Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
──────────
Aprobat prin Ordinul nr. 16 din 9 ianuarie 2018 publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 19 ianuarie 2018.
──────────
CAP. I
DISPOZIŢII GENERALE
ART. 1
(1) Spitalul N.N. Săveanu Vidra denumit în continuare spital, este unitatea sanitară de utilitate publică, cu personalitate juridică, cu rol în asigurarea de servicii medicale, funcţionând conform prevederilor legale în vigoare privind reforma în domeniul sănătăţii şi participând la asigurarea stării de sănătate a populaţiei.
(2) Sediul unităţii este în Comuna Vidra, judeţul Vrancea.
(3) Spitalul funcţionează potrivit prevederilor Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a altor prevederi legale aplicabile în vigoare.
ART. 2
Spitalul asigură asistenţă medicală de specialitate (spitalicească şi ambulatorie) pentru populaţia comunelor din zona arondată după cum urmează: Vidra, Bârseşti, Năruja, Nereju, Nistoreşti, Negrileşti, Paltin, Păuleşti, Tulnici, Spulber, Valea Sării, Vizantea Livezi şi Vrâncioaia.
ART. 3
(1) Spitalul se află în subordinea Ministerul Sănătăţii conform dispoziţiilor legale în vigoare în domeniul sanitar.
(2) Îndrumarea, coordonarea şi monitorizarea activităţii desfăşurate de spital se exercită de Ministerul Sănătăţii ca autoritate centrală în domeniul asistenţei de sănătate publică.
(3) Activităţile organizatorice şi funcţionale cu caracter medico-sanitar din spital sunt reglementate şi supuse controlului Ministerului Sănătăţii, autoritate centrală în domeniul asistenţei de sănătate publică.
(4) Activitatea profesională, precum şi respectarea manoperelor şi a procedurilor medicale sunt supuse reglementărilor în vigoare.
ART. 4
Spitalul acordă servicii medicale preventive, curative şi de îngrijire în caz de graviditate şi maternitate, precum şi a nou-născutului.
ART. 5
Spitalul deţine autorizaţie sanitară de funcţionare emisă de Direcţia de Sănătate Publică a Judeţului Vrancea şi certificat de acreditare emis de Autoritatea Naţională de Management al Calităţii în Sănătate, conform legii.
ART. 6
(1) Spitalul asigură condiţii de cazare, igienă, alimentaţie şi de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale, conform normelor aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii.
(2) Spitalul răspunde, potrivit legii, pentru calitatea actului medical, pentru respectarea condiţiilor de cazare, igienă, alimentaţie şi de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale, conform normelor aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii.
(3) Pentru prejudicii cauzate pacienţilor din culpă medicală, răspunderea este individuală.
ART. 7
(1) Spitalul are obligaţia de a acorda primul ajutor şi asistenţă medicală de urgenţă oricărei persoane care se prezintă la spital, dacă starea sănătăţii persoanei este critică.
(2) După stabilizarea funcţiilor vitale, spitalul va asigura, după caz, transportul obligatoriu medicalizat la o altă unitate medico-sanitară de profil.
ART. 8
Spitalul are obligaţia să desfăşoare activităţi de educaţie medicală continuă pentru personalul propriu.
ART. 9
Atribuţiile spitalului, activităţile şi sarcinile personalului sunt reglementate prin norme elaborate de Ministerul Sănătăţii şi supuse controlului acestuia.
ART. 10
Problemele de etică şi deontologie medicală sunt de competenţă, după caz, a Colegiului Medicilor din România, a Colegiului Farmaciştilor din România sau a Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România.
ART. 11
Relaţiile de muncă sunt reglementate de Codul Muncii aprobat prin Legea nr. 53/2003, republicată, precum şi de Contractul Colectiv de Muncă la nivel de grup de unităţi al Ministerului Sănătăţii şi unităţilor din subordine.
ART. 12
Regulamentul de Organizare şi Funcţionare, Regulamentul Intern al spitalului şi fişele posturilor personalului angajat sunt elaborate de către conducerea spitalului.
CAP. II
OBIECTUL DE ACTIVITATE
ART. 13
Conducerea unităţii sanitare acţionează cu diligenţa pe care un bun proprietar o depune în administrarea bunurilor sale şi răspunde de integritatea acestora, precum şi de întocmirea şi prezentarea la termenele stabilite a situaţiei patrimoniului în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
ART. 14
Terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea spitalul sunt parte integrantă a domeniului public al Comunei Vidra. Componentele bazei materiale achiziţionate cu finanţare de la bugetul de stat sunt proprietatea unităţii şi sunt administrate de spital.
ART. 15
Schimbarea destinaţiei sau înstrăinarea bazei materiale a spitalului se poate face în condiţiile legii şi numai cu aprobarea Ministerului Sănătăţii. Actele de înstrăinare sau de schimbare a destinaţiei bazei materiale a spitalului, fără aprobarea Ministerului Sănătăţii, sunt nule. Nulitatea se constată de instanţa de judecată, la solicitarea Ministerului Sănătăţii.
ART. 16
Dispoziţii generale: pacienţii au dreptul la îngrijiri medicale de cea mai înaltă calitate de care spitalul dispune, în conformitate cu resursele umane, financiare şi materiale. Pacientul are dreptul de a fi respectat ca persoană umană, fără nici o discriminare.
ART. 17
Având în vedere administrarea unităţilor sanitare publice, spitalul are următoarele atribuţii:
a. acordă servicii medicale de specialitate tuturor asiguraţilor, indiferent de casa de asigurări de sănătate la care s-a virat contribuţia pentru aceştia, în mod nediscriminatoriu şi cu respectarea dreptului la liberă alegere a furnizorului de servicii medicale în situaţia trimiterii pentru consultaţii interdisciplinare.
b. raportează datele solicitate de instituţiile abilitate privind furnizarea serviciilor medicale şi starea de sănătate a persoanelor consultate sau tratate.
c. încheie contract cu casa de asigurări de sănătate judeţeană.
d. raportează indicatorii prevăzuţi în normele privind execuţia, raportarea şi controlul programelor naţionale de sănătate şi utilizează eficient sumele cu această destinaţie.
e. transmite instituţiilor abilitate datele necesare în vederea validării şi decontării serviciilor spitaliceşti.
f. asigură utilizarea formularelor cu regim special unice pe ţară, conform prevederilor legale în vigoare referitoare la sistemul de asigurări sociale de sănătate.
g. completează corect şi la zi formularele utilizate în sistemul asigurărilor sociale de sănătate.
h. respectă dreptul la libera alegere de către asigurat a medicului şi a furnizorului.
i. încheie acorduri de colaborare cu spitalele din judeţ sau din alte judeţe pentru pacienţii critici, în vederea respectării protocoalelor de transfer interclinic ale pacientului critic.
j. asigură permanenţa serviciilor medicale furnizate asiguraţilor internaţi.
k. stabileşte programul de lucru şi îl afişează la loc vizibil.
l. stabileşte sarcinile şi obligaţiile de serviciu pentru personalul angajat.
m. asigură condiţiile necesare pentru aplicarea măsurilor de protecţie a muncii, de protecţie civilă şi pază contra incendiilor, conform normelor în vigoare.
n. asigură gestionarea datelor şi informaţiilor medicale prin utilizarea unui program informatic securizat de management spitalicesc.
o. asigură semnalizarea corespunzătoare în zonă şi în interior semnalizarea circuitelor funcţionale, în special a celor utilizate de pacientul internat.
p. îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de alte acte normative în vigoare.
r. este în permanenţă pregătit pentru asigurarea asistenţei medicale în caz de război, dezastre, atacuri teroriste, conflicte sociale şi alte situaţii de criză.
s. încurajează aparţinătorii pacienţilor cu probleme psihiatrice să se implice în îngrijirea acestora, în special în cazul în care pacienţii sunt copii (0-16 ani).
t. asigură libertatea de deplasare a pacientului în cadrul unităţii, cu excepţia perioadelor de vizită medicală.
ART. 18
Dreptul pacientului cu privire la informaţia medicală:
a. Pacientul are dreptul de a fi informat cu privire la serviciile medicale disponibile, precum şi la modul de a le utiliza.
b. Pacientul are dreptul de a fi informat asupra identităţii şi statutului profesional al furnizorilor de servicii de sănătate.
c. Pacientul internat are dreptul de a fi informat asupra regulilor şi obiceiurilor pe care trebuie să le respecte pe durata spitalizării.
d. Pacientul are dreptul de a fi informat asupra stării sale de sănătate, a intervenţiilor medicale propuse, a riscurilor potenţiale ale fiecărei proceduri, a alternativelor existente la procedurile propuse, inclusiv asupra neefectuării tratamentului şi nerespectării recomandărilor medicale, precum şi cu privire la date despre diagnostic şi prognostic.
e. Pacientul are dreptul de a decide dacă mai doreşte să fie informat în cazul în care informaţiile prezentate de către medic i-ar cauza suferinţă.
f. Informaţiile se aduc la cunoştinţă pacientului într-un limbaj respectuos, clar, cu minimalizarea terminologiei de specialitate; în cazul în care pacientul nu cunoaşte limba română, informaţiile i se aduc la cunoştinţă în limba maternă ori în limba pe care o cunoaşte sau, după caz, se va caută o altă formă de comunicare.
g. Pacientul are dreptul de a cere în mod expres să nu fie informat şi de a alege o altă persoană care să fie informată în locul său.
h. Rudele şi prietenii pacientului pot fi informaţi despre evoluţia investigaţiilor, diagnostic şi tratament, cu acordul pacientului.
i. Pacientul are dreptul de a cere şi de a obţine o altă opinie medicală.
j. Pacientul are dreptul să solicite şi să primească, la externare, un rezumat scris al investigaţiilor, diagnosticului, tratamentului şi îngrijirilor acordate pe perioada spitalizării.
ART. 19
Consimţământul pacientului cu privire la intervenţia medicală:
a. Pacientul are dreptul să refuze sau să oprească o intervenţie medicală asumându-şi, în scris, răspunderea pentru decizia sa; consecinţele refuzului sau ale opririi actelor medicale vor fi explicate pacientului.
b. Când pacientul nu îşi poate exprima voinţa, dar este necesară o intervenţie medicală de urgenţă, personalul medical are dreptul să deducă acordul pacientului dintr-o exprimare anterioară a voinţei acestuia.
c. În cazul în care pacientul necesită o intervenţie medicală de urgenţă, consimţământul reprezentantului legal nu mai este necesar.
d. În cazul în care se cere consimţământul reprezentantului legal, pacientul trebuie să fie implicat în procesul de luare a deciziei atât cât permite capacitatea lui de înţelegere.
e. În cazul în care furnizorii de servicii medicale consideră că intervenţia este în interesul pacientului, iar reprezentantul legal refuză să îşi dea consimţământul, decizia este declinată unei comisii de arbitraj de specialitate; comisia de arbitraj este constituită din trei medici pentru pacienţii internaţi în spital şi de doi medici pentru pacienţii din ambulator.
f. Consimţământul pacientului este obligatoriu pentru recoltarea, păstrarea, folosirea tuturor produselor biologice prelevate din corpul său, în vederea stabilirii diagnosticului sau a tratamentului cu care acesta este de acord.
g. Consimţământul pacientului este obligatoriu în cazul participării sale în învăţământul medical şi la cercetarea ştiinţifică. Nu pot fi folosite pentru cercetare ştiinţifică persoanele care nu sunt capabile să îşi exprime voinţă, cu excepţia obţinerii consimţământului de la reprezentantul legal şi dacă cercetarea este făcută şi în interesul pacientului.
h. Pacientul nu poate fi fotografiat sau filmat în spital fără consimţământul său, cu excepţia cazurilor în care imaginile sunt necesare diagnosticului sau tratamentului şi evitării suspectării unei culpe medicale.
ART. 20
Dreptul la confidenţialitatea informaţiilor şi viaţa privată a pacientului:
a. Toate informaţiile privind starea pacientului, rezultatele investigaţiilor, diagnosticul, prognosticul, tratamentul, datele personale sunt confidenţiale chiar şi după decesul acestuia.
b. Informaţiile cu caracter confidenţial pot fi furnizate numai în cazul în care pacientul îşi dă consimţământul explicit sau dacă o lege o cere în mod expres.
c. În cazul în care informaţiile sunt necesare altor furnizori de servicii medicale acreditaţi, implicaţi în tratamentul pacientului, acordarea consimţământului nu mai este obligatorie. Pacientul are acces la datele medicale personale.
d. Orice amestec în viaţa privată, familială a pacientului este interzis, cu excepţia cazurilor în care această imixtiune influenţează pozitiv diagnosticul, tratamentul ori îngrijirile acordate şi numai cu consimţământul pacientului.
e. Sunt considerate excepţii cazurile în care pacientul reprezintă pericol pentru sine sau pentru sănătatea publică.
f. Nerespectarea de către personalul medico-sanitar a confidenţialităţii datelor despre pacient şi a confidenţialităţii actului medical, precum şi a celorlalte drepturi ale pacientului prevăzute în Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003, cu modificările şi completările ulterioare, atrage, după caz, răspunderea disciplinară, contravenţională sau penală, conform prevederilor legale.
ART. 21
Drepturile pacientului cu privire la tratament şi îngrijiri medicale:
a. În cazul în care furnizorii sunt obligaţi să recurgă la selectarea pacienţilor pentru anumite tipuri de tratament care sunt disponibile în număr limitat, selectarea se face numai pe baza criteriilor medicale.
b. Intervenţiile medicale asupra pacientului se pot efectua numai dacă există condiţii de dotare necesare şi personal acreditat; pacientul are dreptul la îngrijiri terminale pentru a putea muri în demnitate.
c. Pacientul poate beneficia de sprijinul familiei, al prietenilor, de suport spiritual, material şi de sfaturi pe tot parcursul îngrijirilor medicale; la solicitarea pacientului, în măsura posibilităţilor, mediul de îngrijire şi tratament va fi creat cât mai aproape de cel familial.
d. Pacientul internat are dreptul şi la servicii medicale acordate de către un medic acreditat din afara spitalului; personalul medical şi nemedical din spital nu are dreptul să supună pacientul nici unei forme de presiune pentru a-l determina pe acesta să îl recompenseze altfel decât prevăd reglementările de plată legale din cadrul unităţii.
e. Pacientul poate oferi angajaţilor sau unităţii plăţi suplimentare sau donaţii, cu respectarea legii. Pacientul are dreptul la îngrijiri medicale continue până la ameliorarea stării sale de sănătate sau până la vindecare.
f. Continuitatea îngrijirilor se asigură prin colaborarea şi parteneriatul dintre diferitele unităţi medicale publice şi nepublice, spitaliceşti şi ambulatorii, de specialitate sau de medicină generală, oferite de medici, cadre medii sau de alt personal calificat. După externare pacienţii au dreptul la servicii comunitare disponibile.
g. Pacientul are dreptul să beneficieze de asistenţă medicală de urgenţă în program continuu.
h. Informaţiile privind sănătatea persoanelor se păstrează la direcţiile de sănătate publică judeţene şi la Institutul Naţional de Sănătate Publică Bucureşti, şi pot fi folosite în scopul întocmirii rapoartelor statistice nenominalizate, în vederea evaluării stării de sănătate a populaţiei. Folosirea în alte scopuri a informaţiilor înregistrate se poate admite numai dacă este îndeplinită una dintre următoarele condiţii:
1) există o dispoziţie legală în acest sens;
2) acordul persoanei în cauză;
3) datele sunt necesare pentru prevenirea îmbolnăvirii unei persoane sau a comunităţii, după caz;
4) stabilirea vinovăţiei în cadrul unei infracţiuni prevăzute de lege.
i. Păstrarea confidenţialităţii informaţiilor referitoare la persoane este obligatorie pentru toţi salariaţii care au acces la acestea, prin activitatea pe care o desfăşoară, în mod direct sau indirect.
j. Pacienţii au dreptul să primească vizitatori, dacă starea sănătăţii le permite, în holurile pentru vizitatori însă nu în saloane, iar în situaţia în care condiţiile meteorologice permit să primească vizitatori în curtea spitalului, respectându-se programul de vizită.
k. Sunt interzise vizitele în compartimentul obstetrică, compartimentul neonatologie, compartimentul supraveghere postanestezică şi blocul operator.
l. Prezentul capitol se completează cu prevederile privitoare la drepturile şi obligaţiile bolnavilor existente în legislaţia în vigoare.
ART. 22
Însoţitorii copiilor bolnavi în vârstă de până la 3 ani, precum şi însoţitorii persoanelor cu handicap de gradul I beneficiază de plata serviciilor hoteliere (cazare şi masă) din partea casei de asigurări de sănătate, în condiţiile stabilite prin norme.
ART. 23
(1) Asiguraţii suportă contravaloarea serviciilor medicale efectuate la cerere.
(2) Pacienţii, aparţinătorii şi vizitatorii au acces neîngrădit la registru de sugestii, reclamaţii şi sesizări, fiind la dispoziţie pe holul fiecărui compartiment.
(3) Aparţinătorii au posibilitatea să se implice în îngrijirea bolnavului, procedura care este încurajată de personalul medical al spitalului.
(4) Tarifele serviciilor prevăzute mai sus se stabilesc de spital în condiţiile legii.
CAP. III
CONDUCEREA UNITĂŢII
ART. 24
Conducerea spitalului este asigurată conform Legii nr. 95/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de:
a. Consiliul de administraţie;
b. Managerul spitalului;
c. Comitetul director.
ART. 25
(1) Membrii consiliului de administraţie sunt:
a. 3 reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii sau ai Direcţiei de Sănătate Publică a Judeţului Vrancea;
b. un reprezentant numit de consiliul judeţean ori consiliul local;
c. un reprezentant al structurii teritoriale a Colegiului Medicilor din România, cu statut de invitat;
d. un reprezentant al structurii teritoriale a Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, cu statut de invitat;
e. reprezentantul nominalizat de sindicatul legal constituit în spital, afiliat federaţiilor sindicale semnatare ale contractului colectiv de muncă la nivel de ramură sanitară, care participă ca invitat permanent la şedinţele consiliului de administraţie.
(2) Membrii Consiliului de administraţie ai spitalului se numesc prin act administrativ de către Ministerul Sănătăţii. Managerul participă la şedinţele Consiliului de administraţie fără drept de vot.
(3) Consiliul de administraţie se întruneşte lunar sau ori de câte ori este nevoie, la solicitarea majorităţii membrilor săi, a preşedintelui de şedinţă sau a managerului, şi ia decizii cu majoritatea simplă a membrilor prezenţi.
(4) Şedinţele Consiliului de administraţie sunt conduse de un preşedinte de şedinţă, ales cu majoritate simplă din numărul total al membrilor pentru o perioadă de 6 (şase) luni.
(5) Atribuţiile principale ale Consiliului de administraţie sunt următoarele:
a. avizează bugetul de venituri şi cheltuieli al spitalului, precum şi situaţiile financiare trimestriale şi anuale;
b. organizează concurs pentru ocuparea funcţiei de manager în baza regulamentului aprobat prin ordin al ministrului sănătăţii;
c. aprobă măsurile pentru dezvoltarea activităţii spitalului în concordanţă cu nevoile de servicii medicale ale populaţiei;
d. avizează programul anual al achiziţiilor publice întocmit în condiţiile legii;
e. analizează modul de îndeplinire a obligaţiilor de către membrii comitetului director şi activitatea managerului şi dispune măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii;
f. propune revocarea din funcţie a managerului şi a celorlalţi membri ai Comitetului director în cazul în care constată existenţa situaţiilor de incompatibilitate, conform prevederilor legale în vigoare.
ART. 26
(1) Atribuţiile managerului sunt stabilite în contractul de management al spitalului public aprobat prin ordin al ministrului sănătăţii.
a. Managerul spitalului încheie un contract de management cu Ministerul Sănătăţii pe o perioada de maximum 3 ani.
b. Contractul de management poate înceta înainte de termen în urma evaluării anuale sau ori de câte ori este nevoie. Evaluarea este efectuată pe baza criteriilor de performanţă generale stabilite prin ordin al ministrului sănătăţii.
c. Atribuţiile managerului sunt prevăzute în contractul de management, conform ordinului ministrului sănătăţii. Tot în contractul de management sunt prevăzuţi şi indicatorii de performanţă a activităţii spitalului. Nivelul indicatorilor de performanţă a activităţii spitalului se stabileşte anual de Ministerul Sănătăţii.
d. Contractul individual de muncă al managerului se suspendă de drept pe perioada exercitării mandatului.
(2) Contractul de management şi, respectiv, contractul de administrare încetează în următoarele situaţii:
a. la expirarea perioadei pentru care au fost încheiate;
b. la revocarea din funcţie a managerului, în cazul nerealizării indicatorilor de performanţă ai managementului spitalului public, prevăzuţi în ordinul ministrului sănătăţii, timp de minimum un an, din motive imputabile acestuia, şi/sau în situaţia existenţei unei culpe grave ca urmare a neîndeplinirii obligaţiilor managerului;
c. la revocarea din funcţie a persoanelor care ocupă funcţii specifice Comitetului director în cazul nerealizării indicatorilor specifici de performanţă prevăzuţi în contractul de administrare, timp de minimum un an, din motive imputabile acestora, şi/sau în situaţia existenţei unei culpe grave ca urmare a neîndeplinirii obligaţiilor acestora;
d. prin acordul de voinţă al părţilor semnatare;
e. la apariţia unei situaţii de incompatibilitate sau conflict de interese prevăzute de lege;
f. în cazul nerespectării termenului de înlăturare a motivelor de incompatibilitate ori de conflict de interese;
g. la decesul sau punerea sub interdicţie judecătorească a managerului;
h. în cazul insolvenţei, falimentului persoanei juridice, manager al spitalului;
i. la împlinirea vârstei de pensionare prevăzute de lege;
j. în cazul în care se constată abateri de la legislaţia în vigoare care pot constitui un risc iminent pentru sănătatea pacienţilor sau a salariaţilor;
k. în cazul neacceptării de către oricare dintre membrii Comitetului director a oricărei forme de control efectuate de instituţiile abilitate în condiţiile legii;
l. în cazul refuzului colaborării cu organele de control desemnate de instituţiile abilitate în condiţiile legii;
m. în cazul în care se constată abateri de la legislaţia în vigoare constatate de organele de control şi instituţiile abilitate în condiţiile legii;
n. nerespectarea măsurilor dispuse de ministrul sănătăţii în domeniul politicii de personal şi al structurii organizatorice sau, după caz, a măsurilor dispuse de ministrul de resort/conducătorul instituţiei pentru spitalele din subordinea ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie;
o. dacă se constată că managerul nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute de dispoziţiile legale în vigoare pentru exercitarea funcţiei de manager;
p. în cazul existenţei a 3 luni consecutive de plăţi restante, a căror vechime este mai mare decât termenul scadent de plată, respectiv a arieratelor, conform prevederilor contractuale sau legale în vigoare.
ART. 27
(1) Comitetul director are următoarea componenţă:
a. managerul;
b. directorul medical;
c. directorul financiar-contabil
(2) Funcţiile specifice Comitetului director se ocupă prin concurs, organizat de manager.
(3) Principalele atribuţii ale Comitetului director sunt:
a. elaborează planul de dezvoltare al spitalului pe perioada mandatului, în baza propunerilor scrise ale Consiliului medical;
b. elaborează, pe baza propunerilor Consiliului medical, planul anual de furnizare de servicii medicale al spitalului;
c. propune managerului, în vederea aprobării: numărul de personal, pe categorii şi locuri de muncă, în funcţie de reglementările în vigoare; organizarea concursurilor pentru posturile vacante, în urma consultării cu sindicatele, conform legii;
d. elaborează regulamentul de organizare şi funcţionare, regulamentul intern şi organigrama spitalului, în urma consultării cu sindicatele, conform legii;
e. propune spre aprobare managerului şi urmăreşte implementarea de măsuri organizatorice privind îmbunătăţirea calităţii actului medical, a condiţiilor de cazare, igienă şi alimentaţie, precum şi de măsuri de prevenire a infecţiilor nosocomiale, conform normelor aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii;
f. elaborează proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli al spitalului, pe baza centralizării de către Compartimentul economico-financiar a propunerilor fundamentate ale conducătorilor secţiilor şi compartimentelor din structura spitalului, pe care îl supune aprobării managerului;
g. urmăreşte realizarea indicatorilor privind execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli pe secţii şi compartimente, asigurând sprijin şefilor de secţii şi compartimente pentru încadrarea în bugetul alocat;
h. analizează propunerea Consiliului medical privind utilizarea fondului de dezvoltare, pe care îl supune spre aprobare managerului;
i. asigură monitorizarea şi raportarea indicatorilor specifici activităţii medicale, financiari, economici, precum şi a altor date privind activitatea de supraveghere, prevenire şi control, pe care le prezintă managerului, conform metodologiei stabilite;
j. analizează, la propunerea Consiliului medical, măsurile pentru dezvoltarea şi îmbunătăţirea activităţii spitalului, în concordanţă cu nevoile de servicii medicale ale populaţiei, dezvoltarea tehnologiilor medicale, ghidurilor şi protocoalelor de practică medicală;
k. elaborează planul de acţiune pentru situaţii speciale şi asistenţa medicală în caz de război, dezastre, atacuri teroriste, conflicte sociale şi alte situaţii de criză;
l. la propunerea Consiliului medical, întocmeşte, fundamentează şi prezintă spre aprobare managerului planul anual de achiziţii publice, lista investiţiilor şi a lucrărilor de reparaţii curente şi capitale care urinează să se realizeze într-un exerciţiu financiar, în condiţiile legii, şi răspunde de realizarea acestora;
m. analizează, trimestrial sau ori de câte ori este nevoie, modul de îndeplinire a obligaţiilor asumate prin contracte şi propune managerului măsuri de îmbunătăţire a activităţii spitalului;
n. întocmeşte informări lunare, trimestriale şi anuale cu privire la execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli, pe care le analizează cu Consiliul medical şi le prezintă direcţiei de sănătate publică judeţene, precum şi Ministerului Sănătăţii, la solicitarea acestora;
o. negociază, prin manager, directorul medical şi directorul financiar-contabil, contractele de furnizare de servicii medicale cu casele de asigurări de sănătate;
p. se întruneşte lunar sau ori de câte ori este nevoie, la solicitarea majorităţii membrilor săi ori a managerului spitalului, şi ia decizii în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul membrilor săi, cu majoritatea absolută a membrilor prezenţi;
q. face propuneri privind structura organizatorică, reorganizarea, restructurarea, schimbarea sediului şi a denumirii spitalului;
r. negociază cu şeful de secţie/laborator/serviciu şi propune spre aprobare managerului indicatorii specifici de performanţă a managementului secţiei/laboratorului/serviciului, care vor fi prevăzuţi ca anexă la contractul de administrare al secţiei/laboratorului/serviciului;
s. răspunde în faţa managerului pentru îndeplinirea atribuţiilor care îi revin;
ş. analizează activitatea membrilor săi pe baza rapoartelor de evaluare şi elaborează raportul anual de activitate al spitalului.
(4) Directorul medical şi directorul financiar-contabil au atribuţii generale şi specifice conform legislaţiei în vigoare.
(5) Personalul de specialitate medico-sanitar care ocupă funcţii de conducere specifice Comitetului director şi are contractul individual de muncă suspendat poate desfăşura activitate medicală în cadrul unităţii respective. Activitatea medicală se desfăşoară în cadrul funcţiei de conducere ocupate, iar programul de lucru se stabileşte de comun acord cu managerul spitalului.
(6) Membrii Comitetului director care au ocupat postul prin concurs organizat de managerul spitalului vor încheia cu managerul spitalului un contract de administrare pe o perioadă de maximum 3 ani, în cuprinsul căruia sunt prevăzuţi indicatorii de performanţă asumaţi. Contractul de administrare poate fi prelungit la încetarea mandatului pe o perioadă de 3 luni, de maximum două ori, perioadă în care se organizează concursul de ocupare a funcţiei. Contractul de administrare poate înceta înainte de termen în cazul neîndeplinirii obligaţiilor prevăzute în acesta. Contractul individual de muncă sau al persoanelor angajate în unităţile sanitare publice care ocupă funcţii de conducere specifice Comitetului director se suspendă de drept pe perioada exercitării mandatului.
(7) Membrii Comitetului director au obligaţia de a depune o declaraţie de interese şi o declaraţie referitoare la incompatibilităţi, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
ART. 28
Conducerea spitalului asigură prin structurile de specialitate implementarea cu celeritate a recomandărilor şi măsurilor dispuse de organele de control şi audit abilitate conform legii: Curtea de Conturi, Corpul de Control şi Serviciul audit public din cadrul Ministerului Sănătăţii şi alte instituţii cu atribuţii de control, etc.
CAP. IV
STRUCTURA ORGANIZATORICĂ
ART. 29
(1) Structura organizatorică a Spitalului N.N. Săveanu Vidra este aprobată prin ordin al ministrului Sănătăţii.
(2) Structura organizatorica a spitalului se va modifica ori de câte ori va fi necesar pentru a asigura nevoile de funcţionare pentru îndeplinirea obiectivelor sale, la propunerea Comitetului Director.
ART. 30
(1) Compartimentele medicale sunt conduse de câte un medic coordonator, iar principalele activităţi medicale derulate în compartimentele cu paturi sunt următoarele:
a. examinarea clinică completă (inclusiv examen psihic) şi efectuarea investigaţiilor paraclinice minime în cel mai scurt timp; în timpul programului, pentru cazurile de urgenţă care se prezintă direct, examinarea va fi asigurată de medicul de specialitate;
b. asigurarea tratamentului medical complet (curativ, preventiv şi de recuperare) individualizat şi diferenţiat în raport cu starea bolnavului, cu forma şi stadiul evoluţiei bolii;
c. asigurarea medicamentelor necesare conform indicaţiei şi administrarea corectă a acestora, respectându-se termenul de valabilitate;
d. asigurarea alimentaţiei bolnavilor, adecvat, la sala de mese sau la patul bolnavului, dacă acesta rămâne în salon, fiind imobilizat;
e. asigurarea îngrijirii bolnavului pe toată durata spitalizării;
f. internarea bolnavilor pe baza biletelor de trimitere (de internare) emise de medicul de specialitate sau medicul de familie din teritoriu deservit de spital - cu excepţia celor care reprezintă urgenţe medicale; pacienţii trebuie să prezinte la internare buletinul/cartea de identitate şi dovada de asigurat; internările se fac în limita locurilor disponibile;
g. programarea pacienţilor care nu reprezintă urgenţe medicale;
h. repartizarea bolnavilor pe secţii şi pe saloane după următoarele criterii: sexul, natura şi gravitatea tulburării, de către medicul şef secţie/asistenta şefă în timpul programului şi de medicul de gardă pe perioada gărzii, în condiţiile aplicării regimului referitor la combaterea infecţiilor interioare, cu respectarea prevederilor legale în vigoare;
i. transferul bolnavului dintr-un compartiment în altul atunci când situaţia lui medicală o impune; transferul se face: cu aceeaşi foaie de observaţie clinică generală, dacă secţiile furnizează acelaşi tip de îngrijiri (acut-acut, cronic-cronic); cu o nouă foaie de observaţie clinică generală, pentru transfer între compartimente cu tip de îngrijiri diferit (acut-cronic);
j. desfăşurarea unei activităţi care să asigure bolnavilor internaţi un regim raţional de odihnă şi de servire a mesei, de igienă personală, de primire a vizitatorilor, de păstrare a legăturii acestora cu familia, organizarea timpului liber al bolnavilor, în special pentru cei cu internare prelungită;
k. asigurarea educaţiei sanitare a bolnavilor, a psihoterapiei de grup sau individuale;
l. asigurarea respectării drepturilor persoanelor cu tulburări psihice conform legislaţiei în vigoare, respectiv toate informaţiile privind starea pacientului, rezultatele investigaţiilor, diagnosticul, prognosticul, tratamentul, datele personale sunt confidenţiale chiar şi după decesul acestuia;
m. desfăşurarea în bune condiţii a activităţii de terapie ocupaţională, la recomandarea medicului curant;
n. asigurarea la nivelul fiecărui compartiment a medicamentelor şi materialelor sanitare din dotarea aparatului de urgenţă; medicamentele de la aparat se utilizează la indicaţiile medicului de gardă şi se consemnează în foaia de observaţie a bolnavului şi în condica de medicamente, în format electronic;
o. restricţionarea mişcării în cazul bolnavilor agitaţi, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, cu consemnarea acestei recomandări atât în foaia de observaţie, cât şi în caietul din compartiment cu evidenţa acestor situaţii (durata imobilizării, monitorizarea periodică a stării bolnavului);
p. asigurarea consultaţiei de medicină internă pentru pacienţii cu probleme somatice;
q. asigurarea serviciului de gardă permanent; medicul de gardă asigură asistenţa medicală atât pentru urgenţe, cât şi pentru bolnavii internaţi;
r. transportul bolnavilor la diferite servicii medicale, medico-legale, asigurat de unitate prin ambulanţele proprii; pacienţii sunt însoţiţi de către infirmier şi/sau asistenta de serviciu;
s. eliberarea la externare a tuturor documentelor prevăzute de legislaţia în vigoare (bilet de externare, scrisoare medicală, prescripţii medicale, concediu medical, etc.);
ş. efectuarea examenului anatomopatologic în cazul tuturor pacienţilor decedaţi în spital - serviciu asigurat prin contract cu o altă unitate sanitară care are în structură laborator anatomopatologic; excepţie fac pacienţii la care cauza morţii este clară şi managerul aprobă solicitarea scrisă a familiei de scutire de necropsie; pentru aceştia certificatul constatator al decesului este completat de medicii spitalului după 24 de ore de la declararea decesului;
t. efectuarea necropsiei medico-legale acolo unde se impune (pacienţi internaţi cu măsură de siguranţă conform Codului penal, decesele în primele 24 de ore de la internare, moarte violentă).
(2) Circuitul foii de observaţie de la internare până la externare:
a. pe perioada internării gestionarea foii de observaţie se efectuează în cadrul compartimentului, prin monitorizarea acesteia de către asistenta coordonatoare a compartimentului;
b. foaia de observaţie se află la îndemâna profesioniştilor în biroul asistentei coordonatoare;
c. pacientul este singura persoană în afara personalului medical care are dreptul la a citi foaia de observaţie proprie;
d. pacientul poate solicita medicului sau asistentei medicale informaţii din foaia de observaţie, informaţii despre analize şi rezultate, despre boală şi tratamente şi despre evoluţie;
e. medicul curant şi asistenta de salon sunt obligaţi să dea toate explicaţiile pacientului;
f. la solicitarea scrisă, pacientul poate primi o copie după foaia de observaţie, cu acordul managerului;
g. Copie după foaia de observaţie se mai poate elibera: familiei sau aparţinătorilor dacă au procura de la pacient sau dacă pacientul a decedat; organelor de control abilitate (poliţie, parchet, etc.); nu se eliberează copie după foaia de observaţie firmelor de asigurări;
h. La externarea pacientului, medicul va elabora Biletul de ieşire din spital, în care se va stabili perioadele în care pacientul se va prezenta la control, regimul alimentar, schema de tratament şi recuperare;
i. Biletul de ieşire din spital este însoţit de reţeta şi Scrisoare medicală, alături de decontul pacientului.
(3) Anunţarea aparţinătorilor sau reprezentantului legal despre survenirea decesului se face după două ore de la constatarea acestuia de către un reprezentant al spitalului, special desemnat, acesta poate fi medicul curant, medicul de gardă. Spitalul are emisă o decizie în acest sens, astfel:
a. Informează aparţinătorii cu posibilitatea acordării asistenţei psihologice şi confesionale pentru membrii familiei decedatului.
b. Pregăteşte un memoriu asupra cazului, copia foii de observaţie şi cererea familiei de efectuare/neefectuare a autopsiei;
c. Înaintează memoriu Comisiei de analiză a decesului;
d. Asigură identificarea decedatului prin aplicarea unei brăţări de identificare;
e. Consemnează epicriza decesului în foaia de observaţie.
ART. 31
(1) Cabinetele de consultaţii medicale de specialitate, au în principal următoarele atribuţii:
a. asigurarea asistenţei medicale de specialitate bolnavilor ambulatorii, asigură primul ajutor medical şi a asistenţei medicale de urgenţă în caz de boală sau accident, îndrumarea bolnavilor către spital, în cazurile când este necesară internarea;
b. programarea judicioasă a bolnavilor la cabinetele de specialitate, pentru evitarea aglomeraţiei şi a amânărilor, executarea măsurilor specifice de prevenire şi combatere a bolilor cronice şi degenerative, organizarea şi efectuarea examenelor de specialitate şi a investigaţiilor de laborator în cadrul examenului medical la angajare şi controlul medical periodic al unor categorii de salariaţi, stabilirea incapacităţii temporare de muncă pentru angajaţii domiciliaţi în raza teritoriului ambulatoriului integrat;
c. organizarea şi asigurarea tratamentelor medicale pentru adulţi şi copii la domiciliul bolnavilor;
d. organizarea depistării active, prevenirii şi combaterii tuberculozei, bolilor venerice, tulburărilor şi bolilor psihice, studierea morbidităţii din teritoriu, cu prioritate pentru afecţiunile cu pondere importantă: evidenţa acestor boli şi efectuarea de studii cu caracter epidemiologic;
e. întocmirea documentelor medicale pentru bolnavii din teritoriu potrivit dispoziţiilor în vigoare;
f. efectuarea investigaţiilor necesare expertizei capacităţii de muncă, colaborarea cu serviciile de expertiză şi recuperare medicală a capacităţii de muncă, în stabilirea capacităţii de muncă;
g. îndrumarea medicilor din cabinetele medicale individuale în acordarea asistenţei medicale a populaţiei, în profilul respectiv şi acordarea de consultaţii de specialitate prin deplasarea periodică a medicilor de specialitate din ambulatoriul integrat;
h. informarea permanentă a bolnavilor privind problemele medico-sanitare importante din teritoriu, precum şi asupra drepturilor şi îndatoririlor pe care le au pentru cunoaşterea şi păstrarea propriei sănătăţi;
i. efectuarea acţiunilor de educaţie sanitară a populaţiei,
j. păstrarea confidenţialităţii asupra tuturor informaţiilor decurse din serviciile medicale acordate asiguraţilor;
k. acordarea serviciilor medicale în mod nediscriminatoriu asiguraţilor;
l. respectarea dreptului de liberă alegere a furnizorului de servicii medicale în situaţiile de trimitere în consulturi interdisciplinare;
m. completarea prescripţiilor medicale conexe actului medical atunci când este cazul pentru afecţiuni acute, subacute, cronice (iniţiale);
n. stabilirea unui plan de pregătire profesională continuă a personalului medical;
o. asigurarea în permanenţă a sterilelor în termenii de valabilitate a sterilizării, conform normelor legale în vigoare;
(2) Toţi salariaţii ambulatoriului integrat sunt obligaţi să respecte normele igienico-sanitare. În ambulatoriul integrat al spitalului se elaborează formularele tipizate aprobate conform actelor normative în vigoare, periodicitatea şi termenele de elaborare fiind prevăzute în aceleaşi acte normative.
(3) Staţia centrală de sterilizarea instrumentarului medical, asigură sterilizarea instrumentarului şi a materialelor sanitare atât pentru spital cât şi pentru ambulatoriul integrat.
ART. 32
Programul de activitate stabilit şi aprobat din cadrul instituţiei privind transportul şi programul de curăţenie şi igienizare conform căruia se realizează circuitele orare ale spitalului se prezintă astfel:
a. între orele 6 şi 7.30 program curăţenie compartiment
b. între orele 7.30 şi 8 transport instrumentar nesteril
c. între orele 8 şi 8.15 transport alimente din blocul alimentar
d. între orele 8.15 şi 8.30 transport probe biologice la laborator
e. între orele 8.30 şi 9 transport casolete (material moale) sterile
f. între orele 9 şi 9.15 transport sticlărie sterile
g. între orele 9.15 şi 10 transport lenjerie murdară la spălătorie
h. între orele 10 şi 10.30 transport deşeuri
i. între orele 10.30 şi 11 transport instrumentar steril în compartimente
j. între orele 12 şi 12.30 transport alimente din blocul alimentar
k. între orele 12.30 şi 13 transport instrumentar steril maternitate
l. între orele 13.30 şi 14 transport lenjerie curată compartimente
m. între orele 14.45 şi 15 transport instrumentar steril sala de operaţie
n. între orele 15 şi 15.30 transport deşeuri
o. între orele 15.30 şi 16.30 curăţenie în compartimente
p. între orele 16.30 şi 17 igienizare spaţii verzi
q. între orele 17 şi 17.30 transport alimente din blocul alimentar
ART. 33
Farmacia cu circuit închis din cadrul spitalului, are următoarele atribuţii:
a. asigură şi gestionează întreaga medicaţie necesară bolnavilor internaţi în secţiile pe care le deserveşte, potrivit normelor în vigoare;
b. depozitează produsele farmaceutice conform normelor în vigoare, ţinându-se seama de natura proprietăţilor fizico-chimice;
c. asigură gestionarea deşeurilor farmaceutice;
d. asigură informarea permanentă a secţiilor pe care le deserveşte şi a compartimentului de achiziţii publice, contractare cu privire la stocuri pe clase de medicamente, în vederea asigurării continuităţii medicaţiei specifice;
e. asigură evidenţa informatizată a consumurilor de medicamente prescrise prin condicile de medicamente pe bolnav, pe medic şi pe secţii;
f. asigură eliberarea şi livrarea medicamentelor în regim de urgenţă;
g. asigură în condiţii optime gestiunea stocurilor de produse farmaceutice, materiale sanitare etc.;
h. răspunde pentru lipsuri sau plusuri constatate de comisia de inventariere constituită de managerul Spitalului, în condiţiile legii;
i. activitatea de monitorizare a temperaturii în oficină, receptură şi frigiderele care se găsesc în farmacie (acţiune care se desfăşoară la sosirea personalului mediu în farmacie şi este verificată de farmacistul responsabil cu această procedură);
j. verificarea curăţeniei pe care o face femeia de servici (angajată cu normă întreagă în farmacie), de către asistentul de farmacie responsabil cu această procedură;
k. se asigură aprovizionarea ritmică şi constantă cu medicamente, materiale sanitare şi dispozitive medicale în conformitate cu planul de aprovizionare aprobat de consiliul director al spitalului şi cu alocările bugetare lunare;
l. farmacia este responsabilă cu realizarea necesarului anual şi lunar de medicamente, materiale sanitare şi dispozitive medicale, ce trebuie trimis serviciului aprovizionare, care stabileşte planul anual de aprovizionare şi comenzile lunare pe baza acestuia;
m. se organizează, coordonează şi controlează prin autoinspecţie, la nivelul farmaciei procedura de depozitare a medicamentelor, materialelor sanitare şi a dispozitivelor medicale;
n. periodic şi ori de câte ori este nevoie se urmăresc stocurile în scopul optimizării aprovizionării;
o. organizează acolo unde este cazul, necesarul pe furnizori, care se trimite biroului achiziţii, pentru o mai bună aprovizionare;
p. se aplică, la nevoie, procedura de retragere a prudusului medicamentos, conform procedurii agreate;
q. prepararea medicamentelor în farmacie se realizează doar de către farmacist, sau dependent de tipul preparatului şi complexitatea activităţilor, de către altă persoană cu pregătire în domeniu (farmacist stagiar, student în farmacie, asistent de farmacie);
r. stabileşte procedura de eliberare a produselor către secţiile spitalului şi comunicarea ei către personalul de specialitate; în colaborare cu medicii prescriptori, stabileşte metoda de primire, de pregătire şi de eliberare a medicamentelor;
s. organizează modul de eliberare a medicamentelor şi acela de verificare a lor în funcţie de protocoalele terapeutice agreate la nivel de spital;
t. organizează stagiul de practică farmaceutică pentru studenţi, în colaborare cu facultăţile de farmacie arondate.
ART. 34
(1) Laboratorul de analize medicale este organizat în conformitate cu normele sanitare în vigoare privind funcţionarea laboratoarelor de analize medicale. Acesta are următoarele atribuţii:
a. furnizarea de servicii medicale paraclinice - analize medicale de laborator: biochimie, hematologie, serologie şi virusologie;
b. asigurarea recoltării probelor, cu excepţia celor de la pacienţii imobilizaţi la pat;
c. efectuarea de analize medicale în regim normal şi de urgenţă, la solicitarea secţiilor spitalului;
d. recepţionarea produselor sosite pentru examene de laborator şi înscrierea lor corectă;
e. asigurarea recipientelor necesare recoltării produselor biologice;
f. asigurarea gestionării deşeurilor periculoase provenite din activitatea medicală;
g. asigurarea evidenţei informatizate a analizelor medicale, precum şi a rezultatelor acestora;
h. eliberarea la timp a buletinelor de analize medicale către secţiile spitalului;
i. asigură atât activitatea spitalicească, cât şi pe cea din ambulatoriu.
(2) Laboratorul de analize medicale funcţionează pe baza unui program de lucru afişat şi adus la cunoştinţa secţiilor cu paturi, în care se specifică zilele şi orele de recoltare a probelor pentru bolnavii spitalizaţi, zilele şi orele de primire a probelor de la secţiile cu paturi, orele de eliberare a rezultatelor de laborator. Executarea investigaţiilor medicale se face pe baza recomandării medicului; redactarea rezultatelor investigaţiilor se face de către personalul cu pregătire superioară.
(3) Laboratorul de analize medicale deserveşte secţiile cu paturi şi ambulatoriul integrat.
ART. 35
Laboratorul de radiologie şi imagistică medicală are în principal următoarele atribuţii:
a. furnizarea de pachete de servicii paraclinice - radiologie şi imagistică medicală;
b. colaborarea cu medicii în scopul precizării diagnosticului, ori de câte ori este necesar;
c. organizarea şi utilizarea corespunzătoare a filmotecii;
d. asigurarea evidenţei investigaţiilor efectuate la cererea medicilor din secţii;
e. asigurarea gestionării deşeurilor periculoase provenite din activitatea laboratorului;
f. aplicarea măsurilor pentru prevenirea iradierii bolnavilor şi a personalului din laborator.
ART. 36
Compartimentul de infecţii asociate asistenţei medicale funcţionează în conformitate cu prevederile legale în vigoare privind supravegherea, prevenirea şi controlul infecţiilor nosocomiale în unităţile sanitare şi realizează, în principal, următoarele activităţi:
a. asigură supravegherea epidemiologică a infecţiilor asociate asistentei medicale prin colectarea, înregistrarea, analizarea, interpretarea şi diseminarea datelor;
b. elaborează buletinul informativ lunar privind morbiditatea, severitatea şi eficienţa aplicării măsurilor de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale;
c. colaborează cu conducerea secţiilor/compartimentelor pentru elaborarea metodologiei specifice de prevenire şi ţinere sub control a infecţiilor asociate asistenţei medicale, pe care o supune aprobării Comitetului director pentru punere în aplicare şi respectare;
d. efectuează anchetă epidemiologică în izbucniri epidemice de infecţii nosocomiale, stabilind factorii cauzali şi programele specifice de măsuri de control, urmărind respectarea acestora;
e. verifică respectarea normelor de igienă spitalicească, de igienă a produselor alimentare, în special a celor dietetice, a normelor de sterilizare şi păstrare a materialelor sanitare şi a soluţiilor injectabile, precum şi respectarea "Precauţiunilor universale"; organizează măsurile de remediere a deficienţelor constatate;
f. este responsabil pentru organizarea şi realizarea programelor instructiv-educative privind prevenirea infecţiilor nosocomiale, colaborând cu personalul calificat din secţii/compartimente;
g. evaluează activitatea de prevenire şi control al infecţiilor nosocomiale;
h. organizează depistarea, raportarea, evidenţa, izolarea, tratarea şi aplicarea măsurilor de control în caz de boală transmisibilă internată sau apărută în spital;
i. efectuează studii epidemiologice privind morbiditatea, severitatea şi costul infecţiilor nosocomiale;
j. stabileşte un ritm de control pentru depistarea cazurilor nediagnosticate, neînregistrate şi neanunţate (ritm recomandat: minimum la 2 zile, maximum la 7 zile);
k. înregistrează şi declară cazurile de infecţie nosocomială descoperite la verificările pe care le face la nivelul secţiilor, după consult cu medicul curant al pacientului;
l. are obligaţia întocmirii raportărilor statistice trimestriale şi transmiterea acestora instituţiilor abilitate;
m. propune şi iniţiază activităţi complementare de prevenţie sau de control cu caracter de urgenţă, în cazul unor situaţii de risc sau focar de infecţie nosocomială;
n. răspunde pentru planificarea şi solicitarea aprovizionării tehnico-materiale necesare activităţilor planificate, respectiv pentru situaţii de risc epidemiologie;
o. elaborează "istoria" infecţiilor nosocomiale din unitate, cu concluzii privind cauzele apariţiei focarelor;
p. verifică respectarea normativelor şi măsurilor de prevenire;
r. organizează şi participă la sistemul de autocontrol privind evaluarea eficienţei activităţilor derulate;
s. supraveghează şi controlează efectuarea decontaminării mediului de spital prin curăţare chimică şi dezinfecţie;
t. supraveghează şi controlează activitatea blocului alimentar în aprovizionarea, depozitarea, prepararea şi distribuirea alimentelor, cu accent pe aspectele activităţii la bucătăria dietetică;
ţ. supraveghează şi controlează calitatea prestaţiilor efectuate la spălătorie;
u. supraveghează şi controlează activitatea de îndepărtare şi neutralizare a reziduurilor, cu accent pe reziduurile periculoase rezultate din activitatea medicală;
v. este subordonat managerului spitalului, colaborează cu celelalte secţii/compartimente ale spitalului, în scopul coordonării activităţii; activitatea compartimentului de infecţii asociate asistenţei medicale se desfăşoară pe baza unui plan aprobat de managerul spitalului, care controlează direct activitatea serviciului respectiv şi de câte ori este nevoie;
x. stabileşte şi monitorizează programul de deratizare, dezinfecţie şi dezinsecţie pe salon şi spital.
CAP. V
APARATUL FUNCŢIONAL
ART. 37
(1) Pentru îndeplinirea atribuţiilor ce revin cu privire la activitatea economică, financiară şi administrativă, spitalul are în structură următoarele compartimente funcţionale: Compartimentul financiar-contabilitate, Compartimentul aprovizionare, transport, administrativ, Compartimentul achiziţii publice - contractare, Compartimentul resurse umane, normare, organizare şi salarizare, Compartimentul securitatea muncii, prevenirea şi stingerea incendiilor, protecţie civilă şi situaţii de urgenţă, Compartimentul de informatică, Compartimentul de evaluare şi statistică medicală, Compartimentul juridic.
(2) Structura de personal a spitalului este cea prevăzută în statul de funcţii ce se întocmeşte şi se reactualizează anual cu aprobarea Ministerului Sănătăţii.
ART. 38
Compartimentul financiar-contabilitate are în principal următoarele atribuţii:
a. elaborează propuneri de norme şi proceduri proprii privind desfăşurarea activităţii specifice şi le transmite spre avizare directorului financiar contabil şi, ulterior, spre aprobare managerului;
b. organizarea contabilităţii conform prevederilor legale în vigoare şi asigurarea efectuării corecte şi la timp a înregistrărilor;
c. organizarea analizei periodice a utilizării bunurilor materiale şi luarea măsurilor necesare, împreună cu celelalte birouri şi servicii din unitate, în ceea ce priveşte stocurile disponibile, supranormative, fără mişcare sau cu mişcare lentă sau pentru prevenirea oricăror altor imobilizări de fonduri;
d. întocmirea situaţiilor privind costurile comparative pe diverşi indicatori de utilizare a serviciilor;
e. întocmirea la timp şi în conformitate cu dispoziţiile legale a situaţiilor financiare lunare şi de sinteză;
f. exercitarea controlului financiar preventiv în conformitate cu dispoziţiile legale;
g. participarea la organizarea sistemului informaţional al spitalului, urmărind folosirea cât mai eficientă a datelor contabilităţii;
h. organizarea evidenţei tehnico-operative şi gestionare, asigurarea ţinerii lor corecte şi la zi;
i. organizarea inventarierii periodice a mijloacelor materiale şi regularizarea diferenţelor constatate;
j. întocmirea proiectelor privind bugetul de venituri şi cheltuieli;
k. efectuarea corectă şi în conformitate cu dispoziţiile legale a operaţiunilor de încasări şi plăţi în numerar;
l. verificarea documentelor justificative de cheltuieli sub aspectul formei, conţinutului şi legalităţii operaţiunii;
m. facturarea serviciilor prestate terţilor;
n. luarea măsurilor necesare pentru asigurarea integrităţii patrimoniului şi pentru recuperarea pagubelor produse;
o. organizarea planului de pregătire şi perfecţionare profesională pentru salariaţii Serviciului financiar-contabilitate.
p. asigură efectuarea corectă în conformitate cu dispoziţiile legale a operaţiunilor de încasare şi plăţi în numerar şi prin virament;
r. asigură creditele necesare corespunzător comenzilor şi contractelor emise, în limita creditelor bugetare aprobate;
s. întocmeşte instrumentele de protocol şi documentele de acceptare sau refuz al plăţii;
t. verifică documentele justificative şi de cheltuieli sub aspectul formei, conţinutului şi al legalităţii operaţiunii;
u. întocmeşte propunerile de plan de casă pentru plăţi în numerar;
v. asigură condiţiile legale privind angajarea gestionarilor, constituirea garanţiilor gestionare şi reţinerea ratelor.
ART. 39
Compartimentul resurse umane, normare, organizare şi salarizare are în principal următoarele atribuţii:
a. elaborează, conform prevederilor legale în vigoare, proceduri proprii cu privire la activitatea care se desfăşoară în cadrul compartimentului, pe care le supune spre aprobare managerului unităţii;
b. are ca obiect de activitate aplicarea legislaţiei în domeniul managementului resurselor umane privind angajarea, evaluarea, perfecţionarea profesională a resurselor umane din cadrul spitalului;
c. asigură întocmirea documentaţiilor cu privire la modificarea statului de funcţii, a organigramei, precum şi a regulamentului de organizare şi funcţionare al spitalului;
d. efectuează lucrări privind încheierea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractului individual de muncă, precum şi acordarea tuturor drepturilor prevăzute de legislaţia muncii;
e. urmăreşte întocmirea şi actualizarea de către conducătorii de compartimente a fişelor de post şi asigură gestionarea lor conform prevederilor legale în vigoare;
f. gestionează procesul de realizare a evaluării şi întocmirea fişelor de evaluare a performanţelor profesionale individuale;
g. stabileşte, conform reglementărilor legale, salariile de bază şi celelalte drepturi salariale pentru personalul din cadrul spitalului;
h. asigură introducerea în baza de date a informaţiilor referitoare la personal şi actualizează baza cu datele noilor angajaţi;
i. întocmeşte documentaţia privind pensionarea pentru limită de vârstă sau invaliditate pentru personalul din spital;
j. întocmeşte şi actualizează Registrul de evidenţă a salariaţilor;
k. asigură secretariatul comisiilor de concurs pentru ocuparea posturilor vacante şi întocmeşte lucrările privind încadrarea în muncă a candidaţilor declaraţi admişi pe baza proceselor-verbale ale comisiilor, în conformitate cu prevederile legale;
l. calculează vechimea în specialitate şi vechimea în muncă la încadrare;
m. execută lucrările de normare a personalului, aplicând criteriile de normare în conformitate cu normativele în vigoare;
n. fundamentează fondul de salarii necesar personalului din unitate, în vederea întocmirii proiectului de buget de venituri şi cheltuieli;
o. întocmeşte lunar lucrările de salarizare, promovare;
p. întocmeşte şi transmite situaţiile periodice solicitate de Ministerul Sănătăţii, direcţia de sănătate publică judeţeană, casa judeţeană de asigurări de sănătate, direcţia judeţeană de finanţe;
r. asigură operarea programărilor şi efectuării concediilor de odihnă ale angajaţilor;
s. întocmeşte formalităţile în vederea acordării de concedii cu/fără plată şi ţine evidenţa acestora;
t. eliberează la cerere adeverinţe privind calitatea de salariat care atestă vechimea în muncă sau drepturile salariale;
u. întocmeşte documentaţia privind sancţionarea personalului unităţii în baza raportului Comisiei de disciplină;
v. întocmeşte orice alte lucrări prevăzute de Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, specifice domeniului de activitate al compartimentului;
x. execută la termenul precizat orice altă lucrare repartizată de către conducerea spitalului privind problemele specifice compartimentului;
y. colectează datele la nivel de secţie lunar, trimestrial, anual şi le prelucrează în vederea trimiterii pentru validare la Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti;
z. calculează indicatorii specifici prin care se analizează activitatea spitalului;
q. întocmeşte raportul de decontare a serviciilor spitaliceşti pe baza grupelor de diagnostice;
w. analizează indicatorii pe spital.
ART. 40
Compartimentul achiziţii publice - contractare are în principal următoarele atribuţii:
a. elaborează propuneri de norme şi proceduri proprii privind desfăşurarea activităţii specifice şi le transmite spre avizare şi aprobare managerului;
b. asigură cunoaşterea şi respectarea legislaţiei în vigoare privind achiziţiile publice prin colaborare cu compartimentul juridic, asigurând instruirea directă sau indirectă a personalului din subordine;
c. întocmeşte Programul anual al achiziţiilor publice pe coduri CPV (Common Procurement Vocabulary) în baza datelor cuprinse în planul de achiziţii precedent, a balanţei contabile, a necesarului transmis de către şefii de secţii şi compartimente;
d. urmăreşte încadrarea în planul de aprovizionare, cu încadrarea în resursele financiare alocate, ia măsuri de organizare şi realizare a aprovizionării ritmice a spitalului;
e. efectuează în permanenţă studii de piaţă cu solicitarea ofertelor de preţ;
f. elaborează documentaţia de atribuire;
g. estimează valoarea fiecărui contract de achiziţie publică, în conformitate cu prevederile legale;
h. stabileşte procedura pentru atribuirea contractului de achiziţie;
i. întocmeşte fişa de date a achiziţiei şi caietul de sarcini pentru licitaţiile stabilite în Programul anual de achiziţii;
j. transmite în sistemul electronic de achiziţii publice anunţurile de intenţie, participare sau invitaţie de participare, după caz, anunţurile de atribuire, după caz;
k. întocmeşte dosarele de achiziţie publică conform legislaţiei în vigoare, pentru licitaţiile stabilite în Programul anual de achiziţii;
l. asigură încheierea contractelor de achiziţii în termenul legal şi semnarea acestora de către reprezentanţii legali;
m. întocmeşte şi păstrează dosarul achiziţiei publice;
n. înştiinţează, în termen de două zile de la semnarea contractelor de achiziţie publică, magazinerii secţiilor spitalului cu privire la produsele licitate, furnizori (date de contact ale furnizorilor), preţurile şi cantităţile prevăzute în contractele încheiate;
o. urmăreşte derularea contractelor pe toată perioada de valabilitate a acestora;
p. asigură realizarea contractelor la standardele stabilite în documentaţia de atribuire;
r. verifică preţurile şi cantităţile înscrise în facturi în concordanţă cu contractul de achiziţie atribuit;
s. vizează facturile transmise spitalului de furnizori, în baza contractelor încheiate;
t. întocmeşte acte adiţionale, după caz, la contractele de achiziţii încheiate;
u. organizează şi desfăşoară licitaţiile publice în funcţie de procedura aplicată şi întocmeşte raportul procedurii;
v. propune comisiile de evaluare a ofertelor pentru licitaţii;
x. centralizează referatele care urmează a fi puse în discuţie în şedinţa Comitetului director, precum şi celelalte referate de la toate secţiile spitalului; asigură aprovizionarea ritmică şi la timp cu toate bunurile, medicamentele şi materialele necesare bunului mers al activităţilor medicale, administrative şi tehnice;
z. întocmeşte dările de seamă specifice achiziţiilor publice;
y. respectă cu stricteţe prevederile legislaţiei în vigoare din domeniul achiziţiilor publice pentru asigurarea cheltuirii eficiente şi oportune a fondurilor publice.
ART. 41
(1) Compartimentul juridic are în principal următoarele atribuţii:
a. reprezintă şi apără interesele spitalului în faţa organelor administraţiei de stat, a instanţelor judecătoreşti şi a altor organe cu caracter jurisdicţional, precum şi în cadrul oricărei proceduri prevăzute de lege, în baza delegaţiei date de conducerea spitalului;
b. asigură întocmirea actelor pentru susţinerea în justiţie a drepturilor spitalului, redactarea plângerilor la instanţele judecătoreşti - penale, civile, comerciale sau arbitrare, la instanţele pentru soluţionarea litigiilor de muncă, etc.;
c. urmăreşte apariţia actelor normative (legi, ordonanţe, ordonanţe de urgenţă, hotărâri, ordine etc.) şi semnalează organelor de conducere sarcinile ce revin spitalului potrivit acestor acte normative;
d. primeşte copiile hotărârilor instanţelor de judecată şi asigură transmiterea acestora către pacienţi, inclusiv cei cu măsura de siguranţă de internare prevăzută de Codul penal, compartimentul financiar-contabilitate, compartimentul achiziţii publice - contractare, compartimentul resurse umane, normare, organizare şi salarizare, după caz;
e. gestionează dosarele juridice ale bolnavilor pentru care s-a instituit măsura de siguranţă de internare conform Codului penal;
f. participă la comisiile interdisciplinare de revizuire a bolnavilor internaţi ca măsură de siguranţă conform Codului penal;
g. asigură consiliere juridică pacienţilor spitalului, la solicitarea acestora, şi ajută la rezolvarea problemelor juridice ale acestora, în limita posibilităţilor;
h. avizează, la cererea conducerii, actele care pot angaja răspunderea patrimonială a spitalului, precum şi orice alte acte care produc efecte juridice;
i. participă la negocierea şi încheierea contractelor dintre spital ca autoritate contractantă şi operatorii economici;
j. avizează actele decizionale ale spitalului din punct de vedere juridic.
ART. 42
Compartiment aprovizionare, transport, administrativ are în principal următoarele atribuţii:
a. coordonează activitatea magaziilor, asigurând condiţii optime de păstrare şi depozitare a bunurilor;
b. urmăreşte distribuirea judicioasă a materialelor în secţiile şi serviciile Spitalului;
c. intră în relaţii cu secţiile şi serviciile din spital şi cu furnizorii de materiale şi medicamente;
d. întocmeşte şi urmăreşte graficul de livrări pentru materialele necesare spitalului;
e. asigură funcţionarea în bune condiţii a atelierului de reparaţii şi întreţinere auto;
f. asigură aprovizionarea spitalului cu alimente, materiale, instrumentar, aparatură, în cele mai bune condiţii;
g. asigură recepţionarea calitativă şi cantitativă a materialelor, alimentelor primite de la furnizori şi asigură transportul acestora în condiţii igienico-sanitare, în conformitate cu normele în vigoare;
h. asigură întocmirea, urmărirea şi executarea planului de transport;
i. asigură spitalului, conform graficului de lucru, autovehiculele necesare şi conducători auto;
j. asigură starea tehnică corespunzătoare a mijloacelor de transport, a utilajelor şi a instalaţiilor cu care sunt dotate autovehiculele;
k. asigură controlul calitativ şi recepţia reparaţiilor efectuate;
l. asigură îndrumarea şi controlul întregii activităţi de transport a spitalului;
m. asigură respectarea prevederilor legale în vigoare privind activitatea de transport;
n. răspunde de respectarea normelor de consum;
o. urmăreşte reducerea cheltuielilor de consum ale parcului auto;
p. stabileşte necesarul de produse şi servicii în vederea realizării părţii corespunzătoare a planului anual de achiziţii publice;
r. elaborează, conform prevederilor legale în vigoare, proceduri proprii cu privire la activitatea care se desfăşoară în cadrul serviciului, pe care le supune spre aprobare managerului spitalului;
s. asigură măsurile necesare pentru utilizarea inventarului administrativ-gospodăresc în condiţii de eficienţă maximă;
ş. asigură efectuarea inventarierii patrimoniului în condiţiile şi la termenele stabilite prin acte normative;
t. asigură recepţionarea, manipularea şi depozitarea corespunzătoare a bunurilor;
ţ. asigură întreţinerea clădirilor, instalaţiilor şi inventarului spitalului;
u. organizează, controlează şi se îngrijeşte de efectuarea curăţeniei în toate incintele spitalului şi ia măsuri corespunzătoare;
x. asigură obţinerea în timp util a autorizaţiilor necesare funcţionării spitalului, prin ţinerea unei evidenţe stricte a termenelor de valabilitate; răspunde direct de consecinţele lipsei autorizaţiilor în termen;
y. organizează şi asigură paza şi ordinea în toate locaţiile spitalului;
z. asigură întreţinerea spaţiilor verzi, a căilor de acces, precum şi deszăpezirea acestora;
q. răspunde de buna executare a lucrărilor de întreţinere, evidenţa bunurilor mobile şi imobile, instalaţiilor aferente mijloacelor fixe, obiectelor de inventar din dotarea Spitalului;
w. ia măsuri pentru gospodărirea raţională a energiei electrice, apei, combustibililor şi altor materiale şi obiecte în folosinţă şi consum;
(2) Compartimentul coordonează activitatea parcului auto şi a şoferilor, punând la dispoziţie şi deservind cu autovehiculele din dotare întreaga activitate a spitalului şi stabileşte necesarul de produse şi servicii în vederea realizării părţii corespunzătoare a planului anual de achiziţii publice.
ART. 43
Compartimentul securitatea muncii, prevenirea şi stingerea incendiilor, protecţie civilă şi situaţii de urgenţă are în principal următoarele atribuţii:
a. asigură instruirea şi informarea salariaţilor în probleme de protecţie a muncii atât prin cele trei forme de instructaj (introductiv general, la locul de muncă şi periodic), cât şi prin cursuri de perfecţionare;
b. efectuează instructajul de protecţie a muncii pentru personalul nou-angajat în spital conform legislaţiei în vigoare;
c. elaborează lista pentru dotarea salariaţilor cu echipamente individuale de protecţie şi de lucru, participă la recepţia mijloacelor de protecţie colectivă şi a echipamentelor tehnice înainte de punerea lor în funcţiune;
d. dispune sistarea unei activităţi sau oprirea din funcţiune a echipamentelor tehnice când se constată o stare de pericol iminent de accidentare sau îmbolnăvire profesională;
e. participă la cercetarea accidentelor de muncă şi ţine evidenţa acestora;
f. asigură evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională la locul de muncă prin identificarea factorilor de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională, în vederea eliminării sau diminuării riscurilor, prevenirii accidentelor de muncă şi bolilor profesionale;
g. controlează toate locurile de muncă în scopul prevenirii accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale;
h. răspunde de aplicarea normelor de prevenire şi stingere a incendiilor în cadrul Spitalului, potrivit legii;
i. stabileşte necesarul de produse şi servicii în vederea realizării părţii corespunzătoare a planului anual de achiziţii publice.
ART. 44
Compartimentul de informatică are în principal următoarele atribuţii:
a. monitorizează şi evaluează măsurile de implementare a strategiei de informatizare;
b. asigură respectarea prevederilor legale în vigoare privind publicarea de date şi protecţia datelor personale;
c. asigură buna funcţionare a sistemului informatic al spitalului, precum şi a legăturii acestuia cu alte sisteme informatice;
d. stabileşte necesităţile de tehnică de calcul şi program ale compartimentelor Spitalului;
e. propune achiziţionarea de consumabile pentru tehnica de calcul în baza evaluării solicitărilor formulate în scris de compartimentele spitalului;
f. întreţine şi depanează din punct de vedere hardware reţeaua de calculatoare, asigurând interfaţa cu firma de service hardware şi cu providerul de servicii internet;
g. asigură administrarea bazelor de date;
h. instalează şi menţine în funcţionare sistemele de operare pe calculatoarele aflate în dotarea spitalului;
i. asigură asistenţă, îndrumare tehnică şi şcolarizare pentru personalul care are în dotare tehnică de calcul, în ceea ce priveşte utilizarea reţelei, a calculatoarelor şi imprimantelor, a aplicaţiilor software;
j. stabileşte necesarul de produse şi servicii în vederea realizării părţii corespunzătoare a planului anual de achiziţii publice.
CAP. VI
CONSILII ŞI COMISII ALE SPITALULUI
ART. 45
În cadrul spitalului funcţionează următoarele consilii şi comisii:
1. Consilii:
a. Consiliul medical;
b. Consiliul de etică;
2. Comisii:
a. Comisia medicamentului;
b. Comisia de disciplină;
c. Comisia de analiză D.R.G. (diagnosis related group);
d. Comisia permanentă de anchetă a incidentelor care implică actul medical;
e. Comitetul de securitate şi sănătate în muncă;
f. Comisia de analiză a deceselor;
g. Comisia de stabilire a meniurilor zilnice;
h. Comisia de recepţie;
i. Comisia de control intern managerial.
ART. 46
(1) Consiliul medical este organizat în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
(2) Directorul medical este preşedintele Consiliului medical.
(3) Consiliul medical este alcătuit din coordonatorii de compartimente, laboratoare, farmacistul-şef, şi are următoarele atribuţii:
1. evaluează necesarul de servicii medicale al populaţiei deservite de Spital şi face propuneri pentru elaborarea:
a. planului de dezvoltare a Spitalului, pe perioada mandatului;
b. planului anual de furnizare de servicii medicale al spitalului;
c. planului anual de achiziţii publice, cu privire la achiziţia de aparatură şi echipamente medicale, medicamente şi materiale sanitare;
2. face propuneri Comitetului director în vederea elaborării bugetului de venituri şi cheltuieli al spitalului;
3. participă la elaborarea regulamentului de organizare şi funcţionare şi a regulamentului intern ale spitalului;
4. desfăşoară activitate de evaluare şi monitorizare a calităţii şi eficienţei activităţilor medicale desfăşurate în spital, inclusiv:
5. evaluarea satisfacţiei pacienţilor care beneficiază de servicii în cadrul Spitalului sau în ambulatoriul acestuia;
6. stabileşte reguli privind activitatea profesională, protocoalele de practică medicală la nivelul spitalului şi răspunde de aplicarea şi respectarea acestora;
7. elaborează planul anual de îmbunătăţire a calităţii serviciilor medicale furnizate de Spital, pe care îl supune spre aprobare managerului;
8. înaintează managerului propuneri cu caracter organizatoric pentru îmbunătăţirea activităţilor medicale desfăşurate la nivelul spitalului;
9. evaluează necesarul de personal medical al fiecărei/fiecărui secţii/laborator şi face propuneri comitetului director pentru elaborarea strategiei de personal a spitalului;
10. evaluează necesarul liniilor de gardă şi face propuneri managerului cu privire la structură şi numărul acestora la nivelul spitalului, după caz;
11. participă la stabilirea fişelor posturilor personalului medical angajat;
12. înaintează managerului propuneri pentru elaborarea planului de formare şi perfecţionare continuă a personalului medico-sanitar;
13. face propuneri şi monitorizează desfăşurarea activităţilor de educaţie medicală desfăşurată la nivelul spitalului, în colaborare cu instituţiile acreditate;
14. reprezintă spitalul în relaţiile cu organizaţii profesionale din ţară şi facilitează accesul personalului medical la informaţii medicale de ultimă oră;
15. asigură respectarea normelor de etică profesională şi deontologie medicală la nivelul spitalului, colaborând cu Colegiul Medicilor din România;
16. răspunde de acreditarea personalului medical al spitalului şi de acreditarea activităţilor medicale desfăşurate în spital, în conformitate cu legislaţia în vigoare;
17. analizează şi ia decizii în situaţia existenţei unor cazuri medicale deosebite (de exemplu, cazuri foarte complicate care necesită o durată de spitalizare mult prelungită, morţi subite, etc.);
18. participă la organizarea asistenţei medicale în caz de dezastre, epidemii şi în alte situaţii speciale;
19. stabileşte coordonatele principale privind consumul medicamentelor la nivelul Spitalului, în vederea unei utilizări judicioase a fondurilor, prevenirii polipragmaziei şi a rezistenţei la medicamente;
20. supervizează respectarea prevederilor legale în vigoare referitoare la documentaţia medicală a pacienţilor trataţi, asigurarea confidenţialităţii datelor medicale, constituirea arhivei spitalului;
21. avizează utilizarea bazei de date medicale a spitalului pentru activităţi de cercetare medicală, în condiţiile legii;
22. analizează şi soluţionează sugestiile, sesizările şi reclamaţiile pacienţilor trataţi în spital, referitoare la activitatea medicală a spitalului;
23. elaborează raportul anual de activitate medicală a spitalului, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
ART. 47
(1) Potrivit prevederilor legale în vigoare, Consiliul de etică are următoarele atribuţii:
a. promovează valorile etice în rândul personalului medico-sanitar, auxiliar şi administrativ al Spitalului;
b. identifică şi analizează vulnerabilităţile etice şi riscurile apărute, propune managerului adoptarea şi implementarea măsurilor de prevenţie a actelor de corupţie la nivelul Spitalului;
c. formulează şi înaintează managerului propuneri pentru diminuarea riscurilor de incidente de etică;
d. analizează şi avizează regulamentul de ordine interioară al spitalului şi poate face propuneri pentru îmbunătăţirea acestuia;
e. formulează punct de vedere etic consultativ, la solicitarea Comitetului director al spitalului;
f. analizează din punct de vedere etic situaţiile de dubiu care pot apărea în exercitarea profesiei medicale. În situaţia în care un cadru medico-sanitar reclamă o situaţie de dubiu etic ce vizează propria sa activitate, avizul etic nu poate fi utilizat pentru incriminarea cadrului medico-sanitar respectiv, dacă solicitarea s-a realizat anterior actului medical la care se face referire;
g. primeşte, din partea managerului spitalului, sesizările făcute în vederea soluţionării;
h. analizează cazurile de încălcare a principiilor morale sau deontologice în relaţia pacient - cadru medico-sanitar şi personal auxiliar din cadrul spitalului, prevăzute în legislaţia în vigoare;
i. verifică dacă personalul medico-sanitar şi auxiliar, prin conduita sa, încalcă drepturile pacienţilor prevăzute în legislaţia specifică, pe baza sesizărilor primite;
j. analizează sesizările personalului spitalului în legătură cu diferitele tipuri de abuzuri săvârşite de către pacienţi sau superiori ierarhici. În măsura în care constată încălcări ale drepturilor personalului, propune măsuri concrete pentru apărarea bunei reputaţii a personalului;
k. analizează sesizările ce privesc nerespectarea demnităţii umane şi propune măsuri concrete de soluţionare;
l. emite avize referitoare la incidentele de etică semnalate, conform prevederilor prezentului regulament;
m. emite hotărâri cu caracter general ce vizează spitalul;
n. asigură informarea managerului, a Compartimentului de integritate din cadrul Ministerului Sănătăţii şi a petentului privind conţinutul avizului etic. Managerul poartă răspunderea punerii în aplicare a soluţiilor propuse;
o. aprobă conţinutul comunicărilor adresate petenţilor, ca răspuns la sesizările acestora;
p. înaintează către organele abilitate sesizările ce privesc plăţile informale ale pacienţilor către personalul medico-sanitar ori auxiliar sau acte de condiţionare a acordării serviciilor medicale de obţinere a unor foloase, în cazul în care persoanele competente nu au sesizat organele conform atribuţiilor de serviciu;
q. sesizează organele abilitate ale statului ori de câte ori consideră că aspectele dintr-o speţă pot face obiectul unei infracţiuni, dacă acestea nu au fost sesizate de reprezentanţii Spitalului sau de către petent;
r. aprobă conţinutul rapoartelor bianuale şi anuale întocmite de secretarul Consiliului de etică;
s. redactează Anuarul etic, care cuprinde modul de soluţionare a speţelor reprezentative din cursul anului precedent. Anuarul etic este pus la dispoziţia angajaţilor, constituind în timp un manual de bune practici la nivelul spitalului;
ş. analizează rezultatele aplicării chestionarului de evaluare, parte a mecanismului de feedback al pacientului.
(2) Consiliul de etică poate solicita documente şi informaţii în legătură cu cauza supusă analizei şi poate invita la şedinţele sale persoane care pot să contribuie la soluţionarea speţei prezentate.
ART. 48
(1) Comisia medicamentului - componenţa comisiei este stabilită prin act administrativ al managerului şi este formată din directorul medical, medicii din cadrul Spitalului şi farmacist.
(2) Principalele atribuţii ale Comisiei medicamentului sunt următoarele:
a. stabileşte o listă de medicamente de bază, obligatorii, care să fie în permanenţă accesibile în farmacia spitalului;
b. stabileşte o listă de medicamente care se achiziţionează doar în mod facultativ, pentru cazuri bine selecţionate şi documentate medical, pe bază de referat; acestea din urmă trebuie să prezinte criteriile pe baza cărora se face recomandarea, susţinute cu buletine de analiză şi recomandate de medicii specialişti;
c. analizează referate de necesitate trimise conducerii în vederea aprobării şi avizării lor de către medicii specialişti, corespunzător profilului de acţiune al medicamentului solicitat;
d. asigură verificarea continuă a stocului de medicamente de bază, pentru a preveni disfuncţiile în asistenţa medicală;
e. asigură verificarea ritmică a cheltuielilor pentru medicamente şi analiza lor, cu raportarea lunară a situaţiei financiare;
f. asigură elaborarea de ghiduri terapeutice pe profiluri de specialitate medicală, bazate pe bibliografia naţională şi internaţională şi pe condiţiile locale;
g. solicită rapoarte periodice de la şefii de secţie privind administrarea de medicamente în funcţie de incidenţa diferitelor afecţiuni;
h. analizează consumul de medicamente pe secţii, pe spital şi propune măsuri pentru reducerea sau suplimentarea consumului de anumite produse medicamentoase;
i. asigură întocmirea fişelor pentru raportarea spontană a reacţiilor adverse la medicamente;
j. controlează şi asigură la nivelul spitalului prescrierea şi justa utilizare a medicamentelor şi evitarea polipragmaziei;
k. urmăreşte folosirea în cazul prescripţiilor a denumirii comune internaţionale a medicamentelor;
l. urmăreşte eliberarea de medicamente din farmacia spitalului doar pe bază de condici de prescripţii medicamente.
ART. 49
(1) Comisia de disciplină funcţionează în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Componenţa comisiei de disciplină este stabilită prin act administrativ al managerului.
(2) Comisia de disciplină îşi exercită atribuţiile, conform legislaţiei în vigoare, pentru soluţionarea cazurilor de nerespectare a regulilor de disciplină, obligaţiilor de serviciu, precum şi a normelor şi dispoziţiilor interne ale spitalului.
(3) Atribuţiile Comisiei de disciplină sunt următoarele:
a. convoacă, în scris, salariatul care a săvârşit abaterea disciplinară notificată de şeful secţiei/compartimentului în care acesta lucrează, precizând obiectul notificării, data, ora şi locul întrevederii;
b. asigură salariatului dreptul să formuleze şi să susţină toate apărările în favoarea sa şi înregistrează toate probele şi motivaţiile pe care acesta le consideră necesare în apărarea sa;
c. întocmeşte proces-verbal cu constatările făcute în timpul cercetării disciplinare prealabile şi îl înaintează conducerii spitalului pentru a dispune aplicarea sancţiunii disciplinare.
ART. 50
Comisia de analiză D.R.G. (diagnosis related group) are următoarele atribuţii:
a. se întruneşte lunar sau ori de câte ori este necesar;
b. analizează toate cazurile nevalidate, iar pe cele care pot fi revalidate le transmit secţiei în vederea remedierii deficienţelor şi transmiterii lor Serviciului de evaluare şi statistică medicală pentru raportarea acestora spre revalidare.
ART. 51
(1) Comisia permanentă de anchetă a incidentelor care implică actul medical are în componenţă următorii membri: managerul spitalului, directorul medical şi consilierul juridic.
(2) Atribuţiile principale ale Comisiei permanente de anchetă a incidentelor care implică actul medical sunt următoarele:
a. analiza oricăror incidente care implică realizarea actului medical, semnalarea unor acte de malpraxis imputabile unei activităţi de prevenţie, diagnostic şi tratament, cazuri de decese din cauze insuficient definite, situaţii de refuz al internării, sesizarea încălcării normelor de etică şi de deontologie profesională, disfuncţionalităţi de ordin administrativ, precum şi alte situaţii;
b. instituirea, în limitele competenţei, a măsurilor de rezolvare urgentă a situaţiilor constatate şi aplicarea, după caz, de sancţiuni;
c. informarea corectă şi operativă a Ministerului Sănătăţii asupra procedurii situaţiilor sus-menţionate şi asupra măsurilor instituite.
ART. 52
(1) Comitetul de securitate şi sănătate în muncă este constituit din reprezentanţii lucrătorilor/salariaţilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor, pe de o parte, şi reprezentanţii angajatorului, pe de altă parte.
(2) Pentru realizarea informării, consultării şi participării lucrătorilor conform prevederilor legale în vigoare privind securitatea şi sănătatea în muncă, Comitetul de securitate şi sănătate în muncă are cel puţin următoarele atribuţii:
a. analizează şi face propuneri privind politica de securitate şi sănătate în muncă şi planul de prevenire şi protecţie, conform regulamentului intern sau regulamentului de organizare şi funcţionare;
b. urmăreşte realizarea planului de prevenire şi protecţie, inclusiv alocarea mijloacelor necesare realizării prevederilor lui şi eficienţa acestora din punctul de vedere al îmbunătăţirii condiţiilor de muncă;
c. analizează introducerea de noi tehnologii, alegerea echipamentelor, luând în considerare consecinţele asupra securităţii şi sănătăţii lucrătorilor, şi face propuneri în situaţia constatării anumitor deficienţe;
d. analizează alegerea, cumpărarea, întreţinerea şi utilizarea echipamentelor de muncă, a echipamentelor de protecţie colectivă şi individuală;
e. analizează modul de îndeplinire a atribuţiilor ce revin serviciului extern de prevenire şi protecţie, precum şi menţinerea sau, dacă este cazul, înlocuirea acestuia;
f. propune măsuri de amenajare a locurilor de muncă, ţinând seama de prezenţa grupurilor sensibile la riscuri specifice;
g. analizează cererile formulate de lucrători privind condiţiile de muncă şi modul în care îşi îndeplinesc atribuţiile persoanele desemnate şi/sau serviciul extern;
h. urmăreşte modul în care se aplică şi se respectă reglementările legale privind securitatea şi sănătatea în muncă, măsurile dispuse de inspectorul de muncă şi inspectorii sanitari;
i. analizează propunerile lucrătorilor privind prevenirea accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale, precum şi pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi propune introducerea acestora în planul de prevenire şi protecţie;
j. analizează cauzele producerii accidentelor de muncă, îmbolnăvirilor profesionale şi evenimentelor produse şi poate propune măsuri tehnice în completarea măsurilor dispuse în urma cercetării;
k. efectuează verificări proprii privind aplicarea instrucţiunilor proprii şi a celor de lucru şi face un raport scris privind constatările făcute;
l. dezbate raportul scris, raport care îi este prezentat de către conducătorul unităţii cel puţin o dată pe an, cu privire la situaţia securităţii şi sănătăţii în muncă, la acţiunile care au fost întreprinse şi la eficienţa acestora în anul încheiat, precum şi propunerile pentru planul de prevenire şi protecţie ce se va realiza în anul următor.
ART. 53
Comisia de analiză a deceselor este stabilită prin act administrativ al managerului şi are următoarele atribuţii:
a. analizează şi cercetează cauzele de deces din spital, precum şi calitatea serviciilor şi îngrijirilor medicale acordate până la deces;
b. verifică dacă s-au respectat prevederile cuprinse în "Procedura în caz de deces în Spitalul de psihiatrie";
c. în cazul în care constată deficienţe în ceea ce priveşte acordarea asistenţei medicale înainte şi după deces, sesizează, după caz, Consiliul medical sau Comisia de disciplină;
d. întocmeşte rapoarte periodice privind activitatea desfăşurată, pe care le prezintă directorului medical.
ART. 54
(1) Comisia de stabilire a meniurilor zilnice este stabilită prin act administrativ al managerului şi are următoarele atribuţii:
a. stabileşte meniurile zilnice pentru pacienţii din toate secţiile spitalului, diferenţiat, în funcţie de specificul afecţiunilor de care suferă pacienţii şi de vârsta acestora, respectând necesarul zilnic de calorii;
b. controlează cantitatea şi calitatea alimentelor, modul în care se respectă meniurile propuse;
c. recomandă achiziţionarea produselor alimentare de la furnizori ţinând cont de afecţiunile pacienţilor, necesarul zilnic de calorii, etc.;
d. sesizează conducerea spitalului în caz de nerespectare a recomandărilor de către personalul blocului alimentar şi compartimentul achiziţii publice-contractare.
(2) Medicul de gardă pe spital are ca atribuţie şi controlul calităţii hranei din punct de vedere organoleptic, cantitativ şi calitativ.
(3) Orarul de distribuire a meselor pentru pacienţi şi personal de gardă se face conform orarului stabilit după cum urmează:
a. mic dejun ora 8°°
b. prânz ora 12°°
c. cina ora 17°°
ART. 55
Comisia de recepţie este stabilită prin act administrativ al managerului, cu rol în recepţionarea produselor realizate în atelierele de ergoterapie, aprecierea caracteristicilor şi calităţii produselor şi stabilirii preţului de vânzare al acestora.
ART. 56
(1) Comisia de control intern managerial: sistemul de control intern reprezintă ansamblul de măsuri, metode şi proceduri întreprinse la nivelul fiecărei structuri din cadrul spitalului, instituite în scopul realizării obiectivelor la un nivel calitativ corespunzător şi îndeplinirii cu regularitate, în mod economic, eficace şi eficient a politicilor adoptate.
(2) Controlul intern managerial la nivelul spitalului are drept obiective:
a. realizarea atribuţiilor la nivelul fiecărei structuri (secţie, serviciu, birou, compartiment, etc.);
b. protejarea fondurilor publice;
c. respectarea dispoziţiilor legale în vigoare, normelor, standardelor şi reglementărilor în vigoare;
d. dezvoltarea unor sisteme de colectare, stocare, actualizare şi difuzare a datelor şi informaţiilor financiare şi de conducere/management.
(3) Prin mijloacele de control intern aplicate, şeful de compartiment, coordonator, constată abaterile de la îndeplinirea obiectivelor, cauzele care le-au determinat şi măsurile ce se impun pentru înlăturarea acestora şi îndeplinirea obiectivelor.
(4) Etapele controlului intern sunt:
a. constatarea neregularităţilor existente la nivelul fiecărei structuri din cadrul Spitalului, neregularităţi care fac imposibilă atingerea obiectivelor propuse;
b. identificarea cauzelor care au determinat abaterile constatate;
c. dispunerea de măsuri care să ducă la îndeplinirea obiectivelor într-un mod economic, eficace şi eficient;
(5) Obiectivele generale ale Programului de dezvoltare al sistemului de control managerial din cadrul spitalului sunt următoarele:
a. intensificarea activităţilor de monitorizare în control desfăşurate la nivelul fiecărei structuri, în scopul eliminării riscurilor existente şi utilizării cu eficienţă a resurselor alocate;
b. dezvoltarea activităţilor de prevenire şi control pentru protejarea resurselor alocate împotriva pierderilor datorate risipei, abuzului, erorilor sau fraudelor;
c. îmbunătăţirea comunicării între structurile spitalului, în scopul asigurării circulaţiei informaţiilor operativ, fără distorsiuni, astfel încât acestea să poată fi valorificate eficient în activitatea de prevenire şi control intern;
d. proiectarea, la nivelul fiecărei structuri, a standardelor de performanţă pentru fiecare activitate, în scopul utilizării acestora şi la realizarea analizelor pe bază de criterii obiective, privind valorificarea resurselor alocate.
(6) Standardele de control intern definesc un minim de reguli de management care au ca obiectiv crearea unui model de control managerial uniform şi coerent. Ele constituie un sistem de referinţă în raport cu care se evaluează un sistem de control.
(7) Standardele sunt grupate în trei elemente ale controlului managerial:
1. Mediul de control
a. grupează problemele legate de organizare, managementul resurselor umane, etică, deontologie şi integritate;
b. asigurarea condiţiilor necesare cunoaşterii de către salariaţi a reglementărilor care guvernează activitatea desfăşurată de aceştia şi comportamentul la locul de muncă, prevenirea şi raportarea deficienţelor, fraudelor şi neregulilor;
c. actualizarea permanentă a Regulamentului de organizare şi funcţionare şi a Regulamentului intern, a fişelor de post pentru menţinerea concordanţei între atribuţiile unităţii şi cele ale personalului angajat;
d. asigurarea ocupării posturilor cu personal competent, cu pregătire de specialitate necesară îndeplinirii atribuţiilor prevăzute în fişa postului, asigurarea continuă a pregătirii profesionale a personalului angajat şi evaluarea periodică a acestuia în ceea ce priveşte îndeplinirea atribuţiilor de serviciu şi asumarea responsabilităţilor;
e. identificarea funcţiilor sensibile, întocmirea listei de salariaţi care ocupă aceste funcţii şi a planului pentru asigurarea rotaţiei salariaţilor angajaţi pe aceste funcţii;
f. stabilirea modalităţilor de delegare de competenţă, a limitelor şi responsabilităţilor stabilite;
g. stabilirea competenţelor şi responsabilităţilor asociate postului astfel încât ele să reflecte elementele avute în vederea realizării obiectivelor unităţii.
2. Performanţe şi managementul riscului:
a. definirea obiectivelor determinante ale spitalului, precum şi cele complementare legate de fiabilitatea informaţiilor, conformitatea cu legile, normele şi regulamentele, precum şi comunicarea acestora părţilor interesate;
b. elaborarea unor planuri care să pună în concordanţă activităţile programate cu resursele financiare, a anului în curs pentru anul viitor, limitându-se pe cât posibil riscurile nerealizării obiectivelor asumate;
c. asigurarea armonizării deciziilor şi acţiunilor structurilor din cadrul Spitalului, în vederea realizării convergenţei şi coerenţei pentru atingerea obiectivelor prestabilite;
d. monitorizarea la nivelul fiecărui compartiment a performanţelor salariaţilor, utilizând în acest sens indicatori cantitativi şi calitativi specifici şi relevanţi, inclusiv cu privire la economicitate, eficientă şi eficacitate;
e. elaborarea anuală a unor planuri corespunzătoare de management al riscurilor în vederea limitării producerii unui eveniment nedorit care să determine consecinţe negative asupra managementului;
3. Informare şi comunicare:
a. asigurarea unui circuit al informaţiilor, atât în interior cât şi din exterior care să permită îndeplinirea corespunzătoare a sarcinilor de serviciu;
b. stabilirea unui sistem eficient de comunicare internă şi externă care să asigure o difuzare rapidă, fluentă şi precisă a informaţiilor;
c. implementarea unui sistem eficient de arhivare a corespondenţei şi documentelor elaborate astfel încât să se realizeze un sistem de management al documentelor;
d. evaluarea periodică a stadiului de îndeplinire a obiectivelor în cadrul fiecărui compartiment în parte şi stabilirea de măsuri suplimentare care să dinamizeze realizarea obiectivelor stabilite anterior;
e. realizarea posibilităţii salariaţilor de a semnala neregularităţile apărute astfel încât această situaţie să nu determine un tratament inechitabil şi discriminatoriu faţă de persoană în cauză;
f. elaborarea unor proceduri scrise care să asigure continuitatea activităţii şi în condiţiile fluctuaţiei de personal şi comunicarea acestora tuturor salariaţilor implicaţi;
g. separarea atribuţiilor şi responsabilităţilor astfel încât nici o persoană sau compartiment să nu poată controla toate etapele importante ale unei operaţiuni financiare;
h. urmărirea implementării şi evaluarea eficacităţii mijloacelor de control şi supraveghere impuse pentru realizarea obiectivelor asumate;
i. analizarea în cadrul fiecărui compartiment a modului cum este reglementată gestionarea abaterilor faţă de politicile şi procedurile stabilite, cu elaborarea de propuneri privind emiterea unor norme interne în acest sens;
j. întreprinderea de măsuri în vederea asigurării continuităţii activităţilor la nivelul fiecărui compartiment în parte, prin elaborarea de proceduri interne;
k. elaborarea unor strategii de control la nivelul fiecărui compartiment care să urmărească îndeplinirea corectă a responsabilităţilor şi atingerea obiectivelor;
l. stabilirea, autorizarea şi numirea, prin decizie, a persoanelor care au acces la resursele materiale, financiare şi informaţionale ale spitalului şi numirea responsabililor pentru protejarea şi folosirea corectă a acestor resurse;
m. elaborarea de politici, planuri şi programe de evaluare a controlului intern.
CAP. VII
FINANŢAREA SPITALULUI
ART. 57
Spitalul este instituţie publică finanţată integral din venituri proprii şi funcţionează pe principiul autonomiei financiare. Veniturile proprii ale spitalului provin din sumele încasate pentru serviciile medicale prestate pe bază de contracte încheiate cu casa de asigurări de sănătate şi din alte surse, conform legii.
ART. 58
(1) Contractul de furnizare de servicii medicale al spitalului cu Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Vrancea reprezintă sursa principală a veniturilor în cadrul bugetului de venituri şi cheltuieli negociat anual de către manager cu conducerea casei, în funcţie de indicatorii stabiliţi în contractul-cadru de furnizare de servicii medicale.
(2) În cazul refuzului uneia din părţi de a semna contractul de furnizare de servicii medicale cu casa de asigurări de sănătate, se constituie o comisie de mediere formată din reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii, precum şi ai casei de asigurări de sănătate, care, în termen de maximum 10 zile, soluţionează divergenţele.
ART. 59
Spitalul primeşte sume de la bugetul de stat şi de la bugetele locale, sume care vor fi utilizate numai pentru destinaţiile pentru care au fost alocate, după cum urmează:
a. de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Sănătăţii;
b. de la bugetul local prin Primăria Comunei Vidra.
ART. 60
De la bugetul de stat şi din veniturile proprii ale Ministerului Sănătăţii se primesc sume pentru:
a. finalizarea obiectivelor de investiţii noi, de investiţii în continuare, nominalizate în listele programului de investiţii, anexă la bugetul Ministerului Sănătăţii din legea bugetului de stat, aflate în derulare la nivelul spitalului;
b. dotarea cu aparatură medicală, în condiţiile în care autorităţile administraţiei publice locale participă la achiziţionarea acestora cu fonduri în cuantum de minimum 5% din valoarea acestora;
c. reparaţii capitale la spitale, în condiţiile în care autorităţile administraţiei publice locale participă cu fonduri în cuantum de minimum 3% din valoarea acestora;
d. finanţarea obiectivelor de modernizare, transformare şi extindere a construcţiilor existente, precum şi expertizarea, proiectarea şi consolidarea clădirilor în condiţiile în care autorităţile administraţiei publice locale participă la achiziţionarea acestora cu fonduri în cuantum de minimum 5% din valoarea acestora.
ART. 61
Bugetele locale pot participa la finanţarea unor cheltuieli de administrare şi funcţionare, respectiv bunuri şi servicii, investiţii, reparaţii capitale, consolidare, extindere şi modernizare, dotări cu echipamente medicale, în limita creditelor bugetare aprobate cu această destinaţie.
ART. 62
Spitalul poate realiza venituri proprii suplimentare din:
a. donaţii şi sponsorizări;
b. asocieri investiţionale în domenii medicale sau de cercetare medicală şi farmaceutică;
c. închirierea temporară, fără pierderea totală a folosinţei, a unor spaţii medicale, dotări cu echipament sau aparatură medicală către alţi furnizori de servicii medicale;
d. contracte privind furnizarea de servicii medicale încheiate cu casele de asigurări private sau agenţi economici;
e. editarea şi difuzarea unor publicaţii cu caracter medical;
f. servicii medicale, hoteliere sau de altă natură, furnizate la cererea pacienţilor ori a angajatorilor.
ART. 63
Bugetul de venituri şi cheltuieli al spitalului se aprobă, în condiţiile legii, în termen de cel mult 10 zile de la dată contractării serviciilor medicale cu casa de asigurări de sănătate.
ART. 64
Execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli se raportează lunar şi trimestrial la Ministerul Sănătăţii.
ART. 65
Decontarea contravalorii serviciilor medicale se face conform contractului de furnizare de servicii medicale, pe baza de documente justificative, în funcţie de realizarea acestora, cu respectarea prevederilor contractului cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate.
ART. 66
Controlul asupra activităţii financiare a spitalului se face, în condiţiile legii, de către Curtea de Conturi, Ministerul Sănătăţii sau de alte organe abilitate de lege.
ART. 67
Decontarea contravalorii serviciilor medicale contractate se face conform contractului de furnizare de servicii medicale, pe baza de documente justificative, în funcţie de realizarea acestora, cu respectarea prevederilor contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate.
ART. 68
În cazul unor activităţi medicale sau farmaceutice pentru care unitatea spitalicească nu are specialişti competenţi în astfel de activităţi sau manopere medicale, se poate încheia un contract privind furnizarea unor astfel de servicii medicale sau farmaceutice cu un cabinet medical specializat, public pe furnizor de servicii farmaceutice ori cu o altă unitate publică sau privată acreditată. Unităţile spitaliceşti pot încheia contracte privind furnizarea de servicii auxiliare necesare funcţionarii spitalului.
ART. 69
(1) În relaţiile contractuale cu casa de asigurări de sănătate, spitalul este obligat:
a. să acorde servicii medicale respectând criteriile de calitate elaborate de Colegiul Medicilor din România şi negociate cu Casă Naţională de Asigurări de Sănătate;
b. să informeze asiguraţii despre serviciile medicale oferite şi de modul în care sunt furnizate;
c. să nu refuze acordarea asistenţei medicale de urgenţă ori de câte ori se solicită aceste servicii;
d. să respecte confidenţialitatea tuturor datelor şi informaţiilor privitoare la asiguraţi, precum şi intimitatea şi demnitatea acestora;
e. să factureze lunar, în vederea decontării de către casa de asigurări de sănătate, activitatea realizată, conform contractului de furnizare de servicii medicale;
f. să acorde servicii medicale de specialitate tuturor asiguraţilor, indiferent de casa de asigurări de sănătate la care s-a virat contribuţia de asigurări de sănătate pentru aceştia;
g. să informeze medicul de familie al asiguratului sau, după caz, medicul de specialitate din ambulatoriul integrat, prin scrisoare medicală, despre diagnosticul stabilit, controalele, investigaţiile, tratamentele efectuate sau să transmită orice alte informaţii referitoare la starea de sănătate a asiguratului;
h. să respecte destinaţia sumelor contractate prin acte adiţionale;
i. să transmită datele solicitate de casa de asigurări de sănătate şi de direcţia de sănătate publică privind furnizarea serviciilor medicale şi starea de sănătate a persoanelor consultate sau tratate, fiind direct răspunzătoare de corectitudinea acestora, potrivit formularelor de raportare stabilite prin ordin comun al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi al ministrul sănătăţii, care se pun la dispoziţie în mod gratuit;
j. să prezinte casei de asigurări de sănătate, în vederea decontării, indicatorii specifici stabiliţi prin normele metodologice de aplicare a contractului-cadru;
k. să elibereze acte medicale în condiţiile stabilite prin norme;
l. să raporteze indicatorii prevăzuţi în normele privind execuţia, raportarea şi controlul programelor naţionale de sănătate şi să utilizeze eficient sumele cu această destinaţie; pentru aceste activităţi spitalul va ţine evidenţe distincte;
m. să solicite documentele care atestă calitatea de asigurat; în situaţia în care pacientul nu poate dovedi calitatea de asigurat, spitalul acordă serviciile medicale de urgenţă necesare, având obligaţia să evalueze situaţia medicală a pacientului şi să externeze pacientul dacă internarea nu se mai justifică; la solicitarea pacientului care nu are calitatea de asigurat, se poate continua internarea, cu suportarea cheltuielilor aferente serviciilor medicale de către acesta; spitalul are obligaţia de a anunţa casa de asigurări de sănătate cu care a încheiat contract de furnizare de servicii medicale despre internarea acestor pacienţi, în termen de 72 de ore de la internarea pacientului, cu justificarea medicală a internării de urgenţă; în această situaţie casa de asigurări de sănătate decontează spitalului contravaloarea numărului de zile de spitalizare corespunzătoare perioadei de urgenţă, cu respectarea condiţiilor de decontare a serviciilor medicale spitaliceşti.
(2) Conducerea spitalului participă la acţiuni de instruire organizate de direcţia de sănătate publică şi de casa de asigurări de sănătate privind aplicarea unitară a actelor normative referitoare la asigurările sociale de sănătate şi a actelor normative privind asistenţă medicală în România.
ART. 70
În relaţiile contractuale cu Casă Judeţeană de Asigurări de Sănătate Vrancea, spitalul are următoarele drepturi:
a. să primească contravaloarea serviciilor medicale efectiv realizate potrivit contractelor şi actelor adiţionale încheiate cu casa de asigurări de sănătate;
b. să încaseze contravaloarea serviciilor medicale efectuate de la persoanele care se prezintă fără bilet de trimitere şi care nu constituie urgenţe medico-chirurgicale, precum şi coplata pentru unele servicii medicale spitaliceşti acordate în asistenţă medicală spitalicească, stabilită de către comisia formată din reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii şi ai Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, cu consultarea reprezentanţilor Colegiului Medicilor din România şi prevăzută în norme;
c. să îşi organizeze activitatea în vederea creşterii eficienţei şi eficacităţii actului medical, cu respectarea reglementărilor legale în vigoare.
ART. 71
În relaţiile contractuale cu spitalul, Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Vrancea are următoarele obligaţii:
a. să monitorizeze activitatea spitalului conform contractelor încheiate;
b. să deconteze spitalului, în primele 10 zile ale lunii următoare celei pentru care se face plata contravaloarea serviciilor medicale acordate asiguraţilor în baza facturilor şi a documentelor însoţitoare, cu încadrarea în sumele negociate şi contractate;
c. să raporteze Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate datele solicitate privind serviciile medicale acordate asiguraţilor de către spital, în baza contractelor încheiate cu acesta şi să respecte termenele de raportare stabilite de Casă Naţională de Asigurări de Sănătate;
d. să informeze permanent spitalul despre condiţiile de contractare;
e. să ţină evidenţa internărilor pe asigurat, în funcţie de casa de asigurări de sănătate la care acesta virează contribuţia.
CAP. VII
DISPOZIŢII FINALE
ART. 72
(1) Toate categoriile de personal din spital au obligaţia de a respecta regulamentul de organizare şi funcţionare al spitalului.
(2) Prezentul regulament va fi adus la cunoştinţa tuturor salariaţilor pe bază de semnătură, după aprobarea acestuia prin ordin al ministrului sănătăţii.
(3) Prevederile prezentului regulament se aplică şi pentru:
a. personalul încadrat într-o altă unitate care efectuează stagii de pregătire profesională, cursuri de perfecţionare, specializare;
b. bolnavii internaţi în secţiile cu paturi sau trataţi în sistem ambulatoriu, precum şi familiile sau rudele acestora ori vizitatori;
c. firmele care asigură diverse servicii în incinta spitalului şi care, în afara atribuţiilor şi clauzelor prevăzute în contractele încheiate între părţi, au obligaţia de a respecta prezentul regulament referitor la curăţenia şi circuitele spitalului, integritatea bunurilor din patrimoniul spitalului, cu care intră în contact.
ART. 73
Orice modificare şi completare a prezentului regulament se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii.
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
