Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
──────────
Aprobat prin ORDINUL nr. M.13 din 20 februarie 2013, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1281 din 23 decembrie 2020.
──────────
CAP. I
Dispoziţii generale
ART. 1
(1) P.M.-1, Regulamentul structurilor de poliţie militară reprezintă un ansamblu de reguli care definesc rolul, locul, structura, responsabilităţile, competenţele, misiunile şi modul de planificare a operaţiilor pentru structurile de poliţie militară, necesare acestora în vederea îndeplinirii misiunilor specifice.
(2) Prevederile prezentului regulament se aplică pe timp de pace, situaţii de urgenţă, stare de mobilizare sau stare de război.
ART. 2
Structurile de poliţie militară sunt structuri de sprijin de luptă destinate să asigure respectarea şi menţinerea ordinii interioare şi a disciplinei militare, sprijinul manevrei şi mobilităţii, controlul şi îndrumarea circulaţiei autovehiculelor şi coloanelor militare, protecţia personalului armatei, paza şi apărarea obiectivelor militare sau de interes militar, precum şi a bunurilor aflate în patrimoniul armatei, colectarea, paza temporară şi escortarea prizonierilor de război şi a suspecţilor, îndrumarea şi evacuarea persoanelor dislocate, pe timpul desfăşurării acţiunilor militare.
ART. 3
Pentru îndeplinirea misiunilor specifice, pe timp de pace, situaţii de urgenţă şi pe timpul stării de mobilizare sau al stării de război, structurile de poliţie militară colaborează, potrivit legii, actelor normative specifice şi dispoziţiilor şefilor ierarhici, cu structurile Ministerului Apărării Naţionale, cu structurile specializate ale ministerelor şi instituţiilor din cadrul sistemului de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională/SANOPSN, precum şi cu instituţiile administraţiei publice centrale şi locale, în baza protocoalelor şi a planurilor comune de intervenţie/acţiune.
ART. 4
(1) Potrivit atribuţiilor şi competenţelor, structurile de poliţie militară din Ministerul Apărării Naţionale sunt structuri de conducere şi structuri specializate.
(2) Structurile de conducere prevăzute la alin. (1) sunt următoarele:
a) Serviciul poliţie militară - la nivelul Statului Major al Apărării;
b) Secţia/Biroul/Compartimentul poliţie militară - la nivelul categoriilor de forţe ale armatei, comandamente de armă şi mari unităţi;
c) Biroul poliţie militară - în structura Direcţiei servicii administrative şi deservire.
(3) Structurile specializate prevăzute la alin. (1) sunt următoarele:
a) Batalionul poliţie militară - în subordinea Statului Major al Forţelor Terestre;
b) Batalionul poliţie militară pază - în subordinea Statului Major al Forţelor Terestre;
c) Compania/plutonul/grupa de poliţie militară - în organica marilor unităţi şi unităţilor militare.
(4) Serviciul poliţie militară este structura de conducere care, potrivit atribuţiilor aprobate, asigură consilierea şefului Statului Major al Apărării pe linia doctrinei, politicilor, planurilor şi procedurilor specifice privind întregul spectru al misiunilor specifice armei, menţine legătura pe linie de specialitate cu structurile componente ale sistemului de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională şi cu autorităţile publice locale şi coordonează activitatea structurilor de poliţie militară din Armata României.
(5) Înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea unităţilor, subunităţilor şi structurilor de poliţie militară se fundamentează pe respectarea următoarelor cerinţe:
a) proiectare teritorială şi delimitare strictă a zonelor de responsabilitate, stabilite prin autoritatea conferită de comandantul/şeful marii unităţi sau unităţii militare căreia i se subordonează;
b) unitate de comandă/acţiune în îndeplinirea misiunilor specifice, în zonele de responsabilitate, stabilite de comandantul/şeful ierarhic al unităţii militare care are în subordine unitatea/structura de poliţie militară;
c) mobilitate, operativitate şi înzestrare specifice, conform misiunilor pentru care se proiectează, pe timp de pace, în situaţii de urgenţă şi pe timpul stării de mobilizare sau al stării de război.
ART. 5
Comandantul/Şeful structurii de poliţie militară este consilierul comandantului/şefului structurii militare pentru politicile în domeniu, tacticile, tehnicile şi procedurile specifice.
ART. 6
(1) În baza delegaţiei permanente de control eliberate de eşaloanele în drept şi în sprijinul acţiunilor militare, personalul care încadrează structurile de poliţie militară este autorizat să execute activităţi de control în toate structurile militare, în condiţiile legii, în raioanele acţiunilor militare, tabere de instrucţie, locurile de cartiruire şi pe drumurile publice, conform zonei de responsabilitate, pe linia:
a) respectării disciplinei militare, a executării serviciului interior şi în garnizoană;
b) cercetării împrejurărilor producerii accidentelor de circulaţie în care au fost implicate autovehicule ale armatei sau personal aparţinând Ministerului Apărării Naţionale;
c) monitorizării evenimentelor săvârşite de personalul armatei;
d) siguranţei circulaţiei şi legalităţii folosirii autovehiculelor militare;
e) verificării documentelor de identitate militară ale personalului militar;
f) respectării portului regulamentar al uniformelor militare;
g) respectării dreptului privind deţinerea şi portul armelor şi muniţiilor;
h) accesului şi măsurilor de securitate în teritoriul tehnic al depozitelor de armament şi muniţii.
(2) Militarii din structurile de poliţie militară, potrivit autorităţii prin care sunt învestiţi în exercitarea controlului şi a competenţelor stabilite prin atribuţii, au dreptul să consulte/analizeze documente emise de structurile Ministerului Apărării Naţionale, în conformitate cu prevederile legale în vigoare privind securitatea informaţiilor, şi să primească informaţii verbale şi scrise pentru îndeplinirea misiunii.
(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), în cazul accidentelor de circulaţie în care au fost implicate autovehicule ale armatei sau personal aparţinând Ministerului Apărării Naţionale, personalul abilitat din structurile de poliţie militară poate solicita organelor competente informaţii privind stadiul desfăşurării cercetărilor, cu respectarea legislaţiei în vigoare.
(4) Delegaţia permanentă de control este semnată, după caz, de ministrul apărării naţionale, şeful Statului Major al Apărării, şefii categoriilor de forţe ale armatei, şeful Direcţiei generale de informaţii a apărării şi comandanţii comandamentelor de armă.
(5) Modelul delegaţiei permanente de control specificate la alin. (1) este prezentat în anexa nr. 1.
ART. 7
(1) Personalul din structurile de poliţie militară aflat în misiune are obligaţia să intervină în zona, obiectivul militar sau proprietatea desemnată pe teritoriul statului român, în condiţiile legii, în următoarele situaţii:
a) pentru a preîntâmpina sau opri săvârşirea de către personalul Ministerului Apărării Naţionale a faptelor prin care sunt puse în pericol siguranţa personalului sau a patrimoniului Armatei României, ordinea interioară în unitate, precum şi a altor fapte sancţionate de lege ca infracţiuni, contravenţii sau abateri disciplinare;
b) împotriva oricărei persoane care săvârşeşte fapte penale împotriva personalului Armatei României, în scopul prevenirii sau întreruperii comiterii acestora;
c) împotriva oricărei persoane care perturbă activităţile desfăşurate de personalul Armatei României, când este periclitată capacitatea de luptă a trupelor, patrimoniul armatei sau siguranţa personalului;
d) împotriva militarilor străini aflaţi pe teritoriul statului român sau în tranzit, care încalcă prevederile legale, în conformitate cu acordurile tehnice şi acordurile privind statutul forţelor - SOFA, încheiate potrivit legii.
(2) În situaţiile prevăzute la alin. (1) militarii din structurile de poliţie militară au dreptul să întrebuinţeze, după avertismentele legale şi cu respectarea legislaţiei în vigoare:
a) forţa minimă, cu respectarea principiilor legalităţii, proporţionalităţii, gradualităţii, limitării utilizării şi nonsurprinderii;
b) armamentul şi mijloacele din dotare, după executarea somaţiilor.
ART. 8
(1) Pentru îndeplinirea misiunilor, militarii din structurile de poliţie militară se deplasează cu autovehicule militare din dotare, inscripţionate şi echipate conform modelului prezentat în anexa nr. 2, folosesc în trafic dispozitive de semnalizare acustică şi optică, precum şi semnalele stabilite prin legislaţia în vigoare, care sunt obligatorii pentru toţi conducătorii de autovehicule aflate în trafic.
(2) Pe timpul misiunii de control al traficului auto, militarii din structurile de poliţie militară sunt autorizaţi să verifice documentele conducătorilor auto şi ale autovehiculelor militare, documentele de însoţire a încărcăturii transportate, starea de întreţinere şi funcţionare a mijloacelor auto, iar când situaţia impune, să utilizeze mijloacele din dotare pentru stabilirea vitezei de deplasare a autovehiculului militar, concentraţiei de alcool în aerul respirat al conducătorilor auto şi şefilor de autovehicule, deţinerea sau consumul de substanţe psihotrope sau medicamente cu efecte similare acestora.
ART. 9
(1) Militarii din structurile de poliţie militară participă, după caz, la cercetarea împrejurărilor producerii accidentelor de circulaţie săvârşite de personalul armatei şi desfăşoară activităţile prevăzute în procedura al cărei model este prezentat în anexa nr. 3.
(2) Instrumentul de bază utilizat pe timpul conducerii unei cercetări este agenda militarului din structura de poliţie militară, al cărei model este prezentat în anexa nr. 4.
ART. 10
Pe timpul executării misiunilor de pază şi escortă a prizonierilor de război, militarii din structurile de poliţie militară procedează în conformitate cu prevederile convenţiilor şi ale tratatelor internaţionale la care statul român a aderat, precum şi ale dreptului internaţional umanitar.
ART. 11
Comandanţii/Şefii tuturor unităţilor militare sunt obligaţi să acorde sprijin militarilor din structurile de poliţie militară în îndeplinirea misiunilor ordonate prin documentele specifice, la solicitarea acestora.
CAP. II
Misiunile structurilor de poliţie militară
SECŢIUNEA 1
Misiunile structurilor de poliţie militară pe timp de pace
ART. 12
(1) Structurile de poliţie militară asigură sprijinul activităţilor militare prin îndeplinirea următoarelor misiuni de bază:
a) sprijinul manevrei şi mobilităţii;
b) asigurarea securităţii;
c) stabilirea şi menţinerea ordinii şi disciplinei militare.
(2) În vederea îndeplinirii misiunii, comandantul/şeful structurii de poliţie militară decide desfăşurarea acţiunilor, pe baza ordinului de acţiune al eşalonului superior, forţelor şi mijloacelor la dispoziţie, caracteristicilor şi modalităţilor specifice de acţiune.
ART. 13
Structurile de poliţie militară acţionează în zona liniilor de comunicaţii, pentru a-i asigura comandantului/şefului sprijinul mobilităţii, libertatea de mişcare şi libertatea de manevră a forţelor în întreaga zonă de operaţii.
ART. 14
Sprijinul manevrei şi mobilităţii se realizează prin:
a) planificarea mişcării;
b) controlul mişcării;
c) susţinerea mişcării.
ART. 15
(1) Structurile de poliţie militară sprijină acţiunea forţelor de planificare a mişcării prin pregătirea marşurilor tactice şi a deplasărilor administrative ale elementelor forţei, precum şi pregătirea deplasării populaţiei pe căile de comunicaţii.
(2) Activităţile menţionate la alin. (1) se realizează prin:
a) recunoaşterea şi supravegherea rutelor, stabilirea priorităţilor de deplasare;
b) asigurarea securităţii şi respectării regulilor de circulaţie pe rutele principale de aprovizionare şi deplasare;
c) asigurarea legăturii între diferitele structuri de control al mişcării şi celelalte structuri ce pot sprijini deplasarea, inclusiv cu autorităţile civile;
d) prevenirea neregulilor şi accidentelor de circulaţie.
ART. 16
Controlul mişcării are ca scop asigurarea deplasării eficiente şi în siguranţă a coloanelor de autovehicule militare, echipamentelor şi personalului pentru îndeplinirea misiunilor şi se realizează prin următoarele activităţi:
a) supravegherea, îndrumarea şi controlul circulaţiei autovehiculelor şi coloanelor militare, în perimetrele şi zonele ordonate, urmărind respectarea de către conducătorii auto a legislaţiei rutiere, regulamentelor, instrucţiunilor, dispoziţiilor tehnice şi ordinelor în vigoare privind circulaţia pe drumurile publice;
b) participarea, împreună cu organele parchetelor militare şi ale poliţiei, în calitate de reprezentanţi ai Ministerului Apărării Naţionale, la cercetarea accidentelor de circulaţie în care au fost implicate autovehiculele Ministerului Apărării Naţionale;
c) monitorizarea accidentelor de circulaţie săvârşite cu autovehicule militare şi proprietate personală de către personalul armatei;
d) verificarea şi pregătirea instructorilor auto şi conducătorilor de autovehicule din unităţile militare;
e) participarea la controlul şi îndrumarea traficului şi însoţirea coloanelor militare care transportă delegaţii române şi străine, pe timpul aplicaţiilor, exerciţiilor de mobilizare, activităţilor de protocol sau al altor activităţi, în baza planului însoţirii coloanelor oficiale/coloanelor de autovehicule militare, al cărui model este prezentat în anexa nr. 5;
f) verificarea modului în care se aplică prevederile regulamentelor şi instrucţiunilor referitoare la starea sistemelor care concură la siguranţa rutieră a autovehiculelor Ministerului Apărării Naţionale;
g) menţinerea fluidizării traficului prin controlul şi regularizarea deplasărilor pe rutele stabilite, prevenirea traficului neautorizat, militar şi civil care poate împiedica deplasările planificate;
h) identificarea celor mai convenabile rute ocolitoare şi dirijarea traficului pe acestea, dacă rutele principale sunt blocate;
i) monitorizarea deplasărilor şi transmiterea informaţiilor privind itinerarele de deplasare.
ART. 17
Structurile de poliţie militară susţin/sprijină capacitatea de mişcare a forţelor prin furnizarea de informaţii referitoare la:
a) starea itinerarelor de deplasare;
b) factorii de mediu;
c) factorii sociali şi ameninţările care afectează itinerarele de deplasare.
ART. 18
(1) Asigurarea securităţii personalului şi a obiectivelor militare este o responsabilitate a comandantului/şefului fiecărui obiectiv.
(2) Structurile de poliţie militară sprijină comandanţii/şefii unităţilor militare în asigurarea securităţii personalului şi a obiectivelor militare prin executarea următoarelor misiuni:
a) securizarea zonelor restricţionate;
b) paza şi intervenţia la obiectivele militare;
c) protecţia personalului;
d) asigurarea informaţiilor necesare îndeplinirii misiunilor specifice.
(3) Pentru securizarea zonelor restricţionate, structurile de poliţie militară dispun de personal, tehnică şi proceduri care le conferă mobilitate, capacitate de comunicare şi posibilităţi de a participa la paza şi protecţia forţelor şi a facilităţilor din zona de acţiune şi îndeplinesc următoarele misiuni:
a) protecţia militarilor în garnizoană, în tabere, la aplicaţii, în misiuni şi în oricare alte împrejurări, în limitele competenţelor stabilite, cu respectarea legislaţiei în vigoare;
b) participarea, la ordin, la misiuni de protecţie a demnitarilor, protecţie şi control antiterorist, pază, supraveghere, gardare, escortare, culegere, prelucrare şi valorificare a informaţiilor necesare îndeplinirii misiunilor, cercetare, acţiuni şi intervenţii cu un grad ridicat de risc ori în condiţii de pericol deosebit;
c) paza şi apărarea bunurilor aflate în patrimoniul armatei potrivit prevederilor legilor şi regulamentelor militare, ordinelor şi misiunilor primite;
d) paza şi însoţirea transporturilor militare speciale.
(4) Misiunile menţionate la alin. (2) şi (3) nu înlocuiesc misiunile de protecţie şi pază executate de alte structuri militare, ci sunt complementare.
(5) Structurile de poliţie militară contribuie la asigurarea securităţii obiectivelor militare prin următoarele activităţi:
a) asigurarea pazei şi intervenţiei la obiectivele militare;
b) analiza riscurilor;
c) estimarea vulnerabilităţilor şi elaborarea opţiunilor de răspuns în sprijinul deciziei comandantului/şefului unităţii militare în cadrul procesului de planificare.
(6) Asigurarea informaţiilor necesare îndeplinirii misiunilor specifice constă în culegerea informaţiilor veridice, oportune şi relevante pentru succesul misiunii.
ART. 19
(1) Structurile de poliţie militară sprijină comandanţii/şefii unităţilor militare pentru stabilirea şi menţinerea ordinii şi disciplinei.
(2) Structurile de poliţie militară participă, prin specialiştii săi, la:
a) consilierea comandanţilor/şefilor unităţilor militare;
b) planificarea misiunilor;
c) instruirea personalului pentru restabilirea şi menţinerea ordinii de drept.
(3) Structurile de poliţie militară asigură sprijin pentru o gamă largă de misiuni în vederea stabilirii şi menţinerii ordinii şi disciplinei, cum ar fi:
a) cercetarea evenimentelor;
b) prevenirea infracţionalităţii;
c) activitatea vamală;
d) reţinerea.
(4) Menţinerea ordinii şi disciplinei militare se realizează prin:
a) verificarea respectării legilor şi regulamentelor militare privind ordinea şi disciplina militară de către personalul armatei în unităţi militare, raioane de dispunere şi în garnizoane, în baza planului de control, al cărui model este prezentat în anexa nr. 5;
b) verificarea disciplinei militare, ţinutei şi a modului de comportare a militarilor în afara unităţii militare;
c) asigurarea respectării ordinii şi disciplinei militare pe timpul concentrărilor, mobilizărilor, exerciţiilor, ceremoniilor militare, al sărbătorilor legale şi religioase sau al altor evenimente la care participă efective şi tehnică militară;
d) participarea la misiuni de urmărire, prindere şi reţinere a dezertorilor şi evadaţilor din rândul militarilor, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;
e) participarea, la ordin, împreună cu unităţile militare şi formaţiunile specializate ale Ministerului Afacerilor Interne la activităţi de salvare şi evacuare a persoanelor şi bunurilor materiale, de limitare şi înlăturare a urmărilor provocate de incendii, accidente grave, calamităţi naturale sau catastrofe;
f) participarea la realizarea măsurilor antiteroriste specifice;
g) respectarea prevederilor ordinelor şi dispoziţiilor, regulamentelor militare de către militarii din structurile militare româneşti participante la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român;
h) executarea pazei şi însoţirii transporturilor speciale de bunuri, valori şi documente militare clasificate.
(5) Pe timpul cercetării faptelor cu caracter infracţional săvârşite de personalul armatei, structurile de poliţie militară contribuie la desfăşurarea cercetărilor prin punerea la dispoziţia parchetelor militare şi ale poliţiei a informaţiilor şi mijloacelor necesare.
(6) Structurile de poliţie militară, la ordin, sprijină autorităţile vamale prin verificarea materialelor, echipamentelor şi tehnicii aparţinând structurilor militare care se introduc/extrag în/din teatrele de operaţii.
(7) Structurile de poliţie militară dotate cu câini special antrenaţi pot îndeplini unele misiuni specifice, precum:
a) avertizarea timpurie asupra pericolului de la nivelul solului;
b) căutarea în clădiri şi spaţii închise, în condiţii de vizibilitate redusă;
c) detectarea materialelor explozive, a minelor, drogurilor sau a cadavrelor.
ART. 20
Structurile de poliţie militară participă, în condiţiile legii, la reţinerea, legitimarea şi predarea către organele în drept a persoanelor imobilizate ca urmare a executării somaţiilor sau a exercitării uzului de armă.
SECŢIUNEA a 2-a
Misiunile structurilor de poliţie militară pe timpul situaţiilor de urgenţă, stării de mobilizare sau al stării de război
ART. 21
Pe timpul gestionării situaţiilor de urgenţă şi stării de mobilizare, structurile de poliţie militară execută misiunile prevăzute la pace şi, suplimentar, în funcţie de situaţia creată, în acord cu prevederile legislaţiei în vigoare şi ordinele primite, desfăşoară următoarele misiuni:
a) limitează sau interzic accesul vehiculelor sau persoanelor în anumite zone ori între anumite ore şi eliberează, în cazuri justificate, permise de liberă trecere;
b) participă la evacuarea persoanelor a căror prezenţă nu se justifică în zona de responsabilitate supusă regimului stării de mobilizare;
c) participă la îndrumarea persoanelor evacuate sau refugiate pe direcţiile şi către zonele stabilite pentru grupare/regrupare şi ţine evidenţa acestora;
d) participă, după caz, la asigurarea pazei sediilor autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, a staţiilor de alimentare cu apă, energie, gaze, staţiilor de radio şi televiziune, precum şi a unor operatori economici sau obiective de importanţă naţională;
e) asigură paza obiectivelor militare, participă la realizarea protecţiei antiteroriste şi participă cu forţe la sprijinul acţiunilor contrateroriste desfăşurate la obiectivele militare de structurile specializate ale autorităţilor şi instituţiilor publice din competenţa Sistemului naţional de prevenire şi combatere a terorismului;
f) supraveghează, la ordin, zonele cu grad de risc ridicat.
ART. 22
Pe timp de război, structurile de poliţie militară îşi exercită atribuţiile în zone de conflict şi în afara acestora, prin continuarea şi dezvoltarea activităţilor prevăzute la pace, în situaţii de urgenţă şi pe timpul stării de mobilizare, cu următoarele misiuni:
a) asigură paza, escortarea convoaielor şi protejarea prizonierilor de război împotriva actelor de violenţă, intimidărilor, torturilor pe timpul dispunerii acestora în campusurile permanente sau/şi pe timpul transferării dintr-un loc de dispunere în altul;
b) verifică instalarea şi ridicarea indicatoarelor militare de îndrumare a traficului din zonele de responsabilitate;
c) asigură fluenţa traficului, urmărind scoaterea în afara drumurilor publice a autovehiculelor şi tehnicii de luptă avariate sau defecte;
d) îndrumă traficul pe rute ocolitoare sau de rezervă în cazul distrugerii, contaminării sau blocării itinerarelor de bază, precum şi la intrarea în zone ce beneficiază de protecţie;
e) îndrumă deplasarea unităţilor şi marilor unităţi militare, conform graficului de marş;
f) participă la supravegherea şi menţinerea ordinii, controlează şi îndrumă traficul rutier pe timpul deplasărilor în cadrul fâşiilor de acţiune ale marilor unităţi militare;
g) participă la asigurarea siguranţei deplasării şi pazei în locurile de dispunere a punctelor de comandă şi a centrelor de comunicaţii şi informatică de nivel strategic;
h) participă la urmărirea şi reţinerea dezertorilor, evadaţilor, infractorilor, prizonierilor de război şi a persoanelor suspecte sau ostile din zona de responsabilitate;
i) participă la reţinerea, escortarea şi paza prizonierilor de război, potrivit legislaţiei naţionale în vigoare, în sprijinul forţelor luptătoare;
j) participă la monitorizarea şi menţinerea ordinii pe timpul evacuării populaţiei şi bunurilor materiale din zonele de conflict.
SECŢIUNEA a 3-a
Misiunile structurilor de poliţie militară pe timpul participării la operaţii multinaţionale
ART. 23
Structurile de poliţie militară acţionează în cadrul operaţiilor multinaţionale în baza:
a) legislaţiei naţionale;
b) mandatului misiunii;
c) acordului privind statutul forţelor;
d) regulilor de angajare;
e) acordurilor internaţionale la care România este parte.
ART. 24
În conformitate cu mandatul primit pe timpul participării la operaţii multinaţionale, structurile de poliţie militară îndeplinesc următoarele misiuni:
a) supraveghează, controlează, menţin sau restabilesc ordinea şi disciplina în rândul personalului militar şi civil participant la operaţie;
b) asigură ordinea şi disciplina pe timpul deplasărilor sau în perioadele cu fluctuaţii mari de personal sau de rotire a efectivelor din zona de responsabilitate;
c) verifică documentele de identitate şi ale autovehiculelor aparţinând personalului participant la operaţie;
d) participă la recuperarea armamentului, muniţiilor sau a altor mijloace şi materiale pierdute sau sustrase;
e) cercetează abaterile disciplinare şi accidentele de circulaţie în care sunt implicate autovehicule şi/sau personal din cadrul operaţiunii, conform procedurii, al cărei model este prezentat în anexa nr. 3;
f) execută paza şi accesul în obiectivele militare din zona de responsabilitate;
g) supraveghează şi îndrumă traficul rutier din zona de responsabilitate;
h) cooperează cu celelalte unităţi şi formaţiuni militare din zona de responsabilitate, pentru rezolvarea unor situaţii deosebite;
i) colaborează cu organele de ordine şi autorităţile locale în rezolvarea unor situaţii în care sunt implicaţi membrii operaţiunii;
j) consiliază comandanţii/şefii în probleme de poliţie militară;
k) monitorizează zonele de separaţie;
l) execută paza temporară a obiectivelor de importanţă deosebită;
m) supraveghează taberele de refugiaţi;
n) execută activităţi de reţinere;
o) execută activităţi de control al mulţimilor;
p) asigură protecţia personalului şi a bunurilor aparţinând forţelor participante;
q) cercetează infracţiunile săvârşite de militari în taberele militare sau de refugiaţi situate în zona de responsabilitate.
ART. 25
Misiunile ce revin structurilor de poliţie militară în cadrul operaţiilor multinaţionale se stabilesc din timp, în funcţie de obiectivele şi starea finală dorită, mandat, situaţia operativă, particularităţile zonei de responsabilitate, destinaţia şi compunerea unităţilor militare participante.
CAP. III
Conducerea şi întrebuinţarea structurilor de poliţie militară
SECŢIUNEA 1
Planificarea misiunilor de poliţie militară
ART. 26
(1) Sprijinul pe care structurile de poliţie militară îl asigură oricărui tip de misiune este dimensionat în funcţie de obiectivul final dorit, mediul în care se desfăşoară misiunea şi de încadrarea, dotarea şi pregătirea de care dispun acestea.
(2) Atunci când situaţia permite, acţiunile de sprijin pot determina folosirea exclusivă a unei structuri de poliţie militară.
ART. 27
(1) În timpul planificării misiunilor de poliţie militară, cerinţele de coordonare sunt stabilite la nivelul statului major.
(2) Prin respectarea cerinţelor de coordonare, structurile de poliţie militară urmăresc să contribuie în mod centralizat la procesul de planificare şi utilizare eficientă a resurselor.
ART. 28
(1) Prin planificarea misiunilor de poliţie militară se stabilesc cerinţele şi se identifică măsurile şi mijloacele necesare pentru reducerea la minimum a vulnerabilităţii faţă de ameninţările asupra personalului, infrastructurii, materialelor, informaţiilor şi activităţilor, menţinându-se astfel libertatea de acţiune şi eficienţa forţei.
(2) Misiunile de poliţie militară sunt coordonate şi integrate în procesul de planificare operaţională încă din primele etape ale elaborării acestuia.
(3) După identificarea cerinţelor misiunii se adoptă măsuri specifice de acţiune pentru fiecare tip de misiune.
ART. 29
(1) În funcţie de eşalonul în subordinea căruia execută misiunea, structurile de poliţie militară detaliază cerinţele emise prin Planul de operaţii/Ordinul de operaţii OPLAN/OPORD ale comandantului forţei, în ordinele de acţiune proprii, conform modelului prezentat în anexa nr. 5.
(2) Detaliile stabilesc organizarea forţelor de poliţie militară, comanda şi controlul - C2, sistemul de comunicaţii şi informatică - CIS, zonele de responsabilitate, resursele alocate, sursele şi modalităţile de finanţare, în scopul executării misiunilor, indiferent de nivelul de ameninţare.
(3) Planurile şi procedurile trebuie să includă, acolo unde este necesar, şi aspectele relevante ale planurilor elaborate de naţiunea gazdă.
ART. 30
(1) Procedurile standard de operare ale forţelor de poliţie militară trebuie să fie simple şi să asigure reacţia rapidă a forţelor la incident.
(2) Procedurile trebuie să specifice când, unde şi în ce condiţii se folosesc forţele de poliţie militară.
(3) La elaborarea ordinelor de acţiune trebuie de asemenea luate în considerare măsurile pentru evaluarea ameninţării cu bombe sau cu foc, măsurile pentru gestionarea unei crize teroriste, măsurile pentru gestionarea unei potenţiale ameninţări chimice, bacteriologice, radiologice şi nucleare - CBRN şi dispozitive explozive improvizate - DEI, inclusiv măsurile ce se adoptă ca răspuns la modificarea stărilor de alertă.
(4) La elaborarea procedurilor, comandanţii/şefii unităţilor militare trebuie să aibă în vedere că unele măsuri pot avea implicaţii asupra populaţiei civile.
(5) Măsurile sunt în concordanţă cu prevederile legislaţiei naţionale, internaţionale, ale statului unde se desfăşoară misiuni, precum şi cu prevederile acordului privind statutul forţelor încheiat cu statul în care se desfăşoară misiunea.
SECŢIUNEA a 2-a
Comanda şi controlul structurilor de poliţie militară
ART. 31
(1) Comanda reprezintă autoritatea şi responsabilitatea cu care comandantul/şeful structurii de poliţie militară este învestit, în mod legal, pentru a o exercita asupra structurii militare proprii.
(2) Comanda include autoritatea pentru utilizarea tuturor resurselor puse la dispoziţie, pentru planificarea, conducerea şi coordonarea utilizării forţelor alocate în scopul îndeplinirii unei misiuni.
ART. 32
Autorităţile militare abilitate poartă întreaga răspundere în ceea ce priveşte legalitatea deciziilor şi a ordinelor date, privind întrebuinţarea forţelor de poliţie militară, conform misiunilor specifice.
ART. 33
Principiul unităţii de comandă asigură întrebuinţarea eficientă a forţelor de poliţie militară şi impune o planificare centralizată şi un control descentralizat al resurselor de poliţie militară, în scopul asigurării cunoaşterii şi controlului situaţiei de către comandantul forţei.
ART. 34
(1) Conducerea nemijlocită a structurilor de poliţie militară se exercită de către comandanţii/şefii eşaloanelor care le au în subordine, precum şi de către comandanţii/şefii unităţilor şi subunităţilor de poliţie militară.
(2) Comandanţii/şefii de unităţi/subunităţi de poliţie militară răspund de îndeplinirea misiunilor primite, stabilirea concepţiei de folosire a efectivelor potrivit cerinţelor misiunilor, pregătirea şi executarea acţiunilor de poliţie militară.
(3) Conducerea structurilor de poliţie militară reprezintă ansamblul de activităţi de previziune, planificare, organizare, comandă, coordonare şi control pentru perfecţionarea pe timp de pace a modului de acţiune a structurilor de poliţie militară pentru îndeplinirea misiunilor specifice.
ART. 35
Comandantul/Şeful structurii de poliţie militară este obligat să asigure realizarea şi funcţionarea unui sistem permanent de informare şi legătură între structura de poliţie militară şi comandamentul, comenduirea garnizoanei, unităţile militare, parchetele militare, structurile de poliţie, jandarmi şi alte instituţii din garnizoană cu obligaţii privind respectarea legii, a cerinţelor regulamentelor şi ordinelor în vigoare, asigurarea, menţinerea şi restabilirea ordinii şi disciplinei militare.
ART. 36
Structurile de poliţie militară execută misiuni în afara zonelor de responsabilitate, precum şi în afara teritoriului naţional, la ordinul eşaloanelor superioare şi în condiţiile prevăzute de lege.
ART. 37
În situaţia participării la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român în cadrul unor alianţe sau coaliţii, controlul operaţional şi controlul tactic se realizează prin transfer de autoritate/acord tehnic încheiat cu partenerii din cadrul acestora.
ART. 38
Resubordonarea presupune scoaterea temporară a structurilor de poliţie militară din sistemul de conducere propriu, cu menţinerea destinaţiei şi misiunilor specifice ce le revin, integrarea şi conjugarea acţiunilor acestora cu acţiunile celorlalte forţe sau structuri destinate în astfel de situaţii.
SECŢIUNEA a 3-a
Întrebuinţarea forţelor şi mijloacelor de poliţie militară
ART. 39
(1) Pentru îndeplinirea misiunilor, structurile de poliţie militară adoptă dispozitive de acţiune fixe, mobile sau combinate.
(2) Elementele de poliţie militară se constituie numai la ordinul comandantului/şefului unităţii militare, pe baza dispoziţiilor primite de la eşalonul superior.
(3) Valoarea, compunerea, dotarea, destinaţia şi modul de acţiune a elementelor se stabilesc în raport cu misiunea primită, procedeele specifice şi decizia comandantului/şefului unităţii militare.
ART. 40
Elementele de poliţie militară sunt următoarele:
a) agentul de poliţie militară - militarul încadrat într-o subunitate de poliţie militară care îndeplineşte independent o misiune specifică, în baza ordinului comandantului/şefului nemijlocit;
b) agentul îndrumător de trafic - militarul încadrat într-o subunitate de poliţie militară, dispus într-un punct fix, permanent sau temporar, cu misiunea de a fluidiza traficul şi de a îndruma deplasarea vehiculele/coloanele militare;
c) agentul de protecţie poliţie militară - militarul încadrat într-o structură de poliţie militară care îndeplineşte independent o misiune de pază, protecţie, securitate pentru persoane militare sau civile, bunuri sau valori care se deplasează/transportă pe teritoriul naţional sau în afara acestuia;
d) echipajul de control şi îndrumare trafic - grupul de 2 până la 4 agenţi îndrumători de trafic care execută o misiune de control şi îndrumare a traficului într-un punct fix sau de-a lungul unui itinerar de deplasare, cu autovehiculul din dotare;
e) escorta de poliţie militară - grupul de 2 până la 4 agenţi de protecţie poliţie militară, care execută misiunea pe jos sau îmbarcat pe vehicule, independent sau în cooperare cu alte formaţiuni aparţinând Ministerului Apărării Naţionale sau sistemului de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, o misiune de pază, protecţie, securitate pentru persoane militare sau civile, bunuri sau valori care se deplasează/transportă pe teritoriul naţional sau în afara acestuia;
f) postul/echipa de poliţie militară - grupul format din 2 până la 4 agenţi de poliţie militară care execută o misiune specifică de observare, pândă, scotocire, urmărire, supraveghere operativă, control bagaje sau materiale etc.;
g) grupul de protecţie - formaţiunea alcătuită din două sau mai multe echipe de poliţie militară, care execută misiunea pe jos sau îmbarcat pe vehicule şi îndeplineşte independent sau în cooperare cu alte formaţiuni aparţinând Ministerului Apărării Naţionale sau sistemului de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională o misiune de pază, protecţie, securitate pentru persoane militare sau civile, bunuri sau valori care se deplasează/transportă pe teritoriul naţional sau în afara acestuia;
h) grupul de cercetare intervenţie - formaţiunea alcătuită din două sau mai multe echipe de poliţie militară care execută o misiune specifică de observare, pândă, scotocire, urmărire, supraveghere şi care, la ordin, pot interveni pentru respingerea atacului împotriva unor obiective, persoane sau bunuri aflate permanent sau temporar în responsabilitatea Ministerului Apărării Naţionale;
i) patrula - formaţiunea compusă din 4 până la 8 agenţi de poliţie militară care îndeplineşte independent o misiune specifică de supraveghere a modului de respectare a ordinii şi disciplinei militare, atât în unităţile militare, cât şi pe domeniul public, în baza ordinului comandantului/nemijlocit sau a unor planificări prealabile;
j) cordonul de ordine - structura de poliţie militară de valoare grupă, pluton, companie, care execută independent sau în cooperare cu alte formaţiuni activităţi de control al mulţimilor;
k) detaşamentul de poliţie militară - structura de poliţie militară de valoare grupă, pluton, companie, constituită pentru executarea punctuală a unei misiuni, care execută temporar, independent sau în cooperare cu alte formaţiuni misiuni şi activităţi specifice. Detaşamentul de poliţie militară se poate constitui din militari încadraţi în mai multe structuri de poliţie militară, cu subordonare diferită, iar pe timpul misiunii comanda detaşamentului va fi unică;
l) rezerva de poliţie militară - structura constituită din militari care încadrează structuri de poliţie militară destinată intervenţiei punctuale, în vederea bunei desfăşurări a unei misiuni specifice.
ART. 41
(1) Pentru îndeplinirea misiunilor, îndeosebi pentru neutralizarea şi anihilarea acţiunilor îndreptate împotriva obiectivelor, activităţilor şi personalului armatei, structurile de poliţie militară au în dotare mijloace letale şi nonletale.
(2) În funcţie de situaţia creată, mijloacele se folosesc gradual, evitându-se, pe cât posibil, punerea în pericol a vieţii şi integrităţii corporale a adversarului.
(3) În caz de absolută necesitate şi când folosirea altor mijloace de împiedicare sau constrângere nu este posibilă, poliţistul militar poate folosi armele albe sau armele de foc, în condiţiile prevăzute de lege.
(4) Fiecare situaţie în care s-a făcut uz de armă se raportează ierarhic şi se consemnează într-un proces-verbal care se înaintează comandantului/şefului marii unităţi militare în subordinea căruia se găseşte structura de poliţie militară, atât în timp de pace, în situaţii de urgenţă, precum şi pe timpul stării de mobilizare sau al stării de război.
SECŢIUNEA a 4-a
Responsabilităţile poliţiei militare în domeniul asigurării protecţiei forţei
ART. 42
(1) Responsabilităţile poliţiei militare ca structură de sprijin, pentru asigurarea protecţiei forţei, includ operaţiuni de menţinere a securităţii în zona de desfăşurare a acţiunilor cu caracter militar, protecţia personalului, precum şi fluidizarea traficului rutier pe itinerarele de deplasare a coloanelor de autovehicule.
(2) Asigurarea protecţiei forţei se realizează prin:
a) patrulare;
b) îndrumare a traficului rutier;
c) organizare de posturi de pază şi control acces;
d) procurare de date şi informaţii necesare executării misiunilor.
(3) Comandanţii/Şefii unităţilor militare iau toate măsurile necesare pentru a-şi proteja forţele de ameninţările asimetrice - grupuri teroriste, paramilitare sau criminale - şi de efectele altor factori ostili.
ART. 43
Structurile de poliţie militară participă cu personal specializat la analizarea factorilor de risc, a ameninţărilor directe la adresa forţelor, precum şi a zonelor din proximitatea obiectivelor militare având în vedere următoarele aspecte:
a) existenţa şi starea căilor de acces;
b) desfăşurarea traficului rutier;
c) starea infracţională din zonă;
d) numărul de structuri şi personalul participant;
e) existenţa unor activităţi sociale cu impact asupra desfăşurării activităţilor;
f) posibila producere a unor accidente/incidente sau a unor acţiuni ostile neprevăzute.
SECŢIUNEA a 5-a
Cooperarea structurilor de poliţie militară cu celelalte unităţi/subunităţi/structuri militare care pot participa la desfăşurarea acţiunilor militare
ART. 44
(1) Cooperarea între componentele participante la desfăşurarea acţiunilor militare se realizează prin definirea clară a relaţiilor dintre componente, prin exerciţii în comun şi pe baza unei bune înţelegeri a intenţiei comandanţilor/şefilor.
(2) Prin cooperare se asigură schimbul de informaţii obţinute de la eşalonul superior şi din zona de responsabilitate, precum şi diseminarea acestora către alţi beneficiari.
(3) Cooperarea unităţilor/subunităţilor de poliţie militară se execută atât cu structuri militare şi civile, organizaţii nonguvernamentale, cât şi cu formaţiuni de tip Crucea Roşie.
ART. 45
(1) Structurile de poliţie militară întocmesc, la ordin, „Planul de cooperare între structurile participante la misiune“.
(2) Planul de cooperare între structurile participante la misiune se întocmeşte în situaţii complexe, când documentele de conducere ale activităţilor militare nu pot cuprinde toate elementele necesare unei cooperări performante, conform modelului prezentat în anexa nr. 5.
CAP. IV
Instrucţia structurilor de poliţie militară
ART. 46
Scopul general al instrucţiei îl constituie formarea, dezvoltarea şi menţinerea deprinderilor individuale şi colective necesare personalului/structurilor de poliţie militară pentru îndeplinirea atribuţiilor/misiunilor pe timp de pace, în situaţii de urgenţă, pe timpul stării de mobilizare şi al stării de război.
ART. 47
Obiectivele generale ale instrucţiei forţelor de poliţie militară sunt:
a) formarea şi dezvoltarea profesională a luptătorului, specialistului şi liderului militar;
b) pregătirea psihomorală a personalului, cultivarea spiritului de luptător şi a virtuţilor militare, precum şi realizarea coeziunii pentru luptă a structurilor de poliţie militară;
c) realizarea/menţinerea capacităţii operaţionale a structurilor de poliţie militară necesară îndeplinirii misiunilor specifice.
ART. 48
Instrucţia structurilor de poliţie militară se planifică şi se execută modular, pe secvenţe şi obiective precise, în scopul asigurării îndeplinirii misiunilor astfel:
a) în mediile terestru, aerian şi naval;
b) în medii naturale ostile, precum deşert, zonă muntoasă sau zonă lagunară;
c) în medii contaminate chimic, bacteriologic, radiologic şi nuclear/CBRN;
d) în medii urbane;
e) în medii sociale cu potenţial ostil;
f) în medii în care se folosesc dispozitive explozive improvizate/DEI.
ART. 49
Obiectivele specifice instruirii structurilor de poliţie militară sunt:
a) însuşirea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor de acţiune individuală şi în cadrul grupei/plutonului, în toate formele şi acţiunile de luptă, în situaţii complexe, ziua şi noaptea;
b) aprofundarea cunoştinţelor referitoare la caracteristicile maşinilor de luptă, perfecţionarea deprinderilor în conducerea acestora, folosirea corectă a mijloacelor de comunicaţii, aparatelor de observare şi a instalaţiilor;
c) însuşirea modului de acţiune al grupei/grupului pe timpul atacului chimic, bacteriologic, radiologic sau nuclear;
d) cunoaşterea şi însuşirea modalităţilor specifice structurilor de poliţie militară pentru asigurarea protecţiei personalului, bunurilor aflate în patrimoniul armatei, a respectării legii şi a menţinerii ordinii şi disciplinei militare;
e) cunoaşterea de către subunitatea de control şi îndrumare a traficului, a reţelei rutiere, regulilor de trafic, astfel încât să fie în măsură să organizeze şi să îndrume, în mod operativ, pe cele mai adecvate trasee, coloanele oficiale sau militare, să asigure fluenţa traficului militar în situaţii deosebite de timp, anotimp sau stare a vremii şi să controleze legalitatea curselor, documentele conducătorului auto şi cele ale autovehiculului militar, precum şi starea tehnică a mijlocului auto.
CAP. V
Dispoziţii finale
ART. 50
Manualele/Instrucţiunile/Ordinele/Dispoziţiile specifice domeniului poliţie militară se elaborează în conformitate cu prezentul regulament şi constituie un ghid pentru dezvoltarea profesională a fiecărui militar din structurile de poliţie militară.
ART. 51
Comandantul structurii de poliţie militară pune în aplicare extrasele din planurile de cooperare între structurile participante la misiune, organizează cooperarea între elementele de poliţie militară şi celelalte unităţi/subunităţi militare din garnizoană/raion, structuri de poliţie şi jandarmi, subunităţi primite în sprijin, precum şi cu alte instituţii şi factori implicaţi în asigurarea legalităţii şi a ordinii de drept, potrivit aprobării comandanţilor/şefilor eşaloanelor care au competenţe în acest sens.
ART. 52
(1) În scopul monitorizării stării de disciplină în Armata României, a deplasărilor de trupe pe teritoriul naţional, precum şi a modului privind executarea serviciului interior şi în garnizoană, toate structurile militare înaintează ierarhic şi la cererea eşaloanelor superioare situaţii centralizatoare, analize, informări, sinteze şi dări de seamă periodice privind domeniile menţionate.
(2) În scopul realizării unei bune coordonări şi repartiţiei judicioase a misiunilor specifice, marile unităţi şi unităţile militare care au în organică structuri de poliţie militară comunică Serviciului poliţie militară din subordinea Statului Major al Apărării, la cerere, date referitoare la compunerea, încadrarea şi dotarea acestora.
(3) Situaţiile centralizatoare, analizele, informările, sintezele şi dările de seamă periodice sunt centralizate de către Serviciul poliţie militară din subordinea Statului Major al Apărării şi sunt prezentate factorilor de decizie din conducerea Ministerului Apărării Naţionale.
ART. 53
Ofiţerii, maiştrii militari, subofiţerii, soldaţii şi gradaţii profesionişti, funcţionarii publici şi personalul civil contractual care încadrează structurile de poliţie militară au dreptul să aibă în primire şi să conducă, pe timpul executării misiunilor, cu aprobarea comandantului/şefului unităţii militare în care sunt încadraţi, vehiculele din dotarea structurilor de poliţie militară, corespunzător categoriilor din permisul de conducere pe care îl deţin şi atribuţiilor din fişa postului, având obligaţia de a asigura păstrarea în stare de operativitate a acestora.
ART. 54
Anexele nr. 1-5 fac parte integrantă din prezentul regulament.
ANEXA 1
la regulament
- Model*) -
*) Modelele delegaţiilor sunt reproduse în facsimil.
DELEGAŢII
utilizate de militarii din structurile de poliţie militară
1. Delegaţie permanentă de control (a se vedea imaginea asociată)
2. Delegaţie permanentă de controlor auto (a se vedea imaginea asociată)
- Model -
ROMÂNIA
MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE
NECLASIFICAT
Exemplar unic
Unitatea Militară ........................................
Nr. ………………………….....................
din ………………………………...............
DELEGAŢIE DE SERVICIU
Domnul ........................ din ................................, este împuternicit să execute activităţi de control şi cercetare în toate structurile Ministerului Apărării Naţionale, în raioanele acţiunilor militare, taberele de instrucţie, locurile de cartiruire şi pe drumurile publice, pe linia:
* obiectivele controlului vor fi stabilite în funcţie de specificul activităţii ce urmează a se executa şi ordinul primit în acest sens.
Are dreptul să consulte documente şi să primească informaţii verbale şi/sau scrise pentru îndeplinirea misiunii.
Comandanţii/Şefii de la toate eşaloanele sunt obligaţi să acorde sprijinul solicitat.
Ofiţerul se legitimează cu CI seria …………..... nr. …....... şi legitimaţia militară seria …………..... nr .......... .
Valabilitatea delegaţiei: …………………….................................
Gradul
Numele, prenumele şi semnătura comandantului/şefului
NOTĂ:
Delegaţia este semnată, după caz, de ministrul apărării naţionale, şeful Statului Major al Apărării, şefii categoriilor de forţe ale armatei, şeful Direcţiei generale de informaţii a apărării sau comandanţii comandamentelor de armă.
ANEXA 2
la regulament
- Model -
SEMNE DISTINCTIVE*)
ale poliţiei militare
*) Semnele distinctive sunt reproduse în facsimil.
1. Ecuson P.M. (a se vedea imaginea asociată)
2. Insignă specialist clasă P.M. (a se vedea imaginea asociată)
3. Insignă P.M. (a se vedea imaginea asociată)
4. Banderola utilizată pe teritoriul naţional, când nu sunt prevăzute activităţi la care participă şi personal militar străin.
Banderola are înscrisul PM cu litere font Arial, Western, de culoare neagră, pe fond alb. Dimensiunile banderolei vor fi cu aproximaţie 420 mm lungime şi 90 mm lăţime. Literele P şi M vor avea 60 mm înălţime şi 45 mm lăţime.
(a se vedea imaginea asociată)
5. Banderola utilizată pe teritoriul naţional sau în teatrele de operaţii, când sunt prevăzute activităţi la care participă şi personal militar străin.
Banderola are înscrisul MP cu litere font Arial, Western, de culoare albă, pe fond negru. Dimensiunile banderolei vor fi aceleaşi cu cele prezentate la punctul 4.
(a se vedea imaginea asociată)
6. Banderola utilizată în misiuni multinaţionale, când poliţiştii militari acţionează ca personal al Unităţii Multinaţionale Specializate (MSU) a NATO - au jurisdicţie asupra militarilor şi civililor, conform acordurilor încheiate.
Banderola are înscrisul MSU cu litere font Arial, Western, de culoare albă, pe fond roşu. Dimensiunile banderolei vor fi cu aproximaţie 420 mm lungime şi 90 mm lăţime. Literele MSU vor avea 60 mm înălţime şi 45 mm lăţime.
(a se vedea imaginea asociată)
7. Manşeta utilizată la executarea misiunilor de îndrumare a circulaţiei
Manşeta poate avea următoarele dimensiuni:
- lăţimea manşetei - 150 mm - în partea superioară a antebraţului;
– lungimea manşetei - 180 mm;
– lăţimea dungii - 25 mm.
Dungile reflectorizante vor fi paralele cu braţul.
(a se vedea imaginea asociată)
8. Inscripţionarea autovehiculelor de poliţie militară şi mijloacele de avertizare optică şi acustică
Vehiculele din dotarea structurilor de poliţie militară vor avea inscripţionate pe capota faţă, spate şi pe uşile laterale înscrisul „POLIŢIA MILITARĂ“. Pe capota faţă înscrisul va fi aplicat „în oglindă“.
(a se vedea imaginea asociată)
- inscripţionare capotă faţă -
(a se vedea imaginea asociată)
- inscripţionare capotă spate -
(a se vedea imaginea asociată)
(a se vedea imaginea asociată)
- inscripţionare laterală -
Instalaţia de semnalizare optică şi acustică se va monta pe vehicul în dreptul stâlpului central, iar semnalul optic intermitent va fi de culoare albastră. (a se vedea imaginea asociată)
ANEXA 3
la regulament
- Model -
PROCEDURĂ
pentru cercetarea împrejurărilor producerii accidentelor de circulaţie săvârşite de personalul armatei
La ordin sau datorită împrejurărilor, la cercetarea accidentelor de circulaţie în care sunt implicate autovehicule militare sau personal din Ministerul Apărării Naţionale pot participa şi militari din structurile de poliţie militară.
În aceste situaţii, militarii din structurile de poliţie militară au următoarele obligaţii:
a) să ofere primul ajutor persoanelor accidentate, să cheme imediat ambulanţa şi, eventual, echipele de descarcerare;
b) să noteze ora la care a fost anunţată ambulanţa, ora sosirii şi cea a plecării, numărul de înmatriculare al acesteia, numele şi adresa spitalului la care vor fi sau au fost transportaţi răniţii, numele şi prenumele medicului care a participat la acţiune;
c) să nu cauzeze alte vătămări, asigurându-se că implicarea lor în rezolvarea situaţiei este cea corespunzătoare;
d) să poarte întotdeauna echipament corespunzător, vizibil de la distanţă;
e) să întocmească un plan/schiţă al/a accidentului, inclusiv cu poziţia finală a autovehiculelor şi persoanelor accidentate;
f) să nu permită mişcarea autovehiculelor implicate în accidente soldate cu victime decât pentru acordarea primului ajutor persoanelor imobilizate şi numai după ce poziţia iniţială a fost marcată cu cretă.
Pentru executarea cercetării şi întocmirea planului/schiţei accidentului, militarii din structurile de poliţie militară/echipa de poliţie militară notează următoarele:
a) data, locul, ora şi ce fel de accident a fost produs;
b) datele personale ale victimelor;
c) numele şi adresele martorilor, poziţia lor faţă de locul accidentului;
d) ora la care a/au sosit echipajul/echipajele poliţiei rutiere;
e) tipul, anul de fabricaţie şi numărul de înmatriculare al autovehiculelor implicate;
f) detalii despre încărcătură şi pasageri;
g) numele şi prenumele şoferilor, unităţile militare din care fac parte, tipul permisului de conducere, seria, numărul şi cine l-a eliberat;
h) date despre foile de parcurs şi certificatele de înmatriculare ale autovehiculelor;
i) avariile produse în urma accidentului şi eventualele avarii existente anterior producerii acestuia;
j) datele privind existenţa asigurărilor autovehiculelor;
k) dacă s-a executat reconstituirea şi constatările rezultate în urma acesteia.
ANEXA 4
la regulament
- Model -
AGENDA
militarului din structura de poliţie militară
Agenda are rolul de a ajuta militarii din structurile de poliţie militară în executarea atribuţiilor funcţionale, furnizându-i date de bază pentru întocmirea unui raport, precum şi pentru a avea un algoritm despre modul de desfăşurare a activităţii.
1. Cuprinsul agendei:
a) date personale ale posesorului - nume, prenume, grad, cod legitimaţie militară, unitatea militară, data primei/ultimei adnotări în agendă;
b) instrucţiuni pentru luarea notiţelor - notiţele se iau la locul faptei, la timp sau cât mai repede după incident; în cazul unor greşeli de consemnare se taie cu o linie orizontală în dreptul căreia se semnează de către deţinător; nu se lasă spaţii libere; nu se fac adăugări; nu se rup pagini; fiecare intrare de înscris cu dată şi oră se consemnează în partea stângă a paginii; se notează declaraţiile verbale sau conversaţiile, pe cât posibil de exacte, preferabil în cuvinte uzuale;
c) articole folosite în mod curent din Codul penal, extras din legislaţia rutieră cu reglementări militare în acest domeniu, modele de întrebări folosite des pe timpul unei cercetări;
d) denumirea unor medicamente cu efecte halucinogene, droguri sau altor feluri de substanţe cu efecte negative asupra organismului uman şi simptome în urma folosirii lor;
e) alte date de care militarul are nevoie;
f) principalele caracteristici de lucru ale mijloacelor de comunicaţii necesare conducerii pentru îndeplinirea misiunii primite.
2. Agenda se completează de către militar cu evenimente, acţiuni, misiuni şi cu nume ale persoanelor suspicioase.
3. Generalităţi în completarea agendei:
a) orice întâmplare consemnată trebuie să răspundă la întrebările: CINE?, CE?, UNDE?, CÂND?, CUM?, DE CE?;
b) ce măsuri s-au luat de către militarul din structura de poliţie militară;
c) numele proprii se trec cu majuscule, pentru a nu se crea confuzii şi a lăsa loc de interpretări.
ANEXA 5
la regulament
– Model -
FORMA ŞI CONŢINUTUL
documentelor de conducere şi rapoartelor de informare
1. Documente de conducere
Planul de cooperare între structurile participante la misiune
Ordinul de acţiune
Planul de control
Planul însoţirii coloanelor oficiale/coloanelor de autovehicule militare
- Model -
ROMÂNIA
MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE
.....................................................
SECRET DE SERVICIU/.... ani
(după completare)
Exemplarul nr. ......
Nr. …..
din ……..
Bucureşti
PLAN DE COOPERARE
între structurile participante la misiunea …….
I. Situaţia şi variantele de acţiune ale adversarului
II. Forţele participante la desfăşurarea acţiunilor militare:
1. misiunile forţelor care cooperează pentru îndeplinirea misiunii;
2. dispozitivul de acţiune pentru îndeplinirea misiunii;
3. raioanele în care acţionează forţe, limitele şi locurile punctelor de comandă;
4. variantele de acţiune ale forţelor, metodele şi procedeele de acţiune.
III. Succesiunea acţiunilor - se prezintă sub formă de grafic, indicându-se obiectivul, ora, semnalul, modul de recunoaştere şi informare reciprocă.
IV. Manevra de forţe şi mijloace: dispozitive, formaţii, itinerare, aliniamente, raioane, puncte de întâlnire şi de raliere, timpul
V. Schema desfăşurării acţiunilor comune în aceeaşi zonă: conducerea, dirijarea, indicarea obiectivelor şi orei acţiunii/atacului, sprijinul reciproc, semnale, măsuri de protecţie a forţei
VI. Sistemul unic de codificare al hărţilor, documentelor şi tabelelor de semnale
VII. Organizarea comenduirii şi îndrumării traficului
VIII. Asigurarea logistică
COMANDANTUL/ŞEFUL U.M. ............
.......................................................
(gradul)
............................................................
(numele, prenumele şi semnătura)
- Model -
ROMÂNIA
MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE
......................................................
SECRET DE SERVICIU/..... ani
(după completare)
Exemplarul nr. ......
Nr. …..
Din ……
Bucureşti
ORDIN DE ACŢIUNE ...................... - NUME DE COD
- tipul şi numărul -
Referinţe: ...................
Timpul astronomic: .................
I. SITUAŢIA
1. Forţele inamice
2. Forţele proprii
II. MISIUNEA
III. EXECUŢIA
Scopul execuţiei:
1. Concepţia acţiunilor:
a) manevra;
b) executarea focului;
c) informaţii, recunoaşteri.
2. Misiunile forţelor participante
3. Instrucţiuni de coordonare/sincronizare:
a) nevoi critice de informare;
b) măsuri/activităţi de control;
c) măsuri de reducere a riscului;
d) reguli de angajare.
IV. LOGISTICA
1. Gradul de suport logistic:
a) nivelul stocurilor;
b) operativitatea tehnicii;
c) executarea transporturilor.
2. Cartiruirea trupelor
3. Evacuarea medicală şi spitalizarea
4. Probleme de personal
5. Cooperarea civili - militari
6. Diverse
V. COMANDA ŞI CONTROLUL
1. Comanda, controlul şi comunicaţiile
2. Instrucţiuni de identificare şi recunoaştere
3. Semne şi semnale
4. Modul de realizare a legăturilor
LUAT LA CUNOŞTINŢĂ
.............................
(gradul)
...............................
(numele, prenumele şi semnătura)
ANEXE:
DISTRIBUIT LA:
COMANDANTUL/ŞEFUL U.M. ...........
...........................................
(gradul)
.......................................
(numele, prenumele şi semnătura)
- Model -
ROMÂNIA
MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE
......................................................
(eşalonul care execută controlul)
NESECRET/..... ani
Exemplarul nr. ......
Nr. ............
din …...
Bucureşti
APROB.
COMANDANTUL/ŞEFUL U.M. ......
.............................................
(gradul)
........................................
(numele, prenumele şi semnătura)
PLAN DE CONTROL
al ................................ (denumirea structurii)
1. Baza legală:
2. Structura care controlează:
3. Perioada:
4. Structura controlată:
4.1. indicativ:
4.2. data ultimului control:
5. Componenţa echipei de control:
5.1. şeful echipei:
5.2. membri:
6. Scopul controlului:
7. Obiectivele controlului:
7.1. ...........
7.2. ..........
ŞEFUL ECHIPEI DE CONTROL
...............................
(GRADUL)
....................................
(NUMELE, PRENUMELE ŞI SEMNĂTURA)
- MODEL -
PLANUL
însoţirii coloanelor oficiale/coloanelor de autovehicule militare
A. Situaţia din zona de acţiune
B. Misiunea
C. Execuţia
D. Modul de realizare a activităţilor de control şi îndrumare a traficului
E. Itinerarele de bază şi de rezervă pentru deplasarea forţelor şi mijloacelor
F. Dispozitivul pentru deplasarea forţelor şi mijloacelor
G. Dispunerea posturilor şi a punctelor de control pentru îndrumarea traficului
H. Modul de amplasare a semnelor şi indicatoarelor de circulaţie temporare
I. Locurile de dispunere a structurilor de poliţie militară
J. Cooperarea cu alte structuri cu responsabilităţi în domeniu
K. Asigurarea acţiunilor şi protecţia forţei
L. Logistica
M. Asigurarea semnelor şi indicatoarelor de circulaţie temporare
N. Cooperarea civili - militari
O. Comanda şi controlul
P. Modul de realizare a legăturilor
Q. Instrucţiuni de identificare şi recunoaştere
R. Diverse
COMANDANTUL/ŞEFUL U.M. ..........
................................
(gradul)
..................................
(numele, prenumele şi semnătura)
2. Rapoarte de informare
A. Raportul de control
B. Raportul activităţilor
C. Raportul accidentului de circulaţie
- Model -
ROMÂNIA
MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE
......................................................
(eşalonul care a executat controlul)
NESECRET/..... ani
Exemplarul nr. ......
Nr. .............
din …...
Bucureşti
RAPORT DE CONTROL
al ................ (denumirea structurii care controlează)
la ...................... (denumirea structurii controlate)
1. Baza legală:
2. Structura care controlează:
3. Perioada:
4. Structura controlată şi data ultimului control:
5. Componenţa echipei de control:
5.1. şeful echipei:
5.2. membri:
6. Scopul controlului:
7. Obiectivele controlului:
7.1. ..............................
7.2. ..............................
8. Calificativ general:
9. Calificative acordate pe domenii:
10. Deficienţe, măsuri şi termene de remediere:
11. Starea deficienţelor identificate pe timpul controlului anterior:
12. Concluziile şefului echipei de control:
ŞEFUL ECHIPEI DE CONTROL
................................
(gradul)
.......................................
(numele, prenumele şi semnătura)
NOTĂ:
Raportul de control se întocmeşte după executarea activităţilor de control şi se înaintează comandantului/şefului unităţii militare care a ordonat controlul.
- Model -
ROMÂNIA
MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE
..................................
NESECRET/……. ani
Exemplarul nr. .............
Nr. …
din ……
Bucureşti
RAPORTUL ACTIVITĂŢILOR
la ................................... (denumirea structurii)
1. Persoana căreia îi este adresat raportul:
2. Persoana care raportează:
3. Data la care se referă raportul:
4. Principalele activităţi la care au participat elemente ale poliţiei militare:
4.1. .......
4.2. .........
4.3. .........
5. Constatări:
6. Deficienţe:
7. Măsuri:
8. Termene de remediere:
9. Alte date:
.....................
(gradul)
..........................................................
(numele, prenumele şi semnătura)
NOTĂ:
Raportul activităţilor se întocmeşte după executarea unei activităţi ordonate şi se înaintează comandantului/şefului unităţii militare care a ordonat activitatea.
- Model -
ROMÂNIA
MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE
.............................................................
NESECRET/........ ani
Exemplarul nr. ...........
Nr. …
din …
Bucureşti
RAPORTUL ACCIDENTULUI DE CIRCULAŢIE
la .................................... (denumirea structurii)
1. Prezentarea accidentului de circulaţie
1.1. Tipul/marca vehiculelor implicate şi numerele de înmatriculare ale acestora:
1.2. Gradul, numele persoanelor implicate:
1.3. Locul producerii accidentului:
1.4. Data şi ora producerii accidentului:
1.5. Urmările accidentului:
1.6. Alte detalii:
2. Constatări - concluzii preliminare:
2.1. Măsuri dispuse:
2.2. Data şi ora raportării accidentului la eşalonul superior:
2.3. Denumirea organelor abilitate care cercetează accidentul:
2.4. Termenele de finalizare a cercetărilor de către organele abilitate:
2.5. Alte detalii:
.........................
(gradul)
..........................
(numele, prenumele şi semnătura)
NOTĂ:
Raportul accidentului de circulaţie se întocmeşte de către militarul din structura de poliţie militară după executarea cercetării accidentului de circulaţie şi se înaintează comandantului/şefului unităţii militare care a ordonat activitatea.
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
