta mãsuri împotriva celor care încearcã sã frâneze sau sã blocheze Procesul de pace de la Djibouti,
exprimându-şi profunda îngrijorare faţã de faptul cã Statul Eritreea nu şi-a retras forţele pentru a reveni la statu-quoul anterior, conform cererii Consiliului de Securitate din Rezoluţia nr. 1.862 (2009) şi declaraţiei preşedintelui Consiliului din data de 12 iunie 2008 (S/PRST/2008/20),
reiterându-şi serioasa îngrijorare faţã de refuzul Statului Eritreea de a intra în dialog cu Republica Djibouti sau de a accepta contacte bilaterale, mediere sau eforturi de facilitare din partea organizaţiilor subregionale sau regionale sau de a rãspunde în mod pozitiv la eforturile secretarului general,
luând notã de scrisoarea secretarului general emisã la 30 martie 2009 (S/2009/163) şi de informãrile ulterioare efectuate de Secretariat privind conflictul Djibouti-Eritreea,
notând cã Republica Djibouti şi-a retras forţele pentru a reveni la statu-quoul anterior şi a cooperat pe deplin cu toţi cei implicaţi, inclusiv cu misiunea de strângere de informaţii a Organizaţiei Naţiunilor Unite şi cu bunele oficii ale Secretariatului General,
stabilind cã acţiunile Statului Eritreea care submineazã pacea şi reconcilierea în Somalia, precum şi disputa dintre Republica Djibouti şi Statul Eritreea constituie o ameninţare la adresa pãcii şi securitãţii internaţionale,
acţionând potrivit cap. VII din Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite:
1. reitereazã faptul cã toate statele membre, inclusiv Statul Eritreea, trebuie sã respecte pe deplin termenii embargoului asupra armelor impus prin paragraful 5 al Rezoluţiei nr. 733 (1992), reglementat şi amendat prin rezoluţiile nr. 1.356 (2001), 1.425 (2002), 1.725 (2006), 1.744 (2007) şi 1.772 (2007) privind Somalia şi prevederile Rezoluţiei nr. 1.844 (2008);
2. cere tuturor statelor membre, inclusiv Statului Eritreea, sã sprijine Procesul de pace de la Djibouti şi sã susţinã eforturile de reconciliere ale GFT din Somalia şi cere ca Statul Eritreea sã punã capãt tuturor eforturilor de a destabiliza sau rãsturna, direct sau indirect, GFT;
3. îşi reitereazã cererea ca Statul Eritreea sã se conformeze imediat prevederilor Rezoluţiei nr. 1.862 (2009) şi:
(i) sã îşi retragã forţele şi tot echipamentul la poziţiile statu-quoului anterior şi sã se asigure cã, în zona în care a avut loc conflictul în Ras Doumeira şi pe Insula Doumeira în iunie 2008, nu existã prezenţã sau activitãţi militare;
(ii) sã recunoascã disputa sa cu Republica Djibouti privind frontiera în Ras Doumeira şi pe Insula Doumeira, sã se angajeze activ în dialog în vederea aplanãrii tensiunilor şi sã se angajeze, de asemenea, în eforturi diplomatice care sã conducã la o rezolvare mutual acceptabilã a chestiunii frontaliere; şi
(iii) sã îşi respecte obligaţiile internaţionale ca stat membru al Organizaţiei Naţiunilor Unite, sã respecte principiile menţionate în art. 2 paragrafele 3, 4 şi 5 şi art. 33 al cartei şi sã coopereze pe deplin cu secretarul general, în special prin propunerea acestuia de bune oficii menţionatã în paragraful 3 al Rezoluţiei nr. 1.862 (2009);
4. cere ca Statul Eritreea sã punã la dispoziţie informaţii legate de combatanţii djiboutieni dispãruţi de la confruntãrile din 10-12 iunie 2008, astfel încât cei interesaţi sã poatã stabili prezenţa prizonierilor de rãzboi djiboutieni şi sã le poate evalua starea de sãnãtate;
5. hotãrãşte ca toate statele membre sã adopte imediat mãsurile necesare pentru a împiedica vânzarea sau furnizarea cãtre Statul Eritreea de cãtre cetãţenii lor ori de pe teritoriile lor sau folosind vasele ori aeronavele aflate sub pavilionul lor de arme şi material auxiliar de orice tip, inclusiv arme şi muniţie, echipament şi vehicule militare, echipament paramilitar şi piese de schimb pentru cele menţionate mai sus, asistenţã tehnicã, instruire, asistenţã financiarã sau de alt tip legate de activitãţile militare ori de furnizarea, fabricarea, întreţinerea sau utilizarea acestor articole, indiferent dacã provin ori nu de pe teritoriul lor;
6. hotãrãşte ca Statul Eritreea sã nu furnizeze, vândã sau transfere, direct ori indirect, de pe teritoriul sãu, prin cetãţenii sãi sau folosind vasele ori aeronavele aflate sub pavilionul sãu, arme sau material auxiliar de orice tip şi cã toate statele membre vor interzice achiziţii de instruire, asistenţã şi articole descrise în paragraful 5 de mai sus din Statul Eritreea de cãtre cetãţenii lor sau folosind vasele ori aeronavele aflate sub pavilionul lor, indiferent dacã provin ori nu de pe teritoriul Statului Eritreea;
7. cere tuturor statelor membre sã inspecteze, pe teritoriul lor, inclusiv în porturile maritime şi pe aeroporturile lor, potrivit reglementãrilor şi legislaţiei naţionale şi în conformitate cu dreptul internaţional, orice încãrcãturã cu destinaţia sau provenind din Somalia şi Statul Eritreea, în cazul în care statul respectiv deţine informaţii care constituie motive rezonabile de a crede cã produselor conţinute de respectiva încãrcãturã le sunt interzise furnizarea, transferul sau exportul prin paragrafele 5 şi 6 ale prezentei rezoluţii sau prin embargoul general şi complet asupra armelor impus Somaliei prin paragraful 5 al Rezoluţiei nr. 733 (1992), dezvoltat şi amendat prin rezoluţii ulterioare în vederea asigurãrii implementãrii stricte a acelor prevederi;
8. hotãrãşte sã autorizeze toate statele membre ca, la descoperirea produselor interzise conform paragrafelor 5 şi 6 de mai sus, sã confişte şi sã elimine (fie distrugându-le, fie scoţându-le din funcţiune) produsele cãrora le sunt interzise furnizarea, transferul sau exportul conform paragrafelor 5 şi 6 ale prezentei rezoluţii şi hotãrãşte în continuare cã toate statele membre vor coopera în aceste eforturi;
9. cere tuturor statelor membre ca, atunci când descoperã produse cãrora le sunt interzise furnizarea, transferul sau exportul conform paragrafelor 5 şi 6 ale prezentei rezoluţii, sã prezinte imediat Comitetului un raport conţinând detaliile relevante, inclusiv mãsurile adoptate pentru confiscarea şi eliminarea produselor;
10. hotãrãşte cã toate statele membre vor adopta mãsurile necesare pentru a preveni intrarea pe teritoriile lor sau tranzitarea teritoriilor lor de cãtre persoane nominalizate de Comitetul înfiinţat prin Rezoluţia nr. 751 (1992), al cãrui mandat a fost extins prin Rezoluţia nr. 1.844 (2008) (numit aici Comitetul), potrivit criteriilor din paragraful 15 de mai jos, cu condiţia ca niciuna dintre prevederile prezentului paragraf sã nu oblige vreun stat sã refuze propriilor cetãţeni intrarea pe teritoriul sãu;
11. hotãrãşte cã mãsurile impuse prin paragraful 10 de mai sus nu se aplicã:
(a) în cazul în care Comitetul stabileşte pentru fiecare caz în parte cã o astfel de deplasare este justificatã din raţiuni umanitare, inclusiv obligaţii religioase; sau
(b) în cazul în care Comitetul stabileşte pentru fiecare caz în parte cã o derogare ar sluji în alt mod obiectivelor pãcii şi stabilitãţii în regiune;
12. hotãrãşte ca toate statele membre sã adopte mãsurile necesare pentru a preveni furnizarea, vânzarea sau transferul, în mod direct sau indirect, de cãtre cetãţenii lor ori de pe teritoriile lor sau folosind navele ori aeronavele aflate sub pavilionul lor, de arme şi material auxiliar de orice tip, inclusiv arme şi muniţie, echipament şi vehicule militare, echipament paramilitar şi piese de schimb pentru cele menţionate mai sus, precum şi furnizarea directã sau indirectã de asistenţã tehnicã, instruire, asistenţã financiarã ori de alt tip, inclusiv prin investiţii, brokeraj sau alte servicii financiare, legate de activitãţile militare sau de furnizarea, vânzarea, transferul, fabricarea, întreţinerea ori utilizarea armelor şi echipamentului militar, în favoarea persoanelor sau entitãţilor nominalizate de Comitet potrivit paragrafului 15 de mai jos;
13. hotãrãşte cã toate statele membre vor îngheţa imediat fondurile, celelalte active financiare sau resurse economice aflate pe teritoriile lor de la data adoptãrii prezentei rezoluţii ori ulterior, care sunt deţinute sau controlate, direct ori indirect, de cãtre entitãţile şi persoanele nominalizate de Comitet potrivit paragrafului 15 de mai jos sau de cãtre persoane ori entitãţi care acţioneazã în numele acestora sau conform instrucţiunilor lor, şi hotãrãşte în continuare cã toate statele membre se vor asigura cã niciun fond, activ financiar şi nicio resursã economicã nu vor fi puse la dispoziţia unor asemenea persoane sau entitãţi, direct ori indirect, fie de cãtre cetãţenii lor, fie de cãtre persoane sau entitãţi aflate pe teritoriul lor;
14. hotãrãşte cã mãsurile impuse prin paragraful 13 de mai sus nu se vor aplica fondurilor, celorlalte active financiare sau resurse economice despre care statele membre au stabilit urmãtoarele:
(a) acestea sunt necesare pentru cheltuieli de bazã, inclusiv pentru plata hranei, chiriei sau ipotecii, a medicamentelor şi tratamentului medical, a impozitelor, primelor de asigurare şi utilitãţilor publice sau exclusiv pentru plata unor onorarii profesionale rezonabile şi rambursarea cheltuielilor asociate cu furnizarea de servicii juridice, a taxelor sau comisioanelor aflate în conformitate cu legile naţionale legate de administrarea de rutinã a fondurilor, activelor financiare şi resurselor economice îngheţate, dupã notificarea Comitetului de cãtre statul membru respectiv privind intenţia de a autoriza, dupã caz, accesul la asemenea fonduri, la alte active financiare sau resurse economice şi, în absenţa unei hotãrâri negative a Comitetului, în termen de 3 zile lucrãtoare de la aceastã notificare;
(b) acestea sunt necesare pentru cheltuieli extraordinare, cu condiţia ca statul membru relevant sã notifice în aceastã privinţã Comitetul şi sã aibã aprobarea sa; sau
(c) acestea fac obiectul unui sechestru sau al unei decizii judiciare, administrative ori arbitrale, caz în care fondurile, celelalte active financiare şi resurse economice pot fi utilizate pentru a satisface acel sechestru sau acea decizie, cu condiţia ca acel drept sau acea decizie sã fie anterioarã datei prezentei rezoluţii, ca beneficiarul lor sã nu fie o persoanã ori entitate nominalizatã potrivit paragrafului 13 de mai sus şi acest fapt sã fi fost comunicat Comitetului de cãtre statele membre implicate;
15. hotãrãşte cã prevederile paragrafului 10 de mai sus se vor aplica tuturor persoanelor, inclusiv liderilor politici şi militari din Statul Eritreea, dar nu numai acestora, şi cã prevederile paragrafelor 12 şi 13 de mai sus se vor aplica tuturor persoanelor şi entitãţilor, inclusiv liderilor politici şi militari din Statul Eritreea, entitãţilor guvernamentale şi parastatale, entitãţilor private deţinute de cetãţeni ai Statului Eritreea aflaţi pe teritoriul sau în afara teritoriului sãu, dar nu numai acestora, nominalizate de Comitet deoarece:
(a) încalcã mãsurile prevãzute de paragrafele 5 şi 6 de mai sus;
(b) sprijinã din Statul Eritreea grupãri de opoziţie armate care vizeazã destabilizarea regiunii;
(c) obstrucţioneazã implementarea Rezoluţiei nr. 1.862 (2009) privind Republica Djibouti;
(d) adãpostesc, finanţeazã, faciliteazã, sprijinã, organizeazã, instruiesc sau incitã persoane ori grupuri la comiterea de acte de violenţã sau de acte teroriste împotriva altor state sau a cetãţenilor acestora din regiune;
(e) obstrucţioneazã investigaţiile sau activitatea Grupului de monitorizare;
16. cere tuturor statelor membre, în special Statului Eritreea, sã punã capãt înarmãrii, instruirii şi echipãrii grupãrilor armate şi membrilor lor, inclusiv al-Shabb, care urmãresc destabilizarea regiunii şi incitarea la violenţã şi la dezordine în rândul civililor în Republica Djibouti;
17. cere Statului Eritreea sã punã capãt facilitãrii deplasãrilor şi altor forme de susţinere financiarã a persoanelor sau entitãţilor nominalizate de Comitet şi de alte comitete de sancţiuni, în special de comitetul înfiinţat potrivit Rezoluţiei nr. 1.267 (1999), în conformitate cu prevederile rezoluţiilor relevante;
18. hotãrãşte sã lãrgeascã mandatul Comitetului cu urmãtoarele noi sarcini:
(a) monitorizarea implementãrii mãsurilor impuse prin paragrafele 5, 6, 8, 10, 12 şi 13 de mai sus, cu sprijinul Grupului de monitorizare;
(b) nominalizarea persoanelor sau entitãţilor care fac obiectul mãsurilor impuse prin paragrafele 10, 12 şi 13 de mai sus, potrivit criteriilor stabilite în paragraful 15 de mai sus;
(c) analizarea cererilor privind acordarea de derogãri prevãzute în paragrafele 11 şi 14 de mai sus şi adoptarea de hotãrâri în privinţa lor;
(d) actualizarea recomandãrilor sale în lumina sarcinilor sale suplimentare;
19. hotãrãşte sã extindã mandatul Grupului de monitorizare reînfiinţat prin Rezoluţia nr. 1.853 (2008) de a monitoriza şi raporta cu privire la implementarea mãsurilor impuse prin prezenta rezoluţie şi de a îndeplini sarcinile enumerate mai jos şi cere secretarului general sã adopte mãsurile cuvenite vizând alocarea de personal şi resurse suplimentare, astfel încât Grupul de monitorizare sã îşi poatã continua mandatul şi, în plus:
(a) sã asiste Comitetul la monitorizarea implementãrii mãsurilor impuse prin paragrafele 5, 6, 8, 10, 12 şi 13 de mai sus, inclusiv prin raportarea oricãror informaţii privind eventuale violãri;
(b) sã analizeze orice informaţie relevantã pentru implementarea paragrafelor 16 şi 17 de mai sus care trebuie sã fie adusã în atenţia Comitetului;
(c) sã includã în rapoartele sale cãtre Consiliul de Securitate orice informaţii relevante pentru nominalizarea de cãtre Comitet a persoanelor şi entitãţilor descrise în paragraful 15 de mai sus;
(d) sã colaboreze dupã necesitate cu celelalte grupuri de experţi ale comitetelor de sancţiuni în vederea îndeplinirii acestor sarcini;
20. cere tuturor statelor membre sã raporteze Consiliului de Securitate, în termen de 120 de zile de la adoptarea prezentei rezoluţii, privind mãsurile luate în vederea implementãrii prevederilor paragrafelor 5, 6, 10, 12 şi 13 de mai sus;
21. afirmã cã va menţine sub observaţie acţiunile Statului Eritreea şi cã este pregãtit sã adapteze mãsurile, inclusiv prin consolidarea, modificarea sau ridicarea lor, în funcţie de aplicarea de cãtre Statul Eritreea a prevederilor prezentei rezoluţii;
22. cere secretarului general ca, în termen de 180 de zile, sã prezinte un raport privind aplicarea de cãtre Statul Eritreea a prevederilor prezentei rezoluţii;
23. hotãrãşte sã rãmânã activ sesizat cu aceastã chestiune.
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
