Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
REZOLUTIE nr. 1.688 din 16 iunie 2006 privind situatia din Liberia, adoptata de Consiliul de Securitate al Organizatiei Natiunilor Unite in cadrul celei de-a 5.467-a intruniri, la 16 iunie 2006
EMITENT: CONSILIUL DE SECURITATE AL ORGANIZATIEI NATIUNILOR UNITE PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 570 din 29 iulie 2008
Consiliul de Securitate,
amintind rezoluţiile sale anterioare şi declaraţiile preşedintelui Consiliului referitoare la situaţia din Liberia, Sierra Leone şi Africa de Vest, în special Rezoluţia sa nr. 1.470 (2003) din 28 martie 2003, Rezoluţia sa nr. 1.508 (2003) din 19 septembrie 2003, Rezoluţia sa nr. 1.537 (2004) din 30 martie 2004 şi Rezoluţia sa nr. 1.638 (2005) din 11 noiembrie 2005,
amintind cã, printr-un acord între Organizaţia Naţiunilor Unite şi Guvernul din Sierra Leone (Acordul), a fost înfiinţatã Curtea Specialã pentru Sierra Leone (Curtea Specialã) pe 16 ianuarie 2002, potrivit Rezoluţiei sale nr. 1.315 (2000) din 14 august 2000,
amintind art. 10 al Acordului, potrivit cãruia Curtea Specialã se poate întruni în afara sediului sãu dacã va considera acest lucru necesar pentru exercitarea eficientã a funcţiilor sale, şi amintind, de asemenea, regula 4 din Regulamentul de procedurã şi probã al Curţii Speciale, potrivit cãreia preşedintele Curţii Speciale poate autoriza o instanţã sau un judecãtor sã îşi exercite funcţiile în afara sediului Curţii Speciale,
amintind hotãrârea Consiliului de a pune capãt impunitãţii, de a instaura statul de drept, de a promova respectul pentru drepturile omului şi de a restabili şi menţine pacea şi securitatea internaţionale, potrivit dreptului internaţional şi obiectivelor şi principiilor Cartei,
exprimându-şi aprecierea faţã de preşedintele liberian Johnson-Sirleaf pentru decizia sa curajoasã de cere transferul fostului preşedinte Taylor, pentru ca acesta sã poatã fi judecat la Curtea Specialã,
exprimându-şi aprecierea faţã de preşedintele Obasanjo al Nigeriei pentru decizia sa de a facilita transferul fostului preşedinte Taylor şi luând notã de rolul jucat de Nigeria în instaurarea şi promovarea pãcii în Liberia şi în subregiune, inclusiv de decizia preşedintelui Obasanjo din 2003 de a facilita scoaterea fostului preşedinte Taylor din Liberia, ceea ce a permis Acordului general de pace sã intre în vigoare, şi recunoscând contribuţia Comunitãţii Economice a Statelor Vest-Africane (COESVA) în aceastã privinţã,
recunoscând faptul cã lucrãrile de la Curtea Specialã în cauza împotriva fostului preşedinte Taylor vor contribui la instaurarea adevãrului şi a reconcilierii în Liberia şi în subregiune,
exprimând faptul cã îşi menţine angajamentul de a sprijini guvernele din Liberia şi Sierra Leone în eforturile acestora de a construi o societate mai stabilã, prosperã şi dreaptã,
reiterându-şi aprecierea faţã de activitatea esenţialã a Curţii Speciale şi contribuţia sa vitalã la instaurarea statului de drept în Sierra Leone şi în subregiune,
salutând transferul fostului preşedinte Taylor la Curtea Specialã pe 29 martie 2006 şi luând notã de faptul cã, în prezent, procesul fostului preşedinte Taylor nu poate avea loc în subregiune din cauza implicaţiilor de securitate care ar apãrea dacã ar fi reţinut la Curtea Specialã din Freetown,
luând notã de faptul cã procesul fostului preşedinte Taylor nu poate avea loc la sediul Tribunalului Penal Internaţional pentru Rwanda din cauza angajãrii totale a acestuia în strategia de finalizare şi cã nu existã în Africa alte tribunale penale internaţionale pentru procesul fostului preşedinte Taylor,
luând notã de schimbul de scrisori dintre preşedintele Curţii Speciale şi ministrul afacerilor externe al Regatului Olandei din 29 martie 2006 (schimbul de scrisori din 29 martie 2006),
luând notã şi de Memorandumul de înţelegere dintre Curtea Specialã şi Curtea Penalã Internaţionalã din 13 aprilie 2006 (Memorandumul din 13 aprilie 2006),
luând notã de faptul cã fostul preşedinte Taylor a fost adus în faţa Curţii Speciale la sediul sãu din Freetown şi stabilind cã prezenţa în continuare a fostului preşedinte Taylor în subregiune reprezintã un obstacol pentru stabilitate şi o ameninţare la adresa pãcii din Liberia şi Sierra Leone şi a pãcii şi securitãţii internaţionale din regiune,
acţionând potrivit cap. VII din Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite:
1. ia notã de intenţia preşedintelui Curţii Speciale de a autoriza o camerã de judecatã sã îşi exercite funcţiile în altã parte decât la sediul Curţii Speciale şi de cererea sa adresatã Guvernului Olandei de a gãzdui procesul, inclusiv orice recurs;
2. salutã disponibilitatea Guvernului Olandei, exprimatã în schimbul de scrisori din 29 martie 2006, de a gãzdui Curtea Specialã pentru detenţia şi judecarea fostului preşedinte Taylor, inclusiv pentru orice recurs;
3. ia notã de disponibilitatea Curţii Penale Internaţionale, la solicitarea Curţii Speciale, potrivit Memorandumului din 13 aprilie 2006, de a permite utilizarea sediului sãu pentru detenţia şi judecarea fostului preşedinte Taylor de cãtre Curtea Specialã, inclusiv pentru orice recurs;
4. cere tuturor statelor sã coopereze în acest scop, în special pentru a asigura venirea fostului preşedinte Taylor în Olanda în vederea judecãrii sale de cãtre Curtea Specialã, şi încurajeazã toate statele, de asemenea, sã se asigure cã, la cererea Curţii Speciale, toate dovezile sau martorii sunt imediat puşi la dispoziţia Curţii Speciale în acest scop;
5. cere secretarului general, ca o chestiune prioritarã, sã sprijine finalizarea tuturor procedurilor legale şi practice, inclusiv pentru transferul fostului preşedinte Taylor la Curtea Specialã din Olanda, oferind facilitãţile necesare pentru desfãşurarea procesului, în consultare cu Curtea Specialã şi Guvernul Olandei;
6. cere Curţii Speciale, cu sprijinul secretarului general şi al statelor relevante, sã facã lucrãrile procesului accesibile populaţiei din subregiune, inclusiv prin legãturã video;
7. hotãrãşte cã, în timpul transferului fostului preşedinte Taylor şi pe durata şederii lui în Olanda, Curtea Specialã va avea o jurisdicţie exclusivã asupra acestuia în ceea ce priveşte chestiunile conforme cu statutul Curţii Speciale şi cã Olanda nu îşi va exercita jurisdicţia asupra fostului preşedinte Taylor, cu excepţia existenţei unui acord expres cu Curtea Specialã;
8. hotãrãşte în continuare cã Guvernul Olandei va facilita implementarea hotãrârii Curţii Speciale de a organiza procesul fostului preşedinte Taylor în Olanda, în special astfel:
(a) permiţând detenţia şi judecarea în Olanda a fostului preşedinte Taylor de cãtre Curtea Specialã;
(b) facilitând, la cererea Curţii Speciale, transportul fostului preşedinte Taylor în Olanda în afara zonelor aflate sub autoritatea Curţii Speciale;
(c) permiţând înfãţişarea martorilor, experţilor şi a altor persoane a cãror prezenţã este solicitatã la Curtea Specialã, potrivit aceloraşi condiţii şi proceduri aplicabile Tribunalului Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie;
9. hotãrãşte cã mãsurile impuse prin paragraful 4 (a) al Rezoluţiei 1.521 (2003) din 22 decembrie 2003 nu se aplicã fostului preşedinte Taylor pentru cãlãtoriile legate de procesul sãu în faţa Curţii Speciale sau legate de executarea sentinţei şi, de asemenea, nu se aplicã cãlãtoriilor oricãror martori a cãror prezenţã este solicitatã la proces;
10. aminteşte cã toate costurile rezultate în urma judecãrii fostului preşedinte Taylor în Olanda sunt cheltuieli ale Curţii Speciale în sensul art. 6 al Acordului şi cã nicio cheltuialã suplimentarã nu poate fi realizatã de nicio altã parte fãrã acordul sãu anterior;
11. aminteşte scrisoarea secretarului general din 5 aprilie 2006 şi îşi reitereazã apelul adresat statelor de a contribui generos faţã de Curtea Specialã şi ia notã cu apreciere de statele care au fãcut aceasta în trecut;
12. hotãrãşte sã rãmânã activ sesizat cu aceastã chestiune.
------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
