Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
──────────
Aprobat prin Ordinul nr. 1.370 din 27 noiembrie 2017, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 963 din 06 decembrie 2017
──────────
CAP. I
DISPOZIŢII GENERALE
ART. 1
(1) Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii "M.S.CURIE", denumit în continuare "spital", a fost înfiinţat prin Decizia nr. 1115 din 10 iunie 1982 a Consiliului Popular al Municipiului Bucureşti, ca unitate sanitară cu paturi, de utilitate publică, cu personalitate juridică, cu rol în asigurarea de servicii medicale (preventive, curative, de recuperare şi paliative) funcţionând pe principiile prevăzute în Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, participând la asigurarea stării de sănătate a populaţiei.
(2) Spitalul are sediul în Bucureşti, Bulevardul Constantin Brâncoveanu, nr. 20, sector 4, este în subordinea Ministerului Sănătăţii şi este ordonator terţiar de credite.
(3) Reorganizarea, schimbarea sediului şi a denumirii spitalului se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii, la propunerea conducerii spitalului.
(4) Spitalul furnizează servicii medicale în regim de spitalizare continuă, spitalizare de zi şi ambulatoriu.
(5) Prin Unitatea de Primiri Urgenţe (UPU), spitalul asigură asistenţa medicală de urgenţă.
ART. 2
(1) Spitalul constituie în acelaşi timp bază de învăţământ şi cercetare ştiinţifică medicală, care consolidează calitatea actului medical, cu respectarea drepturilor pacienţilor, a eticii şi deontologiei medicale, cu respectarea Ordinului ministrului sănătăţii publice nr.1515/2007 pentru aprobarea Metodologiei în baza căreia se realizează colaborarea dintre spitale şi instituţiile de învăţământ superior medical, respectiv unităţile de învăţământ medical.
(2) Aceste activităţi se desfăşoară sub îndrumarea personalului didactic care este integrat în spital. Colaborarea dintre spitale şi instituţiile de învăţământ superior medical se desfăşoară pe bază de contract, încheiat în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
(3) Activitatea profesională, precum şi respectarea manoperelor/manevrelor şi a procedurilor medicale sunt supuse reglementărilor în vigoare. Problemele de etică şi deontologie profesională sunt de competenţa, după caz, a Colegiului Medicilor din România, a Colegiului Farmaciştilor din România sau a Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România.
ART. 3
(1) Spitalul are obligaţia de a acorda primul ajutor şi asistenţă medicală de urgenţă oricărei persoane care se prezintă la spital, prin intermediul Unităţii de Primire Urgenţe sau compartimentul de internări cronici, cât şi asigurarea oricărei prestaţii medicale la cerere, sau în baza unei recomandări medicale, în limita competenţelor existente în spital.
(2) Spitalul va fi în permanenţă pregătit pentru asigurarea asistenţei medicale în caz de război, dezastre, atacuri teroriste, conflicte sociale şi alte situaţii de criză şi este obligat să participe cu toate resursele la înlăturarea efectelor acestora.
ART. 4
Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al spitalului, denumit în continuare "ROF" este întocmit conform prevederilor legale în vigoare aplicabile în domeniul sănătăţii.
ART. 5
(1) Spitalul răspunde, potrivit legii, pentru calitatea actului medical, pentru respectarea condiţiilor de cazare, igienă, alimentaţie şi de prevenire a infecţiilor nosocomiale ce pot determina prejudicii pacienţilor. Pentru prejudicii create pacienţilor culpa este individuală.
(2) Problemele de etică şi deontologie medicală sunt de competenţa, după caz, a Colegiului Medicilor din România (CMR), a Colegiului Farmaciştilor din România, sau a Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România.
ART. 6
Relaţiile de muncă sunt reglementate de Codul Muncii aprobat prin Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi de Contractul Colectiv de Muncă la nivel de ramură sanitară.
ART. 7
Regulamentul de organizare şi funcţionare se aprobă şi se modifică prin ordin al ministrului sănătăţii, Regulamentul Intern şi fişele posturilor personalului angajat sunt aprobate de către conducerea spitalului şi actualizate permanent.
ART. 8
Conducerea unităţii sanitare acţionează cu diligenţa pe care un bun proprietar o depune în administrarea bunurilor sale şi răspunde de integritatea acestora, precum şi de întocmirea şi prezentarea la termenele stabilite a situaţiei patrimoniului în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
ART. 9
(1) Motto-ul spitalului este: "Noi îngrijim sănătatea viitorului nostru!"
(2) MISIUNEA "SPITALULUI CLINIC DE URGENŢĂ PENTRU COPII "M.S. CURIE" este să asigure în permanenţă servicii spitaliceşti de înaltă ţinută profesională, în condiţii de maximă performanţă şi calitate, pentru toţi copiii care au nevoie de protejarea, menţinerea, îngrijirea şi redarea stării de sănătate, astfel încât să poată creşte şi trăi liniştiţi alături de familiile lor.
(3) VIZIUNEA "SPITALULUI CLINIC DE URGENŢĂ PENTRU COPII "M.S. CURIE"
Suntem un spital de referinţă, care dezvoltă, printr-un spectru foarte larg de discipline pediatrice, cel mai performant şi dinamic sistem de servicii de îngrijire a sănătăţii, într-un climat sensibil la adevăratele nevoi ale copiilor din Bucureşti şi din întreaga ţară şi vrem să devenim un pol de excelenţă apreciat la nivel european.
(4) OBIECTIVELE GENERALE ALE SPITALULUI CLINIC DE URGENŢĂ PENTRU COPII "M.S. CURIE"
a) Asigurarea sustenabilităţii financiare a spitalului;
b) Contractarea serviciilor în afara relaţiei cu sistemul de asigurări sociale de sănătate;
c) Creşterea satisfacţiei pacienţilor;
d) Reconfigurarea structurii instituţionale a spitalului;
e) Realizarea compatibilităţii cu spitalele de nivel european.
(5) Spitalul urmăreşte permanent menţinerea şi îmbunătăţirea continuă a sistemului de management al calităţii, implementat în conformitate cu cerinţele standardelor naţionale/internaţionale de referinţă SR EN ISO 9001 şi SR EN 15224:2013.
ART. 10
Personalul încadrat are obligaţia să respecte prevederile contractului cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate şi a normelor de aplicare, în caz contrar acesta va fi sancţionat disciplinar şi va răspunde patrimonial pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina şi în legătură cu munca lor conform Regulamentului Intern, Codului Muncii şi principiilor răspunderii civile contractuale.
ART. 11
(1) Spitalul este finanţat conform legii prin Contractul de furnizare de servicii medicale al spitalului cu Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti (CASMB) care reprezintă sursa principală a veniturilor în cadrul bugetului de venituri şi cheltuieli şi se negociază cu conducerea CASMB de către managerul unităţii în funcţie de indicatorii stabiliţi în contractul-cadru de furnizare de servicii medicale. Proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli al spitalului se elaborează de către conducerea spitalului pe baza normelor metodologice aprobate prin Ordinul Ministerului Sănătăţii.
(2) De la bugetul de stat se asigură:
a) implementarea programelor naţionale de sănătate publică;
b) achiziţia de echipamente medicale şi alte dotări independente de natura cheltuielilor de capital, în condiţiile legii;
c) investiţii legate de achiziţia şi construirea de noi spitale, inclusiv pentru finalizarea celor aflate în execuţie;
d) expertizarea, transformarea şi consolidarea construcţiilor grav afectate de seisme şi de alte cazuri de forţă majoră;
e) modernizarea, transformarea şi extinderea construcţiilor existente, precum şi efectuarea de reparaţii capitale;
f) activităţi specifice ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului;
g) activităţi didactice şi de cercetare fundamentală;
h) finanţarea activităţilor din cabinete de medicină sportivă, cabinete de medicină legală, de planning familial, TBC, LSM, UPU, programe tip HIV/SIDA, programe pentru distrofici, drepturi de personal pentru rezidenţi;
i) asigurarea cheltuielilor pentru UPU cuprinsă în structura organizatorică a spitalului.
(3) Cercetarea ştiinţifică medicală se efectuează pe bază de contract de cercetare, încheiat între spital şi finanţatorul cercetării.
(4) Pentru Unitatea de Primiri Urgenţe, finanţarea se asigură de la bugetul de stat pentru cheltuieli de personal, medicamente şi materiale sanitare.
ART. 12
Spitalul poate realiza venituri proprii suplimentare din:
a) donaţii şi sponsorizări;
b) legate;
c) asocieri investiţionale în domenii medicale ori de cercetare medicală şi farmaceutică;
d) închirierea unor spaţii medicale, echipamente sau aparatură medicală către alţi furnizori de servicii medicale, în condiţiile legii;
e) contracte privind furnizarea de servicii medicale încheiate cu casele de asigurări private sau cu operatori economici;
f) editarea şi difuzarea unor publicaţii cu caracter medical;
g) servicii medicale, hoteliere sau de altă natură, furnizate la cererea unor terţi;
h) servicii de asistenţă medicală la domiciliu, acordate la cererea pacienţilor sau, după caz, în baza unui contract de furnizare de servicii de îngrijiri medicale la domiciliu, în condiţiile stabilite prin contractul-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate;
i) contracte de cercetare;
j) coplata pentru unele servicii medicale;
k) alte surse, conform legii.
ART. 13
Spitalul monitorizează lunar execuţia bugetară, urmărind realizarea veniturilor şi efectuarea cheltuielilor în limita bugetului aprobat.
ART. 14
Execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli se raportează lunar şi trimestrial la Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti (DSPMB).
ART. 15
Decontarea contravalorii serviciilor medicale se face conform contractului de furnizare de servicii medicale, pe bază de documente justificative, în funcţie de realizarea acestora, cu respectarea prevederilor contractului cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate.
ART. 16
Salarizarea personalului de conducere din spital precum şi a celorlalte categorii de personal se stabileşte conform prevederilor legale în vigoare.
CAP. II
STRUCTURA ORGANIZATORICĂ
ART. 17
(1) Spitalul dispune de o structură complexă de specialităţi medicale.
(2) Activitatea economică şi tehnico-administrativă este organizată pe servicii, birouri şi compartimente funcţionale, conform structurii organizatorice.
ART. 18
(1) Spitalul este clasificat conform Ordinului ministrului sănătăţii nr. 47 din 20.01.2012 în nivelul de competenţă înalt, categoria I M (nepublicat în Monitorul Oficial).
(2) Spitalul este încadrat de către Autoritatea Naţională de Management al Calităţii în Sănătate în categoria "Nivel Acreditat" prin Ordinul nr. 490 din 02.08.2016 (nepublicat în Monitorul Oficial).
ART. 19
(1) Structura organizatorică a centrului se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii, în condiţiile legii.
(2) Actuala structură se poate modifica drept urmare a aprobării unei noi structuri prin ordin al ministrului sănătăţii, la o dată ulterioară aprobării prezentului regulament de organizare şi funcţionare.
ART. 20
Organigrama spitalului este aprobată prin ordin al ministrului sănătăţii, este adusă la cunoştinţă salariaţilor şi este publicată pe site-ul spitalului.
CAP. III
ATRIBUŢIILE SPITALULUI
ART. 21
(1) în relaţiile contractuale cu casa de asigurări de sănătate, spitalul are următoarele obligaţii:
a) să respecte criteriile de calitate a serviciilor medicale furnizate, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;
b) să informeze asiguraţii cu privire la obligaţiile furnizorului de servicii medicale referitoare la actul medical şi ale asiguratului referitoare la respectarea indicaţiilor medicale şi consecinţele nerespectării acestora;
c) să respecte confidenţialitatea tuturor datelor şi informaţiilor privitoare la asiguraţi şi persoane beneficiare ale pachetului minimal, precum şi intimitatea şi demnitatea acestora; să asigure securitatea în procesul de transmitere a tuturor datelor cu caracter personal;
d) să factureze lunar, în vederea decontării de către casele de asigurări de sănătate, activitatea realizată conform contractelor de furnizare de servicii medicale; factura este însoţită de documentele justificative privind activităţile realizate în mod distinct, conform prevederilor contractului-cadru şi ale normelor de aplicare a acestuia, atât pe suport hârtie, cât şi în format electronic, în formatul solicitat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate; pentru furnizorii care au semnătură electronică extinsă, factura şi documentele justificative se transmit numai în format electronic;
e) să raporteze caselor de asigurări de sănătate datele necesare pentru urmărirea desfăşurării activităţii în asistenţă medicală, potrivit formularelor de raportare stabilite conform reglementărilor legale în vigoare; pentru furnizorii care au semnătură electronică extinsă, raportarea se face numai în format electronic;
f) să asigure utilizarea formularelor cu regim special unice pe ţară - bilet de trimitere către alte specialităţi sau în vederea internării, conform prevederilor actelor normative referitoare la sistemul de asigurări sociale de sănătate, şi să le elibereze ca o consecinţă a actului medical propriu şi numai pentru serviciile medicale care fac obiectul contractului cu casa de asigurări de sănătate; să asigure utilizarea formularelor electronice - bilet de trimitere către alte specialităţi sau în vederea internării, de la data la care acestea se implementează; biletul de trimitere în vederea internării se eliberează pentru cazurile care nu pot fi diagnosticate, investigate şi tratate în ambulatoriu; pentru urgenţele medico-chirurgicale şi pentru bolile cu potenţial endemoepidemic prezentate la nivelul cabinetului pentru care se consideră necesară internarea de urgenţă, medicul de familie eliberează o scrisoare medicală în acest sens;
g) să completeze corect şi la zi formularele utilizate în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, respectiv pe cele privind evidenţele obligatorii, pe cele cu regim special şi pe cele tipizate;
h) să respecte dreptul la libera alegere de către asigurat a medicului şi a furnizorului;
i) să respecte programul de lucru şi să îl comunice caselor de asigurări de sănătate, în baza unui formular al cărui model este prevăzut în norme, program asumat prin contractul încheiat cu casa de asigurări de sănătate; programul de lucru se poate modifica prin act adiţional la contractul încheiat cu casa de asigurări de sănătate;
j) să anunţe casa de asigurări de sănătate despre modificarea oricăreia dintre condiţiile care au stat la baza încheierii contractului de furnizare de servicii medicale, în maximum 5 zile lucrătoare de la data producerii modificării, şi să îndeplinească în permanenţă aceste condiţii pe durata derulării contractelor;
k) să asigure respectarea prevederilor actelor normative referitoare la sistemul asigurărilor sociale de sănătate;
l) să asigure utilizarea formularului de prescripţie medicală electronică pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală din sistemul asigurărilor sociale de sănătate şi să îl elibereze, ca o consecinţă a actului medical propriu, numai pentru serviciile medicale care fac obiectul contractului cu casa de asigurări de sănătate; să asigure utilizarea formularului de prescripţie medicală, care este formular cu regim special unic pe ţară, pentru prescrierea substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope; să asigure utilizarea formularului electronic de prescripţie medicală pentru prescrierea substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope de la data de la care acesta se implementează; să furnizeze tratamentul, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, şi să prescrie medicamentele cu şi fără contribuţie personală de care beneficiază asiguraţii, corespunzătoare denumirilor comune internaţionale aprobate prin hotărâre a Guvernului, informând în prealabil asiguratul despre tipurile şi efectele terapeutice ale medicamentelor pe care urmează să i le prescrie;
m) să asigure utilizarea formularului de bilet de trimitere pentru investigaţii paraclinice, care este formular cu regim special unic pe ţară, şi să recomande investigaţiile paraclinice în concordanţă cu diagnosticul, ca o consecinţă a actului medical propriu, numai pentru serviciile medicale care fac obiectul contractului cu casa de asigurări de sănătate; să asigure utilizarea formularului electronic de bilet de trimitere pentru investigaţii paraclinice, de la data la care acestea se implementează;
n) să asigure acordarea asistenţei medicale în caz de urgenţă medico-chirurgicală, ori de câte ori se solicită în timpul programului de lucru, în limita competenţei şi a dotărilor existente;
o) să asigure acordarea serviciilor medicale asiguraţilor fără nicio discriminare, folosind formele cele mai eficiente de tratament;
p) să acorde cu prioritate asistenţă medicală femeilor gravide şi sugarilor;
q) să afişeze într-un loc vizibil programul de lucru, numele casei de asigurări de sănătate cu care se află în relaţie contractuală, datele de contact ale acesteia care cuprind adresă, telefon, fax, e-mail, pagină web, precum şi pachetul de servicii minimal şi de bază cu tarifele corespunzătoare calculate la valoarea minimă garantată pentru serviciile medicale decontate prin tarif pe serviciu medical decontate de casa de asigurări de sănătate; informaţiile privind pachetele de servicii medicale şi tarifele corespunzătoare serviciilor medicale sunt afişate de furnizori în formatul stabilit de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi pus la dispoziţia furnizorilor de casele de asigurări de sănătate cu care se află în relaţie contractuală;
r) să asigure eliberarea actelor medicale, în condiţiile stabilite în hotărâre şi în norme;
s) să respecte protocoalele terapeutice privind prescrierea medicamentelor aferente denumirilor comune internaţionale prevăzute în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate;
ş) să utilizeze sistemul de raportare în timp real, începând cu data la care acesta va fi pus în funcţiune; sistemul de raportare în timp real se referă la raportarea activităţii zilnice realizate conform contractelor de furnizare de servicii medicale, fără a mai fi necesară o raportare lunară, în vederea decontării serviciilor medicale contractate şi validate de către casele de asigurări de sănătate; raportarea în timp real se face electronic în formatul solicitat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi stabilit prin ordin al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate; în situaţii justificate în care nu se poate realiza comunicaţia cu sistemul informatic, raportarea activităţii se realizează în maximum 3 zile lucrătoare de la data acordării serviciului medical. La stabilirea acestui termen nu se ia în calcul ziua acordării serviciului medical şi acesta se împlineşte în a 3-a zi lucrătoare de la această dată;
t) să asigure acordarea de asistenţă medicală necesară titularilor cardului european de asigurări sociale de sănătate emis de unul dintre statele membre ale Uniunii Europene/Spaţiului Economic European/Confederaţia Elveţiană, în perioada de valabilitate a cardului, respectiv beneficiarilor formularelor/documentelor europene emise în baza Regulamentului (CE) nr. 883/2004, în aceleaşi condiţii ca şi persoanelor asigurate în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate din România; să acorde asistenţă medicală pacienţilor din alte state cu care România a încheiat acorduri, înţelegeri, convenţii sau protocoale internaţionale cu prevederi în domeniul sănătăţii, în condiţiile prevăzute de respectivele documente internaţionale;
ţ) să utilizeze platforma informatică din asigurările de sănătate. În situaţia în care se utilizează un alt sistem informatic, acesta trebuie să fie compatibil cu sistemele informatice din platforma informatică din asigurările de sănătate, caz în care furnizorii sunt obligaţi să asigure confidenţialitatea în procesul de transmitere a datelor;
u) să asigure acordarea serviciilor medicale prevăzute în pachetele de servicii medicale;
v) să completeze formularele cu regim special utilizate în sistemul de asigurări sociale de sănătate - bilet de trimitere către alte specialităţi sau în vederea internării, bilet de trimitere pentru investigaţiile paraclinice şi prescripţia medicală electronică pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală în tratamentul ambulatoriu, cu toate datele pe care acestea trebuie să le cuprindă conform prevederilor legale în vigoare. În cazul nerespectării acestei obligaţii, casele de asigurări de sănătate recuperează de la furnizori contravaloarea serviciilor medicale recomandate/medicamentelor cu şi fără contribuţie personală prescrise, ce au fost efectuate/eliberate de alţi furnizori în baza acestor formulare şi decontate de casele de asigurări de sănătate din Fond; să completeze formularele electronice menţionate anterior, de la data la care acestea se implementează;
w) să recomande asiguraţilor tratamentul, cu respectarea condiţiilor privind modalităţile de prescriere a medicamentelor, conform prevederilor legale în vigoare;
x) să reînnoiască pe toată perioada de derulare a contractului dovada de evaluare a furnizorului, dovada asigurării de răspundere civilă în domeniul medical pentru furnizor, dovada asigurării de răspundere civilă în domeniul medical pentru personalul care îşi desfăşoară activitatea la furnizor;
y) să completeze dosarul electronic de sănătate al pacientului, de la data implementării acestuia;
z) să nu încaseze sume pentru serviciile medicale furnizate prevăzute în pachetele de servicii decontate din Fond şi pentru serviciile/documentele efectuate/eliberate în strânsă legătură sau necesare acordării serviciilor medicale, pentru care nu este stabilită o reglementare în acest sens;
aa) să acorde servicii prevăzute în pachetul minimal de servicii şi pachetul de servicii de bază, în limita competenţei profesionale, comunicând caselor de asigurări de sănătate datele de identificare a persoanelor cărora li s-au acordat serviciile medicale;
ab) să actualizeze lista proprie cuprinzând persoanele înscrise ori de câte ori apar modificări în cuprinsul acesteia, în funcţie de mişcarea lunară, comunicând aceste modificări caselor de asigurări de sănătate, precum şi să actualizeze lista proprie în funcţie de comunicările transmise de casele de asigurări de sănătate;
ac) să organizeze la nivelul cabinetului evidenţa bolnavilor cu afecţiuni cronice pentru care se face management de caz, conform normelor, şi să raporteze în format electronic această evidenţă casei de asigurări de sănătate, atât la contractare - lista, cât şi modificările ulterioare privind mişcarea lunară a bolnavilor cronici. Condiţiile desfăşurării acestei activităţi se stabilesc prin norme;
ad) să întocmească liste de prioritate pentru serviciile medicale programabile, dacă este cazul;
ae) să recomande servicii de îngrijiri medicale la domiciliu, conform prevederilor legale în vigoare;
af) să solicite cardul naţional de asigurări sociale de sănătate/adeverinţa de asigurat cu valabilitate de 3 luni de la data emiterii pentru cei care refuză cardul naţional din motive religioase sau de conştiinţă/adeverinţa înlocuitoare pentru cei cărora li se va emite card naţional duplicat sau, după caz, documentele prevăzute de lege, pentru persoanele cărora nu le-a fost emis cardul şi să le utilizeze în vederea acordării serviciilor medicale; serviciile medicale din pachetul de bază acordate în alte condiţii decât cele menţionate anterior nu se decontează furnizorilor de către casele de asigurări de sănătate;
ag) să utilizeze prescripţia medicală electronică on-line şi în situaţii justificate prescripţia medicală electronică off-line pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală în tratamentul ambulatoriu, cu respectarea tuturor prevederilor legale în vigoare; asumarea prescripţiei electronice de către medicii prescriptori se face prin semnătură electronică extinsă potrivit dispoziţiilor legale privind semnătura electronică. în situaţia în care medicii prescriptori nu deţin semnătură electronică, prescripţia medicală se va lista pe suport hârtie şi va fi completată şi semnată de medicul prescriptor în condiţiile prevăzute în norme;
ah) să introducă în sistemul informatic toate prescripţiile medicale electronice prescrise off-line în termen de maximum 30 de zile calendaristice de la data prescrierii;
ai) să folosească on-line sistemul naţional al cardului de asigurări sociale de sănătate din platforma informatică a asigurărilor de sănătate; în situaţii justificate în care nu se poate realiza comunicaţia cu sistemul informatic, se utilizează sistemul off-line; asumarea serviciilor medicale acordate se face prin semnătură electronică extinsă potrivit dispoziţiilor legale. Serviciile medicale înregistrate off-line se transmit în platforma informatică a asigurărilor de sănătate în maximum 3 zile lucrătoare de la data acordării serviciului medical, pentru serviciile acordate în luna pentru care se face raportarea. La stabilirea acestui termen nu se ia în calcul ziua acordării serviciului medical şi acesta se împlineşte în a 3-a zi lucrătoare de la această dată. Serviciile medicale din pachetul de bază acordate în alte condiţii decât cele menţionate anterior nu se decontează furnizorilor de către casele de asigurări de sănătate; prevederile sunt valabile şi în situaţiile în care se utilizează adeverinţa de asigurat cu valabilitate de 3 luni de la data emiterii pentru cei care refuză cardul naţional din motive religioase sau de conştiinţă/adeverinţa înlocuitoare pentru cei cărora li se va emite card naţional duplicat sau, după caz, documentele prevăzute de lege, pentru persoanele cărora nu le-a fost emis cardul în vederea acordării serviciilor medicale;
aj) să transmită în platforma informatică din asigurările de sănătate serviciile medicale din pachetul de bază şi pachetul minimal furnizate - altele decât cele transmise în platforma informatică a asigurărilor de sănătate în condiţiile lit. aq), în maximum 3 zile lucrătoare de la data acordării serviciilor medicale acordate în luna pentru care se face raportarea; la stabilirea acestui termen nu se ia în calcul ziua acordării serviciului medical şi acesta se împlineşte în a 3-a zi lucrătoare de la această dată; asumarea serviciilor medicale acordate se face prin semnătură electronică extinsă potrivit dispoziţiilor legale. în situaţia nerespectării acestei obligaţii, serviciile medicale nu se decontează furnizorilor de către casele de asigurări de sănătate.
ART. 22
În relaţiile contractuale cu casa de asigurări de sănătate, spitalul are următoarele drepturi:
a) să primească la termenele prevăzute în contract, pe baza facturii însoţite de documente justificative, în formatul solicitat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, contravaloarea serviciilor medicale contractate, efectuate, raportate şi validate;
b) să fie informat de către casele de asigurări de sănătate cu privire la condiţiile de contractare a serviciilor medicale suportate din Fond şi decontate de casele de asigurări de sănătate, precum şi la eventualele modificări ale acestora survenite ca urmare a apariţiei unor noi acte normative, prin publicare pe pagina web a caselor de asigurări de sănătate;
c) să încaseze contravaloarea serviciilor medicale care nu se decontează de casele de asigurări de sănătate din Fond, conform prevederilor legale în vigoare;
d) să negocieze, în calitate de parte contractantă, clauze suplimentare la contractele încheiate cu casele de asigurări de sănătate, conform şi în limita prevederilor legale în vigoare;
e) să primească din partea caselor de asigurări de sănătate motivarea, în format electronic, cu privire la erorile de raportare şi refuzul decontării anumitor servicii.
ART. 23
(1) Drepturile pacientului sunt:
a) Pacienţii au dreptul la îngrijiri medicale de cea mai înaltă calitate de care societatea dispune, în conformitate cu resursele umane, financiare şi materiale;
b) Pacientul are dreptul de a fi respectat ca persoana umană, fără nici o discriminare;
c) Pacientul are dreptul de a fi informat cu privire la serviciile medicale disponibile, precum şi la modul de a le utiliza;
d) Pacientul are dreptul de a fi informat asupra identităţii şi statutului profesional al furnizorilor de servicii de sănătate;
e) Pacientul internat are dreptul de a fi informat asupra regulilor şi obiceiurilor pe care trebuie să le respecte pe durata spitalizării;
f) Pacientul are dreptul de a fi informat asupra stării sale de sănătate, a intervenţiilor medicale propuse, a riscurilor potenţiale ale fiecărei proceduri, a alternativelor existente la procedurile propuse, inclusiv asupra neefectuării tratamentului şi nerespectării recomandărilor medicale, precum şi cu privire la date despre diagnostic şi prognostic;
g) Pacientul are dreptul de a decide dacă mai doreşte să fie informat în cazul în care informaţiile prezentate de către medic i-ar cauza suferinţă;
h) Pacientul are dreptul de a cere în mod expres să nu fie informat şi de a alege o altă persoană care să fie informată în locul său;
i) Rudele şi prietenii pacientului pot fi informaţi despre evoluţia investigaţiilor, diagnostic şi tratament, cu acordul pacientului;
j) Pacientul are dreptul de a cere şi de a obţine o altă opinie medicală;
k) Pacientul are dreptul să solicite şi să primească, la externare, un rezumat scris al investigaţiilor, diagnosticului, tratamentului şi îngrijirilor acordate pe perioada spitalizării;
l) Pacientul are dreptul să refuze sau să oprească o intervenţie medicală asumându-şi, în scris, răspunderea pentru decizia sa; consecinţele refuzului sau ale opririi actelor medicale trebuie explicate pacientului;
m) Când pacientul nu îşi poate exprima voinţa, dar este necesară o intervenţie medicală de urgenţă, personalul medical are dreptul să deducă acordul pacientului dintr-o exprimare anterioară a voinţei acestuia;
n) În cazul în care pacientul necesită o intervenţie medicală de urgenţă, consimţământul reprezentantului legal nu mai este necesar;
o) În cazul în care se cere consimţământul reprezentantului legal, pacientul trebuie să fie implicat în procesul de luare a deciziei atât cât permite capacitatea lui de înţelegere;
p) În cazul în care furnizorii de servicii medicale consideră că intervenţia este în interesul pacientului, iar reprezentantul legal refuză să îşi dea consimţământul, decizia este declinată unei comisii de arbitraj de specialitate. Comisia de arbitraj este constituită din 3 medici pentru pacienţii internaţi în spitale şi din 2 medici pentru pacienţii din ambulatoriu;
q) Consimţământul pacientului este obligatoriu pentru recoltarea, păstrarea, folosirea tuturor produselor biologice prelevate din corpul său, în vederea stabilirii diagnosticului sau a tratamentului cu care acesta este de acord;
r) Consimţământul pacientului este obligatoriu în cazul participării sale în învăţământul medical clinic şi la cercetarea ştiinţifică. Nu pot fi folosite pentru cercetare ştiinţifică persoanele care nu sunt capabile să îşi exprime voinţa, cu excepţia obţinerii consimţământului de la reprezentantul legal şi dacă cercetarea este făcută şi în interesul pacientului;
s) Pacientul nu poate fi fotografiat sau filmat într-o unitate medicală fără consimţământul său, cu excepţia cazurilor în care imaginile sunt necesare diagnosticului sau tratamentului şi evitării suspectării unei culpe medicale;
t) Toate informaţiile privind starea pacientului, rezultatele investigaţiilor, diagnosticul, prognosticul, tratamentul, datele personale sunt confidenţiale chiar şi după decesul acestuia;
u) Informaţiile cu caracter confidenţial pot fi furnizate numai în cazul în care pacientul îşi dă consimţământul explicit sau dacă legea o cere în mod expres;
v) În cazul în care informaţiile sunt necesare altor furnizori de servicii medicale acreditaţi, implicaţi în tratamentul pacientului, acordarea consimţământului nu mai este obligatorie;
w) Pacientul are acces la datele medicale personale;
x) Orice amestec în viaţa privată, familială a pacientului este interzis, cu excepţia cazurilor în care această imixtiune influenţează pozitiv diagnosticul, tratamentul ori îngrijirile acordate şi numai cu consimţământul pacientului. Sunt considerate excepţii cazurile în care pacientul reprezintă pericol pentru sine sau pentru sănătatea publică;
y) Pacientul are dreptul la îngrijiri terminale pentru a putea muri în demnitate;
z) Pacientul poate beneficia de sprijinul familiei, al prietenilor, de suport spiritual, material şi de sfaturi pe tot parcursul îngrijirilor medicale. La solicitarea pacientului, în măsura posibilităţilor, mediul de îngrijire şi tratament va fi creat cât mai aproape de cel familial;
aa) Pacientul internat are dreptul şi la servicii medicale acordate de către un medic acreditat din afara spitalului;
bb) Personalul medical sau nemedical din unităţile sanitare nu are dreptul să supună pacientul nici unei forme de presiune pentru a-l determina pe acesta să îl recompenseze altfel decât prevăd reglementările de plată legale din cadrul unităţii respective. Pacientul poate oferi angajaţilor sau unităţii unde a fost îngrijit plăţi suplimentare sau donaţii, cu respectarea legii;
cc) Pacientul are dreptul la îngrijiri medicale continue până la ameliorarea stării sale de sănătate sau până la vindecare. Continuitatea îngrijirilor se asigură prin colaborarea şi parteneriatul dintre diferitele unităţi medicale publice şi nepublice, spitaliceşti şi ambulatorii, de specialitate sau de medicină generală, oferite de medici, cadre medii sau de alt personal calificat. După externare pacienţii au dreptul la serviciile comunitare disponibile;
dd) Pacientul are dreptul să beneficieze de asistenţă medicală de urgenţă, de asistenţă stomatologică de urgenţă şi de servicii farmaceutice, în program continuu.
(2) Nerespectarea de către personalul medico-sanitar a confidenţialităţii datelor despre pacient şi a confidenţialităţii actului medical, precum şi a celorlalte drepturi ale pacientului atrage, după caz, răspunderea disciplinară, contravenţională sau penală, conform prevederilor legale.
(3) Pacienţii/aparţinătorii/vizitatorii pot depune sugestii, reclamaţii şi sesizări în următoarele moduri:
a) în registrul de sugestii, reclamaţii şi sesizări care se află la Fişier/Recepţie în Ambulatoriu de specialitate;
b) în cutiile special amplasate pe holurile de acces din spital, UPU şi Ambulatoriu de specialitate;
c) pe site-ul spitalului.
CAP. IV
CONDUCEREA SPITALULUI CLINIC DE URGENŢĂ PENTRU COPII "M.S.CURIE"
ART. 24
(1) în cadrul spitalului funcţionează un consiliu de administraţie format din 5-8 membri, care are rolul de a dezbate principalele probleme de strategie, de organizare şi funcţionare a spitalului.
(2) Membrii consiliului de administraţie sunt:
a) 3 reprezentanţi ai Ministerului sănătăţii sau ai direcţiilor de sănătate publică judeţene sau a municipiului Bucureşti;
b) un reprezentant numit de consiliul judeţean ori consiliul local, respectiv de Consiliul General al Municipiului Bucureşti;
c) un reprezentant al universităţii sau facultăţii de medicină;
d) un reprezentant al structurii teritoriale a Colegiului Medicilor din România, cu statut de invitat;
e) un reprezentant al structurii teritoriale a Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, cu statut de invitat.
f) membrii supleanţi pentru reprezentanţii nominalizaţi mai sus.
ART. 25
(1) Managerul spitalului participă la şedinţele consiliului de administraţie fără drept de vot.
(2) Membrii consiliului de administraţie al spitalului se numesc prin act administrativ de către instituţiile nominalizate anterior.
(3) Membrilor consiliului de administraţie li se aplică prevederile legale referitoare la conflictul de interese.
ART. 26
(1) Atribuţiile principale ale consiliului de administraţie sunt următoarele:
a) avizează bugetul de venituri şi cheltuieli al spitalului, precum şi situaţiile financiare trimestriale şi anuale;
b) organizează concurs pentru ocuparea funcţiei de manager în baza regulamentului aprobat prin ordin al ministrului sănătăţii;
c) aprobă măsurile pentru dezvoltarea activităţii spitalului în concordanţă cu nevoile de servicii medicale ale populaţiei;
d) avizează programul anual al achiziţiilor publice întocmit în condiţiile legii;
e) analizează modul de îndeplinire a obligaţiilor de către membrii comitetului director şi activitatea managerului şi dispune măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii;
f) propune revocarea din funcţie a managerului şi a celorlalţi membri ai comitetului director în cazul în care constată existenţa situaţiilor de incompatibilitate prevăzute de lege.
ART. 27
Managerul spitalului încheie un contract de management cu Ministerul sănătăţii, conform prevederilor legale. Contractul poate fi prelungit sau poate înceta înainte de termen în urma evaluării anuale efectuate pe baza criteriilor de performanţă stabilite de Ministerul sănătăţii.
ART. 28
(1) Atribuţiile managerului sunt prevăzute în contractul de management, conform ordinului ministrului sănătăţii.
(2) Managerul spitalului asigură cadrul organizatoric şi funcţional necesar desfăşurării activităţii de audit public intern cu acordul Ministerului sănătăţii.
(3) Managerul spitalului aprobă planul anual de audit public intern al spitalului, rapoartele elaborate în urma misiunilor de audit intern şi raportul anual al activităţii de audit.
ART. 29
(1) Comitetul Director funcţionează în următoarea componenţă:
a) Manager,
b) Director Medical,
c) Director Financiar-Contabil,
d) Director de îngrijiri Medicale.
(2) Membrii Comitetului Director sunt numiţi prin decizie de către manager în urma concursului organizat în condiţiile legii.
ART. 30
Comitetul director al spitalului are următoarele atribuţii principale:
a) elaborează planul de dezvoltare al spitalului pe perioada mandatului, în baza propunerilor scrise ale consiliului medical;
b) elaborează, pe baza propunerilor consiliului medical, planul anual de furnizare de servicii medicale al spitalului; propune managerului, în vederea aprobării: numărul de personal, pe categorii şi locuri de muncă, în funcţie de reglementările în vigoare; organizarea concursurilor pentru posturile vacante, în urma consultării cu sindicatele, conform legii;
c) elaborează regulamentul de organizare şi funcţionare, regulamentul intern şi organigrama spitalului, în urma consultării cu sindicatele, conform legii;
d) propune spre aprobare managerului şi urmăreşte implementarea de măsuri organizatorice privind îmbunătăţirea calităţii actului medical, a condiţiilor de cazare, igienă şi alimentaţie, precum şi de măsuri de prevenire a infecţiilor nosocomiale, conform normelor aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii;
e) elaborează proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli al spitalului, pe baza centralizării de către compartimentul economico-financiar a propunerilor fundamentate ale conducătorilor secţiilor şi compartimentelor din structura spitalului, pe care îl supune aprobării managerului;
f) urmăreşte realizarea indicatorilor privind execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli pe secţii şi compartimente, asigurând sprijin şefilor de secţii şi compartimente pentru încadrarea în bugetul alocat;
g) analizează propunerea consiliului medical privind utilizarea fondului de dezvoltare, pe care îl supune spre aprobare managerului;
h) asigură monitorizarea şi raportarea indicatorilor specifici activităţii medicale, financiari, economici, precum şi a altor date privind activitatea de supraveghere, prevenire şi control, pe care le prezintă managerului, conform metodologiei stabilite;
i) analizează, la propunerea consiliului medical, măsurile pentru dezvoltarea şi îmbunătăţirea activităţii spitalului, în concordanţă cu nevoile de servicii medicale ale populaţiei, dezvoltarea tehnologiilor medicale, ghidurilor şi protocoalelor de practică medicale;
j) elaborează planul de acţiune pentru situaţii speciale şi asistenţă medicală în caz de război, dezastre, atacuri teroriste, conflicte sociale şi alte situaţii de criză;
k) la propunerea consiliului medical, întocmeşte, fundamentează şi prezintă spre aprobare managerului planul anual de achiziţii publice, lista investiţiilor şi a lucrărilor de reparaţii curente şi capitale care urmează să se realizeze într-un exerciţiu financiar, în condiţiile legii, şi răspunde de realizarea acestora;
l) analizează, trimestrial sau ori de câte ori este nevoie, modul de îndeplinire a obligaţiilor asumate prin contracte şi propune managerului măsuri de îmbunătăţire a activităţii spitalului;
m) întocmeşte informări lunare, trimestriale şi anuale cu privire la execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli, pe care le analizează cu consiliul medical şi le prezintă autorităţii de sănătate publică judeţene sau a municipiului Bucureşti, precum şi Ministerului sănătăţii Publice, respectiv ministerelor cu reţea sanitară proprie, la solicitarea acestora;
n) negociază, prin manager, directorul medical şi directorul financiar-contabil, contractele de furnizare de servicii medicale cu casele de asigurări de sănătate;
o) se întruneşte lunar sau ori de câte ori este nevoie, la solicitarea majorităţii membrilor săi ori a managerului spitalului public, şi ia decizii în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul membrilor săi, cu majoritatea absolută a membrilor prezenţi;
p) face propuneri privind structura organizatorică, reorganizarea, restructurarea, schimbarea sediului şi a denumirii spitalului;
q) negociază cu şeful de secţie/laborator şi propune spre aprobare managerului indicatorii specifici de performanţă ai managementului secţiei/laboratorului/ serviciului, care vor fi prevăzuţi ca anexă la contractul de administrare al secţiei/laboratorului;
r) răspunde în faţa managerului pentru îndeplinirea atribuţiilor care îi revin;
s) analizează activitatea membrilor săi pe baza rapoartelor de evaluare şi elaborează raportul anual de activitate al spitalului;
t) asigură prin structurile de specialitate ale spitalului implementarea cu celeritate a recomandărilor şi măsurilor dispuse de organele de control şi audit abilitate conform legii: Curtea de Conturi, Corpul de Control, Serviciul Audit Public etc.
ART. 31
(1) Potrivit prevederilor legale în vigoare, membrii comitetului director (directorul medical, directorul financiar-contabil, directorul de îngrijiri) trebuie să încheie contract de administrare cu managerul spitalului pe o perioadă de 3 ani.
(2) Modelul contractului de administrare pentru membrii comitetului director se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii.
(3) Drepturile şi obligaţiile persoanelor care ocupă funcţiile specifice comitetului director sunt stabilite potrivit contractelor de administrare.
ART. 32
(1) În cadrul spitalului funcţionează un consiliu medical.
(2) Directorul medical este preşedintele consiliului medical.
(3) Consiliul medical este alcătuit din şefii de secţii, de laboratoare, farmacistul-şef şi asistentul- şef.
ART. 33
Principalele atribuţii ale consiliului medical sunt următoarele:
a) îmbunătăţirea standardelor clinice şi a modelelor de practică în scopul acordării de servicii medicale de calitate în scopul creşterii gradului de satisfacţie a pacienţilor;
b) monitorizarea şi evaluarea activităţii medicale desfăşurate în spital în scopul creşterii performanţelor profesionale şi utilizării eficiente a resurselor alocate;
c) înaintează comitetului director propuneri privind utilizarea fondului de dezvoltare al spitalului;
d) propune comitetului director măsuri pentru dezvoltarea şi îmbunătăţirea activităţii spitalului în concordanţă cu nevoile de servicii medicale ale populaţiei şi conform ghidurilor şi protocoalelor de practică medicală;
e) alte atribuţii stabilite prin ordin al ministrului sănătăţii.
ART. 34
În cadrul spitalului funcţionează un consiliu etic, care este format din 7 membri, cu următoarea reprezentare:
a) un reprezentant ales al corpului medical al spitalului, din personalul cu integrare clinică;
b) 3 reprezentanţi aleşi ai corpului medical al spitalului, altul decât personalul cu integrare clinică;
c) 2 reprezentanţi aleşi ai asistenţilor medicali din spital;
d) un reprezentant ales al asociaţiilor de pacienţi.
e) un consilier juridic care va asigura suportul legislativ pentru activitatea Consiliului etic al spitalului, cu obligaţia participării la toate şedinţele Consiliului etic, fără a avea drept de vot;
f) un secretar, angajat cu studii superioare, desemnat prin decizia managerului să sprijine activitatea Consiliului etic, cu obligaţia participării la toate şedinţele Consiliului etic, fără a avea drept de vot.
ART. 35
Atribuţiile consiliului de etică sunt următoarele:
a) promovează valorile etice medicale şi organizaţionale în rândul personalului medico-sanitar, auxiliar şi administrativ al spitalului;
b) identifică şi analizează vulnerabilităţile etice şi propune managerului adoptarea şi implementarea măsurilor de prevenţie a acestora la nivelul spitalului;
c) primeşte din partea managerului spitalului sesizările adresate direct Consiliului etic şi alte sesizări transmise spitalului care conţin speţe ce cad în atribuţiile Consiliului;
d) analizează, cu scopul de a determina existenţa unui incident de etică sau a unei vulnerabilităţi etice, speţele ce privesc:
a. cazurile de încălcare a principiilor morale sau deontologice în relaţia pacient - cadru medico-sanitar şi auxiliar din cadrul spitalului, prevăzute în legislaţia specifică;
b. încălcarea drepturilor pacienţilor de către personalul medico-sanitar şi auxiliar, prevăzute în legislaţia specifică;
c. abuzuri săvârşite de către pacienţi sau personalul medical asupra personalului medico-sanitar şi auxiliar, prevăzute în legislaţia specifică;
d. nerespectarea demnităţii umane;
e) emite avize etice, ca urmare a analizei situaţiilor definite de lit. d);
f) sesizează organele abilitate ale statului ori de câte ori consideră că aspectele unei speţe pot face obiectul unei infracţiuni, dacă acestea nu au fost sesizate de reprezentanţii spitalului sau de către petent;
g) sesizează Colegiul Medicilor ori de câte ori consideră că aspectele unei speţe pot face obiectul unei situaţii de malpraxis;
h) asigură informarea managerului şi a Compartimentului de integritate din cadrul Ministerului sănătăţii privind conţinutul avizului etic. Managerul poartă răspunderea punerii în aplicare a soluţiilor stabilite de avizul etic;
i) întocmeşte conţinutul comunicărilor adresate petenţilor, ca răspuns la sesizările acestora;
j) emite hotărâri cu caracter general ce vizează spitalul;
k) aprobă conţinutul rapoartelor întocmite semestrial şi anual de secretarul Consiliului etic;
l) analizează rezultatele implementării mecanismului de feedback al pacientului;
m) analizează şi avizează regulamentul de ordine interioară al spitalului şi face propuneri pentru îmbunătăţirea acestuia;
n) analizează din punctul de vedere al vulnerabilităţilor etice şi de integritate şi al respectării drepturilor pacienţilor şi oferă un aviz consultativ comisiei de etică din cadrul spitalului, pentru fiecare studiu clinic desfăşurat în cadrul spitalului;
o) oferă, la cerere, consiliere de etică pacienţilor, aparţinătorilor, personalului medico-sanitar şi auxiliar.
ART. 36
(1) În vederea monitorizării, coordonării şi îndrumării metodologice a implementării şi dezvoltării sistemului de control intern managerial, managerul spitalului constituie, prin act de decizie internă, o structură cu atribuţii în acest sens, denumită Comisia de monitorizare.
(2) Comisia de monitorizare este formată din preşedinte şi membrii Comisiei, organizaţi pe subcomisii aferente domeniilor de funcţionare.
(3) Coordonarea secretariatului Comisiei este asigurată de către persoana propusă de preşedinte şi numită prin decizie de către manager. În lipsa acesteia, pentru asigurarea continuităţii lucrărilor Comisiei, această responsabilitate este asigurată de către înlocuitorul desemnat în acelaşi mod.
ART. 37
(1) Comisia de monitorizare are următoarele atribuţii:
a) elaborează programul de implementare şi dezvoltare a sistemului de control intern/managerial (SCI/M) pe domenii de activitate, coordonat şi controlat la nivelul comitetului director, cu responsabilităţi concrete şi termene de realizare, program ce urmează a fi implementat de către responsabilii domeniilor de activitate din cadrul spitalului;
b) asigură îndrumarea metodologică a implementării SCI/M şi monitorizarea progreselor înregistrate prin şedinţe semestriale;
c) elaborează şi aplică la nivelul fiecărei structuri, chestionarele anuale de control intern pentru fiecare standard care urmează a fi dezvoltat (implementat), în vederea evaluării conformităţii în raport cu cerinţele standardului;
d) realizează, în cadrul organizat, unitar sau pe subcomisii, evaluări responsabile ale modului de funcţionare a compartimentelor din sfera de responsabilitate şi propun măsuri pertinente de soluţionare a problemelor identificate;
e) elaborează regulamentul de organizare şi funcţionare al comisiei de monitorizare şi îl supune spre aprobare comitetului director.
(2) Echipa de gestionare a riscurilor este formată din preşedinte - persoană cu funcţie de conducere în cadrul spitalului şi membrii comisiei care sunt şefii/coordonatorii compartimentelor funcţionale ale spitalului sau reprezentanţi propuşi de aceştia.
(3) Coordonarea secretariatului echipei este asigurată de către persoana propusă de preşedintele echipei de gestionare şi numită prin decizie de către manager. În lipsa acesteia, pentru asigurarea continuităţii lucrărilor comisiei, această responsabilitate este asigurată de către înlocuitorul desemnat în acelaşi mod.
ART. 38
Atribuţiile echipei de gestionare a riscurilor sunt următoarele:
a) Conducătorii compartimentelor desemnează un responsabil cu riscurile, care îi asistă în procesul de administrare a riscurilor;
b) Responsabilii cu riscurile de la nivelul compartimentelor participă la cursuri de pregătire în domeniul managementului riscurilor şi consiliază personalul din cadrul acestora, pentru elaborarea registrelor de riscuri pe compartimente;
c) stabileşte ordinea de zi a şedinţelor echipei de gestionare a riscurilor, elaborează procesele verbale ale şedinţelor;
d) elaborează registrul de riscuri la nivelul spitalului prin centralizarea registrului riscurilor elaborate la nivelul fiecărui compartiment (secţie, laborator, serviciu, birou, compartiment);
e) actualizează anual registrul riscurilor în urma analizei efectuate de comisia de monitorizare a SCI/M şi a echipei de gestionare a riscurilor, pe baza deciziei luate de comitetul director;
f) elaborează informarea anuală privind gestionarea riscurilor la nivelul spitalului, pe baza rapoartelor întocmite la nivelul compartimentelor şi o transmite comisiei de monitorizare pentru identificarea celor mai eficiente măsuri de gestionare a problemelor identificate pe baza analizelor de risc;
g) elaborează şi prezintă spre aprobare managerului spitalului regulamentul de lucru al echipei de gestionare a riscurilor.
ART. 39
(1) Comitetul de securitate şi sănătate în muncă (CSSM) este constituit prin decizia internă a managerului.
(2) Comitetul de securitate şi sănătate în muncă are următoarele atribuţii:
a) analizează şi face propuneri privind politica de securitate şi sănătate în muncă şi planul de prevenire şi protecţie;
b) urmăreşte realizarea planului de prevenire şi protecţie, inclusiv alocarea mijloacelor necesare realizării prevederilor lui şi eficienţa acestora din punct de vedere al îmbunătăţirii condiţiilor de muncă;
c) analizează introducerea de noi tehnologii, alegerea echipamentelor, luând în considerare consecinţele asupra securităţii şi sănătăţii, lucrătorilor şi face propuneri în situaţia constatării anumitor deficienţe;
d) analizează alegerea, cumpărarea, întreţinerea şi utilizarea echipamentelor de muncă, a echipamentelor de protecţie colectivă şi individuală;
e) propune măsuri de amenajare a locurilor de muncă, ţinând seama de prezenţa grupurilor sensibile la riscuri specifice;
f) analizează cererile formulate de lucrători privind condiţiile de muncă şi modul în care îşi îndeplineşte atribuţiile biroul intern de prevenire şi protecţie;
g) urmăreşte modul în care se aplică şi se respectă reglementările legale privind securitatea şi sănătatea în muncă, măsurile dispuse de inspectoratul de muncă şi inspectorii sanitari. Analizează propunerile lucrătorilor privind prevenirea accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale, precum şi pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi propune introducerea acestora în planul de prevenire şi protecţie;
h) analizează cauzele producerii accidentelor de muncă, îmbolnăvirilor profesionale şi evenimentelor produse şi poate propune măsuri tehnice în completarea măsurilor dispuse în urma cercetării;
i) efectuează verificări proprii privind aplicarea instrucţiunilor proprii şi a celor de lucru şi face raport scris privind constatările făcute;
j) dezbate raportul scris, prezentat CSSM-ului de către conducătorul unităţii, o dată pe an, cu privire la situaţia securităţii şi sănătăţii în muncă, la acţiunile care au fost întreprinse şi la eficienţa acestora în anul încheiat, precum şi propunerile pentru planul de prevenire şi protecţie ce se va realiza în anul următor.
ART. 40
Componenţa celulei pentru situaţii de urgenţă este stabilită prin decizie internă a managerului.
ART. 41
(1) atribuţiile celulei pentru situaţii de urgenţă în perioada pre-dezastru(situaţie de urgenţă) sunt următoarele:
a) identifică şi monitorizează sursele potenţiale ce pot genera situaţii de urgenţă din competenţa unităţii;
b) organizează culegerea de informaţii şi fluxul informaţional - decizional;
c) analizează şi avizează Planurile pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare necesare gestionării situaţiilor de urgenţă;
d) informează Comitetul Local, prin Inspectoratul pentru Situaţii de urgenţă Bucureşti- ILfov (Centrul Operaţional), privind stările potenţial generatoare de situaţii de urgenţă şi iminenţa ameninţării acestora;
e) informează salariaţii asupra surselor de risc ce pot genera situaţii de urgenţă;
f) coordonează pregătirea salariaţilor privind prevenirea, protecţia şi intervenţia în situaţii de urgenţă şi dezastre;
g) solicită fondurile băneşti pentru realizarea dotărilor şi desfăşurarea activităţilor de management al situaţiilor de urgenţă şi dezastrelor;
h) se întruneşte semestrial şi ori de câte ori situaţia o impune, la convocarea preşedintelui pentru analizarea modului de îndeplinire a măsurilor şi acţiunilor de prevenire, protecţie şi intervenţie prezentate în Planul anual de activităţi şi Planul anual de pregătire pentru intervenţie şi în Planul privind gestionarea şi managementul situaţiilor de urgenţă şi dezastrelor;
i) elaborează Planurile anuale de activităţi şi de pregătire pentru intervenţie şi Planul de analiză şi acoperire a riscurilor;
j) îndeplineşte orice alte atribuţii şi sarcini stabilite de lege sau de Comitetul Local pentru Situaţii de urgenţă.
(2) atribuţiile celulei pentru situaţii de urgenţă în timpul dezastrului (apariţiei situaţiilor de urgenţă) sunt următoarele:
a) informează Comitetul Local, prin Inspectoratul pentru Situaţii de urgenţă Bucureşti-Ilfov (Centrul Operaţional), privind apariţia situaţiilor de urgenţe;
b) analizează informaţiile primare despre situaţia de urgenţă ivită şi evoluţia probabilă a acesteia;
c) declară starea de alertă la nivelul instituţiei;
d) pune în aplicare măsurile prevăzute în Planurile de protecţie şi intervenţie în situaţii de urgenţă (pe tipuri de riscuri identificate), funcţie de situaţia concretă din zonă;
e) evaluează situaţiile de urgenţă produse, impactul acestora în unităţile administrativ- teritoriale, stabileşte măsurile şi acţiunile specifice pentru gestionarea acestora şi urmăreşte îndeplinirea lor;
f) dispune constituirea unui grup operativ format din membrii celulei de urgenţă sau alţi specialişti în domeniu, care să se deplaseze în zona afectată pentru informare şi luarea deciziilor, precum şi pentru conducerea nemijlocită a acţiunilor de intervenţie.
g) dispune înştiinţarea autorităţilor, instituţiilor publice, operatorilor economici şi populaţiei din zonele ce pot fi afectate;
h) dispune alarmarea salariaţilor din zonele ce pot fi afectate;
i) informează Comitetul Local pentru Situaţii de urgenţă asupra activităţii desfăşurate;
j) stabileşte măsurile de urgenţă pentru asigurarea funcţiilor vitale;
k) asigură evacuarea salariaţilor şi bunurilor din zonele afectate;
l) îndeplineşte orice alte atribuţii şi sarcini stabilite de lege sau Comitetul Local pentru Situaţii de urgenţă.
(3) atribuţiile celulei pentru situaţii de urgenţă în perioada post-dezastru sunt următoarele:
a) desemnează colectivul pentru conducerea acţiunilor de refacere şi reabilitare a obiectivelor (zonelor) afectate;
b) organizează echipe de specialişti pentru inventarierea, expertizarea şi evaluarea efectelor şi pagubelor produse, în vederea comunicării acestora la Comitetul Local pentru Situaţii de urgenţă;
c) analizează cauzele producerii situaţiei de urgenţă şi stabileşte măsuri de prevenire şi limitare a efectelor;
d) asigură informarea populaţiei, prin mass-media, despre evoluţia şi efectele situaţiei, acţiunile întreprinse pentru limitarea acestora şi măsurile ce se impun în continuare;
e) stabileşte şi urmăreşte repartizarea şi utilizarea ajutoarelor materiale şi băneşti acordate de guvern, de organizaţii non-guvernamentale naţionale/ internaţionale, persoane fizice sau juridice;
f) analizează documentaţiile privind acordarea fondurilor necesare pentru lucrările de refacere;
g) reactualizează planurile de protecţie şi intervenţie în situaţii de urgenţă;
h) îndeplineşte orice alte atribuţii şi sarcini stabilite de lege sau de Comitetul Local.
ART. 42
Componenţa comisiei de analiză a deceselor intraspitaliceşti este stabilită prin decizie internă a managerului.
ART. 43
(1) Comisia de analiză a deceselor intraspitaliceşti are în principal următoarele atribuţii:
a) analizează periodic, o dată pe lună, sau de câte ori este nevoie, numărul deceselor înregistrate în activitatea spitalului, astfel: numărul deceselor în totalitate; numărul deceselor la 24 de ore de la internarea pacientului; numărul deceselor intra operatorii; numărul deceselor la 48 de ore de la intervenţia operatorie;
b) analizează motivele medicale care au dus la decesul pacienţilor, cuprinse în foaia de observaţie clinică generală (FOCG) şi certificatul de deces;
c) trimestrial, în cadrul comisiei de analiză a deceselor, Serviciul de Anatomie Patologică va comunica situaţia cazurilor finalizate din spital: număr de autopsii, număr de cazuri cu scutiri, număr de cazuri cu diagnostic concordant, parţial concordant şi în discordanţă majoră între diagnosticul final şi cel la deces stabilit în secţie;
d) în situaţia în care se constată un deces survenit ca urmare a acţiunii personalului medical (malpraxis), prezintă cazul conducerii spitalului în vederea luării de măsuri necesare;
e) redactează un proces verbal de şedinţă în care consemnează rezultatele activităţii, prezentând concluziile analizei,
(2) Comisia de analiză a deceselor intra spitaliceşti se va întruni ori de câte ori este nevoie, dar nu mai puţin de o dată pe trimestru.
(3) Procesele verbale ale şedinţelor comisiei de analiză a deceselor intra spitaliceşti vor fi înaintate spre analiză managerului/directorului medical.
ART. 44
Componenţa comisiei de transfuzie şi hemovigilenţă este stabilită prin decizie internă a managerului.
ART. 45
Responsabilităţile comisiei de transfuzie şi hemovigilenţă din spital sunt următoarele:
a) monitorizarea nivelului de asigurare a securităţii transfuzionale la nivelul spitalului;
b) elaborarea şi implementarea documentaţiei necesare aplicării în practica din spital a ghidurilor de utilizare clinică a sângelui total şi a componentelor sanguine;
c) evaluarea nivelului de pregătire profesională în domeniul transfuziei sanguine a tuturor categoriilor de personal implicate în activitatea de transfuzie sanguină din spital;
d) monitorizarea utilizării corecte a terapiei transfuzionale în secţiile spitalului;
e) organizarea şi monitorizarea funcţionării sistemului de hemovigilenţă la nivelul spitalului şi colaborarea cu centrul de transfuzie teritorial în analiza reacţiilor şi incidentelor adverse severe;
f) elaborarea şi implementarea, în colaborare cu responsabilul cu asigurarea calităţii din spital, a sistemului de calitate în unitatea de transfuzie sanguină din spital şi la nivelul secţiilor, privind activitatea de transfuzie sanguină.
ART. 46
Componenţa comisiei medicamentului este stabilită prin decizia managerului.
ART. 47
Principalele atribuţii ale comisiei medicamentului sunt următoarele:
a) stabilirea coordonatelor principale privind consumul de medicamente şi materiale sanitare la nivelul spitalului, în vederea utilizării judicioase a fondurilor spitalului;
b) stabilirea priorităţilor în ceea ce priveşte politica de achiziţii de medicamente/materiale sanitare;
c) stabilirea unei liste de medicamente de bază obligatorii, care să fie în permanenţă accesibile în farmacia spitalului, specifice fiecărei secţii, determinată pe raţionalitatea incidenţei cazuisticii generale pentru raţionalizarea şi eficientizarea utilizării lor în practica medicală;
d) stabilirea unei liste de medicamente care se achiziţionează doar în mod facultativ, pentru cazuri bine selecţionate şi documentate medicale;
e) analiza referatelor de necesitate trimise de manager/director medical, în vederea aprobării şi avizării lor de către medicii specialişti pe profilul de acţiune al medicamentului solicitat;
f) verificarea continuă a stocului de medicamente/materiale sanitare de bază, pentru a preveni disfuncţiile în asistenţa medicală;
g) verificarea ritmică a cheltuielilor pentru medicamente/materiale sanitare şi analiza lor în funcţie de raportarea lunară a situaţiei financiare;
h) solicitarea unor rapoarte periodice de la şefii de secţie privind administrarea de medicamente în funcţie de incidenţa diferitelor afecţiuni şi consumul de materiale sanitare;
i) referatele de urgenţă pentru medicamente/materiale sanitare se vor centraliza lunar de către compartimentul de achiziţii publice şi vor fi înaintate comisiei medicamentului pentru analizarea oportunităţii introducerii lor în necesarul estimativ.
ART. 48
Componenţa comisiei de inventariere a patrimoniului este stabilită prin decizia managerului.
ART. 49
Atribuţiile comisiei de inventariere centrală anuală sunt:
a) coordonează comisiile de inventariere;
b) are sarcina să organizeze, să instruiască, să supravegheze şi să controleze modul de efectuare a operaţiunilor de inventariere;
c) se asigură că evaluarea se va efectua cu respectarea principiului permanenţei metodelor, potrivit căruia modelele şi regulile de evaluare trebuie menţinute, asigurând comparabilitatea în timp a informaţiilor contabile;
d) răspunde de efectuarea tuturor lucrărilor de inventariere, potrivit prevederilor legale.
ART. 50
Atribuţiile comisiilor de inventariere pe locuri de depozitare sunt cele prevăzute de legislaţia în vigoare şi procedurile operaţionale privind inventarierea bunurilor unităţii.
ART. 51
(1) Comitetul de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale este compus din: şeful serviciului de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale, medicul responsabil de politica de utilizare a antibioticelor, directorul medical, directorul de îngrijiri, după caz, farmacistul, microbiologul/medicul de laborator din laboratorul propriu sau desemnat de laboratorul cu care unitatea are contract, toţi şefii de secţie.
(2) Comitetul este condus de şeful serviciului de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale şi are obligaţia de a se întâlni trimestrial sau la nevoie pentru analiza situaţiei şi elaborarea de propuneri către comitetul director.
CAP. V
SECŢII ŞI COMPARTIMENTE CU PATURI, LABORATOARE, ALTE STRUCTURI MEDICALE DIN CADRUL SPITALULUI
ART. 52
Secţiile/compartimentele cu paturi din cadrul spitalului cu privire la asistenţa medicală la primirea bolnavilor au următoarele atribuţii generale:
a) acordarea primului ajutor şi a asistenţei medicale calificate şi specializate, până când bolnavul ajunge în secţie;
b) îmbăierea bolnavilor, dezinfecţia şi deparazitarea bolnavilor şi efectelor;
c) serviciul de gardă se organizează conform reglementărilor Ministerului sănătăţii şi hotărârii comitetului director al spitalului;
d) asigurarea trusei de urgenţă conform instrucţiunilor Ministerului sănătăţii;
e) asigurarea transportul bolnavilor în secţii;
f) repartizarea bolnavilor în saloane, în condiţiile aplicării măsurilor referitoare la combaterea infecţiilor nosocomiale;
g) asigurarea examinării medicale complete şi a investigaţiilor necesare stabilirii diagnosticului bolnavilor, în ziua internării;
h) să declare cazurile de boli nosocomiale şi profesionale conform reglementărilor în vigoare;
i) să asigure condiţiile necesare recuperării medicale propuse;
j) să efectueze educaţia sanitară a bolnavilor şi a aparţinătorilor;
k) asigurarea transportului şi tratamentului pe durata transportului, pentru bolnavii care se transferă în alte unităţi sanitare;
l) ţinerea evidenţei zilnice a mişcării bolnavilor şi asigurarea comunicării locurilor libere la ambulatoriul integrat;
m) asigurarea tratamentului medical complet (curativ, preventiv şi de recuperare), individualizat şi diferenţiat, în raport cu starea bolnavului, cu forma şi stadiul evolutiv al bolii, prin aplicarea diferitelor procedee şi tehnici medicale şi chirurgicale, indicarea, folosirea şi administrarea alimentaţiei dietetice, medicamentelor, agenţilor fizici, balneari, climatici, a gimnasticii medicale, ergoterapiei, instrumentarului şi aparaturii medicale;
n) asigurarea îngrijirii medicale necesare, ziua şi noaptea, pe toată durata internării;
o) asigurarea medicamentelor necesare tratamentului indicat şi administrarea corectă a acestora, fiind interzisă păstrarea medicamentelor la patul bolnavului;
p) asigurarea condiţiilor necesare recuperării medicale, precoce;
q) asigurarea alimentaţiei bolnavilor în concordanţă cu diagnosticul şi stadiul evolutiv al bolii;
r) desfăşurarea unei activităţi care să asigure bolnavilor internaţi un regim raţional de odihnă şi de servire a mesei, de igienă personală, de primire a vizitelor şi păstrarea legăturii cu familia;
s) transmiterea concluziilor diagnostice şi a indicaţiilor terapeutice pentru bolnavii externaţi, unităţilor sanitare ambulatorii, medicilor de familie, prin scrisori medicale.
ART. 53
Atribuţiile secţiilor/compartimentelor cu privire la îndrumarea tehnică a activităţii de asistenţă medicală sunt:
a) îndrumarea, sprijinirea şi controlul concret al modului de acordare a asistenţei medicale a populaţiei în profilul respectiv, în ambulatoriul integrat al spitalului;
b) urmărirea ridicării continue a calităţii îngrijirilor medicale;
c) asigurarea ridicării nivelului tehnic profesional al personalului medico-sanitar propriu şi dacă va fi cazul a instruirii personalului medico-sanitar aflat în stagii practice;
d) analiza periodică a stării de sănătate a populaţiei a calităţii asistenţei medicale (concordanţa diagnosticului între ambulatoriul integrat şi spital, respectarea tratamentului indicat).
e) asigurarea condiţiilor pentru instruirea practică a personalului medico-sanitar, dacă va fi cazul;
f) asigurarea condiţiilor de participare la cursuri postuniversitare şi de perfecţionare profesională a cadrelor medii;
g) asigurarea condiţiilor pentru întregul personal de a-şi însuşi noutăţile din domeniul medical;
h) datele clinice la nivel de pacient se culeg din foaia de observaţie clinică generală (FOCG) şi formează Setul minim de date la nivel de pacient (SMDP);
i) datele clinice la nivel de pacient sunt colectate de spital, care răspunde de corectitudinea şi de gestionarea lor, precum şi de asigurarea confidenţialităţii datelor, în conformitate cu legile în vigoare;
j) spitalul colectează Setul minim de date la nivel de pacient şi le transmite la SNSPMS Bucureşti, în formatul impus de aplicaţia de colectare a datelor "DRG Naţional", precum şi la Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti;
k) la nivelul spitalului este înfiinţată o structură distinctă de evaluare şi statistică medicală, ce are ca sarcină principală sprijinirea procesului de generare sub formă electronică a datelor şi transmiterea acestora către instituţiile abilitate;
l) toate datele confidenţiale la nivel de pacient colectate de spital (numele, prenumele, codul numeric personal) vor fi criptate în momentul transmiterii, conform reglementărilor legale în vigoare;
m) datele sunt transmise criptate prin e-mail sau online, până la data de 5 a lunii în curs, pentru luna precedentă;
n) spitalul are obligaţia de a asigura corectitudinea datelor colectate şi transmise.
o) transmiterea dosarului pacientului prin mail sau online este efectuată numai de Serviciul de Evaluare şi statistică medicală care funcţionează la nivelul spitalului.
ART. 54
Managementul codului de urgenţă:
a) scopul oricărei intervenţii de urgenţă este restabilirea spontană a respiraţiei şi bătăilor inimii pacientului şi prevenirea efectelor devastatoare ale hipofizei la nivelul creierului sau altor organe. De preferat este ca echipa de resuscitare să fie compusă din persoane pregătite atât pentru resuscitarea de bază ( BLS) cât şi pentru cea avansată ( ALS);
b) protocoalele de acţionare în caz de urgenţă sunt bine stabilite şi trebuie cunoscute de toată echipa de îngrijiri, cel mai bine fiind ca rolurile să fie împărţite pentru o mai mare eficienţă.
c) oricine poate acorda primul ajutor prin începerea manevrelor de resuscitare cardio-respiratorie până la sosirea unei echipe specializate;
d) dacă urgenţa are loc în spital se va începe resuscitarea de bază şi se va chema ajutor până la sosirea echipei, dacă are loc în afara spitalului se va face resuscitarea de bază şi se va apela serviciul de urgenţă 112.
ART. 55
Adunarea aparţinătorilor şi transportul pacienţilor decedaţi:
a) decesul este obligatoriu constatat de un medic primar/specialist;
b) în cazul în care decesul se produce între orele 13.00 - 08.00, acesta este constatat de medicul de gardă, primar/specialist;
c) persoana care constată decesul, consemnează în FOCG data şi ora decesului cu semnătură şi parafă. Scrie epicriza de deces, cu data/ora cu semnătura şi parafa;
d) medicul curant sau cel de gardă are obligaţia (legală) de a anunţa telefonic, telegrafic etc., prin centrala telefonică, aparţinătorii legali ai pacientului decedat după trecerea a 2 ore de la constatarea decesului. Anunţul se consemnează în registrul de note telefonice;
e) după expirarea timpului de 2 ore, decedatul cu brăţara de identificare pe antebraţ, va fi preluat de către personalul desemnat de pe secţie (brancardieri/infirmiere), împreună cu biletul de însoţire a decedatului către Serviciul de Anatomie Patologică, transportat şi depus în frigiderul de cadavre din morga Serviciului de Anatomie Patologică.
ART. 56
(1) În secţiile cu paturi se desfăşoară următoarele activităţi curente:
a) repartizarea bolnavilor în saloane în condiţiile efectuării aplicării măsurilor referitoare la prevenirea şi combaterea infecţiilor nosocomiale;
b) asigurarea examinării medicale complete şi a investigaţiilor minime a bolnavilor în ziua internării;
c) efectuarea în cel mai scurt timp a investigaţiilor necesare stabilirii diagnosticului;
d) asigurarea contravizitelor, conform unui program stabilit prin reglementari interne;
e) declararea cazurilor de boli contagioase şi a bolilor profesionale conform reglementărilor în vigoare;
f) asigurarea tratamentului medical complet (curativ, preventiv şi de recuperare) individualizat şi diferenţiat în raport cu starea bolnavului cu forma şi stadiul evolutiv al bolii prin aplicarea diferitelor procedee şi tehnici medicale şi chirurgicale, indicarea folosirea şi administrarea alimentaţiei dietetice a medicamentelor, agenţilor fizici, balneari, climatici, a gimnasticii medicale, ergoterapiei precum şi a protezelor, instrumentarului şi aparaturii medicale şi a mijloacelor specifice de transport;
g) asigurarea ziua şi noaptea a îngrijirilor medicale pe toată durata internării;
h) asigurarea trusei de urgenţă;
i) asigurarea medicamentelor necesare tratamentului indicat şi administrarea corectă a acestuia fiind interzisă păstrarea medicamentelor la patul bolnavului;
j) asigurarea condiţiilor necesare recuperării medicale precoce;
k) asigurarea alimentaţiei bolnavilor în concordanţă cu diagnosticul şi stadiul evolutiv al bolii;
l) desfăşurarea unei activităţi care să asigure bolnavilor internaţi un regim raţional de odihnă şi de servire a mesei, de igienă personală, de primire a vizitelor şi de păstrare a legăturii acestora cu familia;
m) transmiterea concluziilor diagnostice şi a indicaţiilor terapeutice pentru bolnavii externaţi prin scrisoare medicală la medicul de familie sau la medicul specialist;
n) educaţia sanitară a bolnavilor şi a aparţinătorilor;
o) îndrumarea, sprijinirea şi controlul corect a modului de acordare a asistenţei medicale în profilul medical specific secţiei în ambulatoriul de specialitate.
ART. 57
Secţiile cu profil chirurgical din cadrul spitalului au, în principal, următoarele atribuţii:
a) examinarea imediată, completă, trierea medicală şi epidemiologică a bolnavilor pentru internare;
b) asigurarea primului ajutor şi acordarea asistenţei medicale calificate şi specializate, până când bolnavul este stabilizat şi ajunge în secţie;
c) asigurarea aparatului de urgenţă, cu aprobarea conducerii spitalului;
d) îmbăierea bolnavilor, dezinfecţia şi deparazitarea bolnavilor;
e) asigurarea transportului bolnavilor în secţie;
f) ţinerea evidenţei zilnice a internării bolnavilor şi asigurarea comunicării cu secţiile privind locurile libere;
g) repartizarea bolnavilor în saloane, cu respectarea măsurilor de prevenire şi combatere a infecţiilor nosocomiale;
h) examinarea imediată de către medicul chirurg a bolnavilor internaţi de urgenţă, precum şi a celor cu stare biologică alterată;
i) stabilirea parcursului în vederea confirmării precizării sau nuanţării diagnosticului de internare;
j) precizarea cât mai rapidă, prin consultări de specialitate, a afecţiunilor asociate patologiei chirurgicale;
k) întocmirea foii de observaţie în primele 24 de ore pentru pacienţii cronici şi la prezentare pentru pacienţii internaţi de urgenţă;
l) stabilirea diagnosticului preoperator, inclusiv stadiul bolii;
m) stabilirea indicaţiei operatorii, justificarea acesteia, precum şi alegerea procedurii tehnice şi tactice la propunerea medicului curant şi cu acordul şefului de secţie;
n) obţinerea consimţământului informat în scris al pacientului în tratamentul chirurgical propus;
o) pregătirea preoperatorie generală, locală, precum şi asigurarea consultului preanestezic;
p) asigurarea şi verificarea îndeplinirii tratamentelor medicale pre- şi postoperatorii;
q) supravegherea evoluţiei pre- şi postoperatorii generale şi locale;
r) precizarea recomandărilor de urmat la externare, precum şi stabilirea contactelor postoperatorii.
ART. 58
(1) Spitalizarea de zi este organizată conform legii şi oferă servicii medicale pacienţilor care nu necesită internare continuă, la care se întocmeşte "Fişă pentru spitalizarea de zi", denumită în continuare FSZ.
(2) FSZ se completează pentru fiecare pacient care beneficiază de servicii medicale în regim de spitalizare de zi.
(3) În cazul în care pe parcursul episodului de spitalizare de zi pacientul este internat în regim de spitalizare continuă, se va închide FSZ şi se va deschide o FOCG.
(4) FSZ poate fi închisă în aceeaşi zi în care a fost deschisă sau la o dată ulterioară, dar nu mai târziu de data de 31 decembrie a anului respectiv.
(5) Servicii medicale acordate pentru spitalizarea de zi se completează conform tipurilor de servicii de spitalizare de zi reglementate prin hotărârea de aprobare a contractului-cadru.
ART. 59
Secţia terapie intensivă neonatologie este organizată şi finanţată în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
ART. 60
Atribuţiile secţiei terapie intensivă neonatologie sunt următoarele: manopere invazive exploratorii sau de terapie intensivă prin proceduri parenterale: abord vascular prin puncţie; prelevări venoase, montarea sau manipularea cateterelor; administrarea medicaţiei injectabile; recoltare LCR prin puncţie lombară sau ventriculară; puncţie pleurală; paracenteză; puncţie vezicală.
ART. 61
Materiale folosite în secţie sunt materiale de unică folosinţă, respectiv: ace, seringi, truse de perfuzii, truse de transfuzii, catetere, sonde, ace de puncţie etc.
ART. 62
Sterilizarea se realizează în blocul de sterilizare pentru întreg instrumentarul de mică chirurgie.
ART. 63
Alte atribuţii ale secţiilor spitalului:
a) asigură terapia intensivă pacienţilor care au funcţiile vitale afectate, asistenţa preoperatorie şi postoperatorie pentru cazurile chirurgicale;
b) asigură evaluarea preoperatorie a pacienţilor care vor efectua intervenţii chirurgicale;
c) asigură îngrijirea pacienţilor care necesită supraveghere continuă pentru riscul de dezechilibru al funcţiilor vitale;
d) asigură corectitudinea aplicării manevrelor terapeutice;
e) asigură tratamentul medical complet, recomandat de medicul curant individualizat în raport cu starea bolnavului, forma şi stadiul bolii;
f) redactează corect şi distribuie la timp documentele medicale;
g) respectă colectarea diferenţiată a deşeurilor rezultate din activitatea medicală.
ART. 64
Secţia Anestezie Terapie Intensivă (ATI) este organizată în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
ART. 65
Atribuţiile secţiei ATI sunt următoarele: manopere invazive exploratorii sau terapeutice de anestezie prin proceduri parenterale: abord vascular prin puncţie; prelevări venoase, montarea sau manipularea cateterelor; administrarea medicaţiei injectabile; recoltare LCR prin puncţie lombară; puncţie pleurală; puncţie lombară pentru anesteziere; anestezie generală.
ART. 66
Materiale folosite sunt materiale de unică folosinţă, respectiv: ace, seringi, truse de perfuzii, truse de transfuzii, catetere, sonde, ace de puncţie etc.
ART. 67
Sterilizarea se realizează în blocul operator pentru întreg instrumentarul chirurgical şi pentru tubulatura necesară ventilaţiei asistate sau mecanice.
ART. 68
Alte atribuţii:
a) asigură anestezia şi terapia intensivă necesare desfăşurării intervenţiilor chirurgicale;
b) asigură evaluarea preoperatorie a pacienţilor care vor efectua intervenţii chirurgicale (examen preanestezie şi pregătirea preoperatorie specifică), administrarea anesteziei intraoperator, precum şi urmărirea post anestezică;
c) asigură îngrijirea pacienţilor care necesită supraveghere continuă pentru riscul de dezechilibru al funcţiilor vitale;
d) asigură corectitudinea aplicării manevrelor terapeutice;
e) asigură tratamentul medical complet, recomandat de medicul curant individualizat în raport cu starea bolnavului, forma şi stadiul bolii;
f) redactează corect şi distribuie la timp documentele medicale;
g) respectă colectarea diferenţiată a deşeurilor rezultate din activitatea medicală.
ART. 69
(1) Unitatea de transfuzie sanguină (UTS) este organizată în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
(2) UTS este constituită din puncte de lucru şi este situată în secţia ATI.
(3) Coordonarea activităţii de transfuzie sanguină este asigurată de un medic al secţiei clinice ATI desemnat prin decizie internă a managerului spitalului.
ART. 70
UTS are, în principal, următoarele atribuţii:
a) aprovizionarea cu sânge total şi componente de sânge pe baza solicitărilor scrise din secţiile spitalului;
b) recepţia, evidenţa, stocarea şi livrarea sângelui total şi a componentelor sanguine către secţiile spitalului;
c) efectuarea testelor pre transfuzionale;
d) pregătirea unităţilor de sânge total şi a componentelor sanguine în vederea administrării;
e) consiliere privind utilizarea clinică a sângelui total şi a componentelor sanguine;
f) prezervarea probelor biologice pre transfuzionale şi a unităţilor de sânge sau componente sanguine administrate pentru o perioadă de 48 de ore post transfuzional în spaţiile frigorifice cu această destinaţie;
g) întocmirea documentaţiei corespunzătoare tuturor activităţilor desfăşurate;
h) raportarea tuturor evenimentelor legate de actul transfuzional către centrul de transfuzie teritorial;
i) păstrarea eşantioanelor din ser sau plasmă recoltate pre transfuzional, în cazul tuturor pacienţilor transfuzaţi, pentru o perioadă de minimum 6 luni, în spaţii frigorifice (-15-18 grade °C) cu această destinaţie.
ART. 71
Se interzice unităţii de transfuzie sanguină din spital livrarea de sânge total sau de componente sanguine către alte spitale, livrarea şi/sau administrarea lor la domiciliu pacientului, livrarea de sânge total şi/sau de componente sanguine cu alta destinaţie decât administrarea terapeutică în incinta spitalului.
ART. 72
Blocul Operator (BO) reprezintă o structură de sine stătătoare fiind nominalizată în structura spitalului şi este organizat conform prevederilor legale în vigoare.
ART. 73
Atribuţiile generale ale BO se regăsesc în regulamentul de organizare şi funcţionare al acestuia.
ART. 74
Blocul operator este unitatea care cuprinde toate sălile de operaţie şi anexele acestora din cadrul spitalului şi este astfel organizat încât să permită managementul operator optim al bolnavilor operaţi în condiţii de maximă siguranţă, optimizarea utilizării sălilor de operaţie şi a timpului de activitate şi asigurarea unor condiţii de muncă corecte chirurgilor, anesteziştilor şi personalului medical care îşi desfăşoară activitatea în acest sector. Blocul operator este organizat în 6 săli de operaţie:
a) sala nr.1, pentru intervenţii chirurgicale aseptice, pentru intervenţii chirurgicale aseptice care se efectuează în timpul gărzii, pentru intervenţii chirurgicale laparoscopice şi endoscopice;
b) sala nr.2, pentru intervenţii chirurgicale aseptice, pentru intervenţii chirurgicale laparoscopice şi endourologice;
c) sala nr.3, pentru intervenţii chirurgicale aseptice;
d) sala nr.4, pentru intervenţii chirurgicale ortopedice;
e) sala nr.5, pentru intervenţii chirurgicale aseptice;
f) sala nr.6, pentru intervenţii chirurgicale aseptice.
ART. 75
(1) Conducerea organizatorică a BO este asigurată de un medic coordonator. Acesta are în subordine o asistentă şefă. Activitatea echipei de anestezie este coordonată de medicul şef secţie A.T.I., care va colabora pentru sincronizare cu echipa de chirurgie. Conducerea BO este subordonată direcţiunii spitalului şi va colabora cu şefii de secţii chirurgicale şi A.T.I. care au rol consultativ şi care vor fi informaţi ori de câte ori sunt necesare şi se adoptă decizii importante cu privire la BO.
(2) Activitatea cotidiană este condusă de medicului coordonator. Activitatea fiecărei săli de operaţie este coordonată şi asigurată de o asistentă responsabilă cu inventarul de compartiment, subordonată direct conducerii BO.
(3) Personalul medical şi paramedical are obligaţia să respecte toate legile, recomandările Colegiului Medicilor din România, ale Ordinului Asistenţilor Medicali, precum şi dispoziţiile conducerii spitalului şi ale şefului de secţie.
ART. 76
Organizarea programului operator:
(1) Pentru operaţiile programate, blocul operator este deschis de luni până vineri între orele 7.00 - 15.00. în situaţii speciale activitatea se prelungeşte până la terminarea programului operator. Activitatea se desfăşoară în 3 ture de câte 8 ore. Pentru urgenţe se repartizează zilnic în blocul operator personalul de serviciu şi sălile de urgenţă 1 şi 2 sunt deschise zilnic 24 h. Pacienţii internaţi de urgenţă beneficiază imediat de acces în sala de operaţie şi de intervenţia de urgenţă necesară bolii, fără a se aştepta programare. Momentul operator este stabilit de medicul chirurg şef de gardă, care a internat bolnavul şi este răspunzător de pacient. Chirurgul anunţă echipa de anestezie şi anestezia este efectuată de medicul anestezist de serviciu în momentul respectiv. Terapia intensivă şi reanimarea se stabilesc în echipă complexă chirurg, anestezist în colaborare la nevoie şi/sau medici de specialitate din alte domenii. Succesiunea intervenţiilor din urgenţă este organizată şi în responsabilitatea medicului chirurg şef de gardă.
(2) Secţiile vor comunica programul operator medicului coordonator al blocului operator cu o zi înainte, până la ora 12. Acesta va repartiza programul pe sălile de operaţie în principiu fiind asistat de un reprezentant din fiecare clinică cu profil chirurgical, iar asistenta şefă a blocului operator va afişa programul pe tabla de la intrarea în bloc operator.
(3) Activitatea operatorie propriu-zisă începe la ora 9:00 şi se desfăşoară până se termină toate operaţiile programate.
(4) Programul operator va conţine numele bolnavului, vârsta, salonul, operaţia, tipul de anestezie, sala, dacă bolnavul este alergic şi la ce substanţă, dacă este infectat HIV, HVB, HVC, operatorul şi ajutorul, durata estimată a operaţiei; numele pacienţilor din programele operatorii sunt confidenţiale, sub incidenţa secretului profesional şi pe panoul de la blocul operator nu se afişează numele bolnavilor.
(5) În cazul anulării unei operaţii, operatorul va anunţa medicul coordonator al blocului operator şi medicul anestezist. În mod excepţional, cu aprobarea medicului coordonator, a şefului de secţie şi cu acordul medicului anestezist, dacă programul operator nu este prea încărcat, pot fi adăugate operaţii care nu au fost puse pe program în ziua anterioară, cu scopul de a utiliza sălile la nivelul optim şi de a scurta timpul de spitalizare a bolnavilor. De asemenea, urgenţele din secţie beneficiază de programarea imediată, în funcţie de gradul de urgenţă şi având ca scop vindecarea pacientului.
(6) În situaţia când programul operator dintr-o sală s-a efectuat, sălile libere (cu material şi personalul aferent) vor fi utilizate pentru efectuarea operaţiilor din alte săli, astfel încât să nu existe săli neutilizate în timp ce în alte săli sunt bolnavi care aşteaptă să fie operaţi. Redistribuirea sălilor de operaţie libere o face medicul coordonator al blocului operator după criteriile obişnuite: gradul de urgenţă, septicitatea operaţiei, înţelegerea între operatori şi anestezişti, personalul şi materialele disponibile. Anestezistul poate urma echipa chirurgicală şi bolnavul programat pentru operaţie la care a efectuat consultul preanestezic cu condiţia de a nu fi anestezist în altă sală de operaţie, mai ales la distanţă.
ART. 77
Managementul bolnavilor în blocul operator:
(1) Pregătirea şi toaleta bolnavilor pentru operaţie se face pe secţie, în limita posibilităţilor. Pacienţii se recomandă a efectua duş preoperator dacă este posibil, iar pregătirea tegumentelor prin radere se efectuează în principiu la nivelul secţiei, după care se aplică feşile sau ciorapii elastici dacă au indicaţie. Bolnavii vor fi aduşi la blocul operator de către asistenta de sală, în mod excepţional de asistenta de salon, medicul rezident sau medicul curant, până la sala de preanestezie sau sala de operaţie. Bolnavul va fi în permanenţă sub supravegherea şi responsabilitatea celui care l-a luat din salon, până în momentul instalării lui pe masa de operaţie sau la preanestezie când intră sub supravegherea personalului din secţia A.T.I. repartizat la preanestezie/anestezie. Echipa de chirurgie va sonda la nevoie vezica urinară.
(2) Din momentul instalării bolnavului pe masa de operaţie, acesta intră sub responsabilitatea directă a echipei de anestezie, a asistentei de sală, a asistentei instrumentare, precum şi a medicului operator şi anestezist şi va rămâne sub responsabilitatea acestei echipe până la terminarea operaţiei.
(3) Atunci când sunt necesare, sonda vezicală, sonda nazo-gastrică, ciorapul elastic sau alte manevre medicale vor fi efectuate de către operator sau un medic care participă la operaţie. Aceste manevre nu pot fi făcute de personalul mediu.
(4) Din momentul ieşirii din salon şi până la întoarcerea sa din nou în salon, bolnavul nu va rămâne nici un moment singur, nesupravegheat de personalul medical.
(5) Antibioprofilaxia şi tromboprofilaxia: se vor efectua conform protocolului în vigoare în spital.
(6) Anestezia se efectuează de către medicul anestezist în acord cu medicul chirurg, asigurând condiţii optime desfăşurării intervenţiei operatorii şi siguranţei vieţii bolnavului.
ART. 79
Materiale, echipamente, curăţenie, decontaminare, dezinfecţie, sterilizare în cadrul blocului operator:
(1) Toate materialele şi echipamentele din blocul operator fac obiectul unui inventar unic sub responsabilitatea medicului şef de secţie A.T.I. şi asistentei şefe a Blocului Operator. Fiecare asistentă responsabilă de sală are în inventar materialele şi echipamentele din sala de care răspunde.
(2) Materialele şi echipamentele blocului operator se împart în 2 categorii:
a) materiale şi echipamente furnizate sau obţinute de către spital, acestea fiind puse la dispoziţia tuturor operatorilor, indiferent de secţie şi compartiment;
b) materiale şi echipamente obţinute prin programele naţionale de sănătate.
(3) Accesul tuturor persoanelor în blocul operator se va face numai în ţinuta de bloc operator: bonetă, mască şi echipament special. Accesul în bloc operator cu ţinuta de spital este interzisă, precum şi accesul pe secţie în ţinută de bloc operator. Responsabil de respectare: coordonatorul BO, şefii de clinici, asistenta şefa BO şi asistenţii BO asistentele şefe de pe secţii.
(4) Responsabilitatea asepsiei şi antisepsiei în BO o au asistenta şefă BO şi asistentele BO. Întreg personalul va respecta normele de comportament civilizat, de asepsie, antisepsie, ţinuta corespunzătoare. Discuţiile din BO vor fi civilizate astfel încât să nu deranjeze intervenţiile chirurgicale şi pentru a evita stresul suplimentar al pacienţilor.
(5) Asistenta responsabilă de sală răspunde de curăţenia din sala sa. Zonele de curăţenie trebuie să fie precis delimitate de către coordonatorul de secţie şi comunicate personalului. Curăţenia în BO este asigurată de personalul auxiliar BO. Conform dispoziţiilor în vigoare în BO este interzis fumatul.
(6) Materiale biologice au conduita conform protocolului Ministerului sănătăţii. Se vor respecta cu stricteţe circuitele şi regulile de asepsie şi antisepsie.
ART. 80
(1) Personalul blocului operator este reprezentat de toţi angajaţii spitalului cuprinşi în schema organizatorică a sălilor de operaţie şi care desfăşoară activitatea direct în BO şi respectă fişa postului şi care sunt subordonaţi medicului coordonator de secţie al BO şi direcţiunii spitalului, respectând dispoziţiile suplimentare. Personalul BO este personal mobil în interiorul BO, în funcţie de volumul de activitate şi necesităţi.
(2) Respectarea programului de activitate şi a orarului este obligatorie. Schimbările de program se anunţă la Coordonatorul secţiei BO, cu specificarea şi semnătura persoanei înlocuitoare. Nerespectarea sarcinilor de serviciu se analizează în comisia de disciplină.
ART. 81
(1) Organizarea şi desfăşurarea activităţilor din centrul de hemodializă este reglementată în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
(2) Centrul de Hemodializă din cadrul spitalului este coordonat de medicul şef al secţiei Nefrologie.
(3) Serviciile minimale oferite în Centrul de Hemodializă sunt:
a) tratamentul propriu-zis (inclusiv medicaţia specifică dializei);
b) consultaţie şi urmărire medicală de către un medic specialist în nefrologie;
c) nursing în timpul tratamentului de dializă;
d) educaţie sanitară a pacienţilor;
e) consultaţii dietetice şi de nutriţie, hrană în timpul dializei;
f) investigaţii paraclinice periodice în legătură cu tratamentul de dializă;
g) tratamente medicamentoase, altele decât cele specifice procedurii de dializă.
h) servicii de psihoterapie.
ART. 82
(1) Unitatea de Primire Urgenţe (UPU) funcţionează în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
(2) UPU constituie secţie independentă în structura spitalului, organizată astfel încât să permită primirea, trierea, investigarea, stabilizarea şi aplicarea tratamentului de urgenţă pacienţilor sosiţi cu ambulanţele sau cu alte mijloace de transport.
ART. 83
Laboratoarele medicale ale spitalului asigură efectuarea analizelor, investigaţiilor, recoltarea de produse patologice şi oricăror alte prestaţii medico-sanitare specifice profilului lor de activitate. Ele se organizează ca activităţi unice (centrale) pe profile, pe întreaga unitate şi pot deservi şi alte unităţi sanitare, în situaţia în care acestea nu au laborator propriu. Sunt conduse de medicul şef de laborator.
ART. 84
Ţinând seama de mărimea şi limitele de competenţă ale spitalului, de asigurarea bazei medicale şi a personalului de specialitate al spitalului, sunt organizate şi funcţionează:
a) Laboratorul de analize medicale;
b) Serviciul de Anatomie Patologică
c) Laborator de radiologie şi imagistică medicală;
d) Laborator de explorări funcţionale;
e) Laborator de recuperare, medicină fizică şi balneologie (bază de tratament).
ART. 85
În vederea organizării în cele mai bune condiţii a activităţii de programare, recoltare, ambalare, transport, transmiterea rezultatelor, interpretare în comun a cazurilor deosebite, modernizare în dinamica examenelor, instruirea personalului sanitar pentru a cunoaşte posibilităţile de exploatare şi condiţiile tehnice de recoltare a acestora, laboratoarele medicale colaborează permanent cu secţiile şi compartimentele cu paturi.
ART. 86
(1) Laboratoarele funcţionează pe baza unui program de lucru afişat şi adus la cunoştinţa secţiilor şi compartimentelor cu paturi, şi care cuprinde:
a) orele de recoltare a probelor pentru bolnavii spitalizaţi şi ambulatorii;
b) orele de primire a probelor de la secţiile şi compartimentele cu paturi;
c) orele de eliberare a rezultatelor de la laborator.
(2) Rezultatele examenului se ridică zilnic (în aceeaşi zi) sau cel mai târziu a doua zi de fiecare secţie (compartiment, cabinet) după efectuarea examenului şi obţinerea rezultatului, la orele indicate de laborator.
ART. 87
Serviciile medicale se efectuează pe baza recomandării medicului; redactarea rezultatelor se face de către personalul cu pregătire superioară (din laborator).
ART. 88
Laboratorul de analize medicale funcţionează în incinta spitalului într-un spaţiu închiriat de un laborator extern, care efectuează analize medicale pentru pacienţii din spital şi are în principal următoarele atribuţii:
a) efectuarea analizelor medicale de: hematologie, citologie, biochimie, serologie, microbiologie, virusologie, parazitologie, micologie, necesare precizării diagnosticului, stadiului de evoluţie a bolii şi examenelor profilactice;
b) recepţionarea produselor sosite pentru examene de laborator şi înscrierea lor corectă;
c) asigurarea recipientelor necesare recoltării produselor patologice;
d) redactarea corectă şi distribuirea la timp a rezultatelor examenelor efectuate.
ART. 89
(1) Laboratorul de Radiologie şi Imagistică Medicală are, în principiu, următoarele atribuţii:
a) efectuează examene radiologice şi imagistice potrivit dotării, posibilităţilor tehnice ale aparaturii şi competenţelor personalului medical, după ce foaia de observaţie clinică generală a bolnavului este completată cu toate datele atât clinice cât şi de laborator, examenul radio-imagistic fiind ultimul la care se recurge (pacientul va avea completată corect cererea de examinare, cu semnătura şi parafa medicului curant);
b) organizează şi utilizează raţional filmele;
c) asigură arhivarea imaginilor în arhiva electronică;
d) aplică măsuri pentru prevenirea expunerii nejustificate la radiaţii ionizante a pacienţilor;
e) aplică măsuri pentru prevenirea expunerii la radiaţii ionizante a personalului din laborator.
(2) Competenţele laboratorului: efectuează radiografii, examene fluoroscopice, ecografii, computer tomografii examene care sunt interpretate de medicii radiologi, în vederea precizării şi stabilirii corecte a diagnosticelor.
ART. 90
(1) Serviciul de Anatomie Patologică este organizat conform Legii nr. 104/2003 privind manipularea cadavrelor umane şi prelevarea organelor şi ţesuturilor de la cadavre în vederea transplantului şi conform Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 104/2003, actualizate prin H.G. nr. 909/2011, ca serviciu unic, subordonat administrativ direct conducerii spitalului.
(2) În acest serviciu se desfăşoară un flux continuu de activităţi interconectate: prelucrarea pieselor operatorii şi biopsiilor de la pacienţii în viaţă, precum şi a fragmentelor tisulare recoltate de la cadavre în timpul autopsiei anatomo-patologice, cu stabilirea diagnosticului histopatologic ce va determina conduita terapeutică ulterioară şi respectiv, stabilirea tanatogenezei şi a diagnosticului de deces.
(3) Serviciul de Anatomie Patologică este încadrat cu personal medical conform normativelor de personal din unităţile sanitare, cu pregătire corespunzătoare. Personalul care îşi desfăşoară activitatea în serviciul de anatomie patologică al spitalului se încadrează în categoria locurilor de muncă în condiţii deosebite de muncă.
(4) Cheltuielile aferente serviciilor medicale efectuate de serviciul de anatomie patologică sunt suportate prin contractul încheiat de spital cu Casa de Asigurări de Sănătate, din bugetul altor spitale care solicită examene histopatologice sau direct de la pacient în condiţiile în care:
a) recoltarea produselor biologice de examinat se face într-un cabinet/spital privat;
b) pacientul care doreşte să se facă examinarea în alt serviciu decât cel care deserveşte spitalul în care s-a efectuat recoltarea; pentru aceasta, pacientul trebuie să solicite în scris efectuarea examenului histopatologic în altă unitate, precizând care este această unitate şi asumându-şi responsabilitatea pentru remiterea buletinului histopatologic medicului operator;
c) pacientul solicită un consult histopatologic;
d) pacientul este internat în spital, în regim cu plată.
ART. 91
Serviciul de Anatomie Patologică are următoarele atribuţii:
a) efectuarea diagnosticului histopatologic sau citopatologia (în funcţie de situaţie) asupra produselor biologice recoltate fie persoanelor în viaţă, fie cadavrelor la autopsie şi anume: piese operatorii, biopsii, frotiuri exfoliative, organe, fragmente tisulare şi altele asemănătoare;
b) executarea necropsiilor în toate decesele survenite în spital, care nu sunt cazuri medico-legale şi unde este necesară confirmarea, precizarea sau completarea diagnosticului clinic şi stabilirea cauzei medicale a morţii, inclusiv tuturor copiilor până la vârsta de un an, indiferent de locul decesului, precum şi deceselor materne care nu sunt cazuri medico-legale;
c) efectuarea de îmbălsămări, spălarea, îmbrăcarea şi cosmetizarea cadavrelor.
ART. 92
Laboratorul de explorări funcţionale asigură efectuarea investigaţiilor medicale conform solicitărilor medicului de specialitate şi în raport cu dotarea existenta: EKG, ecografie, endoscopie.
ART. 93
Laboratorul de recuperare, medicină fizică şi balneologie are în principal următoarele atribuţii:
a) ţinerea evidenţei bolnavilor, invalizilor şi deficienţilor incluşi în acţiunile de recuperare medicală (adulţi şi copii);
b) întocmirea planurilor de recuperare medicală a bolnavilor, invalizilor şi deficienţilor, împreună cu personalul de specialitate din cabinetele de specialitate din Ambulatoriul integrat şi cabinetele medicale individuale aflate în relaţie contractuală cu CASMB;
c) efectuarea tratamentelor de recuperare medicală a bolnavilor, invalizilor şi deficienţilor motori, precum şi a altor categorii de persoane care necesită tratamente fizioterapice recomandate de personalul de specialitate;
d) transmiterea către medicii care au trimis bolnavi pentru tratament medical recuperator, a concluziilor asupra eficienţei tratamentului aplicat, pe bază de scrisoare medicală.
ART. 94
(1) Ambulatoriul integrat al spitalului este organizat şi funcţionează potrivit prevederilor legale în vigoare.
(2) Activitatea ambulatoriului integrat al spitalului constă în:
a) stabilirea diagnosticului şi tratamentului pacienţilor care au venit cu bilet de trimitere de la medicul de familie sau de la un medic specialist din ambulatoriu, aflat în relaţie contractuală cu casa de asigurări de sănătate, şi care nu au necesitat internare în regim continuu sau de spitalizare de zi;
b) monitorizarea şi controlul pacienţilor care au fost internaţi în spital şi care au venit la controalele programate la solicitarea medicului curant sau cu bilet de trimitere de la medicul de familie sau de la un medic specialist din ambulatoriu, aflat în relaţie contractuală cu casa de asigurări de sănătate, pentru afecţiunile pentru care au fost internaţi;
c) consultaţii interdisciplinare pentru pacienţii internaţi în unitate se vor acorda prioritar;
d) stabilirea diagnosticului şi tratamentului pacienţilor care au venit cu bilet de trimitere de la medicul de familie sau de la un medic specialist din ambulatoriu, pentru specialităţile unice în localitatea respectivă, şi care nu necesită internare în regim continuu sau de spitalizare de zi.
ART. 95
(1) Serviciul de supraveghere, prevenire şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale este organizat în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
(2) Serviciul de prevenire şi control infecţii nosocomiale are în principal următoarele atribuţii:
a) organizează şi participă la întâlnirile Comitetului de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale;
b) propune managerului sancţiuni pentru personalul care nu respectă procedurile şi protocoalele de prevenire şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale;
c) şeful/responsabilul contractat participă în calitate de membru la şedinţele Comitetului director al unităţii sanitare şi, după caz, propune acestuia recomandări pentru implementarea corespunzătoare a planului anual de prevenire a infecţiilor, echipamente şi personal de specialitate;
d) elaborează şi supune spre aprobare planul anual de supraveghere, prevenire şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale din unitatea sanitară;
e) organizează, în conformitate cu metodologia elaborată de Institutul Naţional de Sănătate Publică, anual, un studiu de prevalenţă de moment a infecţiilor nosocomiale şi a consumului de antibiotice din spital;
f) organizează şi derulează activităţi de formare a personalului unităţii în domeniul prevenirii infecţiilor asociate asistenţei medicale;
g) organizează activitatea serviciului/compartimentului de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale pentru implementarea şi derularea activităţilor cuprinse în planul anual de supraveghere şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale al unităţii;
h) propune şi iniţiază activităţi complementare de prevenţie sau de limitare cu caracter de urgenţă, în cazul unor situaţii de risc sau al unui focar de infecţie asociată asistenţei medicale;
i) elaborează ghidul de izolare al unităţii sanitare şi coordonează aplicarea precauţiilor specifice în cazul depistării colonizărilor/infecţiilor cu germeni multiplu rezistenţi la pacienţii internaţi;
j) întocmeşte harta punctelor şi zonelor de risc pentru apariţia infecţiilor asociate asistenţei medicale şi elaborează procedurile şi protocoalele de prevenire şi limitare în conformitate cu aceasta;
k) implementează metodologiile naţionale privind supravegherea bolilor transmisibile şi studiile de supraveghere a infecţiilor asociate asistenţei medicale;
l) verifică completarea corectă a registrului de monitorizare a infecţiilor asociate asistenţei medicale de pe secţii şi centralizează datele în registrul de monitorizare a infecţiilor al unităţii;
m) raportează la direcţia de sănătate publică judeţeană şi a municipiului Bucureşti infecţiile asociate asistenţei medicale ale unităţii şi calculează rata de incidenţă a acestora pe unitate şi pe secţii;
n) organizează şi participă la evaluarea eficienţei procedurilor de curăţenie şi dezinfecţie prin recoltarea testelor de autocontrol;
o) colaborează cu medicul de laborator pentru cunoaşterea circulaţiei microorganismelor patogene de la nivelul secţiilor şi compartimentelor, cu precădere a celor multirezistente şi/sau cu risc epidemiologic major, pe baza planului de efectuare a testelor de autocontrol;
p) solicită trimiterea de tulpini de microorganisme izolate la laboratoarele de referinţă, în conformitate cu metodologiile elaborate de Institutul Naţional de Sănătate Publică, în scopul obţinerii unor caracteristici suplimentare;
q) supraveghează şi controlează buna funcţionare a procedurilor de sterilizare şi menţinerea a sterilităţii pentru instrumentarul şi materialele sanitare care sunt supuse sterilizării;
r) supraveghează şi controlează activitatea de triere, depozitare temporară şi eliminare a deşeurilor periculoase rezultate din activitatea medicală;
s) organizează, supraveghează şi controlează respectarea circuitelor funcţionale ale unităţii, circulaţia pacienţilor şi vizitatorilor, a personalului şi, după caz, a studenţilor şi elevilor din învăţământul universitar, postuniversitar sau postliceal;
t) avizează orice propunere a unităţii sanitare de modificare în structura unităţii;
u) supraveghează şi controlează respectarea în secţiile medicale şi paraclinice a procedurilor de triaj, depistare şi izolare a infecţiilor asociate asistenţei medicale;
v) răspunde prompt la informaţia primită din secţii şi demarează ancheta epidemiologică pentru toate cazurile suspecte de infecţie asociată asistenţei medicale;
w) dispune, după anunţarea prealabilă a managerului unităţii, măsurile necesare pentru limitarea difuziunii infecţiei, respectiv organizează, după caz, triaje epidemiologice şi investigaţii paraclinice necesare;
x) întocmeşte şi definitivează ancheta epidemiologică a focarului, difuzează informaţiile necesare privind focarul, în conformitate cu legislaţia, întreprinde măsuri şi activităţi pentru evitarea riscurilor identificate în focar;
y) solicită colaborările interdisciplinare sau propune solicitarea sprijinului extern de la Direcţia de sănătate publică sau Institutul Naţional de Sănătate Publică - centru regional la care este arondat, conform reglementărilor în vigoare;
z) raportează managerului problemele depistate sau constatate în prevenirea şi limitarea infecţiilor asociate asistenţei medicale;
aa) întocmeşte rapoarte cu dovezi la dispoziţia managerului spitalului, în cazurile de investigare a responsabilităţilor pentru infecţii asociate asistenţei medicale.
ART. 96
(1) Farmacia funcţionează ca secţie în structura organizatorică a spitalului, fiind amplasată la parter, astfel încât există o cale directă de acces pentru o bună aprovizionare cu medicamente.
(2) Farmacia are ca obiect de activitate asigurarea asistenţei cu medicamente de uz uman a bolnavilor internaţi. Farmacia deţine şi eliberează numai medicamente cu autorizaţie de punere pe piaţă, eliberată conform normelor legale şi asigură eliberarea şi livrarea medicamentelor în regim de urgenţă atunci când este necesar.
(3) Activitatea farmaceutică din spital se organizează în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului sănătăţii.
ART. 97
Farmacia are în principal următoarele atribuţii:
a) asigurarea de medicamente necesare activităţii de asistenţă medicală a spitalului;
b) păstrarea, prepararea şi eliberarea medicamentelor de orice natură şi formă, potrivit Farmacopeei Române în vigoare, a specialităţilor farmaceutice autorizate şi a altor produse farmaceutice, conform nomenclatorului aprobat de Ministerul sănătăţii;
c) depozitarea produselor conform normelor în vigoare (farmacopee, standarde sau norme interne) ţinând-se seama de natura şi proprietăţile lor fizico-chimice;
d) organizarea şi efectuarea controlului calităţii medicamentului şi luarea de măsuri ori de câte ori este necesar pentru preîntâmpinarea accidentelor, informând imediat organul superior;
e) asigurarea controlului preventiv, verificarea organoleptică şi fizică, verificarea operaţiilor finale, analiza calitativă a medicamentului la masa de analize;
f) prescrierea, prepararea şi eliberarea medicamentelor potrivit normelor stabilite de Ministerul sănătăţii;
g) întocmirea propunerilor fundamentate pentru necesarul de achiziţii publice de medicamente şi unele materiale sanitare;
h) operarea în programul informatic a documentelor de eliberare a medicamentelor;
i) recepţia produselor farmaceutice şi materiale sanitare;
j) verificarea termenului de valabilitate a medicamentelor şi substanţelor.
ART. 98
(1) în spital există o staţie centrală de sterilizare şi un punct de sterilizare (la biberonerie - două pupilele).
(2) atribuţiile generale ale sterilizării sunt următoarele:
a) efectuează sterilizarea pentru spital şi ambulatoriu conform normelor legale în vigoare;
b) pregăteşte aparatura pentru efectuarea sterilizării;
c) verifică trusele care urmează a fi sterilizate şi respinge trusele incorect pregătite;
d) efectuează sterilizarea uscată şi umedă;
e) etichetează trusele şi le predă sub semnătură secţiilor/compartimentelor/cabinetelor care le-au adus;
f) respectă programul de predare/primire al truselor nesterile şi sterile;
g) asigură curăţarea şi igienizarea staţiei de sterilizare;
h) înregistrează în registrul de evidenţă al sterilizării toate datele necesare conform normelor legale în vigoare;
i) respectă instrucţiunile tehnice specifice privind exploatarea aparaturii de sterilizare;
j) solicită instruirea în caz de necesitate;
k) respectă prevederile normelor de securitate şi sănătate în muncă şi prevenire şi stingere a incendiilor în vigoare.
CAP. VI
CIRCUITELE SPITALULUI
ART. 99
(1) Activitatea de prevenire şi combatere a infecţiilor nosocomiale se desfăşoară în mod organizat, ca obligaţie permanentă a fiecărui cadru medico-sanitar. Activitatea de supraveghere şi prevenire a infecţiilor nosocomiale face parte din obligaţiile profesionale ale personalului şi este înscrisă în fişa postului fiecărui salariat.
(2) Circuitele funcţionale trebuie să faciliteze o activitate corespunzătoare şi să împiedice contaminarea mediului interior reducând la minimum posibilitatea de producere a infecţiilor.
ART. 100
Principalele circuite funcţionale din spital sunt următoarele:
a) circuitul bolnavului;
b) circuitul personalului medico-sanitar, studenţilor şi elevilor practicanţi;
c) circuitul şi regimul vizitatorilor şi însoţitorilor;
d) circuitul instrumentarului şi a diferitelor materiale utilizate în practica medicală;
e) circuitul blocurilor operatorii;
f) circuitul alimentelor;
g) circuitul lenjeriei;
h) circuitul deşeurilor.
ART. 101
(1) Circuitul bolnavului include spaţiile destinate serviciului de internare, de spitalizare şi externare.
(2) Serviciul de internare cuprinde camerele de gardă şi spaţiul necesar prelucrării sanitare.
(3) Serviciul de prelucrare sanitară cuprinde: spaţiul de dezechipare, baie, garderobă pentru depozitarea echipamentului bolnavului. Echipamentul bolnavului se introduce în huse de protecţie. Serviciul de prelucrare sanitară este dotat cu materiale dezinfectante şi pentru deparazitare; după fiecare bolnav se face obligatoriu dezinfecţia cabinelor de baie.
(4) Spaţiul de spitalizare propriu-zis cuprinde saloanele cu paturi, accesul bolnavului de la serviciul de internări, făcându-se cu evitarea încrucişării cu alte circuite contaminate (deşeuri, lenjerie murdară) pentru care există program şi lift separate.
(5) În secţiile de nou-născuţi sunt asigurate următoarele circuite:
a) prematuri;
b) prematuri cu potenţial septic;
c) nou-născuţi ce necesită A.T.I;
d) nou-născuţi normoponderali.
(6) Organizarea saloanelor respectă normele sanitare (spaţiu/pat, luminozitate, instalaţii sanitare). Sunt asigurate spaţii pentru activităţile aferente îngrijirii bolnavului, sala de tratamente şi pansamente, oficiu alimentar, depozite de lenjerie curată, depozite pentru materialele de întreţinere, substanţe dezinfectante, materiale sanitare. În fiecare secţie se află depozit de materiale sanitare, dezinfectante, lenjerie curată.
(7) Curăţenia şi dezinfecţia spaţiilor din spital se realizează de mai multe ori pe zi conform graficelor de curăţenie şi a fişei de monitorizare curăţenie din fiecare salon.
(8) Dezinfecţia aeromicroflorei (terminală) se realizează:
a) zilnic în blocurile operatorii şi ori de câte ori este nevoie;
b) o dată pe săptămâna în U.P.U, serviciul de anatomie-patologică, sălile de tratament şi pansament şi ori de câte ori este nevoie;
c) în saloane de câte ori este posibil, dar nu mai târziu de o săptămână în secţia nou-născuţi, două săptămâni în secţiile chirurgicale, o lună în secţiile medicale.
(9) Este asigurată libertatea de deplasare nerestricţionată temporal a pacienţilor, cu excepţia perioadelor de vizită medicală.
ART. 102
(1) Circuitul personalului este important în prevenirea infecţiilor nosocomiale, motiv pentru care este necesară asigurarea de personal sanitar (mediu, auxiliar, de îngrijire), pe compartimente septice şi aseptice. În secţia de nou-născuţi există asistente medicale care îşi desfăşoară activitatea numai în ATI, restul secţiei fiind asigurată de alt personal medical mediu.
(2) Este interzis accesul în sălile de operaţii a personalului care nu face parte din echipa de intervenţie. În mod similar este interzis accesul altui personal în blocul alimentar, biberonerie, staţia de sterilizare.
(3) Circuitul personalului implică şi elementele fundamentale de igienă individuală şi colectivă care constau în evaluarea zilnică a stării de sănătate, portul corect al echipamentului de protecţie, igiena personală (în principal igiena corectă a mâinilor).
(4) Supravegherea stării de sănătate a personalului este obligatorie şi permanentă constând în efectuarea examenelor medicale la angajare şi periodice, obligativitatea declarării imediat medicului şef de secţie a oricărei boli infecţioase pe care o are personalul.
ART. 103
(1) Circuitul vizitatorilor şi însoţitorilor este foarte important, deoarece aceştia reprezintă într-un spital un potenţial epidemiologic crescut prin frecvenţa purtătorilor de germeni necunoscuţi şi prin echipamentul lor care poate fi contaminat.
(2) Vizitarea bolnavilor se va face numai în orele stabilite de conducerea spitalului şi anume între orele 15.00-17.00 cu respectarea anumitor condiţii:
a) accesul se face în baza documentului de identitate şi înscrierii în registrul special al vizitatorilor;
b) accesul se permite numai persoanelor cu ţinută decentă;
c) accesul se permite numai prin intrarea şi în locurile şi spaţiile special afectate vizitatorilor de managerul spitalului;
d) accesul se permite numai în grup de maximum 3 persoane pentru un pacient, iar restul aparţinătorilor vor aştepta într-o zonă bine delimitată, dacă spaţiul spitalului o permite;
e) pe toată perioada prezenţei în incinta spitalului, vizitatorii trebuie să poarte la vedere ecusonul care îi atestă această calitate.
(3) În afara programului prevăzut pentru vizitarea bolnavilor, accesul în spital se face numai pe baza "biletului de liber acces în secţia ...", eliberat de medicul curant şi vizat de şeful de secţie sau de medicul de gardă.
(4) Este interzis accesul persoanelor străine în spital în zonele cu risc: ATI, bloc operator, secţie nou-născuţi, sterilizare centralizată, laboratoare, depozite de deşeuri medicale periculoase, staţie de oxigen, precum şi în orice altă zonă stabilită de managerul spitalului. Excepţie fac cazurile speciale aprobate de şefii de secţie şi vizate de managerul spitalului.
ART. 88
(1) Circuitul instrumentarului şi a diferitelor materiale utilizate este separat. Trebuie să se realizeze o separare între materialele sterile şi cele utilizate.
(2) Pentru buna funcţionare, în staţia centrală de sterilizare există:
a) spaţiu de primire materiale;
b) sala aparatelor;
c) spaţiu de depozitare materiale sterile;
d) spaţiu de predare materiale sterile.
(3) Pregătirea materialelor pentru sterilizare se face la nivelul secţiilor, de către asistenta medicală.
(4) Dispozitivele medicale care nu suportă sterilizare la temperatură (endoscoape etc.) se sterilizează chimic cu produse autorizate. Orice utilizator este obligat să ţină evidenţa tuturor procedurilor de sterilizare chimică în registrul de sterilizare chimică.
(5) Se completează obligatoriu: produsul utilizat şi concentraţia de lucru, data şi ora preparării soluţiei de lucru, ora începerii fiecărei proceduri de sterilizare, lista dispozitivelor medicale sterilizate la fiecare procedură, ora terminării fiecărei proceduri de sterilizare, numele şi semnătura persoanei care a efectuat procedura.
(6) Produsul utilizat pentru sterilizarea chimică are un protocol care trebuie cunoscut de tot personalul medical care lucrează cu aceste substanţe.
(7) În Registrul de evidenţă a sterilizării se notează: data, conţinutul pachetelor din şarjă şi numărul lor, temperatura şi presiunea la care s-a efectuat sterilizarea, ora de începere şi de încheiere a ciclului, rezultatele indicatorilor fizico-chimici, semnătura persoanei responsabile. Se ataşează diagrama ciclului de sterilizare şi rezultatele testelor biologice se găsesc în caietul de autocontrol de la SPIAAM.
(8) Pentru evaluarea eficacităţii sterilizării se efectuează următoarele:
a) zilnic, verificarea calităţii penetrării aburului, înainte de efectuarea primei sterilizări, cu ajutorul testului Bowie&Dick;
b) lunar indicatorii biologici cu Bacillus stearothermophyllus (având în vedere ca autoclavul din staţia centrală este echipat cu dispozitiv automat de înregistrare (diagramă);
c) indicatorii fizico-chimici se folosesc pentru fiecare casoleta, cutii sau pacheţele ambalate în hârtie specială.
ART. 104
(1) Circuitul blocului operator constituie o unitate complet separată de restul spaţiului de spitalizare, pentru a se evita contaminarea mediului interior.
(2) În blocul operator există spaţiu destinat pentru operaţiile aseptice şi spaţiu pentru cele septice. Sălile de operaţii sunt dotate cu sală de spălare chirurgicală şi de îmbrăcare a echipamentului steril, un spaţiu de prelucrare a instrumentarului utilizat.
(3) Sălile de operaţie se curăţă şi se dezinfectează după fiecare operaţie, în fiecare dimineaţă se realizează dezinfecţia aeromicroflorei şi a suprafeţelor prin nebulizare, şi ori de câte ori este nevoie. Dezinfecţia ciclică se face săptămânal.
(4) Etapele accesului în blocul operator:
a) dezinfecţia igienică a mâinilor;
b) purtarea de echipament de filtru, inclusiv încălţăminte;
c) purtarea de echipament - obligatoriu ( bluză şi pantaloni), nu halat;
d) la ieşirea din blocul operator, personalul se schimbă de echipamentul de filtru;
e) accesul în blocul operator este strict limitat.
(5) Etapele accesului în sala de operaţie:
a) accesul în sala de operaţie este permis numai echipei operatorii;
b) ferestrele şi uşile în sălile de operaţie trebuie închise;
c) deplasările în sălile de operaţii sunt limitate;
d) spălarea chirurgicală a mâinilor;
e) purtarea de echipament steril de către personalul medical ce efectuează intervenţia chirurgicală;
f) folosirea de mănuşi sterile şi mască chirurgicală.
ART. 105
(1) Circuitul alimentelor include blocul alimentar, modul de distribuţie şi transport al mâncării preparate, oficiile alimentare din secţii, servirea mesei la bolnavi.
(2) Blocul alimentar cuprinde: spaţiul de preparare al alimentelor, camerele frigorifice, depozitele de alimente, camera de zarzavat, camera de pregătire carne, anexe sanitare.
(3) Alimentele sunt pregătite pentru o singură masă şi distribuite imediat după prepararea lor, interzicându-se păstrarea lor de la o masa la alta.
(4) Se păstrează timp de 48 de ore la frigider, probe din fiecare aliment distribuit. În blocul alimentar există frigider separat pentru probe, lactate, carne, ouă. Fiecare frigider este dotat cu termometru şi grafic de temperatură.
(5) Transportul mâncării preparate de la blocul alimentar la oficiile din secţii se face în recipiente emailate şi acoperite cu capac. Programul de transport alimente este stabilit prin protocolul de stabilire a circuitelor din spital.
(6) Actul alăptării trebuie supravegheat în vederea respectării de către mamă a următoarelor reguli de igienă: spălarea mâinilor şi sânilor cu apă caldă şi săpun, clătirea şi ştergerea sânilor şi mâinilor prin tamponare cu comprese sterile, înainte şi după alăptare; portul echipamentului de protecţie (bluza de alăptare) şi portul măştilor sterile este obligatoriu.
ART. 106
(1) Circuitul lenjeriei include spălătoria, transportul lenjeriei curate şi depozitarea acesteia în secţie, colectarea lenjeriei murdare şi transportul ei la spălătorie se face conform procedurilor şi protocoalelor în vigoare.
(2) Lenjeria murdară va fi colectată de la bolnavi direct la locul producerii în saci de culoare galbenă astfel încât să fie cât mai puţin scuturată şi manipulată în scopul prevenirii contaminării aerului, a personalului şi a pacienţilor. Se interzice sortarea la locul producerii pe tipuri de articole. Rufele murdare nu trebuie atinse din momentul în care se ridică de la patul bolnavului până în spălătoria spitalului. Nu se permite scoaterea din ambalaj a lenjeriei până în momentul predării. Infirmiera care colectează lenjeria murdară va verifica să nu rămână în lenjerie obiecte tăietoare sau înţepătoare. Personalul care manipulează lenjeria poartă echipament special de protecţie, inclusiv mănuşi de protecţie. Până la transportarea la spălătorie lenjeria va fi depozitată în spaţiul special amenajat în secţie pentru depozitarea lenjeriei murdare. Este strict interzis aruncarea pe jos a lenjeriei murdare sau folosirea în alte scopuri decât cel destinat.
(3) Schimbarea lenjeriei conform legislaţiei în vigoare se va efectua la 72 de ore dacă aceasta nu se murdăreşte mai devreme.
(4) Predarea lenjeriei se va face la spălătoria spitalului cu respectarea circuitului orar aprobat la nivelul spitalului conform bonului de predare lenjerie murdară, asigurând-se astfel un circuit continuu al lenjeriei. Primirea lenjeriei curate de la spălătorie se va face cu respectarea circuitului orar aprobat la nivelul spitalului. Ridicarea rufelor curate se face conform bonului de predare primire în aceeaşi zi. Lenjeria curată se transportă obligatoriu în saci transparenţi de la spălătorie până la depozitul de lenjerie curată din secţie.
(5) Manipularea lenjeriei în secţie este de preferat să fie făcută de o singură persoană care va avea obligaţia să predea rufele murdare la spălătorie şi să ridice rufele curate apoi să le distribuie către secţie personalului de îngrijire responsabil care este în tură.
(6) Periodic se face controlul microbiologic al lenjeriei de către SPIAAM.
ART. 107
(1) Circuitul deşeurilor include, din punct de vedere sanitar, măsurile ce se iau pentru evitarea contaminării mediului extern prin asigurarea unei colectări şi evacuări corespunzătoare a acestora.
(2) Colectarea şi separarea deşeurilor pe categorii se realizează cât mai aproape de locul producerii.
(5) Ambalarea deşeurilor este de unică folosinţă şi se elimină o dată cu conţinutul.
(6) Deşeurile nepericuloase sunt preluate de o firmă de transport autorizată şi depuse la un depozit autorizat de deşeuri nepericuloase. Acest tip de deşeuri nu necesită tratamente speciale şi se includ în ciclul de eliminare a deşeurilor municipale.
(7) Transportul deşeurilor periculoase în incinta unităţii sanitare se face pe un circuit separat de cel al pacienţilor şi vizitatorilor. Deşeurile sunt transportate cu ajutorul unor cărucioare speciale sau cu ajutorul containerelor mobile, cu un lift special, de către personal instruit în acest scop şi care are ca atribuţii de colectare, transport şi depozitare deşeuri periculoase în spaţiul de depozitare temporară. Cărucioarele şi containerele mobile se spală şi se dezinfectează după fiecare utilizare. Eliminarea deşeurilor periculoase rezultate din activitatea medicală se face în conformitate cu reglementările în vigoare referitoare la această categorie de deşeuri.
(8) Pentru aplicarea regulilor de colectare selectivă a deşeurilor cu gestionarea deşeurilor rezultate din activitatea medicală, personalul este instruit conform programului de colectare selectivă a deşeurilor.
CAP. VII
APARATUL FUNCŢIONAL
ART. 108
Pentru îndeplinirea atribuţiilor ce revin spitalului cu privire la activitatea economico-financiară şi administrativ-gospodărească se constituie compartimente funcţionale organizate, în funcţie de volumul de muncă, complexitatea, importanţa activităţii precum şi de capacitatea unităţii.
ART. 109
(1) Activitatea economico-financiară şi administrativ-gospodărească se asigură prin următoarele servicii şi compartimente:
a. serviciul resurse umane, normare, organizare şi salarizare (RUNOS);
b. serviciul financiar-contabil;
c. serviciul evaluare şi statistică medicală;
d. biroul achiziţii publice, contractare;
e. biroul administrativ;
f. biroul tehnic;
g. serviciul de management al calităţii serviciilor medicale;
h. compartiment juridic;
i. compartiment securitatea muncii, PSI, protecţie civilă şi situaţii de urgenţă;
j. compartiment audit;
k. compartiment culte.
(2) Fiecare salariat trebuie să îşi desfăşoare activitatea în conformitate cu pregătirea şi instruirea sa, precum şi cu instrucţiunile primite din partea angajatorului, astfel încât să nu expună la pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională atât propria persoană, cât şi alte persoane care pot fi afectate de acţiunile sau omisiunile sale în timpul procesului de muncă.
ART. 110
Serviciul RUNOS are următoarele atribuţii:
a) Întocmeşte statul de funcţii al unităţii conform ordinelor de structură organizatorică aprobată;
b) Întocmeşte organigrama unităţii;
c) Întocmeşte pe baza propunerilor documentaţia pentru înfiinţarea de compartiment/secţii noi;
d) Întocmeşte lucrările necesare pentru modificarea structurii organizatorice a unităţii;
e) Întocmeşte pe baza solicitărilor propuneri pentru suplimentări de posturi, ţinând cont de legislaţia în vigoare;
f) Întocmeşte documentaţia necesară transformărilor de posturi atunci când se impune, precum cea a deblocărilor acestora;
g) Stabileşte şi asigură aplicarea corectă a elementelor sistemului de salarizare - conform legislaţiei în vigoare pentru întreg personalul unităţii în concordanţă cu statul de funcţii aprobat;
h) Întocmeşte lunar statele de plată pentru personalul încadrat;
i) Asigură aplicarea normativelor de personal aprobat;
j) Stabileşte şi asigură în concordanţă cu legislaţia în vigoare necesarul de personal pe categorii şi specialităţi;
k) Asigură organizarea concursurilor/examenelor pentru ocuparea posturilor vacante;
l) Participă la recrutarea şi selecţia personalului;
m) Întocmeşte contractele de muncă, actele adiţionale;
n) Gestionarea dosarelor de personal;
o) Asigură gestionarea programului REVISAL prin transmiterea la I.T.M. a persoanelor nou încadrate/desfacerile de contracte de muncă/ suspendării/ şi alte modificări conform legislaţiei;
p) Întocmeşte documentaţia pentru dosarele de pensionare;
q) Întocmeşte anual planificarea concediilor de odihnă şi urmăreşte respectarea acestora;
r) Asigură condiţiile de evaluare anuală a performanţelor profesionale ale salariaţilor;
s) Întocmeşte şi gestionează Registrul numerele matricole;
t) Întocmeşte conform legislaţiei în vigoare documentaţia necesară acordării sporurilor pentru condiţii deosebite, deosebit de periculoase, condiţii periculoase sau vătămătoare;
u) Participă la întocmirea deciziilor de sancţionări disciplinare;
v) Întocmeşte deciziile necesare - conform legislaţiei privind majorările salariale, indexări;
w) Verifică, calculează şi ţine evidenţa documentelor privind prestarea muncii (grafice de lucru, foi colective de prezenţă, grafice gărzi, muncă suplimentară, condici de prezenţă);
x) Întocmeşte lunar statele de plăţi;
y) Întocmeşte şi distribuie fluturii de salarii;
z) Întocmeşte în baza propunerilor documentaţia necesară pentru promovarea personalului cu respectarea condiţiilor de studii, vechime, stagiu;
aa) Întocmeşte Declaraţia 205 (fişele fiscale) pentru personalul angajat şi transmiterea la ANAF
bb) Întocmirea lunară a documentaţiei privind alimentarea cardurilor şi depunerea la bănci;
cc) Întocmirea lunară a documentaţiei pentru acordarea tichetelor de masă;
dd) Întocmirea lunară a situaţiei recapitulative a salariilor pentru trezorerie;
ee) Întocmirea şi transmiterea declaraţiei 112 - către ANAF - privind contribuţiile la Bugetul de stat şi Bugetul asigurărilor sociale;
ff) Întocmirea ordinelor de plată lunare pentru salarii, reţineri şi contribuţii BAS şi BFS;
gg) Întocmirea lunară a listingului privind cotizarea reţinută către "Sindicatul Sanitas";
hh) Întocmirea situaţiei cu personal medical cotizant la Colegiul Medicilor Bucureşti şi Ordinului Asistenţilor Medicali;
ii) Întocmirea şi raportarea a S1/lunar (Ancheta asupra câştigurilor salariale); S3 (costul forţei de muncă, trimestrial LV (ancheta locurilor de muncă vacante);
jj) Întocmirea tuturor situaţiilor cerute de Ministerul sănătăţii, Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti, Direcţia Generală a Finanţelor Publice şi alte instituţii publice;
kk) Întocmeşte evidenţa autorizaţiilor de liberă practică şi a asigurărilor de răspundere civilă a personalului medico-sanitar;
ll) Asigură buna desfăşurare şi întocmeşte documentaţia privind rotaţia stagiilor pentru medici rezidenţi conform normelor Ministerul sănătăţii;
mm) Întocmirea pontajelor pentru medici rezidenţi aflaţi în stagiu de pregătire în spital;
nn) Elaborarea şi eliberarea diferitelor tipuri de adeverinţe solicitate de personalul din unitate;
oo) Întocmeşte şi transmite la Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti situaţia privind concediile medicale ale salariaţilor;
pp) Participă la întocmirea Regulamentului intern (RI) şi a ROF;
qq) Propune măsuri de sancţionare a celor care încalcă legislaţia muncii, RI, ROF participând la soluţionarea conflictelor de muncă;
rr) Răspunde de gospodărirea şi utilizarea corectă şi legală a fondului de salarii.
ART. 111
Serviciul financiar-contabil are în principal următoarele atribuţii:
a) organizarea contabilităţii conform prevederilor legale şi asigurarea efectuării corecte şi la timp a înregistrărilor;
b) organizarea analizei periodice a utilizării bunurilor materiale şi luarea măsurilor necesare împreună cu celelalte compartimente şi servicii din unitate în ceea ce priveşte stocurile disponibile supranormative, fără mişcare sau cu mişcare lentă, sau pentru prevenirea oricăror altor imobilizări de fonduri;
c) asigurarea întocmirii la timp şi în conformitate cu dispoziţiile legale a dărilor de seamă contabile;
d) exercitarea controlului financiar preventiv în conformitate cu dispoziţiile legale;
e) participarea la organizarea sistemului informaţional al unităţii, urmărind folosirea cât mai eficientă a datelor contabilităţii;
f) asigurarea întocmirii circulaţiei şi păstrării documentelor justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate;
g) preocuparea pentru actualizarea informatizată a lucrărilor contabile;
h) organizarea evidenţei tehnico-operative şi gestionare; asigurarea ţinerii lor corecte la zi;
i) organizarea inventarierii periodice a mijloacelor materiale şi regularizarea diferenţelor constatate;
j) asigurarea îndeplinirii condiţiilor legale privind constituirea garanţiilor şi reţinerea ratelor;
k) organizarea acţiunii de perfecţionare a pregătirii profesionale pentru persoanele din serviciu;
l) în colaborare cu celelalte compartimente din unitate se preocupă pentru eficientizarea utilizării mijloacelor materiale şi băneşti puse la dispoziţia unităţii şi luarea măsurilor necesare pentru evitarea cheltuielilor neeconomicoase şi inoportune;
m) asigurarea efectuării corecte şi în conformitate cu dispoziţiile legale a operaţiunilor de încasări şi plăţi în numerar;
n) ţinerea angajamentelor legale în limita creditelor bugetare aprobate prin BVC;
o) luarea măsurilor legale pentru recuperarea pagubelor produse de angajaţii unităţii în baza unor documente justificative;
p) întocmirea formelor de recuperare a sumelor care eventual au fost greşit plătite către furnizori.
ART. 112
Serviciul evaluare şi statistică medicală are următoarele atribuţii:
a) Verifică zilnic mişcarea bolnavilor în colaborare cu asistentele şefe; întocmeşte anexa la mişcare şi transmiterea lor la bloc alimentar;
b) Înregistrarea pacienţilor în vederea consultului în ambulatoriu integrat, internarea pacienţilor prin biroul de internări;
c) Relaţii privind serviciile medicale oferite în ambulatoriu integrat şi spital atât la ghişeu cât şi telefonic;
d) Înregistrează datele medicale din Foile de Observaţie Clinice Generale în aplicaţia medicală în vederea colectării setului minim de date la nivel de pacient pentru spitalizarea continuă şi de zi în aplicaţia medicală;
e) Verifică datele medicale din Foile de Observaţie Clinice Generale (FOCG), Foaia de spitalizare de zi (FSZ), examinările în ambulatoriu, examinările paraclinice, BFT şi eliminarea erorilor de înregistrare, privind asigurarea sau codificarea;
f) Activitatea de revalidare a pacienţilor în PIAS, raportarea în mai puţin de 72 de ore a pacienţilor internaţi şi externaţi, în spitalizare de zi, hemodializă, pacienţii consultaţi în ambulatoriu, examenele paraclinice şi serviciile la baza de recuperare. Verificarea pacienţilor să conţină toate datele necesare revalidării, corectarea datelor pacienţilor în caz de nevoie şi retrimiterea până la efectuarea revalidării; informează în scris secţiile cu privire la nesemnarea cu cardul;
g) Efectuează exporturile de date medicale şi le trimite la SNSPMPDSB pentru spitalizarea continuă şi de zi;
h) Preia şi prelucrează datele la nivel de pacient de la CASMB/SNSPMPDSB;
i) Ţine legătura cu CASMB prin email/telefonic cu biroul decontări, contractări, PNS, comisie DRG, rezolvă problemele semnalate în limita de competenţă a serviciului;
j) Calculează indicatorii de performanţă realizaţi pentru datele vehiculate de serviciul Evaluare şi Statistică Medicală şi îi raportează Comitetului Director;
k) Asigură întocmirea rapoartelor statistice cerute de Managerul unităţii;
l) Pune la dispoziţia Comisiei D.R.G din spital FOCG invalidate, preia procesul verbal de la comisia D.R.G. din spital în baza căruia întocmeşte raportul de solicitare a Comisiei de analiză a CASMB; pune la dispoziţia Comisiei CASMB foile de observaţie pentru verificarea lor;
m) Solicită prin adresă la Evidenţa populaţiei CNP-uri pentru pacienţii care se prezintă fără certificat de naştere.
n) Asigură raportarea şi validarea ulterioară a cazurilor în sistem DRG, în colaborare cu comisia de D.R.G. din spital;
o) îndeplineşte şi alte atribuţii încredinţate de conducerea unităţii în contextul şi pentru buna desfăşurare a activităţii;
p) Efectuează raportarea lunară online a fişierelor de tip .xml în Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI) a datelor medicale pentru pacienţii trataţi prin spitalizarea continuă, spitalizarea de zi, ambulatoriul integrat, servicii paraclinice, servicii recuperare (BFT), concedii medicale; preia fişierul de răspuns de la CASMB şi îl importă în aplicaţia medicală.
q) Efectuează revalidarea trimestrială, semestrială, la 9 luni şi an - transmite fişierele cu date corectate pentru DRG şi SZ la SNSPMPDSB, generează şi transmite online fişierele de tip .xml şi întocmeşte şi transmite online facturi. Întocmeşte rapoartele centralizatoare în baza cărora se face decontul.
r) Întocmeşte lunar întreaga documentaţie statistică medicală necesară pentru decontarea serviciilor medicale şi realizează facturarea online pentru decontarea serviciilor la CASMB;
s) Întocmeşte situaţii lunare şi trimestriale conform contractului cu CASMB- accidente rutiere, înalta performanţă.
t) Efectuează raportarea online a fişierelor .xml pentru programele de sănătate în baza situaţiilor Excel puse la dispoziţie de medicii Coordonatori de program pe email - PNS oncologie, diabet, osteogeneză imperfectă, ortopedie, implant cohlear, hidrocefalie, chirurgie cardiovasculară;
u) Solicită către CASMB prin email introducerea în sistemul SIUI a pacienţilor care nu sunt înregistraţi în sistem în baza documentelor justificative scanate;
v) Ţine evidenţa invalidărilor de la CASMB şi SNSPMPDSB pe tipuri de invalidări;
w) Întocmeşte situaţiile statistice cerute de Ministerul sănătăţii, Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti - DS-uri trimestrial, anual; centralizatorul activităţii spitalului şi ambulatoriul integrat;
x) Transmite anual baza de date medicală la Ministerul sănătăţii;
y) Colaborează cu firma care asigură sistemul informatic medical pentru datele medicale, solicită upgrade aplicaţie pentru implementarea modificărilor legislative apărute, în baza referatelor întocmite de şefii de secţie, asistentele şefe;
z) Transmite firmei care asigură sistemul informatic medical la solicitarea şefului de secţie, asistentei şefe introducerea dreptului de utilizare a softului de către personalul medical;
aa) Pune la dispoziţie rapoarte cu date statistice medicale pentru contractarea de servicii medicale cu casele de asigurări de sănătate, în condiţiile legii;
bb) Întocmirea de situaţii statistice pentru studii medicale la cererea medicilor cu aprobarea şef secţie sau director medical;
cc) Sortarea FOCG pe specialităţi, pe afecţiuni cronice (programe naţionale de sănătate) acute, accidente rutiere, vătămări, intoxicaţii, decedaţi;
dd) Predă FOCG şi FSZ conform procedurii la arhiva spitalului.
ART. 113
(1) Biroul Achiziţii Publice Contractări din cadrul spitalului are ca atribuţii generale conducerea, coordonarea şi controlul activităţii de achiziţii publice, instruirea şi pregătirea profesională a angajaţilor din cadrul biroului, evaluarea privind îndeplinirea atribuţiilor de serviciu şi asumarea responsabilităţilor.
(2) Biroul Achiziţii Publice Contractări funcţionează în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
ART. 99
Atribuţiile specifice biroului sunt cele referitoare la organizarea procedurilor de achiziţie publică:
a) cunoaşte şi respectă legislaţia în vigoare privind achiziţiile publice;
b) întocmeşte conform prevederilor legale documentaţia de atribuire aferentă fiecărei proceduri de achiziţie;
c) propune listele cu membrii comisiilor de evaluare a ofertelor;
d) fundamentează şi elaborează planul anual şi trimestrial al achiziţiilor publice pe baza necesarului întocmit de secţiile/compartimentele/laboratoarele spitalului cu încadrare în bugetul de venituri şi cheltuieli;
e) redactează şi transmite anunţurile/invitaţiile de participare în vederea publicării acestora în Sistemul electronic de achiziţii publice;
f) asigură aprovizionarea cu produse şi servicii în cazul aplicării procedurii de achiziţii directe şi ţine evidenţa acestora;
g) răspunde de asigurarea transparenţei şi integrităţii procesului de achiziţie publică, a utilizării eficiente a fondurilor publice prin aplicarea procedurilor de atribuire şi garantează tratamentul egal şi nediscriminarea agenţilor economici care participă la licitaţiile derulate de spital;
h) reactualizează planul anual al achiziţiilor publice ori de câte ori este nevoie, întocmeşte listele de investiţii şi le reactualizează ori de câte ori este necesar;
i) analizează referatele de necesitate şi oportunitate pentru achiziţionarea de produse şi servicii emise de structurile spitalului şi stabileşte procedura de achiziţii;
j) iniţiază, desfăşoară şi finalizează procedurile de achiziţii publice;
k) elaborează raportul procedurii de atribuire;
l) transmite spre publicare în Sistemul electronic de achiziţii Publice anunţurile de atribuire aferente fiecărei proceduri desfăşurate şi informează ofertanţii cu privire la rezultatele procedurii de achiziţie;
m) întocmeşte şi păstrează dosarul de achiziţie publică;
n) întocmeşte raportul anual privind contractele atribuite în anul anterior şi îl transmite Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice;
o) întocmeşte situaţia anuală a comenzilor directe către furnizori şi ţine evidenţa bunurilor şi serviciilor achiziţionate prin cumpărare directă;
p) elaborează şi supune spre aprobare proceduri de lucru în domeniul specific de activitate.
ART. 114
(1) Serviciul de management a calităţii serviciilor de sănătate funcţionează în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
(2) Serviciul de management al calităţii serviciilor medicale desfăşoară în principal următoarele activităţi:
a) pregăteşte şi analizează Planul anual al managementului calităţii;
b) coordonează activităţile de elaborare a documentelor sistemului de management al calităţii: manualul calităţii, procedurile;
c) coordonează şi implementează programul de acreditare a tuturor serviciilor oferite în cadrul unităţii, pe baza procedurilor operaţionale specifice fiecărei secţii, laborator etc. şi a standardelor de calitate;
d) coordonează şi implementează procesul de îmbunătăţire continuă a calităţii serviciilor;
e) colaborează cu toate structurile unităţii în vederea îmbunătăţirii continue a sistemului de management al calităţii;
f) implementează instrumente de asigurare a calităţii şi de evaluare a serviciilor oferite;
g) asigură implementarea strategiilor şi obiectivelor referitoare la managementul calităţii declarate de manager;
h) asigură implementarea şi menţinerea conformităţii sistemului de management al calităţii cu cerinţele specifice;
i) coordonează activităţile de analiză a neconformităţilor constatate şi propune managerului acţiunile de îmbunătăţire sau corective ce se impun;
j) coordonează analizele cu privire la eficacitatea sistemului de management al calităţii;
k) asigură aplicarea strategiei sanitare şi politica de calitate a unităţii în domeniul medical în scopul asigurării sănătăţii pacienţilor;
l) asistă şi răspunde tuturor solicitărilor managerului pe domeniul de management al calităţii.
ART. 115
Atribuţiile membrilor serviciului de management al calităţii serviciilor medicale sunt:
a) pregătesc şi analizează planul anual al managementului calităţii, în colaborare cu responsabilul cu managementul calităţii (RMC) care au atribuţii specifice activităţii de management al calităţii serviciilor prin decizie dată de manager;
b) coordonează activitatea de proiectare, documentare şi implementare a sistemului de management al calităţii (SMC);
c) verifică documentele sistemului de management al calităţii;
d) participă la elaborarea documentelor sistemului de management al calităţii;
e) coordonează activitatea de instruire şi evaluare a personalului în domeniul managementului calităţii;
f) elaborează programele de instruire şi urmăresc eficacitatea programelor de instruire;
g) participă la actualizarea structurii organizatorice a sistemului de management al calităţii, analizează şi evaluează eficienţa acţiunilor preventive/corective întreprinse;
h) stabilesc programul de audituri interne;
i) planifică auditul intern de calitate - coordonează şi participă la auditurile calităţii;
j) participă la activitatea de analiză a cauzelor neconformităţilor;
k) analizează rezultatele obţinute în urma măsurării satisfacţiei salariaţilor şi a pacienţilor;
l) participă la elaborarea programului de acţiuni corective/preventive;
m) respectă prevederile SMC;
n) analizează sesizările, care privesc domeniul de activitate specific şi stabilesc acţiunile corective necesare;
o) participă la analizele efectuate de management în vederea stabilirii eficacităţii sistemului de management al calităţii;
p) formulează puncte de vedere cu privire la strategia de adoptat de către sectorul coordonat în vederea îmbunătăţirii performanţelor acestuia şi al organizaţiei în ansamblul ei;
q) respectă legislaţia şi reglementările legale în vigoare aplicabile activităţilor specifice;
r) dispun măsuri privind controlul documentelor, evidenţelor care să asigure buna funcţionare a comunicării interne;
s) respectă prevederile contractului individual de muncă;
t) respectă prevederile documentaţiei SMC: manualul calităţii (MC), procedurile de sistem (PS), procedurile operaţionale (PO), instrucţiunile de lucru (IL) şi fişele de proces (FP);
u) coordonează şi implementează programul de acreditare al tuturor serviciilor oferite în cadrul unităţii, pe baza procedurilor operaţionale specifice fiecărei secţii, laborator etc. şi a standardelor de calitate;
v) colaborează cu toate structurile unităţii în vederea îmbunătăţirii continue a sistemului de management al calităţii;
w) implementează instrumente de asigurare a calităţii şi de evaluare a serviciilor oferite;
x) asigură implementarea strategiilor şi obiectivelor referitoare la managementul calităţii declarate de manager, în limita competenţei profesionale;
y) asigură aplicarea strategiei sanitare şi politica de calitate a unităţii în domeniul medical în scopul asigurării sănătăţii pacienţilor, în limita competenţei profesionale;
z) asistă şi răspunde tuturor solicitărilor managerului pe domeniul de management al calităţii;
aa) juristul din serviciu asigură legalitatea măsurilor şi actelor ce urmează să se încheie, privind activitatea de management al calităţii serviciilor;
bb) juristul din serviciu se ocupă cu avizarea şi contrasemnarea actelor cu caracter juridic privind activitatea de management al calităţii serviciilor;
cc) juristul din serviciu asigură consultanţă de specialitate conducătorului instituţiei şi şefilor de structuri privind modul de aplicare a actelor normative specifice;
dd) juristul din serviciu consiliază, la cerere, pe şefii de secţii, servicii, compartimente privind actele normative care au legătură cu activitatea de management al calităţii serviciilor desfăşurată în unitate;
ee) colaborează cu celelalte compartimente ale unităţii pentru rezolvarea solicitărilor primite din sfera de competenţă a acestora;
ff) are obligaţia să respecte secretul şi confidenţialitatea activităţii sale, în condiţiile legii.
ART. 116
(1) Compartimentul Juridic are în principal următoarele atribuţii:
a) consultanţă, asistenţă şi reprezentarea instituţiei publice în favoarea căreia exercită profesia, apară drepturile şi interesele legitime ale acesteia în raporturile lor cu autorităţile publice, instituţiile de orice natură, precum şi cu orice persoana juridică sau fizică, română ori străină;
b) consultaţii şi cereri cu caracter juridic în toate domeniile dreptului;
c) redactarea de opinii juridice cu privire la aspecte legale ce privesc activitatea persoanei juridice;
d) redactarea proiectelor de contracte, precum şi negocierea clauzelor legale contractuale;
e) redactarea de acte juridice, atestarea identităţii parţilor, a consimţământului, a conţinutului şi a datei actelor încheiate, care privesc persoana juridică în favoarea căreia consilierul juridic exercită profesia;
f) avizarea şi contrasemnarea actelor cu caracter juridic;
g) verificarea legalităţii actelor cu caracter juridic şi administrativ primite spre avizare;
h) semnarea la solicitarea conducerii, în cadrul reprezentării, a documentelor cu caracter juridic emanate de la persoana juridică sau de la instituţia publică reprezentată;
(2) Consilierul juridic va aviza şi va semna acte cu caracter juridic, avizul pozitiv sau negativ, precum şi semnătura sa fiind aplicate numai pentru aspectele strict juridice ale documentului respectiv.
(3) în exercitarea profesiei şi în legătură cu aceasta, consilierul juridic este obligat să păstreze secretul profesional privitor la cauza ce i-a fost încredinţată, cu excepţia cazurilor prevăzute expres de lege.
ART. 117
(1) Auditul intern este subordonat direct managerului.
(2) Compartimentul audit public intern are în principal următoarele atribuţii:
a) elaborează norme metodologice specifice entităţii publice cu avizul organului ierarhic imediat superior în cazul entităţilor publice subordonate;
b) elaborează proiectul planului anual de audit public intern;
c) efectuează activităţi de audit public intern pentru a evalua dacă sistemele de management financiar şi control ale entităţii publice sunt transparente şi sunt conforme cu normele de legalitate, regularitate, economicitate, eficienţă şi eficacitate;
d) Compartimentul de audit public intern transmite trimestrial în maxim 5 zile de la încheierea trimestrului la organul ierarhic imediat superior, sinteze ale recomandărilor neînsuşite de către conducătorul entităţii publice auditate şi consecinţele neimplementării acestora, însoţite de documentaţia relevantă raportează periodic asupra constatărilor, concluziilor şi recomandărilor rezultate din activităţile sale de audit;
e) Compartimentele de audit public intern transmit la Unitatea Centrală de Armonizare Pentru Auditul Public Intern/structurile teritoriale ale UCAAPI/organul ierarhic imediat superior, la cererea acestora rapoarte periodice privind constatările, concluziile şi recomandările rezultate din activităţile lor de audit;
f) Elaborează raportul anual al activităţii de audit public intern;
g) În cazul identificării unor iregularităţi sau posibile prejudicii, raportează imediat conducătorului entităţii publice şi structurii de control intern abilitate;
h) elaborează proiectul planului multianual de audit public intern, de regulă pe o perioadă de 3 ani, şi, pe baza acestuia, proiectul planului anual de audit public intern;
i) efectuează activităţi de audit public intern pentru a evalua dacă sistemele de management financiar şi control ale entităţii publice sunt transparente şi sunt conforme cu normele de legalitate, regularitate, economicitate, eficienţă şi eficacitate
j) auditează, cel puţin o dată la 3 ani, fără a se limita la acestea, următoarele:
a) activităţile financiare sau cu implicaţii financiare desfăşurate de entitatea publică din momentul constituirii angajamentelor până la utilizarea fondurilor de către beneficiarii finali, inclusiv a fondurilor provenite din finanţare externă;
b) plăţile asumate prin angajamente bugetare şi legale, inclusiv din fondurile comunitare;
c) administrarea patrimoniului, precum şi vânzarea, gajarea, concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul privat al statului;
d) concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul public al statului;
e) constituirea veniturilor publice;
f) alocarea creditelor bugetare;
g) sistemul contabil şi fiabilitatea acestuia;
h) sistemul de luare a deciziilor;
i) sistemele de conducere şi control, precum şi riscurile asociate unor astfel de sisteme;
j) sistemele informatice;
k) activitatea de achiziţii publice.
k) informează şeful structurii de audit din cadrul Ministerului sănătăţii despre recomandările neînsuşite şi neimplementate de către managerul spitalului, precum şi despre consecinţele acestora;
l) raportează periodic asupra constatărilor, concluziilor şi recomandărilor rezultate din activităţile de audit;
m) elaborează raportul anual al activităţii de audit public intern şi îl înaintează, în termenul prevăzut de legislaţia specifică, către structura de audit public intern din cadrul Ministerului sănătăţii;
n) în cazul identificării unor iregularităţi sau posibile prejudicii, raportează imediat conducătorului spitalului
o) respectă normele, instrucţiunilor, precum şi Codul privind conduita etică în cadrul compartimentului de audit public intern şi poate iniţia măsurile corective necesare, în cooperare cu managerul.
p) efectuează, cu aprobarea conducerii spitalului, misiuni de audit ad-hoc, considerate misiuni de audit public intern cu caracter excepţional, necuprinse în planul anual de audit public intern
q) respectă şi asigură confidenţialitatea datelor, a informaţiilor şi a documentelor utilizate în conformitate cu normele legale în vigoare.
r) asigură arhivarea atât fizică cât şi electronică a documentelor din domeniul de activitate conform actelor normative în vigoare.
s) îndeplineşte alte atribuţii încredinţate de conducerea spitalului, în domeniul de competenţă, în condiţiile şi cu respectarea cadrului legal în vigoare.
t) elaborează programul de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii auditului intern, care să permită un control continuu al eficacităţii acestuia.
(3) Auditul public intern se exercită asupra tuturor activităţilor cu privire la formarea şi utilizarea fondurilor publice, precum şi la administrarea patrimoniului public.
(4) Compartimentul de audit public intern auditează, cel puţin o data la 3 ani, fără a se limita la acestea, următoarele:
a) angajamentele bugetare şi legale din care derivă direct sau indirect obligaţii de plată, inclusiv din fondurile comunitare;
b) plăţile asumate prin angajamente bugetare şi legale, inclusiv din fondurile comunitare; vânzarea, gajarea, concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale;
c) concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul public al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale;
d) constituirea veniturilor publice, respectiv modul de autorizare şi stabilire a titlurilor de creanţă, precum şi a facilităţilor acordate la încasarea acestora;
e) alocarea creditelor bugetare;
f) sistemul contabil şi fiabilitatea acestuia;
g) sistemul de luare a deciziilor;
h) sistemele de conducere şi control precum şi riscurile asociate unor astfel de sisteme;
i) sistemele informatice;
j) elaborează proiectului planului anual de audit public intern;
k) efectuează activităţi de audit public intern pentru a evalua dacă sistemele de management financiar şi contabil ale spitalului sunt transparente şi sunt conforme cu normele de legalitate, regularitate, economicitate, eficienţă şi eficacitate;
l) raportează la cererea DSPMB despre recomandările neînsuşite şi despre consecinţele neînsuşirii acestora;
m) elaborează Raportul anual al activităţii de audit public intern;
n) în cazul identificării unor ilegalităţi sau posibile prejudicii, informează imediat managerul spitalului şi structurile de control intern abilitate;
o) răspunde de calitatea lucrărilor efectuate.
ART. 118
(1) Activitatea compartimentului culte se exercită de către preotul încadrat în spital, la capelă sau la patul bolnavilor.
(2) Preotul asigură asistenţa religioasă în spital.
(3) Din punct de vedere spiritual canonic, preotul se supune conducerii cultului religios, iar din punct de vedere administrativ se supune conducerii unităţii sanitare.
ART. 119
Atribuţiile biroului administrativ sunt:
a) participă la întocmirea proiectelor de reparaţii curente şi capitale;
b) întocmeşte împreună cu biroul tehnic planul de întreţinere şi reparaţii curente sau construcţii ale clădirilor, pe care îl supune spre aprobare managerului unităţii şi comitetului director;
c) organizarea şi asigurarea pazei şi ordinii în unitate;
d) luarea măsurilor necesare pentru utilizarea patrimoniului administrativ gospodăresc în condiţii de maximă eficienţă. Evidenţa tehnic-operativă a bunurilor pe locuri de folosinţă, centralizarea propunerilor de casare şi întocmirea documentaţiei de casare a bunurilor aflate în patrimoniul unităţii;
e) coordonarea activităţii externalizare de securitate şi sănătate în muncă;
f) coordonarea activităţii externalizare de protecţie împotriva incendiilor şi situaţii de urgenţă;
g) organizarea activităţii blocului alimentar, stabilirea de măsuri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de pregătire a alimentaţiei bolnavilor şi aparţinătorilor;
h) asigurarea funcţionalităţii în bune condiţii a spălătoriei şi a lenjeriei spitalului;
i) asigurarea funcţionalităţii serviciului de telefonie fixă şi mobilă din spital;
j) organizarea şi coordonarea arhivei unităţii;
k) asigurarea respectării primirii, circuitului, păstrării şi evidenţei documentelor la registratura generală, conform prevederilor legale;
l) coordonarea activităţii îngrijitorilor de curăţenie interioară din spaţiul administrativ;
m) asigurarea funcţionalităţii garderobei;
n) coordonarea activităţii de închiriere de spaţii şi terenuri, urmărirea contractelor de închiriere pentru acestea;
o) coordonarea activităţii de evacuare a deşeurilor menajere de la rampele exterioare prin gestionarea contractului încheiat de biroul Achiziţii cu un operator economic autorizat;
p) coordonarea activităţii de service şi lucrări de telefonie, mentenanţă centrale de avertizare incendii, hidranţi interiori şi exteriori, extinctoare;
q) asigurarea curăţeniei în curtea spitalului, a întreţinerii spaţiilor verzi, repararea căilor de acces;
r) coordonarea activităţii de dezinsecţie şi deratizare a unităţii;
s) coordonarea activităţii personalului din cadrul compartimentului;
t) întocmirea de propuneri fundamentate pentru necesarul anual de achiziţii publice de servicii de telefonie, servicii de eliminare a deşeurilor, imprimate şi rechizite, imprimate medicale, materiale de curăţenie şi întreţinere pentru sectorul administrativ al unităţii, echipamente de protecţie pentru personal, obiecte de inventar, lenjerie, cărţi şi publicaţii; lucrări de consolidare clădiri şi infrastructură, servicii de medicina muncii, servicii de reparaţii curente şi capitale la autovehiculele spitalului.
u) organizarea şi controlul activităţii de transport medical şi nemedical, la timp şi în bune condiţii;
v) cooperează cu secţiile, compartimentele, serviciile etc., conform competenţelor pentru asigurarea celor mai bune condiţii desfăşurării activităţii acestora, răspunzând prompt la toate solicitările adresate şi rezolvând operativ orice problemă apărută.
ART. 120
Şeful biroului administrativ are în subordine directă următoarele compartimente:
a) îngrijitori alte spaţii sanitare;
b) spălătorie;
c) bloc alimentar;
d) centrala telefonică;
e) aprovizionare - transport;
f) arhiva;
g) paza;
h) lenjerie;
i) garderobier;
j) secretariat - registratură.
ART. 121
(1) Paza este asigurată prin serviciu externalizat care asigură agenţi de pază atestaţi conform legislaţiei în vigoare.
(2) Agenţii de pază îndeplinesc atribuţiile din planul de pază, legislaţia specifică în vigoare şi prevederile regulamentului intern.
(3) Serviciul de pază este asigurat 24 ore/zi, 365 zile/an.
ART. 122
Atribuţiile centralei telefonice sunt:
a) asigurarea legăturilor telefonice atât pentru apelurile de acces către spital cât şi cele solicitate în interes de serviciu de către angajaţii spitalului 24 ore/zi, 7 zile/săptămână;
b) transmiterea legăturilor telefonice către ceilalţi angajaţi ai instituţiei;
c) consemnează în registrul postului legăturile telefonice iniţiate în nume propriu de către angajaţi.
d) transmite notele telefonice primite în scris de la conducerea spitalului.
ART. 123
Blocul alimentar se organizează ca şi compartiment distinct în cadrul compartimentului administrativ, are circuit separat pentru alimentele neprelucrate sau în curs de prelucrare şi separat pentru mâncărurile pregătite şi care urmează a fi distribuite pacienţilor şi aparţinătorilor şi are următoarele atribuţii principale:
a) primeşte alimentele de la magazie;
b) păstrează alimentele în condiţii igienice prescrise de norme;
c) prelucrează alimentele pe baza meniurilor stabilite de asistenta de dietetică;
d) respectă dietele stabilite de personalul medical;
e) respectă normele igienico-sanitare în vigoare;
f) elimină reziduurile solide la locul destinat pentru asemenea scop;
g) prelucrează alimentele cu respectarea strictă a indicaţiunilor de igienă şi circuit interior al acestora;
h) eliberează şi distribuie preparatele conform listei de alimentaţie şi a centralizatorului cu pacienţii şi aparţinătorii pe regimurile primite din secţii, cu respectarea întocmai a prescripţiilor tehnice privind transportul de la bucătărie la secţii;
i) respectă circuitul orar de distribuire a hranei.
j) prelevează şi păstrează probele alimentare conform procedurilor în vigoare.
ART. 124
(1) În cadrul spitalului există un amfiteatru în care se ţin cursurile cu studenţii sau se organizează şedinţe, simpozioane sau alte activităţi cu participarea unui număr mare de persoane.
(2) Pentru confortul participanţilor înainte de intrarea în amfiteatru, este amenajat un spaţiu pentru predarea hainelor sau a bagajelor. Sala amfiteatrului este dotată cu aparatură de proiecţie şi computere. La sala amfiteatrului este angajată o garderobieră care supraveghează aparatura şi bunurile participanţilor şi asigură curăţenia în acest spaţiu.
ART. 125
Spălătoria spitalului se organizează ca şi compartiment distinct în cadrul compartimentului administrativ.
(2) Spălătoria are următoarele atribuţii principale:
a) dezinfecţia rufelor murdare primite de la secţiile cu paturi;
b) efectuează spălarea, uscarea şi călcarea inventarului moale al unităţii;
c) prepară soluţiile dezinfectante conform normelor tehnice stabilite prin lege;
d) are sarcina de a se încadra în consumul normat de materiale dezinfectante, detergenţi şi înălbitori;
e) utilizează utilajele din dotare maximă atenţie pentru a nu provoca defecţiuni ale acestora şi a evita accidentele de muncă.
f) se va încadra în normele de consum de energie şi combustibil;
g) respecta circuitul orar aprobat la nivelul spitalului pentru primirea rufelor murdare şi predarea rufelor curate.
h) Se subordonează şefului biroului administrativ.
ART. 126
Lenjeria are, în principal, următoarele atribuţii:
a) asigură repararea lenjeriei şi a confecţiilor care sunt deteriorate pentru secţiile spitalului: halate, bluze, fuste, pantaloni, bonete, câmpuri pentru sălile de operaţie, lenjeria de pat pentru saloane şi săli de operaţie, huse pentru aparate medicale;
b) asigură depozitarea în bune condiţii a materialelor de croitorie;
c) asigură distribuirea către secţiile spitalului şi către sălile de operaţie a confecţiilor, conform programului stabilit;
d) asigură întreţinerea şi exploatarea în condiţii optime a maşinilor de cusut în condiţiile prescrise de producător.
ART. 127
Biroul tehnic are următoarele atribuţii:
a) urmăreşte asigurarea întocmirii documentaţiilor tehnice pentru investiţii şi reparaţii capitale şi întocmirea acestora;
b) efectuează lucrări de întreţinere şi reparaţii curente ale clădirilor, instalaţiilor, utilajelor conform competenţelor;
c) răspunde de convocarea comisiei de recepţie în conformitate cu normativele în vigoare, pentru lucrările de investiţii, reparaţii capitale, reparaţii curente, construcţii instalaţii;
d) este responsabil cu cărţile tehnice ale construcţiilor din dotare;
e) asigură întocmirea şi ţinerea la zi pentru lucrările noi a cărţii tehnice a construcţiei (proiectare, execuţie, recepţie, exploatare, jurnalul evenimentelor);
f) exploatează şi întreţine centralele şi punctele termice în conformitate cu prescripţiile tehnice colecţia ISCIR: - C1 pentru exploatarea cazanelor de abur medie presiune; C18 pentru regimul chimic de alimentare al cazanelor de abur;
g) exploatează şi întreţine instalaţiile de oxigen, vid şi aer comprimat din dotarea spitalului;
h) asigură exploatarea şi funcţionarea ascensoarelor pentru transport bolnavi şi materiale în conformitate cu prescripţiile tehnice colecţia ISCIR-IR;
i) asigură funcţionarea instalaţiilor frigorifice şi climatizare din dotarea spitalului;
j) asigură funcţionarea iluminatului de siguranţă şi a grupurilor electrogene;
k) stabileşte necesarul de servicii (service) la ascensoare, cazane de abur şi apă caldă, instalaţii frigorifice şi climatizare;
l) stabileşte necesarul de servicii de reparaţii şi întreţinere a aparaturii medicale conform recomandării producătorilor;
m) ţine evidenţa reparaţiilor şi verificărilor periodice efectuate la aparatura medicală şi celelalte echipamente şi instalaţii din spital;
n) ţine legătura cu serviciile şi secţiile clinice prin activitatea de dispecerat;
o) certifică consumurile de apă, gaz şi electricitate aferente spitalului şi altor consumatori din incinta spitalului;
p) întocmeşte propuneri fundamentate pentru necesarul anual de achiziţii publice de servicii de reparaţii şi întreţinere aparatură medicală, echipamente şi instalaţii din spital, lucrări de consolidare clădiri şi infrastructură, achiziţia de echipamente;
q) analizează şi face propuneri conducerii spitalului cu privire la achiziţia de utilaje şi echipamente noi, întocmind în colaborare cu celelalte compartimente ale spitalului justificările tehnico-economice necesare;
r) întocmeşte caiete de sarcini pentru lucrările cu terţi (reparaţii curente, construcţii-montaj);
s) avizează din punct de vedere tehnic propunerile privind casarea aparatelor, instalaţiilor şi utilajelor din dotarea spitalelor, în conformitate cu legile în vigoare;
t) activitatea de întreţinere şi reparaţii a aparaturii, instalaţiilor, utilajelor, clădirilor din unitate este asigurată de atelierele existente: reparaţii instalaţii sanitare, reparaţii instalaţii electrice.
ART. 128
Şeful Biroului Tehnic are în subordine:
a) Centrala Termică;
b) Staţia de oxigen;
c) Electricieni;
d) Instalatori;
e) Alt personal de întreţinere (tâmplar, sudor, lăcătuş mecanic etc.);
f) Liftiere.
CAP. VIII
DISPOZIŢII FINALE
ART. 129
Prevederile prezentului regulament de organizare şi funcţionare se aplică tuturor angajaţilor spitalului, indiferent de felul şi durata contractului de muncă. Cei care lucrează în spital în calitate de delegaţi, detaşaţi, rezidenţi, stagiari, inclusiv personal integrat, cadre didactice ale Universităţii de Medicină şi Farmacie "Carol Davila" Bucureşti, ori efectuează stagii de perfecţionare profesională, sunt obligaţi să respecte prezentul regulament, în caz contrar urmând a răspunde conform normelor legale în vigoare şi a celor stipulate în contractul încheiat cu unitatea trimiţătoare.
ART. 130
(1) Regulamentul de organizare şi funcţionare va fi pus la dispoziţie în fiecare structură funcţională a spitalului şi prelucrat de şeful structurii cu toţi angajaţii, pe secţii şi compartimente, încheindu-se proces verbal sub semnătură de luare la cunoştinţă.
(2) Pentru personalul încadrat după intrarea în vigoare a regulamentului de organizare şi funcţionare, prelucrarea se face de către şeful secţiei (compartimentului) în care acesta se angajează.
ART. 131
(1) Activitatea de informare şi relaţii cu publicul este condusă de un purtător de cuvânt numit prin decizie de managerul spitalului.
(2) Purtătorul de cuvânt, în relaţii cu presa, este sub coordonarea exclusivă a managerului.
(3) Procedura de acces a reprezentanţilor mass-media în spital este prevăzută în regulamentul intern al spitalului.
ART. 132
(1) Prezentul regulament de organizare şi funcţionare este redactat în conformitate cu reglementările legale în vigoare.
(2) Conţinutul prezentului regulament de organizare şi funcţionare va fi modificat şi completat, conform legii, prin ordin de ministru, ori de câte ori va fi necesar.
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
