Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
REZOLUTIA nr. MSC.235(82) din 1 decembrie 2006 pentru adoptarea Instructiunilor din 2006 privind proiectarea si constructia navelor de aprovizionare in larg
EMITENT: ORGANIZATIA MARITIMA INTERNATIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 186 din 24 martie 2010
Comitetul Securitãţii Maritime,
amintind art. 28(b) din Convenţia privind crearea Organizaţiei Maritime Internaţionale referitor la funcţiile comitetului,
amintind, de asemenea, Rezoluţia A.469(XII) prin care Adunarea a adoptat Instrucţiunile privind proiectarea şi construcţia navelor de aprovizionare în larg (Instrucţiuni OSV),
notând faptul cã, în cazul adoptãrii rezoluţiei mai sus menţionate, Adunarea a autorizat Comitetul sã amendeze Instrucţiunile ori de câte ori este necesar, în scopul includerii noilor caracteristici ale navelor de aprovizionare în larg,
recunoscând cã Instrucţiunile OSV au fost adoptate în 1981 şi s-au bazat pe cerinţele Convenţiei SOLAS 1974, aşa cum a fost amendatã în acel an, o serie de amendamente la Convenţie şi alte instrumente IMO (de exemplu, Codul privind stabilitatea intactã) care au fost adoptate începând cu aceastã datã şi care ar putea afecta Instrucţiunile,
dorind sã menţinã Instrucţiunile OSV actualizate,
luând în considerare, la cea de-a optzeci şi doua sesiune a sa, Instrucţiunile OSV revizuite care au fost propuse, la cea de-a patruzeci şi opta sesiune a sa, de cãtre Subcomitetul pentru stabilitate şi linii de încãrcare şi pentru siguranţa navelor de pescuit, la care a contribuit şi Subcomitetul pentru mãrfuri periculoase, mãrfuri solide şi containere:
1. adoptã Instrucţiunile din 2006 privind proiectarea şi construcţia navelor de aprovizionare în larg, al cãror text este prevãzut în anexa la prezenta rezoluţie;
2. invitã guvernele contractante sã ia mãsurile corespunzãtoare pentru a da efect Instrucţiunilor din 2006 privind proiectarea şi construcţia navelor de aprovizionare în larg;
3. anuleazã Rezoluţia A.469(XII).
ANEXĂ
la Rezoluţia MSC.235(82)
INSTRUCŢIUNILE DIN 2006
privind proiectarea şi construcţia navelor de aprovizionare în larg
INTRODUCERE
1. Aceste instrucţiuni au fost elaborate pentru proiectarea şi construcţia navelor noi de aprovizionare în larg, ţinând seama de promovarea siguranţei acestor nave şi a personalului lor şi recunoscând caracteristicile unice de proiectare şi exploatare a acestor nave.
2. În plus, aceste instrucţiuni asigurã un standard de siguranţã echivalent cerinţelor relevante din Convenţia internaţionalã din 1974 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare, aşa cum a fost amendatã, şi, în special, criteriilor de stabilitate din Codul privind stabilitatea în starea intactã a navei aplicabile tuturor tipurilor de nave prevãzute de instrumentele IMO (Codul IS), aşa cum au fost amendate.
3. Recunoscând cã pentru unele zone limitate de exploatare şi pentru anumite caracteristici de funcţionare nu este rezonabilã aplicarea în totalitate a acestor instrucţiuni, a fost introdusã posibilitatea acordãrii derogãrilor, prin conceptul de "voiaj costier".
4. Prevederile aplicabile navelor de aprovizionare în larg care transportã mai mult de 12 membri ai personalului pentru instalaţiile industriale nu sunt incluse în aceste instrucţiuni.
5. Dacã o navã de aprovizionare în larg este utilizatã în scopuri speciale, de exemplu pentru asistenţã la scufundãri sau la inspecţii oceanografice, persoanele de la bord responsabile cu aceste operaţiuni speciale trebuie considerate personal special.
6. Conţinutul acestor instrucţiuni a fost revizuit în anul 2006 pentru a actualiza referirile din cuprinsul acestora în scopul consolidãrii prevederilor privind compartimentarea şi stabilitatea, al eliminãrii repetiţiilor din conţinutul instrucţiunilor şi Codului IS, precum şi în scopul introducerii unei documentaţii de conformitate corespunzãtoare instrucţiunilor.
1. Generalitãţi
1.1. Aplicare
1.1.1. Fiecare navã nouã de aprovizionare în larg puntatã, cu lungimea mai mare sau egalã cu 24 m, dar nu mai mare de 100 m, trebuie sã corespundã prevederilor pãrţilor 2 şi 3 din aceste instrucţiuni. Stabilitatea în starea intactã şi dupã avaria unei nave cu o lungime mai mare de 100 m trebuie sã fie conform cerinţelor Administraţiei.
1.1.2. Pãrţile 4, 5, 6 şi 7 din aceste instrucţiuni se aplicã fiecãrei nave noi de aprovizionare în larg puntate care are un tonaj brut mai mare sau egal cu 500.
1.1.3. Dacã aceste instrucţiuni prevãd standarde de siguranţã echivalente acelora din Convenţie şi dacã se aplicã Convenţia, atunci aceste instrucţiuni pot fi aplicate conform prevederilor de echivalenţã din regula 5 din cap. I al Convenţiei.
1.1.4. Navele prevãzute cu echipament de poziţionare dinamicã trebuie sã corespundã instrucţiunilor elaborate de cãtre Organizaţie*).
-------
*) Se face referire la Instrucţiunile pentru navele cu sisteme de poziţionare dinamicã (Circulara MSC/Circ.645) şi la Instrucţiunile pentru instruirea operatorului sistemului de poziţionare dinamicã (DP) (Circulara MSC/Circ.738).
1.1.5. Pentru o navã angajatã în voiaje costiere, principiile de la 1.3 ale acestei instrucţiuni trebuie sã ghideze Administraţia în dezvoltarea standardelor sale naţionale. O administraţie poate autoriza derogãri de la prevederile acestor instrucţiuni pentru navele care efectueazã voiaje costiere în limitele coastelor sale dacã, în opinia acestei Administraţii, condiţiile de exploatare privind conformitatea cu aceste instrucţiuni sunt imposibile sau inutile.
1.1.6. Dacã nu se prevede în mod expres altfel, o navã de aprovizionare în larg existentã trebuie sã respecte aceste instrucţiuni, în mãsura în care se considerã posibil de cãtre Administraţie.
1.1.7. Dacã o navã, alta decât o navã de aprovizionare în larg, aşa cum s-a definit la 1.2.1, efectueazã un serviciu similar, Administraţia trebuie sã stabileascã în ce mãsurã aceasta respectã aceste instrucţiuni.
1.2. Definiţii
În sensul acestor instrucţiuni, dacã nu se prevede în mod expres altfel:
1.2.1. Navã de aprovizionare în larg este o navã:
.1 care efectueazã, în principal, transporturi de provizii, materiale şi echipamente la instalaţiile din larg; şi
.2 care are construcţii de locuit şi pasarele situate în prova şi o punte expusã de marfã în pupa pentru manipularea mãrfii pe mare.
1.2.2. Navã nouã este o navã a cãrei chilã este pusã sau care se aflã într-un stadiu similar de construcţie la 6 luni dupã data la care aceste instrucţiuni au fost adoptate.
1.2.3. Navã existentã este o navã care nu este o navã nouã.
1.2.4. Expresiile lungimea (L) a unei nave, perpendiculare, etanş la apã şi linia de încãrcare de varã au sensurile definite în Protocolul din 1988 referitor la Convenţia internaţionalã din 1966 asupra liniilor de încãrcare, aşa cum a fost amendat.
1.2.5. Administraţie este guvernul statului al cãrui pavilion nava este autorizatã sã îl arboreze.
1.2.6. Instalaţie din larg este o construcţie navalã amplasatã într-un loc din larg.
1.2.7. Codul IS înseamnã Codul privind stabilitatea intactã pentru toate tipurile de nave prevãzute de instrumentele IMO, aşa cum a fost amendat.
1.2.8. Voiaj costier înseamnã un voiaj efectuat în apropierea coastei unui stat, aşa cum a fost definit de Administraţia acestui stat.
1.2.9. Convenţie înseamnã Convenţia internaţionalã din 1974 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare, aşa cum a fost amendatã.
1.3. Principii care reglementeazã voiajele costiere
1.3.1. Administraţia care defineşte voiajele costiere în sensul acestor instrucţiuni nu trebuie sã impunã unei nave care este autorizatã sã arboreze pavilionul unui alt stat şi care efectueazã aceste voiaje conform unor standarde de proiectare şi construcţie mai exigente decât acelea impuse unei nave autorizate sã arboreze pavilionul sãu. În niciun caz Administraţia nu trebuie sã impunã unei nave autorizate sã arboreze pavilionul altui stat standarde mai exigente decât acelea menţionate în aceste instrucţiuni pentru o navã care nu efectueazã voiaje costiere.
1.3.2. Referitor la o navã care efectueazã în mod regulat voiaje costiere într-un alt stat, Administraţia trebuie sã prevadã standarde privind proiectarea şi construcţia unei astfel de nave echivalente cel puţin cu acelea prevãzute de guvernul statului unde nava efectueazã voiaje, cu condiţia ca aceste standarde sã nu fie mai exigente decât aceste instrucţiuni în ceea ce priveşte o navã care nu efectueazã voiaje costiere.
1.3.3. O navã care îşi prelungeşte voiajul cu un voiaj costier trebuie sã respecte aceste instrucţiuni.
2. Stabilitatea în starea intactã
Nava trebuie sã corespundã prevederilor relevante pentru navele de aprovizionare în larg din Codul IS. Se va face referire la apendicele 1 referitor la aspectele de exploatare privind criteriile de stabilitate.
3. Compartimentare şi stabilitate dupã avarie
3.1. Generalitãţi
Luând în considerare, cu titlu de condiţii iniţiale de încãrcare înaintea inundãrii, condiţiile standard de încãrcare impuse de prevederile relevante din partea B a Codului IS şi ipotezele situaţiei de avarie de la 3.2, nava trebuie sã corespundã criteriilor de stabilitate în caz de avarie, aşa cum se prevede la 3.3.
3.2. Ipoteze de avarie
3.2.1. Trebuie sã se ia în considerare faptul cã avaria s-a produs oriunde pe lungimea navei între pereţii transversali etanşi la apã.
3.2.2. Dimensiunile ipotetice ale avariei vor fi urmãtoarele:
.1 extinderea pe lungime: navele cu lungimea (L) mai mare de 43 m, 3 m plus 3% din lungimea navei. Pentru acele nave cu lungimea (L) mai micã de 43 m, 10% din lungimea navei;
.2 extinderea transversalã: extinderea transversalã a avariei trebuie consideratã la 760 mm, mãsuratã de la suprafaţa interioarã a bordajului exterior, perpendicular pe planul diametral al navei la nivelul liniei de încãrcare de varã;
.3 extinderea pe verticalã: mãsuratã de la faţa inferioarã a punţii de marfã sau a prelungirii sale pe toatã înãlţimea navei.
3.2.3. Un perete transversal etanş la apã care se extinde din bordul navei, spre interior, pe o distanţã de 760 mm sau mai mult, la nivelul liniei de încãrcare de varã care uneşte pereţii longitudinali etanşi, se poate considera ca perete transversal etanş la apã, în scopul efectuãrii calculelor de avarie.
3.2.4. Dacã ţevile, conductele sau tunelurile sunt situate în cadrul extinderii considerate a avariei, trebuie sã fie luate mãsuri pentru evitarea extinderii inundãrii progresive în compartimentele altele decât acelea considerate a fi inundabile pentru fiecare caz de avarie.
3.2.5. Dacã avaria cu dimensiuni mai mici decât acelea specificate la 3.2.2 produce o situaţie mult mai gravã, trebuie luate în considerare aceste dimensiuni mai mici.
3.2.6. Dacã un perete transversal etanş la apã este situat în cadrul extinderii transversale a unei avarii ipotetice şi are o construcţie în baionetã mai mare de 3,05 m la nivelul dublului fund sau al tancului lateral, atunci dublul fund sau tancurile laterale adiacente porţiunii în baionetã a peretelui transversal etanş la apã trebuie considerate ca inundate în mod simultan.
3.2.7. Dacã distanţa dintre pereţii transversali etanşi la apã adiacenţi sau distanţa dintre planurile transversale care trec prin construcţia în baionetã a pereţilor este mai micã decât extinderea longitudinalã a avariei specificatã la 3.2.2.1, numai unul dintre aceşti pereţi trebuie sã fie considerat eficient în sensul prevederilor de la 3.2.1.
3.3. Criterii de stabilitate dupã avarie
3.3.1. Linia de plutire finalã, ţinând seama de afundare, bandare şi asietã, trebuie sã fie situatã sub marginea inferioarã a tuturor deschiderilor prin care se poate produce o inundare progresivã. Aceste deschideri trebuie sã includã conductele de aerisire şi acele deschideri care pot fi închise cu ajutorul uşilor sau al capacelor gurilor de magazii etanşe la intemperii şi pot exclude acele deschideri închise cu capace ale gurilor de vizitare etanşe şi tambuchiuri, capace etanşe mici ale gurilor tancurilor de marfã care menţin integritatea completã a punţii, uşi etanşe glisante acţionate de la distanţã şi hublouri fixe.
3.3.2. În stadiul final de inundare, unghiul de înclinare datorat inundãrii nesimetrice nu trebuie sã depãşeascã 15°. Totuşi, acest unghi se poate majora pânã la 17° dacã puntea nu este imersatã.
3.3.3. Stabilitatea în stadiul de inundare trebuie sã fie calculatã şi poate fi consideratã suficientã atunci când curba braţului de redresare are cel puţin 20° dincolo de poziţia de echilibru şi dacã braţul de redresare rezidual maxim este egal cu cel puţin 100 mm în acest domeniu. Deschiderile neprotejate nu trebuie sã fie imersate dacã unghiul de înclinare se situeazã în limitele minime prevãzute ale stabilitãţii reziduale, în afarã de cazul în care spaţiul respectiv a fost considerat spaţiu inundabil în calculele de stabilitate dupã avarie. În cadrul acestor valori ale unghiului se poate autoriza imersarea deschiderilor prevãzute la 3.3.1 şi a tuturor celorlalte deschideri care pot fi închise etanş la intemperii.
3.3.4. Administraţia trebuie sã aibã asigurarea cã stabilitatea navei în stadiile intermediare de inundare este suficientã.
3.4. Ipoteze pentru calculul stabilitãţii dupã avarie
3.4.1. Conformitatea cu prevederile de la 3.3 trebuie sã fie asiguratã prin calcule care ţin seama de caracteristicile de proiectare a navei, dispunere, configuraţie şi permeabilitatea compartimentelor avariate, precum şi de repartiţia, densitatea şi efectul suprafeţelor libere pentru lichide.
3.4.2. Permeabilitatea compartimentelor considerate a fi avariate trebuie sã fie dupã cum urmeazã:
Spaţii Permeabilitate
Destinate rezervelor 60
Încãperi de locuit 95
Încãperi de maşini 85
Spaţii goale 95
Spaţii pentru mãrfuri uscate 95
Permeabilitatea tancurilor trebuie sã fie compatibilã cu cantitatea de lichid transportatã, aşa cum se indicã în condiţiile de încãrcare de la 3.1. Permeabilitatea tancurilor goale trebuie consideratã a fi de cel puţin 95.
3.4.3. Efectul suprafeţei libere trebuie sã fie calculat la un unghi de înclinare transversalã de 5° pentru fiecare compartiment separat sau efectul lichidului liber dintr-un tanc trebuie sã fie calculat pentru toate valorile pozitive ale braţului de redresare rezidual, prin evaluarea deplasãrii lichidelor prin calculul momentului de transfer.
3.4.4. Suprafaţa liberã pentru fiecare tip de lichid consumabil trebuie sã fie evaluatã pentru cel puţin douã tancuri situate unul lângã altul, în sens transversal, sau pentru un singur tanc central. Tancul sau tancurile ce vor fi luate în considerare trebuie sã fie acelea la care efectul de suprafaţã liberã este cel mai mare.
3.4.5. Ca alternativã, efectul real al suprafeţei libere se poate utiliza cu condiţia ca Administraţia sã considere acceptabile metodele de calcul.
3.5. Compartimentare
3.5.1. Încãperile de maşini şi alte încãperi de lucru şi de locuit situate în corpul navei trebuie sã fie separate unele de altele prin pereţi etanşi la apã.
3.5.2. Mãsurile luate pentru a menţine integritatea etanşeitãţii la apã a deschiderilor din pereţii etanşi la apã trebuie sã corespundã prevederilor relevante aplicabile navelor de marfã din cap. II-1 al Convenţiei.
3.5.3. Trebuie sã fie instalat un perete de coliziune care sã respecte prevederile relevante pentru navele de marfã din cap. II-1 al Convenţiei.
3.5.4. Un perete din picul pupa trebuie sã fie instalat şi etanşat pânã la puntea de bord liber. Totuşi, peretele picului pupa poate avea o construcţie în baionetã sub puntea de bord liber, cu condiţia ca gradul de siguranţã a navei în ceea ce priveşte compartimentarea sã nu fie redus.
4. Instalaţii de maşini şi instalaţii electrice
Nava trebuie sã corespundã prevederilor relevante pentru navele de mãrfuri prevãzute în pãrţile C, D şi E din cap. II-1 al Convenţiei.
5. Protecţia contra incendiului
Nava trebuie sã corespundã prevederilor relevante pentru navele de mãrfuri din cap. II-2 al Convenţiei.
6. Mijloace de salvare
Nava trebuie sã corespundã prevederilor relevante pentru navele de mãrfuri din cap. III al Convenţiei.
7. Radiocomunicaţii
Nava trebuie sã corespundã prevederilor relevante pentru navele de mãrfuri din cap. IV al Convenţiei.
8. Documentaţie
Administraţia, inspectorul sãu desemnat sau organizaţia recunoscutã care este oficial autorizatã de cãtre Administraţie trebuie sã emitã un document de conformitate, al cãrui model este prevãzut în apendicele 2, dupã ce aceasta s-a asigurat cã nava corespunde prevederilor prezentelor instrucţiuni.
9. Transportul în vrac al substanţelor lichide nocive şi periculoase
O navã destinatã transportului de cantitãţi limitate de substanţe lichide nocive sau periculoase în vrac trebuie sã se conformeze Instrucţiunilor pentru transportul şi manipularea cantitãţilor limitate de substanţe nocive şi periculoase în vrac la bordul navelor de aprovizionare în larg, aşa cum au fost amendate*).
----------
* Se face referire la Instrucţiunile pentru transportul şi manipularea cantitãţilor limitate de substanţe nocive şi periculoase în vrac la bordul navelor de aprovizionare în larg [Rezoluţia A.673(16), aşa cum a fost amendatã].
Apendice 1
Aspecte privind exploatarea conform criteriilor de
stabilitate pentru navele de aprovizionare în larg
Urmãtoarele aspecte privind exploatarea trebuie sã fie luate în considerare conform criteriilor de stabilitate prevãzute în secţiunea 2 din instrucţiuni.
1. Criteriile de stabilitate prevãzute în Codul IS sunt valorile minime; nu se recomandã valori maxime. Este recomandabil sã se evite valorile excesive, deoarece aceasta ar putea produce forţe de acceleraţie care pot fi dãunãtoare navei, încãrcãturii sale, echipamentului sãu şi transportului în siguranţã al mãrfii.
2. Dacã nava este echipatã cu dispozitive antiruliu, Administraţia trebuie sã se asigure cã criteriile de stabilitate din Codul IS pot fi respectate atunci când se utilizeazã aceste dispozitive.
3. O serie de factori, cum ar fi vântul din traversul unei nave cu o suprafaţã mare de expunere la vânt, gheaţa, caracteristicile de ruliu şi valurile din pupa etc., afecteazã nefavorabil stabilitatea şi se recomandã Administraţiei sã ţinã seama de acest lucru în mãsura în care considerã necesar.
Apendice 2
Model de document de conformitate pentru navele de aprovizionare în larg
DOCUMENT DE CONFORMITATE
(sigiliul oficial)
Emis conform prevederilor
Instrucţiunilor din 2006 privind proiectarea
şi construcţia navelor de aprovizionare în larg
[Rezoluţia MSC.235(82)]
sub autoritatea Guvernului
.............................................................
(numele oficial complet al ţãrii)
de cãtre
.............................................................
(titlul oficial complet al persoanei competente sau al
organizaţiei recunoscute de cãtre Administraţie)
Caracteristicile navei*)
-----------
* În mod alternativ, caracteristicile navei se pot trece orizontal în casete.
Numele navei ...............................................................
Numãr sau literele distinctive .............................................
Portul de înmatriculare ....................................................
Tonajul brut ...............................................................
Deadweightul ...............................................................
Numãrul IMO** ..............................................................
--------
** În conformitate cu Schema cu numerele IMO de identificare a navelor, adoptatã de Organizaţie prin Rezoluţia A.600(15).
Data la care s-a pus chila sau la care nava era într-un stadiu similar de construcţie ................................................................
Nava este scutitã de aplicarea urmãtoarelor prevederi ale instrucţiunilor: ...........................................................................
Se certificã prin prezentul cã proiectarea şi construcţia navei corespund prevederilor relevante ale instrucţiunilor.
Emis la .............................................................................
(locul emiterii certificatului)
.................... ........................................................
(data emiterii) (semnãtura autoritãţii oficiale care emite certificatul)
(dupã caz, sigiliul sau ştampila autoritãţii)
------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
