Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: REZOLUŢIA MEPC.340(77) din 26 noiembrie 2021 privind liniile directoare din 2021 pentru instalaţiile de epurare a gazelor arse evacuate

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

REZOLUŢIA MEPC.340(77) din 26 noiembrie 2021 privind liniile directoare din 2021 pentru instalaţiile de epurare a gazelor arse evacuate

EMITENT: Organizaţia Maritimă Internaţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 760 din 22 august 2023

Comenteaza legea

──────────
    Conţinută de ORDINUL nr. 1.500 din 16 august 2023, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 760 din 22 august 2023.
──────────
    Comitetul pentru protecţia mediului marin,
    amintind articolul 38(a) al Convenţiei privind crearea Organizaţiei Maritime Internaţionale (Organizaţia) referitor la funcţiile Comitetului pentru protecţia mediului marin (Comitetul) conferite acestuia prin convenţiile internaţionale pentru prevenirea şi controlul poluării marine cauzate de nave,
    amintind, de asemenea, că la cea de-a cincizeci şi opta sesiune a sa Comitetul a adoptat, prin Rezoluţia MEPC.176(58), anexa VI revizuită la MARPOL care întăreşte semnificativ cerinţele privind limitele de emisii de oxizi de sulf (SO_x),
    luând notă de faptul că regula 4 din anexa VI la MARPOL permite utilizarea unor metode alternative de conformitate cel puţin la fel de eficace, din punctul de vedere al reducerii emisiilor, ca acelea prevăzute în anexă, inclusiv oricare dintre standardele specificate în regula 14, luând în considerare liniile directoare elaborate de către Organizaţie,
    amintind că, la cea de-a cincizeci şi noua sesiune a sa, Comitetul a adoptat, prin Rezoluţia MEPC.184(59), Liniile directoare din 2009 pentru instalaţiile de epurare a gazelor arse evacuate,
    amintind, de asemenea, că, la cea de-a şaizeci şi opta sesiune a sa, Comitetul a adoptat, prin Rezoluţia MEPC.259(68), Liniile directoare din 2015 pentru instalaţiile de epurare a gazelor arse evacuate (denumite în continuare Liniile directoare EGCS din 2015),
    recunoscând necesitatea actualizării Liniilor directoare EGCS din 2015,
    luând în considerare, la cea de-a şaptezeci şi şaptea sesiune a sa, proiectul de amendamente la Liniile directoare EGCS din 2015, care a fost elaborat de Subcomitetul pentru prevenirea poluării şi intervenţia în caz de poluare, la cea de-a şaptea sesiune a sa,
    1. adoptă Liniile directoare din 2021 pentru instalaţiile de epurare a gazelor arse evacuate (denumite în continuare Liniile directoare EGCS din 2021), al căror text este prezentat în anexa la prezenta rezoluţie;
    2. invită administraţiile să implementeze Liniile directoare EGCS din 2021 şi să le aplice instalaţiilor de epurare a gazelor arse evacuate instalate pe nave a căror chilă este pusă sau care se află într-un stadiu similar de construcţie la 1 iunie 2022 sau după această dată; sau instalaţiilor de epurare a gazelor arse evacuate instalate pe nave a căror chilă este pusă sau care se află într-un stadiu similar de construcţie înainte de 1 iunie 2022, a căror dată contractuală de livrare a EGCS către navă este 1 iunie 2022 sau după această dată sau, în absenţa unei date contractuale de livrare, când livrarea efectivă către navă a instalaţiei de epurare a gazelor arse evacuate are loc la 1 iunie 2022 sau după această dată; sau amendamentelor, cum ar fi cele specificate la punctele 4.2.2.4 sau 5.6.3 din Liniile directoare EGCS din 2021, privind instalaţiile de epurare a gazelor arse evacuate existente, efectuate la 1 iunie 2022 sau după această dată, atunci când autorizează utilizarea unei instalaţii de epurare a gazelor arse evacuate în conformitate cu regula 4 din anexa VI la MARPOL;
    3. solicită părţilor la anexa VI la MARPOL şi altor guverne membre să aducă Liniile directoare EGCS din 2021 în atenţia proprietarilor de nave, operatorilor de nave, constructorilor de nave, producătorilor de motoare diesel navale şi a oricăror alte grupuri interesate;
    4. invită administraţiile să ia măsuri pentru a asigura colectarea datelor despre apa evacuată, aşa cum se descrie în apendicele 3 la prezentele linii directoare, şi, de asemenea, să aplice acel apendice atunci când se efectuează prelevarea de eşantioane din instalaţiile de epurare a gazelor arse evacuate care au fost aprobate în conformitate cu versiunile anterioare ale Liniilor directoare EGCS;
    5. este de acord să ţină prezentele linii directoare sub observaţie în lumina experienţei acumulate cu implementarea lor; şi
    6. este de acord, de asemenea, că prezentele linii directoare înlocuiesc Liniile directoare EGCS din 2015 adoptate prin Rezoluţia MEPC.259(68).
    ANEXA 1

    la Rezoluţia MEPC.340(77)
    Liniile directoare din 2021 pentru instalaţiile de epurare a gazelor arse evacuate
    1 Introducere
    1.1 Anexa VI la MARPOL prevede ca navele să utilizeze combustibil lichid cu un conţinut de sulf ce nu depăşeşte limitele stipulate în regula 14.1 sau 14.4. Regula 4 permite, sub rezerva aprobării de către Administraţie, utilizarea unor metode alternative de conformitate cel puţin la fel de eficace, din punctul de vedere al reducerii emisiilor, ca acelea prevăzute în anexă, inclusiv oricare dintre standardele specificate în regula 14. Administraţia unei părţi ar trebui să ţină cont de orice linii directoare relevante, elaborate de Organizaţie, referitoare la metodele alternative prevăzute în regula 4.
    1.2 Prezentele linii directoare au fost elaborate pentru a permite supunerea la încercare, inspecţia, certificarea, precum şi aprobarea instalaţiilor de epurare a gazelor arse evacuate (EGCS) în conformitate cu regula 4 din anexa VI la MARPOL.
    1.3 Echivalenţa cu cerinţele pertinente ale regulii 14 din anexa VI la MARPOL ar trebui să fie demonstrată prin utilizarea prezentelor linii directoare pentru a determina dacă este respectată valoarea-limită a raportului emisiilor dată în tabelul 1. Acolo unde proiectarea sau funcţionarea unei EGCS necesită controale suplimentare faţă de cele descrise în prezentele linii directoare, pentru a îndeplini cerinţele regulii 4.4 din anexa sus-menţionată, acestea ar trebui să facă obiectul unei atenţii speciale din partea Administraţiei şi să fie comunicate Organizaţiei atunci când se face notificarea prevăzută de regula 4.2 din anexa VI la MARPOL.
    Tabelul 1. Limitele conţinutului de sulf din combustibilul lichid, specificate în regulile 14.1 şi 14.4, şi valorile-limită corespunzătoare ale raportului emisiilor


┌────────────────────┬─────────────────┐
│Conţinutul de sulf  │Raportul         │
│din combustibilul   │emisiilor SO_2   │
│lichid (% m/m)      │(ppm)/CO_2 (% v/ │
│                    │v)               │
├────────────────────┼─────────────────┤
│0,50                │21,7             │
├────────────────────┼─────────────────┤
│0,10                │4,3              │
└────────────────────┴─────────────────┘

    NOTĂ:
    Utilizarea valorilor-limită ale raportului emisiilor este aplicabilă numai atunci când se utilizează combustibil lichid distilat sau rezidual derivat din petrol. A se vedea apendicele 2 pentru ipotezele şi argumentele pe care se fundamentează metoda bazată pe raportul emisiilor.

    1.4 Prezentele linii directoare au caracter de recomandare; totuşi, administraţiile sunt invitate ca la implementarea cerinţelor relevante ale regulii 4 din anexa VI la MARPOL să se bazeze pe prezentele linii directoare.

    2 Generalităţi
    2.1 Scop
    2.1.1 Scopul prezentelor linii directoare este de a specifica criteriile aplicabile pentru încercarea, inspecţia, certificarea şi verificarea EGCS în conformitate cu regula 4 din anexa VI la MARPOL pentru a se asigura că, în exploatare, în orice punct de încărcare la care ele urmează să funcţioneze, inclusiv în timpul funcţionării tranzitorii, acestea oferă un grad de eficacitate echivalent cu cerinţele regulii 14.1 sau 14.4 din anexa VI la MARPOL, după caz.
    2.1.2 Prezentele linii directoare descriu două scheme pentru aprobarea unei EGCS: Schema A (certificarea instalaţiei prin monitorizarea continuă a parametrilor de funcţionare în exploatare şi verificări periodice ale emisiilor) şi Schema B (monitorizarea continuă a emisiilor cu ajutorul unui sistem de monitorizare aprobat şi verificări periodice ale parametrilor de funcţionare):
    .1 în Schema A, EGCS este supusă aprobării de către Administraţie şi, aşa cum este indicat în secţiunea 4, ar trebui să fie supusă încercărilor de funcţionare, probelor de mare sau altor încercări fizice similare care verifică dacă în exploatare instalaţia va avea performanţa dorită; şi
    .2 în Schema B, sistemul de monitorizare a gazelor arse evacuate al EGCS este supus aprobării de către Administraţie şi ar trebui să fie aşa cum este indicat în secţiunea 5. Sistemul de monitorizare a gazelor arse evacuate aprobat ar trebui să indice continuu raportul emisiilor în timp ce EGCS este în funcţiune, permiţând verificarea faţă de limita aplicabilă.

    2.1.3 Încercarea privind emisiile, fie în Schema A, fie în Schema B, ar trebui să fie efectuată, după caz, aşa cum este specificat în secţiunea 6.
    2.1.4 Înregistrarea şi păstrarea datelor şi întocmirea rapoartelor utilizând acele date, fie în Schema A, fie în Schema B, ar trebui să se realizeze, după caz, aşa cum este specificat în secţiunea 7.
    2.1.5 Detaliile privind sistemele de monitorizare pentru emisiile de gaze arse, parametrii de funcţionare, apa de admisie, apa de spălare şi apa evacuată, fie în Schema A, fie în Schema B, ar trebui să fie documentate, după caz, aşa cum este specificat în secţiunea 8.
    2.1.6 Navele care urmează să utilizeze în parte sau în totalitate o EGCS ca mijloc echivalent aprobat pentru îndeplinirea cerinţelor regulilor 14.1 şi/sau 14.4 din anexa VI la MARPOL ar trebui să dispună de un plan de conformitate privind emisiile de SO_x (SECP) aprobat, aşa cum este specificat în secţiunea 9.
    2.1.7 Monitorizarea apei evacuate care se aplică în acelaşi mod la Schema A şi la Schema B ar trebui să fie efectuată aşa cum este specificat în secţiunea 10.

    2.2 Aplicare
    2.2.1 Prezentele linii directoare se aplică oricărei EGCS care echipează una sau mai multe unităţi de combustie cu combustibil lichid, cu excepţia incineratoarelor de bord, instalate la bordul unei nave.
    2.2.2 În sensul prezentelor linii directoare, termenul „EGCS“ ar trebui interpretat în general, dar nu exclusiv (a se vedea subpct. 2.2.3), drept „EGCS umed“.
    2.2.3 În absenţa unor linii directoare specifice pentru EGCS care utilizează tehnologii sau funcţionează în moduri care nu sunt definite la pct. 2.3, prezentele linii directoare pot fi, de asemenea, aplicate, după caz.
    2.2.4 Prezentele linii directoare se aplică la:
    .1 EGCS instalate pe nave a căror chilă este pusă sau care se află într-un stadiu similar de construcţie la 1 iunie 2022 sau după această dată; sau
    .2 EGCS instalate pe nave a căror chilă este pusă sau care se află într-un stadiu similar de construcţie înainte de 1 iunie 2022, a căror dată contractuală de livrare a EGCS către navă este 1 iunie 2022 sau după această dată sau, în absenţa unei date contractuale de livrare, când livrarea efectivă către navă a instalaţiei de epurare a gazelor arse evacuate are loc la 1 iunie 2022 sau după această dată; sau
    .3 amendamentele privind EGCS existente, cum ar fi cele specificate la subpct. 4.2.2.4 sau 5.6.3, efectuate la 1 iunie 2022 sau după această dată.

    2.3 Abrevieri, definiţii şi documente necesare
    2.3.1 În prezentele linii directoare se aplică abrevierile specificate în tabelul 2 şi definiţiile specificate în tabelul 3.
    Tabelul 2. Abrevieri


┌───────┬──────────────────────────────┐
│CL     │Circuit închis                │
├───────┼──────────────────────────────┤
│CO_2   │Dioxid de carbon              │
├───────┼──────────────────────────────┤
│EGC    │Epurarea gazelor arse evacuate│
├───────┼──────────────────────────────┤
│EGCS   │Instalaţie de epurare a       │
│       │gazelor arse evacuate         │
├───────┼──────────────────────────────┤
│ETM-A  │EGCS - Manual tehnic pentru   │
│       │Schema A                      │
├───────┼──────────────────────────────┤
│ETM-B  │EGCS - Manual tehnic pentru   │
│       │Schema B                      │
├───────┼──────────────────────────────┤
│MCR    │Puterea maximă continuă       │
├───────┼──────────────────────────────┤
│SECP   │Plan de conformitate privind  │
│       │emisiile de SO_x              │
├───────┼──────────────────────────────┤
│SECC   │Certificat de conformitate    │
│       │privind emisiile de SO_x      │
├───────┼──────────────────────────────┤
│SO_2   │Dioxid de sulf                │
├───────┼──────────────────────────────┤
│SO_x   │Oxizi de sulf                 │
├───────┼──────────────────────────────┤
│OL     │Circuit deschis               │
├───────┼──────────────────────────────┤
│OMM    │Manual de monitorizare la bord│
├───────┼──────────────────────────────┤
│PAH    │Hidrocarburi aromatice        │
│       │policiclice                   │
├───────┼──────────────────────────────┤
│       │Hidrocarburi aromatice        │
│PAH_phe│policiclice ca echivalenţi    │
│       │fenantren (a se vedea tabelul │
│       │3)                            │
├───────┼──────────────────────────────┤
│UTC    │Timpul universal coordonat    │
└───────┴──────────────────────────────┘

Tabelul 3. Definiţii


┌────────────┬─────────────────────────┐
│            │O perioadă mobilă de 12  │
│Perioadă de │ore consecutive, fiecare │
│12 ore      │perioadă nouă de 12 ore  │
│            │începând după fiecare oră│
│            │de funcţionare EGCS      │
├────────────┼─────────────────────────┤
│            │O cantitate de soluţie   │
│            │apoasă îndepărtată din   │
│            │apa de spălare a unei    │
│Apă de      │EGCS care funcţionează în│
│purjare     │modul circuit închis     │
│            │pentru a-şi menţine      │
│            │eficienţa şi             │
│            │proprietăţile de         │
│            │funcţionare necesare     │
├────────────┼─────────────────────────┤
│            │Raportul emisiilor       │
│            │specificat de către      │
│            │producător, pentru care  │
│            │este certificată EGCS că │
│            │îl respectă atunci când  │
│            │funcţionează în mod      │
│Valoare     │continuu, dacă conţinutul│
│certificată │de sulf din combustibil  │
│            │nu depăşeşte nivelul     │
│            │maxim specificat de      │
│            │producător şi sunt       │
│            │îndepliniţi parametrii de│
│            │funcţionare specificaţi. │
│            │Se aplică numai la Schema│
│            │A.                       │
├────────────┼─────────────────────────┤
│            │Modul de funcţionare a   │
│            │EGCS în care apa de      │
│            │spălare este trecută de  │
│            │mai multe ori prin       │
│            │unitatea EGC             │
│            │Pentru ca apa de spălare │
│            │să îşi păstreze eficienţa│
│            │şi proprietăţile de      │
│            │funcţionare necesare, de │
│            │obicei trebuie să fie    │
│            │ajustat pH-ul ei, de     │
│            │exemplu, prin adăugarea  │
│Modul       │de substanţe chimice     │
│circuit     │precum NaOH. În plus, o  │
│închis      │cantitate mică de apă de │
│            │spălare este evacuată,   │
│            │periodic sau continuu,   │
│            │din sistem. Această apă  │
│            │de purjare, cu excepţia  │
│            │cazului în care          │
│            │îndeplineşte criteriile  │
│            │pentru apa evacuată,     │
│            │trebuie tratată pentru a │
│            │îndeplini criteriile     │
│            │pentru apa evacuată,     │
│            │altfel este considerată  │
│            │drept reziduu EGCS.      │
├────────────┼─────────────────────────┤
│            │Proces şi tehnologie     │
│            │utilizate pentru         │
│            │evaluarea conformităţii  │
│Monitorizare│EGCS prin măsurare       │
│continuă    │reprezentativă, la o     │
│            │frecvenţă specificată,   │
│            │pentru parametrii        │
│            │selectaţi                │
├────────────┼─────────────────────────┤
│            │Orice apă provenind de la│
│Apă evacuată│EGCS, care urmează să fie│
│            │deversată peste bord     │
├────────────┼─────────────────────────┤
│            │Dispozitiv în care se    │
│            │amestecă gazele arse     │
│            │evacuate şi mediul de    │
│Unitate EGC │curăţare. O unitate EGC  │
│            │poate avea una sau mai   │
│            │multe unităţi de         │
│            │combustie cu combustibil │
│            │lichid conectate la ea.  │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Înregistrare│Înregistrarea automată a │
│electronică │parametrilor de          │
│a datelor   │funcţionare ai EGCS în   │
│EGCS sau    │exploatare. Înregistrarea│
│sistem de   │parametrilor nu implică  │
│înregistrare│nicio intervenţie din    │
│electronică │partea vreunui           │
│            │utilizator.              │
├────────────┼─────────────────────────┤
│            │Registrul în care        │
│            │utilizatorul             │
│Registru    │înregistrează setările   │
│EGCS (sau   │componentelor, fişele de │
│registru    │întreţinere şi revizie   │
│electronic) │corective şi planificate │
│            │ale EGCS, după caz. Poate│
│            │fi în format electronic. │
├────────────┼─────────────────────────┤
│            │Material eliminat din apa│
│            │de spălare sau apa de    │
│            │purjare printr-un sistem │
│            │de tratare sau apa       │
│Reziduu EGCS│evacuată care nu         │
│            │îndeplineşte criteriul de│
│            │evacuare, sau alt        │
│            │material rezidual        │
│            │eliminat din EGCS        │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Raportul    │SO_2 exprimat în ppm/CO_2│
│emisiilor   │exprimat în % v/v        │
├────────────┼─────────────────────────┤
│            │Un sistem care include   │
│            │una sau mai multe unităţi│
│            │EGC şi care se bazează pe│
│            │o tehnologie care        │
│            │utilizează un mediu de   │
│            │curăţare umedă pentru    │
│            │reducerea SO_x dintr-un  │
│            │flux de gaze arse        │
│            │evacuate provenit din una│
│            │sau mai multe unităţi de │
│            │combustie cu combustibil │
│            │lichid instalate, care   │
│            │funcţionează fie în modul│
│            │circuit deschis, fie în  │
│Instalaţie  │modul circuit închis. O  │
│de epurare a│instalaţie EGCS hibridă  │
│gazelor arse│poate funcţiona atât în  │
│evacuate    │modul circuit deschis,   │
│(EGCS)      │cât şi în modul circuit  │
│            │închis. Mai multe unităţi│
│            │EGC pot folosi un sistem │
│            │de admisie comun cu un   │
│            │singur sistem de         │
│            │monitorizare a gazelor   │
│            │arse evacuate. Mai multe │
│            │unităţi EGC pot folosi un│
│            │sistem comun pentru apa  │
│            │de spălare, alimentarea  │
│            │cu apă, tratarea şi/sau  │
│            │deversarea peste bord şi │
│            │un echipament de         │
│            │monitorizare a apei      │
│            │evacuate.                │
├────────────┼─────────────────────────┤
│            │Sistem care extrage un   │
│Sistem      │flux eşantion din        │
│extractiv de│curentul de gaze arse    │
│eşantionare │evacuate şi îl transferă │
│            │prin linii încălzite la  │
│            │instrumentul de măsurare │
├────────────┼─────────────────────────┤
│            │Orice motor, căldare     │
│Unitate de  │navală, turbină cu gaz   │
│combustie cu│sau alt echipament de    │
│combustibil │ardere alimentat cu      │
│lichid      │combustibil lichid, cu   │
│            │excepţia incineratoarelor│
│            │de bord                  │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Apă de      │Apa care intră în navă ca│
│admisie     │mediu de curăţare pentru │
│            │o unitate EGC            │
├────────────┼─────────────────────────┤
│            │Măsurarea efectuată      │
│In situ     │direct în fluxul de gaze │
│            │arse evacuate            │
├────────────┼─────────────────────────┤
│            │Interval cuprins între   │
│            │valoarea minimă posibilă │
│Gamă de     │şi puterea nominală      │
│încărcare   │maximă a motorului diesel│
│            │sau rata de vaporizare   │
│            │maximă a căldării navale │
├────────────┼─────────────────────────┤
│            │Modul de funcţionare a   │
│            │EGCS în care apa de      │
│Modul       │spălare, de obicei apa de│
│circuit     │mare, trece prin unitatea│
│deschis     │EGC numai o singură dată │
│            │înainte de a fi deversată│
│            │peste bord ca apă        │
│            │evacuată                 │
├────────────┼─────────────────────────┤
│            │Corespunde semnalului    │
│            │produs de un dispozitiv  │
│            │de monitorizare a PAH cu │
│            │lungimi de undă de       │
│            │excitaţie între 244 nm şi│
│            │264 nm (254 ± 10 nm) şi  │
│            │lungimi de undă de       │
│Echivalenţă │detecţie între 310 nm şi │
│fenantren   │410 nm (360 ± 50 nm)     │
│            │calibrate în raport cu un│
│            │set cunoscut de          │
│            │concentraţii de fenantren│
│            │în intervalul de măsurare│
│            │aşteptat atunci când este│
│            │expus la apa evacuată de │
│            │EGCS care conţine o serie│
│            │de tipuri diferite de PAH│
├────────────┼─────────────────────────┤
│            │Mediu de curăţare care   │
│Apă de      │intră în contact cu      │
│spălare     │fluxul de gaze arse      │
│            │evacuate pentru reducerea│
│            │SO_x                     │
├────────────┼─────────────────────────┤
│EGCS umed   │EGCS care utilizează un  │
│            │mediu de curăţare lichid │
└────────────┴─────────────────────────┘

2.3.2 Documentele relevante pentru instalaţiile EGCS aprobate în conformitate cu Schema A şi Schema B sunt enumerate în tabelul 4.
Tabelul 4. Documentele relevante pentru Schema A şi Schema B


┌────────────────────────┬──────┬──────┐
│Document                │Schema│Schema│
│                        │A     │B     │
├────────────────────────┼──────┼──────┤
│SECP                    │X     │X     │
├────────────────────────┼──────┼──────┤
│SECC                    │X     │      │
├────────────────────────┼──────┼──────┤
│ETM Schema A            │X     │      │
├────────────────────────┼──────┼──────┤
│ETM Schema B            │      │X     │
├────────────────────────┼──────┼──────┤
│OMM                     │X     │X     │
├────────────────────────┼──────┼──────┤
│Registrul EGCS sau      │X     │X     │
│registrul electronic    │      │      │
└────────────────────────┴──────┴──────┘

    3 Notă referitoare la siguranţă
    3.1 O atenţie deosebită trebuie să fie acordată implicaţiilor asupra siguranţei legate de manipularea şi proximitatea gazelor arse evacuate, echipamentele de măsurare şi depozitarea şi utilizarea recipientelor sub presiune pentru gazele de calibrare şi gazele pure. Locaţiile de prelevare a eşantioanelor şi platformele de acces permanente ar trebui să fie dispuse astfel încât această monitorizare să poată fi efectuată în condiţii de siguranţă. La poziţionarea orificiului de evacuare a apei provenite de la EGCS ar trebui să se acorde o atenţie deosebită locaţiilor prizelor de apă de mare existente. În toate condiţiile de funcţionare, la proiectarea EGCS ar trebui să se ia în considerare echilibrul necesar între apa evacuată având pH scăzut şi rezistenţa anticorozivă a suprafeţelor în contact cu acel flux de apă evacuată. Pentru a evita uzura prematură a chesoanelor prizelor de apă de mare, a conductelor de evacuare şi a finisajelor trecerilor prin coca navei, trebuie să se acorde o atenţie deosebită pregătirii suprafeţelor şi selectării şi aplicării corecte a acoperirilor de protecţie, pentru a rezista la efectele corozive ale apei evacuate având pH scăzut.
    3.2 În cazurile în care la bord sunt amenajate linii de derivaţie (bypass) a conductelor de gaze arse evacuate, trebuie luate măsuri adecvate pentru a preveni pierderile de gaze arse evacuate de la clapetă la liniile de derivaţie.

    4 Schema A - Aprobarea, inspecţiile şi certificarea EGCS prin verificări de parametri şi de emisii
    4.1 Aprobarea EGCS
    4.1.1 Generalităţi
    Opţiunile din cadrul Schemei A din prezentele linii directoare includ următoarele:
    .1 aprobarea individuală a EGCS;
    .2 EGCS fabricate în serie;
    .3 aprobarea unei game de EGCS.

    4.1.2 Aprobarea individuală a EGCS
    4.1.2.1 O EGCS ar trebui să fie certificată ca fiind capabilă să respecte valoarea raportului emisiilor, valoarea certificată, specificată de către producător (de exemplu, valoarea raportului emisiilor pe care instalaţia este capabilă să o realizeze în permanenţă), pentru combustibili lichizi care respectă conţinutul în sulf, în % m/m, maximum specificat de către producător şi pentru seria de parametri de funcţionare enumeraţi la subpct. 4.2.2.1.2 pentru care aceasta urmează să fie aprobată. Valoarea certificată ar trebui cel puţin să fie potrivită pentru exploatarea navei în conformitate cu cerinţele prevăzute la regulile 14.1 şi/sau 14.4 din anexa VI la MARPOL.
    4.1.2.2 Acolo unde supunerea la încercare nu poate fi efectuată cu un combustibil lichid care respectă conţinutul de sulf, în % m/m, maximum specificat de producător, utilizarea a doi combustibili lichizi de încercare având un conţinut mai mic de sulf în % m/m poate fi autorizată. Cei doi combustibili selectaţi ar trebui să aibă o diferenţă de conţinut în sulf, în % m/m, suficientă pentru a demonstra comportamentul operaţional al EGCS şi pentru a demonstra că valoarea certificată ar putea fi respectată dacă EGCS ar funcţiona cu un combustibil lichid care respectă conţinutul de sulf, în % m/m, maximum specificat de producător. În astfel de cazuri ar trebui să fie efectuate cel puţin două încercări în conformitate cu secţiunea 4.3. Nu este necesar ca aceste încercări să fie succesive şi ar putea fi efectuate pe două EGCS diferite, dar identice.
    4.1.2.3 Ar trebui să se indice debitul masic maxim şi, dacă este cazul, cel minim al gazelor arse evacuate ale instalaţiei. Producătorul echipamentului ar trebui să demonstreze efectul pe care l-ar putea avea o variaţie a altor parametri definiţi la subpct. 4.2.2.1.2. Efectul variaţiei acestor factori ar trebui să fie determinat prin încercări sau prin orice alte mijloace potrivite. O variaţie a acestor factori sau combinaţie de variaţii ale acestor factori nu ar trebui în niciun fel să dea naştere la o valoare a emisiilor EGCS care să depăşească valoarea certificată.
    4.1.2.4 Datele obţinute conform prezentei secţiuni, împreună cu ETM-A, ar trebui să fie supuse spre aprobare Administraţiei.

    4.1.3 EGCS fabricate în serie
    4.1.3.1 În cazul mai multor EGCS în esenţă similare, având acelaşi debit masic ca şi cele certificate în temeiul secţiunii 4.1.2, şi pentru a evita încercarea fiecărei EGCS, Administraţia, pe baza documentelor prezentate de producătorul de echipamente, ar trebui să ia măsurile necesare pentru a verifica dacă au fost adoptate dispoziţii adecvate pentru a se asigura un control eficient al acordului privind conformitatea producţiei. Certificarea fiecărei EGCS în virtutea acestui acord ar trebui să facă obiectul unor astfel de inspecţii pe care Administraţia le-ar putea considera necesare pentru a se asigura că fiecare EGCS are o valoare a raportului emisiilor care nu depăşeşte valoarea certificată atunci când aceasta este exploatată în conformitate cu parametrii stabiliţi la subpct. 4.2.2.1.2.

    4.1.4 Aprobarea unei game de EGCS
    4.1.4.1 În cazul EGCS de concepţie identică, dar neavând acelaşi debit masic maxim al gazelor arse evacuate, Administraţia poate accepta, în loc de încercarea tuturor EGCS cu debite diferite, în conformitate cu secţiunea 4.1.2, încercarea unor EGCS având trei debite diferite, cu condiţia ca cele trei încercări să fie efectuate pe instalaţiile care au debitul cel mai mare, cel mai mic şi intermediar din gama în cauză.
    4.1.4.2 În cazul în care există diferenţe semnificative în proiectarea instalaţiilor EGCS de debite diferite, această procedură nu ar trebui aplicată, în afară de cazul în care se poate demonstra, spre satisfacţia Administraţiei, că, în practică, acele diferenţe nu afectează în mod apreciabil performanţa diferitelor tipuri de EGCS.
    4.1.4.3 Pentru instalaţiile EGCS de debite diferite ar trebui să se descrie în detaliu sensibilitatea lor la tipul maşinii cu combustie pe care acestea sunt montate atunci când acesta variază, precum şi la variaţiile parametrilor enumeraţi la subpct. 4.2.2.1.2. Acest lucru ar trebui să fie demonstrat cu ajutorul încercărilor sau al altor date corespunzătoare.
    4.1.4.4 Ar trebui să se descrie în detaliu efectul pe care modificările în debitul EGCS îl au asupra caracteristicilor apei de spălare şi apei evacuate.
    4.1.4.5 Toate datele justificative obţinute în conformitate cu prezenta secţiune, împreună cu ETM-A pentru fiecare instalaţie, ar trebui să fie supuse spre aprobare Administraţiei.

    4.2 Inspecţii şi certificare
    4.2.1 Proceduri pentru certificarea unei EGCS
    4.2.1.1 În scopul îndeplinirii criteriilor din subsecţiunea 4.1, fiecare EGCS ar trebui, fie înainte, fie după instalarea acesteia la bordul navei, să fie certificată că respectă valoarea certificată care este specificată de către producător (de exemplu, raportul emisiilor pe care instalaţia este capabilă să îl realizeze în permanenţă) în condiţiile de funcţionare şi restricţiile indicate în manualul tehnic al EGCS (ETM-A), aşa cum a fost aprobat de către Administraţie.
    4.2.1.2 Valoarea certificată ar trebui să fie determinată ţinând cont de dispoziţiile prezentelor linii directoare.
    4.2.1.3 Fiecărei EGCS care satisface criteriile de la subpct. 4.2.1.1 ar trebui să i se emită un SECC de către Administraţie. Modelul de SECC este dat în apendicele 1.
    4.2.1.4 Solicitarea pentru obţinerea unui SECC ar trebui făcută de producătorul EGCS, de proprietarul navei sau de o altă parte.
    4.2.1.5 Administraţia poate emite un SECC pentru toate EGCS subsecvente având acelaşi proiect şi aceeaşi putere ca cea care a fost certificată în conformitate cu subpct. 4.2.1.1, fără a fi nevoie de a le supune la încercare ţinând cont de subpct. 4.2.1.1, sub rezerva dispoziţiilor de la secţiunea 4.1.3 din prezentele linii directoare.
    4.2.1.6 Instalaţiile EGCS având acelaşi proiect ca al celei care a fost certificată în conformitate cu subpct. 4.2.1.1, dar de puteri diferite, pot fi acceptate de către Administraţie sub rezerva prevăzută în secţiunea 4.1.4 din prezentele linii directoare.
    4.2.1.7 Administraţia ar trebui să acorde o atenţie specială acelor EGCS care tratează doar o parte din fluxul de gaze arse evacuate provenind de la conducta de evacuare în care sunt instalate, pentru a se asigura că, în toate condiţiile de funcţionare definite, în aval de instalaţie valoarea totală a raportului emisiilor gazelor arse evacuate nu depăşeşte valoarea certificată.

    4.2.2 Manualul tehnic al EGCS „Schema A“ (ETM-A)
    4.2.2.1 Fiecare EGCS ar trebui să fie însoţită de un ETM-A furnizat de producător. Acest ETM-A ar trebui să conţină cel puţin următoarele informaţii:
    .1 identificarea instalaţiei (producător, model/tip, număr serie şi alte detalii necesare), inclusiv o descriere a instalaţiei şi a oricăror sisteme auxiliare necesare. În cazul în care un sistem conţine mai mult de o unitate EGC, fiecare unitate EGC trebuie să fie identificată;
    .2 limitele de funcţionare sau gama de valori de funcţionare pentru care unitatea este certificată. Acestea ar trebui să includă cel puţin, următoarele:
    .1 debitul masic maxim şi, dacă este cazul, debitul masic minim al gazelor arse evacuate;
    .2 capacitatea maximă şi, dacă este cazul, minimă a debitului masic al gazelor arse evacuate ale unităţii EGC;
    .3 conţinutul maxim de sulf din combustibilul lichid pentru care este certificată EGCS;
    .4 valoarea certificată;
    .5 puterea, tipul şi alţi parametri relevanţi ai unităţii de combustie cu combustibil lichid la care EGCS urmează să fie conectată; pentru căldările navale ar trebui, de asemenea, să fie indicat raportul maxim aer/combustibil pentru o încărcare de 100%, iar pentru motoarele diesel ar trebui să se indice dacă motorul este în 2 sau în 4 timpi;
    .6 valorile maxime şi minime ale debitului apei de spălare, presiunile de intrare şi alcalinitatea minimă a apei de admisie (ISO 9963-1-2:1994);
    .7 intervalele de temperaturi de intrare ale gazelor arse evacuate şi temperaturile maxime şi minime de ieşire ale gazelor arse evacuate, când EGCS este în funcţiune;
    .8 presiunea diferenţială maximă a gazelor arse evacuate în întreaga unitate EGC şi presiunea maximă de intrare a gazelor arse evacuate;
    .9 nivelurile de salinitate sau elementele apei dulci necesare pentru aportul de agenţi neutralizanţi adecvaţi; şi
    .10 alţi factori în legătură cu proiectarea şi funcţionarea EGCS, care contribuie la obţinerea unei valori maxime a raportului emisiilor care să nu depăşească valoarea certificată;

    .3 orice cerinţe sau restricţii aplicabile la EGCS sau la echipamentele asociate necesare pentru a permite ca valoarea maximă a raportului emisiilor ce poate fi atinsă de sistem să nu fie mai mare decât valoarea certificată;
    .4 cerinţe privind întreţinerea, reviziile sau reglările necesare pentru ca EGCS să poată continua să respecte o valoare maximă a raportului emisiilor ce nu depăşeşte valoarea certificată. Întreţinerea, revizia şi reglările ar trebui să fie înregistrate în registrul EGCS;
    .5 măsurile corective care trebuie aplicate în cazul în care apar sau se preconizează să apară următoarele situaţii: condiţiile de funcţionare sunt în afara intervalelor sau limitelor aprobate; nu sunt îndeplinite criteriile de calitate pentru apa evacuată; sau depăşiri ale valorii certificate;
    .6 o procedură de verificare care urmează să fie utilizată în timpul inspecţiilor pentru a se asigura că performanţa EGCS este menţinută şi că EGCS este utilizată în modul stabilit (a se vedea secţiunea 4.4);
    .7 caracteristicile apei de spălare şi ale apei evacuate pe toată gama de încărcare în exploatare;
    .8 cerinţele de proiectare pentru tratarea şi monitorizarea apei de spălare şi controlul apei evacuate, inclusiv, de exemplu, apa de purjare provenită din funcţionarea EGCS în circuit închis sau apa evacuată stocată temporar în EGCS; şi
    .9 detalii referitoare la procedura pentru elaborarea rapoartelor privind funcţionarea în condiţii de nonconformitate sau în condiţii în care conformitatea în curs ar fi indicată temporar în conformitate cu subpct. 8.2.8.

    4.2.2.2 ETM-A ar trebui să fie aprobat de către Administraţie.
    4.2.2.3 ETM-A ar trebui să fie păstrat la bordul navei pe care este instalată EGCS şi ar trebui să fie disponibil în timpul inspecţiilor, la cerere.
    4.2.2.4 Amendamentele la ETM-A, care reflectă modificările aduse EGCS ce afectează performanţa sa în ceea ce priveşte emisiile în aer şi/sau apă, ar trebui să fie aprobate de către Administraţie. În cazul în care adăugările, ştergerile sau modificările nu sunt încorporate în ETM-A care a fost aprobat iniţial, acestea ar trebui să fie păstrate împreună cu ETM-A şi ar trebui să fie considerate ca făcând parte din acesta.

    4.2.3 Inspecţii în timpul funcţionării
    4.2.3.1 EGCS ar trebui să fie inspectată de către Administraţie la instalare, apoi în timpul inspecţiilor iniţiale, anuale/intermediare şi de reînnoire.
    4.2.3.2 În conformitate cu regula 10 din anexa VI la MARPOL, EGCS pot fi inspectate, de asemenea, în cadrul controlului statului portului.
    4.2.3.3 Înainte de a fi dată în folosinţă, fiecare EGCS ar trebui să obţină de la Administraţie un SECC.
    4.2.3.4 În urma inspecţiei la instalare descrise la subpct. 4.2.3.1 ar trebui să fie completate corespunzător secţiunile 2.3 şi 2.6 din suplimentul la certificatul internaţional de prevenire a poluării atmosferei al navei.

    4.3 Limite de emisii
    4.3.1 Fiecare EGCS ar trebui să fie capabilă să reducă emisiile la un nivel egal sau mai mic decât valoarea certificată, în orice punct de încărcare, inclusiv la mersul în gol (ralanti) al unităţii de combustie cu combustibil lichid, atunci când aceasta este exploatată în conformitate cu subpct. 4.2.2.1.2.
    4.3.2 Pentru a demonstra performanţa, ar trebui să fie măsurate emisiile, cu acordul Administraţiei, la cel puţin patru puncte de încărcare. Un punct de încărcare ar trebui să se situeze între 95% şi 100% din debitul masic maxim al gazelor arse evacuate pentru care unitatea trebuie să fie certificată. Un punct de încărcare ar trebui să se situeze la ± 5% din debitul masic minim al gazelor arse evacuate pentru care instalaţia trebuie să fie certificată. Celelalte două puncte de încărcare ar trebui să fie situate la o distanţă egală între debitele masice maxime şi minime ale gazelor arse evacuate. În cazul în care există discontinuităţi în funcţionarea sistemului, numărul de puncte de încărcare ar trebui să fi crescut, cu acordul Administraţiei, pentru a demonstra că instalaţia îşi păstrează performanţa în gama prevăzută de debite masice ale gazelor arse evacuate. Încercări suplimentare la puncte de încărcare intermediare ar trebui să fie efectuate în cazul în care s-a constatat un vârf de emisie sub debitul masic maxim al gazelor arse evacuate şi, dacă este cazul, peste debitul masic minim al gazelor arse evacuate. Aceste încercări suplimentare ar trebui să fie în număr suficient pentru a stabili valoarea de vârf a emisiei.

    4.4 Procedurile de verificare la bord pentru a demonstra conformitatea
    4.4.1 Pentru fiecare EGCS, ETM-A ar trebui să conţină o procedură de verificare care să fie utilizată în timpul inspecţiilor, după cum este necesar. Această procedură nu ar trebui să solicite utilizarea unui echipament specializat sau o cunoaştere aprofundată a instalaţiei. Dacă sunt necesare anumite echipamente, acestea ar trebui să fie furnizate şi menţinute ca parte integrantă a instalaţiei. EGCS ar trebui să fie concepută în aşa fel încât să faciliteze inspecţia atunci când este necesar. Principiul de bază al procedurii de verificare este că, dacă toate componentele relevante şi valorile de funcţionare sau setările se încadrează în intervalele aprobate, atunci se poate presupune că performanţa EGCS îndeplineşte cerinţele fără a fi necesară monitorizarea continuă reală a emisiilor de gaze de ardere.
    4.4.2 În procedura de verificare ar trebui să fie incluse toate componentele şi valorile de funcţionare sau toate setările care pot afecta funcţionarea EGCS şi capacitatea sa de a respecta valoarea certificată.
    4.4.3 Procedura de verificare ar trebui să fie furnizată de producătorul EGCS şi ar trebui să fie aprobată de către Administraţie.
    4.4.4 Procedura de verificare ar trebui să includă atât o verificare a documentaţiei, cât şi un control fizic al EGCS.
    4.4.5 Inspectorul ar trebui să verifice că fiecare EGCS este instalată în conformitate cu ETM-A şi că are SECC cerut.
    4.4.6 Dacă Administraţia consideră potrivit, inspectorul ar trebui să aibă opţiunea de a verifica una sau toate componentele, valorile de funcţionare sau setările identificate. În cazul în care există mai multe unităţi EGC incluse în EGCS, Administraţia poate, dacă doreşte, să reducă durata sau întinderea inspecţiei la bord; cu toate acestea, cel puţin una din fiecare tip de unitate EGC instalată la bord ar trebui să facă obiectul unei inspecţii complete, cu condiţia ca şi celelalte unităţi EGC să fie presupuse că sunt la fel de performante.
    4.4.7 EGCS ar trebui să includă mijloace pentru a înregistra în mod automat atunci când instalaţia este în funcţionare. Aceste mijloace ar trebui să înregistreze în mod automat, cel puţin la frecvenţa specificată la subpct. 5.4.2, ca un minimum, presiunea şi debitul apei de spălare la racordul de intrare în unitatea EGC, presiunea gazelor arse evacuate la intrarea în unitatea EGC şi pierderea de presiune în fiecare unitate EGC, încărcarea unităţii de combustie cu combustibil lichid, precum şi temperatura gazelor arse evacuate la intrarea şi la ieşirea din unitatea EGC, în comparaţie cu limitele de funcţionare respective sau intervalul de valori de funcţionare. Sistemul de înregistrare a datelor ar trebui să respecte cerinţele secţiunilor 7 şi 8. În cazul unei instalaţii consumatoare de produse chimice de un debit cunoscut, aşa cum este indicat în ETM-A, înregistrarea unui astfel de consum în registrul EGCS serveşte, de asemenea, acestui scop.
    4.4.8 În Schema A, dacă nu este instalat un sistem de monitorizare continuă a gazelor arse evacuate, este recomandat să se facă zilnic un control, prin sondaj, al raportului emisiilor pe o durată de cel puţin cinci minute, la o frecvenţă minimă de înregistrare de 0,1 Hz în condiţii normale de funcţionare, la fiecare orificiu de evacuare în atmosferă, în scopul verificării conformităţii, împreună cu monitorizarea continuă a parametrilor prevăzuţi la subpct. 4.4.7. Citirile privind gazele arse evacuate trebuie lăsate să se stabilizeze înainte de a se începe înregistrarea. Citirile din procedura de calibrare ar trebui să fie înregistrate automat sau notate într-un protocol de calibrare. Valorile privind emisiile, care sunt utilizate pentru a determina raportul emisiilor şi sunt obţinute după stabilizare, trebuie să fie înregistrate. Dacă este instalat un sistem de monitorizare continuă a gazelor arse evacuate, atunci ar putea fi necesar să se verifice numai prin controale zilnice, prin sondaj, parametrii indicaţi la subpct. 4.4.7, pentru a verifica buna funcţionare a unităţii EGC.
    4.4.9 La bordul navei trebuie păstrat un registru EGCS în care să fie înregistrate operaţiile privind întreţinerea şi revizia sistemului, inclusiv înlocuirea pieselor cu altele similare. Acest registru EGCS ar trebui să poată fi disponibil pe durata inspecţiilor prevăzute şi să poată fi citit împreună cu jurnalul maşinii şi cu alte date, după cum este necesar, pentru a confirma funcţionarea corectă a EGCS. Modelul acestui registru ar trebui furnizat de către producătorul EGCS şi aprobat de Administraţie. Ca alternativă, aceste informaţii pot fi înregistrate în sistemul de înregistrare a întreţinerii planificate a navei aprobat de către Administraţie. Ca alternativă, aceste informaţii pot fi înregistrate într-un registru electronic aprobat de Administraţie. Înregistrările în registrul EGCS trebuie păstrate la bordul navei pentru o perioadă de cel puţin trei ani de la data ultimei înregistrări efectuate.

    5 Schema B - Aprobarea, inspecţiile şi certificarea EGCS folosind monitorizarea continuă a raportului emisiilor
    5.1 Generalităţi
    5.1.1 Schema B prevede aprobarea mijloacelor de monitorizare continuă a raportului emisiilor, pe baza verificărilor zilnice ale parametrilor, care vor fi ulterior utilizate în timpul inspecţiilor, precum şi atunci când ar putea fi necesar, pentru a demonstra conformitatea cu obiectivele prevăzute în SECP.

    5.2 Aprobare
    5.2.1 ETM-B, aşa cum este definit în prezentele linii directoare, ar trebui să fie aprobat de Administraţie.

    5.3 Inspecţii şi certificare
    5.3.1 Sistemul de monitorizare a gazelor arse evacuate al EGCS ar trebui să fie inspectat de către Administraţie la instalarea sa, apoi în timpul inspecţiilor iniţiale, anuale/intermediare şi de reînnoire, pentru a demonstra că acesta funcţionează aşa cum este prevăzut în OMM. Inspecţia efectuată la instalare sau inspecţia iniţială ar trebui să includă funcţionarea EGCS, după caz, pentru a demonstra funcţionalitatea sistemului de monitorizare a gazelor arse evacuate.
    5.3.2 În urma inspecţiei la instalare descrise la subpct. 5.3.1 şi aprobării documentelor, aşa cum este prevăzut la subpct. 2.3.2, ar trebui să fie completate corespunzător secţiunile 2.3 şi 2.6 din suplimentul la certificatul internaţional de prevenire a poluării atmosferei al navei.

    5.4 Monitorizarea gazelor arse evacuate
    5.4.1 Compoziţia gazelor arse evacuate, exprimată sub forma raportului emisiilor, ar trebui măsurată într-o poziţie corespunzătoare situată în aval de unitatea EGC şi valoarea măsurată ar trebui să fie aşa cum se indică în secţiunea 6, după caz. O poziţie adecvată ar putea fi în aval de unitatea EGC, dar înainte de orice amestecare posibilă a aerului ambiental exterior sau a altui aer sau a altor gaze suplimentare cu gazele arse evacuate.
    5.4.2 Valorile concentraţiilor de SO_2 (ppm) şi CO_2 (%) şi cele ale raportului emisiilor, exprimate cu cel puţin o zecimală, ar trebui să fie monitorizate şi înregistrate în permanenţă comparativ cu limita aplicabilă pentru raportul emisiilor, pe un dispozitiv de înregistrare şi de prelucrare a datelor la o frecvenţă care să nu fie mai mică de 0,0035 Hz, ori de câte ori EGCS este în funcţiune. Această monitorizare poate fi suspendată pentru perioadele de revizie şi întreţinere ale analizorului de gaze şi ale echipamentelor asociate, conform cerinţelor OMM. Datele privind calibrarea prin verificarea punctului de zero şi a intervalului de măsurare, precum şi abaterile instrumentelor ar trebui, aşa cum este indicat în OMM, să fie înregistrate cu ajutorul sistemului de înregistrare a datelor sau introduse manual în registrul EGCS, după caz, în funcţie de mijloacele utilizate.
    5.4.3 Dacă trebuie să fie utilizate mai multe analizoare pentru a determina raportul emisiilor, acestea ar trebui să aibă timpi similari pentru prelevarea eşantioanelor şi efectuarea măsurătorilor, iar ieşirile de date ar trebui să fie aliniate pentru a se asigura că raportul emisiilor este pe deplin reprezentativ pentru compoziţia gazelor arse evacuate.

    5.5 Procedurile de verificare la bord pentru a demonstra conformitatea cu limitele emisiilor
    5.5.1 Sistemul de înregistrare a datelor ar trebui să fie aşa cum este indicat în secţiunile 7 şi 8. Datele şi rapoartele asociate ar trebui să fie disponibile Administraţiei, după cum este necesar, pentru a demonstra conformitatea conform cerinţelor şi, în conformitate cu regula 10 din anexa VI la MARPOL, pot face, de asemenea, obiectul inspecţiei în cadrul controlului statului portului.
    5.5.2 Verificările zilnice, prin sondaj, ale parametrilor enumeraţi la subpct. 4.4.7 sunt necesare pentru a controla buna funcţionare a EGCS şi ar trebui să fie înregistrate în registrul EGCS sau în sistemul de înregistrare din compartimentul maşini.

    5.6 Manualul tehnic al EGCS „Schema B“ (ETM-B)
    5.6.1 Fiecare EGCS ar trebui să fie însoţită de un ETM-B furnizat de producător. Acest ETM-B ar trebui să conţină cel puţin următoarele informaţii:
    .1 identificarea instalaţiei (producător, model/tip, număr serie şi alte detalii necesare), inclusiv o descriere a instalaţiei şi a oricăror sisteme auxiliare necesare. Dacă o instalaţie constă din mai multe unităţi EGC, fiecare unitate EGC trebuie să fie identificată;
    .2 limitele de funcţionare sau gama de valori de funcţionare pentru care instalaţia este proiectată. Acestea ar trebui să includă cel puţin următoarele:
    .1 debitul masic maxim şi, dacă este cazul, debitul masic minim al gazelor arse evacuate;
    .2 conţinutul maxim de sulf recomandat al combustibilului pentru condiţiile de funcţionare pentru care este proiectată EGCS (Notă: Pot fi utilizaţi combustibili lichizi cu un conţinut mai mare de sulf, cu condiţia ca valoarea corespunzătoare a raportului emisiilor să nu fie depăşită);
    .3 puterea, tipul şi alţi parametri relevanţi ai unităţii de combustie cu combustibil lichid la care EGCS urmează să fie conectată. În cazul căldărilor navale ar trebui, de asemenea, indicat raportul maxim aer/combustibil pentru o încărcare de 100%, iar în cazul motoarelor diesel ar trebui să se indice dacă motorul este în 2 sau în 4 timpi;
    .4 valorile maxime şi minime ale debitului apei de spălare, presiunile de intrare şi alcalinitatea minimă a apei de admisie (ISO 9963-1-2:1994);
    .5 intervalele de temperaturi de intrare ale gazelor arse evacuate şi temperaturile maxime şi minime de ieşire ale gazelor arse evacuate, când EGCS este în funcţiune;
    .6 presiunea diferenţială maximă a gazelor arse evacuate în întreaga unitate EGC şi presiunea maximă de intrare a gazelor arse evacuate;
    .7 nivelurile de salinitate sau elementele apei dulci necesare pentru aportul de agenţi neutralizanţi adecvaţi; şi
    .8 alţi parametri privind funcţionarea EGCS, dacă este necesar;

    .3 orice cerinţe sau restricţii aplicabile la EGCS sau echipamentul asociat;
    .4 măsurile corective care trebuie aplicate în cazul în care apar sau se preconizează să apară următoarele situaţii: condiţiile de funcţionare sunt în afara intervalelor sau limitelor aprobate; nu sunt îndeplinite criteriile de calitate pentru apa evacuată; sau depăşiri ale valorii maxime admise a raportului emisiilor;
    .5 caracteristicile apei de spălare şi ale apei evacuate pe toată gama de încărcare în exploatare;
    .6 cerinţele de proiectare pentru tratarea şi monitorizarea apei de spălare şi controlul apei evacuate, inclusiv, de exemplu, apa de purjare provenită din funcţionarea EGCS în circuit închis sau apa evacuată stocată temporar în EGCS; şi
    .7 detalii referitoare la procedura pentru elaborarea rapoartelor privind funcţionarea în condiţii de nonconformitate sau în condiţii în care conformitatea în curs ar fi indicată temporar în conformitate cu subpct. 8.2.8.

    5.6.2 ETM-B ar trebui să fie păstrat la bordul navei pe care EGCS este montată. ETM-B ar trebui să fie disponibil în timpul inspecţiilor, la cerere.
    5.6.3 Amendamentele la ETM-B, care reflectă modificările aduse EGCS ce afectează performanţa sa în ceea ce priveşte emisiile în aer şi/sau apă, ar trebui să fie aprobate de către Administraţie. În cazul în care adăugările, ştergerile sau modificările nu sunt încorporate în ETM-B care a fost aprobat iniţial, acestea ar trebui să fie păstrate împreună cu ETM-B şi ar trebui să fie considerate ca făcând parte din acesta.

    5.7 Procedurile la bord pentru a demonstra conformitatea
    5.7.1 La bordul navei trebuie păstrat un registru EGCS în care să fie înregistrate operaţiile privind întreţinerea şi revizia sistemului de monitorizare a emisiilor şi a componentelor auxiliare aşa cum se specifică în OMM, inclusiv înlocuirea pieselor cu altele similare. Modelul acestui registru ar trebui să fie aprobat de Administraţie. Acest registru EGCS ar trebui să poată fi disponibil pe durata inspecţiilor prevăzute şi să poată fi citit împreună cu jurnalul maşinii şi cu alte date, după cum este necesar, pentru a confirma funcţionarea corectă a EGCS. Ca alternativă, aceste informaţii pot fi înregistrate în sistemul de înregistrare a întreţinerii planificate a navei aprobat de către Administraţie. Ca alternativă, aceste informaţii pot fi înregistrate într-un registru electronic aprobat de Administraţie. Înregistrările în registrul EGCS trebuie păstrate la bordul navei pentru o perioadă de cel puţin trei ani de la data ultimei înregistrări efectuate.

    6 Încercarea privind emisiile
    6.1 Metoda de încercare de urmat pentru măsurarea emisiilor ar trebui să respecte cerinţele din Codul tehnic NO_x 2008, cu excepţia celor prevăzute în prezentele linii directoare.
    6.2 CO_2 ar trebui să fie măsurat cu ajutorul unui analizor care funcţionează pe principiul nedispersiv cu absorbţie în infraroşu (NDIR) şi cu echipament suplimentar, cum ar fi uscătoare, dacă este necesar. SO_2 ar trebui să fie măsurat cu ajutorul unor analizoare care funcţionează pe principiul NDIR sau nedispersiv cu absorbţie în ultraviolet (NDUV) şi cu echipament suplimentar, cum ar fi uscătoare, dacă este necesar. Alte sisteme sau principii ale analizoarelor pot fi utilizate, sub rezerva aprobării de către Administraţie, cu condiţia ca acestea să obţină rezultate echivalente sau mai bune decât cele ale echipamentelor menţionate mai sus. Pentru acceptarea altor sisteme sau principii ale analizoarelor pentru măsurarea CO_2, metoda de referinţă ar trebui să respecte cerinţele din apendicele III la Codul tehnic NO_x 2008.
    6.3 Echipamentele de analiză trebuie să fie instalate, exploatate, întreţinute, reparate şi calibrate în conformitate cu cerinţele prevăzute în OMM, la o frecvenţă care să garanteze că cerinţele de la 1.7 până la 1.10 din apendicele III la Codul tehnic NO_x 2008 sunt îndeplinite în orice moment în care echipamentul este în funcţiune.
    6.4 Eşantionul de gaze arse evacuate necesar pentru măsurarea SO_2 trebuie să fie obţinut dintr-un punct de prelevare reprezentativ care este situat în aval de unitatea ECG.
    6.5 SO_2 şi CO_2 ar trebui să fie monitorizate utilizând fie sisteme in situ, fie sisteme extractive de eşantionare.
    6.6 Eşantioanele de gaze arse evacuate extrase pentru a măsura SO_2 ar trebui să fie păstrate la o temperatură suficientă pentru a se evita condensarea apei în circuitul de prelevare a eşantioanelor şi, ca urmare, pierderea de SO_2.
    6.7 Dacă un eşantion de gaze arse evacuate extras pentru măsurarea SO_2 trebuie să fie uscat înainte de analiză, uscarea ar trebui să fie făcută astfel încât să nu existe nicio pierdere de SO_2 din eşantionul analizat.
    6.8 Valorile SO_2 şi CO_2 ar trebui comparate pe baza aceluiaşi conţinut de apă reziduală (de exemplu, în faza uscată sau cu aceeaşi proporţie de umiditate).
    6.9 În cazul în care se demonstrează că unitatea EGC a redus concentraţia de CO_2, această concentraţie poate fi măsurată la intrarea în unitatea EGC, cu condiţia să fie demonstrat în mod clar că această metodă este corectă. În astfel de cazuri, valorile SO_2 şi CO_2 ar trebui comparate în faza uscată. Dacă se măsoară în faza umedă, conţinutul de apă din fluxul de gaze arse evacuate în acele puncte ar trebui, de asemenea, să fie determinat pentru a permite corectarea citirilor în vederea obţinerii valorilor în faza uscată. În cazul valorii CO_2 în fază uscată, factorul de corecţie fază uscată/fază umedă poate fi calculat în conformitate cu paragraful 5.12.3.2.2 din Codul tehnic NO_x 2008.
    6.10 Sistemele extractive de eşantionare trebuie să fie verificate să nu prezinte scurgeri la admisie, în conformitate cu recomandările producătorilor de echipamente de analiză, şi la intervalele definite în OMM. Ar trebui să se verifice că sistemul nu prezintă scurgeri la pornirea iniţială şi, aşa cum este indicat în OMM, rezultatele acestor verificări să fie înregistrate în registrul EGCS.
    6.11 Gazele de calibrare pentru analizorul de SO_2 şi CO_2 ar trebui să fie un amestec de SO_2 şi/sau CO_2 şi azot la o concentraţie mai mare de 80% din scara completă a domeniului de măsurare utilizat. Gazul de calibrare pentru CO_2 ar trebui să fie în conformitate cu cerinţele secţiunii 2 din apendicele IV la Codul Tehnic NO_x 2008. Alte dispoziţii echivalente, aşa cum sunt detaliate în OMM, pot fi acceptate de către Administraţie.

    7 Dispozitivul de înregistrare şi prelucrare a datelor
    7.1 Dispozitivul de înregistrare şi de prelucrare ar trebui să fie de o concepţie robustă, să fie inviolabil şi să aibă doar funcţia de citire.
    7.2 Dispozitivul de înregistrare şi de prelucrare ar trebui să înregistreze, ori de câte ori EGCS este în funcţiune, datele descrise la subpct. 4.4.7, 5.4.2 şi secţiunea 10.3, după caz, inclusiv evacuările peste bord din orice rezervoare conexe instalaţiei, ţinând cont de timpul universal coordonat (UTC) şi de poziţia navei, aşa cum este dată de un sistem global de navigaţie prin satelit (GNSS), şi dacă la acel moment nava se află în interiorul sau în afara unei zone de control al emisiilor vizate de regula 14.3. De asemenea, dispozitivul ar trebui să fie capabil:
    .1 (numai Schema B) să fie setat automat sau presetat cu valoarea-limită a raportului emisiilor în funcţie de zona maritimă în care nava operează, ţinând cont de regula 14.3;
    .2 să fie setat automat sau presetat cu valoarea-limită aplicabilă a pH-ului la deversarea peste bord;
    .3 să fie setat automat cu valoarea-limită a PAH aplicabilă;
    .4 să înregistreze durata totală care depăşeşte 15 minute în orice perioadă mobilă de 12 ore, în care valoarea diferenţială a PAH este peste valoarea-limită stabilită cu mai mult de 100%;
    .5 să fie presetat cu valoarea-limită aplicabilă a turbidităţii;
    .6 să înregistreze durata totală care depăşeşte 15 minute în orice perioadă mobilă de 12 ore, în care media mobilă a valorii turbidităţii diferenţiale este peste valoarea-limită stabilită cu mai mult de 20%; şi
    .7 să înregistreze valorile-limită presetate şi setate.

    7.3 Dispozitivul de înregistrare şi de prelucrare ar trebui să fie capabil de a pregăti rapoarte pe perioade specificate.
    7.4 Datele ar trebui să fie păstrate pentru o perioadă de cel puţin 18 luni de la data de înregistrare. În cazul în care dispozitivul este schimbat în perioada respectivă, ar trebui să se asigure că datele necesare sunt păstrate la bord şi sunt disponibile atunci când sunt necesare pentru inspecţie.
    7.5 Dispozitivul ar trebui să fie capabil de a descărca o copie a datelor înregistrate şi a rapoartelor într-un format uşor de utilizat care să indice clar perioadele de neconformitate. Această copie de date şi rapoarte ar trebui să fie disponibilă pentru Administraţie sau pentru controlul statului portului, la cerere.

    8 Manualul de monitorizare la bord (OMM)
    8.1 Un OMM ar trebui să fie elaborat pentru a monitoriza fiecare EGCS instalată împreună cu o unitate de combustie cu combustibil lichid, care ar trebui să fie identificată şi a cărei conformitate trebuie să fie demonstrată.
    8.2 OMM ar trebui să includă cel puţin:
    .1 pentru sistemele extractive de eşantionare a gazelor arse evacuate, locul din care este prelevat eşantionul de gaz împreună cu descrierea, dispunerea şi domeniile de funcţionare ale analizoarelor şi toate cerinţele sau componentele auxiliare necesare, inclusiv, dar fără a se limita la acestea, asamblarea sondei de prelevare, linia de transfer al eşantionului şi unitatea de tratare a eşantionului;
    .2 pentru analizoarele de gaze arse evacuate in situ, amplasamentul şi dispunerea analizorului în conducta de evacuare, domeniile de funcţionare şi toate cerinţele sau componentele auxiliare necesare;
    .3 pentru monitorizarea apei de admisie şi a apei evacuate, locurile din care sunt prelevate eşantioanele de apă, amplasamentul şi dispunerea analizoarelor împreună cu detaliile privind orice servicii auxiliare necesare, cum ar fi liniile de transfer al eşantioanelor şi unităţile de tratare a eşantioanelor;
    .4 analizoarele care urmează să fie utilizate pentru monitorizarea gazelor arse evacuate, a apei de admisie, a apei evacuate, precum şi cerinţele privind revizia, întreţinerea şi calibrarea lor. Modelele de fişe care acoperă informaţiile minime care ar trebui incluse sunt furnizate în apendicele 5;
    .5 procedurile de verificare a punctului de zero şi a intervalului de măsurare pentru analizoarele de gaze arse evacuate şi calibrarea analizoarelor pentru apa de spălare, apa evacuată şi apa de admisie, împreună cu materialele de referinţă care urmează să fie utilizate şi frecvenţa la care trebuie să fie efectuate aceste verificări;
    .6 instrumentele de măsurare a parametrilor de funcţionare, care trebuie utilizate în conformitate cu prevederile subpct. 4.4.7 sau 5.5.2;
    .7 cerinţele şi procedurile privind instalarea, funcţionarea, reglarea, întreţinerea, revizia şi calibrarea analizoarelor, echipamentelor auxiliare asociate şi instrumentelor de măsurare a parametrilor de funcţionare;
    .8 mijloacele prin care conformitatea în curs ar fi indicată temporar în cazul defectării unui singur dispozitiv de monitorizare, ţinând cont de faptul că perioadele tranzitorii de depăşiri ale emisiilor şi/sau valorile de vârf izolate ale rezultatelor înregistrate pentru raportul emisiilor nu înseamnă neapărat o depăşire neconformă a emisiilor şi, prin urmare, nu ar trebui să fie considerate ca fiind o încălcare a cerinţelor;
    .9 sistemul de înregistrare a datelor şi modul în care urmează să fie operat, datele păstrate şi tipurile de rapoarte pe care le poate produce;
    .10 recomandări cu privire la date sau alte indicaţii care pot semnifica o funcţionare defectuoasă fie a unui analizor, fie a unui element al echipamentului auxiliar sau a unui senzor de parametri de funcţionare, împreună cu măsurile de identificare a defecţiunilor şi măsurile corective care ar trebui luate;
    .11 alte informaţii sau date relevante pentru funcţionarea sau utilizarea corectă a sistemului de monitorizare sau pentru utilizarea sa în demonstrarea conformităţii; şi
    .12 în cazul în care informaţiile descrise la pct. .1-.11 se referă la descrieri detaliate ale procedurilor, se poate face referire la documente suplimentare (de exemplu, documentaţia producătorului) care ar trebui să fie considerate parte a OMM.

    8.3 OMM ar trebui să specifice modul în care EGCS, instrumentele de măsurare a parametrilor de funcţionare şi sistemele de monitorizare a gazelor arse evacuate şi a apei evacuate trebuie să fie inspectate pentru a verifica dacă:
    .1 EGCS este conform cu ETM-A sau ETM-B, după caz;
    .2 instrumentele de măsurare a parametrilor de funcţionare instalate şi utilizate la bord sunt cele care au fost aprobate în cadrul OMM;
    .3 sistemele de monitorizare a gazelor arse evacuate şi a apei evacuate utilizate la bord sunt cele care au fost aprobate în cadrul OMM;
    .4 au fost efectuate inspecţia, întreţinerea, revizia, calibrarea şi ajustările necesare, iar aceste acţiuni au fost înregistrate în registrul EGCS, după caz; şi
    .5 instrumentele de măsurare a parametrilor de funcţionare şi sistemele de monitorizare a gazelor arse evacuate şi a apei evacuate funcţionează corect.

    8.4 În cadrul Schemei B, în cazul în care funcţionarea EGCS este necesară pentru a demonstra funcţionalitatea sistemului de monitorizare în timpul inspecţiei la instalare sau iniţiale, OMM ar trebui să descrie condiţia sau condiţiile de funcţionare care demonstrează comportamentul operaţional al sistemului de monitorizare şi care ar trebui să fie utilizate atunci când se face inspecţia în conformitate cu subpct. 5.3.1. Descrierea condiţiilor de funcţionare poate include:
    .1 punctul/punctele de încărcare al/ale unităţii de combustie cu combustibil lichid conectate; şi
    .2 timpul minim de funcţionare la un punct de încărcare dat.

    8.5 OMM ar trebui să fie:
    .1 aprobat de Administraţie; şi
    .2 păstrat la bordul navei pe care este instalată EGCS şi ar trebui să fie disponibil pentru inspecţii, după cum este necesar.

    9 Conformitatea navei
    9.1 Planul de conformitate privind emisiile de SO_x (SECP)
    9.1.1 Pentru o navă care urmează să utilizeze o EGCS, parţial sau total, ca un mijloc echivalent aprobat pentru a satisface cerinţele prevăzute de regula 14.1 sau 14.4 din anexa VI la MARPOL, ar trebui să existe un SECP pentru navă, aprobat de Administraţie.
    9.1.2 SECP ar trebui să enumere fiecare unitate de combustie cu combustibil lichid care ar putea utiliza combustibil lichid furnizat în conformitate cu cerinţele regulilor 14.1 şi/sau 14.4 din anexa VI la MARPOL.
    9.1.3 SECP ar trebui să enumere fiecare unitate de combustie cu combustibil lichid care ar putea utiliza Schema A şi/sau B din prezentele linii directoare, împreună cu identificarea EGCS la care ele sunt racordate şi să indice dacă acest control poate fi aplicat continuu sau numai în interiorul sau numai în afara zonelor de control al emisiilor vizate de regula 14.3 din anexa VI la MARPOL.
    9.1.4 SECP ar trebui să indice că ar trebui să fie ţinut un registru privind măsurile luate pentru a satisface cerinţele prezentelor linii directoare în cazul defectării EGCS sau a echipamentelor asociate şi că administraţia relevantă a statului de pavilion şi a statului portului ar trebui să fie notificată, în conformitate cu MEPC.1/Circ.883/Rev.1.

    9.2 Demonstrarea conformităţii
    9.2.1 Schema A
    9.2.1.1 SECP ar trebui să menţioneze, dar nu să reproducă, ETM-A, registrul EGCS sau sistemul de înregistrare din compartimentul maşini şi OMM prevăzute în cadrul Schemei A.
    9.2.1.2 Pentru toate unităţile de combustie cu combustibil lichid enumerate conform subpct. 9.1.3 ar trebui să fie furnizate detalii care să demonstreze că se respectă regimul nominal şi restricţiile pentru EGCS aşa cum au fost aprobate, în conformitate cu subpct. 4.2.2.1.2.
    9.2.1.3 Parametrii necesari ar trebui să fie monitorizaţi şi înregistraţi aşa cum se descrie la subpct. 4.4.7 atunci când EGCS este în funcţiune, pentru a demonstra conformitatea.

    9.2.2 Schema B
    9.2.2.1 SECP ar trebui să menţioneze, dar nu să reproducă, ETM-B, registrul EGCS sau sistemul de înregistrare din compartimentul maşini şi OMM prevăzute în cadrul Schemei B.

    10 Apa evacuată
    10.1 Criterii de calitate pentru apa evacuată^1
    ^1 Criteriile de calitate pentru apa evacuată ar trebui să fie revizuite în viitor, pe măsură ce noi date devin disponibile, incluzând rezultatele relevante din cercetare şi dezvoltare, cu privire la conţinutul apei evacuate şi efectele ei, luând în considerare orice recomandări oferite de GESAMP. Indicaţii pentru colectarea voluntară a datelor privind apa evacuată sunt incluse în apendicele 3.
    10.1.1 Apa evacuată a EGCS trebuie să respecte următoarele criterii înainte de a fi deversată în mare:
    10.1.2 Criteriul pH
    10.1.2.1 pH-ul apei evacuate ar trebui să îndeplinească una dintre cerinţele de mai jos, care ar trebui să fie înregistrată în ETM-A sau ETM-B, după caz:
    .1 Apa evacuată trebuie să aibă un pH care să nu fie mai mic decât 6,5, măsurat la locul situat pe navă de unde este evacuată peste bord; totuşi, în timpul manevrelor şi tranzitului, o diferenţă maximă de 2 unităţi pH este permisă între valoarea apei de admisie şi valoarea la evacuarea peste bord.
    .2 Limita pH-ului apei evacuate, la punctul de monitorizare a evacuării peste bord, este valoarea care garantează un pH care să nu fie mai mic decât 6,5, măsurat la o distanţă de 4 m faţă de punctul de evacuare peste bord în timp ce nava e staţionară, şi care trebuie să fie înregistrată în ETM-A sau ETM-B ca limita pH-ului apei evacuate peste bord. Limita pH-ului apei evacuate peste bord poate fi determinată fie prin măsurare directă, fie utilizând o metodologie bazată pe calcul (cum ar fi abordarea computerizată a dinamicii fluidelor sau alte formule empirice stabilite ştiinţific), acceptată de către Administraţie, precum şi în conformitate cu următoarele condiţii care trebuie să fie înregistrate în ETM-A sau ETM-B:
    .1 toate unităţile EGC conectate la aceleaşi ieşiri funcţionează la plină încărcare (sau la cea mai mare încărcare posibilă) şi cu un combustibil lichid având conţinutul maxim de sulf pentru care unităţile urmează să fie certificate (Schema A) sau pentru care ele urmează să fie utilizate (Schema B);
    .2 dacă pentru încercare se utilizează un combustibil cu un conţinut de sulf mai scăzut şi/sau o încărcare de încercare mai mică decât încărcarea maximă, suficient pentru a demonstra comportamentul dârei de apă evacuată, rata de amestecare a dârei de apă evacuată trebuie să se bazeze pe curba de titrare a apei de mare. Rata de amestecare va fi utilizată pentru a demonstra comportamentul dârei de apă evacuată şi pentru a demonstra că limita pH-ului apei evacuate peste bord este respectată dacă EGCS este exploatată la cel mai mare conţinut de sulf al combustibilului şi la cea mai mare încărcare pentru care EGCS este certificată (Schema A) sau este utilizată (Schema B);
    .3 atunci când debitul apei evacuate variază în funcţie de debitul de gaz al EGCS, trebuie, de asemenea, evaluate implicaţiile asupra funcţionării în caz de încărcare parţială, pentru a se asigura că limita pH-ului apei evacuate peste bord este respectată, indiferent cât ar fi încărcarea;
    .4 ar trebui aleasă ca referinţă apa de mare care are alcalinitatea de 2,2 mmol/L şi pH-ul 8,2^2; atunci când condiţiile de încercare diferă de apa de mare de referinţă, ar trebui aplicată o curbă de titrare modificată, aşa cum a fost aprobată de Administraţie (un exemplu de curbă de titrare pentru condiţiile de referinţă ale apei de mare este prezentat în apendicele 4); şi
    ^2 Aceste valori ar putea fi revizuite în termen de doi ani pentru instalaţiile noi, după adoptarea acestor linii directoare modificate, după primirea de noi informaţii privind starea fizică a mărilor care rezultă din utilizarea sistemelor de epurare a gazelor arse evacuate.

    .5 dacă se utilizează o metodologie bazată pe calcul, trebuie să fie furnizate detalii care să permită verificarea sa, cum ar fi, dar fără a se limita la, formulele ştiinţifice utilizate, specificaţiile punctului de evacuare, debitele apei evacuate, valorile teoretice ale pH-ului atât la punctul de evacuare, cât şi la distanţa de 4 m, precum şi datele privind titrarea şi diluţia.

    10.1.3 PAH (hidrocarburi aromatice policiclice)
    10.1.3.1 Conţinutul de PAH al apei evacuate ar trebui să satisfacă criteriile de mai jos. Limita corespunzătoare ar trebui să fie specificată în ETM-A sau ETM-B.
    10.1.3.2 Concentraţia maximă continuă de PAH în apa evacuată nu ar trebui să depăşească cu mai mult de 50 µg/L PAH_phe (echivalenţă fenantren) concentraţia de PAH a apei de admisie. În sensul acestui criteriu, concentraţia de PAH în apa evacuată ar trebui să fie măsurată în aval de echipamentul de tratare a apei, inclusiv orice unitate de dozare de reactivi, dacă este utilizată, dar în amonte de orice diluţie pentru controlul pH-ului, dacă este utilizată, înainte de evacuare.
    10.1.3.3 Limita de 50 1g/L dată mai sus este standardizată pentru un debit la evacuare, măsurat înainte de orice diluţie pentru controlul pH-ului, de 45 t/MWh, unde MW se referă la MRC totală a tuturor unităţilor de combustie cu combustibil lichid al căror conţinut de PAH al apei evacuate din EGCS este monitorizat în acel punct. În cazurile în care senzorii sunt instalaţi într-o celulă de măsurare separată, limita PAH se aplică debitului din conducta principală de evacuare din care apa este deviată. Această limită ar trebui să fie revizuită în creştere pentru debite mai mici ale apei de spălare (t/h) per MWh şi viceversa, în conformitate cu tabelul de mai jos.
    Tabelul 5. Criterii pentru concentraţia PAH în apa evacuată


┌──────────┬─────────────┬─────────────┐
│Debitul   │             │             │
│specific  │             │             │
│al apei   │Limita       │             │
│evacuate  │concentraţiei│             │
│(înainte  │la evacuare  │Tehnologia   │
│de diluţia│(µg/L        │de măsurare  │
│pentru    │echivalenţi  │             │
│controlul │PAH_phe)     │             │
│pH)       │             │             │
│(t/MWh)   │             │             │
├──────────┼─────────────┼─────────────┤
│0-1       │2250         │Lumină       │
│          │             │ultravioletă*│
├──────────┼─────────────┼─────────────┤
│2,5       │900          │-“-*         │
├──────────┼─────────────┼─────────────┤
│5         │450          │Fluorescenţă^│
│          │             │3            │
├──────────┼─────────────┼─────────────┤
│11,25     │200          │-“-          │
├──────────┼─────────────┼─────────────┤
│22,5      │100          │-“-          │
├──────────┼─────────────┼─────────────┤
│45        │50           │-“-          │
├──────────┼─────────────┼─────────────┤
│90        │25           │-“-          │
└──────────┴─────────────┴─────────────┘

    * Tehnologii alternative de măsurare pot fi utilizate cu acordul Administraţiei.
    ^3 Pentru orice debit mai mare de 2,5 t/MWh ar trebui să se utilizeze tehnica de măsurare prin fluorescenţă.

    10.1.3.4 Pentru o durată totală de 15 minute în cursul oricărei perioade mobile de 12 ore, limita concentraţiei continue de PAH_phe poate depăşi limita descrisă mai sus cu până la 100%. Acest lucru ar putea permite o pornire anormală a unităţii EGC.

    10.1.4 Turbiditate/Particule în suspensie
    10.1.4.1 Sistemul de tratare a apei evacuate ar trebui să fie conceput astfel încât să reducă la minimum particulele în suspensie, inclusiv metalele grele şi cenuşa. Turbiditatea apei evacuate, după echipamentul de tratare, inclusiv orice dozare de reactivi, dar în amonte de orice altă unitate pentru diluţie, dacă este utilizată, ar trebui să îndeplinească criteriile de mai jos. Limita ar trebui să fie înregistrată în ETM-A sau ETM-B.
    10.1.4.2 Turbiditatea maximă continuă în apa evacuată nu ar trebui să depăşească turbiditatea apei de admisie cu mai mult de 25 FNU (unităţi nefelometrice de formazină) sau 25 NTU (unităţi de turbiditate nefelometrice) sau unităţi echivalente. Cu toate acestea, în timpul perioadelor de turbiditate ridicată la admisie, precizia aparatului de măsurare şi perioada dintre măsurarea de la admisie şi măsurarea de la evacuare sunt astfel încât utilizarea unei limite de diferenţă nu este fiabilă. Prin urmare, toate citirile de diferenţă de turbiditate ar trebui să fie o medie mobilă pe o perioadă de maximum 15 minute, până la un maximum de 25 FNU sau NTU.
    10.1.4.3 În timpul unei durate totale de 15 minute în cursul oricărei perioade mobile de 12 ore, limita turbidităţii continue la evacuare poate fi depăşită cu 20%.

    10.1.5 Nitraţi
    10.1.5.1 Sistemul de tratare a apei evacuate ar trebui să împiedice evacuarea de nitraţi dincolo de ceea ce corespunde evacuării de 12 % NO_x din gazele arse evacuate sau dincolo de 60 mg/L standardizat la un debit al apei evacuate de 45 t/MWh, oricare este mai mare, unde MW se referă la MRC, sau la 80% din puterea nominală a unităţii de combustie cu combustibil lichid.
    10.1.5.2 În primele trei luni de funcţionare după instalare/inspecţia iniţială şi în perioada de trei luni înainte de fiecare inspecţie de reînnoire, un eşantion din apa evacuată provenită de la fiecare EGCS trebuie prelevat şi analizat cu privire la conţinutul de nitraţi, iar rezultatele trebuie puse la dispoziţia Administraţiei. Cu toate acestea, Administraţia poate cere ca un eşantion suplimentar să fie prelevat şi analizat la discreţia sa. Datele privind evacuarea de nitraţi şi certificatul analizei trebuie să fie păstrate la bordul navei ca parte integrantă a registrului EGCS şi să fie disponibile pentru inspecţie, la solicitarea controlului statului portului sau a altor părţi. Criteriile aplicabile în materie de eşantionare, de depozitare, manipulare şi de analiză ar trebui să fie detaliate în ETM-A sau ETM-B, după caz. Pentru a asigura o evaluare comparabilă a ratei de evacuare a nitraţilor, procedurile de eşantionare ar trebui să ţină cont de subpct. 10.1.5.1, care indică faptul că este necesar să se standardizeze debitul de apă evacuată. Datele despre deversarea nitraţilor trebuie să fie prezentate ca diferenţă între concentraţia în apa de admisie şi concentraţia în apa evacuată. Metoda de încercare pentru nitraţi ar trebui să fie ISO 13395:1996, ISO 10304-1:2007, US EPA 353.2 sau alt standard de încercare echivalent acceptat la nivel internaţional (potrivit pentru apa de mare).
    10.1.5.3 Datele privind concentraţiile de nitraţi în apa evacuată colectate de la mai multe EGCS similar proiectate ar putea fi utilizate ca alternativă la cerinţele privind eşantionarea, analiza şi cuantificarea de la subpct. 10.1.5.2, cu acordul Administraţiei, pe baza unei analize tehnice care demonstrează similarităţile de proiectare în ceea ce priveşte concentraţiile de nitraţi în apa evacuată.

    10.1.6 Aditivi şi alte substanţe pentru apa de spălare şi apa evacuată
    10.1.6.1 Ar putea fi necesar să se efectueze o evaluare suplimentară a apei evacuate pentru acele tehnologii EGCS care folosesc produse chimice, aditivi, preparate sau care creează produse chimice relevante in situ. Evaluarea ar putea lua în considerare liniile directoare relevante, cum ar fi „Procedura de aprobare a sistemelor de management al apei de balast care utilizează substanţe active (G9)“ [Rezoluţia MEPC.169(57)], pentru a determina dacă sunt adecvate criterii suplimentare de calitate pentru apa evacuată. Dacă sunt utilizate numai următoarele substanţe chimice şi pH-ul apei evacuate nu depăşeşte 8,0, nu este necesară o evaluare suplimentară:
    .1 agent de neutralizare (substanţă caustică), cum ar fi hidroxid de sodiu (NaOH) sau carbonat de sodiu (Na_2CO_3); şi
    .2 floculanţi, care sunt utilizaţi pentru echipamentele marine de separare apă-ulei aprobate.

    10.1.7 Apa evacuată provenită din tancuri de stocare temporară
    10.1.7.1 Orice apă evacuată provenită din EGCS şi evacuată peste bord după depozitarea temporară în orice tanc proiectat în acest scop şi prevăzut în ETM-A sau ETM-B trebuie să fie monitorizată/înregistrată în conformitate cu subpct. 10.2.1 şi să respecte, indiferent de debit, următoarele criterii privind apa evacuată:


┌────────────┬─────────────────────────┐
│pH          │A se vedea secţiunea     │
│            │10.1.2                   │
├────────────┼─────────────────────────┤
│            │Maximum 50 μg/L PAH_phe  │
│PAH         │(echivalenţă fenantren)  │
│            │înainte de orice diluţie │
│            │pentru controlul pH-ului │
├────────────┼─────────────────────────┤
│            │Nu mai mare decât 25 FNU │
│            │(unităţi nefelometrice de│
│            │formazină) sau 25 NTU    │
│Turbiditatea│(unităţi nefelometrice de│
│            │turbiditate) sau unităţi │
│            │echivalente, înainte de  │
│            │orice diluţie pentru     │
│            │controlul pH-ului        │
└────────────┴─────────────────────────┘

    10.1.7.2 Atunci când nu este posibilă demonstrarea conformităţii cu prevederile cuprinse în această secţiune, apa destinată evacuării trebuie considerată ca reziduu EGCS.

    10.2 Monitorizarea apei evacuate
    10.2.1 Atunci când EGCS este exploatată în porturi sau estuare sau în timpul oricăror evacuări din tancurile de stocare temporară, monitorizarea şi înregistrarea valorilor privind apa evacuată ar trebui să fie continue. Valorile monitorizate şi înregistrate trebuie să includă pH, PAH, turbiditatea şi temperatura. În alte zone, echipamentul de monitorizare şi înregistrare continuă ar trebui să fie, de asemenea, în funcţiune ori de câte ori EGCS este în funcţiune, cu excepţia perioadelor scurte de întreţinere, precum şi de curăţare a echipamentului de monitorizare, aşa cum este prevăzut în OMM. Ori de câte ori au loc deversări peste bord de apă evacuată din tancurile de stocare temporară nu trebuie să fie efectuată întreţinerea sau curăţarea echipamentului de monitorizare. La acele EGCS care aplică degazarea apei evacuate prelevate în scopul monitorizării turbidităţii ar trebui să se asigure că particulele nu se sedimentează în timpul degazării, deoarece aceasta ar determina subestimarea valorii reale a turbidităţii.
    10.2.2 Abaterile admise ale echipamentului de monitorizare a apei evacuate nu trebuie să depăşească următoarele valori:


┌────────────┬─────────────────────────┐
│pH          │0,2 unităţi pH           │
├────────────┼─────────────────────────┤
│            │5% din concentraţia      │
│            │nominală de încercare    │
│            │standard utilizată.      │
│PAH         │Această valoare nominală │
│            │a concentraţiei nu       │
│            │trebuie să fie mai mică  │
│            │decât 80% din intervalul │
│            │de scară utilizat.       │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Turbiditatea│2 FNU sau NTU            │
└────────────┴─────────────────────────┘

    Intervalele de calibrare trebuie să fie astfel încât cerinţele de performanţă de mai sus să fie îndeplinite. Calibrarea şi verificările de calibrare trebuie să fie efectuate conform specificaţiilor producătorului.

    10.2.3 Electrodul de pH şi pH-metrul ar trebui să aibă o rezoluţie de 0,1 unităţi pH şi un compensator de temperatură. Performanţa şi precizia electrodului ar trebui să satisfacă cel puţin cerinţele definite în BS 2586 sau ASTM D1293-18 şi pH-metrul ar trebui să îndeplinească sau să depăşească cerinţele din IEC 60746-2:2003 sau alte standarde echivalente acceptate la nivel internaţional. Electrozii de pH sau pH-metrele care respectă un alt standard sau specificaţie tehnică acceptată care este în vigoare sunt consideraţi a fi echivalentul echipamentului, cu condiţia ca aceste standarde sau specificaţii tehnice să fie conforme cu standardele BS 2586 sau ASTM D1293-18 sau IEC 60746-2:2003 şi să asigure cel puţin un nivel similar al cerinţelor.
    10.2.4 Echipamentul de monitorizare a PAH ar trebui să fie capabil să monitorizeze prezenţa PAH în apă într-un interval de cel puţin de două ori limita concentraţiei la evacuare indicată în tabelul de mai sus. Ar trebui să se demonstreze că echipamentul funcţionează corect şi nu prezintă abateri mai mari de 5% în apa evacuată cu turbiditatea situată în intervalul de funcţionare a instalaţiei.
    10.2.5 Pentru evacuările de un debit mai mic şi o concentraţie mai mare de PAH, ar trebui să se utilizeze tehnica de monitorizare cu ultraviolete sau o tehnică echivalentă datorită fiabilităţii gamei sale de funcţionare.
    10.2.6 Echipamentul de monitorizare a turbidităţii ar trebui să satisfacă cerinţele definite în ISO 7027. Turbidimetrul ar trebui să identifice cazurile când turbiditatea nu poate fi cuantificată în mod fiabil.

    10.3 Aprobarea sistemelor de monitorizare a apei evacuate
    10.3.1 Sistemele de monitorizare a apei evacuate ar trebui să fie aprobate de către Administraţie.

    10.4 Înregistrarea datelor privind monitorizarea apei
    10.4.1 Dispozitivul de înregistrare a datelor ar trebui să respecte cerinţele de la secţiunile 7 şi 8 şi ar trebui să înregistreze în mod continuu pH-ul, PAH şi turbiditatea în conformitate cu subpct. 10.2.1, la o frecvenţă de cel puţin 0,0111 Hz.
    10.4.2 Datele privind calibrarea şi abaterile instrumentelor ar trebui, aşa cum este indicat în OMM, să fie înregistrate cu ajutorul sistemului de înregistrare a datelor sau introduse manual în registrul EGCS, după caz, în funcţie de mijloacele utilizate.

    10.5 Reziduurile EGCS
    10.5.1 Reziduurile generate de EGCS ar trebui să fie livrate la ţărm la instalaţiile de primire adecvate. Astfel de reziduuri nu ar trebui să fie deversate în mare sau incinerate la bord.
    10.5.2 Fiecare navă echipată cu EGCS ar trebui să înregistreze depozitarea şi predarea reziduurilor EGCS în registrul EGCS, indicând data, ora şi locul unor astfel de depozitări şi predări.

    10.6 Înregistrări privind întreţinerea şi revizia
    10.6.1 Registrul EGCS, aşa cum se cere fie la subpct. 4.4.9, fie la subpct. 5.7.1, ar trebui să fie, de asemenea, utilizat pentru a înregistra operaţiunile de întreţinere şi revizie a sistemelor de monitorizare a apei de spălare şi a apei evacuate şi a componentelor auxiliare care sunt prevăzute în OMM, inclusiv înlocuirea pieselor cu altele similare.

    10.7 Recomandări de proiectare privind punctele/valvulele de prelevare a eşantioanelor de apă
    10.7.1 Fiecare punct de prelevare trebuie să fie instalat într-un loc care este reprezentativ pentru fluxul principal de apă de spălare sau de apă evacuată şi care este accesibil personalului. Punctul de prelevare a eşantionului trebuie să fie deschis în direcţia fluxului de apă.

    APENDICE 1
    Model de certificat de conformitate privind emisiile de SO_x
    [Siglă sau monogramă]
    Numele administraţiei
    Certificat de conformitate privind emisiile de SO_x
    Certificat de aprobare pentru instalaţiile de epurare a gazelor arse evacuate
    Emis în conformitate cu prevederile Protocolului din 1997, astfel cum a fost modificat, privind amendarea Convenţiei internaţionale din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, aşa cum a fost modificată prin Protocolul din 1978 referitor la aceasta, sub autoritatea Guvernului:
    .................(denumirea oficială completă a ţării)..................
    de către ..................... (titlul oficial complet al persoanei competente sau organizaţiei autorizate în conformitate cu prevederile Convenţiei)..................

    Se certifică prin prezentul că instalaţia de epurare a gazelor arse evacuate (EGCS) indicată mai jos a fost inspectată în conformitate cu specificaţiile cuprinse în Schema A din Liniile directoare din 20XX pentru instalaţiile de epurare a gazelor arse evacuate adoptate prin Rezoluţia MEPC.YYY(ZZ).
    Acest certificat este valabil numai pentru EGCS menţionată mai jos:


┌────────────┬─────┬───────┬─────────────────────────────┬──────────┐
│            │     │       │Această EGCS este certificată│          │
│            │     │       │ca oferind următoarea        │EGCS -    │
│            │     │       │echivalenţă:                 │Referinţa │
│            │     │       ├─────────────┬───────────────┤de        │
│Producătorul│Model│Numărul│Valori-limită│Conţinutul     │aprobare a│
│instalaţiei │/Tip │de     │pentru       │maxim de sulf  │Manualului│
│            │     │serie  │conţinutul de│al             │tehnic    │
│            │     │       │sulf din     │combustibililor│pentru    │
│            │     │       │combustibilul│lichizi care   │Schema A  │
│            │     │       │lichid:      │vor fi         │(ETM-A)   │
│            │     │       │             │utilizaţi      │          │
├────────────┼─────┼───────┼─────────────┼───────────────┼──────────┤
│            │     │       │0,10%        │___%/n/a*      │          │
├────────────┼─────┼───────┼─────────────┼───────────────┼──────────┤
│            │     │       │0,50%        │___%           │          │
└────────────┴─────┴───────┴─────────────┴───────────────┴──────────┘

    * Se şterge, după caz.

    O copie a prezentului certificat ar trebui să se găsească în permanenţă la bordul navei echipate cu această EGCS.
    Prezentul certificat este valabil pe durata de viaţă a EGCS instalate pe navele aflate sub autoritatea guvernului sus-menţionat, sub rezerva inspecţiilor efectuate conform subsecţiunii 4.2 din Liniile directoare şi regulii 5 din anexa VI la MARPOL.
    Emis la .........................(locul de emitere a certificatului)........................
    Data ....... (zz/ll/aaaa)
           (data emiterii)
    ........................................................................................
    (semnătura persoanei legal autorizate pentru emiterea certificatului)
    (sigiliul sau ştampila autorităţii, după caz)

    APENDICE 2
    Raportul emisiilor
    1 Prezentul apendice este inclus pentru a explica contextul utilizării raportului emisiilor, definit la subsecţiunea 2.3 din prezentele linii directoare, ca fiind criteriul pentru demonstrarea echivalenţei cu limitele de sulf din combustibilul lichid prevăzute în regula 14 din anexa VI la MARPOL. În plus, se explică, de asemenea, ce a stat la baza stabilirii valorilor-limită ale raportului emisiilor, astfel cum sunt prezentate la subsecţiunea 1.3 din prezentele linii directoare.
    2 Conţinutul de carbon al oricărui combustibil lichid utilizat pentru generarea de energie prin combustie iese din acea instalaţie în principal sub formă de dioxid de carbon (CO_2). În timp ce anumite cantităţi de carbon de intrare pot forma depozite în interiorul instalaţiei respective, pot fi încorporate în orice lubrifiant cu care este în contact direct sau pot ieşi în gazele arse evacuate sub formă de monoxid de carbon sau hidrocarburi gazoase sau sub formă de particule; în general aceste cantităţi nu sunt semnificative în comparaţie cu fluxul de CO_2. Acest lucru se aplică în mod egal tuturor instalaţiilor de combustie: motoare cu ardere internă, căldări navale şi turbine cu gaz.
    3 În mod similar, conţinutul de sulf dintr-un combustibil lichid utilizat pentru combustie va ieşi din acea instalaţie în principal sub formă de dioxid de sulf (SO_2) în fluxul fierbinte de gaze arse evacuate. Din nou, deşi o anumită cantitate poate fi reţinută sub formă de compuşi cu sulf în interiorul instalaţiei sau sub formă de alţi compuşi cu sulf în fluxul de gaze arse evacuate, aceştia nu sunt semnificativi în comparaţie cu fluxul de SO_2.
    4 Prin urmare, deşi concentraţia de CO_2 în gazele arse evacuate va varia în funcţie de raportul de aer în exces aplicat, raportul dintre concentraţiile de CO_2 şi SO_2 va fi determinat de raportul carbon/sulf al combustibilului lichid utilizat. În acele cazuri în care este instalată o instalaţie de epurare a gazelor arse evacuate (EGCS) vizată de prezentele linii directoare, efectul va fi reducerea conţinutului de SO_2, dar nu şi a conţinutului de CO_2 al gazelor arse evacuate. În consecinţă, raportul SO_2/CO_2 la ieşirea din instalaţie va reflecta eficacitatea instalaţiei respective în eliminarea SO_2 din gazele arse evacuate^1. Raportul SO_2/CO_2 post-EGCS, raportul emisiilor, va corespunde în mare măsură cu cel care ar fi fost obţinut dacă s-ar fi folosit un combustibil lichid cu un conţinut mai scăzut de sulf, dar fără EGCS.
    ^1 În cazul în care ar fi dezvoltate sisteme de tratare care reduc şi conţinutul de CO_2, principiul de bază se aplică în continuare, cu excepţia faptului că, pentru a evalua eficacitatea în ceea ce priveşte reducerea SO_2, valoarea CO_2 utilizată ar fi aceea anterioară acestei reduceri, adică CO_2 fiind măsurat într-un punct în amonte de acel dispozitiv de tratament.

    5 Principalele elemente prezente în combustibilii lichizi derivaţi din petrol sunt carbonul, hidrogenul şi sulful şi în unele cazuri, de asemenea, azotul şi oxigenul. Proporţiile reale diferă în fiecare caz. Pentru a determina raporturile emisiilor corespunzătoare diferitelor valori-limită de sulf din combustibilii lichizi, compoziţiile combustibililor lichizi prezentate la 6.4.11.1.2 (tabelul 9) din Codul tehnic NO_x 2008 sunt luate ca puncte de plecare în tabelul 1 de mai jos. Compoziţiile date atât pentru combustibilii lichizi distilaţi, cât şi pentru cei reziduali omit conţinutul de sulf, dar acesta reprezintă pur şi simplu diferenţa dintre suma valorilor date şi 100% şi, prin urmare, este 0,20% pentru combustibilul lichid distilat şi 2,60% pentru cel rezidual. Pentru a estima proporţiile de carbon şi hidrogen din combustibilii lichizi cu alte valori ale conţinutului de sulf, se presupune că raportul carbon/hidrogen şi conţinutul „azot+oxigen“ nu variază pentru combustibilii lichizi respectivi. În tabelul 1, conţinuturile de carbon sunt calculate pentru combustibilul lichid având un conţinut de sulf de 1,50%, indiferent dacă este vorba de combustibil lichid distilat sau rezidual, valoare aşa cum a fost utilizată în versiunile anterioare ale prezentelor linii directoare.
    6 În tabelul 2, pornind de la conţinuturile de carbon derivate şi valoarea conţinutului de sulf selectată, se obţine raportul molar dintre sulful şi carbonul din combustibil, iar pornind de la acest raport, se obţin raporturile corespunzătoare între SO_2 şi CO_2. Una dintre caracteristicile particulare ale combustibililor lichizi derivaţi din petrol este că, în ciuda gamei largi de variaţie a proprietăţilor fizice între combustibilii distilaţi şi cei reziduali, cum ar fi în ceea ce priveşte viscozitatea şi densitatea, există doar o gamă foarte limitată de valori în ceea ce priveşte conţinutul de carbon. Prin urmare, este o propunere rezonabilă să se utilizeze un singur raport SO_2/CO_2 pentru a reprezenta toţi aceşti combustibili lichizi; în acest caz, valoarea 65 a fost aleasă ca fiind corespunzătoare raportului emisiilor care s-ar obţine dacă s-ar utiliza un combustibil lichid cu un conţinut de sulf de 1,50%^2. Valoarea 1,50% pentru conţinutul de sulf a fost utilizată ca bază pentru aceste calcule deoarece aceasta era valoarea-limită iniţială pentru zonele de control al emisiilor, astfel cum este prevăzută de textul anexei VI la MARPOL, astfel cum a fost adoptat în 1997 şi care a fost amendat ulterior.
    ^2 Valorile date ale raportului emisiilor se aplică numai atunci când se utilizează un combustibil lichid derivat din petrol. Pentru alţi combustibili lichizi, valorile specifice ale raportului emisiilor ar trebui determinate, precum şi aprobate de către Administraţie, pe baza compoziţiei specifice a combustibilului lichid în cauză.

    7 Pornind de la raportul emisiilor corespunzător unui conţinut de sulf de 1,50%, se obţin raporturile emisiilor care corespund diferitelor limite de sulf date acum în regula 14 din anexa VI la MARPOL (a se vedea tabelul 3).
    Tabelul 1. Valorile conţinutului de carbon din combustibilul lichid
    Combustibil lichid distilat - derivat din petrol


┌─────────┬───────────┬────┬─────┬─────┐
│         │Dată       │% m/│86,2 │     │
│         │           │m   │     │     │
│Carbon   ├───────────┼────┼─────┼─────┤
│         │Calculată  │% m/│     │85,08│
│         │           │m   │     │     │
├─────────┼───────────┼────┼─────┼─────┤
│         │Dată       │% m/│13,6 │     │
│         │           │m   │     │     │
│Hidrogen ├───────────┼────┼─────┼─────┤
│         │Calculată  │% m/│     │13,42│
│         │           │m   │     │     │
├─────────┴───────────┼────┼─────┼─────┤
│Sulf                 │% m/│0,2  │1,50 │
│                     │m   │     │     │
├─────────────────────┼────┼─────┼─────┤
│Azot + oxigen        │% m/│0    │0    │
│                     │m   │     │     │
├─────────────────────┼────┼─────┼─────┤
│Raportul carbon/     │    │6,338│6,338│
│hidrogen             │    │     │     │
└─────────────────────┴────┴─────┴─────┘

Combustibil lichid rezidual - derivat din petrol


┌─────────┬───────────┬────┬─────┬─────┐
│         │Dată       │% m/│86,1 │     │
│         │           │m   │     │     │
│Carbon   ├───────────┼────┼─────┼─────┤
│         │Calculată  │% m/│     │87,08│
│         │           │m   │     │     │
├─────────┼───────────┼────┼─────┼─────┤
│         │Dată       │% m/│10,9 │     │
│         │           │m   │     │     │
│Hidrogen ├───────────┼────┼─────┼─────┤
│         │Calculată  │% m/│     │11,02│
│         │           │m   │     │     │
├─────────┴───────────┼────┼─────┼─────┤
│Sulf                 │% m/│2,60 │1,50 │
│                     │m   │     │     │
├─────────────────────┼────┼─────┼─────┤
│Azot + oxigen        │% m/│0,40 │0,40 │
│                     │m   │     │     │
├─────────────────────┼────┼─────┼─────┤
│Raportul carbon/     │    │7,899│7,899│
│hidrogen             │    │     │     │
└─────────────────────┴────┴─────┴─────┘

Tabelul 2. Valorile raportului emisiilor pentru combustibilul lichid având 1,50% conţinut de sulf


┌───────────┬────────┬─────┬────────┬────────┐
│           │        │     │Distilat│Rezidual│
├───────────┼────────┼─────┼────────┼────────┤
│           │Carbon  │% m/m│85,08   │87,08   │
│           ├────────┼─────┼────────┼────────┤
│           │Sulf    │% m/m│1,50    │1,50    │
│           ├────────┼─────┼────────┼────────┤
│           │Carbon  │mol/ │70,90   │72,57   │
│Combustibil│        │kg   │        │        │
│           ├────────┼─────┼────────┼────────┤
│           │Sulf    │mol/ │0,469   │0,469   │
│           │        │kg   │        │        │
│           ├────────┼─────┼────────┼────────┤
│           │Raportul│mol/ │0,00661 │0,00646 │
│           │S/C     │mol  │        │        │
├───────────┴────────┼─────┼────────┼────────┤
│Gaze arse evacuate  │SO_2 │66,12   │64,60   │
│Raportul emisiilor  │ppm/ ├────────┴────────┤
│                    │CO_2%│65               │
└────────────────────┴─────┴─────────────────┘

Tabelul 3. Raportul emisiilor corespunzător conţinutului de sulf din combustibilul lichid^2


┌───────────────────────────┬──────────┐
│Conţinutul de sulf din     │Raportul  │
│combustibilul lichid % m/m │emisiilor │
├───────────────────────────┼──────────┤
│1,50                       │65        │
├───────────────────────────┼──────────┤
│0,50                       │21,7      │
├───────────────────────────┼──────────┤
│0,10                       │4,3       │
└───────────────────────────┴──────────┘

    ^2 Valorile date ale raportului emisiilor se aplică numai atunci când se utilizează un combustibil lichid derivat din petrol. Pentru alţi combustibili lichizi, valorile specifice ale raportului emisiilor ar trebui determinate, precum şi aprobate de către Administraţie, pe baza compoziţiei specifice a combustibilului lichid în cauză.

    APENDICE 3
    Colectarea datelor privind apa evacuată
    1 Introducere
    1.1 Criteriile de calitate pentru apa evacuată sunt menite să servească drept ghid iniţial pentru punerea în aplicare a proiectelor de EGCS. În viitor, aceste criterii ar trebui să fie revizuite pe măsură ce noi date privind conţinutul evacuărilor şi efectele acestora devin disponibile, luând în considerare orice aviz dat de GESAMP.
    1.2 Prin urmare, administraţiile ar trebui să invite la colectarea datelor relevante. În acest scop, proprietarii de nave în colaborare cu producătorul EGCS sunt invitaţi să preleveze şi să analizeze eşantioane de la ECGS, luând în considerare secţiunea 2 şi secţiunea 3 din prezentul apendice, după caz.
    1.3 Eşantionarea ar putea fi efectuată în timpul încercării pentru aprobare sau imediat după punerea în funcţiune şi la intervale de aproximativ 12 luni.

    2 Procedura recomandată pentru eşantionare
    Pentru evaluarea conţinutului apei evacuate şi a efectelor acesteia, se recomandă ca probele să fie analizate pentru parametrii enumeraţi la pct. 2.4.1 din prezentul apendice.
    2.1 Pregătire
    2.1.1 Această secţiune descrie pregătirile recomandate efectuate înainte de orice eşantionare.
    2.1.2 EGCS ar trebui să fie echipat cu puncte de prelevare pentru prelevarea de eşantioane din următoarele fluxuri de apă:
    .1 apa de admisie (pentru referinţă);
    .2 apa în aval de unitatea EGC după tratare (dacă este cazul), dar înainte de orice fel de diluţie; şi
    .3 apa evacuată după tratare şi diluţie.

    2.1.3 Pregătirea pentru eşantionare, manipulare şi transport
    2.1.3.1 Echipamente de eşantionare
    Echipamentul de eşantionare şi recipientele prepregătite pentru eşantioane trebuie să fie disponibile înainte de eşantionare. Echipamentul poate fi comandat de la laboratorul care efectuează analizele. Echipamentul trebuie comandat cu mult înainte ca eşantionarea să aibă loc, luând în considerare itinerarul navei.
    Tabelul de mai jos enumeră proprietăţile fizice recomandate ale flacoanelor necesare pentru eşantioane. Se ţine cont de standardul ISO 5667-3 şi standardul analitic corespunzător, dar pot fi utilizate şi alte standarde echivalente. În plus, tabelul indică modul în care eşantioanele, odată colectate, ar trebui să fie depozitate şi durata maximă în care acestea trebuie să ajungă la laborator pentru analiză.


┌─────────────────┬──────────┬─────┬─────────┬──────────┬───────────┬──────────┐
│                 │          │     │Metoda   │          │           │          │
│                 │          │     │care     │          │           │Timpul    │
│                 │          │     │specifică│          │Temperatura│maxim până│
│Parametru        │Materialul│Volum│cerinţele│Conservant│de         │la        │
│                 │flaconului│     │privind  │          │depozitare │efectuarea│
│                 │          │     │flaconul │          │           │analizei  │
│                 │          │     │pentru   │          │           │          │
│                 │          │     │eşantion │          │           │          │
├─────────────────┼──────────┼─────┼─────────┼──────────┼───────────┼──────────┤
│NO_2-/NO_3-      │PE        │250  │ISO      │Fără      │Congelat (≤│8 zile    │
│                 │          │mL   │10304-1  │conservant│-18°C)     │          │
├─────────────────┼──────────┼─────┼─────────┼──────────┼───────────┼──────────┤
│                 │          │500  │ISO      │Acid      │Refrigerat │          │
│Total metale     │PE        │mL   │17294-2  │azotic,   │(4°C)/     │1 lună    │
│                 │          │     │         │HNO3      │întuneric  │          │
├─────────────────┼──────────┼─────┼─────────┼──────────┼───────────┼──────────┤
│                 │          │500  │ISO      │Fără      │Refrigerat │          │
│Metale dizolvate │PE        │mL   │17294-2  │conservant│(4°C)/     │1 lună    │
│                 │          │     │         │          │întuneric  │          │
├─────────────────┼──────────┼─────┼─────────┼──────────┼───────────┼──────────┤
│                 │Sticla    │2 L  │DIN EN   │          │Refrigerat │          │
│PAH              │brună cu  │(OL),│16691 sau│Fără      │(4°C)/     │7 zile    │
│                 │sigiliu   │1 L  │EPA 8270 │conservant│întuneric  │          │
│                 │PTFE      │(CL) │         │          │           │          │
├─────────────────┼──────────┼─────┼─────────┼──────────┼───────────┼──────────┤
│Indice de        │          │     │         │          │           │          │
│hidrocarburi     │          │     │         │          │           │          │
│[analiză prin    │          │     │         │Acid      │Refrigerat │          │
│gaz-cromatografie│Sticlă    │1 L  │ISO      │mineral pH│(4°C)/     │4 zile    │
│cu detectorul de │          │     │9377-2   │< 2       │întuneric  │          │
│ionizare în      │          │     │         │          │           │          │
│flacără          │          │     │         │          │           │          │
│(GC-FID)]        │          │     │         │          │           │          │
└─────────────────┴──────────┴─────┴─────────┴──────────┴───────────┴──────────┘

    Este practic să se eticheteze flacoanele pentru eşantioane înainte de prelevarea eşantioanelor. Fiecare flacon trebuie identificat astfel încât să se facă referire la punctul de prelevare, parametrii de eşantionare, modul de funcţionare a EGCS şi încărcarea EGCS.

    2.1.3.2 Pregătirea pentru depozitarea şi păstrarea eşantioanelor
    Pentru a se asigura depozitarea şi păstrarea corespunzătoare, echipajul trebuie să stabilească un spaţiu adecvat la bord pentru eşantioane şi acumulatoare de gheaţă, de preferinţă într-un container ermetic şi într-un spaţiu răcoros, fără lumina directă a soarelui.

    2.1.3.3 Pregătirea pentru transport
    Dacă eşantioanele trebuie să fie transportate cu acumulatoare de gheaţă, acumulatoarele de gheaţă trebuie să fie congelate cu cel puţin 48 de ore înainte de eşantionare.
    Se recomandă ca expedierea eşantioanelor să fie organizată în avans împreună cu agentul portuar al portului de destinaţie.

    2.1.3.4 Pregătirea personalului care efectuează eşantionarea
    Pentru a se asigura sănătatea şi siguranţa personalului, se recomandă purtarea următoarelor echipamente:
    2.1.3.4.1 Ochelari de protecţie, protecţie pentru urechi, mănuşi, îmbrăcăminte de protecţie şi încălţăminte de protecţie.

    2.1.3.5 Calificările şi responsabilităţile personalului
    Este important ca personalul care prelevă eşantioanele să fie bine instruit. Acesta ar trebui să fie conştient de:
    .1 cum funcţionează instalaţia şi unde sunt situate punctele de prelevare; şi
    .2 modul de eliminare a apei de spălare colectate în timpul spălării.

    Personalul trebuie să fie competent în extragerea eşantioanelor şi ar trebui să cunoască locaţia punctelor de prelevare şi cum să elimine în siguranţă apa de spălare colectată.

    2.1.3.6 Informaţii înainte de eşantionare
    Este recomandat să se completeze formularele de la pct. 3.1 înainte de efectuarea eşantionării.

    2.2 Colectarea
    2.2.1 Programul de eşantionare
    Se recomandă pregătirea în avans a unui calendar de eşantionare, de comun acord cu echipajul, luând în considerare durata maximă în care eşantioanele trebuie să ajungă la laborator pentru analiză. Planul de eşantionare ar trebui să conţină informaţii care să permită identificarea flaconului şi a apei pe care acesta o conţine (OL/CL, admisie/evacuare etc.) şi la ce oră a fost prelevat eşantionul. În acest mod, parametrii de control EGCS înregistraţi continuu pot fi recuperaţi într-o etapă ulterioară. Eşantionarea ar trebui să fie efectuată cu EGCS funcţionând la peste 50% din debitul maxim de gaze arse evacuate (4.2.2.1.2.1/5.6.1.2.1).

    2.2.2 Umplerea flaconului pentru eşantion
    Pentru a preveni contaminarea în timpul eşantionării, se recomandă următoarele practici:
    .1 să se utilizeze flacoane pentru eşantioane, pregătite de laborator;
    .2 debitul de apă şi, prin urmare, încărcarea sau încărcările motorului ar trebui să fie constante înainte şi în timpul eşantionării;
    .3 valvula de eşantionare trebuie spălată cu cel puţin 10 litri de apă de eşantionat înainte de prelevarea eşantioanelor şi nu ar trebui să fie închisă sau atinsă după spălare sau înainte de finalizarea eşantionării;
    .4 dacă sunt umplute mai multe flacoane, valvula de eşantionare nu trebuie să fie închisă între umpleri;
    .5 trebuie să se evite utilizarea oricăror agenţi de curăţare pe bază de hidrocarburi la punctul de prelevare; şi
    .6 flacoanele pentru eşantioane să se umple până la refuz şi să fie bine închise pentru a se evita pătrunderea aerului în flacoane.

    2.2.3 Informaţii în timpul eşantionării
    Se recomandă să se completeze formularul de la pct. 3.2 în timpul eşantionării.

    2.3 Transportul
    Echipamentul de eşantionare care va fi utilizat în timpul transportului trebuie să îndeplinească prevederile de la subpct. 2.1.3.1.
    2.3.1 Containerul pentru transport
    Pentru transport ar trebui să se folosească un container izolat şi etanş. Containerul pentru transport ar trebui să fie furnizat de laborator. Acesta ar trebui să poată conţine o cantitate suficientă de acumulatoare de gheaţă.

    2.3.2 Expedierea la laborator
    Eşantioanele ar trebui să fie expediate la laborator cât mai repede posibil. Containerul pentru transport ar trebui să fie etichetat în conformitate cu cerinţele locale pentru transportul şi manipularea eşantioanelor de apă.
    Imediat înainte de a preda probele agentului portuar, acumulatoarele de gheaţă ar trebui să fie puse în cutie.

    2.3.3 Lanţul de custodie
    Este obligatoriu un proces oficial de lanţ de custodie, care să includă înregistrări.
    De obicei, nu este necesar să includeţi o declaraţie vamală, deoarece acestea sunt eşantioane de apă cu valoare comercială zero.

    2.3.4 Informaţii provenite de la laborator
    Se va lua în considerare orice informaţie furnizată de laborator.

    2.4 Pregătirea şi analiza eşantioanelor
    Analiza ar trebui să fie efectuată de laboratoare acreditate ISO 17025 utilizând proceduri de încercare EPA, ISO sau echivalente. Metodele utilizate în laboratoare trebuie să se încadreze în domeniul de aplicare a acreditării ISO 17025 a laboratorului.
    2.4.1 Pentru a se asigura comparabilitatea rezultatelor de laborator, se recomandă următoarele metode:


┌───────────────────┬──────────────┬─────────────┐
│                   │Metodă        │Metodă       │
│                   │recomandată   │recomandată  │
│Parametru          │pentru analiza│pentru       │
│                   │eşantioanelor │pregătirea   │
│                   │              │eşantioanelor│
├───────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│Hidrocarburi       │              │             │
│aromatice          │              │             │
│policiclice (PAH): │              │             │
│16 PAH ale EPA:    │              │             │
│Acenaften          │              │             │
│Acenaftilen        │              │             │
│Antracen           │EN 16691:2015 │             │
│Benzo-a-antracen   │sau           │*            │
│Benzo-a-piren      │ISO 28540:2011│*            │
│Benzo-b-fluoranten │(Recunoaşterea│EPA 3510;    │
│Benzo-g,h,i-perilen│EN 16691      │sau          │
│Benzo-k-fluoranten │ca ISO este în│EPA 3511;    │
│Crisen             │prezent       │sau          │
│Dibenzo-a,         │în studiu.)   │EPA 3520.    │
│h-antracen         │sau           │             │
│Fluoranten         │EPA 8270      │             │
│Fluoren            │              │             │
│Indeno-1,2,3-piren │              │             │
│Naftalină          │              │             │
│Fenantren          │              │             │
│Piren              │              │             │
│Suma celor 16 PAH  │              │             │
├───────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│Analiză detaliată a│              │             │
│hidrocarburilor GC │              │             │
│FID                │ISO           │*            │
│Determinarea       │9377-2:2000   │             │
│indicelui de       │              │             │
│hidrocarburi       │              │             │
├───────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│                   │ISO           │             │
│                   │10304-1:2007  │             │
│                   │sau           │*            │
│Nitraţi şi nitriţi │ISO           │*            │
│(NO_3-/NO_2-)      │15923-1:2013  │*            │
│                   │sau           │*            │
│                   │ISO 13395:1996│             │
│                   │sau           │             │
│                   │EPA 353.2     │             │
├───────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│Total metale:      │              │             │
│- Cd               │              │             │
│- Cu               │ISO           │             │
│- Ni               │17294-2:2016  │ISO          │
│- Pb               │sau           │15587-1:2002 │
│- Zn               │EPA 200.8     │*            │
│- As               │sau           │*            │
│- Cr               │EPA 200.9     │             │
│- V                │              │             │
│- Se               │              │             │
├───────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│                   │              │ISO          │
│Metale dizolvate:  │              │17294-2:2016 │
│- Cd               │              │şi filtrare  │
│- Cu               │ISO           │la 0,45 μm + │
│- Ni               │17294-2:2016  │HNO_3        │
│- Pb               │sau           │EPA 200.8 şi │
│- Zn               │EPA 200.8     │filtrare la  │
│- As               │sau           │0,45 μm +    │
│- Cr               │EPA 200.9     │HNO_3        │
│- V                │              │EPA 200.9 şi │
│- Se               │              │filtrare la  │
│                   │              │0,45 μm +    │
│                   │              │HNO_3        │
├───────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│pH-ul apei evacuate│              │             │
│ar trebui să fie   │Se            │Se           │
│determinat prin    │înregistrează │înregistrează│
│măsurători         │pH-ul imediat │pH-ul imediat│
│instantanee la     │la bord.      │la bord.     │
│bord.              │              │             │
└───────────────────┴──────────────┴─────────────┘

    * Metoda de pregătire este inclusă în metoda analitică.

    3 3 Formularul recomandat pentru transmiterea datelor de eşantionare
    La transmiterea datelor de eşantionare către Administraţie, datele ar trebui să includă informaţii în conformitate cu paragrafele 1 şi 2, precum şi rezultatele analizelor descrise la pct. 2.4.
    La transmiterea datelor de eşantionare către Administraţie se recomandă următorul formular.


┌──────────────────────────────────────┐
│3.1 Formular de date - Partea 1       │
│Informaţii înainte de eşantionare     │
├──────────────────┬────────┬──────────┤
│Parametru         │Valoare │Unitate   │
├──────────────────┴────────┴──────────┤
│3.1.1 Informaţii privind nava         │
├──────────────────┬────────┬──────────┤
│Numele navei      │        │          │
├──────────────────┼────────┼──────────┤
│Numărul IMO       │        │          │
├──────────────────┼────────┼──────────┤
│Data de           │        │          │
│construcţie a     │        │zz.ll.aaaa│
│navei             │        │          │
├──────────────────┴────────┴──────────┤
│3.1.2 Detalii privind unitatea        │
│(unităţile) de combustie              │
│Întrebările privind motorul trebuie să│
│primească răspuns pentru fiecare      │
│instalaţie de ardere a combustibilului│
│care este conectată la EGCS.          │
├──────────────────┬────────┬──────────┤
│Numărul de unităţi│        │          │
│de combustie      │        │          │
│conectate la EGCS │        │          │
├──────────────────┼────────┼──────────┤
│Producătorul      │        │          │
│(producătorii)    │        │          │
│unităţii          │        │          │
│(unităţilor) de   │        │          │
│combustie         │        │          │
├──────────────────┼────────┼──────────┤
│Tipul unităţii    │        │          │
│(unităţilor) de   │        │          │
│combustie (ME, AE,│        │          │
│2/4-timpi, căldare│        │          │
│navală)           │        │          │
├──────────────────┼────────┼──────────┤
│Capacitatea EGCS  │        │          │
│în MW             │        │          │
├──────────────────┴────────┴──────────┤
│3.1.3 Date generale despre EGCS       │
├──────────────────┬────────┬──────────┤
│Numele            │        │          │
│producătorului    │        │          │
├──────────────────┼────────┼──────────┤
│Numele instalaţiei│        │          │
├──────────────────┼────────┼──────────┤
│Numărul de fluxuri│unic/   │          │
│                  │multiple│          │
├──────────────────┼────────┼──────────┤
│Modul de          │deschis/│          │
│funcţionare a     │închis/ │          │
│instalaţiei       │hibrid  │          │
├──────────────────┼────────┼──────────┤
│Tipul de tratament│        │          │
│al apei de spălare│        │          │
├──────────────────┼────────┼──────────┤
│EGCS modernizată  │        │          │
│sau construcţie   │        │          │
│nouă              │        │          │
├──────────────────┼────────┼──────────┤
│Data instalării   │        │          │
├──────────────────┼────────┼──────────┤
│Aprobarea ETM     │        │          │
│Schema A sau B    │        │          │
├──────────────────┴────────┴──────────┤
│Note suplimentare:                    │
├──────────────────────────────────────┤
│3.2 Informaţii în legătură cu         │
│eşantionarea pentru fiecare mod de    │
│funcţionare (OL şi/sau CL)            │
├──────────────────┬────────┬──────────┤
│Parametru         │Valoare │Unitate   │
├──────────────────┴────────┴──────────┤
│3.2.1 Informaţii despre navă în timpul│
│eşantionării                          │
├──────────────────┬────────┬──────────┤
│Viteza de         │        │noduri    │
│croazieră         │        │          │
├──────────────────┼────────┼──────────┤
│Data şi ora       │        │          │
│începerii         │        │UTC       │
│eşantionării      │        │          │
├──────────────────┼────────┼──────────┤
│Data şi ora       │        │          │
│finalizării       │        │UTC       │
│eşantionării      │        │          │
├──────────────────┼────────┼──────────┤
│Poziţia navei la  │        │          │
│începerea         │        │GPS       │
│eşantionării      │        │          │
├──────────────────┼────────┼──────────┤
│Poziţia navei la  │        │          │
│finalizarea       │        │GPS       │
│eşantionării      │        │          │
├──────────────────┼────────┼──────────┤
│Condiţii          │        │          │
│meteorologice (în │        │mare calmă│
│timpul            │        │/agitată  │
│eşantionării)     │        │          │
├──────────────────┴────────┴──────────┤
│3.2.2 Funcţionarea EGCS               │
├──────────────────┬────────┬──────────┤
│Încărcarea        │        │          │
│aproximativă a    │        │%         │
│EGCS              │        │          │
├──────────────────┼────────┼──────────┤
│Modul de          │deschis/│          │
│funcţionare a     │închis  │          │
│instalaţiei       │        │          │
├──────────────────┼────────┼──────────┤
│Tipul de tratament│        │          │
│al apei de        │        │          │
│spălare, dacă este│        │          │
│cazul             │        │          │
├──────────────────┼────────┼──────────┤
│Produsele chimice │        │          │
│adăugate pentru   │        │Nume      │
│tratament         │        │          │
├──────────────────┼────────┼──────────┤
│Dozajul produselor│        │          │
│chimice adăugate  │        │          │
│pentru tratament  │        │L/mc      │
│în timpul         │        │          │
│eşantionării      │        │          │
├──────────────────┼────────┼──────────┤
│Debitul mediu al  │        │          │
│apei de spălare   │        │          │
│către EGCS în     │        │mc/h      │
│timpul perioadei  │        │          │
│de eşantionare    │        │          │
├──────────────────┼────────┼──────────┤
│Debitul mediu al  │        │          │
│apei de diluţie în│        │          │
│timpul perioadei  │        │mc/h      │
│de eşantionare,   │        │          │
│dacă este dat sau │        │          │
│relevant          │        │          │
├──────────────────┴────────┴──────────┤
│3.2.3 Funcţionarea unităţii           │
│(unităţilor) de combustie             │
├──────────────────┬────────┬──────────┤
│Încărcarea totală │        │          │
│aproximativă a    │        │          │
│unităţii          │        │MW        │
│(unităţilor) de   │        │          │
│combustie către   │        │          │
│EGCS              │        │          │
├──────────────────┼────────┼──────────┤
│Consumul total de │        │t/h       │
│combustibil       │        │          │
├──────────────────┼────────┼──────────┤
│Conţinutul de sulf│        │          │
│din combustibil   │        │          │
│(conform notei de │        │          │
│livrare a         │        │          │
│buncărului BDN)   │        │          │
├──────────────────┼────────┼──────────┤
│Viscozitatea      │        │          │
│combustibilului   │        │          │
│dacă este         │        │          │
│disponibilă       │        │          │
├──────────────────┼────────┼──────────┤
│Note suplimentare:│        │          │
└──────────────────┴────────┴──────────┘


┌──────────────────────────────────────┐
│3.2.4 Înregistrări de monitorizare    │
│online în timpul eşantionării, pentru │
│fiecare punct de prelevare            │
├──────────────┬──┬───────┬────────────┤
│Unitatea de   │  │PAH_phe│Turbiditatea│
│monitorizare  │pH│μg/L   │FNU sau NTU │
│              │  │sau ppb│            │
├──────────────┼──┼───────┼────────────┤
│Admisia (dacă │  │       │            │
│este cazul),  │  │       │            │
│media în      │  │       │            │
│timpul        │  │       │            │
│perioadei de  │  │       │            │
│eşantionare   │  │       │            │
├──────────────┼──┼───────┼────────────┤
│Punctul de    │  │       │            │
│evacuare,     │  │       │            │
│media în      │  │       │            │
│timpul        │  │NA     │NA          │
│perioadei de  │  │       │            │
│eşantionare   │  │       │            │
│(ieşire)      │  │       │            │
├──────────────┼──┼───────┼────────────┤
│Înainte de    │  │       │            │
│diluţie, media│  │       │            │
│în timpul     │NA│       │            │
│perioadei de  │  │       │            │
│eşantionare   │  │       │            │
└──────────────┴──┴───────┴────────────┘


┌──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│3.2.5 Rezultate care trebuie raportate de către laborator     │
├──────────────────────┬────────────────────┬──────────────────┤
│Întrebare             │Răspuns             │Observaţii        │
├──────────────────────┼────────────────────┼──────────────────┤
│Temperatura           │                    │                  │
│satisfăcătoare la     │Da/Nu               │                  │
│sosire                │                    │                  │
├──────────────────────┼────────────────────┼──────────────────┤
│Flacoanele pentru     │                    │                  │
│eşantioane şi         │                    │                  │
│containerul pentru    │Da/Nu               │                  │
│transport pregătite de│                    │                  │
│laborator             │                    │                  │
├──────────────────────┼────────────────────┼──────────────────┤
│Metode din domeniul de│                    │                  │
│acreditare ISO 17025 a│Da/Nu               │                  │
│laboratorului         │                    │                  │
├──────────────────────┼────────────────────┼──────────────────┤
│Data şi ora când au   │                    │                  │
│sosit eşantioanele la │                    │                  │
│laborator             │                    │                  │
├──────────────────────┼────────────────────┼──────────────────┤
│Data şi ora analizelor│                    │                  │
├──────────────────────┼──────────┬─────────┼─────────┬────────┤
│                      │          │         │         │Rezultat│
│                      │ID-ul     │Metoda de│Metoda   │+       │
│Parametru             │flaconului│pregătire│analitică│unitate │
│                      │          │         │         │de      │
│                      │          │         │         │măsură  │
├──────────────────────┼──────────┼─────────┼─────────┼────────┤
│Hidrocarburi aromatice│          │         │         │        │
│policiclice (PAH):    │          │         │         │        │
│16 PAH ale EPA:       │          │         │         │        │
│Acenaften             │          │         │         │        │
│Acenaftilen           │          │         │         │        │
│Antracen              │          │         │         │        │
│Benzo-a-antracen      │          │         │         │        │
│Benzo-a-piren         │          │         │         │        │
│Benzo-b-fluoranten    │          │         │         │        │
│Benzo-g,h,i-perilen   │          │         │         │        │
│Benzo-k-fluoranten    │          │         │         │        │
│Crisen                │          │         │         │        │
│Dibenzo-a,h-antracen  │          │         │         │        │
│Fluoranten            │          │         │         │        │
│Fluoren               │          │         │         │        │
│Indeno-1,2,3-c,d-piren│          │         │         │        │
│Naftalină             │          │         │         │        │
│Fenantren             │          │         │         │        │
│Piren                 │          │         │         │        │
├──────────────────────┼──────────┼─────────┼─────────┼────────┤
│Analiza GC-FID pentru │          │         │         │        │
│indicele de           │          │         │         │        │
│hidrocarburi          │          │         │         │        │
├──────────────────────┼──────────┼─────────┼─────────┼────────┤
│Nitraţi şi nitriţi    │          │         │         │        │
│(NO_3-/NO_2-)         │          │         │         │        │
├──────────────────────┼──────────┼─────────┼─────────┼────────┤
│Total metale:         │          │         │         │        │
│- Cd                  │          │         │         │        │
│- Cu                  │          │         │         │        │
│- Ni                  │          │         │         │        │
│- Pb                  │          │         │         │        │
│- Zn                  │          │         │         │        │
│- As                  │          │         │         │        │
│- Cr                  │          │         │         │        │
│- V                   │          │         │         │        │
│- Se                  │          │         │         │        │
├──────────────────────┼──────────┼─────────┼─────────┼────────┤
│Metale dizolvate:     │          │         │         │        │
│- Cd                  │          │         │         │        │
│- Cu                  │          │         │         │        │
│- Ni                  │          │         │         │        │
│- Pb                  │          │         │         │        │
│- Zn                  │          │         │         │        │
│- As                  │          │         │         │        │
│- Cr                  │          │         │         │        │
│- V                   │          │         │         │        │
│- Se                  │          │         │         │        │
└──────────────────────┴──────────┴─────────┴─────────┴────────┘


┌───────────────────────────────────────┐
│3.2.6 Lista identificatorilor          │
│(ID-urilor) flacoanelor sau lanţul de  │
│custodie (COC)                         │
├─────────┬─────────┬─────────┬─────────┤
│Punctul  │Parametru│Parametru│Parametru│
│de       │PAH      │metale   │X        │
│prelevare│         │         │         │
├─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│         │Flacon #1│Flacon #2│         │
│Admisie  │+ timp   │+ timp   │Etc.     │
│         │marcă    │marcă    │         │
├─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│Punctul  │Flacon # │Flacon # │         │
│de       │+ timp   │+ timp   │Etc.     │
│evacuare │marcă    │marcă    │         │
├─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│Etc.     │Etc.     │Etc.     │Etc.     │
└─────────┴─────────┴─────────┴─────────┘

    APENDICE 4
    Curba standard de titrare a apei de mare
    1 În continuare este dată o descriere a modelului de echilibru chimic şi a curbei de titrare rezultate prezentate în graficul de mai jos (figura 1 pentru apa de mare pură). Modelul de echilibru poate include efectul adăugării unui alcalin suplimentar la apa de mare (de exemplu, NaOH).
    2 Curba de titrare din figura 1 este elaborată prin utilizarea unui model de echilibru chimic pentru apa de mare. Modelul include echilibrul dintre carbonul anorganic, acidul boric, sulfatul, fluorul şi SO_2 dizolvate; constantele de echilibru sunt funcţii de salinitate (tărie ionică) şi temperatură. Valorile aparente pKa pentru reacţiile de echilibru se găsesc în literatura de oceanografie generală, de exemplu, An Introduction to the Chemistry of the Sea, Michael E.Q. Pilson, Cambridge University Press (2013), şi în publicaţia „The solubility of SO_2 and the disociation of H_2SO_3 in NaCl solutions“, F. Millero, P. Hershey, G. Johnson şi J. Zhang, Journal of Atmospheric Chemistry, 8 (1989). pH-ul este dat pe scara NBS.
    3 Caracteristicile utilizate pentru calcularea curbei:
    .1 CO_2 eliberat reţinut în soluţie, de exemplu, fără îndepărtarea forţată a CO_2;
    .2 10% din S(IV) dizolvat oxidat la S(VI) în interiorul EGCS;
    .3 alcalinitatea apei de mare 2,2 mmol/L;
    .4 salinitatea apei de mare 35 psu;
    .5 pH-ul apei de mare 8,2; şi
    .6 temperatura apei de mare 32°C.

    4 Ecuaţia de ajustare. Ecuaţia de ajustare pentru apa de mare pură este furnizată pe baza unei ecuaţii empirice ajustate la curba EM. Ecuaţia este: (a se vedea imaginea asociată)
    unde variabila SO_2 este definită ca SO_2 absorbit în mmol/kg apă de mare.
    Ecuaţia de ajustare“ este utilizată pentru determinarea factorului de diluţie.
(a se vedea imaginea asociată)
    Figura 1*) - curba de titrare pentru apa de mare pură
    *) Figura 1 este reprodusă în facsimil.

    APENDICE 5
    Modele de fişe conţinând informaţii privind analizorul
    În conformitate cu subsecţiunea 8.2 din prezentele linii directoare, cel puţin anumite informaţii ar trebui să fie incluse în OMM pentru a facilita efectuarea vizitelor şi inspecţiilor.
    Subpct. 8.2.4 impune furnizarea de informaţii cu privire la analizoarele pentru gazele arse evacuate şi apa evacuată utilizate în sistemele de monitorizare respective. Pentru a oferi o abordare comună cu privire la aspectul şi detaliile care ar trebui incluse, următoarele modele sunt furnizate şi pot fi utilizate în OMM. Aceste modele reprezintă informaţiile minime care ar trebui furnizate. Administraţia poate solicita informaţii suplimentare.
    Utilizarea acestor modele este voluntară; totuşi, un format standardizat îi va ajuta pe toţi cei care utilizează OMM.

    Gazele arse evacuate


┌─────────────────────────────────────────┐
│Măsurarea SO_2/CO_2                      │
│Indicaţi atunci când este comună         │
├───────────────┬────────────┬────────────┤
│Analizor       │SO_2        │CO_2        │
├───────────────┼────────────┼────────────┤
│Producătorul   │            │            │
│analizorului   │            │            │
├───────────────┼────────────┼────────────┤
│Referinţa      │            │            │
│modelului      │            │            │
├───────────────┼────────────┼────────────┤
│Referinţa de   │            │            │
│identificare la│            │            │
│bord           │            │            │
├───────────────┼────────────┼────────────┤
│Dispunere      │in situ/    │in situ/    │
│               │extractive  │extractive  │
├───────────────┼────────────┼────────────┤
│Locul de       │            │            │
│amplasare a    │            │            │
│sondei         │            │            │
├───────────────┼────────────┼────────────┤
│               │(şi anume   │(şi anume   │
│               │lungimea    │lungimea    │
│               │sondei, un  │sondei, un  │
│               │singur      │singur      │
│Descrierea     │orificiu/mai│orificiu/mai│
│sondei         │multe       │multe       │
│               │orificii,   │orificii,   │
│               │filtru      │filtru      │
│               │încălzit,   │încălzit,   │
│               │pompă       │pompă       │
│               │încălzită)  │încălzită)  │
├───────────────┼────────────┼────────────┤
│Domeniul maxim │ppm         │%           │
│de măsurare    │            │            │
├───────────────┼────────────┼────────────┤
│Domeniu        │            │            │
│(domeniile) de │ppm         │%           │
│măsurare       │            │            │
│utilizat(e)    │            │            │
├───────────────┼────────────┼────────────┤
│Specificaţii   │            │            │
│pentru gazul   │            │            │
│zero           │            │            │
├───────────────┼────────────┼────────────┤
│Specificaţii   │            │            │
│pentru gazul de│            │            │
│calibrare      │            │            │
├───────────────┼────────────┼────────────┤
│Detalii        │            │            │
│referitoare la │            │            │
│calendarul:    │Sarcini/    │Sarcini/    │
│reviziilor,    │interval    │interval    │
│întreţinerilor,│            │            │
│calibrărilor   │            │            │
├───────────────┼────────────┼────────────┤
│Informaţii     │            │            │
│suplimentare   │            │            │
├───────────────┼────────────┼────────────┤
│Numai pentru   │            │            │
│sistemele      │            │            │
│extractive:    │            │            │
├───────────────┼────────────┼────────────┤
│               │Una sau mai │Una sau mai │
│               │multe       │multe       │
│               │conducte de │conducte de │
│               │evacuare    │evacuare    │
│               │(dacă sunt  │(dacă sunt  │
│               │mai multe - │mai multe - │
│Aplicare       │indicaţi    │indicaţi    │
│               │conductele  │conductele  │
│               │în cauză,   │în cauză,   │
│               │secvenţa de │secvenţa de │
│               │eşantionare,│eşantionare,│
│               │timpii de   │timpii de   │
│               │rezidenţă şi│rezidenţă şi│
│               │de purjare) │de purjare) │
├───────────────┼────────────┼────────────┤
│Conductă de    │            │            │
│eşantionare    │            │            │
│încălzită (dacă│Da/Nu       │Da/Nu       │
│da -           │            │            │
│temperatura    │            │            │
│menţinută °C)  │            │            │
├───────────────┼────────────┼────────────┤
│Informaţii     │Lungime,    │Lungime,    │
│privind        │diametrul   │diametrul   │
│conducta de    │interior    │interior    │
│eşantionare    │            │            │
├───────────────┼────────────┼────────────┤
│Răcitor/       │            │            │
│uscător:       │            │            │
│producător     │            │            │
│referinţa      │            │            │
│modelului      │            │            │
├───────────────┼────────────┼────────────┤
│Informaţii     │            │            │
│suplimentare   │            │            │
└───────────────┴────────────┴────────────┘

Monitorizarea apei


┌──────────────────────────────────────┐
│pH/PAH/Turbiditate*                   │
│*Se şterge, după caz.                 │
├─────────────────────────┬────────────┤
│                         │Admisia apei│
│Aplicare                 │de mare/apa │
│                         │evacuată*   │
├─────────────────────────┼────────────┤
│Producătorul analizorului│            │
├─────────────────────────┼────────────┤
│Referinţa modelului      │            │
├─────────────────────────┼────────────┤
│Referinţa de identificare│            │
│la bord                  │            │
├─────────────────────────┼────────────┤
│Dispunere                │in situ/    │
│                         │bypass*     │
├─────────────────────────┼────────────┤
│Poziţia senzorului       │            │
├─────────────────────────┼────────────┤
│Domeniul de măsurare     │            │
│maxim/unităţi            │            │
├─────────────────────────┼────────────┤
│Domeniul (domeniile)     │            │
│utilizat(e)/unităţi      │            │
├─────────────────────────┼────────────┤
│Fluidul (fluidele) de    │            │
│calibrare - specificaţii/│            │
│concentraţie/unităţi     │            │
├─────────────────────────┼────────────┤
│Detalii referitoare la   │            │
│calendarul:              │Sarcini/    │
│reviziilor,              │interval    │
│întreţinerilor,          │            │
│calibrărilor             │            │
├─────────────────────────┴────────────┤
│Informaţii suplimentare               │
└──────────────────────────────────────┘

----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Rezolutie, Alte Institutii, REZOLUŢIA MEPC.340(77) din 26 noiembrie 2021

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"

﻿ REZOLUŢIA MEPC.340(77) din 26 noiembrie 2021 privind liniile directoare din 2021 pentru instalaţiile de epurare a gazelor arse evacuate

Comentarii

Atentie, Juristi!

REZOLUŢIA MEPC.340(77) din 26 noiembrie 2021 privind liniile directoare din 2021 pentru instalaţiile de epurare a gazelor arse evacuate