Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
REGULAMENTUL din 31 august 2023 de ordine interioară al parchetelor
────────── Aprobat prin HOTĂRÂREA nr. 1.106 din 31 august 2023, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 794 din 4 septembrie 2023. ────────── TITLUL I Dispoziţii generale ART. 1 Rolul Ministerului Public (1) Ministerul Public este parte componentă a autorităţii judecătoreşti, iar atribuţiile sale sunt prevăzute în Constituţia României, republicată, în Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, precum şi în alte acte normative. (2) În activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor. (3) Ministerul Public îşi exercită atribuţiile prin procurori constituiţi în parchete, în condiţiile legii.
ART. 2 Structura şi organizarea Ministerului Public (1) Structura şi organizarea Ministerului Public sunt prevăzute în Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, precum şi în alte legi speciale. (2) Din Ministerul Public fac parte: Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, parchetele de pe lângă curţile de apel, parchetele de pe lângă tribunale, parchetele de pe lângă tribunalele specializate pentru minori şi familie, parchetele de pe lângă judecătorii şi parchetele militare, conform organigramei prevăzute în anexa la prezentul regulament. (3) Parchetele militare sunt organizate după cum urmează: Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti, Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti, Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Cluj, Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Iaşi şi Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Timişoara.
TITLUL II Ierarhia funcţiilor din cadrul Ministerului Public ART. 3 Categoriile de personal Parchetele din cadrul Ministerului Public funcţionează cu următoarele categorii de personal: a) procurori; b) consilieri ai procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, consilieri ai procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi consilieri ai procurorului-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism; c) personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor; d) personal auxiliar de specialitate; e) personal conex; f) funcţionari publici; g) personal contractual; h) personal militar în cadrul parchetelor militare; i) ofiţeri şi agenţi de poliţie judiciară.
ART. 4 Structura funcţiilor de procuror (1) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie are în structură următoarele funcţii de procuror: a) procuror general; b) prim-adjunct al procurorului general, procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism; c) adjunct al procurorului general, procurori-şefi adjuncţi ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procurori-şefi adjuncţi ai Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism; d) procuror-şef secţie; e) procuror-şef secţie adjunct; f) procuror-şef serviciu; g) procuror-şef birou; h) procuror.
(2) Parchetele de pe lângă curţile de apel au în structură următoarele funcţii de procuror: a) procuror general; b) procuror general adjunct; c) procuror-şef secţie; d) procuror-şef serviciu; e) procuror-şef birou; f) procuror.
(3) Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti are în structură următoarele funcţii de procuror: a) procuror general militar; b) procuror general militar adjunct; c) procuror militar şef secţie; d) procuror militar şef birou; e) procuror militar.
(4) Parchetele de pe lângă tribunale au în structură următoarele funcţii de procuror: a) prim-procuror; b) prim-procuror adjunct; c) procuror-şef secţie; d) procuror-şef serviciu; e) procuror-şef birou; f) procuror.
(5) Parchetele militare de pe lângă tribunalele militare au în structură următoarele funcţii de procuror: a) prim-procuror militar; b) prim-procuror militar adjunct; c) procuror militar şef secţie; d) procuror militar şef birou; e) procuror militar.
(6) Parchetele de pe lângă tribunalele specializate pentru minori şi familie au în structură următoarele funcţii de procuror: a) prim-procuror; b) prim-procuror adjunct; c) procuror.
(7) Parchetele de pe lângă judecătorii au în structură următoarele funcţii de procuror: a) prim-procuror; b) prim-procuror adjunct; c) procuror-şef secţie; d) procuror; e) procuror stagiar.
(8) Procurorii din fiecare parchet sunt subordonaţi conducătorului parchetului respectiv. (9) Conducătorul fiecărui parchet este subordonat conducătorului parchetului ierarhic superior din aceeaşi circumscripţie. (10) Dispoziţiile alin. (8) şi (9) se aplică în mod corespunzător şi parchetelor militare. (11) La încetarea mandatului funcţiei de conducere procurorii pot ocupa, în condiţiile legii, o altă funcţie de conducere la acelaşi parchet, ori pot ocupa o funcţie de execuţie la parchetele în cadrul cărora au deţinut funcţia de conducere sau unde au funcţionat anterior numirii în funcţii de conducere. (12) Cu cel puţin şase luni înainte de încetarea mandatului funcţiei de conducere, procurorii care ocupă aceste funcţii trebuie să comunice Direcţiei resurse umane şi organizare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii opţiunea cu privire la parchetul la care doresc să funcţioneze. În cazul în care această opţiune nu este exprimată, procurorii revin la parchetele de unde provin, în condiţiile legii.
ART. 5 Structura funcţiilor personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor Funcţiile personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul parchetelor sunt următoarele: A. La Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie: a) şef birou; b) personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor.
B. La parchetele de pe lângă curţile de apel: a) personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor.
ART. 6 Structura funcţiilor personalului auxiliar de specialitate (1) Funcţiile personalului auxiliar de specialitate din cadrul parchetelor sunt următoarele: A. La Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie: a) grefier-şef secţie; b) grefier-şef serviciu; c) specialist IT şef; d) specialist IT; e) grefier; f) tehnician criminalist; g) grefier statistician; h) grefier documentarist; i) grefier arhivar.
B. La parchetele de pe lângă curţile de apel: a) prim-grefier; b) grefier-şef secţie; c) grefier; d) specialist IT; e) tehnician criminalist; f) grefier arhivar.
C. La parchetele de pe lângă tribunale şi tribunalele specializate pentru minori şi familie: a) prim-grefier; b) grefier-şef secţie, după caz; c) grefier; d) specialist IT; e) tehnician criminalist; f) grefier arhivar.
D. La parchetele de pe lângă judecătorii: a) grefier-şef; b) grefier-şef secţie; c) grefier; d) grefier arhivar.
(2) Sunt conexe personalului auxiliar de specialitate al parchetelor funcţiile de agent procedural şi şofer.
ART. 7 Structura funcţiilor publice Funcţiile publice din cadrul parchetelor sunt următoarele: A. La Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie: a) manager economic; b) director; c) şef serviciu; d) şef birou; e) manager public; f) auditor; g) consilier; h) consilier de achiziţii publice; i) specialist; j) referent.
B. La parchetele de pe lângă curţile de apel: a) manager economic; b) consilier; c) consilier de achiziţii publice; d) specialist; e) referent;
C. La parchetele de pe lângă tribunale: a) manager economic; b) consilier; c) consilier de achiziţii publice; d) specialist; e) referent.
ART. 8 Structura funcţiilor ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară Structura funcţiilor ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară este: a) ofiţer de poliţie judiciară; b) agent de poliţie judiciară.
ART. 9 Structura funcţiilor de personal contractual Funcţiile de personal contractual din cadrul parchetelor sunt următoarele: A. La Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie: a) şef serviciu; b) şef birou; c) consilier pentru afaceri europene; d) consilier; e) expert; f) psiholog; g) referent; h) şef formaţie; i) muncitor; j) pompier; k) îngrijitor.
B. La parchetele de pe lângă curţile de apel: a) expert; b) psiholog; c) referent; d) muncitor; e) pompier; f) îngrijitor.
C. La parchetele de pe lângă tribunale: a) expert; b) referent; c) muncitor; d) pompier; e) îngrijitor.
D. La parchetele de pe lângă judecătorii: a) muncitor; b) îngrijitor.
ART. 10 Atribuţiile generale ale personalului cu funcţii de conducere (1) Procurorii, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, personalul auxiliar de specialitate şi celelalte categorii de personal din cadrul Ministerului Public cu funcţii de conducere coordonează şi verifică activitatea personalului din subordine, conform atribuţiilor prevăzute de lege, regulamente, ordine ale procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi ordine ale ministrului justiţiei. (2) Personalul de la alin. (1), răspunde pentru îndeplinirea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere deţinute.
ART. 11 Subordonarea categoriilor de personal din cadrul parchetelor, altele decât procurorii (1) Personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, personalul auxiliar de specialitate şi cel conex acestuia, funcţionarii publici şi personalul contractual din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se subordonează ierarhic procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. (2) Personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, personalul auxiliar de specialitate şi cel conex acestuia, funcţionarii publici şi personalul contractual din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism se subordonează ierarhic conducătorilor structurilor de parchet respective. (3) Personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, personalul auxiliar de specialitate şi cel conex acestuia, funcţionarii publici şi personalul contractual din cadrul structurilor teritoriale de parchet se subordonează ierarhic conducătorului structurii de parchet respective. (4) Specialiştii IT din cadrul parchetelor au atribuţii legate exclusiv de activitatea specifică domeniului tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor, precum şi de implementare a Strategiei de informatizare a sistemului judiciar din România. Conducătorii parchetelor asigură sprijinul logistic necesar pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii acestora. Specialiştii IT se subordonează administrativ conducătorilor parchetelor din care fac parte, iar profesional Serviciului de tehnologia informaţiei din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. (5) Ceilalţi specialişti din cadrul parchetelor au atribuţii specifice prevăzute în prezentul Regulament, se subordonează administrativ conducătorilor parchetelor din care fac parte, iar profesional Biroului pentru coordonarea activităţilor tehnice de specialitate din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. (6) Ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară îşi desfăşoară activitatea de specialitate sub directa conducere, supraveghere şi controlul nemijlocit al procurorilor şi se subordonează din punct de vedere administrativ procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
TITLUL III Colegiile de conducere şi adunările generale ale procurorilor CAP. I Colegiile de conducere ART. 12 Organizare şi funcţionare (1) Colegiile de conducere dezbat problemele generale de conducere ale parchetelor şi adoptă hotărâri menite să asigure buna funcţionare a acestora, în condiţiile legii. (2) În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie funcţionează colegiul de conducere care hotărăşte cu privire la problemele generale ale Ministerului Public şi ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în condiţiile legii. (3) Colegiul de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se întruneşte trimestrial sau ori de câte ori este nevoie şi dezbate: a) starea structurii şi dinamica criminalităţii, în raport de care face propuneri ministrului justiţiei de perfecţionare a politicii penale; b) problemele rezultate din activitatea de control ierarhic în cadrul parchetelor; c) probleme privind practica neunitară la nivelul parchetelor; d) analiza anuală a indicatorilor de calitate; e) activitatea semestrială pe baza datelor statistice; f) orice alte probleme care privesc buna funcţionare a Ministerului Public.
(4) În cadrul parchetelor de pe lângă curţile de apel, parchetelor de pe lângă tribunale, parchetelor de pe lângă tribunalele specializate pentru minori şi familie, parchetelor de pe lângă judecătorii şi parchetelor militare, funcţionează colegii de conducere care hotărăsc cu privire la problemele generale ale parchetului, în condiţiile legii. (5) Colegiile de conducere ale parchetelor se întrunesc trimestrial sau ori de câte ori este necesar. (6) Colegiile de conducere sunt convocate de conducătorul parchetului sau de cel puţin de o treime din numărul membrilor săi. (7) Şedinţele colegiilor de conducere nu sunt publice. (8) Secretariatul şedinţelor este asigurat de către un procuror sau grefier desemnat de conducătorul parchetului. În cazul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie secretariatul şedinţelor este asigurat de către un procuror şi un grefier desemnaţi de conducătorul parchetului, pentru care vor fi asiguraţi supleanţi. (9) Convocarea colegiului de conducere şi comunicarea, către membrii colegiului, a ordinii de zi se realizează prin secretariatul acestuia, de regulă cu cel puţin o zi înainte de data şedinţei, cu excepţia situaţiilor urgente. (10) La şedinţele colegiilor de conducere pot participa ca invitaţi, fără drept de vot, procurori cu funcţii de conducere sau de execuţie care nu sunt membri. În cazul în care se dezbat probleme financiare sau economico-administrative, participă ca invitat şi managerul economic al parchetului respectiv, cu vot consultativ. (11) Colegiile de conducere adoptă hotărâri cu votul majorităţii membrilor. Votul conducătorului parchetului este decisiv în caz de paritate de voturi. (12) Dezbaterile şi hotărârile Colegiului de conducere se consemnează într-un proces-verbal încheiat de secretariatul colegiului, semnat de toţi membrii săi. Hotărârile colegiului de conducere se aduc la cunoştinţă celor interesaţi. Comunicarea hotărârilor este asigurată de secretariatul colegiului. (13) Procesele-verbale privind hotărârile colegiilor de conducere se păstrează într-o mapă specială de către grefierul şef al Secţiei de resurse umane şi documentare, în cazul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, respectiv prim-grefierul/grefierul-şef, după caz, la celelalte parchete.
ART. 13 Componenţa (1) Colegiile de conducere ale parchetelor au următoarea componenţă: a) colegiul de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este constituit din procurorul general, prim-adjunctul acestuia şi adjunctul acestuia, procurorii-şefi de secţie şi 2 procurori aleşi pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a procurorilor; b) colegiile de conducere ale parchetelor de pe lângă curţile de apel sunt constituite din procurorul general şi adjunctul sau adjuncţii acestuia, după caz, procurorii-şefi de secţie şi 2 procurori aleşi pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a procurorilor; c) colegiul de conducere al Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti este constituit din procuror general militar şi adjunctul acestuia, procurorii militari şefi secţie, după caz, şi 2 procurori militari aleşi pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a procurorilor militari; d) colegiile de conducere ale parchetelor de pe lângă tribunale, tribunale specializate pentru minori şi familie şi parchetelor de pe lângă judecătorii sunt constituite din prim-procurorul şi adjunctul sau adjuncţii acestuia, după caz, procurorii-şefi secţie, după caz, şi 2 procurori aleşi pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a procurorilor; e) colegiile de conducere ale parchetelor militare de pe lângă tribunalele militare sunt constituite din prim-procurorul militar şi adjunctul acestuia, procurorii militari şefi secţie, după caz, şi 2 procurori aleşi pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a procurorilor.
(2) În cazul în care la parchetele de pe lângă tribunalele specializate pentru minori şi familie şi parchetele de pe lângă judecătorii numărul procurorilor este de 5 sau mai mic, atribuţiile colegiului de conducere se exercită de conducătorul parchetului. (3) Dispoziţiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător şi în situaţiile în care, din motive obiective, colegiul de conducere nu se poate constitui cu numărul legal de membri.
ART. 14 Condiţiile de alegere şi statutul membrilor (1) Membrii colegiului de conducere al unui parchet sunt aleşi în adunarea generală a procurorilor acelui parchet. (2) Pot fi aleşi în funcţia de membru al colegiului de conducere al unui parchet, procurorii numiţi în funcţie şi care funcţionează efectiv la parchetul respectiv, cu excepţia procurorilor cu funcţii de conducere care potrivit legii sunt membri de drept şi a procurorilor stagiari. (3) Au drept de vot procurorii numiţi în funcţie, inclusiv procurorii cu funcţii de conducere care potrivit legii sunt membri de drept, procurorii delegaţi sau detaşaţi de la alte parchete, precum şi procurorii stagiari. (4) Membrii aleşi ai colegiilor de conducere pot fi revocaţi de adunările generale ale procurorilor în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor prevăzute de lege, cu votul a cel puţin jumătate plus unu din numărul voturilor valabil exprimate. (5) Calitatea de membru ales al colegiului de conducere încetează: la expirarea mandatului, prin demisie, revocare sau suspendare din funcţie, promovare, delegare, detaşare, transfer la alt parchet ori altă instituţie, numire în funcţia de judecător, prin dobândirea calităţii de membru de drept al colegiului de conducere ca urmare a delegării sau numirii în funcţiile prevăzute de lege ori prin imposibilitatea exercitării atribuţiilor pe o perioadă mai mare de 6 luni, precum şi prin deces sau eliberarea din funcţie prin pensionare. (6) Calitatea de membru de drept încetează în situaţiile de la alin. (5), precum şi în cazul revocării din funcţie. (7) Membrul ales al colegiului de conducere al cărui mandat a încetat potrivit alin. (5) va fi înlocuit de un nou membru ales potrivit alin. (1) - (3), prin organizarea de noi alegeri. (8) Durata mandatului membrilor colegiilor de conducere aleşi în condiţiile alin. (7) este de 3 ani de la data alegerii. (9) În caz de vacantare a unui loc de membru ales al colegiului de conducere se vor organiza alegeri pentru desemnarea unui nou membru, în termen de cel mult 30 de zile de la vacantare.
ART. 15 Candidaturile (1) Pentru alegerea membrilor colegiului de conducere al unui parchet, se convoacă adunarea generală a procurorilor cu cel puţin 30 de zile înainte de data stabilită. (2) Convocatorul se afişează la sediul unităţii de parchet la care se va desfăşura adunarea generală. Acesta va cuprinde: a) data afişării şi denumirea parchetului emitent; b) condiţiile exercitării dreptului de vot şi de depunere a candidaturilor; c) termenul limită pentru depunerea candidaturilor; d) termenul de contestare a candidaturilor.
(3) Candidaturile se depun în scris, sub semnătură, însoţite de un curriculum-vitae, la conducătorul parchetului, în termen de 10 zile de la data afişării convocatorului. (4) Secretariatul adunării generale a procurorilor, desemnat de conducătorul parchetului, înregistrează candidaturile în registrul special al hotărârilor adunărilor generale şi verifică dacă respectiva candidatură a fost depusă în termenul prevăzut la alin. (3) şi dacă respectivul candidat îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 14 alin. (2). Secretariatul adunării generale respinge o candidatură ca fiind nulă dacă se constată neîndeplinirea uneia dintre condiţiile prevăzute la art. 14 alin. (2) sau art. 15 alin. (3). Respingerea candidaturii se comunică de îndată, inclusiv prin mijloace de comunicare electronică, procurorului în cauză. (5) Lista centralizatoare a candidaturilor depuse şi rezultatul verificărilor prevăzute la alin. (4) se afişează la sediul parchetului cu cel puţin 10 zile înaintea datei adunării generale. (6) Împotriva admiterii sau respingerii candidaturii se poate formula contestaţie la conducătorul parchetului, doar sub aspectul îndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 14 alin. (2) sau art. 15 alin. (3), în termen de 24 de ore de la data afişării listei centralizatoare. Contestaţia se soluţionează în termen de 3 zile de la înregistrarea acesteia, de către conducătorul parchetului. Lista candidaturilor rămase definitive se afişează imediat după soluţionarea contestaţilor. (7) După data afişării listei candidaturilor rămase definitive, candidaţii îşi pot organiza la sediul parchetului întâlniri cu procurorii alegători pentru susţinerea candidaturilor depuse, până, cel mult, cu 2 zile înaintea datei adunării generale.
ART. 16 Alegerea membrilor (1) Lista candidaturilor admise constituie buletinul de vot. Numărul buletinelor de vot ce urmează a fi tipărite este egal cu numărul procurorilor cu drept de vot în adunarea generală respectivă, prevăzut la art. 14 alin. (3) şi un număr suplimentar de 10% pentru fiecare adunare generală. (2) Candidaţii vor fi înscrişi pe buletinul de vot în ordinea alfabetică a numelor de familie. În afară de numele de familie se înscriu şi prenumele, data naşterii, data la care au fost numiţi în funcţia de procuror şi, după caz, funcţia de conducere deţinută în prezent. În cazul candidaţilor cu nume de familie identice, aceştia sunt înscrişi în ordinea alfabetică a prenumelor lor. Dacă şi prenumele sunt identice, se va ţine cont de vechimea mai mare în funcţia de procuror. (3) Fiecare procuror va primi câte un buletin de vot şi va exprima un număr de voturi egal cu numărul membrilor aleşi, stabilit de lege. Buletinele de vot nedistribuite se anulează. (4) Membrii colegiului de conducere se aleg prin vot secret, direct şi personal. (5) Votarea se va face prin încercuirea numelor candidaţilor al căror număr este stabilit prin lege. (6) Buletinele de vot se vor împături şi vor fi introduse în urnă, în aşa fel încât să se asigure secretul votării. (7) Buletinele de vot în care vor fi încercuite numele unui număr diferit de candidaţi decât cel prevăzut de lege vor fi declarate nule. (8) Sunt declaraţi aleşi membri ai colegiului de conducere, procurorii care obţin numărul cel mai mare de voturi, valabil exprimate, în ordine descrescătoare. (9) Numărarea voturilor şi stabilirea rezultatului votării va fi asigurată de doi procurori cu cea mai mare vechime în funcţia de procuror şi judecător în cadrul parchetului respectiv, dintre procurorii care nu şi-au depus candidatura. (10) Rezultatul votării se anunţă în cadrul adunării generale de către conducătorul parchetului sau adjunctul său. (11) Procurorii cu drept de vot prezenţi, pot contesta, de îndată, rezultatul final al votării comunicat, situaţie în care procedura de numărare şi comunicare a voturilor se repetă. (12) Secretariatul adunării generale pentru alegerea membrilor colegiului de conducere va fi asigurat de procurori şi/sau grefieri desemnaţi de conducătorul parchetului. (13) Secretariatul va întocmi un proces-verbal cu operaţiunile de votare şi rezultatul final al alegerilor, care va cuprinde: a) numele şi prenumele membrilor comisiei şi secretariatului adunării; b) data şi locul desfăşurării alegerilor; c) numărul, numele şi prenumele procurorilor prezenţi; d) numărul, numele şi prenumele procurorilor absenţi; e) rezultatul votării şi semnăturile membrilor comisiei.
CAP. II Adunările generale ale procurorilor ART. 17 Organizare şi funcţionare (1) Adunarea generală a procurorilor este compusă din toţi procurorii în funcţie ai parchetului, inclusiv procurorii stagiari, precum şi cei delegaţi sau detaşaţi de la alte parchete. În cazul adunărilor generale convocate pentru alegerea sau revocarea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, procurorii delegaţi sau detaşaţi la alte parchete participă la adunarea generală a procurorilor parchetului de la care au fost delegaţi sau detaşaţi (2) Adunarea generală a procurorilor are următoarele atribuţii: a) dezbate activitatea anuală desfăşurată de parchete; b) alege, în condiţiile legii, membrii Consiliului Superior al Magistraturii; c) dezbate probleme de drept ori alte probleme în legătură cu activitatea parchetelor; d) analizează proiecte de acte normative, la solicitarea ministrului justiţiei sau a Consiliului Superior al Magistraturii; e) formulează puncte de vedere la solicitarea Plenului sau, după caz, a secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii; f) alege şi revocă, în condiţiile legii, membrii colegiului de conducere; g) poate iniţia procedura de revocare a procurorilor aleşi în Consiliul Superior al Magistraturii, în condiţiile prevăzute de lege; h) îndeplinesc alte atribuţii prevăzute de lege sau regulament.
(3) Adunarea generală a procurorilor este legal constituită în prezenţa majorităţii procurorilor în funcţie. (4) Adunarea generală a procurorilor se organizează anual sau ori de câte ori este necesar. (5) Adunarea generală a procurorilor se convoacă de către conducătorul parchetului. (6) Adunarea generală a procurorilor se poate convoca şi de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, de către Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, de către colegiul de conducere al parchetului sau la solicitarea unei treimi din numărul procurorilor care fac parte din aceasta. (7) Adunarea generală a procurorilor este prezidată de către conducătorul parchetului sau de adjunctul acestuia, după caz. (8) Adunarea generală a procurorilor Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se convoacă de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, anual sau ori de câte ori este necesar. (9) La adunarea generală a procurorilor din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru alegerea membrului în Consiliul Superior al Magistraturii participă şi procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi ai Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. În cadrul adunării generale votează şi procurorii din structurile teritoriale ale acestor parchete. (10) Hotărârile adunării generale se iau cu votul majorităţii membrilor prezenţi, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel. (11) Secretariatul adunării generale este asigurat de procurori şi/sau grefieri desemnaţi de către conducătorul parchetului, pentru care vor fi asiguraţi supleanţi. (12) Hotărârile adunării generale se consemnează într-un registru special ţinut la fiecare parchet.
TITLUL IV Organizarea şi funcţionarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie CAP. I Structura şi conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ART. 18 Structura Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie funcţionează: a) Secţia de urmărire penală; b) Secţia judiciară; c) Secţia de resurse umane şi documentare; d) Secţia parchetelor militare; e) Serviciul de îndrumare şi control; f) Serviciul de cooperare judiciară internaţională; g) Serviciul tehnic; h) Serviciul de documente clasificate; i) Serviciul de tehnologia informaţiei; j) Biroul de coordonare a activităţilor tehnice de specialitate; k) Biroul de informare şi relaţii publice; l) Biroul juridic; m) Compartimentul economico-financiar şi administrativ; n) Direcţia de audit public intern; o) Unitatea de management al proiectelor; p) Cabinet de psihologie.
ART. 19 Structurile autonome din cadrul Ministerului Public În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie funcţionează, ca structuri cu personalitate juridică proprie, Direcţia Naţională Anticorupţie şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.
ART. 20 Conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a structurilor din cadrul acestuia (1) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este condus de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ajutat de un prim-adjunct şi un adjunct. (2) Direcţia Naţională Anticorupţie este condusă de un procuror-şef, ajutat de 2 procurori-şefi adjuncţi. (3) Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism este condusă de un procuror-şef, ajutat de 2 procurori-şefi adjuncţi. (4) În cadrul structurilor menţionate, funcţionează, după caz, secţii, servicii, birouri şi alte compartimente, conduse de procurori-şefi secţie, serviciu şi birou. De asemenea, în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie funcţionează structuri în subordinea directă a procurorului general. (5) Fiecare secţie este condusă de un procuror-şef secţie, ajutat de un procuror-şef secţie adjunct. (6) Direcţiile, secţiile, serviciile şi birourile din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt organizate ierarhic. Personalul din cadrul acestora este subordonat procurorului-şef al direcţiei, secţiei, serviciului sau biroului, după caz. Procurorul-şef birou este subordonat procurorului-şef serviciu, care la rândul său este subordonat procurorului-şef direcţie sau secţie, respectiv adjunctului acestuia, iar aceştia din urmă sunt subordonaţi procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, respectiv prim-adjunctului şi adjunctului acestuia. (7) Dispoziţiile alineatului (6) se aplică în mod corespunzător şi celorlalte structuri din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. (8) Dacă una dintre funcţiile de procuror-şef birou sau procuror-şef serviciu nu are drept corespondent ierarhic direct una dintre funcţiile de conducere prevăzute la alin. (6), acesta se subordonează procurorului-şef ierarhic următor.
ART. 21 Atribuţiile procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie are următoarele atribuţii: a) conduce, coordonează şi răspunde de activitatea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a parchetelor din subordine, luând măsuri pentru buna organizare şi funcţionare a acestora; b) exercită, direct sau prin procurori anume desemnaţi, controlul asupra tuturor parchetelor; c) conduce Direcţia Naţională Anticorupţie şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, prin intermediul procurorilor-şefi ai acestor direcţii; d) conduce parchetele militare organizate potrivit art. 1 alin. (3); e) exercită din oficiu controlul asupra legalităţii şi temeiniciei actelor, măsurilor şi soluţiilor procurorilor din cadrul Ministerului Public, în condiţiile legii; f) convoacă şi prezidează şedinţele Colegiului de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; g) convoacă Adunarea generală a procurorilor Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prezidează această adunare; h) reprezintă Ministerul Public în relaţiile cu celelalte autorităţi şi instituţii publice, cu organizaţiile neguvernamentale, cu orice alte persoane juridice sau persoane fizice, din ţară şi din străinătate, precum şi în relaţiile internaţionale; i) exercită atribuţiile prevăzute în Codul penal, în Codul de procedură penală şi în legi speciale; j) propune Consiliului Superior al Magistraturii înfiinţarea/desfiinţarea secţiilor din cadrul parchetelor, cu excepţia celor din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism; k) înfiinţează/desfiinţează, prin ordin, servicii, birouri sau alte compartimente de specialitate, cu avizul ministrului justiţiei, cu excepţia serviciilor, birourilor sau a altor compartimente din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism; l) propune Consiliului Superior al Magistraturii numărul adjuncţilor procurorilor generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel şi ai prim-procurorilor parchetelor de pe lângă tribunale şi ai parchetelor de pe lângă judecătorii unde prim-procurorii sunt ajutaţi de adjuncţi; m) se pronunţă asupra propunerilor Plenului Consiliului Superior al Magistraturii privind procurorii care şi-au exprimat opţiunea de a efectua urmărirea penală pentru infracţiunile prevăzute la art. 3 alin. (1) şi alin. (2) din Legea nr. 49/2022 privind desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, precum şi pentru modificarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, în termen de 30 de zile de la data primirii propunerilor; n) emite, la cererea procurorilor, un acord prealabil în vederea detaşării pe funcţia de formator cu normă întreagă pentru care se susţin proceduri de selecţie; o) dispune detaşarea şi delegarea în funcţii de execuţie a procurorilor, în condiţiile legii; p) propune Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii numirea procurorilor în funcţii de conducere, respectiv revocarea acestora, în condiţiile legii; q) emite aviz, în condiţiile legii, pentru transferul procurorilor în cadrul/din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi în alte cazuri prevăzute de lege sau regulamente; r) repartizează procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe secţii, servicii şi birouri, în funcţie de necesitatea asigurării funcţionării corespunzătoare a parchetului, precum şi de pregătirea, aptitudinile şi specializarea acestora; s) desemnează procurorii care participă la şedinţele Curţii Constituţionale, în cazurile prevăzute de lege; ş) numeşte şi revocă din funcţie consilierii procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu avizul prealabil al Secţiei pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, atunci când este cazul, şi dispune încetarea calităţii de consilier, la cererea acestuia sau la încetarea mandatului de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie; t) încadrează personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, managerii economici şi specialiştii din cadrul parchetelor, cu excepţia celor care îşi desfăşoară activitatea în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism; ţ) încadrează personalul auxiliar de specialitate şi cel conex acestuia, funcţionarii publici şi personalul contractual din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi dispune delegarea, transferarea, promovarea, încetarea şi modificarea raporturilor de muncă şi aplicarea sancţiunilor disciplinare pentru aceste categorii de personal, în condiţiile legii, cu excepţia celor care îşi desfăşoară activitatea în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism; u) formulează propuneri nominale de detaşare în cadrul parchetelor a ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară, îi numeşte în funcţii, dispune încetarea detaşării, stabileşte numărul şi repartizarea acestora în cadrul parchetelor în condiţiile legii; v) emite aviz conform pentru numirea ca organe de cercetare penală a lucrătorilor specializaţi din Ministerul Afacerilor Interne anume desemnaţi în condiţiile legii speciale şi retrage avizul conform în condiţiile legii; w) emite aviz conform pentru numirea ca organe de cercetare penală speciale a ofiţerilor anume desemnaţi, la propunerea organelor competente, şi retrage avizul conform ofiţerilor anume desemnaţi care nu şi-au îndeplinit corespunzător atribuţiile de serviciu; x) este ordonator principal de credite; y) coordonează elaborarea proiectului de buget anual al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi al Ministerului Public; z) gestionează, administrează şi repartizează baza materială, spaţiile şi clădirile aflate în proprietatea sau administrarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie, în funcţie de necesităţi şi exercită atribuţii de coordonare şi control al administrării Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, din punct de vedere economico-financiar; aa) în vederea informatizării activităţii parchetelor, ia măsuri pentru dotarea tehnică corespunzătoare a acestora; bb) stabileşte, prin ordin, indemnizaţiile de încadrare brute lunare sau salariile de bază brute, după caz, precum şi alte drepturi pentru categoriile de personal potrivit legii; cc) acordă premii personalului din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în condiţiile legii; dd) organizează activitatea de relaţii cu publicul; ee) organizează activitatea de protecţie a datelor cu caracter personal; ff) exercită orice alte atribuţii prevăzute de actele normative în vigoare.
(2) În exercitarea atribuţiilor ce-i revin, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie emite ordine cu caracter intern. (3) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prezintă Consiliului Superior al Magistraturii şi ministrului justiţiei raportul anual privind activitatea Ministerului Public.
ART. 22 Atribuţiile prim-adjunctului şi adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (1) Prim-adjunctul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi adjunctul procurorului general acţionează pentru îndeplinirea ordinelor şi altor dispoziţii ale procurorului general, coordonează, controlează şi răspund de activitatea secţiilor Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a celorlalte parchete. (2) Repartizarea atribuţiilor între prim-adjunctul procurorului general şi adjunctul procurorului general este stabilită prin ordin al procurorului general. (3) Prim-adjunctul procurorului general şi adjunctul procurorului general exercită dreptul de semnătură, în numele procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe baza delegării exprese a acestei prerogative. (4) În perioada absenţei procurorului general sau a imposibilităţii exercitării funcţiei, indiferent de cauza acesteia, prim-adjunctul procurorului general îl înlocuieşte de drept în exercitarea atribuţiilor ce îi revin în această calitate, iar în cazul absenţei acestuia sau al imposibilităţii exercitării funcţiei, indiferent de cauza acesteia, atribuţiile sunt exercitate de drept de adjunctul procurorului general. (5) În cazul vacanţei funcţiei de procuror general, indiferent de cauza acesteia, până la numirea unui alt procuror în această funcţie, atribuţiile ce îi revin în această calitate sunt exercitate de drept de prim-adjunctul procurorului general. În cazul vacanţei funcţiei de procuror general şi a celei de prim-adjunct al procurorului general, indiferent de cauza acesteia, până la numirea unui procuror în funcţia de procuror general sau, după caz, până la delegarea unui procuror în funcţia de prim-adjunct al procurorului general, atribuţiile sunt exercitate de drept de adjunctul procurorului general.
ART. 23 Atribuţiile consilierilor procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (1) În activitatea sa, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este ajutat de 3 consilieri, numiţi prin ordin al acestuia, pe durata exercitării mandatului procurorului general. (2) Consilierii procurorului general au următoarele atribuţii: a) asigură aducerea la îndeplinire a ordinelor şi dispoziţiilor date de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; b) efectuează sau participă la elaborarea unor studii, evaluări, sinteze şi a altor lucrări privind activitatea Ministerului Public; c) formulează propuneri privind organizarea şi funcţionarea eficientă a parchetelor din cadrul Ministerului Public pe care le supun aprobării conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie; d) din dispoziţia procurorului general, asistă la primirea unor persoane în audienţă şi îl informează asupra posibilităţilor de soluţionare a problemelor expuse, colaborând în acest scop cu celelalte structuri ale Ministerului Public; e) examinează proiecte de acte normative ori note de studiu şi formulează propuneri sau observaţii asupra cuprinsului acestora; f) examinează şi supun aprobării procurorului general analizele semestriale şi anuale privind activitatea Ministerului Public, elaborate de către procurori-şefi ai direcţiilor, secţiilor, serviciilor şi ai altor compartimente de activitate.
(3) Consilierii procurorului general, care au şi calitatea de procuror, pot examina, din ordinul procurorului general, legalitatea unor soluţii date de procurorii din cadrul Ministerului Public, formulând propuneri pe care le prezintă procurorului general. (4) Consilierii procurorului general îndeplinesc orice alte sarcini şi lucrări repartizate de procurorul general.
CAP. II Secţia de urmărire penală SECŢIUNEA 1 Structura şi conducerea Secţiei de urmărire penală ART. 24 Structura Secţiei de urmărire penală În cadrul Secţiei de urmărire penală funcţionează: A. Serviciul de urmărire penală: a) Biroul de urmărire penală şi criminalistică; b) Biroul de combatere a infracţiunilor de corupţie şi de serviciu;
B. Serviciul pentru coordonarea activităţii în domeniile prioritare ale Ministerului Public: a) Biroul de combatere a criminalităţii economico-financiare; b) Biroul de combatere a infracţiunilor informatice; c) Biroul de combatere a infracţiunilor de mediu; d) Biroul de combatere a infracţiunilor din domeniul drepturilor de proprietate intelectuală;
C. Serviciul de anchete speciale.
ART. 25 Conducerea Secţiei de urmărire penală şi atribuţiile acesteia (1) Secţia de urmărire penală exercită atribuţiile Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în legătură cu activitatea de urmărire penală, potrivit legii, şi coordonează activitatea de urmărire penală desfăşurată de celelalte parchete. (2) Secţia de urmărire penală este condusă de un procuror-şef secţie, ajutat de un procuror-şef secţie adjunct. (3) Procurorul-şef secţie are următoarele atribuţii: a) organizează, conduce, controlează şi răspunde de activitatea întregului personal din cadrul secţiei, stabileşte atribuţiile personalului din subordine, precum şi măsurile şi termenele de realizare a activităţilor, luând sau, după caz, propunând conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie măsurile care se impun pentru desfăşurarea corespunzătoare a acesteia; b) repartizează spre soluţionare dosarele penale şi celelalte lucrări înregistrate în secţie, direct procurorilor sau prin procurorul-şef serviciu ori procurorul-şef birou, după caz; c) stabileşte atribuţiile manageriale delegate procurorului-şef secţie adjunct; d) analizează legalitatea şi temeinicia soluţiilor adoptate de către procurorii din secţie; e) analizează cauzele în care s-a dispus clasarea ori renunţarea la urmărire penală faţă de inculpaţii arestaţi preventiv şi propune măsuri corespunzătoare; f) elaborează semestrial programul de activitate al secţiei, asigură şi urmăreşte realizarea integrală a obiectivelor şi a acţiunilor în termenele stabilite; g) analizează cererile de preluare a unor cauze de competenţa parchetelor ierarhic inferioare în vederea efectuării urmăririi penale şi propune măsuri de soluţionare, potrivit legii, din dispoziţia conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; h) organizează şi răspunde de înregistrarea, păstrarea şi circulaţia, în condiţiile legii şi a regulamentelor în vigoare, a lucrărilor şi informaţiilor nedestinate publicităţii, gestionate conform competenţei de soluţionare; i) organizează şi răspunde ca activitatea de informare publică să se desfăşoare conform dispoziţiilor regulamentului şi ordinelor procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; j) înaintează, spre informare, procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie un exemplar al rechizitoriilor şi acordurilor de recunoaştere a vinovăţiei emise, în ziua confirmării legalităţii şi temeiniciei acestora şi înainte de sesizarea judecătorului de cameră preliminară, ordonanţele de infirmare a clasărilor dispuse în temeiul legii, în ziua emiterii lor, precum şi un exemplar al hotărârilor judecătoreşti prin care s-a dispus restituirea cauzei la procuror în temeiul legii, în ziua comunicării la parchet a acestora; k) formulează propuneri de delegare şi detaşare a procurorilor în cadrul secţiei, în condiţiile legii; l) întocmeşte evaluări periodice privind starea infracţională în domeniile de competenţă; m) elaborează metodologii de lucru şi proceduri interne în domeniul de competenţă a secţiei; n) aduce la cunoştinţa personalului actele normative nou-apărute, ordinele şi dispoziţiile conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi pe cele ale Ministerului Justiţiei; o) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege sau dispuse de conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(4) Procurorul-şef secţie adjunct are următoarele atribuţii: a) organizează, conduce, controlează şi răspunde de îndeplinirea atribuţiilor manageriale încredinţate de procurorul-şef secţie; b) soluţionează dosarele penale şi lucrările repartizate de procurorul-şef secţie şi de conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; c) exercită atribuţiile procurorului-şef secţie, în absenţa acestuia; d) exercită orice alte atribuţii dispuse de procurorul-şef secţie sau de conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(5) Procurorul-şef serviciu şi procurorul-şef birou au următoarele atribuţii: a) organizează, coordonează, controlează şi răspund de activitatea personalului din subordine privind îndeplinirea la timp şi în mod corespunzător a atribuţiilor de serviciu; b) repartizează lucrările de competenţa serviciului, respectiv a biroului, către personalul din subordine, dacă această atribuţie le este delegată total sau parţial de procurorul-şef secţie şi verifică soluţionarea în termen a acestora; c) soluţionează dosare penale şi alte lucrări repartizate, conform specializării proprii; d) elaborează metodologii de lucru şi proceduri interne în domeniul de competenţă a serviciului sau biroului; e) aduce la cunoştinţa personalului actele normative nou-apărute, ordinele şi dispoziţiile conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi pe cele ale Ministerului Justiţiei; f) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior;
(6) În cadrul secţiei îşi desfăşoară activitatea ofiţeri şi agenţi de poliţie judiciară detaşaţi, sub autoritatea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi sub directa conducere, supraveghere şi control al procurorului-şef secţie şi al procurorilor din cadrul secţiei, pentru aducerea la îndeplinire a dispoziţiilor acestora, conform competenţei stabilite prin Legea nr. 49/2022 privind desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, precum şi pentru modificarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală. (7) În vederea efectuării schimbului de informaţii privind infracţiunile în legătură cu mijloacele de plată fără numerar, Secţia de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constituie punct operaţional naţional de contact disponibil permanent, în aplicarea art. IV al Legii nr. 207/2021 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum şi pentru dispunerea unor măsuri de transpunere a Directivei (UE) 2019/713 a Parlamentului European şi a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind combaterea fraudelor şi a contrafacerii în legătură cu mijloacele de plată fără numerar şi de înlocuire a Deciziei-cadru 2001/413/JAI a Consiliului, având următoarele atribuţii: a) facilitează schimbul de informaţii relevante; b) furnizează informaţii juridice sau consiliere tehnică de specialitate punctelor de contact similare din alte state; c) execută sau facilitează executarea, potrivit legii, a cererilor de asistenţă judiciară internaţională, cooperând cu autorităţile române competente.
SECŢIUNEA a 2-a Serviciul de urmărire penală ART. 26 Conducerea serviciului (1) Serviciul de urmărire penală este condus de un procuror-şef serviciu. (2) Procurorul-şef serviciu are următoarele atribuţii: a) organizează, coordonează, controlează şi răspunde de activitatea personalului din subordine privind îndeplinirea la timp şi în mod corespunzător a atribuţiilor de serviciu; b) repartizează lucrările de competenţa serviciului, personalului din subordine, dacă această atribuţie îi este delegată total sau parţial de procurorul-şef secţie şi verifică soluţionarea în termen a acestora; c) soluţionează dosare penale şi alte lucrări repartizate, conform specializării proprii; d) monitorizează şi îndrumă activitatea de urmărire penală de la nivelul parchetelor din subordinea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în cauzele penale, conform specificului de activitate al serviciului şi birourilor din subordine, în vederea eficientizării activităţii şi stabilirii unei practici judiciare unitare; e) analizează cererile de preluare a unor cauze de competenţa parchetelor ierarhic inferioare în vederea efectuării urmăririi penale şi propune măsuri de soluţionare, potrivit legii, din dispoziţia conducerii secţiei sau a conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; f) analizează cauzele cu inculpaţi arestaţi preventiv în care judecătorii de cameră preliminară sau instanţele judecătoreşti au pronunţat hotărâri definitive de restituire şi propune măsuri corespunzătoare; g) întocmeşte evaluări periodice privind starea infracţională în domeniile de competenţă; h) aduce la cunoştinţa personalului actele normative nou-apărute, ordinele şi dispoziţiile conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi pe cele ale Ministerului Justiţiei; i) elaborează metodologii privind tehnicile şi metodele specifice de investigare a infracţiunilor în domeniul de competenţă; j) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
ART. 27 Biroul de urmărire penală şi criminalistică (1) Procurorii din cadrul Biroului de urmărire penală şi criminalistică au următoarele atribuţii: a) efectuează urmărirea penală în cauzele penale de competenţa lor, potrivit legii; b) efectuează urmărirea penală în cauzele penale preluate, în condiţiile legii, de la alte parchete; c) redactează note scrise privind admisibilitatea ori temeinicia plângerii împotriva soluţiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată şi răspunsul la cererile şi excepţiile formulate de către inculpat ori excepţiile ridicate din oficiu parchetului în procedura de cameră preliminară; d) participă la şedinţele de judecată, în condiţiile legii; e) execută cererile de acordare a autorizaţiei de supraveghere transfrontalieră, prevăzută de Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi alte tratate ori convenţii internaţionale la care România este parte; f) soluţionează notificările adresate României în calitate de stat membru notificat, privind interceptarea telecomunicaţiilor fără a se solicita asistenţă tehnică, pentru realizarea interceptării, conform prevederilor din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi din alte tratate sau convenţii internaţionale la care statul român este parte; g) acordă sprijin sub aspect tehnic, tactic şi metodologic procurorilor de la alte parchete care desfăşoară activitate de urmărire penală proprie, în cauzele penale, în vederea eficientizării şi dinamizării activităţii de urmărire penală; h) organizează evidenţa centralizată a cauzelor penale având ca obiect infracţiuni de competenţa biroului; i) elaborează lucrări de analiză vizând aspecte de ordin tehnic, tactic şi metodologic privind investigarea infracţiunilor de competenţa biroului; j) asigură difuzarea către parchete, în scopul documentării, a lucrărilor elaborate pe plan intern şi extern cu privire la metodele şi mijloacele tehnice, a regulilor şi procedeelor tactice necesare descoperirii şi cercetării infracţiunilor de competenţa biroului; k) soluţionează orice alte lucrări repartizate, de competenţa secţiei; l) întocmesc evaluări periodice privind starea infracţională în domeniile de competenţă; m) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
(2) În cadrul Biroului de urmărire penală şi criminalistică îşi desfăşoară activitatea tehnicieni criminalişti asimilaţi grefierilor, conform art. 91 alin. (2) teza a II-a din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, cu modificările şi completările ulterioare. (3) Tehnicienii criminalişti prevăzuţi la alin. (2), sub coordonarea procurorului, exercită următoarele atribuţii: a) participă la activităţi de cercetare la faţa locului, reconstituiri, conduceri în teren şi percheziţii, efectuează fotografii judiciare, înregistrări audio-video; b) utilizează tehnica din dotare şi echipamentele de protecţie pentru realizarea activităţilor în teren; c) întocmesc planşe fotografice, schiţa locului faptei sau procese-verbale cu imaginile de interes realizate cu ocazia activităţilor din teren; d) asigură căutarea, descoperirea, identificarea, ridicarea, ambalarea, etichetarea şi sigilarea în mod corespunzător a urmelor şi probelor materiale dispuse a fi ridicate cu ocazia activităţilor în teren; e) contribuie la interpretarea urmelor şi probelor materiale; f) gestionează probele materiale aflate la dosarul cauzei, întocmesc procese-verbale de evidenţă a probelor materiale; g) efectuează, din dispoziţia procurorului, copii statice sau prin fotografiere de pe înscrisurile, documentele şi fotografiile depuse ca probe materiale; h) asigură implementarea datelor în aplicaţia Fond Documentar Criminalistic; i) realizează, din dispoziţia procurorului, înregistrări audio-video cu ocazia audierilor efectuate în cauză, asigură asistenţa tehnică în cazul înregistrărilor audio şi video, decriptarea suporturilor audio şi video şi procesarea imaginilor înregistrate; j) participă, din dispoziţia procurorului, la efectuarea necropsiilor în cazul morţilor violente/suspecte; k) participă la activităţi de ridicare de obiecte, documente şi înscrisuri; l) efectuează examinări ale obiectelor, documentelor şi înscrisurilor ridicate; m) participă la efectuarea constatărilor tehnico-ştiinţifice şi efectuează lucrări de laborator; n) desfăşoară activităţile specifice enumerate şi pentru parchetele de pe lângă curţile de apel, la solicitarea acestora; o) asigură, sub îndrumarea procurorului-şef birou, depozitarea mijloacelor materiale de probă care nu pot fi ataşate la dosar, în camera de corpuri delicte; p) completează, conform dispoziţiei procurorului-şef birou, Registrul de evidenţă a valorilor şi mijloacelor materiale de probă; q) întreţin aparatura existentă în cadrul Laboratorului de Criminalistică; r) asigură realizarea copiilor audio-video de pe casete audio, video, CD, DVD sau alte suporturi; s) asigură necesarul de materiale pentru buna funcţionare a Laboratorului de Criminalistică şi răspund de funcţionarea corespunzătoare a aparaturii din Camera de anchetă; ş) organizează şi ţin evidenţa materialelor de criminalistică prin completarea Condicii de evidenţă a folosirii materialelor de criminalistică; t) execută orice alte sarcini repartizate de conducerea Secţiei de urmărire penală.
(4) Biroul de urmărire penală şi criminalistică este condus de un procuror-şef birou. (5) Procurorul-şef birou exercită în mod corespunzător atribuţiile prevăzute la art. 26 alin. (2).
ART. 28 Biroul de combatere a infracţiunilor de corupţie şi de serviciu (1) Procurorii din cadrul Biroului de combatere a infracţiunilor de corupţie şi de serviciu au următoarele atribuţii: a) efectuează urmărirea penală în cauzele penale de competenţa lor, potrivit legii; b) efectuează urmărirea penală în cauzele penale preluate, în condiţiile legii, de la alte parchete; c) redactează note scrise privind admisibilitatea ori temeinicia plângerii împotriva soluţiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată şi răspunsul la cererile şi excepţiile formulate de către inculpat ori excepţiile ridicate din oficiu parchetului în procedura de cameră preliminară; d) participă la şedinţele de judecată, în condiţiile legii; e) acordă sprijin sub aspect tehnic, tactic şi metodologic procurorilor de la alte parchete care desfăşoară activitate de urmărire penală proprie, în cauzele penale, în vederea eficientizării şi dinamizării activităţii de urmărire penală; f) organizează evidenţa centralizată a cauzelor penale având ca obiect infracţiuni de competenţa biroului; g) elaborează lucrări de analiză vizând aspecte de ordin tehnic, tactic şi metodologic privind investigarea infracţiunilor de competenţa biroului; h) asigură difuzarea către parchete, în scopul documentării, a lucrărilor elaborate pe plan intern şi extern cu privire la metodele şi mijloacele tehnice, a regulilor şi procedeelor tactice necesare descoperirii şi cercetării infracţiunilor de competenţa biroului; i) soluţionează orice alte lucrări repartizate, de competenţa secţiei; j) întocmesc evaluări periodice privind starea infracţională în domeniile de competenţă; k) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
(2) Biroul de combatere a infracţiunilor de corupţie şi de serviciu este condus de un procuror-şef birou. (3) Procurorul-şef birou exercită în mod corespunzător atribuţiile prevăzute la art. 26 alin. (2).
SECŢIUNEA a 3-a Serviciul pentru coordonarea activităţii în domeniile prioritare ale Ministerului Public ART. 29 Conducerea serviciului (1) Serviciul pentru coordonarea activităţii în domeniile prioritare ale Ministerului Public este condus de un procuror-şef serviciu. (2) Procurorul-şef serviciu are următoarele atribuţii: a) organizează, coordonează, controlează şi răspunde de activitatea personalului din subordine privind îndeplinirea la timp şi în mod corespunzător a atribuţiilor de serviciu; b) repartizează lucrările de competenţa serviciului, personalului din subordine, dacă această atribuţie îi este delegată total sau parţial de procurorul-şef secţie şi verifică soluţionarea în termen a acestora; c) soluţionează dosare penale şi alte lucrări repartizate, conform specializării proprii; d) monitorizează şi coordonează activitatea de urmărire penală de la nivelul parchetelor din subordinea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în cauzele penale, conform specificului de activitate al serviciului şi birourilor din subordine, în vederea eficientizării activităţii şi stabilirii unei practici judiciare unitare; e) analizează cererile de preluare a unor cauze de competenţa parchetelor ierarhic inferioare în vederea efectuării urmăririi penale şi propune măsuri de soluţionare, potrivit legii, din dispoziţia conducerii secţiei sau a conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; f) analizează cauzele cu inculpaţi arestaţi preventiv în care judecătorii de cameră preliminară sau instanţele judecătoreşti au pronunţat hotărâri definitive de restituire şi propun măsuri corespunzătoare; g) întocmesc evaluări periodice privind starea infracţională în domeniile de competenţă; h) aduce la cunoştinţa personalului actele normative nou-apărute, ordinele şi dispoziţiile conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi pe cele ale Ministerului Justiţiei; i) elaborează metodologii privind tehnicile şi metodele specifice de investigare a infracţiunilor în acest domeniu; j) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
ART. 30 Biroul de combatere a criminalităţii economico-financiare (1) Procurorii din cadrul Biroului de combatere a criminalităţii economico-financiare au următoarele atribuţii: a) efectuează urmărirea penală în cauzele penale de competenţa lor, potrivit legii; b) efectuează urmărirea penală în cauzele penale preluate, în condiţiile legii, de la alte parchete; c) redactează note scrise privind admisibilitatea ori temeinicia plângerii împotriva soluţiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată şi răspunsul la cererile şi excepţiile formulate de către inculpat ori excepţiile ridicate din oficiu parchetului în procedura de cameră preliminară; d) participă la şedinţele de judecată, în condiţiile legii; e) acordă sprijin sub aspect tehnic, tactic şi metodologic procurorilor de la alte parchete care desfăşoară activitate de urmărire penală proprie, în cauzele penale, în vederea eficientizării şi dinamizării activităţii de urmărire penală, la cererea procurorilor care instrumentează respectivele cauze; f) organizează evidenţa centralizată a cauzelor penale având ca obiect infracţiuni de competenţa biroului; g) elaborează lucrări de analiză vizând aspecte de ordin tehnic, tactic şi metodologic privind investigarea infracţiunilor de competenţa biroului; h) asigură difuzarea către parchete, în scopul documentării, a lucrărilor elaborate pe plan intern şi extern cu privire la metodele şi mijloacele tehnice, a regulilor şi procedeelor tactice necesare descoperirii şi cercetării infracţiunilor de competenţa biroului; i) soluţionează orice alte lucrări repartizate, de competenţa secţiei; j) întocmesc evaluări periodice privind starea infracţională în domeniile de competenţă; k) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
(2) Biroul de combatere a criminalităţii economico-financiare este condus de un procuror-şef birou. (3) Procurorul-şef birou exercită în mod corespunzător atribuţiile prevăzute la art. 29 alin. (2).
ART. 31 Biroul de combatere a infracţiunilor informatice (1) Procurorii din cadrul Biroul de combatere a infracţiunilor informatice au următoarele atribuţii: a) efectuează urmărirea penală în cauzele penale de competenţa lor, potrivit legii; b) efectuează urmărirea penală în cauzele penale preluate, în condiţiile legii, de la alte parchete; c) redactează note scrise privind admisibilitatea ori temeinicia plângerii împotriva soluţiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată şi răspunsul la cererile şi excepţiile formulate de către inculpat ori excepţiile ridicate din oficiu parchetului în procedura de cameră preliminară; d) participă la şedinţele de judecată, în condiţiile legii; e) acordă sprijin sub aspect tehnic, tactic şi metodologic procurorilor de la alte parchete care desfăşoară activitate de urmărire penală proprie, în cauzele penale, în vederea eficientizării şi dinamizării activităţii de urmărire penală, la cererea procurorilor care instrumentează respectivele cauze; f) organizează evidenţa centralizată a cauzelor penale având ca obiect infracţiuni de competenţa biroului; g) elaborează lucrări de analiză vizând aspecte de ordin tehnic, tactic şi metodologic privind investigarea infracţiunilor de competenţa biroului; h) asigură difuzarea către parchete, în scopul documentării, a lucrărilor elaborate pe plan intern şi extern cu privire la metodele şi mijloacele tehnice, a regulilor şi procedeelor tactice necesare descoperirii şi cercetării infracţiunilor de competenţa biroului; i) soluţionează orice alte lucrări repartizate, de competenţa secţiei; j) întocmesc evaluări periodice privind starea infracţională în domeniile de competenţă; k) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
(2) Biroul de combatere a infracţiunilor informatice este condus de un procuror-şef birou. (3) Procurorul-şef birou exercită în mod corespunzător atribuţiile prevăzute la art. 29 alin. (2).
ART. 32 Biroul de combatere a infracţiunilor de mediu (1) Procurorii din cadrul Biroului de combatere a infracţiunilor de mediu au următoarele atribuţii: a) efectuează urmărirea penală în cauzele penale de competenţa lor, potrivit legii; b) efectuează urmărirea penală în cauzele penale preluate, în condiţiile legii, de la alte parchete; c) redactează note scrise privind admisibilitatea ori temeinicia plângerii împotriva soluţiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată şi răspunsul la cererile şi excepţiile formulate de către inculpat ori excepţiile ridicate din oficiu parchetului în procedura de cameră preliminară; d) participă la şedinţele de judecată, în condiţiile legii; e) acordă sprijin sub aspect tehnic, tactic şi metodologic procurorilor de la alte parchete care desfăşoară activitate de urmărire penală proprie, în cauzele penale, în vederea eficientizării şi dinamizării activităţii de urmărire penală, la cererea procurorilor care instrumentează respectivele cauze; f) organizează evidenţa centralizată a cauzelor penale având ca obiect infracţiuni de competenţa biroului; g) elaborează lucrări de analiză vizând aspecte de ordin tehnic, tactic şi metodologic privind investigarea infracţiunilor de competenţa biroului; h) asigură difuzarea către parchete, în scopul documentării, a lucrărilor elaborate pe plan intern şi extern cu privire la metodele şi mijloacele tehnice, a regulilor şi procedeelor tactice necesare descoperirii şi cercetării infracţiunilor de competenţa biroului; i) soluţionează orice alte lucrări repartizate, de competenţa secţiei; j) întocmesc evaluări periodice privind starea infracţională în domeniile de competenţă; k) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
(2) Biroul de combatere a infracţiunilor de mediu este condus de un procuror-şef birou. (3) Procurorul-şef birou exercită în mod corespunzător atribuţiile prevăzute la art. 29 alin. (2).
ART. 33 Biroul de combatere a infracţiunilor din domeniul drepturilor de proprietate intelectuală (1) Procurorii din cadrul Biroului de combatere a infracţiunilor din domeniul drepturilor de proprietate intelectuală au următoarele atribuţii: a) efectuează urmărirea penală în cauzele penale de competenţa lor, potrivit legii; b) efectuează urmărirea penală în cauzele penale preluate, în condiţiile legii, de la alte parchete; c) redactează note scrise privind admisibilitatea ori temeinicia plângerii împotriva soluţiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată şi răspunsul la cererile şi excepţiile formulate de către inculpat ori excepţiile ridicate din oficiu parchetului în procedura de cameră preliminară; d) participă la şedinţele de judecată, în condiţiile legii; e) acordă sprijin sub aspect tehnic, tactic şi metodologic procurorilor de la alte parchete care desfăşoară activitate de urmărire penală proprie, în cauzele penale, în vederea eficientizării şi dinamizării activităţii de urmărire penală, la cererea procurorilor care instrumentează respectivele cauze; f) organizează evidenţa centralizată a cauzelor penale având ca obiect infracţiuni de competenţa biroului; g) elaborează lucrări de analiză vizând aspecte de ordin tehnic, tactic şi metodologic privind investigarea infracţiunilor de competenţa biroului; h) asigură difuzarea către parchete, în scopul documentării, a lucrărilor elaborate pe plan intern şi extern cu privire la metodele şi mijloacele tehnice, a regulilor şi procedeelor tactice necesare descoperirii şi cercetării infracţiunilor de competenţa biroului; i) soluţionează orice alte lucrări repartizate, de competenţa secţiei; j) evaluează activitatea în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală; k) asigură coordonarea activităţii instituţiilor competente în protecţia drepturilor de proprietate intelectuală pentru eficientizarea combaterii criminalităţii în domeniu; l) elaborează buletinul jurisprudenţei în domeniu; m) întocmesc evaluări periodice privind starea infracţională în domeniile de competenţă; n) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
(2) Biroul de combatere a infracţiunilor din domeniul drepturilor de proprietate intelectuală este condus de un procuror-şef birou. (3) Procurorul-şef birou exercită în mod corespunzător atribuţiile prevăzute la art. 29 alin. (2).
SECŢIUNEA a 4-a Serviciul de anchete speciale ART. 34 Conducerea serviciului (1) Serviciul de anchete speciale este condus de un procuror-şef serviciu. (2) Procurorul-şef serviciu are următoarele atribuţii: a) organizează, coordonează, controlează şi răspunde de activitatea personalului din subordine privind îndeplinirea la timp şi în mod corespunzător a atribuţiilor de serviciu; b) repartizează lucrările de competenţa serviciului, personalului din subordine, dacă această atribuţie îi este delegată total sau parţial de procurorul-şef secţie şi verifică soluţionarea în termen a acestora; c) soluţionează dosare penale şi alte lucrări repartizate, conform specializării proprii; d) monitorizează şi coordonează activitatea de urmărire penală de la nivelul parchetelor din subordinea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în cauzele penale, conform specificului de activitate al serviciului, în vederea eficientizării activităţii şi stabilirii unei practici judiciare unitare; e) analizează cererile de preluare a unor cauze de competenţa parchetelor ierarhic inferioare în vederea efectuării urmăririi penale şi propune măsuri de soluţionare, potrivit legii, din dispoziţia conducerii secţiei sau a conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; f) analizează cauzele cu inculpaţi arestaţi preventiv în care judecătorii de cameră preliminară sau instanţele judecătoreşti au pronunţat hotărâri definitive de restituire şi propun măsuri corespunzătoare; g) întocmeşte evaluări periodice privind starea infracţională în domeniile de competenţă; h) aduce la cunoştinţa personalului actele normative nou-apărute, ordinele şi dispoziţiile conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi pe cele ale Ministerului Justiţiei; i) elaborează metodologii privind tehnicile şi metodele specifice de investigare a infracţiunilor în acest domeniu; j) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
ART. 35 Atribuţii Procurorii din cadrul Serviciului de anchete speciale au următoarele atribuţii: a) efectuează urmărirea penală în cauzele penale de competenţa lor, potrivit Legii nr. 49/2022 privind desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, precum şi pentru modificarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală; b) efectuează urmărirea penală în cauzele penale preluate, în condiţiile legii, de la alte parchete; c) redactează note scrise privind admisibilitatea ori temeinicia plângerii împotriva soluţiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată şi răspunsul la cererile şi excepţiile formulate de către inculpat ori excepţiile ridicate din oficiu parchetului în procedura de cameră preliminară; d) participă la şedinţele de judecată, în condiţiile legii; e) organizează evidenţa centralizată a cauzelor penale având ca obiect infracţiuni de competenţa serviciului; f) elaborează lucrări de analiză vizând aspecte de ordin tehnic, tactic şi metodologic privind investigarea infracţiunilor de competenţa serviciului; g) soluţionează orice alte lucrări repartizate, de competenţa secţiei; h) întocmesc evaluări periodice privind infracţiunile de competenţa serviciului; i) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
CAP. III Secţia judiciară SECŢIUNEA 1 Structura şi conducerea Secţiei judiciare ART. 36 Structura Secţiei judiciare În cadrul Secţiei judiciare, funcţionează: a) Serviciul judiciar penal; b) Serviciul judiciar civil; c) Serviciul de recursuri în interesul legii.
ART. 37 Conducerea Secţiei judiciare şi atribuţiile acesteia (1) Secţia judiciară exercită atribuţiile Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în legătură cu desfăşurarea activităţii judiciare penale şi civile şi coordonează activitatea judiciară desfăşurată de celelalte parchete. (2) Secţia judiciară este condusă de un procuror-şef secţie, ajutat de un procuror-şef secţie adjunct. (3) Procurorul-şef secţie are următoarele atribuţii: a) organizează, conduce, controlează şi răspunde de activitatea personalului din cadrul secţiei, luând sau, după caz, propunând conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie măsurile care se impun pentru desfăsurarea corespunzătoare a acesteia; b) repartizează spre soluţionare lucrările înregistrate în secţie, direct procurorilor sau prin procurorul-şef serviciu; c) stabileşte atribuţiile manageriale delegate procurorului-şef adjunct secţie şi procurorilor-şef serviciu; d) coordonează şi sprijină pregătirea temeinică a procurorilor pentru şedinţele de judecată; e) urmăreşte modul în care procurorii participă la cercetarea judecătorească şi la dezbateri şi ia măsuri de valorificare a constatărilor făcute; f) examinează lucrările întocmite de procurorii din cadrul secţiei şi, după caz, lucrările întocmite de procurorii desemnaţi pentru desfăşurarea activităţii judiciare din cadrul parchetelor din subordine, propunând măsuri corespunzătoare conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; g) organizează şi programează participarea procurorilor la judecarea cauzelor penale şi civile la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi la Curtea Constituţională, potrivit legii şi ordinelor procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; h) analizează achitările şi restituirile definitive în rechizitoriile emise de secţiile din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi formulează propuneri cu privire la imputabilitatea sau neimputabilitatea soluţiilor procurorilor; i) analizează cazurile de aplicare neunitară a unor dispoziţii legale în practica instanţelor de judecată şi informează conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea declarării recursului în interesul legii; j) coordonează întocmirea analizei activităţii judiciare în cauzele penale şi civile; k) soluţionează sesizările şi reclamaţiile în legătură cu activitatea judiciară penală şi civilă; l) elaborează semestrial programul de activitate al secţiei, asigură şi urmăreşte realizarea integrală a obiectivelor şi a acţiunilor în termenele prevăzute; m) formulează propuneri de delegare şi detaşare a procurorilor în cadrul secţiei, în condiţiile legii; n) participă la judecarea cauzelor penale importante, când consideră necesar sau din dispoziţia conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; o) exercită acţiuni de control tematic la parchetele din subordine, când consideră necesar sau din dispoziţia conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; p) elaborează metodologii de lucru şi proceduri interne în domeniul de competenţă a secţiei; q) aduce la cunoştinţa personalului actele normative nou-apărute, ordinele şi dispoziţiile conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi pe cele ale Ministerului Justiţiei; r) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau dispuse de conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(4) Procurorul-şef secţie adjunct are următoarele atribuţii: a) organizează, conduce, controlează şi răspunde de îndeplinirea atribuţiilor manageriale delegate de procurorul-şef secţie; b) soluţionează lucrările repartizate de procurorul-şef secţie şi de conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; c) exercită atribuţiile procurorului-şef secţie, în absenţa acestuia; d) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau dispuse de procurorul-şef secţie ori de conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
SECŢIUNEA a 2-a Serviciul judiciar penal ART. 38 Conducerea serviciului (1) Serviciul judiciar penal este condus de un procuror-şef serviciu. (2) Procurorul-şef serviciu exercită în mod corespunzător atribuţiile prevăzute la art. 25 alin. (5).
ART. 39 Procurorii din cadrul Serviciului judiciar penal au următoarele atribuţii: a) participă la judecarea cauzelor penale, potrivit legii; b) exercită căile de atac împotriva hotărârilor pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în condiţiile prevăzute de lege; c) participă la soluţionarea de către Curtea Constituţională a excepţiilor de neconstituţionalitate în cauzele penale, potrivit legii; d) reprezintă Ministerul Public şi participă la procedura de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice în ipoteza în care Ministerul Public este parte a unui asemenea conflict, atunci când procurorul general dispune aceasta; e) întocmesc comunicările, evidenţele, informările sau lucrările dispuse prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori din dispoziţia conducerii secţiei; f) evidenţiază problemele controversate de aplicare a legii penale, apărute cu ocazia judecării cauzelor penale la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau la soluţionarea de către Curtea Constituţională a excepţiilor de neconstituţionalitate în cauzele penale, şi propun promovarea recursului în interesul legii atunci când se constată aplicarea neunitară a unor dispoziţii legale; g) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
SECŢIUNEA a 3-a Serviciul judiciar civil ART. 40 Conducerea serviciului (1) Serviciul judiciar civil este condus de un procuror-şef serviciu. (2) Procurorul-şef serviciu exercită în mod corespunzător atribuţiile prevăzute la art. 25 alin. (5).
ART. 41 Procurorii din cadrul Serviciului judiciar civil au următoarele atribuţii: a) participă la judecarea cauzelor civile în cazurile prevăzute de lege, precum şi de ordinul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; b) exercită căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti, în condiţiile legii; c) participă la soluţionarea de către Curtea Constituţională a excepţiilor de neconstituţionalitate în cauzele civile şi în alte cauze, potrivit legii; d) reprezintă Ministerul Public şi participă la procedura de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice în ipoteza în care Ministerul Public este parte a unui asemenea conflict, atunci când procurorul general dispune aceasta; e) întocmesc comunicările, evidenţele, informările sau lucrările dispuse prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori din dispoziţia conducerii secţiei; f) evidenţiază problemele controversate de aplicare a legii civile, apărute cu ocazia judecării cauzelor civile la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau la soluţionarea de către Curtea Constituţională a excepţiilor de neconstituţionalitate în cauzele civile, şi propun promovarea recursului în interesul legii atunci când se constată aplicarea neunitară a unor dispoziţii legale; g) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
SECŢIUNEA a 4-a Serviciul de recursuri în interesul legii ART. 42 Conducerea serviciului (1) Serviciul de recursuri în interesul legii este condus de un procuror-şef serviciu. (2) Procurorul-şef serviciu exercită în mod corespunzător atribuţiile prevăzute la art. 25 alin. (5).
ART. 43 Procurorii din cadrul Serviciului de recursuri în interesul legii au următoarele atribuţii: a) examinează, din oficiu sau la propunerea parchetelor, la cererea ministrului justiţiei ori la cererea petiţionarilor, după caz, hotărârile judecătoreşti definitive, în vederea exercitării recursului în interesul legii, în cazul în care se face dovada existenţei unei practici judiciare neunitare; b) formulează la solicitarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, proiectul concluziilor scrise reprezentând punctul de vedere al Ministerului Public asupra chestiunii de drept ce face obiectul procedurii hotărârilor prealabile; c) propun introducerea şi întocmesc proiecte de recurs în interesul legii; d) la solicitarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, formulează concluzii în sesizările de recursuri în interesul legii aparţinând colegiilor de conducere ale instanţelor, respectiv Avocatului Poporului; e) analizează cauzele cu inculpaţi arestaţi preventiv în care instanţele judecătoreşti au pronunţat hotărâri definitive de achitare şi propun măsuri corespunzătoare conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; f) analizează chestiunile de drept care au primit o soluţionare diferită din partea instanţelor judecătoreşti; g) motivează cererile de strămutare în cauzele prevăzute de lege; h) elaborează puncte de vedere şi note de studii în probleme de drept controversate care nu implică promovarea unui recurs în interesul legii; i) analizează cererile formulate de participanţii la procesele penale şi civile în legătură cu activitatea judiciară şi propun măsuri corespunzătoare; j) examinează cererile de revizuire întemeiate pe dispoziţiile Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi fac propuneri corespunzătoare, potrivit legii, conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; k) asigură evidenţa cauzelor civile având ca obiect acţiunile formulate în baza dispoziţiilor art. 538 - 539^1 din Codul de procedură penală, analizează problemele de drept dezbătute şi informează parchetele asupra acestora; l) întocmesc comunicările, evidenţele, informările sau lucrările dispuse prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau din dispoziţia conducerii secţiei; m) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
CAP. IV Secţia de resurse umane şi documentare SECŢIUNEA 1 Structura şi conducerea Secţiei de resurse umane şi documentare ART. 44 Structura Secţiei de resurse umane şi documentare În cadrul Secţiei de resurse umane şi documentare funcţionează: a) Serviciul de documentare şi statistică judiciară, în cadrul căruia funcţionează biblioteca; b) Serviciul de organizare şi resurse umane; c) Serviciul de registratură generală şi arhivă.
ART. 45 Conducerea Secţiei de resurse umane şi documentare şi atribuţiile acesteia (1) Secţia de resurse umane şi documentare exercită atribuţiile Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind structura şi organizarea parchetelor, evidenţa personalului Ministerului Public şi administrarea carierei acestuia, precum şi atribuţiile privind activitatea de analiză, studii şi documentare juridică, de cunoaştere a cauzelor care generează şi a condiţiilor care favorizează criminalitatea, de centralizare şi prelucrare a datelor statistice şi pe cele privind protecţia minorilor, de registratură şi arhivă şi coordonează aceste activităţi desfăşurate de celelalte parchete. (2) Secţia este condusă de un procuror-şef secţie, ajutat de un procuror-şef secţie adjunct. (3) Procurorul-şef secţie are următoarele atribuţii: a) organizează, conduce, controlează şi răspunde de activitatea personalului din cadrul secţiei, luând sau, după caz, propunând conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie măsurile care se impun pentru desfăşurarea corespunzătoare a acesteia; b) stabileşte atribuţiile manageriale delegate procurorului-şef secţie adjunct; c) repartizează spre soluţionare lucrările înregistrate în secţie, direct procurorilor sau prin procurorul-şef serviciu; d) colaborează, în condiţiile legii, cu conducerile parchetelor cu privire la selecţionarea, încadrarea, evaluarea şi perfecţionarea profesională a personalului, cu excepţia procurorilor; e) asigură legătura cu Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Justiţiei, Ministerul Afacerilor Interne, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, precum şi cu alte instituţii publice, în vederea realizării atribuţiilor specifice activităţii de resurse umane; f) desemnează grefierii cu atribuţii privind primirea şi înregistrarea corespondenţei, potrivit legii; g) ia măsuri pentru asigurarea primirii de la Regia Autonomă "Monitorul Oficial", în ziua publicării, a monitoarelor oficiale în care sunt publicate acte normative care prezintă interes pentru activitatea parchetelor, decizii ale Curţii Constituţionale şi ale Curţii Europene a Drepturilor Omului; h) elaborează semestrial programul de activitate al secţiei, asigură şi urmăreşte realizarea integrală a obiectivelor şi a acţiunilor în termenele prevăzute; i) formulează propuneri de delegare şi detaşare a procurorilor în cadrul secţiei, în condiţiile legii; j) elaborează metodologii de lucru şi proceduri interne în domeniul de competenţă a secţiei; k) aduce la cunoştinţa personalului actele normative nou-apărute, ordinele şi dispoziţiile conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi pe cele ale Ministerului Justiţiei; l) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau dispuse de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(4) Procurorul-şef secţie adjunct are următoarele atribuţii: a) organizează, conduce, controlează şi răspunde de îndeplinirea atribuţiilor manageriale delegate de procurorul-şef secţie; b) soluţionează lucrările repartizate de procurorul-şef secţie şi de conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; c) exercită atribuţiile procurorului-şef secţie, în absenţa acestuia; d) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau dispuse de procurorul-şef secţie ori de conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
SECŢIUNEA a 2-a Serviciul de documentare şi statistică judiciară ART. 46 Conducerea serviciului (1) Serviciul de documentare şi statistică judiciară este condus de un procuror-şef serviciu. (2) Procurorul-şef serviciu exercită în mod corespunzător atribuţiile prevăzute la art. 25 alin. (5).
ART. 47 (1) Procurorii din cadrul Serviciului de documentare şi statistică judiciară au următoarele atribuţii: A. Atribuţii de documentare: a) studiază modul de aplicare a legii în domeniile de competenţa structurilor de parchet din cadrul Ministerului Public, identifică situaţiile de aplicare greşită sau neunitară a unor dispoziţii legale, elaborează note de studiu cu privire la problemele de drept controversate şi formulează propuneri de soluţionare a acestora, pe care le prezintă conducerii secţiei şi a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; b) elaborează lucrări cu caracter teoretic şi practic şi acordă sprijinul ştiinţific necesar direcţiilor, secţiilor, serviciilor şi birourilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi parchetelor din subordinea acestuia; c) editează revista "Pro Lege" şi asigură transmiterea acesteia, la toate parchetele şi instituţiile interesate, din ţară şi din străinătate; d) colaborează cu Serviciul de cooperare judiciară internaţională, relaţii internaţionale şi programe pentru cunoaşterea legislaţiei şi a sistemelor judiciare ale altor ţări, în special ale celor din Uniunea Europeană, şi întocmeşte lucrări de sinteză privind rolul, atribuţiile şi perspectivele Ministerului Public în contextul european; e) elaborează proiectul Regulamentului de ordine interioară al parchetelor şi propun, când este cazul, modificarea şi completarea acestuia, potrivit normelor de tehnică legislativă; f) elaborează proiectele ordinelor cu caracter normativ ale procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi ale altor acte normative şi propun, când este cazul, modificarea, completarea şi abrogarea acestora, potrivit normelor de tehnică legislativă; g) ţin evidenţa ordinelor cu caracter normativ ale procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi le comunică Consiliului Superior al Magistraturii; h) elaborează observaţii şi propuneri la proiectele de legi şi alte acte normative în legătură cu activitatea Ministerului Public; i) propun procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie criteriile care trebuie să stea la baza constituirii sistemului informaţional din cadrul Ministerului Public şi măsuri pentru actualizarea acestuia, atunci când se impune; j) coordonează activitatea de documentare juridică la nivelul Ministerului Public; k) studiază cauzele care generează sau favorizează criminalitatea şi prezintă conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie propuneri în vederea eliminării acestora, precum şi pentru modificarea legislaţiei în domeniu; l) asigură difuzarea către toate structurile de parchet a materialelor realizate în îndeplinirea activităţilor prevăzute în această secţiune, inclusiv publicarea pe site-ul Ministerului Public; m) asigură publicarea pe site-ul Ministerului Public a materialelor de interes pentru activitatea parchetelor realizate şi de alte structuri ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; n) îndeplinesc orice alte atribuţii prevăzute în legi speciale sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
B. Atribuţii de statistică judiciară: a) centralizează, prelucrează şi arhivează informaţiile şi datele statistice privind activitatea parchetelor; b) stabilesc, în colaborare cu alte structuri din cadrul Ministerului Public, Ministerului Justiţiei şi Consiliului Superior al Magistraturii, indicatorii statistici privind activitatea parchetelor şi nomenclatorul de infracţiuni, elaborează proiectul formularelor statistice privind activitatea parchetelor şi pe cel al ghidului de completare a formularelor statistice, pe care le supune spre aprobare Consiliului Superior al Magistraturii; c) îndrumă activitatea de statistică judiciară a parchetelor din cadrul Ministerului Public; d) asigură documentarea şi instruirea personalului Ministerului Public în domeniul statisticii judiciare; e) furnizează datele statistice şi materialele de specialitate solicitate de structurile din cadrul Ministerului Public, Ministerului Justiţiei şi Consiliului Superior al Magistraturii; f) furnizează date statistice Institutului Naţional de Statistică, autorităţilor şi instituţiilor publice naţionale ori altor organisme interne şi internaţionale interesate; g) furnizează rapoarte statistice pentru întocmirea proiectului Raportului anual de activitate al Ministerului Public; h) întocmesc semestrial şi anual Analiza indicatorilor statistici privind activitatea Ministerului Public, documentarul indicatorilor statistici ai activităţii Ministerului Public şi documentarul stării infracţionale; i) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
(2) În cadrul Serviciului de documentare şi statistică judiciară funcţionează biblioteca. Personalul din cadrul bibliotecii organizează şi gestionează fondul documentar al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, potrivit dispoziţiilor Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale regulamentului propriu, aprobat prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. (3) Personalul din cadrul bibliotecii se subordonează procurorului-sef al Serviciului de documentare şi statistică judiciară.
SECŢIUNEA a 3-a Serviciul de organizare şi resurse umane ART. 48 Conducerea serviciului (1) Serviciul de organizare şi resurse umane este condus de un procuror-sef serviciu. (2) Procurorul-sef serviciu exercită în mod corespunzător atribuţiile prevăzute la art. 25 alin. (5).
ART. 49 Personalul din cadrul Serviciului de organizare şi resurse umane are următoarele atribuţii: a) organizează şi ţine la zi evidenţa procurorilor, a personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, a personalului auxiliar de specialitate şi celui conex acestuia, a funcţionarilor publici şi a personalului contractual al parchetelor, în raport cu numărul de posturi prevăzut în statele de funcţii şi de personal ale Ministerului Public; b) evaluează, cel puţin o dată pe an, volumul de activitate al parchetelor şi propune procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie măsuri pentru suplimentarea sau reducerea numărului de posturi; c) pune în aplicare ordinele şi deciziile procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în domeniul resurselor umane şi asigură informarea personalului din parchete cu privire la acestea; d) întocmeşte documentaţia şi proiectele ordinelor de delegare în funcţii de execuţie şi de detaşare a procurorilor în condiţiile legii; e) întocmeşte documentaţia pentru transmiterea către Secţia de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a propunerilor procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de numire a procurorilor în funcţii de conducere sau de revocare din funcţii de conducere, în condiţiile legii; f) comunică Consiliului Superior al Magistraturii ordinele procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind cariera procurorilor; g) întocmeşte documentaţia necesară pentru dosarele de pensionare ale personalului Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi documentaţia cerută de lege pentru actualizarea sau recalcularea pensiilor; h) întocmeşte, completează şi păstrează Registrul opis alfabetic de evidenţă a salariaţilor (R 41) pentru personalul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; i) coordonează întocmirea şi actualizarea fişelor posturilor pentru personalul din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în condiţiile legii; j) întocmeşte şi actualizează propunerile privind statele de funcţii şi de personal ale parchetelor din cadrul Ministerului Public, cu excepţia Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism; k) organizează şi coordonează activitatea de evaluare a personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, a personalului auxiliar de specialitate şi celui conex acestuia, a funcţionarilor publici şi a personalului contractual din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; l) asigură evidenţierea, inventarierea, selecţionarea, păstrarea şi folosirea documentelor repartizate serviciului, potrivit legii şi Nomenclatorului arhivistic; m) eliberează şi ţine evidenţa legitimaţiilor de serviciu şi a cartelelor de acces; n) redactează şi prezintă procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie documentaţia privind delegarea personalului auxiliar de specialitate şi celui conex acestuia şi a altor categorii de personal din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi ţine evidenţa acestora; o) organizează examenele şi concursurile pentru recrutarea şi promovarea personalului auxiliar de specialitate şi celui conex acestuia, a funcţionarilor publici şi a personalului contractual din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; participă, alături de personalul desemnat de celelalte compartimente, în comisiile de concurs şi în cele de soluţionare a contestaţiilor privind funcţionarii publici, personalul auxiliar de specialitate şi cel conex acestuia, precum şi personalul contractual, stabilite prin ordinul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; p) întocmeşte proiectele ordinelor sau, după caz, ale deciziilor de numire, promovare, delegare, detaşare, trecere în alte sectoare de activitate, transfer sau eliberare din funcţie a personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, a funcţionarilor publici, a personalului contractual şi a personalului auxiliar de specialitate şi celui conex acestuia din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi ţine evidenţa acestora; q) efectuează cercetarea prealabilă, în condiţiile legii, în cazul sesizării comiterii unor abateri disciplinare de către personalul auxiliar de specialitate şi cel conex acestuia şi personalul contractual din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, întocmeşte actul de constatare şi propune, dacă este cazul, aplicarea unor sancţiuni disciplinare categoriilor de personal respective; r) stabileşte pe baza grilelor de salarizare drepturile băneşti cuvenite procurorilor, personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, funcţionarilor publici, personalului contractual, personalului auxiliar de specialitate şi celui conex acestuia, ca urmare a majorărilor survenite, a încetării suspendării activităţii, a pensionării şi a recalculării pensiilor, în condiţiile legii; s) întocmeşte şi prezintă procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie proiectele ordinelor de stabilire a drepturilor salariale şi a altor drepturi ale procurorilor de la toate parchetele, a personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, ale deciziilor de stabilire a drepturilor salariale şi a altor drepturi ale personalului auxiliar de specialitate şi celui conex acestuia încadrat la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi contractele de muncă şi deciziile/ordinele de stabilire a drepturilor salariale ale personalului contractual şi funcţionarilor publici din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi ţine evidenţa acestora; ş) examinează contestaţiile procurorilor şi ale celorlalte categorii de personal cu privire la acordarea drepturilor salariale şi formulează propuneri corespunzătoare; t) exercită atribuţiile care derivă din aplicarea dispoziţiilor Codului administrativ, aprobat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a altor acte normative ce cuprind reglementări referitoare la această categorie profesională, conform competenţei; ţ) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
SECŢIUNEA a 4-a Serviciul de registratură generală şi arhivă ART. 50 Conducerea serviciului (1) Serviciul de registratură generală şi arhivă este condus de un procuror-şef serviciu. (2) Procurorul-şef serviciu exercită în mod corespunzător atribuţiile prevăzute la art. 25 alin. (5).
ART. 51 Personalul din cadrul Serviciului de registratură generală şi arhivă are următoarele atribuţii: a) înregistrează şi distribuie corespondenţa adresată procurorului general, prim-adjunctului procurorului general şi adjunctului procurorului general, precum şi structurilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; b) înregistrează, analizează şi distribuie celorlalte parchete corespondenţa de competenţa lor, trimisă Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, încunoştinţând în acest sens petenţii; c) trimite altor autorităţi şi instituţii publice corespondenţa greşit îndreptată către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, încunoştinţând în acest sens petenţii; d) organizează şi coordonează activitatea de primire, înregistrare, repartizare, circulaţie şi păstrare a lucrărilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; e) realizează activităţile de arhivă, potrivit legii; f) organizează activitatea de relaţii cu publicul; g) primeşte şi înregistrează sesizările penale, alte plângeri, cereri, memorii şi petiţii ale persoanelor fizice şi reprezentanţilor persoanelor juridice; h) aduce la cunoştinţă conducerii secţiei problemele deosebite apărute în cadrul activităţii de relaţii cu publicul, în scopul informării de îndată a conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; i) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
SECŢIUNEA a 5-a Responsabilul cu protecţia datelor cu caracter personal ART. 52 Desemnarea responsabilului cu protecţia datelor cu caracter personal (1) La Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin ordin al procurorului general, se desemnează un responsabil cu protecţia datelor cu caracter personal. Responsabilul cu protecţia datelor cu caracter personal este subordonat direct conducătorului parchetului şi nu poate primi niciun fel de instrucţiuni în exercitarea sarcinilor ce-i revin. (2) La desemnarea responsabilului cu protecţia datelor cu caracter personal se vor avea în vedere specializarea, calităţile profesionale şi cunoştinţele în dreptul şi practicile din domeniul protecţiei datelor, precum şi capacitatea de a îndeplini sarcinile prevăzute de art. 53. (3) Responsabilul cu protecţia datelor este implicat în mod corespunzător şi în timp util în toate aspectele legate de protecţia datelor cu caracter personal. (4) Responsabilul cu protecţia datelor este sprijinit în îndeplinirea sarcinilor şi atribuţiilor sale prin asigurarea resurselor necesare pentru îndeplinirea acestora, accesarea datelor cu caracter personal şi a operaţiunilor de prelucrare, precum şi pentru consolidarea cunoştinţelor de specialitate. (5) Responsabilul cu protecţia datelor nu poate deţine o funcţie în cadrul instituţiei prin care să stabilească scopurile şi mijloacele de prelucrare a datelor cu caracter personal. (6) Responsabilul cu protecţia datelor nu poate să reprezinte operatorul de date în instanţă în cauze care implică probleme legate de protecţia datelor cu caracter personal.
ART. 53 Atribuţiile responsabilului cu protecţia datelor cu caracter personal Responsabilul cu protecţia datelor cu caracter personal îndeplineşte următoarele atribuţii: a) informează şi consiliază angajatorul, precum şi personalul care se ocupă de prelucrarea datelor cu caracter personal cu privire la obligaţiile care le revin în temeiul Regulamentului (UE) 2016/679 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi al altor dispoziţii de drept al Uniunii sau de drept intern referitoare la protecţia datelor; b) monitorizează respectarea Regulamentului (UE) 2016/679, a altor dispoziţii de drept al Uniunii sau de drept intern referitoare la protecţia datelor şi a politicilor Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în ceea ce priveşte protecţia datelor cu caracter personal; c) colectează date pentru identificarea activităţilor de prelucrare, analizează şi verifică conformitatea activităţilor de prelucrarea a datelor cu caracter personal; d) furnizează consiliere la cerere în ceea ce priveşte evaluarea impactului asupra protecţiei datelor şi monitorizează funcţionarea acesteia, în conformitate cu art. 35 din Regulamentul (UE) 2016/679; e) cooperează cu autoritatea de supraveghere din domeniu; f) îşi asumă rolul de punct de contact pentru autoritatea de supraveghere privind aspectele legate de prelucrare, inclusiv consultarea prealabilă menţionată la art. 36 din Regulamentul (UE) 2016/679, precum şi, dacă este cazul, consultarea cu privire la orice altă chestiune; g) consiliază şi sprijină angajatorul pentru îndeplinirea obligaţiilor acestuia privind notificarea încălcării securităţii datelor cu caracter personal şi îl asistă pe toată perioada necesară soluţionării problemelor legate de incidentul de securitate identificat, precum şi pe toată perioada investigaţiilor efectuate de autoritatea de supraveghere; h) face propuneri şi recomandări privind adoptarea oricăror măsuri tehnice şi organizatorice de protecţie a datelor cu caracter personal pe care le consideră necesare şi oportune; i) îndeplineşte orice alte atribuţii şi sarcini stabilite de conducătorul parchetului, fără ca acestea să genereze un conflict de interese între ele.
ART. 54 Registre şi evidenţe privind activitatea de protecţie a datelor cu caracter personal (1) Pentru evidenţierea activităţii specifice de protecţie a datelor cu caracter personal, se instituie un registru special. (2) Dispoziţiile art. 207 alin. (7) se aplică în mod corespunzător.
CAP. V Secţia parchetelor militare SECŢIUNEA 1 Structura şi conducerea Secţiei parchetelor militare ART. 55 Structura Secţiei parchetelor militare În cadrul Secţiei parchetelor militare, funcţionează: A. Serviciul de urmărire penală şi judiciar: a) Biroul de urmărire penală; b) Biroul judiciar.
B. Serviciul de cooperare judiciară şi criminalistică a) Biroul de cooperare judiciară; b) Biroul de criminalistică.
C. Serviciul de organizare, mobilizare, resurse umane, economico-financiar şi administrativ: a) Biroul economico-financiar, contabilitate şi administrativ.
D. Biroul de documente clasificate.
ART. 56 Conducerea Secţiei parchetelor militare şi atribuţiile acesteia (1) Secţia parchetelor militare exercită atribuţiile Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în legătură cu activitatea de urmărire penală şi activitatea de criminalistică, precum şi cele în legătură cu participarea la şedinţele de judecată în cauzele penale având ca obiect infracţiuni săvârşite de militari. (2) Secţia este condusă de un procuror militar sef secţie, ajutat de un procuror militar sef secţie adjunct. (3) Procurorul militar sef secţie are următoarele atribuţii: a) organizează, conduce, controlează, îndrumă şi răspunde de activitatea personalului din cadrul secţiei, luând sau, după caz, propunând conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie măsurile necesare pentru desfăşurarea corespunzătoare a acesteia; b) stabileşte atribuţiile manageriale delegate procurorului militar sef secţie adjunct; c) dispune măsurile necesare pentru păstrarea în condiţii de confidenţialitate a Registrului de evidenţă privind metodele speciale de supraveghere şi cercetare (R-6), a Registrului special privind măsurile de protecţie a persoanelor vătămate, părţilor civile, martorilor, investigatorilor sub acoperire, informatorilor şi a colaboratorilor (R-7), a suporturilor care conţin rezultatul activităţilor de supraveghere tehnică, precum şi a altor documente care impun păstrarea în astfel de condiţii; d) repartizează spre soluţionare dosarele penale şi celelalte lucrări înregistrate în secţie, direct procurorilor militari ai secţiei sau prin procurorul-sef serviciu ori procurorul-sef birou, după caz; e) îndrumă, la cererea procurorilor militari din cadrul parchetelor militare, activitatea de urmărire penală; f) exercită, din dispoziţia procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, activitatea de control tematic, respectiv de control operativ curent la Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti şi celelalte parchete militare; g) evaluează, din dispoziţia procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, calitatea actelor de urmărire penală şi a celor privind activitatea judiciară efectuate de procurorii militari din cadrul parchetele militare şi propune conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie luarea măsurilor necesare pentru înlăturarea deficienţelor constatate; h) propune procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie înfiinţarea/desfiinţarea de servicii, birouri sau alte compartimente de specialitate în cadrul parchetelor militare, precum şi măsuri de îmbunătăţire a activităţii parchetelor militare; i) stabileşte, cu avizul conform al Serviciului de tehnologia informaţiei din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, numărul informaticienilor de la parchetele militare; j) este ordonator terţiar de credite pentru parchetele militare, în finanţarea ordonatorului principal, care este ministrul apărării naţionale; k) asigură implementarea strategiilor naţionale şi sectoriale în domeniul justiţiei la parchetele militare; l) elaborează semestrial programul de activitate al secţiei, asigură şi urmăreşte realizarea integrală a obiectivelor şi acţiunilor în termenele prevăzute; m) organizează şi răspunde de înregistrarea, păstrarea şi circulaţia în condiţiile legii şi a regulamentelor în vigoare a lucrărilor şi informaţiilor clasificate şi a celor nedestinate publicităţii gestionate conform competenţei de soluţionare; n) înaintează, spre informare, procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie un exemplar al rechizitoriilor emise, în ziua confirmării legalităţii şi temeiniciei acestora şi înainte de sesizarea judecătorului de cameră preliminară, ordonanţele de infirmare a clasărilor dispuse în temeiul legii, în ziua emiterii lor precum şi un exemplar al hotărârilor judecătoreşti prin care s-a dispus restituirea cauzei la procuror în temeiul legii, în ziua comunicării la parchet a acestora; o) analizează cazurile de aplicare neunitară a unor dispoziţii legale în practica instanţelor militare de judecată şi informează conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea declarării recursului în interesul legii; p) formulează propuneri de delegare şi detaşare a procurorilor în cadrul secţiei, în condiţiile legii; q) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau dispuse de procurorul general al Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(4) În exercitarea atribuţiilor care îi revin, procurorul militar şef secţie emite ordine sau dispoziţii cu caracter intern. (5) Procurorul militar şef secţie adjunct are următoarele atribuţii: a) organizează, conduce, controlează şi răspunde de activitatea personalului din cadrul secţiei în raport de atribuţiile manageriale delegate de procurorul-şef secţie; b) soluţionează lucrările repartizate de procurorul-şef secţie şi de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; c) exercită atribuţiile procurorului militar şef secţie, în absenţa acestuia; d) exercită orice alte atribuţii prevăzute în legi şi regulamente sau stabilite de procurorul-şef secţie ori de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
SECŢIUNEA a 2-a Serviciul de urmărire penală şi judiciar ART. 57 Conducerea serviciului (1) Serviciul de urmărire penală şi judiciar este condus de un procuror militar şef serviciu. (2) Procurorul militar şef serviciu exercită în mod corespunzător atribuţiile prevăzute la art. 25 alin. (5).
ART. 58 Biroul de urmărire penală (1) Procurorii militari din cadrul Biroului de urmărire penală au următoarele atribuţii: a) efectuează urmărirea penală în cauzele penale de competenţa Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în care unul dintre subiecţii activi ai infracţiunii este militar, prevăzute la art. 56 alin. (4) şi (5) raportat la art. 40 alin. (1) din Codul de procedură penală sau preluate de la parchetele militare ierarhic inferioare, în condiţiile prevăzute de lege; b) din dispoziţia procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, analizează plângerile formulate împotriva măsurilor dispuse şi a actelor de urmărire penală efectuate de procurorul general militar al Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti ori a soluţiilor de netrimitere în judecată dispuse de acesta şi propun măsuri corespunzătoare, potrivit legii; c) exercită atribuţiile prevăzute la art. 27 alin. (1) lit. c) în cauzele de competenţă proprie; d) participă la şedinţele de judecată, în condiţiile legii; e) îndrumă procurorii militari de la parchetele militare care efectuează activităţi de urmărire penală, la cererea acestora; f) analizează cauzele în care procurorii militari au dispus clasarea faţă de inculpaţii arestaţi preventiv şi propun măsuri corespunzătoare; g) asigură folosirea eficientă a mijloacelor tehnice criminalistice şi îndrumă, în acest sens, procurorii militari de la parchetele militare; h) organizează activităţi comune cu Ministerul Apărării Naţionale şi celelalte structuri militare pentru prevenirea şi combaterea criminalităţii, precum şi pentru stabilirea cauzelor care generează sau favorizează criminalitatea în rândul personalului militar şi salariaţilor civili ai structurilor militarizate, conform art. 113 alin. (2) din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, constând în conferinţe, seminare şi alte acţiuni de colaborare sau cooperare; i) centralizează şi analizează datele şi informaţiile rezultate în urma acţiunilor de îndrumare şi cooperare, precum şi pe cele privind evenimentele la care se deplasează procurorii militari; j) îndeplinesc orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia conducerii secţiei şi a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(2) Biroul de urmărire penală este condus de un procuror militar şef birou. (3) Procurorul militar şef birou exercită în mod corespunzător atribuţiile prevăzute la art. 25 alin. (5)
ART. 59 Biroul judiciar (1) Procurorii militari din cadrul Biroului judiciar au următoarele atribuţii: a) participă la judecarea de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a cauzelor privind infracţiunile săvârşite de militari, cu înştiinţarea prealabilă a instanţei şi a Secţiei judiciare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; b) exercită căile de atac, potrivit legii, împotriva hotărârilor pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în cauzele penale judecate cu participarea procurorilor militari; c) analizează hotărârile judecătoreşti penale definitive în care problemele de drept au fost soluţionate diferit şi fac propuneri motivate pentru promovarea recursului în interesul legii; d) analizează cauzele cu inculpaţi arestaţi preventiv în care procurorii militari au dispus trimiterea în judecată, iar instanţele judecătoreşti au pronunţat hotărâri definitive de achitare, restituire sau trimitere la procuror, precum şi cauzele în care s-a dispus, prin hotărâri definitive, punerea în libertate a unor inculpaţi trimişi în judecată în stare de arest preventiv de către procurorii militari; e) îndrumă procurorii militari de la parchetele militare care efectuează activitate judiciară, la cererea acestora; f) îndeplinesc orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia conducerii secţiei şi a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(2) Biroul judiciar este condus de un procuror militar şef birou. (3) Procurorul militar şef birou exercită în mod corespunzător atribuţiile prevăzute la art. 25 alin. (5).
SECŢIUNEA a 3-a Serviciul de cooperare judiciară şi criminalistică ART. 60 Conducerea serviciului (1) Serviciul de cooperare judiciară şi criminalistică este condus de un procuror militar şef serviciu. (2) Procurorul militar şef serviciu exercită în mod corespunzător atribuţiile prevăzute la art. 25 alin. (5).
ART. 61 Biroul de cooperare judiciară (1) Procurorii militari din cadrul Biroului de cooperare judiciară au următoarele atribuţii: a) efectuează urmărirea penală în cauzele de competenţa Secţiei parchetelor militare sau preluate în condiţiile legii, privind fapte penale comise de militari români dislocaţi pe teritoriul altor state, în cadrul unor forţe multinaţionale, în condiţiile în care, potrivit unei convenţii internaţionale, pe teritoriul statului primitor poate fi exercitată jurisdicţia română; b) efectuează urmărirea penală în cauzele de competenţa Secţiei parchetelor militare sau preluate în condiţiile legii, privind fapte penale comise de membrii forţelor armate străine aflate pe teritoriul României, dacă prin tratatele sau convenţiile internaţionale la care România este parte nu se prevede altfel; c) întocmesc lucrările în legătură cu cererile de asistenţă judiciară internaţională, potrivit legii; d) organizează activităţi comune cu structurile de comandă ale forţelor armate străine aflate pe teritoriul României pentru prevenirea şi combaterea criminalităţii, precum şi pentru stabilirea cauzelor care generează sau favorizează criminalitatea în rândul personalului militar, constând în conferinţe, seminarii şi alte acţiuni de colaborare sau cooperare; e) îndeplinesc orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia conducerii secţiei şi a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(2) Biroul de cooperare judiciară este condus de un procuror militar şef birou şi îndeplineşte atribuţiile care revin Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în calitate de autoritate centrală în domeniul cooperării judiciare, în cauzele de competenţa parchetelor militare. (3) Procurorul militar şef birou exercită în mod corespunzător atribuţiile prevăzute la art. 25 alin. (5)
ART. 62 Biroul de criminalistică (1) Procurorii militari din cadrul Biroului de criminalistică au următoarele atribuţii: a) efectuează urmărirea penală în cauzele complexe de competenţa secţiei sau preluate, în condiţiile legii, de la alte structuri de parchet, care necesită aplicarea metodelor ştiinţifice şi a mijloacelor tehnice criminalistice; b) acordă sprijin sub aspect tehnic, tactic şi metodologic procurorilor de la celelalte parchete militare care desfăşoară activitate de urmărire penală proprie, în cauzele penale, în vederea eficientizării şi dinamizării activităţii de urmărire penală; c) organizează evidenţa centralizată a cauzelor penale având ca obiect infracţiuni săvârşite cu intenţie, care au avut ca urmare moartea unei persoane, aflate în evidenţa cauzelor cu autori neidentificaţi; d) elaborează lucrări de analiză vizând aspecte de ordin tehnic, tactic şi metodologic privind folosirea de către procurorii militari a mijloacelor criminalistice; e) asigură difuzarea către parchetele militare, în scopul documentării, a lucrărilor elaborate pe plan intern şi în străinătate cu privire la metodele şi mijloacele tehnice, a regulilor şi procedeelor tactice criminalistice necesare descoperirii, cercetării şi prevenirii diferitelor categorii de infracţiuni; f) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului militar şef secţie.
(2) Biroul de criminalistică este condus de un procuror militar şef birou. (3) Procurorul militar şef birou exercită în mod corespunzător atribuţiile prevăzute la art. 25 alin. (5).
SECŢIUNEA a 4-a Serviciul de organizare, mobilizare, resurse umane, economico-financiar şi administrativ ART. 63 Atribuţii şi conducere (1) Personalul din cadrul Serviciului de organizare, mobilizare, resurse umane, economico- financiar şi administrativ are următoarele atribuţii: a) întocmeşte proiectele de ordin privind stabilirea drepturilor salariale şi a altor drepturi cuvenite procurorilor militari şi personalului auxiliar de specialitate, personalului militar, funcţionarilor publici şi personalului contractual din cadrul secţiei şi al parchetelor militare; b) redactează proiectele de ordin privind delegarea unor procurori militari, precum şi lucrările pentru Ministerul Apărării Naţionale referitoare la acordarea gradelor, avansarea în grad, acordarea de distincţii militare, trecerea în rezervă şi pensionarea procurorilor militari şi a personalului militar; c) întocmeşte proiectele contractelor de muncă ale personalului auxiliar de specialitate şi personalului contractual din cadrul secţiei şi al parchetelor militare; d) examinează contestaţiile procurorilor militari şi ale celorlalte categorii de personal cu privire la acordarea drepturilor salariale şi propun măsuri; e) organizează examenele şi concursurile pentru ocuparea posturilor vacante de grefier şi promovarea personalului auxiliar de specialitate în cadrul secţiei, precum şi examenele sau concursurile pentru ocuparea posturilor vacante de personal contractual din cadrul secţiei şi al parchetelor militare, respectiv promovarea în grade sau trepte a personalului contractual; f) propune ocuparea prin transfer a unor posturi de personal auxiliar de specialitate şi funcţionar public vacante la nivelul secţiei şi al parchetelor militare; g) asigură asistenţă de specialitate în cazul examenelor şi concursurilor organizate la nivelul Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti pentru personalul auxiliar de specialitate; h) întocmeşte lucrările de organizare-mobilizare şi cele de personal care decurg din reglementările militare; i) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
(2) Serviciul de organizare, mobilizare, resurse umane, economico-financiar şi administrativ este condus de către un procuror militar şef serviciu care are următoarele atribuţii: a) organizează, conduce, controlează şi răspunde de activitatea personalului din cadrul serviciului, luând sau, după caz, propunând procurorului militar şef al Secţiei parchetelor militare şi conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie măsurile care se impun pentru desfăşurarea corespunzătoare a acesteia; b) colaborează, în condiţiile legii, cu conducerile parchetelor militare cu privire la selecţionarea, încadrarea, evaluarea şi perfecţionarea profesională a personalului, cu excepţia procurorilor militari; c) asigură legătura cu Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Justiţiei, Ministerul Afacerilor Interne, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, precum şi cu alte instituţii publice, în vederea realizării atribuţiilor specifice activităţii de resurse umane; d) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau dispuse de procurorul militar şef secţie.
ART. 64 Biroul economico-financiar, contabilitate şi administrativ (1) Personalul Biroului economico-financiar şi administrativ are următoarele atribuţii: a) efectuează analize economice şi face propuneri pentru întocmirea capitolului din bugetul de venituri şi cheltuieli referitor la Secţia parchetelor militare şi la parchetele militare; b) asigură plata integrală şi la timp a soldelor, salariilor şi a celorlalte drepturi băneşti cuvenite personalului Secţiei parchetelor militare, precum şi al parchetelor militare; c) întocmeşte statele de plată, precum şi proiectele de ordine de zi pentru alocarea sau, după caz, scoaterea de la drepturile băneşti a personalului Secţiei parchetelor militare şi al parchetelor militare; d) centralizează statele de plată a soldelor, salariilor şi a altor drepturi băneşti şi efectuează reţinerile către bugetul de stat şi cel al asigurărilor sociale de stat, precum şi a contribuţiei pentru pensia suplimentară, ajutorul de şomaj şi altele, întocmind documentele necesare virării acestora, în cotele şi la termenele stabilite pentru personalul Secţiei parchetelor militare şi al parchetelor militare; e) întocmeşte şi depune documentele privind cheltuielile de personal ale Secţiei parchetelor militare şi al parchetelor militare; f) calculează, reţine şi depune garanţiile pentru gestionarii din cadrul Secţiei parchetelor militare şi al parchetelor militare; g) întocmeşte documentaţia necesară calculării pensiilor pentru personalul Secţiei parchetelor militare şi al parchetelor militare; h) asigură condiţiile de păstrare în deplină securitate a banilor şi a altor valori, a transportului acestora, precum şi de realizare a operaţiunilor de casă la Secţia parchetelor militare şi la parchetele militare; i) întocmeşte actele justificative de plată a cheltuielilor de delegare, transport, cazare, chirie, precum şi actele justificative de decontare a contribuţiei personale pentru medicamente şi servicii medicale pentru personalul Secţiei parchetelor militare şi al parchetelor militare; j) întocmeşte actele justificative privind acordarea avansului pentru mărci poştale, taxe poştale, expertize, deplasări, cheltuieli cu utilităţile şi altele asemenea; k) organizează evidenţa operaţiunilor economico-financiare ale Secţiei parchetelor militare şi ale parchetelor militare, efectuează controlul privind modul de respectare a dispoziţiilor legale referitoare la patrimoniul unităţii şi asigură informaţiile necesare cu privire la executarea bugetului de venituri şi cheltuieli, precum şi gospodărirea mijloacelor financiare şi materiale; l) organizează, potrivit normelor metodologice elaborate de Ministerul Finanţelor Publice şi dispoziţiilor Direcţiei financiare din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, contabilitatea în partidă dublă a activităţii economico-financiare şi de planificare desfăşurate la Secţia parchetelor militare şi la parchetele militare; m) efectuează sau, după caz, coordonează activităţile de inventariere a patrimoniului Secţiei parchetelor militare şi al parchetelor militare; n) asigură legătura cu instituţiile publice şi societăţile comerciale ce deservesc Secţia parchetelor militare şi parchetele militare; o) urmăreşte realizarea decontărilor cu debitorii şi creditorii; p) comunică parchetelor militare dovada achitării contravalorii expertizelor, constatărilor sau a altor lucrări efectuate în cursul urmăririi penale, în scopul stabilirii corecte a cheltuielilor judiciare avansate de stat; q) întocmeşte şi depune darea de seamă contabilă şi raportul explicativ; r) realizează documentaţia necesară obţinerii resurselor financiare necesare pentru funcţionarea corespunzătoare a Secţiei parchetelor militare, precum şi a parchetelor militare; s) urmăreşte emiterea notelor de recepţie privind bunurile achiziţionate de Secţia parchetelor militare şi de parchetele militare; ş) stabileşte necesarul de carburanţi şi lubrifianţi, precum şi programul de întreţinere a tehnicii auto din dotarea Secţiei parchetelor militare şi a parchetelor militare; t) urmăreşte întocmirea formelor legale de scoatere din inventar a bunurilor degradate, distruse sau transferate, precum şi de lichidare a mijloacelor fixe scoase din uz din dotarea Secţiei parchetelor militare şi a parchetelor militare; ţ) solicită compartimentelor de specialitate ale Ministerului Apărării Naţionale întocmirea proiectelor planurilor de investiţii, de reparaţii capitale şi curente pentru Secţia parchetelor militare şi al parchetelor militare, precum şi documentaţiile tehnice aferente; u) pregăteşte documentaţia necesară pentru achiziţiile de bunuri şi prestări de servicii pentru Secţia parchetelor militare şi parchetele militare; v) verifică realitatea consumurilor, precum şi cantităţile de materiale din facturile transmise pentru decontare şi execută recepţia bunurilor achiziţionate şi a serviciilor prestate pentru Secţia parchetelor militare şi parchetele militare; w) răspunde de realizarea măsurilor proprii de protecţie a muncii şi de prevenire şi stingere a incendiilor; x) stabileşte şi asigură necesarul de mijloace fixe, rechizite şi obiecte de inventar şi alte materiale necesare desfăşurării activităţii Secţiei parchetelor militare şi a parchetelor militare; y) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
(2) Biroul economico-financiar şi administrativ este condus de un şef birou, ofiţer specialist, care exercită în mod corespunzător atribuţiile prevăzute la art. 89 alin. (3).
SECŢIUNEA a 5-a Biroul de documente clasificate ART. 65 Atribuţii şi conducere (1) Personalul din cadrul Biroului de documente clasificate are următoarele atribuţii: a) efectuează activităţile de primire, înregistrare, redactare, procesare, păstrare, manipulare, multiplicare, transmitere, inventariere, distrugere, arhivare şi clasare în mape/dosare a documentelor clasificate; b) execută măsurile dispuse de procurorul militar şef secţie şi de structura de securitate/funcţionarul de securitate sub toate componentele de protecţie a informaţiilor clasificate şi ţine evidenţa lucrărilor întocmite; c) informează ierarhic cu privire la vulnerabilităţile şi riscurile identificate în domeniul protecţiei informaţiilor clasificate şi sesizează incidentele de securitate; d) îndrumă personalul din structurile similare ale parchetelor militare cu privire la modul de aplicare a măsurilor de protecţie a informaţiilor clasificate; e) îndeplineşte orice alte activităţi specifice protecţiei documentelor clasificate, potrivit prevederilor legale în vigoare.
(2) Biroul de documente clasificate este condus de un procuror militar şef birou, subordonat direct procurorului militar şef secţie, care exercită în mod corespunzător atribuţiile prevăzute la art. 75 alin. (2).
CAP. VI Serviciul de îndrumare şi control ART. 66 Conducerea serviciului (1) Serviciul de îndrumare şi control este condus de un procuror-şef serviciu. (2) Procurorul-şef serviciu exercită în mod corespunzător atribuţiile prevăzute la art. 25 alin. (5).
ART. 67 Atribuţii (1) Serviciul de îndrumare şi control funcţionează în subordinea directă a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi exercită atribuţiile în legătură cu controlul ierarhic şi alte atribuţii ale procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prevăzute în Codul de procedură penală şi legi speciale. (2) Procurorii din cadrul Serviciului de îndrumare şi control au următoarele atribuţii, din dispoziţia procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie: a) în numele procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie exercită atribuţiile de control ierarhic specifice acestei funcţii; b) analizează plângerile formulate împotriva măsurilor dispuse şi a actelor de urmărire penală efectuate de procurorii-şefi direcţii şi secţii, precum şi plângerile formulate împotriva măsurilor dispuse şi a actelor de urmărire penală efectuate de procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel ori a soluţiilor dispuse de către aceştia, supuse controlului ierarhic al procurorului general, şi propun măsuri de soluţionare, potrivit legii; c) analizează, sub aspectul legalităţii şi temeiniciei, actele, măsurile şi soluţiile procurorilor din cadrul Ministerului public, formulând propuneri corespunzătoare; d) analizează conflictele de competenţă apărute între procurori şi propun măsuri de soluţionare, potrivit legii; e) analizează cererile de trimitere a unei cauze penale de la un parchet la un alt parchet egal în grad şi propun măsuri de soluţionare, potrivit legii; f) analizează cererile privind abţinerea şi recuzarea procurorilor generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel, precum şi a procurorilor-şefi din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de competenţa procurorului general, şi propun măsuri de soluţionare, potrivit legii; g) analizează propunerile de acordare/retragere a avizului conform pentru lucrătorii poliţiei judiciare şi întocmesc documentaţia aferentă; h) analizează propunerile de acordare/retragere a avizului conform pentru numirea ca organe de cercetare penală speciale a ofiţerilor anume desemnaţi şi întocmesc documentaţia aferentă; i) efectuează activităţi de coordonare şi control la parchete şi propun măsuri de înlăturare a deficienţelor constatate, inclusiv sesizarea Inspecţiei judiciare; j) centralizează şi analizează datele şi informaţiile rezultate în urma acţiunilor de coordonare şi control; k) întocmesc anual analiza principalilor indicatori de calitate ai activităţii Ministerului Public, pe baza informărilor primite de la structura competentă din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la parchetele de pe lângă curţile de apel; l) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a procurorului-sef serviciu.
CAP. VII Serviciul de cooperare judiciară internaţională ART. 68 Conducerea serviciului (1) Serviciul de cooperare judiciară internaţională este condus de un procuror-sef serviciu. (2) Procurorul-sef serviciu exercită în mod corespunzător atribuţiile prevăzute la art. 25 alin. (5).
ART. 69 Atribuţiile Serviciului de cooperare judiciară internaţională (1) Serviciul de cooperare judiciară internaţională funcţionează în subordinea directă a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi îndeplineşte activităţile legate de relaţiile externe ale Ministerului Public, precum şi activitatea de protocol. (2) Procurorii din cadrul Serviciului de cooperare judiciară internaţională au următoarele atribuţii: A. Atribuţii în domeniul cooperării judiciare internaţionale: a) controlează şi coordonează efectuarea lucrărilor şi îndeplinirea obligaţiilor ce revin Ministerului Public în domeniul cooperării judiciare internaţionale, potrivit legii şi convenţiilor internaţionale la care ţara noastră este parte; b) îndeplinesc rolul de autoritate centrală în domeniul cooperării judiciare internaţionale în materie penală, în condiţiile legii şi ale normelor de drept internaţional; c) facilitează cooperarea judiciară în materie penală în faza de urmărire penală; d) asistă parchetele competente, la cererea acestora, în activitatea de cooperare judiciară internaţională în faza de urmărire penală, şi îndrumă parchetele în vederea stabilirii contactului direct dintre acestea şi autorităţile judiciare străine; e) asigură schimbul de date şi informaţii şi urmăresc respectarea procedurilor de lucru cu ofiţerii şi magistraţii de legătură străini acreditaţi în România sau ai României acreditaţi în străinătate, implicaţi în executarea şi soluţionarea unor cereri de cooperare judiciară internaţională; f) asigură cooperarea cu misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României, precum şi cu misiunile diplomatice şi oficiile consulare străine acreditate în România, în realizarea atribuţiilor parchetelor din cadrul Ministerului Public referitoare la activitatea de urmărire penală sau soluţionarea unor cereri de cooperare judiciară internaţională; g) asigură îndeplinirea atribuţiilor Reţelei judiciare române şi Reţelei judiciare europene, precum şi ale altor reţele internaţionale cu competenţe în domeniul cooperării judiciare internaţionale, prin procurorii desemnaţi să facă parte din aceste structuri; h) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
B. Atribuţii în domeniul relaţiilor internaţionale: a) întocmesc şi supun spre aprobare programul de cooperare dintre Ministerul Public şi instituţii similare din străinătate sau organisme internaţionale; b) participă la negocierea şi întocmesc în vederea semnării, proiectele acordurilor de cooperare şi programelor de cooperare între Ministerul Public şi instituţii sau organisme similare internaţionale; c) urmăresc modul de realizare şi aplicare a acordurilor, protocoalelor şi programelor de asistenţă în vigoare; d) asigură redactarea lucrărilor care vizează cooperarea Ministerului Public cu instituţii şi organisme internaţionale; e) ţin evidenţa procurorilor care au urmat cursuri de pregătire profesională în materia cooperării judiciare internaţionale în ţară sau în străinătate şi a celor care au participat la congrese, conferinţe, seminare, cursuri, simpozioane, comisii internaţionale, grupuri de lucru sau alte manifestări ştiinţifice cu caracter internaţional; f) ţin evidenţa procurorilor care îndeplinesc rol de puncte de contact în reţelele de drept penal naţionale şi internaţionale, puncte focale naţionale sau internaţionale; g) iniţiază şi coordonează, în calitate de lider de proiect, programe în domeniul cooperării judiciare şi relaţiilor internaţionale; h) asigură participarea reprezentanţilor Ministerului Public la evenimente cu caracter internaţional; i) întocmesc periodic informări privind proiectele de acte normative ale UE şi elaborează, la solicitarea conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, note de studiu privind cooperarea judiciară şi relaţiile internaţionale, precum şi informări privind reglementările din legislaţia statelor europene şi a altor state cu relevanţă pentru activitatea Ministerului Public; j) asigură realizarea unor traduceri sau interpretarea, prin intermediul interpreţilor traducători din cadrul serviciului; k) organizează întâlnirile dintre conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi delegaţiile străine; asigură corespondenţa oficială cu acestea şi pregătesc materialele cuprinzând informaţiile necesare; l) organizează conferinţe, seminarii, simpozioane sau alte manifestări cu caracter internaţional; m) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
C. Atribuţii în domeniul protocolului: a) asigură primirea de către conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a delegaţiilor străine şi iau măsuri pentru asigurarea interpretării, atunci când este necesar; b) organizează protocolul delegaţiilor străine aflate în România la invitaţia Ministerului Public; c) asigură formalităţile necesare deplasărilor în misiuni oficiale ale reprezentanţilor Ministerului Public; d) ţin legătura cu alte instituţii şi autorităţi publice în domeniul comun de activitate, privind asigurarea protocolului la primirea şi plecarea delegaţiilor străine, precum şi a delegaţiilor Ministerului Public; e) asigură rezervările şi organizarea meselor, a transportului şi a cazării delegaţiilor străine aflate în România la invitaţia Ministerului Public, precum şi organizarea unor mese oficiale din dispoziţia conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ca urmare a solicitării altor instituţii sau autorităţi publice; f) asigură organizarea şi buna desfăşurare a seminarelor, simpozioanelor, congreselor şi a altor activităţi la care participă conducerea şi personalul din cadrul Ministerului Public, inclusiv rezervările şi cazarea; g) întocmesc actele necesare privind efectuarea şi achiziţionarea produselor necesare desfăşurării activităţii de protocol; h) achiziţionează produsele şi asigură protocolul pentru conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi pentru acţiunile desfăşurate cu diferite ocazii; i) întocmesc note de fundamentare şi fac propuneri privind cuprinderea în proiectul de buget a cheltuielilor aferente acţiunilor pe care le coordonează; j) întocmesc notele de fundamentare şi colaborează, raportat la activitatea specifică, cu Compartimentul economico-financiar şi administrativ pentru elaborarea programului anual al achiziţiilor publice de bunuri şi servicii pentru acţiunile desfăşurate la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; k) întocmesc documentele prevăzute de lege privind angajamentele legale, propunerile de angajare a cheltuielilor, angajamentele bugetare şi ordonanţările de plată pentru achiziţiile publice pe care le efectuează; l) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
CAP. VIII Serviciul Tehnic SECŢIUNEA 1 Structura şi conducerea Serviciului tehnic ART. 70 Structura Serviciului tehnic (1) Serviciul tehnic funcţionează în subordinea directă a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. (2) Serviciul tehnic este compus din următoarele compartimente: a) Compartimentul telecomunicaţii; b) Compartimentul tehnic; c) Compartimentul analiză şi investigaţii financiare.
ART. 71 Conducerea Serviciului tehnic Serviciul tehnic este condus de un procuror-sef serviciu, care exercită următoarele atribuţii: a) coordonează, controlează şi îndrumă activitatea personalului din cadrul serviciului, luând sau, după caz, propunând conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie măsurile care se impun; b) urmăreşte şi controlează modul de rezolvare a lucrărilor în termen, precum şi de păstrare a secretului profesional şi a confidenţialităţii lucrărilor; c) ţine evidenţa lucrărilor aflate în lucru la personalul serviciului; d) elaborează criterii de performanţă şi propune conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie acordarea calificativelor privind evaluarea activităţii profesionale a ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară detaşaţi; e) propune conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie detaşarea şi numirea ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară în cadrul serviciului; f) elaborează metodologii de lucru şi proceduri interne în domeniul de competenţă a serviciului; g) aduce la cunoştinţa personalului actele normative nou-apărute, ordinele şi dispoziţiile conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi pe cele ale Ministerului Justiţiei; h) exercită orice alte atribuţii prevăzute de legi, regulamente şi ordine sau stabilite din dispoziţia conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
SECŢIUNEA a 2-a Compartimentul telecomunicaţii ART. 72 Atribuţii (1) Compartimentul telecomunicaţii are în structură agenţi şi ofiţeri de poliţie judiciară detaşaţi în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi care au următoarele atribuţii: a) asigură punerea în executare, potrivit art. 142 alin. (1) din Codul de procedură penală, a mandatelor de supraveghere tehnică emise de instanţe ori a ordonanţelor emise de procuror în baza art. 141 din Codul de procedură penală; b) manipulează documentele referitoare la punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică, ordonanţe provizorii dispuse în procesul penal cu respectarea normelor privind scurgerile de informaţii şi accesul la informaţii clasificate; c) exploatează zilnic înregistrările pentru selectarea, extragerea, prelucrarea şi transmiterea în timp oportun, către procurorul de caz sau ofiţerul de poliţie judiciară desemnat de către procurorul de caz, a datelor obţinute; d) îndeplineşte şi respectă consemnul/consemnele transmise de procurorii de caz; e) întocmeşte procese-verbale de redare, conform naturii infracţiunii precizate în actul de autorizare, cu aplicarea normelor procedurale de lucru; f) îndeplineşte orice alte sarcini dispuse de conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(2) Activitatea Compartimentului telecomunicaţii este coordonată de un ofiţer de poliţie judiciară desemnat de procurorul sef al Serviciului tehnic.
SECŢIUNEA a 3-a Compartimentul tehnic ART. 73 Atribuţii (1) Compartimentul tehnic are în structură agenţi şi ofiţeri de poliţie judiciară detaşaţi în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi care au următoarele atribuţii: a) asigură punerea în executare, potrivit art. 142 alin. (1) din Codul de procedură penală, a mandatelor de supraveghere tehnică emise de instanţe ori a ordonanţelor emise de procuror în baza art. 141 din Codul de procedură penală; b) manipulează documentele referitoare la punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică, ordonanţe provizorii dispuse în procesul penal cu respectarea normelor privind scurgerile de informaţii şi accesul la informaţii clasificate; c) execută activităţi de fixare, prin mijloace audio şi video, a actelor procedurale, în cauzele în care au fost delegaţi; d) efectuează activităţi de adaptare, disimulare, proiectare şi execuţie a mijloacelor tehnice speciale, precum şi a dispozitivelor aferente acestora, conform misiunilor tehnico operative, care presupun efectuarea de înregistrări audio video efectuate cu mijloace tehnice fixe; e) asigură întreţinerea, configurarea, instalarea hardware şi software şi depanarea mijloacelor tehnice din dotare; f) desfăşoară activităţi de dezvoltare şi îmbunătăţire a mijloacelor tehnice şi echipamentelor din dotare; g) asigură consultanţă tehnică pentru achiziţia din fondurile publice a mijloacelor tehnice specifice, necesare în activitatea serviciului, pe domeniul de competenţă, conform specializării; h) îndeplineşte orice alte sarcini dispuse de conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(2) Activitatea Compartimentului tehnic este coordonată de un ofiţer de poliţie judiciară desemnat de procurorul sef al Serviciului tehnic.
SECŢIUNEA a 4-a Compartimentul analiză şi investigaţii financiare ART. 74 Atribuţii (1) Compartimentul analiză şi investigaţii financiare are în structură agenţi şi ofiţeri de poliţie judiciară detaşaţi, respectiv specialişti numiţi în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi care au următoarele atribuţii: a) asigură punerea în executare, potrivit art. 142 alin. (1) din Codul de procedură penală, a mandatelor de supraveghere tehnică emise de instanţe ori a ordonanţelor emise de procuror în baza art. 141 din Codul de procedură penală; b) procesează, prelucrează şi colaţionează datele şi informaţiile necesare elaborării analizelor şi stabilesc modalităţile de utilizare a produsului analitic; c) asigură utilizarea corespunzătoare a bazelor de date şi a instrumentelor analitice aflate în dotarea compartimentului, conform legii; d) procesează, prelucrează şi colaţionează datele şi informaţiile necesare realizării diagramelor relaţionale în funcţie de specificul acestora; e) efectuează investigaţii financiare, din dispoziţia procurorului care efectuează urmărirea penală, în vederea identificării bunurilor asupra cărora urmează a se institui măsuri asigurătorii; f) efectuează activităţile dispuse de procuror în legătură cu instituirea măsurilor asigurătorii în vederea recuperării prejudiciului, confiscării produsului infracţiunii şi confiscării extinse; g) duc la îndeplinire ordonanţele prin care se iau măsuri asigurătorii; h) asigură consultanţă tehnică pentru achiziţia din fondurile publice a instrumentelor analitice necesare în activitatea serviciului, pe domeniul de competenţă, conform specializării; i) îndeplinesc orice alte sarcini dispuse de conducerea serviciului sau de conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(2) Activitatea Compartimentului analiză şi investigaţii financiare este coordonată de un ofiţer de poliţie judiciară sau de un specialist desemnat de procurorul şef al Serviciului tehnic.
CAP. IX Serviciul de documente clasificate ART. 75 Conducerea Serviciului de documente clasificate (1) Serviciul de documente clasificate este condus de un procuror-şef serviciu şi funcţionează în subordinea directă a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a structurii de securitate. (2) Procurorul-şef serviciu are următoarele atribuţii: a) supraveghează, coordonează şi verifică activitatea serviciului cu privire la aplicarea regulilor de protecţie a informaţiilor clasificate şi de gestionare a documentelor clasificate; b) consiliază şi propune măsuri conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi structurii de securitate în legătură cu aplicarea dispoziţiilor privind protecţia informaţiilor clasificate, inclusiv sub aspectul vulnerabilităţilor şi riscurilor existente în sistemul de protecţie a informaţiilor clasificate; c) face propuneri privind actualizarea dispoziţiilor normative cu caracter intern vizând protecţia informaţiilor clasificate, sub toate componentele; d) îndrumă structurile de parchet în ceea ce priveşte măsurile de protecţie a informaţiilor clasificate, asigură centralizarea datelor referitoare la protecţia informaţiilor clasificate privind toate structurile de parchet şi prezintă conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie propuneri de remediere a deficienţelor constatate; e) furnizează date statistice privind documentele/informaţiile gestionate de Serviciul de documente clasificate, cu aprobarea conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; f) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite de conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
ART. 76 Atribuţiile Serviciului de documente clasificate Personalul Serviciului de documente clasificate asigură îndeplinirea tuturor obligaţiilor stabilite prin legislaţia privind documentele şi informaţiile clasificate pentru toate secţiile Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu excepţia Secţiei parchetelor militare, Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, având următoarele atribuţii: a) asigură evidenţa, prelucrarea, procesarea, păstrarea, manipularea, multiplicarea, transmiterea, distrugerea, inventarierea anuală, arhivarea şi alte operaţiuni privind documentele clasificate; b) execută măsurile dispuse de structura de securitate/funcţionarul de securitate sub toate componentele de protecţie a informaţiilor clasificate şi ţine evidenţa lucrărilor acesteia; c) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite de conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de structura de securitate.
CAP. X Serviciul de tehnologia informaţiei SECŢIUNEA 1 Structura şi conducerea Serviciului de tehnologia informaţiei ART. 77 Structura Serviciului de tehnologia informaţiei (1) Serviciul de tehnologia informaţiei funcţionează în subordinea directă a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. (2) Serviciul de tehnologia informaţiei desfăşoară activităţile specifice domeniului tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor, denumit în continuare IT&C, în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi coordonează această activitate la nivelul Ministerului Public, asigurând elaborarea şi implementarea Strategiei de informatizare a Ministerului Public şi a sistemului judiciar din România, alături de toate instituţiile implicate. (3) În cadrul Serviciului de tehnologia informaţiei funcţionează: a) Compartimentul de aplicaţii software; b) Compartimentul de resurse hardware şi comunicaţii.
ART. 78 Conducerea Serviciului de tehnologia informaţiei Serviciul de tehnologia informaţiei este condus de un specialist IT şef, care are următoarele atribuţii: a) coordonează activitatea IT&C în Ministerul Public; b) participă la elaborarea Strategiei de informatizare a Ministerului Public şi a sistemului judiciar din România, alături de toate instituţiile implicate, şi asigură implementarea acesteia; c) coordonează proiectele IT&C ale Ministerului Public, din dispoziţia conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; d) coordonează realizarea, implementarea şi exploatarea sistemelor informatice; e) elaborează şi monitorizează strategia de dezvoltare a infrastructurii IT&C a Ministerului Public; în acest sens, analizează, evaluează, formulează propuneri privind asigurarea necesarului de tehnică de calcul şi asigură eficientizarea permanentă a utilizării acesteia; f) monitorizează asigurarea securităţii informaţiilor şi protecţia împotriva alterării şi distrugerii acestora; g) asigură elaborarea, actualizarea şi aplicarea politicii de securitate a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; h) desfăşoară activităţi de coordonare a sistemelor de dezvoltare specifice aplicaţiilor informatice majore, inclusiv coordonarea personalului şi urmărirea cerinţelor proiectelor (informaţii/date necesare, programare, analiză); i) desfăşoară activităţi care combină aptitudinile analitice şi de proiectare cu cunoştinţe adecvate de tehnologie software şi hardware, în vederea definirii, proiectării, realizării, testării, implementării şi modificării sistemelor informatice ce conţin software ca principală componentă; j) desfăşoară activităţi de adaptare şi/sau de armonizare a soluţiilor hardware, software şi a sistemelor de operare, precum şi a aplicaţiilor existente ori proiectate la necesităţile reale sau estimate ale utilizatorilor, în vederea îndeplinirii cerinţelor privind satisfacerea gradului de solicitare (timpul de răspuns, cerinţe specifice rezultate în urma activităţilor specifice Ministerului Public); k) desfăşoară activităţi de analiză şi evaluare a cerinţelor pentru aplicaţiile informatice noi sau existente şi pentru sistemele de operare: proiectare, dezvoltare, testare şi întreţinere a soluţiilor software pentru satisfacerea acestor cerinţe; l) coordonează activitatea privind instruirea şi specializarea specialiştilor IT; m) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
SECŢIUNEA a 2-a Compartimentul de aplicaţii software ART. 79 Atribuţii (1) Compartimentul de aplicaţii software are în structură specialişti IT care au următoarele atribuţii: a) creează şi întreţin aplicaţiile software (realizare, depanare, adaptare, modificare şi extindere) ale Ministerului Public; b) instruiesc personalul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în utilizarea produselor software; c) participă la toate fazele proiectelor privind achiziţionarea sau dezvoltarea de aplicaţii/produse software, respectiv la: întocmirea caietelor de sarcini, participarea în comisiile privind achiziţiile publice, recepţia produselor, instalarea, darea în exploatare şi administrarea acestora; d) proiectează, realizează şi administrează bazele de date; e) desfăşoară activităţi de furnizare a expertizei de specialitate şi a asistenţei practice în managementul sistemelor de baze de date şi în utilizarea datelor informatice pentru a răspunde cerinţelor sistemului informatic în orice moment al ciclului de viaţă, în conformitate cu criteriile de calitate definite; f) desfăşoară activităţi de realizare a analizei în vederea definirii specificaţiilor pentru construirea efectivă a sistemelor informatice, susceptibile să răspundă cerinţelor utilizatorilor; g) desfăşoară activităţi de adaptare şi/sau de armonizare a soluţiilor hardware, software şi a sistemelor de operare, precum şi a aplicaţiilor existente ori proiectate la necesităţile reale sau estimate ale utilizatorilor, în vederea îndeplinirii cerinţelor privind satisfacerea gradului de solicitare; h) desfăşoară activităţi de realizare a programelor pentru calculator, conform unor specificaţii predefinite, şi asamblarea lor în sisteme coerente, inclusiv testarea în vederea asigurării conformităţii cu specificaţiile; i) desfăşoară activităţi care combină aptitudinile analitice şi de proiectare cu cunoştinţe adecvate de tehnologie software, în vederea definirii, proiectării, realizării, testării, implementării şi modificării sistemelor informatice ce conţin software ca principală componentă; j) desfăşoară activităţi de adaptare şi/sau de armonizare a soluţiilor software şi a sistemelor de operare, precum şi a aplicaţiilor existente ori proiectate la necesităţile reale sau estimate ale utilizatorilor, în vederea îndeplinirii cerinţelor privind satisfacerea gradului de solicitare (timpul de răspuns, cerinţe specifice rezultate în urma activităţilor specifice Ministerului Public); k) desfăşoară activităţi care combină aptitudinile analitice şi de proiectare bazate pe cunoştinţe de specialitate cu cunoştinţe în utilizarea instrumentelor software sau a limbajelor de programare, în vederea producerii şi implementării unor soluţii funcţionale care să corespundă cerinţelor predefinite ori unor necesităţi organizaţionale; l) desfăşoară activităţi de analiză şi evaluare a cerinţelor pentru aplicaţiile informatice existente sau noi şi pentru sistemele de operare: proiectare, dezvoltare, testare şi întreţinere a soluţiilor software pentru satisfacerea acestor cerinţe; m) administrează aplicaţiile şi serverele pe care sunt instalate, inclusiv accesul la aplicaţiile externe; n) furnizează servicii de proxy, e-mail şi mesagerie instant pentru utilizatorii din reţelele INTERNET şi INTRANET; o) asigură aplicarea politicii de securitate a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în domeniu; p) realizează arhivarea datelor şi restaurarea lor în caz de incident; q) asigură asistenţă tehnică şi suport pentru personalul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi personalul IT de la parchetele din subordine; r) întreţine şi actualizează site-urile Ministerului Public în reţelele INTERNET şi INTRANET; s) asigură securitatea informaţiilor şi protecţia împotriva alterării şi distrugerii acestora; ş) monitorizează accesul la servicii, aplicaţii şi servere; t) instalează şi configurează servere şi firewall-uri; ţ) îndeplinesc orice alte sarcini din dispoziţia specialistului IT şef.
(2) Specialiştii IT din cadrul compartimentului răspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la alin. (1). (3) Activitatea Compartimentului de aplicaţii software este coordonată de un specialist IT desemnat de specialistul IT şef al Serviciului de tehnologia informaţiei.
SECŢIUNEA a 3-a Compartimentul de resurse hardware şi comunicaţii ART. 80 Atribuţii (1) Compartimentul de resurse hardware şi comunicaţii are în structură specialişti IT care au următoarele atribuţii: a) participă la toate fazele realizării proiectelor privind achiziţionarea de sisteme informatice şi achiziţionarea de servicii pentru reţelele de calculatoare, respectiv la: întocmirea caietelor de sarcini, participarea în comisiile privind achiziţiile publice, recepţia sistemelor, instalarea, darea în exploatare şi administrarea acestora; b) asigură managementul infrastructurii IT&C; c) asigură securitatea informaţiilor şi protecţia împotriva alterării şi distrugerii acestora; d) monitorizează desfăşurarea activităţilor în cadrul contractelor de service şi întreţinere preventivă pentru echipamentele din dotare; e) desfăşoară activităţi de realizare a analizei în vederea definirii specificaţiilor pentru construirea efectivă a sistemelor informatice, susceptibile să răspundă cerinţelor utilizatorilor; f) desfăşoară activităţi care combină aptitudinile analitice şi de proiectare cu cunoştinţe adecvate de tehnologie hardware pentru deservirea activităţii software, în vederea definirii, proiectării, realizării, testării, implementării şi modificării sistemelor informatice ce conţin software ca principală componentă; g) activităţi de adaptare şi/sau de armonizare a soluţiilor hardware şi a sistemelor de operare, precum şi a aplicaţiilor existente ori proiectate la necesităţile reale sau estimate ale utilizatorilor, în vederea îndeplinirii cerinţelor privind satisfacerea gradului de solicitare (timpul de răspuns, cerinţe specifice rezultate în urma activităţilor specifice Ministerului Public); h) desfăşoară activităţi care combină aptitudinile analitice şi de proiectare bazate pe cunoştinţe de specialitate cu cunoştinţe în utilizarea instrumentelor software sau a limbajelor de programare, în vederea producerii şi implementării unor soluţii funcţionale care să corespundă cerinţelor predefinite ori unor necesităţi organizaţionale în vederea susţinerii mediilor de dezvoltare, testare, implementare şi după caz a asigurării fluxului de lucru în caz de dezastru; i) desfăşoară activităţi care combină aptitudinile analitice şi de proiectare cu cunoştinţe adecvate de tehnologie software şi hardware, în vederea definirii, proiectării, realizării, testării, implementării şi modificării sistemelor informatice; j) desfăşoară activităţi de analiză şi evaluare a cerinţelor pentru aplicaţiile informatice existente sau noi şi pentru sistemele de operare: proiectare, dezvoltare, testare şi întreţinere a soluţiilor software pentru satisfacerea acestor cerinţe; k) instalează, configurează şi administrează sistemele de operare utilizate în instituţie; l) instalează şi configurează servere şi echipamente de tipul "Storage Area Network" (SAN-uri); m) instalează, configurează staţii de lucru, imprimante, scannere şi alte echipamente; n) instalează şi configurează echipamente de reţea; o) asigură asistenţă tehnică şi suport pentru personalul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi personalul IT de la parchetele din subordine; p) exploatează şi monitorizează sistemul de comunicaţii de arie extinsă (WAN); q) administrează reţelele locale (LAN); r) monitorizează accesul în cadrul reţelelor (LAN, WAN); s) asigură aplicarea politicii de securitate a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în domeniu; ş) îndeplinesc orice alte sarcini din dispoziţia specialistului IT şef.
(2) Specialiştii IT din cadrul compartimentului răspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la alin. (1). (3) Activitatea compartimentului de resurse hardware şi comunicaţii este coordonată de un specialist IT desemnat de specialistul IT şef al Serviciului de tehnologia informaţiei.
CAP. XI Biroul de coordonare a activităţilor tehnice de specialitate SECŢIUNEA 1 Structura şi conducerea Biroului de coordonare a activităţilor tehnice de specialitate ART. 81 Structura Biroului de coordonare a activităţilor tehnice de specialitate (1) Biroul de coordonare a activităţilor tehnice de specialitate funcţionează în subordinea directă a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. (2) În cadrul Biroului pentru coordonarea activităţilor tehnice de specialitate sunt numiţi, pentru clarificarea unor aspecte tehnice în activitatea de urmărire penală, specialişti în domeniul economico-financiar, vamal, informatic, al analizei, prelucrării şi valorificării informaţiilor ori alte specialităţi asociate, în percheziţii informatice, precum şi în alte domenii, prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. (3) Biroul de coordonare a activităţilor tehnice de specialitate este compus din următoarele compartimente: a) Compartimentul de percheziţii informatice; b) Compartimentul specialişti;
ART. 82 Conducerea Biroului de coordonare a activităţilor tehnice de specialitate Biroul de coordonare a activităţilor tehnice de specialitate este condus de un procuror-şef birou, care exercită următoarele atribuţii: a) organizează, conduce, controlează şi răspunde de activitatea personalului din subordine, luând sau, după caz, propunând procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie măsurile care se impun; b) repartizează, urmăreşte şi controlează modul de rezolvare a lucrărilor în termen, precum şi de păstrare a secretului profesional şi a confidenţialităţii lucrărilor; c) întocmeşte analize periodice ori la cererea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind activitatea biroului, precum şi cu privire la activitatea specialiştilor care funcţionează în cadrul parchetelor din subordine; d) participă la elaborarea metodologiilor de lucru privind efectuarea constatărilor sau percheziţiilor informatice, după caz, sau la elaborarea unor ghiduri de bune practici, studii sau materiale de suport specific; e) propune procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie participarea specialiştilor la toate fazele proiectelor privind achiziţionarea sau dezvoltarea de aplicaţii/produse necesare desfăşurării în bune condiţii a activităţii biroului; f) exercită orice alte atribuţii prevăzute de legi, regulamente şi ordine sau stabilite din dispoziţia conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
SECŢIUNEA a 2-a Compartimentul de percheziţii informatice ART. 83 Atribuţii (1) Specialiştii din cadrul Compartimentului de percheziţii informatice au următoarele atribuţii: a) efectuează, în condiţiile legii, percheziţii informatice în cauzele repartizate de procurorul-şef birou, respectând întocmai dispoziţiile şi termenele impuse; b) acordă sprijin de specialitate în executarea unor procedee probatorii din dispoziţia procurorilor, în lucrările repartizate de procurorul-şef birou, respectând întocmai dispoziţiile şi termenele impuse; c) asigură sprijin de specialitate ori participă, la propunerea procurorului-şef birou, la toate fazele proiectelor privind achiziţionarea sau dezvoltarea de aplicaţii/produse necesare desfăşurării în bune condiţii a activităţii biroului; d) exercită orice alte atribuţii prevăzute de legi, regulamente şi ordine sau stabilite din dispoziţia procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau procurorului-şef birou, în condiţiile legii.
(2) Activitatea Compartimentului de percheziţii informatice este coordonată de un specialist desemnat de procurorul şef al Biroului pentru coordonarea activităţilor tehnice de specialitate.
SECŢIUNEA a 3-a Compartimentul specialişti ART. 84 Atribuţii (1) Specialiştii din cadrul Compartimentului specialişti au următoarele atribuţii: a) efectuează, în condiţiile legii, constatări în domeniile lor de specialitate, în cauzele repartizate de procurorul-şef birou, respectând întocmai dispoziţiile şi termenele impuse; b) acordă sprijin de specialitate în executarea unor procedee probatorii din dispoziţia procurorilor, în lucrările repartizate de procurorul-şef birou, respectând întocmai dispoziţiile şi termenele impuse; c) exercită orice alte atribuţii prevăzute de legi, regulamente şi ordine sau stabilite din dispoziţia procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau procurorului-şef birou, în condiţiile legii.
(2) Activitatea Compartimentului specialişti este coordonată de un specialist desemnat de procurorul şef al Biroului pentru coordonarea activităţilor tehnice de specialitate.
CAP. XII Biroul de informare şi relaţii publice ART. 85 Atribuţiile şi conducerea Biroului de informare şi relaţii publice (1) Biroul de informare şi relaţii publice este subordonat direct procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. (2) Biroul de informare şi relaţii publice desfăşoară activitatea de informare publică, indiferent de modalitatea de realizare, pentru toate secţiile, serviciile şi birourile din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar pentru cazurile de o anumită complexitate sau cu un impact mediatic ridicat, şi pentru parchetele din subordine. (3) Personalul din cadrul Biroului de informare şi relaţii publice are următoarele atribuţii: a) îndeplineşte, potrivit legii, activităţile de informare publică; b) întocmeşte şi actualizează anual Buletinul informativ privind liberul acces la informaţiile publice, potrivit legii; c) realizează informarea publicului asupra activităţii Ministerului Public, inclusiv publicarea pe site a acestor informaţii, şi răspunde presei în numele instituţiei, prin unul sau mai mulţi purtători de cuvânt; d) transmite comunicate şi buletine de presă, organizează conferinţe de presă şi interviuri şi asigură reprezentarea Ministerului Public la manifestări care privesc activitatea parchetelor; e) prezintă procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cererile de interviuri ale reprezentanţilor mass-mediei şi propune locul şi condiţiile în care vor fi acordate; f) realizează informarea şi documentarea cu privire la activitatea de urmărire penală din care ar putea rezulta date şi informaţii de interes public; g) întocmeşte proiectele comunicatelor de presă, iar după aprobarea lor de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, le difuzează operativ mass-mediei; h) monitorizează articolele din presa centrală şi, cu sprijinul structurilor teritoriale, pe cele din presa locală, cu privire la reflectarea activităţii Ministerului Public, şi întocmeşte zilnic o notă în acest sens; i) colaborează cu direcţiile, secţiile şi celelalte compartimente din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind formularea de răspunsuri la solicitările de informaţii de interes public, în domeniul de activitate al acestora, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, acestea fiind obligate să asigure datele şi informaţiile solicitate, potrivit art. 22 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 123/2002; j) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(4) Biroul de informare şi relaţii publice poate fi condus de un procuror desemnat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori de un absolvent al unei facultăţi de jurnalistică sau specialist în comunicare, numit prin concurs sau examen, care exercită în mod corespunzător atribuţiile prevăzute la art. 25 alin. (5). (5) Conducătorul biroului îndeplineşte şi funcţia de purtător de cuvânt.
CAP. XIII Biroul juridic ART. 86 Atribuţiile Biroului juridic (1) Biroul juridic asigură apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale Ministerului Public, în conformitate cu reglementările legale în vigoare. (2) Personalul Biroului juridic are următoarele atribuţii: a) redactează acţiuni, întâmpinări, cereri de chemare în garanţie, cereri de intervenţie, cereri reconvenţionale, cereri de suspendare, contestaţii la executare, motive de apel sau de recurs, concluzii scrise, referate, note şi alte lucrări prevăzute de lege; b) exercită căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti pronunţate în cauze în care este parte Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau alte parchete şi ia orice alte măsuri necesare apărării intereselor legitime ale instituţiei, potrivit legii; c) reprezintă parchetul şi apără interesele instituţiei în faţa instanţelor judecătoreşti, potrivit legii, inclusiv în cauzele în care unităţile de parchet subordonate ierarhic Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au calitate procesuală; d) asigură asistenţă de specialitate juridică în lucrările cu caracter juridic ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, îndrumă şi coordonează metodologic activitatea consilierilor juridici de la parchetele de pe lângă curţile de apel; e) colaborează la întocmirea actelor specifice instituţiei, vizând activitatea Biroului juridic; f) avizează, din punct de vedere al legalităţii, actele juridice pe care le încheie instituţia; g) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite de procurorul ierarhic superior, potrivit prevederilor legale în vigoare.
ART. 87 Conducerea Biroului juridic (1) Biroul juridic funcţionează în subordinea directă a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi este condus de un şef birou-consilier juridic, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor. (2) Şeful Biroului juridic are următoarele atribuţii: a) repartizează personalului din subordine, spre soluţionare, lucrările de competenţa biroului şi urmăreşte soluţionarea acestora în mod corespunzător şi la termenele stabilite prin lege sau de conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; b) se informează în permanenţă despre toate actele normative specifice activităţii biroului şi asigură prelucrarea acestora personalului din subordine; c) săptămânal, lunar şi anual, după caz, prezintă conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie volumul de activitate şi orice relaţii care îi sunt solicitate din domeniul său de activitate; d) îl informează pe procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în legătură cu activitatea desfăşurată; e) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
CAP. XIV Compartimentul economico-financiar şi administrativ SECŢIUNEA 1 Structura şi conducerea Compartimentului economico-financiar şi administrativ ART. 88 Structura Compartimentului economico-financiar şi administrativ În cadrul Compartimentului economico-financiar şi administrativ funcţionează: A. Serviciul financiar, salarizare, contabilitate şi angajamente bugetare: Biroul de contabilitate şi angajamente bugetare;
B. Serviciul buget şi control financiar preventiv propriu; C. Serviciul de investiţii şi achiziţii publice: Biroul de achiziţii publice;
D. Serviciul administrativ, întreţinere-deservire şi transport: a) Biroul administrativ şi întreţinere-deservire; 1. Formaţia de întreţinere-deservire 2. Formaţia de multiplicare-legătorie 3. Formaţia de pompieri
b) Formaţia transporturi şi întreţinere parc auto; c) Formaţia internă de prevenire şi protecţie.
ART. 89 Conducerea Compartimentului economico-financiar şi administrativ şi atribuţiile acesteia (1) Activitatea economico-financiară şi administrativă din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este realizată de Compartimentul economico-financiar şi administrativ. (2) Compartimentul economico-financiar şi administrativ funcţionează în subordinea directă a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi este condus de un manager economic, cu următoarele atribuţii: a) conduce, organizează şi răspunde de activitatea personalului din cadrul Compartimentului economico-financiar şi administrativ al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; b) conduce, organizează şi răspunde de procesul de fundamentare, elaborare şi prezentare la organele abilitate a proiectului de buget anual întocmit pentru Ministerul Public, la termenele şi în condiţiile prevăzute de Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare; c) urmăreşte şi răspunde de utilizarea eficientă a fondurilor primite de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale, precum şi a celor constituite din veniturile proprii, potrivit legii; d) asigură şi răspunde de respectarea cadrului bugetar, aşa cum este definit prin Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare; e) răspunde de organizarea şi conducerea contabilităţii proprii a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi de întocmirea şi prezentarea la termenele stabilite a situaţiilor financiare, potrivit normelor şi reglementărilor contabile aplicabile în vigoare; f) asigură efectuarea plăţii integrale şi la timp a drepturilor de natură salarială cuvenite personalului Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; g) organizează ţinerea evidenţei tuturor imobilelor din proprietatea sau administrarea tuturor parchetelor din cadrul Ministerului Public, precum şi a celorlalte bunuri aflate în patrimoniul acestora; h) organizează, îndrumă şi coordonează activităţile de administrare şi întreţinere-deservire a sediului Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi cele referitoare la prevenirea şi stingerea incendiilor, şi ia măsuri pentru asigurarea condiţiilor materiale în vederea desfăşurării corespunzătoare a acestor activităţi; i) răspunde de organizarea şi efectuarea inventarierii patrimoniului, în condiţiile legii; j) evaluează anual, potrivit legii, performanţele profesionale individuale ale personalului aflat în subordine; k) asigură pregătirea şi perfecţionarea profesională a personalului din cadrul compartimentului, luând măsurile care se impun; l) asigură condiţiile necesare implementării şi dezvoltării sistemului propriu de control intern/managerial, conform Ordinului secretarului general al Guvernului nr. 600/2018 privind aprobarea Codului controlului intern managerial al entităţilor publice; m) coordonează elaborarea de norme, instrucţiuni, dispoziţii, ordine, decizii pentru activitatea proprie şi participă, în raport de activitatea desfăşurată, la elaborarea de proiecte de acte normative, ce urmează să fie transmise Ministerului Justiţiei; n) organizează, îndrumă şi coordonează activităţile de prevenire şi protecţie desfăşurate în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi ia măsuri pentru asigurarea condiţiilor materiale necesare realizării corespunzătoare a acestor activităţi; o) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau dispuse de conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, potrivit prevederilor legale în vigoare.
(3) Şeful de serviciu şi şeful de birou au următoarele atribuţii: a) organizează, coordonează, controlează şi răspund de activitatea personalului din subordine privind îndeplinirea la timp şi în mod corespunzător a atribuţiilor de serviciu; b) repartizează personalului din subordine lucrările de competenţa serviciului ori biroului şi îl îndrumă în vederea soluţionării corecte şi în termen a acestora; c) soluţionează unele lucrări ale serviciului ori biroului, în special, cele cu grad ridicat de complexitate; d) evaluează anual activitatea personalului, conform fişei postului, sarcinilor de serviciu şi metodologiei specifice de evaluare; e) fac propuneri pentru premierea sau sancţionarea personalului din subordine; f) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
SECŢIUNEA a 2-a Serviciul financiar, salarizare, contabilitate şi angajamente bugetare ART. 90 Atribuţii şi conducere (1) Personalul Serviciului financiar, salarizare, contabilitate şi angajamente bugetare are următoarele atribuţii: A. Atribuţii referitoare la operaţiunile de trezorerie şi casierie: a) urmăreşte, efectuează şi răspunde de execuţia plăţilor, încasărilor şi decontărilor de orice fel din fondurile bugetare ori extrabugetare; b) întocmeşte documentele de plată pentru operaţiunile financiare, potrivit reglementărilor legale în vigoare, şi virează sumele cuvenite; c) verifică operaţiunile consemnate de Trezoreria Statului în extrasele de cont; d) efectuează plata drepturilor băneşti ale salariaţilor şi răspunde pentru corecta întocmire a formelor de plată; e) verifică şi predă zilnic, pentru înregistrare în contabilitate, documentele care stau la baza operaţiunilor de încasare şi plăţi cuprinse în registrul de casă; f) urmăreşte corectitudinea încasărilor şi a efectuării decontărilor cu alţi ordonatori de credite şi cu persoanele fizice şi juridice; g) întocmeşte şi ţine evidenţa documentelor de încasări şi plăţi prin casierie, precum şi a celorlalte valori băneşti; h) întocmeşte situaţia încasărilor din extrasele conturilor de trezorerie şi din registrul de casă; i) asigură fondurile necesare pentru deplasările în ţară ale salariaţilor, ţine evidenţa avansurilor acordate şi verifică deconturile, stabilind diferenţele de plată/încasare; j) asigură fondurile necesare pentru deplasările în străinătate ale salariaţilor, ţine evidenţa avansurilor acordate şi verifică deconturile, stabilind diferenţele de plată/încasare; k) asigură fondurile necesare de cofinanţare naţională pentru activităţile desfăşurate în cadrul proiectelor cu finanţare externă nerambursabilă; l) asigură programarea plăţilor la Trezoreria Statului, conform prevederilor legale; m) încasează şi virează la bugetul statului sumele provenite din vânzarea, închirierea, concesionarea bunurilor sau închirierea spaţiilor; n) verifică documentele justificative în baza cărora se efectuează plăţile din fondurile externe nerambursabile şi întocmeşte documentele de plată; o) organizează activitatea casieriei, în conformitate cu prevederile legale.
B. Atribuţii privind obligaţiile fiscale: a) răspunde de îndeplinirea obligaţiilor fiscale referitoare la taxe şi impozite şi de contribuţia la fondurile speciale; b) întocmeşte şi depune lunar declaraţiile privind îndeplinirea obligaţiilor de natură fiscală, potrivit legii, şi răspunde pentru întocmirea corectă a acestora.
C. Atribuţii privind relaţia cu salariaţii: a) calculează drepturile băneşti cuvenite salariaţilor; b) întocmeşte documentele pentru plata drepturilor salariale şi a altor drepturi băneşti care decurg din raporturile de muncă, în conformitate cu prevederile legale în vigoare; c) întocmeşte şi depune lunar declaraţiile nominale privind contribuţiile de asigurări sociale, la fondul de sănătate, şomaj şi la bugetul de stat; d) eliberează adeverinţele solicitate de salariaţi; e) răspunde, din punct de vedere salarial, de aplicarea ordinelor procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind încadrarea, promovarea, sancţionarea şi eliberarea din funcţie/desfacerea contactelor de muncă; f) execută deciziile de reţinere sau imputare avizate de biroul juridic, privind recuperarea pagubelor cauzate de salariaţi; g) stabileşte şi efectuează vărsămintele la bugetul statului, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor sociale de sănătate, în termenele prevăzute de lege; h) întocmeşte dările de seamă statistice lunare şi periodice privind indicatorii de muncă şi de salarii, asigurând transmiterea acestora către Institutul Naţional de Statistică; i) urmăreşte angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor de personal, conform Legii nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare; j) elaborează puncte de vedere la cererile, sesizările şi memoriile primite din partea personalului Ministerului Public privind problematica pe linie de salarizare şi alte drepturi ale acestuia, potrivit legii.
D. Atribuţii privind planificarea, formarea, administrarea, angajarea şi utilizarea fondurilor alocate Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie: a) fundamentează şi întocmeşte proiectul de buget de venituri şi cheltuieli, inclusiv proiectul de buget rectificat, conform dispoziţiilor Legii nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi altor reglementări în domeniul fiscal-bugetar; b) repartizează pe trimestre bugetul aprobat, potrivit legii; c) întocmeşte necesarul de credite centralizat şi urmăreşte atât încadrarea plăţilor în limita creditelor bugetare deschise, cât şi disponibilul existent în conturile instituţiei şi face propuneri de retragere, când este cazul; d) analizează situaţia utilizării creditelor bugetare aprobate şi face propuneri de redistribuire, virări de credite sau anulare, în condiţiile legii; e) întocmeşte note, situaţii şi analize privind finanţarea cheltuielilor aprobate prin bugetul instituţiei, inclusiv a activităţilor cuprinse în programele şi proiectele cu finanţare externă nerambursabilă; f) evidenţiază şi utilizează veniturile obţinute conform normelor legale în vigoare; g) întocmeşte documentele prevăzute de lege privind propunerile de angajare a cheltuielilor, angajamentele bugetare şi ordonanţările de plată, potrivit competenţelor sale şi reglementărilor din actele de decizie internă, aprobate de conducerea instituţiei; h) efectuează plăţi din creditele bugetare, numai după ce cheltuielile au fost angajate, lichidate şi ordonanţate de ordonatorul de credite; i) primeşte şi analizează corespondenţa referitoare la domeniul de activitate; j) asigură aplicarea legislaţiei în domeniu şi aduce la cunoştinţa conducerii apariţia unor situaţii financiare neprevăzute; k) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
(2) Serviciul financiar, salarizare, contabilitate şi angajamente bugetare este condus de un şef serviciu.
ART. 91 Biroul de contabilitate şi angajamente bugetare (1) Biroul de contabilitate şi angajamente bugetare funcţionează în cadrul Serviciului financiar, salarizare, contabilitate şi angajamente bugetare. (2) Personalul din cadrul Biroului de contabilitate şi angajamente bugetare are următoarele atribuţii: A. Atribuţii referitoare la înregistrările în contabilitate şi evidenţa angajamentelor bugetare: a) asigură aplicarea prevederilor legale cu privire la organizarea şi conducerea contabilităţii şi urmăreşte reflectarea în evidenţa contabilă a întregului proces al executării bugetului de venituri şi cheltuieli, înregistrând cronologic şi sistematic toate operaţiunile privind patrimoniul instituţiei; b) înregistrează cronologic în contabilitate operaţiunile patrimoniale, cu respectarea succesiunii documentelor justificative, după data de întocmire sau intrare în instituţie, şi sistematic în conturile sintetice şi analitice, cu ajutorul Registrului jurnal; c) întocmeşte documentele şi efectuează contabilizarea salariilor şi a decontărilor cu personalul, precum şi a celor privind asigurările de sănătate; d) întocmeşte registrele contabile obligatorii prevăzute de Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv: Registrul-jurnal, Registrul-inventar şi Cartea mare; e) întocmeşte evidenţa contabilă a activelor şi stocurilor; f) asigură evidenţa contabilă a creanţelor; g) asigură evidenţa contabilă a imobilizărilor necorporale, imobilizărilor corporale, imobilizărilor în curs şi a imobilizărilor financiare; h) asigură evidenţa contabilă a furnizorilor; i) asigură evidenţa contabilă a datoriilor către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi conturi asimilate; j) asigură evidenţa contabilă a conturilor de trezorerie; k) asigură evidenţa contabilă a fondurilor externe nerambursabile; l) asigură evidenţa contabilă a fondurilor cu destinaţie specială; m) asigură evidenţa contabilă a cheltuielilor; n) asigură evidenţa contabilă a finanţărilor şi a veniturilor; o) asigură evidenţa rezultatului patrimonial; p) asigură evidenţa contabilă a conturilor în afara bilanţului; q) ţine evidenţa propunerilor de angajare a cheltuielilor, angajamentelor bugetare, precum şi a ordonanţărilor de plată emise de toate compartimentele din cadrul instituţiei.
B. Atribuţii referitoare la inventarierea patrimoniului: a) răspunde de organizarea şi efectuarea inventarierii patrimoniului Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, asigurând înregistrarea în Registrul inventar a elementelor acestuia, potrivit normelor legale, precum şi valorificarea rezultatelor inventarierii; b) inventariază bunurile aparţinând altor persoane fizice sau juridice, aflate temporar în incintă, spre păstrare sau în alte scopuri; c) înregistrează în contabilitate diferenţele dintre soldurile scriptice corespunzătoare bunurilor respective şi stocurile constatate cu ocazia inventarierii, potrivit legii; d) verifică în fapt bunurile care sunt inventariate conform lit. a).
C. Atribuţii privind evidenţa patrimoniului, inventarierea şi evaluarea elementelor patrimoniale: a) evaluează la valoarea contabilă bunurile, potrivit legii; b) întocmeşte situaţia bunurilor depreciate şi fără mişcare şi înaintează propuneri pentru valorificarea lor; c) stabileşte şi evaluează, potrivit legii, creanţele şi obligaţiile, inclusiv pe cele incerte şi cele în litigiu, precum şi disponibilităţile în devize şi propune măsurile corespunzătoare pentru lichidarea lor; d) evaluează la valoarea de utilitate fiecare element din bunurile depreciate, în funcţie de utilitatea bunului în instituţie şi de preţul pieţei; e) organizează ţinerea evidenţei tuturor imobilelor din proprietatea sau administrarea Ministerului Public, precum şi a celorlalte bunuri aflate în patrimoniul acestuia; f) înregistrează în evidenţa contabilă rezultatele inventarierii, în baza procesului-verbal de inventariere, aprobat de ordonatorul principal de credite, în conformitate cu prevederile legale; g) analizează şi avizează, în limitele competenţelor, propunerile formulate de comisia de inventariere privind scoaterea din funcţiune a unor mijloace fixe, casarea şi declasarea mijloacelor fixe şi a altor bunuri fără mişcare, potrivit reglementărilor legale în vigoare; h) coordonează operaţiunile de valorificare a bunurilor prevăzute la lit. e).
D. Atribuţii referitoare la situaţiile lunare, trimestriale şi anuale: a) întocmeşte situaţiile financiare trimestriale şi anuale, potrivit normelor metodologice emise de Ministerul Finanţelor Publice; b) stabileşte totalul sumelor debitoare şi creditoare, precum şi soldul final al fiecărui cont; c) întocmeşte lunar balanţa de verificare; d) centralizează balanţele lunare de verificare analitică; e) întocmeşte raportări privind plăţile restante, indicatorii de bilanţ, execuţia cheltuielilor finanţate din fonduri externe nerambursabile şi altele, la termenele şi în condiţiile prevăzute de lege; f) întocmeşte situaţiile privind monitorizarea cheltuielilor finanţate prin bugetul aprobat pentru aparatul propriu al Ministerului Public, conform dispoziţiilor legale în vigoare; g) participă la elaborarea şi aprobarea de norme, instrucţiuni şi precizări pentru Ministerul Public, referitoare la situaţiile financiare, monografiile contabile, planul unitar de conturi.
(3) Biroul de contabilitate şi angajamente bugetare este condus de un şef birou.
SECŢIUNEA a 3-a Serviciul buget şi control financiar preventiv propriu ART. 92 Atribuţii şi conducere (1) Serviciul buget şi control financiar preventiv propriu funcţionează ca o structură de sinteză în subordinea managerului economic, având competenţe în domeniul elaborării, aprobării, executării şi raportării bugetului Ministerului Public, precum şi în organizarea şi exercitarea, potrivit legii, a activităţii de control financiar preventiv propriu. (2) Personalul Serviciului buget şi control financiar preventiv propriu are următoarele atribuţii: A. Atribuţii în domeniul elaborării şi aprobării bugetului anual şi bugetului rectificat al Ministerului Public: a) fundamentează, elaborează şi transmite Ministerului Finanţelor Publice proiectul de buget al Ministerului Public, întocmit pe baza propunerilor bugetare transmise de parchetele din subordine, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la procesul bugetar; b) solicită, potrivit legii, avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii, privind proiectul de buget elaborat pentru Ministerul Public; c) formulează amendamente la proiectul legii bugetului de stat ce urmează să fie transmise Ministerului Justiţiei, în vederea susţinerii acestora în comisiile parlamentare de specialitate; d) întocmeşte bugetul fondurilor externe nerambursabile pentru Ministerul Public, pe baza propunerilor structurii care asigură managementul proiectelor; e) repartizează şi supune aprobării bugetul anual şi trimestrializarea veniturilor şi cheltuielilor Ministerului Public, pe unităţile subordonate; f) fundamentează, elaborează şi transmite Ministerului Finanţelor Publice documentaţia privind propunerile de buget rectificat al Ministerului Public, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a altor dispoziţii legale în domeniul fiscal-bugetar; g) participă la definitivarea proiectului de buget rectificat pentru Ministerul Public, supune aprobării şi comunică parchetelor din subordine bugetele rectificate aprobate pe anul în curs, repartizate pe trimestre, conform legii.
B. Atribuţii referitoare la deschiderile de credite şi execuţia de casă bugetară: a) întocmeşte lunar, la nivelul Ministerului Public, cererile pentru deschiderile de credite bugetare şi documentaţia aferentă, pe baza analizei solicitărilor de credite transmise de parchetele subordonate, pe care le înaintează Ministerului Finanţelor Publice la termenele şi în condiţiile prevăzute de lege; b) analizează, întocmeşte şi înaintează Ministerului Finanţelor Publice documentaţia de retragere a creditelor bugetare deschise şi neutilizate din conturile proprii sau ale parchetelor din cadrul Ministerului Public, urmărind asigurarea unui raport cât mai echilibrat între necesarul de fonduri şi nivelul plăţilor efectuate la finele fiecărei perioade; c) asigură, potrivit limitelor de competenţă, legătura permanentă cu structura de specialitate din cadrul Ministerului Finanţelor Publice în vederea efectuării verificării disponibilităţilor băneşti existente în conturile proprii şi ale parchetelor din cadrul Ministerului Public.
C. Atribuţii în domeniul execuţiei bugetare: a) analizează şi supune aprobării propunerile transmise de parchetele din cadrul Ministerului Public, de modificare a repartizării bugetului aprobat pe trimestre, în raport de competenţele prevăzute de lege; b) analizează şi supune aprobării, în condiţiile legii, propunerile de virări de credite bugetare şi de angajament, transmise de către parchetele din cadrul Ministerului Public; c) întocmeşte şi înaintează Ministerului Finanţelor Publice documentaţia de anulare a creditelor constatate disponibile în bugetul Ministerului Public şi supune aprobării ordonatorului principal de credite bugetele actualizate, pe care le transmite ulterior parchetelor din subordine; d) analizează şi întocmeşte documentaţia privind includerea în bugetul Ministerului Public a proiectelor cu finanţare externă nerambursabilă primite în cursul anului bugetar, virările şi redistribuirile de credite bugetare şi credite de angajament efectuate în funcţie de stadiul implementării proiectelor, asigurând transmiterea acestor modificări Ministerului Finanţelor Publice în condiţiile stabilite de legea anuală a bugetului de stat, precum şi de alte acte normative ce conţin reglementări în domeniu; e) întocmeşte şi transmite Ministerului Finanţelor Publice, la termenele şi în condiţiile legii, situaţiile centralizate privind monitorizarea cheltuielilor finanţate din bugetul aprobat Ministerului Public.
D. Atribuţii referitoare la situaţiile financiare trimestriale şi anuale: a) întocmeşte şi depune la Ministerul Finanţelor Publice, situaţia financiară centralizată pentru Ministerul Public, în conformitate cu prevederile normelor metodologice în vigoare; b) întocmeşte şi transmite instituţiilor abilitate, raportări privind plăţile restante, indicatorii de bilanţ, execuţia cheltuielilor finanţate din fonduri externe nerambursabile şi altele, la termenele şi în condiţiile prevăzute de lege; c) participă la elaborarea şi aprobarea de norme, instrucţiuni, precizări ce conţin reglementări privind situaţiile financiare, monografii contabile, planul unitar de conturi al Ministerului Public, în raport de specificul activităţii desfăşurate de către instituţie şi de cerinţele legislative actualizate în domeniile supuse analizei.
E. Atribuţii în domeniul controlului financiar preventiv propriu: a) organizează, potrivit legii, controlul financiar preventiv propriu la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; b) exercită viza de control financiar preventiv propriu asupra proiectelor de operaţiuni prevăzute în Cadrul specific, potrivit limitelor de competenţă şi normelor profesionale prevăzute de legislaţia în vigoare pentru persoanele care desfăşoară activitatea de control financiar preventiv propriu; c) coordonează activitatea de control financiar preventiv propriu la nivelul Ministerului Public; d) întocmeşte, conform legii, rapoarte trimestriale privind activitatea de control financiar preventiv propriu, pe care le transmite Ministerului Finanţelor Publice.
F. Alte atribuţii repartizate personalului serviciului: a) elaborează şi întocmeşte lucrări de sinteză, situaţii, note, analize privind finanţarea cheltuielilor alocate parchetelor din cadrul Ministerului Public şi a activităţilor cuprinse în programele şi proiectele cu finanţare externă nerambursabilă incluse în bugetul instituţiei; b) elaborează şi implementează unitar rapoarte de analiză şi execuţie bugetară la nivelul Ministerului Public, utilizând sistemele informatice create în acest sens; c) întocmeşte rapoartele centralizate la nivelul Ministerului Public, în vederea transmiterii acestora către alte autorităţi şi instituţii publice; d) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
(3) Serviciul buget şi control financiar preventiv propriu este condus de un şef serviciu.
SECŢIUNEA a 4-a Serviciul de investiţii şi achiziţii publice ART. 93 Atribuţii şi conducere (1) Serviciul de investiţii şi achiziţii publice este structura din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie specializată în verificarea, avizarea, aprobarea, urmărirea şi recepţia lucrărilor de investiţii, respectiv construcţii şi reparaţii capitale, a lucrărilor de reparaţii curente, efectuate la sediile parchetelor din Ministerul Public, precum şi în realizarea achiziţiilor publice proprii ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. (2) Personalul Serviciului de investiţii şi achiziţii publice are următoarele atribuţii: a) participă la achiziţionarea echipamentelor necesare parchetelor din cadrul Ministerului Public, oferind asistenţă tehnică; b) elaborează şi prezintă, conform legii, programul de investiţii al Ministerului Public, în funcţie de obiectivele/proiectele de investiţii prioritizate, în vederea cuprinderii cheltuielilor de investiţii în proiectul de buget; c) participă la evaluarea ofertelor potenţialilor proiectanţi, furnizori de echipamente şi materiale sau executanţi ai lucrărilor de construcţii, cu ocazia derulării procedurilor de achiziţie specifice, atunci când personalul este desemnat în comisiile proprii, cât şi în cele ale celorlalte parchete; d) urmăreşte şi verifică întocmirea studiilor de fezabilitate tehnico-economice pentru investiţiile planificate, precum şi a documentaţiilor de avizare a lucrărilor de intervenţii pentru reparaţii capitale; e) analizează periodic stadiul fizic al lucrărilor şi propune măsuri de încadrare în termenele şi bugetele alocate; f) asigură îndrumarea şi supravegherea tehnică pentru realizarea investiţiilor şi întocmeşte situaţiile periodice privind stadiul de realizare a acestora; g) verifică documentaţiile tehnico-economice pentru obiectivele/proiectele de investiţii, documentaţiile de avizare a lucrărilor de intervenţii, respectiv, a notelor de fundamentare privind necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente categoriilor de investiţii incluse la poziţia C, "Alte cheltuieli de investiţii", după care le supune aprobării, în condiţiile legii; h) elaborează strategia în domeniul investiţiilor la nivelul Ministerului Public, stabilind priorităţile investiţionale şi legătura dintre diferite proiecte, precum şi criteriile de analiză care determină introducerea în programul de investiţii a unor obiective noi, în detrimentul celor aflate în derulare; i) fundamentează necesarul de credite bugetare şi credite de angajament pentru cheltuieli de investiţii, reparaţii curente şi obiecte de inventar destinate procesului investiţional, în vederea cuprinderii acestora în proiectul de buget al Ministerului Public; j) colaborează cu celelalte structuri din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi cu celelalte parchete din Ministerul Public, în vederea cuprinderii în proiectul de buget a cheltuielilor de investiţii, altele decât cele finanţate prin bugetul de stat; k) verifică şi avizează solicitările de deschideri lunare de credite ale ordonatorilor secundari de credite pentru cheltuieli de investiţii, reparaţii curente şi obiecte de inventar destinate procesului investiţional; l) întocmeşte, supune aprobării şi transmite ordonatorilor de credite din subordinea Ministerului Public listele cheltuielilor de investiţii aprobate prin legea anuală a bugetului de stat, precum şi modificările solicitate şi aprobate pe parcursul anului; m) verifică documentaţiile tehnico-economice ale lucrărilor de reparaţii curente, după care le avizează, potrivit legii; n) monitorizează derularea procesului investiţional şi întocmeşte centralizat rapoarte lunare de monitorizare pe care le transmite Ministerului Finanţelor Publice, în structura şi la termenele prevăzute de lege; o) verifică şi avizează, în condiţiile legii, propunerile de virări de credite bugetare şi/sau credite de angajament neutilizate, între obiectivele/proiectele şi categoriile de investiţii înscrise în programul de investiţii; p) face demersurile legale pentru obţinerea avizelor şi a aprobărilor necesare de la autorităţile competente, pentru efectuarea lucrărilor de construcţii şi reparaţii capitale, după caz; q) colaborează cu alte instituţii publice în vederea fundamentării cheltuielilor aferente intervenţiilor asupra construcţiilor sau a cheltuielilor de proiectare şi execuţie, în cazul investiţiilor noi, în situaţia în care instanţele judecătoreşti şi parchetele de pe lângă acestea îşi desfăşoară activitatea în acelaşi sediu; r) participă, prin specialiştii desemnaţi, la şedinţele de avizare ale Comisiei Tehnico-Economice a Ministerului Public, asigurând şi secretariatul acestora; s) verifică şi propune în cadrul comandamentelor renunţarea la unele dintre lucrările contractate, dacă nu mai sunt necesare, sau executarea de lucrări suplimentare, dacă sunt justificate, cu respectarea prevederilor legale în materie; ş) coordonează şi verifică activitatea consilierilor tehnici angajaţi la ordonatorii de credite din cadrul Ministerului Public, precum şi a diriginţilor de şantier pentru lucrările aflate în derulare; t) iniţiază proiecte de norme, instrucţiuni şi proceduri în domeniul de competenţă; pe care le supun aprobării, pe cale ierarhică; ţ) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute în legi speciale sau dispuse de procurorul ierarhic superior, potrivit prevederilor legale în vigoare.
(3) Serviciul de investiţii şi achiziţii publice este condus de un şef serviciu.
ART. 94 Biroul de achiziţii publice (1) Biroul de achiziţii publice este compartimentul intern aflat în subordinea Serviciului de investiţii şi achiziţii publice, specializat în organizarea, desfăşurarea şi finalizarea procedurilor de achiziţii publice proprii ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. (2) Personalul Biroului de achiziţii publice are următoarele atribuţii: a) centralizează necesarul de achiziţii pentru desfăşurarea activităţii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; b) elaborează şi supune aprobării Programul anual al achiziţiilor publice pentru bunuri, servicii şi lucrări al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în conformitate cu prevederile aprobate prin legea anuală a bugetului de stat; c) actualizează şi supune aprobării Programul anual al achiziţiilor publice al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în funcţie de modificările intervenite pe parcursul exerciţiului bugetar în bugetul aprobat, precum şi cu ocazia rectificărilor bugetare anuale; d) organizează, derulează şi finalizează procedurile de achiziţii publice privind achiziţionarea de bunuri materiale, servicii şi lucrări prevăzute în Programul anual al achiziţiilor publice; e) întocmeşte evidenţa dosarelor de achiziţii publice, conform legii; f) participă, prin persoane desemnate, ca membri în comisiile de evaluare sau recepţie, în conformitate cu ordinele/deciziile conducerii instituţiei; g) întocmeşte lunar solicitările privind deschiderea de credite bugetare la naturile de cheltuieli ce intră în sfera sa de competenţă, în vederea includerii acestora în cadrul propunerilor centralizate la nivelul aparatului propriu al Ministerului Public; h) întocmeşte documentele prevăzute de lege privind angajamentele legale, propunerile de angajare a cheltuielilor, angajamentele bugetare şi ordonanţările de plată, pentru achiziţiile publice pe care le efectuează; i) întocmeşte şi transmite raportări privind procedurile de achiziţii publice desfăşurate, către alte instituţii sau autorităţi publice, în condiţiile şi la termenele prevăzute de lege; j) urmăreşte executarea întocmai şi la timp a contractelor de lucrări, furnizare şi de servicii; k) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
(3) Biroul de achiziţii publice este condus de un şef birou.
SECŢIUNEA a 5-a Serviciul administrativ, întreţinere-deservire şi transport ART. 95 Atribuţii şi conducere (1) Serviciul administrativ, întreţinere-deservire şi transport este compartimentul intern din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie specializat în activitatea de administrare a sediului, de asigurare a întreţinerii şi deservirii acestuia, de pază şi transport, precum şi în activitatea de prevenire şi stingere a incendiilor. (2) Serviciul administrativ, întreţinere-deservire şi transport asigură condiţiile materiale necesare desfăşurării activităţii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. (3) Serviciul administrativ, întreţinere-deservire şi transport este condus de un şef serviciu.
ART. 96 Biroul administrativ şi întreţinere-deservire (1) Personalul Biroului administrativ şi întreţinere-deservire are următoarele atribuţii: a) administrează şi gestionează bunurile mobile şi imobile din patrimoniul propriu, indiferent de titlul cu care sunt deţinute; b) organizează gestionarea mijloacelor fixe, a obiectelor de inventar, a materialelor şi pieselor de schimb, a carburanţilor, lubrifianţilor şi a altor valori materiale aflate în dotare şi asigură înscrierea numerelor de inventar pe mijloacele fixe; c) urmăreşte folosirea sau exploatarea bunurilor din dotare pentru satisfacerea necesităţilor instituţiei, potrivit destinaţiei acestora; d) organizează şi controlează modul de ţinere a evidenţei operative de către gestionari şi ia măsurile necesare pentru asigurarea condiţiilor legale de gestionare; e) asigură întreţinerea, curăţenia şi administrarea clădirilor Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; f) organizează întreţinerea şi efectuarea reparaţiilor pentru clădiri, dotări şi alte active din patrimoniul instituţiei, în regie proprie sau cu terţi, în cazul lipsei dotărilor şi personalului propriu; g) întocmeşte notele de fundamentare şi colaborează cu Biroul de achiziţii publice pentru elaborarea Programului anual al achiziţiilor publice de bunuri, servicii şi lucrări pentru Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie referitor la: furnizarea de utilităţi, servicii de curăţenie şi întreţinere curentă a clădirilor, lucrări şi servicii de întreţinere-reparaţii pentru echipamentele, utilajele şi instalaţiile din dotare, servicii de telefonie şi de televiziune prin cablu, servicii de comunicaţii de date, alte servicii şi materiale necesare pentru desfăşurarea activităţilor administrative şi de întreţinere-deservire, pe baza estimărilor proprii şi a solicitărilor fundamentate ale celorlalte compartimente din aparatul propriu al instituţiei; h) întocmeşte caietele de sarcini pentru achiziţionarea de bunuri, servicii şi lucrări de întreţinere-reparaţii necesare bunei funcţionări a instituţiei; i) monitorizează derularea contractelor de furnizare de bunuri, prestări de servicii şi lucrări de reparaţii-întreţinere, care au fost încheiate la solicitarea Biroului administrativ şi întreţinere-deservire, confirmând îndeplinirea obligaţiilor în vederea efectuării plăţii; j) întocmeşte, conform legii, documentaţia privind ordonanţările de plată pentru achiziţiile publice iniţiate la solicitarea biroului; k) participă la acţiunile de inventariere a bunurilor şi valorilor pe care le gestionează şi formulează propuneri de noi dotări cu mijloace fixe şi obiecte de inventar pentru asigurarea echipamentului de lucru necesar, precum şi cu alte bunuri; l) ţine evidenţa tehnico-operativă pe locuri de folosinţă şi pe utilizatori, a activelor fixe şi a obiectelor de inventar; m) întocmeşte periodic referatele pentru procurarea de materiale şi obiecte de inventar, pe baza solicitărilor compartimentelor de resort ori din oficiu; n) asigură valorificarea materialelor rezultate din dezmembrarea bunurilor pentru care se obţine aprobare; o) depozitează şi distribuie mărfurile, piesele de schimb, carburanţii, pe care le/îi preia în gestiune şi le/îi eliberează pe baza bonurilor de consum; p) verifică periodic modul de gestionare, depozitare şi păstrare a materialelor intrate şi ieşite din magazie; q) asigură multiplicarea şi legarea documentelor necesare Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi necesarul de tipizate utilizate în cadrul activităţilor specifice Ministerului Public, în situaţia în care acestea pot fi executate cu tehnica din dotare; r) face propuneri privind proiectul de buget, referitoare la cheltuielile cu bunurile, serviciile şi lucrările de reparaţii-întreţinere pentru Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; s) asigură, împreună cu trupele de jandarmi, securitatea şi paza sediului Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în baza protocolului încheiat cu Ministerul Afacerilor Interne; ş) identifică, monitorizează şi evaluează factorii de risc specifici; t) stabileşte şi urmăreşte îndeplinirea măsurilor şi a acţiunilor de prevenire şi de apărare împotriva incendiilor; ţ) încheie contracte, convenţii sau protocoale de cooperare cu alte servicii de urgenţă profesioniste ori voluntare şi asigură dotarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu mijloace tehnice de stingere a incendiilor; u) asigură condiţiile de funcţionare a bufetului de incintă din sediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; v) asigură, printr-o întreţinere adecvată, buna funcţionare a echipamentelor şi instalaţiilor, precum şi menţinerea acestora la un nivel tehnic care să respecte cerinţele legale, pe toată durata utilizărilor; w) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
(2) În cadrul Biroului administrativ şi întreţinere-deservire, funcţionează formaţia de întreţinere-deservire condusă de un şef formaţie, formaţia de multiplicare-legătorie, precum şi formaţia de pompieri. Aceste formaţii exercită atribuţiile specifice menţionate la alin. (1) şi sunt încadrate cu personal contractual. (3) Biroul administrativ şi întreţinere-deservire este condus de un şef birou.
ART. 97 Formaţia transporturi şi întreţinere parc auto (1) Personalul Formaţiei transporturi şi întreţinere parc auto are următoarele atribuţii: a) organizează activitatea de exploatare a parcului auto al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; b) asigură transportul de persoane şi materiale, precum şi întreţinerea şi exploatarea în condiţii bune şi de siguranţă a autovehiculelor din dotarea parcului auto al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; c) eliberează foile de parcurs şi verifică completarea acestora de către conducătorii auto, cu toate datele necesare întocmirii situaţiilor cerute de lege şi de procedurile interne; d) întocmeşte fişa activităţii zilnice pentru fiecare autovehicul aflat în dotarea sau folosinţa Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi situaţiile privind consumul lunar de carburanţi; e) întocmeşte situaţia lunară a parcului auto al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe mărci şi tipuri de autovehicule; f) întocmeşte situaţia centralizată a parcului auto al parchetelor din cadrul Ministerului Public; g) gestionează bonurile valorice de carburanţi auto, pe care le distribuie conducătorilor auto în funcţie de necesităţi şi de stocul "la zi" înregistrat în fişa activităţii zilnice (F.A.Z.); h) monitorizează modul de încadrare al consumului de carburanţi auto în limitele stabilite prin acte normative specifice; i) face propuneri privind proiectul de buget, referitoare la cheltuielile de exploatare şi de întreţinere a parcului auto; j) întocmeşte notele de fundamentare şi colaborează cu Biroul de achiziţii publice pentru elaborarea Programului anual al achiziţiilor publice de bunuri, servicii şi lucrări pentru Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie referitor la: prestări de servicii de service auto, prestări de servicii de spălare şi curăţare autovehicule, servicii de asigurare auto, roviniete auto, carburanţi auto, alte servicii şi materiale necesare pentru desfăşurarea activităţii de exploatare a parcului auto al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; k) asigură serviciile de inspecţie tehnică auto, revizie auto şi reparaţii auto pentru toate mărcile de autovehicule din parcul auto al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi spălarea şi curăţarea acestora; l) întocmeşte caietele de sarcini pentru achiziţionarea de bunuri, servicii şi lucrări de întreţinere-reparaţii necesare bunei funcţionări a parcului auto; m) monitorizează derularea contractelor de furnizare de bunuri, prestări de servicii şi lucrări de reparaţii-întreţinere care au fost încheiate la solicitarea acestui compartiment, confirmând îndeplinirea obligaţiilor în vederea efectuării plăţii; n) întocmeşte documentaţia privind ordonanţările de plată pentru achiziţiile publice iniţiate la solicitarea compartimentului, în conformitate cu prevederile legale; o) ţine evidenţa termenelor scadente ale poliţelor de asigurare auto şi ia măsuri în vederea înnoirii, în termen, a acestora; p) ţine evidenţa dosarelor de daune accidente în care sunt implicate autovehicule aflate în dotarea sau folosinţa Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; q) asigură respectarea instrucţiunilor interne privind organizarea şi funcţionarea garajului Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; r) asigură respectarea regulilor privind accesul şi parcarea autoturismelor în garaj, precum şi a normelor specifice de protecţia muncii şi de prevenire şi de stingere a incendiilor în cadrul garajului; s) participă la acţiunile de inventariere a bunurilor şi valorilor pe care le gestionează şi formulează propuneri de noi dotări cu mijloace fixe şi obiecte de inventar pentru asigurarea echipamentului de lucru necesar, precum şi cu alte bunuri; ş) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
(2) Personalul Formaţiei transporturi şi întreţinere parc auto se subordonează direct sefului Serviciului administrativ, întreţinere-deservire şi transport, care răspunde de îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la alin. (1).
SECŢIUNEA a 6-a Formaţia internă de prevenire şi protecţie ART. 98 Atribuţii (1) Formaţia internă de prevenire şi protecţie îndeplineşte, potrivit legii, atribuţii privind securitatea şi sănătatea în muncă. (2) Personalul Formaţiei interne de prevenire şi protecţie are următoarele atribuţii: a) coordonează şi răspunde de activităţile de prevenire şi protecţie desfăşurate în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; b) elaborează instrucţiuni proprii instituţiei pentru completarea şi/sau aplicarea reglementărilor de securitate şi sănătate în muncă, ţinând seama de particularităţile activităţilor şi ale instituţiei şi asigură condiţii pentru ca fiecare angajat să primească o instruire adecvată în acest domeniu; c) verifică însuşirea şi aplicarea de către personalul din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a măsurilor de prevenire şi protecţie, a instrucţiunilor proprii, precum şi a atribuţiilor şi responsabilităţilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă stabilite prin fişa postului; d) ia măsuri privind asigurarea cadrului organizatoric şi a mijloacelor necesare securităţii şi protecţiei în muncă; e) elaborează şi actualizează planul de prevenire şi protecţie; f) identifică pericolele şi evaluează riscurile profesionale pentru personalul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; g) elaborează programul de instruire-testare la nivelul instituţiei; h) organizează şi planifică efectuarea de către personalul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a examenelor medicale de supraveghere a sănătăţii la locul de muncă, în conformitate cu prevederile legale; i) identifică echipamentele individuale de protecţie necesare pentru posturile de lucru din instituţie, întocmeşte necesarul de dotare, urmăreşte întreţinerea, manipularea şi depozitarea adecvată a echipamentelor individuale de protecţie, precum şi înlocuirea acestora la termenele stabilite; j) comunică evenimentele conform competenţelor prevăzute de lege şi participă la cercetarea acestora, atunci când este cazul; k) elaborează rapoarte privind accidentele de muncă suferite de către angajaţii instituţiei, în conformitate cu prevederile legale; l) supraveghează ca măsurile impuse de legislaţia în vigoare privind funcţionarea, exploatarea, precum şi întreţinerea şi repararea instalaţiilor/echipamentelor din domeniul ISCIR şi CNCAN să fie efectuate în conformitate cu cerinţele prescripţiilor tehnice aplicabile; m) întocmeşte note de fundamentare şi colaborează cu Biroul de achiziţii publice pentru elaborarea Programului anual al achiziţiilor publice de bunuri, servicii şi lucrări pentru Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie referitor la: materiale şi echipamente de protecţie, servicii de expertizare a condiţiilor de muncă şi de determinări privind expunerea angajaţilor la agenţi biologici, servicii de dezinsecţie şi de dezinfecţie, servicii de medicina muncii, servicii de verificare şi avizare tehnică a documentelor de decontare a serviciilor de asistenţă medicală, servicii de verificări tehnice şi mentenanţă a instalaţiilor/echipamentelor din domeniul ISCIR şi CNCAN; n) întocmeşte caietele de sarcini pentru achiziţionarea de bunuri şi servicii în domeniul de competenţă; o) monitorizează derularea contractelor de furnizare de bunuri şi de prestări de servicii care au fost încheiate la solicitarea acestui compartiment, confirmând îndeplinirea obligaţiilor în vederea efectuării plăţii; p) întocmeşte documentaţia privind ordonanţările de plată pentru achiziţiile publice iniţiate la solicitarea compartimentului, în conformitate cu prevederile legale; q) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
(3) Personalul Formaţiei interne de prevenire şi protecţie se subordonează direct şefului Serviciului administrativ, întreţinere-deservire şi transport, care răspunde de îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la alin. (2).
CAP. XV Direcţia de audit public intern ART. 99 Atribuţiile Direcţiei de audit public intern (1) Direcţia de audit public intern este constituită în subordinea directă a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. (2) Personalul Direcţiei de audit public intern are următoarele atribuţii: a) elaborează norme metodologice specifice după care îşi desfăşoară activitatea, cu avizul Unităţii Centrale de Armonizare privind Auditul Public Intern; b) elaborează planul anual de audit public intern în cadrul Ministerului Public, pe care îl supune aprobării procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; c) efectuează activităţi de audit public intern pentru a evalua dacă sistemele de management financiar şi control ale Ministerului Public sunt transparente şi conforme cu normele de legalitate, regularitate, economicitate, eficienţă şi eficacitate; d) asigură activitatea de supervizare a misiunilor de audit public intern desfăşurate; e) informează Unitatea Centrală de Armonizare privind Auditul Public Intern despre recomandările neînsuşite de către conducătorii entităţii auditate, precum şi despre consecinţele acestora; f) raportează procurorului general constatările şi concluziile rezultate din misiunile de audit public intern desfăşurate, precum şi stadiul implementării recomandărilor formulate; g) elaborează raportările trimestriale şi semestriale prevăzute de lege; h) elaborează raportul anual al activităţii de audit public intern la nivelul Ministerului Public; i) în cazul identificării unor iregularităţi sau posibile prejudicii, raportează imediat procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi structurii de control intern abilitate; j) efectuează misiuni de consiliere, potrivit legii; k) desfăşoară audituri ad-hoc, respectiv misiuni de audit public intern cu caracter excepţional, necuprinse în planul anual de audit public intern; l) exercită alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau dispuse de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; m) elaborează proiectul planului multianual de audit public intern, de regulă pe o perioadă de 3 ani.
(3) Direcţia de audit public intern auditează, cel puţin o dată la 3 ani, fără a se limita la acestea, următoarele: a) angajamentele bugetare şi legale din care derivă direct sau indirect obligaţii de plată, inclusiv din fondurile comunitare; b) plăţile asumate prin angajamentele bugetare şi legale, inclusiv din fondurile comunitare; c) vânzarea, gajarea, concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul privat al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale; d) concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul public al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale; e) constituirea veniturilor publice, respectiv modul de autorizare şi stabilire a titlurilor de creanţă, precum şi a facilităţilor acordate la încasarea acestora; f) efectuează misiuni de audit public intern, necuprinse în plan, stabilite prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; g) elaborează Carta auditului intern în conformitate cu prevederile art. 18 alin. (1) din Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, normele metodologice specific privind exercitarea activităţii de audit public intern, Codul privind conduita etică a auditorului intern şi Standardele internaţionale de audit intern.
(4) În cadrul Direcţiei de audit public intern funcţionează Compartimentul de monitorizare şi metodologie, care exercită atribuţiile prevăzute la alin. (2) lit. a), e), f), g) şi h), precum şi orice alte atribuţii dispuse de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
ART. 100 Conducerea Direcţiei de audit public intern şi atribuţiile acesteia (1) Direcţia de audit public intern este condusă de un director. (2) Directorul Direcţiei de audit public intern are următoarele atribuţii: a) organizează, coordonează, controlează şi răspunde de activitatea întregului personal din subordine privind îndeplinirea la timp şi în mod corespunzător a atribuţiilor de serviciu; b) coordonează, îndrumă şi verifică din punct de vedere tehnic şi metodologic şi, după caz, supervizează misiunile de audit efectuate de auditorii interni; c) repartizează personalului din subordine lucrările de competenţa direcţiei şi îl îndrumă în vederea soluţionării corecte şi în termen a acestora; d) soluţionează unele lucrări ale direcţiei, în special acelea cu un grad de complexitate ridicat; e) propune procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, conducătorilor unităţilor de parchet verificate tragerea la răspundere, în limitele atribuţiilor ce le revin, a persoanelor vinovate de neregulile constatate; f) evaluează performanţele profesionale individuale ale auditorilor interni, potrivit legii; g) coordonează activitatea Compartimentului de monitorizare şi metodologie; h) avizează numirea sau revocarea auditorilor interni; i) elaborează anual planul de formare profesională a auditorilor interni, aprobat de conducătorul unităţii şi urmăreşte realizarea acestuia; j) evaluează stadiul de implementare a recomandărilor şi caracterul adecvat al acţiunilor întreprinse, în funcţie de informările primite de la entităţile/structurile auditate; k) analizează periodic rezultatele implementării şi progresele înregistrate în implementarea recomandărilor raportate de entitatea/structura auditată; l) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau dispuse de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(3) Directorul Direcţiei de audit public intern are obligaţia să definească modalităţile de organizare şi desfăşurare a activităţii de consiliere în Carta auditului intern, alături de activităţile de asigurare. (4) Directorul Direcţiei de audit public intern răspunde de organizarea şi desfăşurarea misiunilor de consiliere şi de resursele necesare pentru desfăşurarea acestor misiuni.
CAP. XVI Unitatea de management al proiectelor ART. 101 Conducerea şi atribuţiile Unităţii de management al proiectelor (1) Unitatea de management al proiectelor se organizează în vederea derulării programelor cu finanţare externă al căror beneficiar este Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. (2) Unitatea de management al proiectelor funcţionează în subordinea directă a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi este coordonată de un manager public sau de un consilier pentru afaceri europene. (3) Personalul Unităţii de management al proiectelor are următoarele atribuţii principale, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel: a) coordonează activităţile prin care se realizează implementarea, din punct de vedere tehnic, a proiectelor cu finanţare externă; b) asigură managementul tehnic al proiectelor şi contractelor aferente, în baza fondurilor transferate de instituţia finanţatoare, conform acordurilor de finanţare; c) raportează către instituţiile abilitate datele şi informaţiile solicitate.
(4) În vederea implementării programelor în termenele prevăzute, personalul Unităţii de management a proiectelor are următoarele atribuţii, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel: a) identifică sursele de finanţare şi elaborează propunerile de proiecte; b) întreprinde demersurile pe care le presupune exerciţiul de programare, în vederea asigurării eligibilităţii proiectelor propuse; c) întocmeşte documentele subsecvente aprobării propunerilor de proiecte; d) supraveghează îndeplinirea de către prestatorii de servicii şi furnizorii de produse a obligaţiilor asumate în cadrul contractelor subsecvente proiectelor; e) planifică şi răspunde de organizarea, în condiţii optime, a activităţilor aprobate prin proiecte; f) întocmeşte documentele de raportare periodică privind stadiul implementării proiectelor, rapoartele de monitorizare şi de evaluare a proiectelor, conform procedurilor; g) asigură schimbul de informaţii privind aspectele tehnice ale implementării proiectelor cu partenerii; h) asigură legătura cu celelalte instituţii beneficiare şi participă la reuniunile interinstituţionale în probleme de interes comun pentru proiectele cu finanţare externă; i) participă la reuniunile internaţionale cu relevanţă pentru obiectul de activitate al Unităţii de management al proiectelor; j) asigură participarea la întâlnirile în legătură cu activitatea de asistenţă financiară a proiectelor cu finanţare externă, organizate la nivelul conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; k) elaborează propunerile de buget privind proiectele cu finanţare externă nerambursabilă, propunerile privind repartizarea pe trimestre a sumelor aferente proiectelor bugetare şi propunerile pentru deschiderea de credite bugetare; l) întocmeşte documentele privind angajarea, lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor strict legate de activităţile prevăzute în calendarul proiectelor în implementare; m) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite de conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(5) Coordonatorul Unităţii de management al proiectelor este abilitat să solicite şi să primească de la Serviciul de cooperare judiciară internaţională şi celelalte structuri din cadrul Ministerului Public datele şi informaţiile necesare îndeplinirii atribuţiilor prevăzute la alin. (4).
CAP. XVII Cabinetul de psihologie ART. 102 Organizarea şi atribuţiile cabinetului de psihologie (1) În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie funcţionează cabinetul de psihologie, din care fac parte psihologi cu specializarea cel puţin în domeniul de competenţă "psihologia muncii şi organizaţională". (2) Cabinetul de psihologie este organizat şi funcţionează cu respectarea prevederilor Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România, cu modificările ulterioare. (3) Psihologii din cadrul cabinetului de psihologie se subordonează din punct de vedere administrativ procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi exercită următoarele atribuţii: a) realizează, cel puţin o dată la 3 ani, o analiză a activităţii organizaţionale la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru diagnosticarea eventualelor disfuncţionalităţi sistemice, în scopul eficientizării activităţii specifice parchetelor şi ameliorării condiţiilor de muncă, pe care o înaintează procurorului general în vederea luării măsurilor care se impun. O astfel de analiză poate fi realizată oricând, la solicitarea procurorului general; b) evaluează cantitatea, calitatea şi eficienţa resurselor umane în scopul optimizării sarcinilor de muncă, reorientării profesionale în cadrul parchetului şi formării anumitor abilităţi profesionale; c) asigură asistenţa psihologică a personalului parchetului pentru facilitarea acomodării cu cerinţele specifice unui anumit post şi a integrării noilor angajaţi în colectivul de lucru; d) mediază conflictele interpersonale care afectează calitatea relaţiilor de muncă, în vederea diminuării sau rezolvării acestora; e) elaborează programe de dezvoltare organizaţională şi adaptează instrumente de diagnoză organizaţională; f) asigură pregătirea motivaţională şi aptitudinală a resurselor umane antrenarea motivaţiei intrinseci, capacităţii de memorare, capacităţii de autocontrol, abilităţilor comunicaţionale şi optimizarea atenţiei; g) îndeplineşte atribuţiile prevăzute în hotărârea Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv în ordinul conducătorului instituţiei, în conformitate cu art. 222 din Legea nr. 303/2022; h) participă în comisiile de evaluare/reexaminare psihologică la concursurile/examenele organizate de către Ministerul Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Naţional al Magistraturii sau de către parchete; i) participă în proiectele implementate de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau de Consiliul Superior al Magistraturii; j) asigură, la cerere, consilierea psihologică a personalului Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în cazul confruntării cu situaţii existenţiale critice, inclusiv de natură profesională, în vederea optimizării performanţiale şi asigurării confortului personal şi interpersonal în mediul organizaţional; k) îndeplineşte atribuţiile corespunzătoare sferei sale de competenţă privind sănătatea şi securitatea în muncă; l) organizează sesiuni de dezvoltare a abilităţilor psihologice specifice pentru personalul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; m) gestionează şi arhivează probele psihologice aplicate, rezultatele şi orice alte documente în legătură cu acestea, precum şi însemnările ce au legătură cu exercitarea atribuţiilor; n) completează Condica activităţilor cabinetului de psihologie; o) îndeplineşte orice alte sarcini primite de la procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în sfera de competenţă.
(4) În situaţia în care, în exercitarea atribuţiilor specifice, psihologul identifică existenţa unor potenţiali factori de risc psihosociali în privinţa procurorilor şi a celorlalte categorii de personal aduce acest lucru la cunoştinţa conducătorului parchetului. (5) Categoriile de factori de risc psihosociali se stabilesc prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
ART. 103 Calendarul activităţilor Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie stabileşte calendarul activităţilor pe care psihologul le realizează în cadrul parchetului, având în vedere şi solicitările Secţiei pentru procurori şi ale compartimentului de psihologie din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.
ART. 104 Raportul anual de activitate Psihologul întocmeşte un raport anual asupra activităţii sale, pe care îl prezintă procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. După aprobare, raportul este trimis cabinetului de psihologie din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.
ART. 105 Confidenţialitate Psihologul are obligaţia de a păstra confidenţialitatea datelor obţinute sau deţinute în exercitarea funcţiei.
ART. 106 Sesiuni de dezvoltare Procurorii participă la o întâlnire individuală cu psihologul parchetului şi la sesiunile de dezvoltare a abilităţilor psihologice specifice organizate de acesta în conformitate cu dispoziţiile art. 102 alin. (3) lit. l), potrivit calendarului prevăzut la art. 103.
TITLUL V Organizarea şi funcţionarea parchetelor de pe lângă curţile de apel, tribunale, tribunale specializate pentru minori şi familie şi judecătorii CAP. I Parchetele de pe lângă curţile de apel SECŢIUNEA 1 Structura şi conducerea parchetelor de pe lângă curţile de apel ART. 107 Structura parchetelor de pe lângă curţile de apel (1) Parchetele de pe lângă curţile de apel au următoarea structură: a) Secţia de urmărire penală; b) Secţia judiciară; c) Compartimentul economico-financiar şi administrativ.
(2) La Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, funcţionează: a) Secţia de urmărire penală; b) Secţia de proceduri speciale; c) Secţia judiciară penală; d) Secţia judiciară civilă; e) Compartimentul economico-financiar şi administrativ.
ART. 108 Conducerea parchetelor de pe lângă curţile de apel (1) Parchetele de pe lângă curţile de apel sunt conduse de procurori generali, ajutaţi de 12 procurori generali adjuncţi, numărul acestora fiind stabilit prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în funcţie de volumul de activitate. (2) Procurorul general adjunct ori, după caz, procurorii generali adjuncţi acţionează şi răspund pentru îndeplinirea măsurilor dispuse de procurorul general, coordonând şi controlând activitatea secţiilor ori a altor compartimente ale parchetului ce le-au fost repartizate. Repartizarea atribuţiilor între procurorii generali adjuncţi este stabilită prin ordin al procurorului general. (3) La parchetele de pe lângă curţile de apel unde există un singur procuror general adjunct, în perioada absenţei procurorului general sau a imposibilităţii exercitării funcţiei, indiferent de cauza acesteia, procurorul general adjunct îl înlocuieşte de drept în exercitarea atribuţiilor ce îi revin în această calitate. În cazul vacanţei funcţiei de procuror general, indiferent de cauza acesteia, procurorul general adjunct îl înlocuieşte de drept în exercitarea atribuţiilor ce îi revin în această calitate, până la delegarea unui procuror în funcţia de procuror general. În cazul în care există 2 sau 3 procurori generali adjuncţi, prin ordin al procurorului general se va stabili ordinea în care se exercită conducerea parchetului de pe lângă curtea de apel. (4) În cazul absenţei sau a imposibilităţii exercitării funcţiei în mod concomitent de către procurorul general, adjunctul sau adjuncţii săi, conducerea parchetului va fi asigurată, în ordinea stabilită prin ordin al procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel sau, după caz, al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de procurorii cu alte funcţii de conducere din cadrul respectivului parchet de pe lângă curtea de apel care preiau atribuţiile administrative specifice acestei funcţii. (5) În situaţiile prevăzute la alin. (4), actele procesuale supuse, potrivit legii, confirmării procurorului ierarhic superior sunt verificate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. (6) În situaţiile prevăzute la alin. (3) şi alin. (4), procurorul general va delega dreptul de semnătură procurorului general adjunct sau, după caz, procurorului cu altă funcţie de conducere desemnat. (7) La Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, procurorul general poate fi ajutat de 13 procurori generali adjuncţi. Dispoziţiile alin. (2)-(6) se aplică în mod corespunzător. (8) Secţiile din cadrul parchetelor de pe lângă curţile de apel sunt conduse de procurori-şefi secţie.
ART. 109 Atribuţiile procurorului general (1) Procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel are următoarele atribuţii: a) organizează, coordonează şi conduce activitatea parchetului de pe lângă curtea de apel şi coordonează activitatea celorlalte parchete din circumscripţie, potrivit legii şi ordinelor procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, răspunzând de îndeplinirea sarcinilor ce îi revin; b) evaluează anual activitatea parchetelor din subordine şi prezintă un raport procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; c) exercită controlul asupra procurorilor de la parchetele din subordine, direct sau prin procurori anume desemnaţi; d) conduce activitatea de protecţie a documentelor clasificate, potrivit legii şi desemnează personalul care desfăşoară activităţile de gestionare şi de protecţie a documentelor clasificate; e) elaborează semestrial programul de activitate al parchetului de pe lângă curtea de apel, asigură şi urmăreşte realizarea integrală a obiectivelor şi a acţiunilor, în mod corespunzător şi în termenele stabilite; asigură corelarea programelor de activitate ale parchetelor din circumscripţie şi aprobă, când este cazul, propunerile de modificare ori de înlocuire a unor obiective; f) examinează trimestrial datele statistice şi operative, în ansamblu şi pe compartimente de muncă, iar semestrial, analizează cu toţi procurorii rezultatele activităţii în toate compartimentele, stabilind măsurile necesare înlăturării deficienţelor constatate, asigură controlul şi răspunde de exactitatea datelor şi informaţiilor ce se transmit Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; g) convoacă anual sau ori de câte ori este nevoie adunarea generală a procurorilor din cadrul parchetului de pe lângă curtea de apel şi colegiul de conducere al parchetului de pe lângă curtea de apel şi prezidează şedinţele acestuia; h) organizează activitatea de relaţii cu publicul, conduce compartimentul de informare şi relaţii publice şi desemnează un purtător de cuvânt; organizează, ori de câte ori este necesar, conferinţe de presă; i) desemnează un responsabil cu protecţia datelor cu caracter personal potrivit dispoziţiilor art. 52, care se aplică în mod corespunzător. Responsabilul cu protecţia datelor cu caracter personal este subordonat direct conducătorului parchetului; j) reprezintă parchetul de pe lângă curtea de apel în relaţiile de serviciu cu alte parchete, instituţii şi autorităţi publice, mass-media, organisme şi organizaţii neguvernamentale; k) asigură implementarea strategiilor naţionale şi sectoriale în domeniul justiţiei, precum şi funcţionarea sistemului informaţional, potrivit metodologiei stabilite prin ordinul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; l) exercită atribuţiile prevăzute în Codul penal, în Codul de procedură penală şi în legi speciale; m) repartizează procurorilor spre soluţionare dosarele penale şi celelalte lucrări înregistrate, potrivit dispoziţiilor art. 25 alin. (3) lit. b), care se aplică în mod corespunzător; n) organizează, împreună cu procurorul-şef secţie urmărire penală, activitatea de urmărire penală proprie, verifică şi coordonează activitatea de urmărire penală desfăşurată de către parchetele de pe lângă tribunale, tribunale specializate pentru minori şi familie şi judecătorii; o) dispune măsurile necesare pentru păstrarea în condiţii de confidenţialitate a Registrului de evidenţă privind metodele speciale de supraveghere şi cercetare (R-6), a Registrului special privind măsurile de protecţie a persoanelor vătămate, părţilor civile, martorilor, investigatorilor sub acoperire, informatorilor şi a colaboratorilor (R-7), a suporturilor care conţin rezultatul activităţilor de supraveghere tehnică, precum şi a altor documente care impun păstrarea în astfel de condiţii; p) dispune măsurile care se impun pentru desfăşurarea activităţii judiciare în condiţii corespunzătoare, q) evaluează periodic calitatea actelor de urmărire penală şi a celor privind activitatea judiciară şi, acolo unde se impune, dispune măsuri urgente pentru înlăturarea deficienţelor constatate; r) repartizează procurorii pe secţii pentru funcţionarea corespunzătoare a parchetului, în funcţie de pregătirea, aptitudinile şi specializarea acestora; s) formulează propuneri de delegare în funcţii de execuţie şi în funcţii de conducere, în condiţiile prevăzute de lege; ş) formulează propuneri de detaşare, în condiţiile prevăzute de lege; t) formulează , în condiţiile legii, propuneri de numire în funcţiile de conducere din cadrul parchetului de pe lângă curtea de apel, altele decât cele care se ocupă prin concurs sau examen; ţ) formulează, în condiţiile legii, propunere de revocare din funcţiile de conducere din cadrul parchetului de pe lângă curtea de apel; u) organizează formarea profesională continuă descentralizată a procurorilor din cadrul parchetului de pe lângă curtea de apel, potrivit programului aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii; v) asigură încadrarea personalului auxiliar de specialitate, inclusiv specialişti IT, şi celui conex acestuia, precum şi a funcţionarilor publici şi personalului contractual, la parchetul de pe lângă curtea de apel şi la parchetele din circumscripţie; w) repartizează personalul în cadrul compartimentelor auxiliare de specialitate; x) este ordonator secundar de credite şi răspunde de folosirea, conform legii, a sumelor primite de la buget, de integritatea bunurilor încredinţate parchetului de pe lângă curtea de apel, de ţinerea la zi a contabilităţii şi de prezentarea dărilor de seamă contabile asupra execuţiei bugetare; atribuţiile specifice de ordonator de credite pot fi delegate persoanelor desemnate în condiţiile legii; y) coordonează elaborarea proiectului de buget anual al parchetului de pe lângă curtea de apel, integrarea proiectelor de buget întocmite de parchetele de pe lângă tribunalele din circumscripţia acestuia, asigurând transmiterea proiectului către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi dispune măsuri în vederea elaborării proiectelor de buget anual ale parchetelor de pe lângă tribunalele din circumscripţia parchetului de pe lângă curtea de apel; z) asigură administrarea corespunzătoare a sediului parchetului de pe lângă curtea de apel, precum şi a sediilor parchetelor din circumscripţia acestuia; aa) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(2) În exercitarea atribuţiilor care îi revin, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel emite ordine şi/sau dispoziţii cu caracter intern. (3) Consilierii juridici - personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor de la parchetele de pe lângă curţile de apel îşi desfăşoară activitatea în subordinea directă a procurorului general şi exercită, după caz, atribuţiile prevăzute la art. 86.
ART. 110 Atribuţiile procurorului general adjunct Procurorul general adjunct al parchetului de pe lângă curtea de apel are următoarele atribuţii: a) asigură îndeplinirea dispoziţiilor procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel, coordonează, controlează şi răspunde de activitatea secţiilor şi a altor compartimente ce i-au fost repartizate prin ordin al acestuia; b) înlocuieşte procurorul general, pe perioada absenţei temporare a acestuia sau în cazul imposibilităţii exercitării acestei funcţii şi exercită atribuţiile ce-i revin în această calitate, inclusiv dreptul de semnătură; c) prezintă procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel obiectivele şi activităţile care apreciază că se impune să fie incluse în programul de activitate semestrial; d) coordonează participarea procurorilor de la parchetele din circumscripţie la şedinţele de judecată, conform competenţei stabilite prin lege; e) organizează participarea procurorilor de la parchetul de pe lângă curtea de apel la şedinţele de judecată, împreună cu procurorul şef al secţiei judiciare, urmăreşte pregătirea acestora şi organizează şedinţele săptămânale de analiză a soluţiilor; răspunde de examinarea legalităţii hotărârilor judecătoreşti şi de declarare a căilor de atac, potrivit legii; f) asigură studierea practicii instanţelor de judecată în vederea sesizării cazurilor de aplicare neunitară a legii, formulând propuneri de promovare a recursului în interesul legii; g) participă la judecarea unor cauze penale şi civile atunci când consideră necesar sau din dispoziţia procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel; h) participă la întocmirea lucrărilor de sinteză şi la efectuarea unor studii la nivelul parchetului de pe lângă curtea de apel şi analizează activitatea secţiei judiciare; i) răspunde de activitatea de documentare juridică şi urmăreşte dotarea şi funcţionarea în bune condiţii a cabinetelor de documentare; j) soluţionează dosarele penale şi celelalte lucrări repartizate de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel; k) dispune măsuri pentru studierea şi rezolvarea problemelor de drept constatate în activitatea parchetelor din circumscripţie, cu sprijinul compartimentului de specialitate din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, şi propune tematici pentru formarea profesională continuă descentralizată a procurorilor din cadrul parchetului de pe lângă curtea de apel, în raport de problemele de drept sesizate în activitatea parchetelor din circumscripţie; l) asigură organizarea corespunzătoare a concursurilor sau examenelor pentru ocuparea unor funcţii, altele decât cele de procuror, din cadrul parchetului de pe lângă curtea de apel şi a parchetelor din circumscripţia acestuia, potrivit legii şi regulamentelor; din dispoziţia procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel, conduce comisiile de examinare; m) asigură pregătirea profesională corespunzătoare a personalului auxiliar de specialitate; n) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel ori al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
ART. 111 Atribuţiile procurorului-şef secţie (1) Procurorul-şef secţie are următoarele atribuţii: a) organizează, conduce, controlează şi răspunde de activitatea personalului din cadrul secţiei, luând sau, după caz, propunând procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel măsurile care se impun pentru desfăşurarea în mod corespunzător a activităţii; b) repartizează procurorilor spre soluţionare dosarele penale şi celelalte lucrări înregistrate în secţie, potrivit dispoziţiilor art. 25 alin. (5) lit. b), care se aplică în mod corespunzător; c) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite de procurorul ierarhic superior.
(2) Procurorul-şef al Secţiei de urmărire penală analizează cauzele în care s-a dispus clasarea ori renunţarea la urmărire penală faţă de inculpaţii arestaţi preventiv. (3) Procurorul-şef al Secţiei judiciare participă la judecarea unor cauze penale şi civile, potrivit legii.
SECŢIUNEA a 2-a Secţia de urmărire penală ART. 112 Atribuţii şi conducere (1) Procurorii din cadrul Secţiei de urmărire penală au următoarele atribuţii: a) efectuează urmărirea penală în cauzele date prin lege în competenţa parchetului de pe lângă curtea de apel sau în cauzele preluate de la parchetele ierarhic inferioare; b) asigură folosirea mijloacelor tehnice criminalistice în activitatea de urmărire penală şi îndrumă procurorii criminalişti de la parchetele subordonate; c) organizează activitatea de cercetare criminologică şi de valorificare a rezultatelor acesteia în legătură cu cauzele care generează şi condiţiile care favorizează săvârşirea de infracţiuni; d) exercită atribuţiile prevăzute la art. 27 alin. (1) lit. c), dacă nu sunt date de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel în competenţa Secţiei judiciare; e) participă la şedinţele de judecată, în condiţiile legii; f) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
(2) Secţia de urmărire penală este condusă de un procuror-şef secţie. (3) În cadrul Secţiei de urmărire penală îşi pot desfăşura activitatea specialişti în domeniul economic, financiar, bancar, vamal, informatic, ai analizei, prelucrării şi valorificării informaţiilor, precum şi în alte domenii, pentru clarificarea unor aspecte tehnice în activitatea de urmărire penală. (4) Specialiştii prevăzuţi la alin. (3) se subordonează din punct de vedere administrativ procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel, iar profesional Biroului de coordonare a activităţilor tehnice de specialitate din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. (5) Specialiştii exercită atribuţiile prevăzute la art. 83 alin. (1) şi art. 84 alin. (1) din prezentul regulament. (6) În cadrul secţiei îşi desfăşoară activitatea ofiţeri şi agenţi de poliţie judiciară detaşaţi, sub autoritatea procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel şi sub directa conducere, supraveghere şi control al procurorului-şef al secţiei şi al procurorilor din cadrul secţiei, pentru aducerea la îndeplinire a dispoziţiilor acestora, conform competenţei stabilite prin Legea nr. 49/2022 privind desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, precum şi pentru modificarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală.
SECŢIUNEA a 3-a Secţia judiciară ART. 113 Atribuţii şi conducere (1) Procurorii din cadrul Secţiei judiciare au următoarele atribuţii: a) participă la judecarea cauzelor penale şi civile, potrivit legii; b) verifică pentru legalitate şi temeinicie soluţiile pronunţate de instanţe în cauzele la a căror judecată au participat ori în cauzele judecate fără participarea procurorului, dar pentru care verificarea hotărârilor este obligatorie, potrivit legii; c) examinează cazurile de aplicare neunitară a legii şi fac propuneri pentru promovarea recursului în interesul legii; d) exercită căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti pronunţate de curtea de apel, potrivit legii; e) examinează cazurile de aplicare neunitară a legii şi fac propuneri motivate pentru promovarea recursului în interesul legii; f) analizează cauzele în care instanţele judecătoreşti au pronunţat hotărâri definitive de achitare, restituire sau trimitere la procuror; g) analizează cauzele cu inculpaţi arestaţi preventiv în care procurorii au dispus trimiterea în judecată, iar instanţele judecătoreşti au pronunţat hotărâri definitive de achitare, restituire sau trimitere la procuror, precum şi cauzele în care s-a dispus, prin hotărâri definitive, punerea în libertate a unor inculpaţi trimişi în judecată în stare de arest preventiv; h) exercită atribuţiile prevăzute la art. 27 alin. (1) lit. c), din dispoziţia procurorului general al parchetului; i) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
(2) Secţia judiciară este condusă de un procuror-şef secţie. (3) Secţiei judiciare penale şi Secţiei judiciare civile de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti li se aplică în mod corespunzător dispoziţiile alin. (1) şi alin. (2).
SECŢIUNEA a 4-a Secţia de proceduri speciale ART. 114 Atribuţii şi conducere (1) Procurorii din cadrul Secţiei de proceduri speciale a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti au următoarele atribuţii: a) asigură realizarea procedurilor speciale în conformitate cu dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; b) asigură îndeplinirea procedurilor speciale legale privind cererile de arestare provizorie în vederea extrădării, de extrădare pasivă, de transfer al persoanelor condamnate, de preluare a urmăririi penale şi alte forme de cooperare judiciară internaţională în materie penală, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 302/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi convenţiile internaţionale la care România este parte; c) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
(2) Secţia de proceduri speciale este condusă de un procuror-şef secţie.
SECŢIUNEA a 5-a Compartimentul economico-financiar şi administrativ ART. 115 Conducerea Compartimentului economico-financiar şi administrativ şi atribuţiile acesteia (1) Activitatea economico-financiară şi administrativă din cadrul parchetelor de pe lângă curţile de apel este realizată de Compartimentul economico-financiar şi administrativ. (2) Compartimentul economico-financiar şi administrativ funcţionează în subordinea directă a procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel şi este condus de un manager economic, cu următoarele atribuţii: a) conduce, organizează şi răspunde de activitatea personalului din cadrul Compartimentului economico-financiar şi administrativ; b) conduce, organizează şi răspunde de procesul de fundamentare, elaborare şi prezentat către conducerea Ministerului Public a proiectului de buget anual întocmit, la termenele şi în condiţiile prevăzute de Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare; c) urmăreşte şi răspunde de utilizarea eficientă a fondurilor primite de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale, precum şi a celor constituite din veniturile proprii, potrivit legii; d) asigură şi răspunde de respectarea cadrului bugetar, aşa cum este definit prin Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare; e) asigură aplicarea prevederilor legale cu privire la organizarea şi conducerea contabilităţii şi urmăreşte reflectarea în evidenţa contabilă a întregului proces al execuţiei bugetului de venituri şi cheltuieli, înregistrând cronologic şi sistematic toate operaţiunile privind patrimoniul unităţii; f) răspunde de organizarea şi conducerea contabilităţii proprii a parchetului, precum şi de întocmirea şi prezentarea la termenele stabilite a situaţiilor financiare, potrivit normelor şi reglementărilor contabile aplicabile în vigoare; g) asigură efectuarea plăţii integrale şi la timp a drepturilor de natură salarială cuvenite personalului parchetului; h) urmăreşte, efectuează şi răspunde de execuţia plăţilor, încasărilor şi decontărilor de orice fel din creditele bugetare; i) răspunde de îndeplinirea obligaţiilor fiscale referitoare la taxe şi impozite şi de contribuţia la fondurile speciale; j) întocmeşte şi depune lunar/anual declaraţiile privind îndeplinirea obligaţiilor de natură fiscală, potrivit legii, şi răspunde pentru corecta întocmire a acestora; k) organizează ţinerea evidenţei tuturor imobilelor din proprietate sau administrare, precum şi a celorlalte bunuri aflate în patrimoniul său; l) organizează, îndrumă şi coordonează activităţile de administrare şi întreţinere-deservire a sediilor, precum şi cele referitoare la prevenirea şi stingerea incendiilor, şi ia măsuri pentru asigurarea condiţiilor materiale în vederea desfăşurării corespunzătoare a acestor activităţi; m) răspunde de organizarea şi efectuarea inventarierii patrimoniului, în condiţiile legii; n) asigură pregătirea şi perfecţionarea profesională a personalului din cadrul Compartimentului, luând măsurile care se impun; o) asigură condiţiile necesare implementării şi dezvoltării sistemului propriu de control intern/managerial, potrivit legii; p) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau dispuse de conducerea parchetului de pe lângă curtea de apel.
(3) Personalul din cadrul Compartimentului economico-financiar şi administrativ exercită, după caz, atribuţiile prevăzute la art. 79 - 80 şi art. 91 - 98.
ART. 116 Organizarea şi atribuţiile cabinetului de psihologie (1) La parchetele de pe lângă curţile de apel funcţionează câte un cabinet de psihologie din care fac parte psihologi cu specializarea cel puţin în domeniul de competenţă "psihologia muncii şi organizaţională", dispoziţiile art. 102 alin. (2) fiind aplicabile în mod corespunzător. (2) Psihologii se subordonează din punct de vedere administrativ procurorului general al pachetului de pe lângă curtea de apel şi exercită atribuţiile prevăzute la art. 102 alin. (3) şi (4), care se aplică în mod corespunzător. (3) În exercitarea atribuţiei prevăzute la art. 102 alin. (3) lit. a), psihologul realizează, cel puţin o dată la 3 ani, o analiză a activităţii organizaţionale la nivelul parchetului de pe lângă curtea de apel şi al parchetelor din circumscripţia acestuia, pentru diagnosticarea eventualelor disfuncţionalităţi sistemice, în scopul eficientizării activităţii specifice parchetelor şi ameliorării condiţiilor de muncă, pe care o înaintează conducătorului parchetului respectiv şi procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel, în vederea luării măsurilor care se impun. O astfel de analiză poate fi realizată oricând, la solicitarea conducerii unui parchet din circumscripţia parchetului de pe lângă curtea de apel, cu aprobarea procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel. (4) În exercitarea atribuţiei prevăzute la art. 102 alin. (3) lit. l), psihologul organizează sesiuni de dezvoltare a abilităţilor psihologice specifice pentru personalul parchetului de pe lângă curtea de apel şi al parchetelor din circumscripţia acestuia. (5) Psihologul asigură, la cerere, consilierea psihologică a personalului parchetului de pe lângă curtea de apel şi al parchetelor din circumscripţia acestuia, în cazul confruntării cu situaţii existenţiale critice, inclusiv de natură profesională, în vederea optimizării performanţiale şi asigurării confortului personal şi interpersonal în mediul organizaţional.
ART. 117 Calendarul activităţilor Procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel stabileşte calendarul activităţilor pe care psihologul le realizează la parchetul de pe lângă curtea de apel şi la parchetele din circumscripţia acestuia, având în vedere şi solicitările prim-procurorilor parchetelor arondate, ale Secţiei pentru procurori şi ale compartimentului de psihologie din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.
ART. 118 Raportul anual de activitate Psihologul întocmeşte un raport anual asupra activităţii sale, pe care îl prezintă procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel. După aprobare, raportul este transmis cabinetului de psihologie din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.
ART. 119 Confidenţialitate Psihologul are obligaţia de a păstra confidenţialitatea datelor obţinute sau deţinute în exercitarea funcţiei.
ART. 120 Sesiuni de dezvoltare Procurorii din cadrul parchetului de pe lângă curtea de apel şi al parchetelor din circumscripţia acestuia participă la o întâlnire individuală cu psihologul parchetului şi la sesiunile de dezvoltare a abilităţilor psihologice specifice organizate de acesta în conformitate cu dispoziţiile art. 116 alin. (4), potrivit calendarului prevăzut la art. 117.
CAP. II Parchetele de pe lângă tribunale SECŢIUNEA 1 Structura şi conducerea parchetelor de pe lângă tribunale ART. 121 Structura parchetelor de pe lângă tribunale (1) Parchetele de pe lângă tribunale au următoarea structură: a) Secţia de urmărire penală; b) Secţia judiciară; c) Compartimentul economico-financiar şi administrativ.
(2) La Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti funcţionează: a) Secţia de urmărire penală; b) Secţia de supraveghere a urmăririi penale; c) Secţia judiciară penală; d) Secţia judiciară civilă; e) Compartimentul economico-financiar şi administrativ.
ART. 122 Conducerea parchetelor de pe lângă tribunale (1) Parchetele de pe lângă tribunale sunt conduse de prim-procurori, ajutaţi de 1 - 2 prim-procurori adjuncţi, numărul acestora fiind stabilit prin hotărâre a Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în funcţie de volumul de activitate. (2) Prim-procurorul adjunct ori, după caz, prim-procurorii adjuncţi acţionează şi răspund pentru îndeplinirea măsurilor dispuse de prim-procuror, coordonând şi controlând activitatea secţiilor ori a altor compartimente ale parchetului ce le-au fost repartizate. Repartizarea atribuţiilor între prim-procurorii adjuncţi este stabilită prin ordin al prim-procurorului. (3) La parchetele de pe lângă tribunale unde există un singur prim-procuror adjunct, acesta este înlocuitorul de drept al prim-procurorului. Dispoziţiile art. 108 alin. (3) se aplică în mod corespunzător. (4) În cazul absenţei sau a imposibilităţii exercitării funcţiei în mod concomitent de către prim- procuror, adjunctul sau adjuncţii săi, conducerea parchetului va fi asigurată, în ordinea stabilită prin ordin al prim-procurorului parchetului de pe lângă tribunal sau, după caz, al conducătorului parchetului ierarhic superior, de procurorii cu alte funcţii de conducere din cadrul parchetului de pe lângă respectivul tribunal care preiau atribuţiile administrative specifice acestei funcţii. (5) În situaţiile prevăzute la alin. (4), actele procesuale supuse, potrivit legii, confirmării procurorului ierarhic superior sunt verificate de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel. (6) În situaţiile prevăzute la alin. (3) şi alin. (4), prim-procurorul va delega dreptul de semnătură prim-procurorului adjunct sau, după caz, procurorului cu altă funcţie de conducere desemnat. (7) La Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, prim-procurorul poate fi ajutat de 1 - 3 prim-procurori adjuncţi. Dispoziţiile alin. (2) - (6) se aplică în mod corespunzător. (8) Secţiile din cadrul parchetelor de pe lângă tribunale sunt conduse de procurori-şefi secţie.
ART. 123 Atribuţiile prim-procurorului (1) Prim-procurorul parchetului de pe lângă tribunal are următoarele atribuţii: a) organizează şi conduce întreaga activitate a parchetului, potrivit legii şi ordinelor procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, răspunzând de îndeplinirea sarcinilor ce revin unităţii; b) coordonează activitatea parchetelor din circumscripţie; c) formulează, în condiţiile legii, propuneri de delegare în funcţii de execuţie şi în funcţii de conducere a procurorilor; d) formulează, în condiţiile legii, propuneri de detaşare a procurorilor; e) formulează, în condiţiile legii, propuneri de numire a procurorilor în funcţiile de conducere din cadrul parchetului de pe tribunal, altele decât cele care se ocupă prin concurs sau examen; f) formulează, în condiţiile legii, propuneri de revocare a procurorilor din funcţiile de conducere din cadrul parchetului de pe lângă tribunal; g) conduce activitatea de protecţie a documentelor clasificate, potrivit legii şi desemnează personalul care desfăşoară activităţile de gestionare şi de protecţie a documentelor clasificate; h) elaborează semestrial programul de activitate al parchetului de pe lângă tribunal, asigură şi urmăreşte realizarea integrală a obiectivelor şi a acţiunilor, în mod corespunzător şi în termenele stabilite; asigură corelarea programelor de activitate ale parchetelor din circumscripţie şi aprobă, când este cazul, propunerile de modificare ori de înlocuire a unor obiective; i) examinează trimestrial datele statistice şi operative, în ansamblu şi pe compartimente de muncă, iar semestrial, analizează cu toţi procurorii rezultatele activităţii în toate compartimentele, stabilind măsurile necesare înlăturării deficienţelor constatate; j) asigură controlul şi răspunde de exactitatea datelor şi informaţiilor ce se transmit Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; k) convoacă colegiul de conducere al parchetului de pe lângă tribunal şi prezidează şedinţele acestuia; l) convoacă anual sau ori de câte ori este nevoie adunarea generală a procurorilor din cadrul parchetului de pe lângă tribunal; m) conduce compartimentul de informare şi relaţii publice şi desemnează un purtător de cuvânt; organizează periodic conferinţe de presă; n) reprezintă parchetul de pe lângă tribunal în relaţiile de serviciu cu alte parchete, instituţii şi autorităţi publice, mass-media, organisme şi organizaţii neguvernamentale; o) asigură implementarea strategiilor naţionale şi sectoriale în domeniul justiţiei; p) exercită atribuţiile prevăzute în Codul penal, în Codul de procedură penală şi în legi speciale; q) repartizează procurorilor spre soluţionare dosarele penale şi celelalte lucrări înregistrate, potrivit dispoziţiilor art. 25 alin. (3) lit. b), care se aplică în mod corespunzător; r) organizează, împreună cu procurorul-şef secţie urmărire penală, activitatea de urmărire penală proprie, verifică şi coordonează activitatea de urmărire penală desfăşurată de către parchetele de pe lângă judecătorii, din circumscripţia teritorială; s) dispune măsurile necesare pentru păstrarea în condiţii de confidenţialitate a Registrului de evidenţă privind metodele speciale de supraveghere şi cercetare (R-6), a Registrului special privind măsurile de protecţie a persoanelor vătămate, părţilor civile, martorilor, investigatorilor sub acoperire, informatorilor şi a colaboratorilor (R-7), a suporturilor care conţin rezultatul activităţilor de supraveghere tehnică, precum şi a altor documente care impun păstrarea în astfel de condiţii; ş) dispune măsurile care se impun pentru desfăşurarea activităţii judiciare în condiţii corespunzătoare; t) evaluează periodic calitatea actelor de urmărire penală şi a actelor privind activitatea judiciară şi, acolo unde se impune, dispune măsuri urgente pentru înlăturarea deficienţelor constatate; ţ) organizează activitatea de relaţii cu publicul; u) organizează formarea profesională continuă descentralizată a procurorilor din cadrul parchetului de pe lângă tribunal, potrivit programului aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii; v) repartizează personalul în cadrul compartimentelor auxiliare de specialitate; w) asigură organizarea judicioasă a muncii şi folosirea adecvată a resurselor umane şi materiale; x) este ordonator terţiar de credite şi răspunde de folosirea, conform legii, a sumelor primite de la buget, de integritatea bunurilor încredinţate parchetului de pe lângă tribunal, de ţinerea la zi a contabilităţii şi de prezentarea dărilor de seamă contabile asupra execuţiei bugetare; atribuţiile specifice de ordonator de credite pot fi delegate persoanelor desemnate în condiţiile legii; y) coordonează elaborarea proiectului de buget anual al parchetului de pe lângă tribunal, precum şi al parchetelor din circumscripţie, asigurând transmiterea acestuia către parchetul de pe lângă curtea de apel; z) asigură administrarea corespunzătoare a sediului parchetului unde funcţionează, precum şi a parchetelor din circumscripţie; aa) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
(2) Dispoziţiile art. 109 alin. (1) lit. i) se aplică în mod corespunzător. Responsabilul cu protecţia datelor cu caracter personal asigură sprijin de specialitate, după caz, şi parchetelor de pe lângă judecătorie subordonate ierarhic. (3) În exercitarea atribuţiilor care îi revin, prim procurorul parchetului de pe lângă tribunal emite ordine şi/sau dispoziţii cu caracter intern.
ART. 124 Atribuţiile prim-procurorului adjunct Prim-procurorul adjunct are următoarele atribuţii: a) asigură îndeplinirea dispoziţiilor prim-procurorului parchetului, coordonând şi controlând activitatea secţiilor şi a altor compartimente, care i-au fost repartizate; b) prezintă prim-procurorului obiectivele şi activităţile care apreciază că se impune să fie incluse în programul de activitate semestrial; c) organizează activitatea judiciară la parchetele subordonate şi coordonează participarea procurorilor de la aceste parchete la şedinţele de judecată, conform competenţei stabilite prin lege; d) organizează participarea procurorilor de la parchetul de pe lângă tribunal la şedinţele de judecată, împreună cu procurorul şef al secţiei judiciare, urmăreşte pregătirea procurorilor pentru acestea şi organizează şedinţele săptămânale de analiză a soluţiilor; răspunde de examinarea legalităţii hotărârilor judecătoreşti şi de declararea căilor de atac, potrivit legii; e) asigură studierea practicii instanţelor de judecată în vederea sesizării cazurilor de aplicare neunitară a legii, formulând propuneri de promovare a recursului în interesul legii; f) participă la judecarea unor cauze penale şi civile atunci când consideră necesar sau din dispoziţia prim-procurorului; g) participă la întocmirea lucrărilor de sinteză şi la efectuarea unor studii la nivelul parchetului de pe lângă tribunal şi analizează, când este cazul, activitatea secţiei judiciare; h) răspunde de activitatea de documentare juridică; i) soluţionează dosarele penale şi celelalte lucrări repartizate de prim-procurorul parchetului; j) dispune măsuri pentru studierea şi rezolvarea problemelor de drept constatate în activitatea parchetelor din circumscripţie, cu sprijinul compartimentului de specialitate din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, şi propune tematici pentru formarea profesională continuă descentralizată a procurorilor; k) asigură pregătirea corespunzătoare a personalului auxiliar de specialitate; l) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
ART. 125 Atribuţiile procurorului-şef secţie (1) Procurorul-şef secţie are următoarele atribuţii: a) organizează conduce, controlează şi răspunde de activitatea personalului din cadrul secţiei, luând sau, după caz, propunând prim-procurorului parchetului de pe lângă tribunal măsurile care se impun pentru desfăşurarea în mod corespunzător a activităţii; b) repartizează procurorilor spre soluţionare dosarele penale şi celelalte lucrări înregistrate în secţie, potrivit dispoziţiilor art. 25 alin. (5) lit. b), care se aplică în mod corespunzător; c) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
(2) Procurorul-sef al Secţiei de urmărire penală analizează cauzele în care s-a dispus clasarea ori renunţarea la urmărire penală faţă de inculpaţii arestaţi preventiv. (3) Procurorul-sef al Secţiei judiciare participă la judecarea unor cauze penale şi civile, potrivit legii.
SECŢIUNEA a 2-a Secţia de urmărire penală ART. 126 Atribuţii şi conducere (1) Procurorii din cadrul Secţiei de urmărire penală au următoarele atribuţii: a) efectuează urmărirea penală în cauzele date prin lege în competenţa parchetului de pe lângă tribunal ori preluate de la parchetele ierarhic inferioare; b) supraveghează activitatea organelor de cercetare penală în cauzele date prin lege în competenţa parchetului de pe lângă tribunal şi dispun măsurile necesare desfăşurării corespunzătoare a acestei activităţi; c) ţin evidenţa cauzelor prevăzute la lit. b) în care s-a dispus începerea urmăririi penale, dispunând măsuri în vederea soluţionării operative şi temeinice a acestora; d) asigură folosirea mijloacelor tehnice criminalistice în activitatea de urmărire penală, coordonează şi controlează activitatea tehnicianului criminalist; e) organizează activitatea de cercetare criminologică şi de valorificare a rezultatelor acestora în legătură cu cauzele care generează şi condiţiile care favorizează săvârşirea de infracţiuni; f) exercită atribuţiile prevăzute la art. 27 alin. (1) lit. c), dacă nu sunt date de prim-procurorul parchetului în competenţa Secţiei judiciare; g) participă la şedinţele de judecată, în condiţiile legii; h) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
(2) Secţia de urmărire penală este condusă de un procuror-sef secţie. (3) În cadrul Secţiei de urmărire penală îşi pot desfăşura activitatea specialişti în domeniul economic, financiar, bancar, vamal, informatic, ai analizei, prelucrării şi valorificării informaţiilor, precum şi în alte domenii, pentru clarificarea unor aspecte tehnice în activitatea de urmărire penală. (4) Specialiştii prevăzuţi la alin. (3) se subordonează din punct de vedere administrativ prim- procurorului parchetului de pe lângă tribunal, iar profesional Biroului pentru coordonarea activităţilor tehnice de specialitate din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. (5) Specialiştii exercită atribuţiile prevăzute la art. 83 alin. (1) şi art. 84 alin. (1) din prezentul regulament.
SECŢIUNEA a 3-a Secţia judiciară ART. 127 Atribuţii şi conducere (1) Procurorii din cadrul Secţiei judiciare au următoarele atribuţii: a) participă la judecarea cauzelor penale şi civile, potrivit legii; b) verifică pentru legalitate şi temeinicie soluţiile pronunţate de instanţe în cauzele la a căror judecată au participat ori în cauzele judecate fără participarea procurorului, dar pentru care verificarea hotărârilor este obligatorie, potrivit legii; c) examinează, din oficiu ori din dispoziţia conducerii parchetului ori a parchetelor ierarhic superioare, hotărârile judecătoreşti definitive, identifică situaţii de aplicare neunitară a legii şi fac propuneri pentru promovarea recursului în interesul legii; d) exercită căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti pronunţate de tribunal, potrivit legii; e) analizează cauzele în care instanţele judecătoreşti au pronunţat hotărâri definitive de achitare, restituire sau trimitere la procuror; f) exercită atribuţiile prevăzute la art. 27 alin. (1) lit. c), din dispoziţia prim-procurorului parchetului; g) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
(2) Secţia judiciară este condusă de un procuror-şef secţie. (3) La Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, secţiei judiciare penale şi secţiei judiciare civile li se aplică, în mod corespunzător, dispoziţiile alin. (1) lit. a) - f) şi alin. (2).
SECŢIUNEA a 4-a Secţia de supraveghere a urmăririi penale ART. 128 Atribuţii şi conducere (1) Procurorii de la Secţia de supraveghere a urmăririi penale din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti au următoarele atribuţii: a) supraveghează activitatea organelor de cercetare penală în cauzele date prin lege în competenţa parchetului de pe lângă tribunal şi dispun măsurile necesare desfăşurării corespunzătoare a acestei activităţi; b) ţin evidenţa cauzelor prevăzute la lit. a) în care s-a dispus începerea urmăririi penale, dispunând măsuri în vederea soluţionării operative şi temeinice a acestora; c) asigură folosirea mijloacelor tehnice din dotare; d) exercită atribuţiile prevăzute la art. 27 alin. (1) lit. c) în cauzele de competenţă proprie, dacă nu sunt date de prim-procurorul parchetului în competenţa Secţiei judiciare; e) participă la şedinţele de judecată, în condiţiile legii; f) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
(2) Secţia de supraveghere a urmăririi penale este condusă de un procuror-sef secţie. (3) În cadrul Secţiei de supraveghere a urmăririi penale îşi pot desfăşura activitatea specialişti în domeniul economic, financiar, bancar, vamal, informatic, ai analizei, prelucrării şi valorificării informaţiilor, precum şi în alte domenii, pentru clarificarea unor aspecte tehnice în activitatea de urmărire penală. (4) Specialiştii prevăzuţi la alin. (3) se subordonează din punct de vedere administrativ prim- procurorului parchetului de pe lângă tribunal, iar profesional Biroului de coordonare a activităţilor tehnice de specialitate din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. (5) Specialiştii exercită atribuţiile prevăzute la art. 83 alin. (1) şi art. 84 alin. (1) din prezentul regulament.
SECŢIUNEA a 5-a Compartimentul economico-financiar şi administrativ ART. 129 Atribuţii şi conducere (1) Activitatea economico-financiară şi administrativă din cadrul parchetelor de pe lângă tribunale este realizată de Compartimentul economico-financiar şi administrativ. (2) Compartimentul economico-financiar şi administrativ funcţionează în subordinea directă a prim-procurorului parchetului de pe lângă tribunal şi este condus de un manager economic cu atribuţiile prevăzute la art. 115 alin. (2). (3) Personalul din cadrul Compartimentului economico-financiar şi administrativ exercită, după caz, atribuţiile prevăzute la art. 79 - 80, şi art. 91 - 98.
SECŢIUNEA a 6-a Parchetele de pe lângă tribunalele specializate pentru minori şi familie ART. 130 Conducerea şi atribuţiile (1) Dispoziţiile art. 122 alin. (1) - (6) şi art. 126 - 129 din prezentul regulament privind conducerea şi atribuţiile parchetelor de pe lângă tribunale se aplică în mod corespunzător şi parchetelor de pe lângă tribunalele specializate pentru minori şi familie. (2) Activitatea economico-financiară a parchetelor de pe lângă tribunalele specializate pentru minori şi familie este realizată de parchetele de pe lângă tribunale în circumscripţia cărora îşi desfăşoară activitatea.
CAP. III Parchetele de pe lângă judecătorii SECŢIUNEA 1 Conducerea parchetelor de pe lângă judecătorii şi atribuţiile acesteia ART. 131 Conducerea parchetelor de pe lângă judecătorii (1) Parchetele de pe lângă judecătorii sunt conduse de prim-procurori, care, în funcţie de volumul de activitate, pot fi ajutaţi de prim-procurori adjuncţi, numărul acestora fiind stabilit prin hotărâre a Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în funcţie de volumul de activitate. (2) Prim-procurorul adjunct acţionează şi răspunde pentru îndeplinirea măsurilor dispuse de prim- procuror, coordonând şi controlând activitatea compartimentelor parchetului ce i-au fost repartizate. (3) La parchetele de pe lângă judecătorii unde există un singur prim-procuror adjunct, acesta este înlocuitorul de drept al prim-procurorului. Dispoziţiile art. 108 alin. (3) se aplică în mod corespunzător. (4) În cazul absenţei sau a imposibilităţii exercitării funcţiei în mod concomitent de către prim-procuror şi adjunctul sau adjuncţii săi, în măsura în care această funcţie este prevăzută, conducerea parchetului va fi asigurată, în ordinea stabilită prin ordin al prim-procurorului parchetului de pe lângă judecătorie sau, după caz, al conducătorului parchetului ierarhic superior, de procurorii cu alte funcţii de conducere din cadrul respectivului parchet de pe lângă judecătorie, care preiau atribuţiile administrative specifice acestei funcţii. (5) În situaţiile prevăzute la alin. (4), actele procesuale supuse, potrivit legii, confirmării procurorului ierarhic superior sunt verificate de prim-procurorul parchetului de pe lângă tribunal. (6) În situaţiile prevăzute la alin. (3) şi alin. (4), prim-procurorul va delega dreptul de semnătură prim-procurorului adjunct sau, după caz, procurorului cu altă funcţie de conducere desemnat.
ART. 132 Atribuţiile prim-procurorului (1) Prim-procurorul parchetului de pe lângă judecătorie are următoarele atribuţii: a) organizează, coordonează şi exercită controlul asupra personalului din subordine, în vederea îndeplinirii în mod corespunzător a sarcinilor de serviciu; b) formulează, în condiţiile legii, propuneri de delegare în funcţii de execuţie şi în funcţii de conducere a procurorilor; c) formulează, în condiţiile legii, propuneri de detaşare a procurorilor; d) repartizează procurorii pe activităţi în cadrul parchetului, în funcţie de necesitatea asigurării funcţionării corespunzătoare a parchetului, precum şi de pregătirea, aptitudinile şi specializarea acestora; e) desemnează persoanele care desfăşoară activităţile de gestionare şi protecţie a documentelor clasificate; f) elaborează semestrial programul de activitate al parchetului de pe lângă judecătorie, asigură şi urmăreşte realizarea integrală a obiectivelor şi a acţiunilor, în mod corespunzător şi în termenele stabilite; g) organizează pregătirea şi perfecţionarea profesională a procurorilor din cadrul parchetului de pe lângă judecătorie, potrivit programului aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii; h) conduce compartimentul de informare şi relaţii publice şi desemnează un purtător de cuvânt; organizează, ori de câte ori este necesar, conferinţe de presă; i) asigură implementarea strategiilor naţionale şi sectoriale în domeniul justiţiei; j) exercită atribuţiile prevăzute în Codul penal, în Codul de procedură penală şi în legi speciale; k) repartizează procurorilor spre soluţionare dosarele penale şi celelalte lucrări de competenţa parchetului de pe lângă judecătorie potrivit dispoziţiilor art. 25 alin. (3) lit. b); l) organizează activitatea de relaţii cu publicul; m) conduce activitatea de protecţie a documentelor clasificate, potrivit legii; n) reprezintă parchetul de pe lângă judecătorie în relaţiile de serviciu cu alte parchete, instituţii şi autorităţi publice, mass-media, organisme şi organizaţii neguvernamentale; o) în cazul parchetelor unde nu există prim-procurori adjuncţi, exercită toate atribuţiile pe care le-ar exercita aceştia; p) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite de procurorul ierarhic superior.
(2) În exercitarea atribuţiilor ce-i revin, prim-procurorul parchetului de pe lângă judecătorie emite ordine şi/sau dispoziţii cu caracter intern.
ART. 133 Atribuţiile prim-procurorului adjunct Prim-procurorul adjunct al parchetului de pe lângă judecătorie are următoarele atribuţii: a) asigură îndeplinirea dispoziţiilor prim-procurorului parchetului, coordonează, controlează şi răspunde de activitatea compartimentelor ce i-au fost repartizate; b) prezintă prim-procurorului obiectivele şi activităţile care apreciază că se impune să fie incluse în programul de activitate semestrial; c) coordonează participarea procurorilor la şedinţele de judecată, conform competenţei stabilite prin lege; d) organizează şedinţele săptămânale de analiză a soluţiilor şi răspunde de examinarea legalităţii hotărârilor judecătoreşti şi de declararea căilor de atac, potrivit legii; e) asigură studierea practicii instanţelor de judecată în vederea sesizării cazurilor de aplicare neunitară a legii, formulând propuneri de promovare a recursului în interesul legii; f) participă la judecarea unor cauze penale şi civile, potrivit legii; g) soluţionează dosarele penale şi celelalte lucrări repartizate de prim-procurorul parchetului; h) coordonează activitatea de instruire şi de perfecţionare profesională a procurorilor stagiari; i) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite de procurorul ierarhic superior.
SECŢIUNEA a 2-a Atribuţiile parchetelor de pe lângă judecătorii ART. 134 Atribuţii (1) Procurorii din cadrul parchetelor de pe lângă judecătorii au următoarele atribuţii: a) efectuează urmărirea penală în cauzele date prin lege în competenţa parchetelor de pe lângă judecătorii atunci când, potrivit legii, urmărirea penală se efectuează în mod obligatoriu de către procuror sau în cazurile în care procurorul dispune preluarea cauzei în vederea efectuării urmăririi penale; b) exercită supravegherea activităţii de urmărire penală efectuate de organele de cercetare penală, potrivit legii; c) ţin evidenţa cauzelor prevăzute la lit. b) în care s-a dispus începerea urmăririi penale, dispunând măsuri în vederea soluţionării operative şi temeinice a acestora; d) asigură folosirea mijloacelor tehnice criminalistice în activitatea de urmărire penală; e) soluţionează plângerile împotriva măsurilor şi actelor de urmărire penală în cauzele în care se exercită supravegherea activităţii de urmărire penală, soluţionează cererile de abţinere şi recuzare a organelor de cercetare penală şi rezolvă conflictele de competenţă între organele de cercetare penală, potrivit legii; f) urmăresc modul de apărare a drepturilor şi intereselor minorilor, precum şi ale persoanelor care beneficiază de consiliere judiciară sau de tutelă specială, de către instituţiile şi organele abilitate; g) participă la judecarea cauzelor penale şi civile, potrivit legii; h) verifică pentru legalitate şi temeinicie soluţiile pronunţate de instanţe în cauzele la a căror judecată au participat ori în cauzele judecate fără participarea procurorului, dar pentru care verificarea hotărârilor este obligatorie, potrivit legii; i) exercită căile de atac împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorie; j) exercită acţiunea civilă în cazurile prevăzute de lege; k) examinează, din oficiu, la cererea persoanelor interesate ori din dispoziţia conducerii parchetului ori a parchetelor ierarhic superioare, hotărârile judecătoreşti definitive, identifică situaţii de aplicare neunitară a legii şi fac propuneri pentru promovarea recursului în interesul legii; l) realizează activităţile prevăzute de lege ori de alte acte normative privind pregătirea procurorilor stagiari, precum şi cele de perfecţionare profesională a personalului; m) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite de procurorul ierarhic superior.
(2) În cazul în care în cadrul parchetului de pe lângă judecătorie sunt înfiinţate secţii, dispoziţiile art. 125 - 128 se aplică în mod corespunzător.
TITLUL VI Organizarea şi funcţionarea parchetelor militare CAP. I Dispoziţii generale ART. 135 Organizare şi funcţionare (1) Pe lângă fiecare instanţă militară, funcţionează un parchet militar. Astfel, pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti, funcţionează Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti, pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti funcţionează Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti, pe lângă Tribunalul Militar Iaşi funcţionează Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Iaşi, pe lângă Tribunalul Militar Cluj funcţionează Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Cluj, iar pe lângă Tribunalul Militar Timişoara funcţionează Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Timişoara. (2) Parchetele militare prevăzute la alin. (1) au, fiecare, statut de unitate militară, cu indicativ propriu. (3) În cadrul acestora, pentru desfăşurarea corespunzătoare a activităţii, funcţionează şi personal militar şi civil angajat al Ministerului Apărării Naţionale.
ART. 136 Atribuţii generale (1) Parchetele militare exercită atribuţiile specifice competenţei stabilite prin lege. (2) Parchetele militare efectuează urmărirea penală în cauzele privind fapte penale comise de militari români dislocaţi pe teritoriul altor state, în cadrul unor forţe multinaţionale, în condiţiile în care, potrivit unei convenţii internaţionale, pe teritoriul statului primitor poate fi exercitată jurisdicţia română. (3) Parchetele militare dispun de organe de cercetare penală speciale puse în serviciul lor, a căror activitate o conduc şi controlează, potrivit legii.
CAP. II Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti SECŢIUNEA 1 Structura şi conducerea Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti ART. 137 Structura În cadrul Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti funcţionează: a) Secţia de urmărire penală; b) Secţia judiciară; c) Compartimentul de documente clasificate.
ART. 138 Conducerea (1) Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti este condus de un procuror general militar, ajutat de un procuror general militar adjunct. (2) Dispoziţiile art. 108 alin. (2) - (6) se aplică în mod corespunzător. (3) Secţiile din cadrul Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti sunt conduse de procurori militari şefi secţie.
ART. 139 Atribuţiile procurorului general militar Procurorul general militar al Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel are următoarele atribuţii: a) organizează, coordonează şi conduce activitatea personalului din cadrul Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel şi a celorlalte parchete militare din circumscripţie, potrivit legii şi ordinelor procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, răspunzând de îndeplinirea sarcinilor ce revin unităţii; b) organizează, coordonează şi exercită controlul la secţiile şi Compartimentul de documente clasificate din cadrul Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti şi din celelalte parchete militare, potrivit legii; c) urmăreşte şi controlează, direct sau prin procurori anume desemnaţi, modul în care procurorii militari şi celelalte categorii de personal îşi îndeplinesc atribuţiile de serviciu, potrivit legii; d) elaborează semestrial programul de activitate al Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti, asigură corelarea programelor de activitate ale parchetelor militare din subordine şi aprobă, când este cazul, propunerile de modificare ori de înlocuire a unor obiective; e) examinează trimestrial datele statistice şi operative, în ansamblu şi pe structuri, iar semestrial, analizează cu toţi procurorii militari activitatea Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti, stabilind măsurile necesare înlăturării deficienţelor constatate; f) evaluează anual activitatea parchetelor militare din subordine şi prezintă un raport procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; g) asigură controlul şi răspunde de exactitatea datelor şi informaţiilor ce se transmit Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; h) dispune convocarea colegiului de conducere al Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti şi prezidează şedinţele acestuia, convoacă anual sau ori de câte ori este nevoie adunarea generală a procurorilor militari din cadrul Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti; i) conduce compartimentul de informare şi relaţii publice şi desemnează un purtător de cuvânt; organizează, ori de câte ori este necesar, conferinţe de presă; j) reprezintă unitatea în relaţiile de serviciu cu alte parchete, instituţii şi autorităţi publice, mass-media, organisme şi organizaţii neguvernamentale; k) asigură implementarea strategiilor naţionale şi sectoriale în domeniul justiţiei, precum şi funcţionarea sistemului informaţional, potrivit metodologiei stabilite prin ordinul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; l) atribuţii prevăzute în Codul penal, în Codul de procedură penală şi în legi speciale; m) repartizează procurorilor spre soluţionare dosarele penale şi celelalte lucrări înregistrate, potrivit dispoziţiilor art. 25 alin. (3) lit. b), care se aplică în mod corespunzător; n) organizează împreună cu procurorul militar şef secţie activitatea de urmărire penală proprie, precum şi pe aceea desfăşurată de către parchetele militare de pe lângă tribunalele militare; o) dispune măsurile necesare pentru păstrarea în condiţii de confidenţialitate a Registrului de evidenţă privind metodele speciale de supraveghere şi cercetare (R-6), a Registrului special privind măsurile de protecţie a persoanelor vătămate, părţilor civile, martorilor, investigatorilor sub acoperire, informatorilor şi a colaboratorilor (R-7), a suporturilor care conţin rezultatul activităţilor de supraveghere tehnică, precum şi a altor documente care impun păstrarea în astfel de condiţii; p) dispune măsurile care se impun pentru desfăşurarea activităţii judiciare în condiţii corespunzătoare şi participă la şedinţele de analiză a soluţiilor pronunţate de Curtea Militară de Apel Bucureşti; q) evaluează periodic calitatea actelor de urmărire penală şi a celor privind activitatea judiciară şi, acolo unde se impune, dispune măsuri urgente pentru înlăturarea deficienţelor constatate; r) organizează activitatea de relaţii cu publicul; s) repartizează procurorii militari pe secţii sau alte compartimente de activitate, în funcţie de pregătirea, specializarea, aptitudinile acestora, precum şi de necesitatea asigurării funcţionării corespunzătoare a parchetului militar; ş) formulează propuneri de delegare în funcţii de execuţie şi în funcţii de conducere, în condiţiile prevăzute de lege; t) formulează propuneri de detaşare, în condiţiile prevăzute de lege; ţ) formulează, în condiţiile legii, propuneri de numire în funcţiile de conducere, altele decât cele care se ocupă prin concurs sau examen; u) formulează, în condiţiile legii, propunere de revocare din funcţiile de conducere din cadrul Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti; v) organizează formarea profesională continuă descentralizată a procurorilor militari din cadrul Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti, potrivit programului aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii; w) repartizează personalul în cadrul compartimentelor auxiliare de specialitate şi exercită alte atribuţii privind personalul auxiliar de specialitate, conform legii; x) face propuneri pentru elaborarea proiectului de buget anual al parchetelor militare şi asigură transmiterea acestora la Secţia parchetelor militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; y) conduce activitatea de protecţie a documentelor clasificate, potrivit legii şi desemnează personalul care desfăşoară activităţile de gestionare şi de protecţie a documentelor clasificate; z) desemnează un responsabil cu protecţia datelor cu caracter personal potrivit dispoziţiilor art. 52 alin. (2), care se aplică în mod corespunzător. Responsabilul cu protecţia datelor cu caracter personal este subordonat direct conducătorului parchetului; aa) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului militar şef al Secţiei parchetelor militare ori a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
ART. 140 Atribuţiile procurorului general militar adjunct Procurorul general militar adjunct al Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti are următoarele atribuţii: a) asigură îndeplinirea ordinelor şi dispoziţiilor procurorului general militar, coordonează, controlează şi răspunde de activitatea structurilor din cadrul Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti, ce i-au fost repartizate prin ordin al acestuia; b) prezintă procurorului general militar obiectivele şi activităţile care apreciază că se impun să fie incluse în programul de activitate semestrial; c) coordonează participarea procurorilor militari de la parchetele militare subordonate la şedinţele de judecată; d) organizează participarea procurorilor militari din cadrul Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti la şedinţele de judecată şi urmăreşte pregătirea acestora pentru şedinţele de judecată; e) organizează şedinţe săptămânale de analiză a soluţiilor şi răspunde de examinarea legalităţii hotărârilor judecătoreşti şi de declararea căilor de atac, potrivit legii; f) asigură studierea practicii instanţelor militare de judecată în vederea sesizării cazurilor de aplicare neunitară a legii, formulând propuneri de promovare a recursului în interesul legii; g) răspunde de activitatea de documentare juridică şi urmăreşte funcţionarea în bune condiţii a cabinetelor de documentare; h) participă la judecarea unor cauze atunci când consideră necesar sau din dispoziţia procurorului general militar; i) participă la întocmirea lucrărilor de sinteză şi la efectuarea unor studii la nivelul Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti şi analizează activitatea Secţiei judiciare; j) soluţionează dosarele penale şi celelalte lucrări repartizate de procurorul general militar; k) propune tematici pentru formarea profesională continuă descentralizată a procurorilor din cadrul Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti, în raport de problemele de drept sesizate în activitatea parchetelor militare din circumscripţie; l) coordonează organizarea, potrivit legii şi regulamentelor, a concursurilor sau examenelor pentru ocuparea unor posturi vacante de personal auxiliar de specialitate din cadrul Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti şi al parchetelor militare din circumscripţia acestuia, respectiv pentru promovarea personalului auxiliar de specialitate în funcţii de execuţie sau de conducere la aceste parchete militare; m) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
ART. 141 Atribuţiile procurorului militar şef secţie (1) Procurorul militar şef secţie are următoarele atribuţii: a) organizează, conduce, controlează şi răspunde de activitatea personalului din cadrul secţiei, luând sau, după caz, propunând procurorului general militar măsurile care se impun pentru desfăşurarea în mod corespunzător a activităţii; b) repartizează procurorilor militari spre soluţionare dosarele penale şi celelalte lucrări înregistrate în secţie, potrivit dispoziţiilor art. 25 alin. (5) lit. b), care se aplică în mod corespunzător; c) soluţionează dosarele penale, plângerile şi celelalte lucrări ce i-au fost repartizate; d) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
(2) Procurorul militar şef al Secţiei de urmărire penală analizează cauzele în care s-a dispus clasarea ori renunţarea la urmărire penală faţă de inculpaţii arestaţi preventiv. (3) Procurorul militar şef al Secţiei judiciare participă la judecarea unor cauze penale potrivit legii.
SECŢIUNEA a 2-a Secţia de urmărire penală ART. 142 Atribuţii Procurorii militari din cadrul Secţiei de urmărire penală a Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti exercită în mod corespunzător, potrivit competenţei stabilite prin lege, atribuţiile prevăzute la art. 111 alin. (1).
SECŢIUNEA a 3-a Secţia judiciară ART. 143 Atribuţii Procurorii militari din cadrul Secţiei judiciare a Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti exercită în mod corespunzător, potrivit competenţei stabilite prin lege, atribuţiile prevăzute la art. 112 alin. (1).
SECŢIUNEA a 4-a Compartimentul de documente clasificate ART. 144 Atribuţii şi conducere (1) Personalul Compartimentului de documente clasificate are următoarele atribuţii: a) asigură evidenţa, prelucrarea, procesarea, păstrarea, manipularea, multiplicarea, transmiterea, distrugerea, inventarierea anuală, arhivarea şi clasarea în mape/dosare a documentelor clasificate; b) execută măsurile dispuse de procurorul general militar şi de funcţionarul de securitate sub toate componentele de protecţie a informaţiilor clasificate şi ţine evidenţa lucrărilor întocmite; c) informează ierarhic cu privire la vulnerabilităţile şi riscurile identificate în domeniul protecţiei informaţiilor clasificate şi sesizează incidentele de securitate; d) îndrumă personalul din structurile similare ale parchetelor militare de pe lângă tribunalele militare cu privire la modul de aplicare a măsurilor de protecţie a informaţiilor clasificate; e) îndeplineşte orice alte activităţi specifice protecţiei documentelor clasificate, potrivit prevederilor legale în vigoare.
(2) Compartimentul de documente clasificate este condus de un procuror militar şef birou, subordonat direct procurorului militar general al Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară Bucureşti.
CAP. III Parchetele militare de pe lângă tribunalele militare SECŢIUNEA 1 Structura şi conducerea parchetelor militare de pe lângă tribunalele militare ART. 145 Structura În cadrul parchetelor militare de pe lângă tribunalele militare funcţionează: a) Secţia de urmărire penală; b) Secţia judiciară; c) Birourile teritoriale; d) Compartimentul de documente clasificate.
ART. 146 Conducerea (1) Parchetele militare de pe lângă tribunalele militare sunt conduse de un prim-procuror militar, ajutat de un prim-procuror militar adjunct. (2) Dispoziţiile art. 122 alin. (2) - (6) se aplică în mod corespunzător. (3) Secţiile din cadrul parchetelor militare de pe lângă tribunalele militare sunt conduse de procurori-şefi secţie.
ART. 147 Atribuţiile prim-procurorului militar Prim-procurorul militar al parchetelor militare de pe lângă tribunalele militare are următoarele atribuţii: a) organizează, coordonează şi conduce activitatea parchetului militar de pe lângă tribunalul militar, potrivit legii şi ordinelor procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, răspunzând de îndeplinirea sarcinilor ce îi revin; b) elaborează semestrial programul de activitate al parchetului militar pe care îl conduce, asigură şi urmăreşte realizarea integrală a obiectivelor şi a acţiunilor în termenele prevăzute; c) examinează trimestrial datele statistice şi operative în ansamblu şi pe structuri, iar semestrial analizează cu toţi procurorii militari rezultatele activităţii parchetului militar pe care îl conduce, stabilind măsurile necesare înlăturării lipsurilor; d) dispune convocarea colegiului de conducere al parchetului militar de pe lângă tribunalul militar şi prezidează şedinţele acestuia; e) convoacă anual sau ori de câte ori este nevoie adunarea generală a procurorilor militari din cadrul parchetului militar pe care îl conduce; f) asigură controlul şi răspunde de exactitatea datelor şi informaţiilor ce se transmit Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; g) conduce compartimentul de informare şi relaţii publice şi desemnează un purtător de cuvânt; organizează, ori de câte ori este necesar, conferinţe de presă; h) reprezintă parchetul militar de pe lângă tribunalul militar în relaţiile de serviciu cu alte parchete, instituţii şi autorităţi publice, mass-media, organisme şi organizaţii neguvernamentale; i) atribuţii prevăzute în Codul penal, în Codul de procedură penală şi în legi speciale; j) repartizează procurorilor militari spre soluţionare dosarele penale şi celelalte lucrări înregistrate, potrivit dispoziţiilor art. 25 alin. (3) lit. b), care se aplică în mod corespunzător; k) organizează, împreună cu procurorul militar şef secţie urmărire penală, activitatea de urmărire penală proprie; l) dispune măsurile necesare pentru păstrarea în condiţii de confidenţialitate a Registrului de evidenţă privind metodele speciale de supraveghere şi cercetare (R-6), a Registrului special privind măsurile de protecţie a persoanelor vătămate, părţilor civile, martorilor, investigatorilor sub acoperire, informatorilor şi a colaboratorilor (R-7), a suporturilor care conţin rezultatul activităţilor de supraveghere tehnică, precum şi a altor documente care impun păstrarea în astfel de condiţii; m) dispune măsurile care se impun pentru desfăşurarea activităţii judiciare în condiţii corespunzătoare; n) participă la şedinţele de analiză a soluţiilor pronunţate de tribunalul militar; o) evaluează periodic calitatea actelor de urmărire penală şi a celor privind activitatea judiciară şi, acolo unde se impune, dispune măsuri urgente pentru înlăturarea deficienţelor constatate; p) organizează activitatea de relaţii cu publicul; q) repartizează procurorii militari pe secţii, în funcţie de pregătire, specializare, aptitudinile acestora şi necesitatea asigurării funcţionării corespunzătoare a parchetului; r) formulează propuneri de delegare în funcţii de execuţie şi în funcţii de conducere, în condiţiile prevăzute de lege; s) formulează propuneri de detaşare, în condiţiile prevăzute de lege; ş) formulează, în condiţiile legii, propuneri de numire în funcţiile de conducere din cadrul parchetului militar de pe lângă tribunalul militar, altele decât cele care se ocupă prin concurs sau examen; t) formulează, în condiţiile legii, propuneri de revocare din funcţiile de conducere din cadrul parchetului militar de pe lângă tribunalul militar; ţ) organizează formarea profesională continuă descentralizată a procurorilor din cadrul parchetului militar de pe lângă tribunalul militar, potrivit programului aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii; u) repartizează personalul în cadrul compartimentelor auxiliare de specialitate; v) conduce compartimentul documentelor clasificate, potrivit legii; w) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
ART. 148 Atribuţiile prim-procurorului militar adjunct Prim-procurorul militar adjunct are următoarele atribuţii: a) asigură îndeplinirea ordinelor şi dispoziţiilor prim-procurorului militar, coordonează, controlează şi răspunde de activitatea structurilor din cadrul parchetului militar de pe lângă tribunalul militar, conform repartizării dispuse prin ordin de prim-procurorul militar; b) prezintă prim-procurorului militar obiectivele şi activităţile care apreciază că se impun să fie incluse în programul de activitate semestrial; c) coordonează participarea procurorilor militari la şedinţele de judecată, conform competenţei, şi urmăreşte pregătirea corespunzătoare a acestora; d) organizează şedinţele săptămânale de analiză a soluţiilor şi răspunde de examinarea temeiniciei hotărârilor judecătoreşti şi de declararea căilor de atac în cauzele de competenţă proprie, potrivit legii; e) participă la judecarea unor cauze atunci când consideră necesar sau din dispoziţia prim- procurorului militar; f) asigură studierea practicii instanţelor militare de judecată şi sesizează Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti cazurile de aplicare neunitară a unor dispoziţii legale, în vederea promovării recursului în interesul legii; g) dispune măsuri pentru studierea şi rezolvarea problemelor de drept constatate în activitatea parchetului, cu sprijinul compartimentului de specialitate din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, şi propune tematici pentru învăţământul profesional sau pentru simpozioanele organizate de parchete militare; h) participă la întocmirea lucrărilor de sinteză şi la efectuarea unor studii la nivelul parchetului şi analizează activitatea Secţiei judiciare; i) soluţionează dosarele penale şi celelalte lucrări repartizate de prim-procurorul militar; j) asigură pregătirea profesională corespunzătoare a personalului auxiliar de specialitate; k) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
ART. 149 Atribuţiile procurorului militar şef secţie (1) Procurorul militar şef secţie are următoarele atribuţii: a) organizează, conduce, controlează şi răspunde de activitatea personalului din cadrul secţiei, luând sau, după caz, propunând prim-procurorului militar măsurile care se impun pentru desfăşurarea în mod corespunzător a activităţii; b) repartizează procurorilor militari spre soluţionare dosarele penale şi celelalte lucrări înregistrate în secţie, potrivit dispoziţiilor art. 25 alin. (5) lit. b), care se aplică în mod corespunzător; c) soluţionează dosarele penale, plângerile şi celelalte lucrări ce i-au fost repartizate; d) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
(2) Procurorul militar şef al Secţiei de urmărire penală analizează cauzele în care s-a dispus clasarea ori renunţarea la urmărire penală faţă de inculpaţii arestaţi preventiv. (3) Procurorul militar şef al Secţiei judiciare participă la judecarea unor cauze penale potrivit legii.
SECŢIUNEA a 2-a Secţia de urmărire penală ART. 150 Atribuţii Procurorii militari din cadrul Secţiei de urmărire penală a parchetelor militare de pe lângă tribunalele militare exercită în mod corespunzător, potrivit competenţei stabilite prin lege, atribuţiile prevăzute la art. 125 alin. (1).
SECŢIUNEA a 3-a Secţia judiciară ART. 151 Atribuţii Procurorii militari din cadrul Secţiei judiciare a parchetelor militare de pe lângă tribunalele militare exercită în mod corespunzător, potrivit competenţei stabilite prin lege, atribuţiile prevăzute la art. 127 alin. (1).
SECŢIUNEA a 4-a Birourile teritoriale ART. 152 (1) La nivelul Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti, Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Cluj, Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Iaşi şi Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Timişoara se pot înfiinţa birouri teritoriale în condiţiile legii. (2) Conducerea birourilor teritoriale menţionate la alin. (1) este asigurată de prim-procurorii militari ai parchetelor militare de pe lângă tribunalele militare în circumscripţia cărora funcţionează respectivele birouri teritoriale.
SECŢIUNEA a 5-a Compartimentul de documente clasificate ART. 153 Atribuţii şi conducere (1) Personalul Compartimentului de documente clasificate are atribuţiile prevăzute la art. 144 alin. (1). (2) Compartimentul de documente clasificate este condus de un procuror militar şef birou, subordonat direct prim-procurorului militar al parchetului militar de pe lângă tribunalul militar.
TITLUL VII Organizarea, funcţionarea şi atribuţiile compartimentelor auxiliare de specialitate ale parchetelor CAP. I Atribuţiile funcţiilor administrative ART. 154 Grefierii de la cabinete Grefierii de la cabinetul procurorului general, prim-adjunctului procurorului general şi adjunctului procurorului general sunt asimilaţi grefierilor-şefi secţie şi au următoarele atribuţii: a) primesc, verifică şi prezintă corespondenţa adresată procurorului general, prim-adjunctului şi adjunctului procurorului general; b) efectuează înregistrarea, completarea şi scăderea lucrărilor primite la cabinet; c) transmit de îndată lucrările conform rezoluţiei procurorului general, prim-adjunctului şi adjunctului procurorului general la secţii, servicii, birouri şi alte compartimente ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; d) arhivează lucrările soluţionate, după ce au fost scăzute în registrul de la cabinet; e) din dispoziţia procurorului general, prim-adjunctului şi adjunctului procurorului general, tehnoredactează lucrările repartizate; f) asigură evidenţa folosirii şi păstrării în condiţii corespunzătoare a ştampilelor, sigiliilor şi imprimatelor existente la cabinet; g) îndeplinesc orice alte atribuţii dispuse de procurorul general, prim-adjunctul şi adjunctul procurorului general; h) răspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la lit. a) - g).
ART. 155 Grefierii cu funcţii de conducere Prim-grefierii, grefierii-şefi, grefierii-şefi secţie şi grefierii-şefi serviciu au următoarele atribuţii: a) organizează şi coordonează personalul auxiliar de specialitate din subordine şi propun procurorului ierarhic superior măsuri de îmbunătăţire a activităţii acestuia; b) primesc corespondenţa adresată parchetului, secţiei sau serviciului, o verifică şi o prezintă procurorului ierarhic superior; c) conform rezoluţiei procurorului ierarhic superior predau lucrările repartizate personalului, pe condică de lucrări, pe bază de semnătură; d) din dispoziţia procurorului ierarhic superior înregistrează lucrările în registrele secţiei sau ale serviciului; e) ţin la zi evidenţa lucrărilor cu termene de soluţionare şi informează procurorul ierarhic superior asupra respectării acestora, inclusiv asupra termenelor stabilite de judecătorul de drepturi şi libertăţi în contestaţiile privind durata procesului penal; f) certifică, la sfârşitul anului calendaristic, închiderea registrelor existente în grefa, consemnând numărul înregistrărilor şi numărul filelor folosite; g) asigură culegerea şi înregistrarea la timp a datelor statistice, ţinând la zi evidenţele primare şi desfăşurătoarele statistice tipizate; h) verifică corespondenţa pregătită pentru expediere, luând măsuri de efectuare a acestor operaţiuni de îndată; i) verifică modul de respectare a dispoziţiilor privind activitatea de primire, înregistrare, expediere şi arhivare a lucrărilor de către personalul din subordine; j) asigură utilizarea eficientă şi păstrarea în condiţii optime a registrelor, condicilor, imprimatelor şi a altor materiale existente în grefa secţiei şi a serviciului; k) verifică necesarul de registre, condici, imprimate, aparatură, mobilier sau de alte materiale pentru parchet, secţie ori serviciu şi propun conducătorului parchetului dotarea corespunzătoare cu astfel de bunuri; l) repartizează personalului auxiliar de specialitate din subordine lucrările pentru tehnoredactare; m) verifică şi predau la arhivă lucrările cu termen expirat, conform Nomenclatorului arhivistic; n) asigură evidenţa, folosirea şi păstrarea ştampilelor şi a sigiliilor parchetului, conform prevederilor legale; o) ţin la zi evidenţa personalului la locul de muncă, completând condica de prezenţă, şi iau măsuri pentru întocmirea foii lunare de prezenţă, în vederea plăţii drepturilor salariale; p) îndeplinesc orice alte atribuţii dispuse de procurorul ierarhic superior; q) răspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la lit. a) - p).
ART. 156 Grefierii, grefierul statistician, grefierul documentarist, grefierul arhivar (1) Grefierii au următoarele atribuţii: a) primesc de la şeful ierarhic lucrările repartizate prin rezoluţie de procurorul ierarhic superior şi le înregistrează în registrele parchetului; b) înregistrează lucrările în registrele de evidenţă, precum şi în alte evidenţe, inclusiv în cele informatizate; c) introduc în programul ECRIS al parchetului toate menţiunile necesare pentru ţinerea unei evidenţe corecte şi actualizate; d) completează zilnic registrele, conform rubricaţiei, şi răspund de exactitatea datelor înscrise; e) scad lucrările soluţionate în registre şi, după caz, iau măsuri de expediere sau arhivare a acestora; f) tehnoredactează lucrările repartizate de şeful ierarhic, iar la solicitarea procurorilor şi sub îndrumarea acestora, şi proiecte de acte judiciare, pe baza modelului dat de aceştia; g) întreţin în condiţii corespunzătoare mijloacele tehnice din dotare; h) exercită orice alte atribuţii prevăzute în fişa postului ori dispuse de conducătorul parchetului; i) în exercitarea atribuţiilor au obligaţia de a păstra secretul profesional şi confidenţialitatea lucrărilor; j) ţin evidenţa şi modul de punere în executare a ordonanţelor prin care s-au stabilit amenzi, cheltuieli judiciare sau obligaţiile prevăzute la art. 318 alin. (6) din Codul de procedură penală; k) răspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la lit. a) - j); l) îndeplinesc atribuţiile prevăzute la alin. (4), în cazul parchetelor unde nu există funcţia de grefier-arhivar.
(2) Grefierul statistician are următoarele atribuţii: a) efectuează zilnic înregistrările de statistică judiciară, întocmeşte periodic dările de seamă statistice şi completează fişele criminologice; b) exploatează aplicaţia de statistică judiciară; c) verifică şi îndrumă personalul care înregistrează şi centralizează datele statistice; d) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de conducătorul parchetului, potrivit legii.
(3) Grefierul documentarist are următoarele atribuţii: a) ţine evidenţa legislaţiei, jurisprudenţei şi doctrinei; b) informează periodic despre necesarul de carte sau de alte publicaţii; c) ţine evidenţa şi gestiunea bibliotecii; d) informează zilnic procurorii cu privire la actele normative nou-apărute şi la jurisprudenţa publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I; e) identifică doctrina judiciară relevantă, tipărită sau în format electronic, privind o problemă de drept indicată de către procurorii parchetului.
(4) Grefierul arhivar are următoarele atribuţii: a) pune la dispoziţia persoanelor interesate lucrările din arhivă pentru care s-a aprobat consultarea şi ţine evidenţa persoanelor care primesc dosarele spre studiu; b) asigură păstrarea în bună stare a dosarelor şi registrelor; c) păstrează, pe ani, dosarele soluţionate, registrele şi condicile; d) participă anual la activitatea de arhivare şi întocmeşte lista dosarelor aflate în conservare în arhiva parchetului; e) participă anual la activitatea de triere a dosarelor arhivate, la expirarea termenului de păstrare; f) realizează arhivarea electronică a dosarelor; g) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de conducătorul parchetului, potrivit legii.
CAP. II Registratura, grefa, arhiva şi documentarea juridică SECŢIUNEA 1 Dispoziţii generale ART. 157 Compartimentele auxiliare de specialitate Toate parchetele au în structură următoarele compartimente auxiliare de specialitate: a) registratura; b) grefa; c) arhiva; d) compartiment de documentare juridică.
SECŢIUNEA a 2-a Registratura ART. 158 Primirea corespondenţei (1) Corespondenţa adresată parchetelor din cadrul Ministerului Public se primeşte de prim- grefier ori de grefierul-şef sau de alt grefier desemnat de conducătorul parchetului. (2) La primirea corespondenţei se verifică dacă menţiunile de pe plicuri corespund cu conţinutul acestora şi dacă există toate anexele enumerate în corespondenţă. Lipsurile ori nepotrivirile dintre menţiunile de pe plicuri şi conţinutul acestora se aduc la cunoştinţă expeditorilor, cărora li se va cere, în scris sau verbal, să completeze corespondenţa ori să dea lămuririle necesare în legătură cu cele constatate. (3) Sesizările penale, precum şi celelalte plângeri, cereri, sesizări şi memorii ale persoanelor fizice şi juridice, depuse de acestea direct la parchet, vor purta menţiunea de primire aplicată de procurorul de serviciu sau de grefierul de serviciu şi numărul de înregistrare în Registrul de audienţă (R-33) ori, după caz, menţiunea de primire aplicată de procurorul sau grefierul care a primit corespondenţa. (4) Conducătorul parchetului poate dispune ca întreaga corespondenţă sau numai o parte din aceasta să îi fie prezentată nedesfăcută.
ART. 159 Sortarea şi examinarea corespondenţei (1) Corespondenţa primită direct sau de la alte parchete se sortează de prim-grefier sau de grefierul-şef ori de alt grefier desemnat de conducătorul parchetului, potrivit nomenclatoarelor arhivistice în vigoare, şi se identifică lucrările anterioare, în cazul când corespondenţa nou- primită are legătură cu aceste lucrări. (2) Întreaga corespondenţă se prezintă spre examinare conducătorului parchetului, care repartizează lucrările procurorilor sau altor salariaţi din subordine ori dispune trimiterea lor, când este cazul, instituţiilor competente, potrivit legii, să le rezolve. (3) Corespondenţa adresată altor persoane din parchet cu menţiunea "personal" sau "confidenţial" va fi predată nedesfăcută acestora. Persoanele cărora le este adresată vor deschide corespondenţa, vor examina conţinutul acesteia şi în cazul în care vizează probleme de serviciu o vor preda pentru repartizare. (4) Sortarea corespondenţei de către prim-grefier sau de către grefierul-şef ori de către grefierul desemnat de conducătorul parchetului şi prezentarea acesteia spre examinare conducătorului parchetului se face, de regulă, în ziua primirii corespondenţei sau cel mai târziu a doua zi. (5) Repartizarea lucrărilor spre soluţionare se face, de regulă, în ziua prezentării corespondenţei sau cel mai târziu în 3 zile de la prezentare.
ART. 160 Alte măsuri (1) După examinarea şi repartizarea corespondenţei, conducătorul parchetului restituie grefei lucrările în vederea înregistrării, predării ori expedierii acestora, potrivit rezoluţiei. (2) În cazul în care din cuprinsul unor scrisori nu rezultă cu claritate obiectul cererilor, plângerilor ori sesizărilor adresate parchetului, conducătorul acestuia va dispune procurorului sau salariatului căruia i-a repartizat lucrarea spre soluţionare să ceară petiţionarului să facă precizările necesare în scris, telefonic sau direct prin chemare la parchet, după caz.
ART. 161 Plângeri şi sesizări (1) Plângerile şi sesizările prin care se reclamă fapte cu caracter penal, precum şi dosarele primite de la organele de cercetare penală în care au fost sesizate direct acestea se înregistrează în ordine cronologică în Registrul de evidenţă a activităţii de urmărire penală şi de supraveghere a acesteia (R-4), după verificarea condiţiilor de fond şi de formă de către conducătorul parchetului sau un procuror desemnat de acesta. Numărul de înregistrare va fi însoţit de indicativul "P" (penal). (2) Sesizările din oficiu cu privire la săvârşirea unor fapte cu caracter penal se înregistrează în Registrul de evidenţă a activităţii de urmărire penală şi de supraveghere a acesteia (R-4) după verificarea condiţiilor de fond şi de formă de către conducătorul parchetului sau un alt procuror cu funcţie de conducere desemnat de acesta. (3) Plângerile şi sesizările de la alin. (1) şi (2) se înregistrează corespunzător şi în sistemul ECRIS al parchetului.
ART. 162 Lucrările care conţin informaţii clasificate Primirea, evidenţa, întocmirea şi toate celelalte operaţiuni privind lucrările care conţin informaţii clasificate, "secrete de stat" sau "de serviciu" se efectuează potrivit dispoziţiilor legii şi ordinelor procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind protecţia de către Ministerul Public a informaţiilor clasificate, prin compartimentele de documente clasificate organizate la nivelul fiecărei structuri de parchet.
ART. 163 Înregistrarea corespondenţei (1) Cererile, reclamaţiile, sesizările, plângerile, denunţurile şi memoriile se înregistrează în Registrul de evidenţă a cererilor, reclamaţiilor, sesizărilor, plângerilor şi memoriilor adresate parchetului (R-34), dându-se numere de înregistrare fără soţ. (2) Toate celelalte categorii de corespondenţă se înregistrează în Registrul de intrare-ieşire a corespondenţei (R-15), dându-se, cronologic, numere de înregistrare cu soţ şi indicativele corespunzătoare din nomenclatorul arhivistic. (3) Documentele financiar-contabile se înregistrează în ordine cronologică în registrele prevăzute de legislaţia financiar-contabilă, completate la nivelul compartimentului economico- financiar şi administrativ.
ART. 164 Alte dispoziţii privind înregistrarea lucrărilor (1) Lucrările efectuate din oficiu se înregistrează potrivit dispoziţiilor cuprinse în prezentul regulament, în raport cu conţinutul lor. (2) Când pe parcursul soluţionării sau după definitivare unele lucrări înregistrate iniţial conform regulilor stabilite în prezentul regulament îşi schimbă caracterul, acestea se reînregistrează potrivit noii încadrări în nomenclatoare.
ART. 165 Înregistrarea în sistem partidă (1) Înregistrarea lucrărilor se face în sistem partidă, în sensul că toate revenirile şi lucrările intermediare, solicitările şi primirile de dosare sau de referate şi orice date în legătură cu lucrarea de bază se înscriu în mod obligatoriu la numărul de înregistrare iniţial, astfel încât corespondenţa care se referă la lucrări anterioare să nu primească numere noi de înregistrare. (2) Prim-grefierii sau grefierii-şefi au obligaţia să urmărească dacă lucrările repartizate de conducătorul parchetului au fost efectuate în termenele stabilite de acesta şi să îl informeze de îndată cu privire la existenţa unor lucrări nerezolvate.
ART. 166 Predarea şi scăderea lucrărilor (1) După efectuarea operaţiilor de înregistrare a corespondenţei, lucrările se predau celor cărora le-au fost repartizate, sub semnătură în registrul de evidenţă a acestora. (2) Lucrările redactate se predau de procurori şi de ceilalţi salariaţi prim-grefierului ori grefierului-şef sau înlocuitorului acestuia, spre tehnoredactare, sub semnătură în Condica de evidenţă a dosarelor şi lucrărilor procurorilor (C-1). (3) Lucrările efectuate se predau de procurori şi de ceilalţi salariaţi prim-grefierului ori grefierului-şef sau înlocuitorului acestuia, de asemenea, sub semnătură în Condica de evidenţă a dosarelor şi lucrărilor procurorilor (C-1). (4) Prim-grefierul sau grefierul-şef va face personal menţiunile corespunzătoare de scădere a lucrărilor şi de închidere a poziţiilor în registre sau le verifică atunci când sunt efectuate de altă persoană. (5) Circulaţia lucrărilor între grefă şi procurorii sau personalul auxiliar de specialitate, cărora li s-au repartizat spre soluţionare, va fi evidenţiată, de asemenea, în registrele în care sunt înscrise lucrările respective, cu menţionarea datelor de predare-primire.
ART. 167 Corespondenţa cu autorităţile şi persoanele străine (1) Corespondenţa cu autorităţile străine, cu misiunile diplomatice şi consulare din ţara noastră, cu organizaţiile şi organismele internaţionale care îşi desfăşoară activitatea în România are loc în condiţiile legii, direct sau prin intermediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În cazul corespondenţei prin intermediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, parchetele vor înainta corespondenţa Serviciului de cooperare judiciară internaţională. Corespondenţa va fi tradusă prin grija parchetului căruia i-a fost adresată sau a acestui serviciu, în funcţie de necesitate. (2) Comunicarea actelor procedurale către străini - persoane fizice sau juridice - având sediul sau reşedinţa în România ori cu domiciliul în străinătate, dar care se află temporar în ţara noastră, se va face direct, în condiţiile legii şi ale prezentului regulament. (3) Comunicările prevăzute la alin. (2) se vor face, în limba pe care aceste persoane o înţeleg sau în limba oficială a statului unde îşi au domiciliul sau reşedinţa. (4) Corespondenţa într-o limbă străină primită de la alte persoane şi instituţii decât cele menţionate la alin. (1) se traduce în limba română. (5) Corespondenţa într-o limbă străină adresată Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se traduce de Serviciul de cooperare judiciară internaţională.
ART. 168 Expedierea corespondenţei (1) În cazul lucrărilor rezolvate după efectuarea menţiunilor de scădere şi de închidere, corespondenţa se expediază destinatarilor cu asigurarea confidenţialităţii conţinutului comunicării. (2) În corespondenţa expediată se vor menţiona denumirea parchetului, numărul de înregistrare, precum şi numerele de înregistrare ale lucrărilor conexate. (3) Prim-grefierul sau grefierul-şef va urmări ca actele de procedură şi celelalte categorii de corespondenţă expediată să poarte semnătura celor în drept, să fie ştampilate şi să fie însoţite de anexele la care se referă.
ART. 169 Comunicările (1) Comunicarea soluţiilor adoptate în cauzele de competenţa parchetelor şi a actelor procedurale se realizează în conformitate cu prevederile Codului de procedură penală. (2) Alte comunicări decât cele prevăzute la alin. (1) se realizează prin serviciul poştal sau de curierat, ori printr-un mijloc electronic de comunicare.
ART. 170 Perioada înregistrării corespondenţei (1) Înregistrarea corespondenţei pentru fiecare an începe la data de 1 ianuarie şi se încheie la 31 decembrie. (2) Registrele se numerotează, iar pe coperţile acestora se înscriu: denumirea registrului, anul, numărul iniţial şi ultimul număr de înregistrare. La sfârşitul anului sau la închiderea unui volum din registru se certifică de către prim-grefier, grefierul-sef sau grefierul anume desemnat numărul înregistrărilor şi numărul filelor folosite.
ART. 171 Menţiuni eronate (1) Nu se admit ştersături în registre şi condici. Eventualele menţiuni eronate se barează printr- o linie trasată cu cerneală şi se rescriu fie în cuprinsul aceleiaşi rubrici, fie în următorul rând liber din registru. Rectificarea se certifică pe marginea filei din registru sau din condică prin semnătura conducătorului parchetului ori a procurorului desemnat să controleze activitatea grefei. (2) În situaţia registrelor şi condicilor păstrate în format electronic, procedura îndreptării menţiunilor eronate este stabilită prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
ART. 172 Arhivarea lucrărilor (1) Dosarele întocmite separat pentru fiecare lucrare se păstrează timp de un an la grefa parchetului, după care se depun la arhivă. (2) Aranjarea actelor, numerotarea şi legarea dosarelor, precum şi parafarea acestora se fac de prim-grefier sau de grefierul-şef ori de un alt grefier desemnat de conducătorul parchetului.
ART. 173 Controlul grefei (1) Activitatea de primire, înregistrare şi circulaţie a lucrărilor este controlată semestrial de adjunctul conducătorului parchetului sau de un alt procuror desemnat de conducătorul parchetului, care va întocmi o informare cu privire la neregulile constatate şi va lua măsurile de înlăturare a lipsurilor constatate sau va propune organelor ierarhic superioare luarea măsurilor care se impun. (2) Semestrial şi ori de câte ori este cazul, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel va organiza prin procurori desemnaţi controlul funcţionării serviciilor de grefă la parchetele din subordine şi va analiza situaţia poziţiilor neînchise din registre şi condici, precum şi a eventualelor lucrări nesoluţionate sau pierdute, luând, dacă este cazul, măsurile prevăzute de lege. (3) În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, atribuţiile de control prevăzute la alin. (1) şi (2) se exercită de procurorul-sef secţie adjunct, respectiv de conducătorul serviciului sau compartimentului, iar în cazul cabinetelor conducerii şi consilierilor procurorului general, de către un procuror anume desemnat de procurorul general.
SECŢIUNEA a 3-a Dispoziţii speciale privind primirea, înregistrarea şi circulaţia lucrărilor la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ART. 174 Activitatea de relaţii cu publicul (1) În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, activitatea de relaţii cu publicul este asigurată de Serviciul de registratură generală şi arhivă. (2) Activitatea de relaţii cu publicul, constând în primirea direct de la persoanele fizice şi reprezentanţii persoanelor juridice a sesizărilor, memoriilor şi altor solicitări şi furnizarea de relaţii privind sesizările, potrivit legii se desfăşoară conform programului stabilit prin ordin al procurorului general.
ART. 175 Primirea corespondenţei (1) Corespondenţa adresată Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu excepţia lucrărilor care conţin informaţii clasificate, se primeşte de grefierii Serviciului de registratură generală şi arhivă. (2) Corespondenţa primită la Serviciul de registratură generală şi arhivă referitoare la lucrări anterioare sau lucrări solicitate de secţii se predă de îndată, după înregistrarea la partida respectivă la compartimentele de grefă ale secţiilor unde se află lucrarea de bază. (3) În cazul plângerilor şi memoriilor adresate Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, după înregistrarea acestora se va proceda astfel: a) plângerile şi memoriile vor fi examinate de un procuror pentru a stabili natura, obiectul şi competenţa de soluţionare a acestora; b) în raport de aspectele constatate, se va întocmi un referat supus aprobării procurorului-şef al Serviciului de registratură generală şi arhivă pentru a se dispune trimiterea plângerii la organul competent.
(4) Plângerile şi memoriile din care rezultă date de interes mediatic, alte date care pot interesa conducerea Ministerului Public, precum şi cele transmise de autorităţile publice centrale sub semnătura unui demnitar ori transmise de Ministerul Justiţiei vor fi prezentate procurorului general pentru a dispune.
ART. 176 Cazuri speciale (1) Corespondenţa cu menţiunea "personal" sau "confidenţial" va fi predată nedesfăcută destinatarului, dacă aceasta conţine suficiente date pentru identificarea expeditorului. (2) Se va prezenta procurorului general, indiferent de modul în care a fost adresată, corespondenţa privind: a) comportarea personalului din unităţile Ministerului Public în exercitarea atribuţiilor de serviciu şi în societate; b) scrisorile prin care se sesizează că s-au făcut reveniri repetate la memorii depuse anterior şi în mod nejustificat nu s-a primit răspuns, ulterior verificării acestor aspecte de către Serviciul de registratură generală şi arhivă; c) încălcarea ordinii de drept de către alte autorităţi publice; d) alte lucrări care, prin conţinutul lor deosebit, impun informarea procurorului general.
ART. 177 Înregistrarea corespondenţei Grefierii anume desemnaţi din cadrul Serviciului de registratură generală şi arhivă vor înregistra corespondenţa după cum urmează: a) Corespondenţa care are ca obiect comunicări de evenimente şi alte date privind activitatea parchetului, comunicări de situaţii statistice sau alte situaţii, lucrări periodice, analize, propuneri, lucrări în legătură cu activitatea economico-administrativă, corespondenţa oficială primită de la autorităţi şi instituţii publice, precum şi corespondenţa obişnuită, se înregistrează în ordine cronologică în Registrul de intrare-ieşire a corespondenţei (R-15) şi va primi numere cu soţ; b) Corespondenţa având ca obiect plângerile, denunţurile, sesizările, reclamaţiile, cererile şi memoriile se înregistrează în Registrul de evidenţă a cererilor, reclamaţiilor, sesizărilor, plângerilor şi memoriilor adresate parchetului (R-34), atribuindu-se numere de înregistrare fără soţ.
ART. 178 Lucrări comune Lucrările care urmează să fie trimise spre rezolvare la două sau mai multe secţii se multiplică, după caz, integral sau parţial şi se predau acestora potrivit rezoluţiei de repartizare.
ART. 179 Lucrările care se reţin la cabinetele conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (1) Lucrările care se reţin la cabinetele conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se înregistrează de către grefieri în registrul de intrare-ieşire la corespondenţa obişnuită. Pe aceste lucrări se aplică stampila de înregistrare, iar în registru şi pe lucrare, în dreptul numărului de înregistrare, se menţionează indicativul "C" şi un număr după cum urmează: "C 1" pentru procurorul general, "C 2" pentru prim-adjunctul procurorului general şi "C 3" pentru adjunctul procurorului general. (2) După înregistrare lucrările se predau spre rezolvare potrivit rezoluţiei, sub semnătură. (3) Documentele ce conţin informaţii clasificate se înregistrează la Serviciul de documente clasificate.
ART. 180 Corespondenţa primită de secţii (1) Corespondenţa primită de secţii de la Serviciul de registratură generală şi arhivă se selectează de grefierii-şefi ai secţiilor şi se identifică lucrările anterioare în cazul când corespondenţa nou-primită are legătură sau se referă la astfel de lucrări. (2) Întreaga corespondenţă se prezintă spre examinare procurorului-sef secţie, care repartizează apoi lucrările persoanei sau persoanelor competente să le rezolve. (3) Corespondenţa primită de procurorii-şefi secţii în condiţiile prevăzute de alin. (2) se repartizează şi se predă după examinare grefierilor-şefi ai secţiilor pentru a fi înregistrată şi transmisă spre soluţionare sau se predă, când este cazul, conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie spre informare.
ART. 181 Înregistrarea corespondenţei primită la secţii (1) Înregistrarea corespondenţei la secţii după examinarea şi repartizarea acesteia de către procurorii-şefi se face după cum urmează: a) corespondenţa care are ca obiect categoriile cuprinse la art. 162 din prezentul regulament, cu excepţia plângerilor şi denunţurilor penale, se înregistrează potrivit prevederilor aceluiaşi text. După înscrierea numărului de înregistrare se va trece indicativul dosarului, potrivit nomenclatorului indicator; b) propunerile, sesizările, reclamaţiile, cererile, plângerile şi memoriile persoanelor fizice şi juridice se înregistrează în registrul de evidenţă a acestora. După înscrierea numărului de înregistrare se va trece indicativul dosarului, potrivit nomenclatorului indicator; c) plângerile şi denunţurile penale, precum şi dosarele de la organele de cercetare penală în care plângerile şi denunţurile au fost făcute direct acestora se înregistrează în ordine cronologică în Registrul de evidenţă a activităţii de urmărire penală şi de supraveghere a acesteia (R-4). După înscrierea numărului de înregistrare se va menţiona în registru şi pe lucrare indicativul "P" (penal). Repartizarea pe dosare potrivit nomenclatorului indicator în vederea arhivării se face după soluţionare; d) lucrările efectuate din oficiu se înregistrează potrivit prevederilor lit. a) - c), în raport cu conţinutul lor.
(2) Când pe parcursul soluţionării sau după soluţionare unele lucrări înregistrate iniţial potrivit prevederilor alin. (1) lit. a) - d) îşi schimbă caracterul, acestea se reînregistrează potrivit noii repartizări.
ART. 182 Închiderea lucrărilor, scăderea şi expedierea corespondenţei la nivelul Pachetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (1) Închiderea lucrărilor se face de fiecare secţie distinct, pentru expediere fiecare grefier-şef secţie urmărind ca actele de procedură şi celelalte categorii de corespondenţă expediată să poarte semnătura celor în drept, să fie ştampilate şi să fie însoţite de anexele la care se referă. (2) Corespondenţa astfel pregătită se predă pe bază de borderouri, defalcate, Serviciului de registratură generală şi arhivă în vederea predării la serviciul poştal. (3) Corespondenţa voluminoasă se expediază cu sprijinul secţiei/compartimentului de la care provine.
ART. 183 Registrul opis alfabetic pentru identificarea dosarelor/lucrărilor În scopul identificării cu uşurinţă a lucrărilor şi dosarelor, înregistrarea lucrărilor din categoria celor prevăzute la art. 177 şi 181 se va face şi în Registrul opis alfabetic pentru identificarea dosarelor/lucrărilor (R-30).
ART. 184 Documente în formă electronică Dispoziţiile acestei secţiuni se aplică şi documentelor în formă electronică.
SECŢIUNEA a 4-a Grefa ART. 185 Atribuţii Grefa constituie compartimentul auxiliar de specialitate la toate parchetele care efectuează următoarele operaţiuni: a) completarea formularelor statistice, centralizarea şi stocarea computerizată a datelor statistice, potrivit Hotărârii nr. 69/2014 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii; b) folosirea, păstrarea şi evidenţa ştampilelor, sigiliilor, imprimatelor, rechizitelor şi a altor materiale din dotare; c) calcularea cheltuielilor judiciare avansate de stat şi evidenţa punerii în executare a ordonanţelor prin care s-a dispus plata de cheltuieli judiciare şi amenzi judiciare; d) tehnoredactarea lucrărilor întocmite în cadrul sectoarelor de activitate.
SECŢIUNEA a 5-a Arhiva. Evidenţa, selectarea, mişcarea şi casarea în condiţiile legii a documentelor păstrate în arhivă ART. 186 Predarea la arhivă (1) Documentele de arhivă păstrate de compartimentele de grefă ale parchetelor timp de un an se depun la arhivă pe baza inventarelor întocmite, cu menţionarea termenelor de păstrare, potrivit nomenclatorului arhivistic naţional prevăzut în anexa nr. 1 la Legea Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, cu modificările şi completările ulterioare. (2) Înainte de predarea la arhivă, se verifică fiecare document şi se scot din dosare actele de proprietate, studii, legitimare şi celelalte acte oficiale emise de alte autorităţi, acestea urmând să fie restituite, sub semnătură, celor îndreptăţiţi şi reţinându-se copii certificate sub semnătură de persoana care a restituit actul. De asemenea, la cererea persoanelor interesate, fie instituţii sau autorităţi publice, fie persoane fizice ori juridice, se restituie orice act sau document aflat în original la dosar. (3) La Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie dosarele se păstrează în arhivele direcţiilor/secţiilor timp de un an, după care se predau la arhiva generală unde se păstrează pe perioadele de timp prevăzute de dispoziţiile legale. (4) Arhivarea şi păstrarea lucrărilor înregistrate şi reţinute la cabinetele conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu excepţia lucrărilor ce conţin informaţii clasificate, se fac de grefierii care îşi desfăşoară activitatea la cabinete.
ART. 187 Dosarul arhivistic (1) La soluţionarea dosarului, în vederea predării acestuia la grefă, grefierul-şef ori grefierul anume desemnat aşază documentele existente în fiecare dosar în ordine cronologică sau cea prevăzută în reglementările interne, le numerotează şi le coase sau le leagă în coperte de carton, în aşa fel încât să se asigure citirea completă a textelor, a datelor calendaristice şi a rezoluţiilor. Din dosar se îndepărtează agrafele, clemele şi acele. (2) Pe coperta dosarului se menţionează denumirea parchetului şi a compartimentului de activitate, indicativul din nomenclatorul arhivistic, termenul de păstrare, problema la care se referă, numărul de file şi numărul ordinului, potrivit anexei nr. 4 la Legea Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, cu modificările şi completările ulterioare. (3) Pe o filă adăugată la sfârşitul dosarului, respectiv după ultima menţiune scrisă din cuprinsul registrelor şi condicilor, salariatul care gestionează arhiva menţionează: "prezentul dosar (registru, condică etc.) conţine ... file" (în cifre şi litere), aplică ştampila rotundă şi semnează.
ART. 188 Inventarul Pentru dosarele cu termen de păstrare permanent inventarul se întocmeşte în 4 exemplare, iar pentru cele cu termen de păstrare temporar, în 3 exemplare. Din fiecare inventar câte un exemplar rămâne la grefierul-şef, iar celelalte se păstrează în arhivă împreună cu dosarele.
ART. 189 Inventare separate Pentru registre, condici şi alte documente preconstituite se întocmeşte un inventar separat pe termene de păstrare.
ART. 190 Evidenţa inventarelor Salariatul care răspunde de arhivă este obligat să ţină evidenţa inventarelor pentru documentele intrate în arhivă şi a mişcării documentelor, completând rubricile din Registrul de evidenţă a intrărilor şi ieşirilor unităţilor arhivistice (R-31), potrivit modelului din anexa nr. 4 la Legea Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 191 Verificarea inventarelor La primirea documentelor în arhivă se verifică dacă inventarul este întocmit corespunzător şi dacă îndeplineşte condiţiile prevăzute de Legea Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, cu modificările şi completările ulterioare, şi de prezentul regulament.
ART. 192 Păstrarea în arhivă (1) Documentele se păstrează în arhivă pe compartimente de activitate, pe termene de păstrare şi în ordine cronologică a numerelor de înregistrare a dosarelor. Documentele cu termen de păstrare permanent se păstrează separat de cele cu termene temporare. (2) Depozitarea unităţilor arhivistice poate fi realizată şi prin externalizarea acestei activităţi, în condiţiile legii, către operatori autorizaţi.
ART. 193 Grefierii arhivari (1) Grefierii arhivari sunt gestionarii documentelor arhivate şi ai informaţiilor cuprinse în aceste documente. Aceştia răspund în condiţiile legii şi în limita atribuţiilor pe care le au de conservarea arhivei şi de păstrarea confidenţialităţii informaţiilor cuprinse în arhivă. (2) Grefierii arhivari îndeplinesc sarcinile prevăzute de lege privind predarea documentelor în arhivă, păstrarea, selecţionarea şi eliminarea acestora, precum şi cele prevăzute în fişa postului.
ART. 194 Eliberarea şi consultarea documentelor (1) Eliberarea de dosare şi de documente din dosarele arhivate, obţinerea de copii ale acestor documente, precum şi consultarea lor se realizează numai pe baza aprobării scrise a conducătorului unităţii care deţine arhiva. (2) Consultarea documentelor depozitate în arhiva generală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, eliberarea acestora, precum şi obţinerea de copii se fac cu aprobarea procurorului-şef al Secţiei de resurse umane şi documentare şi avizul creatorului documentului. În cazul în care consultarea nu este permisă, solicitantul poate face plângere la procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. (3) La cererea persoanelor îndreptăţite conducătorul parchetului, respectiv procurorul-şef al Secţiei de resurse umane şi documentare, poate aproba restituirea către acestea de documente din arhivă sau poate dispune încredinţarea de documente altor organe ale statului sau altor parchete. Documentul restituit sau încredinţat se înlocuieşte în arhivă cu o copie conformă. (4) Eliberarea documentelor originale se consemnează în Registrul de depozit (R-35). (5) Toate consultările lucrărilor din arhivă, precum şi eliberarea de copii se evidenţiază într-un registru ţinut prin grija grefierului arhivar. Acest registru va fi cuprins în inventar şi va avea termen de păstrare permanent.
ART. 195 Comisia de selecţionare (1) Documentele de arhivă al căror termen de păstrare stabilit în nomenclatorul arhivistic a expirat se prezintă comisiei de selecţionare constituite potrivit Legii Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, cu modificările şi completările ulterioare. (2) Comisia de selecţionare este compusă din preşedinte, secretar şi un număr impar de membri, numiţi de conducătorul parchetului din rândul procurorilor şi al grefierilor. (3) La Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie membrii comisiei sunt desemnaţi prin ordin al procurorului general, la propunerea procurorului-şef al Secţiei de resurse umane şi documentare. (4) Preşedintele comisiei de selecţionare va fi numit din rândul procurorilor. (5) Salariatul care răspunde de arhivă va fi numit secretar al comisiei de selecţionare. Acesta are obligaţia să pregătească din timp materialul arhivistic pe care urmează să-l prezinte comisiei, să prezinte explicaţiile necesare în legătură cu selecţionarea arhivei şi să ducă la îndeplinire hotărârile comisiei.
ART. 196 Selecţionarea documentelor După expirarea termenului de păstrare, la cererea secretarului comisiei, preşedintele convoacă comisia de selecţionare. Aceasta verifică dacă documentele înscrise în inventar au fost bine încadrate în termenele de păstrare şi avizează eliminarea lor, putând să prelungească termenul de păstrare a unor lucrări, dacă este cazul.
ART. 197 Rectificări în inventar În cazul în care comisia de selecţionare constată că s-au produs greşeli în stabilirea termenelor de păstrare, va face rectificările necesare în inventar. Dacă este cazul, se întocmesc inventare separate care se anexează la inventarul iniţial.
ART. 198 Selecţionarea altor documente (1) Selecţionarea altor documente care nu au fost constituite potrivit nomenclatorului arhivistic se face după ce acestea au fost puse în ordine şi inventariate. Comisia de selecţionare examinează documentele şi stabileşte, după caz, păstrarea sau înlăturarea lor ca nefolositoare. (2) Pentru documentele ce se propun a fi înlăturate din arhivă se întocmeşte proces-verbal după modelul din anexa nr. 5 la Legea Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, cu modificările şi completările ulterioare, menţionându-se anii în care au fost create documentele, compartimentele de activitate în care au fost create şi numărul curent al dosarelor din inventar.
ART. 199 Documentele care nu au termen de păstrare Documentele care nu au termen de păstrare prevăzut în nomenclatorul arhivistic se înlătură pe baza unui proces-verbal în care se menţionează categoria de documente, numărul acestora şi anii extremi, făcându-se menţiuni despre lipsa lor de valoare documentară şi practică.
ART. 200 Documentele selecţionate Documentele rămase după selecţionare se predau filialei judeţene a Arhivelor Naţionale, respectiv a municipiului Bucureşti, la termenele şi în condiţiile prevăzute în Legea Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, cu modificările şi completările ulterioare. Odată cu predarea se depun şi două exemplare din inventarul definitiv.
ART. 201 Criterii de selecţie La selecţionarea arhivei se va avea în vedere să fie identificate şi reţinute toate documentele care au importanţă istorică, documentară şi cele a căror utilitate practică nu a încetat.
ART. 202 Dotarea arhivei (1) Conducătorii parchetelor sunt obligaţi să urmărească păstrarea în condiţii corespunzătoare a documentelor şi să ia măsuri care să împiedice degradarea, distrugerea sau sustragerea acestora. De asemenea, sunt obligaţi să asigure dotarea camerelor de depozitare a arhivei cu mijloace adecvate de păstrare a documentelor şi de prevenire a incendiilor. (2) Se interzic introducerea şi păstrarea în camerele de depozitare a arhivei a materialelor inflamabile, explozive sau toxice ori a altor materiale periculoase, instabile sau perisabile.
ART. 203 Controlul arhivei Secţia de resurse umane şi documentare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie exercită controlul şi îndrumarea activităţilor ce se desfăşoară în legătură cu arhiva la celelalte parchete.
SECŢIUNEA a 6-a Evidenţa activităţii parchetului ART. 204 Ţinerea evidenţei (1) Înregistrările în registrele şi condicile existente la fiecare parchet se ţin, de regulă, în sistem informatizat. Acestea se pot păstra şi pe suport de hârtie, dacă posibilităţile tehnice ale parchetelor nu permit păstrarea lor în sistem informatizat. (2) Evidenţa în sistem informatizat se păstrează şi pe suport de hârtie, prin listarea periodică a înregistrărilor şi legarea lor în mape distincte sau se salvează periodic pe suporturi electronice de stocare, depozitate în condiţii de securitate.
ART. 205 Registre şi condici Pentru evidenţa activităţii, toate parchetele întocmesc şi păstrează următoarele registre şi condici: A. Registre: 1. Registrul de evidenţă a ordinelor cu caracter normativ ale ministrului justiţiei şi ale procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (Partea I)/Registrul de evidenţă a ordinelor, deciziilor şi a altor dispoziţii ale organelor de conducere centrale şi locale (Partea a II-a) (R-3). 2. Registrul de evidenţă a activităţii de urmărire penală şi de supraveghere a acesteia (R-4). 3. Registrul de evidenţă a măsurilor preventive dispuse în cursul urmăririi penale (R-5). 4. Registrul de evidenţă privind metodele speciale de supraveghere şi cercetare (R-6). 5. Registrul special privind măsurile de protecţie a persoanelor vătămate, părţilor civile, martorilor, investigatorilor sub acoperire, informatorilor şi a colaboratorilor (R-7). 6. Registrul de evidenţă a cererilor de încuviinţare a efectuării percheziţiei (R-8). 7. Registrul de evidenţă a plângerilor formulate împotriva măsurilor şi actelor de urmărire penală, precum şi împotriva soluţiilor procurorului (R-9). 8. Registrul de evidenţă a infirmărilor, redeschiderilor şi restituirilor de la instanţă (R-10). 9. Registrul de evidenţă a valorilor şi a mijloacelor materiale de probă (R-11). 10. Registrul de evidenţă şi punere în executare a obligaţiilor dispuse în cazul renunţării la urmărirea penală şi a cheltuielilor judiciare (R-12). 11. Registrul de evidenţă a căilor de atac exercitate de procuror (R-13). 12. Registrul de inventar al bibliotecii (R-14). 13. Registrul de intrare-ieşire a corespondenţei (R-15). 14. Registrul de evidenţă a informaţiilor strict secrete de importanţă deosebită (R-16). 15. Registrul de evidenţă a informaţiilor strict secrete şi secrete (R-17). 16. Registrul de evidenţă a informaţiilor secrete de serviciu (R-18). 17. Registrul unic de evidenţă a registrelor, condicilor, borderourilor şi a caietelor pentru însemnări clasificate (R-19). 18. Registrul de evidenţă a informaţiilor clasificate multiplicate (R-20). 19. Registrul de evidenţă a certificatelor de securitate/autorizaţiilor de acces la informaţii clasificate (R-21). 20. Registrul de evidenţă a autorizaţiilor speciale (R-22). 21. Registrul documentelor UE/NATO (R-23). 22. Registrul de tehnoredactare (R-24). 23. Registrul de incidente de securitate (R-25). 24. Registrul de evidenţă a vizitatorilor în cadrul mediului de securitate local (R-26). 25. Registrul de evidenţă a mediilor de stocare SI (R-27). 26. Registrul jurnal de evenimente pentru evidenţa incidentelor, verificărilor, controalelor şi testărilor în cadrul SI (R-28). 27. Registrul imprimantă/salvarea informaţiilor pe medii electronice de stocare (R-29). 28. Registrul opis alfabetic pentru identificarea dosarelor/lucrărilor (R-30). 29. Registrul de evidenţă a intrărilor şi ieşirilor unităţilor arhivistice (R-31). 30. Registrul de evidenţă a sigiliilor şi ştampilelor (R-32). 31. Registrul de audienţă (R-33). 32. Registrul de evidenţă a cererilor, reclamaţiilor, sesizărilor, plângerilor şi memoriilor adresate parchetului (R-34). 33. Registrul de depozit (R-35). 34. Registrul de evidenţă a salariaţilor care au avut acces în unitate ori au rămas după terminarea programului normal de lucru (R-36). 35. Registrul de evidenţă a persoanelor care au acces în unitate (R-37). 36. Registrul de evidenţă pentru înregistrarea cererilor şi răspunsurilor privind accesul la informaţiile publice (R-38). 37. Registrul de control (R-39). 38. Registrul de evidenţă a sancţiunilor aplicate salariaţilor (cu excepţia procurorilor) (R-40). 39. Registrul numerelor de inventar (R-49). 40. Registrul inventar (R-50). 41. Registrul jurnal (R-51). 42. Registrul de evidenţă a ordinelor de protecţie provizorii emise în baza Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (R-52). 43. Registrul de evidenţă a hotărârilor adunărilor generale ale procurorilor (R-53). 44. Registrul de evidenţă a contestaţiilor privind durata procesului penal şi a termenelor stabilite de judecătorul de drepturi şi libertăţi (R-54). 45. Registrul de evidenţă privind protecţia datelor cu caracter personal (R-55). 46. Registrul de mişcare a autovehiculelor (R-56).
B. Condici: 1. Condica de evidenţă a dosarelor şi lucrărilor procurorilor (C-1). 2. Condica de evidenţă a cauzelor cu autori neidentificaţi (C-2). 3. Condica de evidenţă a documentelor/suporturilor care se arhivează/păstrează conform art. 142 alin. (6) şi art. 143 alin. (2) din Codul de procedură penală (C-3). 4. Condica de evidenţă a folosirii materialelor de criminalistică (C-4). 5. Condica de prezenţă (C-5). 6. Condica de corespondenţă (C-6). 7. Condica de evidenţă sumară (C-7). 8. Condica de evidenţă a lucrărilor salariaţilor (cu excepţia procurorilor) (C-8). 9. Condica de predare-primire a documentelor clasificate (C-9). 10. Condica de predare-primire a cheilor de la încăperile şi containerele de securitate (C-10). 11. Borderoul de corespondenţă clasificată (C-11).
ART. 206 Registre la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va ţine şi următoarele registre: 1. Registrul de evidenţă a ordinelor cu caracter normativ ale procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (R-1). 2. Registrul de evidenţă a ordinelor şi a deciziilor cu caracter individual ale procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (R-2). 3. Registrul opis alfabetic de evidenţă a salariaţilor (R-41). 4. Registrul de evidenţă a legitimaţiilor de serviciu (R-42). 5. Registrul de comenzi la tipografie (R-43). 6. Registrul de evidenţă a parcului auto (R-44). 7. Registrul de evidenţă a accidentelor de circulaţie cu autovehiculele parchetului (R-45). 8. Registrul privind solicitările de acordare avize pentru funcţionarea organelor de cercetare penală (R-46). 9. Registrul Opis alfabetic privind evidenţa organelor de cercetare penală speciale (R-57). 10. Registrul pentru evidenţa lucrărilor Serviciului tehnic (R-58). 11. Registrul pentru evidenţa lucrărilor Biroului pentru coordonarea activităţilor tehnice de specialitate (R-59). 12. Registrul privind solicitările de acordare avize pentru funcţionarea organelor de cercetare penală speciale (R-60). 13. Registrul Opis alfabetic privind evidenţa ofiţerilor de poliţie judiciară detaşaţi la parchete (R-61).
ART. 207 Alte registre şi condici (1) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, parchetele de pe lângă curţile de apel şi tribunale vor ţine: 1. Registrul de casă (R-47). 2. Registrul pentru evidenţa ordinelor de plată (R-48).
(2) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi parchetele de pe lângă curţile de apel vor ţine Condica de evidenţă a activităţii cabinetului de psihologie (C-12). (3) Serviciul tehnic din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ţine şi Condica incidentelor tehnice de la nivelul Serviciului tehnic (C-13). (4) Parchetele de pe lângă curţile de apel vor ţine şi Registrul de evidenţă a legitimaţiilor de serviciu (R-42), Registrul de evidenţă a parcului auto (R-44), Registrul de mişcare a autovehiculelor (R-56), precum şi Registrul de evidenţă a accidentelor de circulaţie cu autovehiculele parchetului (R-45). (5) Pentru evidenţa activităţii parchetelor vor fi ţinute orice alte registre prevăzute de lege sau stabilite de Consiliul Superior al Magistraturii. (6) Registrele şi condicile prevăzute la art. 205 lit. A) pct. 4 - 6, 14 - 21, 23 şi 39, art. 205 lit. B) pct. 1 - 4 şi 7 - 10, art. 206 pct. 1 - 2, 5 - 6, 10-11 şi art. 207 alin. (1) pct. 1 şi 2, alin. (2) şi alin. (3) nu sunt destinate publicităţii. (7) Registrele şi condicile prevăzute la art. 205 - 207 au conţinutul stabilit prin acte normative speciale sau prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
SECŢIUNEA a 7-a Calcularea cheltuielilor judiciare avansate de stat şi evidenţa punerii în executare a ordonanţelor prin care s-a dispus plata de cheltuieli judiciare şi amenzi judiciare ART. 208 Recuperarea cheltuielilor judiciare (1) Grefierii-şefi şi prim-grefierii, sub îndrumarea procurorilor care efectuează urmărirea penală sau supravegherea acesteia, vor asigura, potrivit dispoziţiilor Codului de procedură penală, recuperarea cheltuielilor judiciare avansate de stat cu ocazia efectuării urmăririi penale şi punerea în executare a ordonanţelor prin care s-a dispus amenda judiciară prevăzută de Codul penal. (2) Evidenţa cheltuielilor judiciare şi a amenzilor judiciare se ţine în Registrul de evidenţă şi punere în executare a obligaţiilor dispuse în cazul renunţării la urmărirea penală şi a cheltuielilor judiciare (R-12), completându-se rubricaţia în raport de situaţia concretă.
ART. 209 Stabilirea cheltuielilor judiciare Stabilirea cheltuielilor judiciare se face potrivit procedurii prevăzute prin ordinul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
ART. 210 Evidenţa şi modul de punere în executare a ordonanţelor Conducătorii parchetelor vor controla, direct sau prin procurori desemnaţi, evidenţa şi modul de punere în executare a ordonanţelor prin care s-au stabilit amenzi, cheltuieli judiciare sau obligaţiile prevăzute la art. 318 alin. (6) din Codul de procedură penală şi vor propune măsurile de înlăturare a neregulilor constatate.
SECŢIUNEA a 8-a Gestionarea mijloacelor materiale de probă şi a valorilor ART. 211 Evidenţa mijloacelor materiale de probă (1) Evidenţa corpurilor delicte, precum şi a celorlalte mijloace materiale de probă ridicate de procuror e asigură de parchete prin tehnicienii criminalişti sau, după caz, prin grefierii anume desemnaţi de conducătorii parchetelor. Aceştia semnează de luarea în primire a mijloacelor materiale de probă, le înregistrează în Registrul de evidenţă a valorilor şi mijloacelor materiale de probă (R-11) şi răspund de securitatea depozitării, precum şi de buna păstrare şi conservare a acestora. (2) Primirea, păstrarea şi eliberarea mijloacelor materiale de probă se fac de către grefierii cu funcţii de conducere sau de un alt grefier desemnat de conducătorii parchetelor, cu respectarea condiţiilor legale privind ocuparea unei funcţii cu atribuţii de gestiune. (3) Primirea obiectelor se face pe bază de proces-verbal în care se vor specifica elementele şi caracteristicile de identificare, calitatea sau valoarea lor. În cazul primirii prin poştă, obiectele se identifică după datele înscrise în inventarul însoţitor. (4) În registrul de evidenţă se va face descrierea amănunţită a obiectelor primite, arătându-se starea calitativă, materialul din care sunt confecţionate, dimensiunile, greutatea, marca de fabrică, seria, culoarea, precum şi orice alte elemente de identificare pentru a se evita confuzia sau posibilitatea de înlocuire. În acelaşi sens se va proceda la înregistrarea video a corpurilor delicte şi a celorlalte mijloace de probă prevăzute în alineatele precedente. Suportul material al înregistrării video se înregistrează separat în Registrul de evidenţă a valorilor şi mijloacelor materiale de probă (R-11). (5) La dosarul cauzei se păstrează numai înscrisuri privind evidenţa corpurilor delicte şi a mijloacelor materiale de probă. Toate corpurile delicte şi mijloacele materiale de probă se păstrează la camera de corpuri delicte.
ART. 212 Depozitarea mijloacelor materiale de probă Pentru depozitarea în condiţii de securitate şi bună conservare a corpurilor delicte şi a celorlalte mijloace de probă, la parchete se amenajează încăperi speciale şi se procură case de fier şi dulapuri metalice anume destinate.
ART. 213 Păstrarea mijloacelor materiale de probă (1) Păstrarea mijloacelor materiale de probă se va face în deplină securitate, obiectele de valori mari fiind ţinute în case de fier sau în dulapuri metalice cu încuietori speciale. Fiecare obiect va avea ataşată o etichetă pe care se va nota numărul dosarului şi poziţia din registrul de evidenţă. (2) Obiectele cu volum mic se ambalează în pungi sau plicuri pe care se vor nota datele de identificare.
ART. 214 Păstrarea obiectelor de valoare (1) Metalele sau pietrele preţioase ori obiectele confecţionate din acestea şi mijloacele de plată străine se depun la cea mai apropiată instituţie bancară competentă. (2) Titlurile de valoare interne, obiectele de artă sau de muzeu şi colecţiile de valoare se predau spre păstrare instituţiilor de specialitate. (3) Obiectele prevăzute în alin. (1) şi (2) se predau în termen de 48 de ore de la ridicare. Dacă obiectele sunt strict necesare urmăririi penale, depunerea se face ulterior, dar nu mai târziu de 48 de ore de la rezolvarea cauzei de către procuror, după terminarea urmăririi penale. (4) Dacă sunt strict necesare urmăririi penale, şi pe mai departe în procedura de cameră preliminară sau de judecată, obiectele prevăzute în alin. (1) şi (2) se predau judecătorului de cameră preliminară sau instanţei în termen de 48 de ore de la emiterea rechizitoriului sau a acordului de recunoaştere a vinovăţiei. (5) Sumele de bani ridicate de procuror în cursul urmăririi penale de la deţinători, inclusiv sumele de bani care fac obiectul sechestrului, se depun în contul constituit potrivit legii speciale, în termen de cel mult 3 zile de la ridicarea banilor. (6) La camera de corpuri delicte se păstrează în evidenţă copii ale recipiselor de consemnare a sumelor de bani şi actele de depunere a valorilor la instituţiile de specialitate, iar recipisele în original se depun la dosar.
ART. 215 Înregistrarea documentelor (1) Recipisele de consemnare la instituţia bancară care sunt ataşate de către organele de urmărire penală la dosar vor fi preluate de grefierii cu funcţii de conducere sau de un alt grefier care va lăsa în locul lor o notă semnată şi datată; aceste documente se vor înregistra în Registrul de evidenţă a valorilor şi corpurilor delicte (R-11). (2) La sfârşitul fiecărui an, după ultima înregistrare se va încheia un proces-verbal care va cuprinde: numărul poziţiilor înregistrate, numărul poziţiilor lichidate, precum şi numărul poziţiilor nelichidate, stabilite cu ocazia inventarierii, care urmează a se reporta prin reînregistrare la începutul anului următor.
ART. 216 Predarea unor mijloace materiale de probă (1) Bunurile perisabile se predau de urgenţă, în condiţiile legii, autorităţilor competente potrivit profilului activităţii, în vederea valorificării. (2) Sumele de bani rezultate din valorificare se depun în contul constituit potrivit legii speciale, în termen de cel mult 3 zile de la valorificarea bunurilor. (3) Activitatea de evidenţă, depozitare, păstrare şi restituire a obiectelor de valoare este controlată trimestrial de adjunctul conducătorului parchetului sau de alt procuror desemnat de acesta.
ART. 217 Obiecte periculoase Armele de foc, muniţiile şi materialele explozive, radioactive, toxice sau stupefiante, care sunt mijloace materiale de probă, se predau de îndată pe bază de proces-verbal organelor de poliţie din localitatea unde îşi are sediul parchetul.
ART. 218 Predarea corpurilor delicte la instanţă (1) În cazurile în care se dispune trimiterea în judecată sau sesizarea instanţei în vederea confiscării, corpurile delicte şi celelalte mijloace materiale de probă se predau instanţei de judecată odată cu dosarul cauzei, făcându-se menţiune despre aceasta în actul de sesizare. În adresa de trimitere a dosarului se enumeră şi se descriu obiectele respective cu datele din procesul-verbal de primire şi depunere la camera de corpuri delicte a parchetului sau poliţiei. (2) Predarea la instanţă a dosarului, împreună cu corpurile delicte şi celelalte mijloace materiale de probă ori cu documentele de depunere a corpurilor delicte la instituţii de specialitate sau la bănci, se face sub luare de semnătură în Condica de corespondenţă, cu menţiunea expresă a primirii atât a dosarului, cât şi a corpurilor delicte, după care se operează scăderea în Registrul de evidenţă a valorilor şi mijloacelor materiale de probă (R-11).
ART. 219 Restituirea mijloacelor materiale de probă (1) Restituirea mijloacelor materiale de probă se face, de regulă, după expirarea termenului de formulare a plângerii împotriva soluţiei procurorului de netrimitere în judecată. (2) Dacă s-a formulat plângere împotriva soluţiei, restituirea sau sesizarea judecătorului de camera preliminară în vederea luării măsurii de siguranţă a confiscării speciale a mijloacelor materiale de probă se face în funcţie de hotărârea judecătorească, rămasă definitivă. (3) În cazul în care restituirea nu se poate face persoanei căreia i-au aparţinut bunurile, acestea vor fi valorificate în condiţiile stabilite prin lege.
ART. 220 Controlul financiar Compartimentul economico-financiar şi administrativ şi Direcţia de audit public intern din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu ocazia acţiunilor de control financiar, vor verifica modul în care sunt respectate prevederile legale în activitatea de evidenţă şi de gestionare a corpurilor delicte şi a celorlalte mijloace materiale de probă.
ART. 221 Alte dispoziţii (1) Se interzice folosirea sub orice formă a obiectelor care constituie mijloace materiale de probă în alte scopuri decât cele prevăzute de lege sau dobândirea acestora cu ocazia valorificării lor. (2) Dispoziţiile art. 211 - 213 se aplică în mod corespunzător pentru păstrarea în condiţii de confidenţialitate a Registrului de evidenţă privind metodele speciale de supraveghere şi cercetare (R-6), a Registrului special privind măsurile de protecţie a persoanelor vătămate, părţilor civile, martorilor, investigatorilor sub acoperire, informatorilor şi a colaboratorilor (R- 7), a suporturilor care conţin rezultatul activităţilor de supraveghere tehnică, precum şi a altor documente care impun păstrarea în astfel de condiţii.
SECŢIUNEA a 9-a Tehnoredactarea lucrărilor întocmite în cadrul sectoarelor de activitate ART. 222 Tehnoredactarea (1) Grefierii cu funcţii de conducere asigură tehnoredactarea la timp şi în condiţii de calitate a lucrărilor efectuate în cadrul activităţii parchetelor. Lucrările se tehnoredactează pe baza modelului pus la dispoziţie de procuror, sub îndrumarea acestuia. (2) În funcţie de volumul de activitate din fiecare parchet, unul sau mai mulţi grefieri pot fi anume desemnaţi să tehnoredacteze şi actele procedurale. (3) Lucrările vor fi tehnoredactate numai cu ajutorul mijloacelor tehnice din dotarea parchetelor. (4) Lucrările tehnoredactate, pe suport hârtie sau pe orice alt suport împreună cu conceptele, se restituie de grefieri grefierilor cu funcţii de conducere zilnic, la sfârşitul programului de lucru sau cel mai târziu a doua zi la începutul programului de lucru. (5) Grefierii cu funcţii de conducere au obligaţia să predea de îndată lucrările tehnoredactate, pe suport hârtie sau pe alt suport, celor care le-au întocmit, evidenţiindu-se şi verificându-se activitatea zilnică a fiecărui grefier. (6) Grefierii au obligaţia să întreţină mijloacele tehnice din dotare în bune condiţii şi să ia măsurile adecvate pentru siguranţa acestora, atât în timpul, cât şi în afara programului de lucru. (7) Lucrările tehnoredactate vor conţine în subsolul textului ultimei file iniţialele persoanei care le-a redactat, data redactării, numărul de exemplare şi numărul de file tehnoredactate.
ART. 223 Formularele statistice Modul de completare a formularelor statistice, de centralizare şi stocare computerizată a datelor statistice se stabileşte prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii.
ART. 224 Ştampilele, sigiliile şi imprimatele Modul de folosire, păstrare, evidenţă şi scoatere din uz a ştampilelor, sigiliilor, imprimatelor, rechizitelor şi a altor materiale din dotare se stabileşte prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
SECŢIUNEA a 10-a Organizarea activităţii de documentare juridică ART. 225 Coordonarea şi controlul activităţii de documentare juridică (1) Activitatea de documentare juridică este organizată, la parchete, în cadrul grefei, fiind coordonată şi controlată de către conducătorul parchetului, cu excepţia Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie unde funcţionează Biblioteca. (2) Conducătorii parchetelor ordonatori de credite vor lua măsuri pentru completarea fondului de documentare juridică.
ART. 226 Fondurile de tipărituri (1) Fondurile de tipărituri aflate în dotarea parchetelor se înregistrează şi se păstrează după cum urmează: a) Monitorul Oficial al României, Partea I, se păstrează în mape cu clasor, în ordine cronologică; mapele se ţin la bibliotecă atât timp cât este necesar, după care pot fi ţinute la arhivă; b) cărţile din bibliotecă se înscriu în registrul de inventar, potrivit normelor de înregistrare stabilite; c) publicaţiile periodice vor fi înscrise într-un registru de inventar propriu; la primirea fiecărui număr de revistă, acesta va fi înregistrat pe pagina rezervată publicaţiei respective. Totodată, se va menţiona pe pagina de titlu a publicaţiei numărul de ordine din registrul de inventar.
(2) Cărţile şi revistele din fondul bibliotecii pot fi împrumutate numai personalului parchetelor. (3) Cărţile şi revistele împrumutate se înscriu în registrul de împrumut, în care fiecare cititor va avea partida sa pe o filă separată. Cei vinovaţi de deteriorarea sau pierderea lucrărilor împrumutate vor fi obligaţi la plata contravalorii acestora, potrivit normelor legale. (4) Asupra activităţii bibliotecii se va întocmi o dată pe an o dare de seamă statistică. (5) Compartimentele de documentare juridică pot fi gestionate de un grefier documentarist sau de un grefier desemnat de conducătorul parchetului. (6) Gestionarul bibliotecii are obligaţia să urmărească permanent ca toate publicaţiile periodice la care parchetul este abonat să fie primite cu regularitate şi înregistrate în registrul de inventar. (7) Abonamentele la Monitorul Oficial al României, la colecţiile de legi şi revistele juridice se fac de către parchetele de pe lângă curţile de apel şi tribunale. (8) Modelul registrului de inventar al bibliotecii, al registrului de împrumut şi al dării de seamă asupra activităţii bibliotecii sunt cele stabilite de instituţiile competente.
ART. 227 Fondul documentar (1) Fondul documentar din biblioteci se organizează pe următoarele grupe: a) grupa I - legislaţie (Buletinul Oficial, Monitorul Oficial al României, colecţii de acte normative de aplicare generală, repertorii legislative, alte publicaţii cuprinzând acte normative); b) grupa II - drept penal, drept procesual penal, criminalistică, criminologie, medicină legală (coduri legislaţie, jurisprudenţă, cărţi şi reviste); c) grupa III - drept civil, drept procesual civil, dreptul familiei, legislaţie locativă; d) grupa IV - drept administrativ, drept constituţional, organizare judecătorească, legislaţia notarială, exercitarea avocaturii, legislaţia privind timbrul judiciar şi taxele judiciare de timbru, jurisdicţia Curţii Constituţionale, contenciosul administrativ, drept comunitar, drepturile omului; e) grupa V - drept comercial, drept financiar, drept bancar, alte lucrări privind legislaţia economică, sistemele de control economico-financiar, jurisdicţia financiară, jurisdicţia comercială; f) grupa VI - dreptul muncii; e) grupa VII - drept internaţional public şi drept internaţional privat, drept maritim şi fluvial, legislaţia privind transporturile pe calea aerului, convenţii internaţionale; f) grupa VIII - dicţionare; g) grupa IX - colecţii de reviste, colecţii ale publicaţiilor Ministerului Public, colecţii de ziare; h) grupa X - lucrări din alte domenii de activitate (filosofie, economie, sociologie etc.) de interes pentru activitatea Ministerului Public.
(2) În cadrul grupelor se constituie subgrupe componente, în raport cu specificul publicaţiilor. (3) Colecţiile de legi şi alte acte normative se aşază în ordine cronologică. (4) Publicaţiile juridice periodice se păstrează separat, pe ani şi vechime numerică. (5) Monitorul Oficial al României se păstrează în bibliorafturi şi se leagă în volume la sfârşitul anului. (6) Încadrarea fondului documentar în grupele prevăzute de prezentul regulament se face de grefierul însărcinat cu gestiunea bibliotecii, sub controlul conducătorului parchetului.
ART. 228 Păstrarea fondului documentar Fondul documentar din biblioteci se păstrează în încăperi separate, iar acolo unde nu este posibil, în alte încăperi accesibile procurorilor şi personalului auxiliar.
TITLUL VIII Compartimentul de protecţie a muncii şi comitetul de securitate şi sănătate în muncă ART. 229 Compartimentul de protecţie a muncii (1) La fiecare parchet se organizează compartimentul de protecţie a muncii sau, după caz, se desemnează persoana responsabilă cu atribuţii în domeniul protecţiei muncii, în raport cu numărul de personal, cu natura, complexitatea şi volumul activităţilor desfăşurate şi cu riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională. Compartimentul de protecţie a muncii sau, după caz, persoana responsabilă îndeplineşte atribuţiile prevăzute la art. 98, care se aplică în mod corespunzător. (2) Pe baza criteriilor prevăzute la alin. (1) şi a cazurilor concrete de accidente şi îmbolnăviri profesionale, conducătorul parchetului va face propuneri concrete de organizare a compartimentului de protecţie a muncii sau va desemna o persoană cu atribuţii în domeniul protecţiei muncii. (3) Persoanele desemnate cu atribuţii în domeniul protecţiei muncii sunt, de regulă, absolvenţi de studii tehnice. La parchetele la care sunt încadraţi absolvenţi cu studii superioare tehnice, unui dintre aceştia va fi desemnat cu atribuţii în domeniul protecţiei muncii. (4) În cazul parchetelor cu volum redus de activitate şi riscuri minime de accidente sau îmbolnăviri profesionale, atribuţiile în domeniul protecţiei muncii vor fi exercitate de către compartimentul sau persoana responsabilă în acest sens de la nivelul parchetelor de pe lângă tribunalele în circumscripţia cărora se află ori de către servicii externe contractate cu acest scop.
ART. 230 Organizarea şi funcţionarea Comitetului de securitate şi sănătate în muncă (1) La fiecare parchet, potrivit criteriilor stabilite la art. 229 alin. (1), se constituie comitetul de securitate şi sănătate în muncă sau se desemnează responsabilul cu protecţia muncii care va îndeplini atribuţiile specifice comitetului. Comitetul de securitate şi sănătate în muncă asigură implicarea personalului în elaborarea şi aplicarea deciziilor în domeniul protecţiei muncii. (2) Comitetul de securitate şi sănătate în muncă se compune din conducătorul parchetului, conducătorul compartimentului de protecţie a muncii sau persoana desemnată cu atribuţii în acest domeniu, reprezentantul serviciului de medicină a muncii şi unul sau mai mulţi reprezentanţi ai personalului parchetului, în raport cu numărul acestuia. La parchetele cu până la 50 de salariaţi se desemnează 3 reprezentanţi, la cele care au între 50 şi 199 de salariaţi sunt desemnaţi 4 reprezentanţi, iar la cele care au între 200 şi 499 de salariaţi sunt desemnaţi 5 reprezentanţi (potrivit dispoziţiilor art. 60 din Hotărârea Guvernului nr. 1.425/2006, cu modificările şi completările ulterioare). (3) Preşedintele comitetului de securitate şi sănătate în muncă este conducătorul parchetului sau o altă persoană desemnată de acesta. (4) Desemnarea reprezentanţilor personalului în comitetul de securitate şi sănătate în muncă se face prin decizie a conducătorului parchetului, după consultarea personalului. (5) Secretariatul comitetului de securitate şi sănătate în muncă este asigurat de conducătorul compartimentului de protecţie a muncii sau de persoana desemnată cu atribuţii în domeniu. (6) Convocarea comitetului de securitate şi sănătate în muncă se face trimestrial şi ori de câte ori este nevoie, de conducătorul parchetului sau de cel puţin o treime din numărul membrilor săi. Convocarea şi ordinea de zi a lucrărilor se aduc la cunoştinţă membrilor comitetului cu cel puţin 3 zile înainte. (7) Comitetul de securitate şi sănătate în muncă este legal constituit în prezenţa majorităţii membrilor săi şi adoptă hotărâri cu votul a două treimi din numărul membrilor prezenţi. Lucrările comitetului se consemnează într-un proces-verbal care se semnează de membrii săi. (8) Hotărârile comitetului de securitate şi sănătate în muncă se aduc la cunoştinţă celor interesaţi.
ART. 231 Atribuţiile comitetului de securitate şi sănătate în muncă Comitetul de securitate şi sănătate în muncă exercită următoarele atribuţii: a) aprobă programul anual de securitate şi sănătate în muncă şi urmăreşte aplicarea acestuia, inclusiv alocarea mijloacelor necesare realizării măsurilor cuprinse în program; b) analizează propunerile personalului privind prevenirea accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale şi verifică eficienţa măsurilor luate pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă; c) asigură participarea personalului la luarea unor hotărâri în domeniul protecţiei muncii; d) efectuează inspecţii proprii privind aplicarea şi respectarea normelor de securitate şi sănătate în muncă; e) informează inspectoratele teritoriale de protecţie a muncii în legătură cu starea protecţiei muncii în cadrul parchetului.
TITLUL IX Reguli de desfăşurare a activităţii ART. 232 Programul normal de lucru (1) Programul administrativ de lucru al parchetelor este de 8 ore zilnic, timp de 5 zile pe săptămână şi se desfăşoară în intervalul orar 8,00 - 16,00. (2) În cazul procurorilor programul începe de regulă la ora 8,00 şi se încheie de regulă la ora 16,00. Aceştia sunt însă obligaţi să fie prezenţi la ora stabilită pentru îndeplinirea activităţilor în care sunt planificaţi ori pe care şi le-au stabilit sau care impun prezenţa lor, ca efect al unor dispoziţii legale sau regulamentare, ori pentru şedinţele de judecată în care au fost desemnaţi. (3) Programarea în şedinţele de judecată a procurorilor se face în raport cu nevoile instanţei şi ale parchetului, asigurându-se acestora şi timpul necesar pregătirii profesionale. (4) Condiţiile de desfăşurare a activităţii în afara programului obişnuit de lucru sunt reglementate prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
ART. 233 Accesul publicului (1) Accesul publicului este permis la compartimentele care desfăşoară activităţi cu publicul, potrivit programului stabilit, precum şi în orele de audienţă. Persoanele care au calitatea de avocat au prioritate. (2) Programul de lucru cu publicul se aduce la cunoştinţă prin afişare la loc vizibil. (3) Programul de primire în audienţă se organizează o dată pe lună sau ori de câte ori conducătorul unităţii respective apreciază necesar, fără a fi afectată activitatea unităţii.
ART. 234 Protecţia documentelor Scoaterea din incinta parchetelor a dosarelor, actelor şi lucrărilor, în afara cazurilor prevăzute de lege şi de prezentul regulament, este interzisă.
TITLUL X Reguli de desfăşurare a activităţii în situaţii excepţionale ART. 235 Programul de lucru (1) În situaţii excepţionale, programul de lucru este stabilit de conducătorul parchetului în raport cu împrejurările concrete şi necesităţile unităţii, avându-se în vedere asigurarea bunei funcţionări. (2) În cazul unităţilor de parchet care funcţionează în cadrul aceluiaşi sediu, programul de lucru va fi stabilit pentru toate aceste unităţi de către conducătorul parchetului ierarhic superior care îşi desfăşoară activitatea în sediul respectiv, la propunerea conducătorilor unităţilor de parchet respective, în ceea ce priveşte activitatea proprie. (3) În astfel de situaţii, programul de lucru se poate organiza în ture sau schimburi şi se poate recurge, în condiţiile legii, la munca la domiciliu. Programul de lucru poate fi organizat în mod flexibil, prin combinarea celor două modalităţi, astfel încât să fie prestate 8 ore zilnic, cu posibilitatea ca o parte din acestea să fie efectuate în regim de muncă la domiciliu. (4) Munca la domiciliu poate fi prestată dacă sunt asigurate protecţia, integritatea şi confidenţialitatea documentelor.
ART. 236 Accesul publicului (1) În situaţii excepţionale, programul de primire în audienţă şi accesul publicului la compartimentele de relaţii cu publicul pot fi suspendate de către conducătorii parchetelor. În cazul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, suspendarea poate fi dispusă de către procurorul general. (2) Măsura suspendării prevăzută la alin. (1) poate fi dispusă numai cu respectarea accesului la justiţie. (3) Pe perioada suspendării dispuse în condiţiile alin. (1), pe paginile de internet ale unităţilor de parchet şi la sediul acestora se publică măsurile dispuse în vederea asigurării accesului la justiţie.
TITLUL XI Dispoziţii finale ART. 237 Alte dispoziţii aplicabile parchetelor (1) Dispoziţiile privind atribuţiile parchetelor din prezentul regulament se completează cu cele prevăzute în legi şi în alte acte normative în legătură cu activitatea Ministerului Public. (2) Prevederile art. 181 din Codul de procedură civilă se aplică în mod corespunzător pentru calcularea termenelor stipulate în regulament. Zilele lucrătoare, conform regulamentului, sunt zilele săptămânii, de luni până vineri, cu excepţia sărbătorilor legale. Termenele se împlinesc la ora 16,00 a ultimei zile.
ART. 238 Organigrama Organigrama Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul regulament.
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
