Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
──────────
Aprobat prin HOTĂRÂREA nr. 92 din 25 mai 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 499 din 8 iunie 2023.
──────────
CAP. I
Dispoziţii generale
ART. 1
(1) Institutul Naţional al Magistraturii, denumit în continuare Institut, este organizat şi funcţionează potrivit Legii nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, Legii nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi Legii nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, precum şi potrivit prevederilor prezentului regulament.
(2) Institutul este instituţie publică aflată în coordonarea Consiliului Superior al Magistraturii.
(3) Institutul are personalitate juridică şi sediul în municipiul Bucureşti.
(4) Institutul realizează formarea iniţială a judecătorilor şi procurorilor, formarea profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor în funcţie, formarea formatorilor, precum şi organizarea şi desfăşurarea examenelor sau concursurilor, în condiţiile legii.
(5) Institutul nu face parte din sistemul naţional de învăţământ şi educaţie şi nu este supus dispoziţiilor legale referitoare la acreditarea instituţiilor de învăţământ superior şi recunoaşterea diplomelor.
CAP. II
Structura organizatorică şi personalul Institutului
ART. 2
(1) Structura organizatorică a Institutului include:
a) directorul şi directorii adjuncţi;
b) Consiliul ştiinţific;
c) Departamentul de formare profesională iniţială;
d) Departamentul de formare profesională continuă;
e) Biroul de concursuri şi examene;
f) Biroul de relaţii internaţionale, proiecte cu finanţare externă şi relaţii publice;
g) Compartimentul de formare a formatorilor;
h) Direcţia economico-financiară şi administrativă;
i) Biroul resurse umane, documentare şi arhivă;
j) Biroul de achiziţii publice şi informatică;
k) Compartimentul juridic;
l) Compartimentul de psihologie a personalului.
(2) În cadrul Departamentului de formare profesională continuă funcţionează Compartimentul de formare profesională continuă descentralizată.
(3) În cadrul Direcţiei economico-financiare şi administrative funcţionează Serviciul financiar-contabilitate şi Serviciul administrativ.
(4) Structurile organizatorice prevăzute la alin. (1) colaborează în vederea îndeplinirii atribuţiilor ce le revin. Personalul acestora exercită atribuţiile stabilite prin fişa postului, întocmită de conducătorul structurii şi aprobată de directorul Institutului.
ART. 3
În cadrul Institutului îşi desfăşoară activitatea următoarele categorii de personal:
a) judecători şi procurori;
b) personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor;
c) funcţionari publici;
d) personal contractual, inclusiv specialişti IT;
e) cadre didactice din învăţământul juridic superior, acreditat conform legii.
ART. 4
(1) Personalul de instruire al Institutului este asigurat, de regulă, din rândul judecătorilor şi procurorilor în funcţie, care pot fi detaşaţi în condiţiile legii, cu acordul lor, în cadrul Institutului, la propunerea directorului Institutului.
(2) Institutul Naţional al Magistraturii poate folosi, în condiţiile legii, şi cadre didactice din învăţământul juridic superior acreditat potrivit legii, alţi specialişti români şi străini, precum şi personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor pentru desfăşurarea procesului de formare profesională.
CAP. III
Conducerea Institutului
ART. 5
Institutul este condus de un director, ajutat de 2 directori adjuncţi.
ART. 6
Directorul Institutului şi directorii adjuncţi sunt numiţi şi revocaţi de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile legii.
ART. 7
(1) Directorul Institutului are, în principal, următoarele atribuţii:
a) asigură conducerea activităţii Institutului;
b) reprezintă Institutul în relaţiile cu autorităţile şi instituţiile publice, persoanele fizice şi persoanele juridice din ţară şi din străinătate şi aprobă programul anual de relaţii externe al Institutului;
c) este ordonator terţiar de credite;
d) numeşte şi eliberează din funcţie, prin decizie, personalul Institutului, în condiţiile legii;
e) propune Consiliului Superior al Magistraturii programul de formare profesională a auditorilor de justiţie şi programul de formare profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor;
f) propune Consiliului Superior al Magistraturii Regulamentul Institutului Naţional al Magistraturii, Regulamentul privind organizarea, desfăşurarea şi evaluarea stagiilor de practică ale auditorilor de justiţie, Regulamentul privind admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii, Regulamentul privind concursul de admitere în magistratură şi Regulamentul privind examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii;
g) propune Consiliului Superior al Magistraturii data, calendarul de desfăşurare, tematica şi bibliografia examenului de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii;
h) propune Consiliului Superior al Magistraturii structura organizatorică, statele de funcţii şi de personal al Institutului;
i) adoptă Statutul personalului de instruire al Institutului Naţional al Magistraturii;
j) propune Consiliului Superior al Magistraturii detaşarea judecătorilor şi procurorilor la Institut, în calitate de personal de instruire cu normă întreagă;
k) convoacă Consiliul ştiinţific al Institutului în şedinţe ordinare sau extraordinare şi stabileşte proiectul ordinii de zi;
l) aprobă Regulamentul de ordine interioară al căminului pentru cazarea auditorilor de justiţie şi Regulamentul bibliotecii Institutului;
m) dispune ştergerea de pe pagina de internet a Institutului a informaţiilor ce conţin date cu caracter personal, în condiţiile legii. Ştergerea de pe pagina de internet a Institutului a informaţiilor ce conţin date cu caracter personal referitoare la candidaţii la concursurile/examenele organizate de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institut, se realizează după împlinirea termenului de un an de la validarea rezultatelor examenului/concursului şi se aduce la cunoştinţa Consiliului Superior al Magistraturii şi a celorlalte instituţii care deţin astfel de evidenţe.
(2) Directorul Institutului exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege sau regulamente ori stabilite de Consiliul Superior al Magistraturii.
(3) În exercitarea atribuţiilor sale, directorul emite decizii scrise.
ART. 8
(1) Directorii adjuncţi ai Institutului au, în principal, următoarele atribuţii:
a) asigură respectarea programelor de formare şi a normelor de disciplină interioară;
b) asigură elaborarea politicilor şi strategiilor de formare, precum şi a proiectelor programelor de formare profesională;
c) coordonează structurile organizatorice încredinţate de directorul Institutului;
d) participă la elaborarea proiectului statului de funcţii şi statului de personal;
e) participă la elaborarea proiectului programului de relaţii externe al Institutului.
(2) Directorul Institutului stabileşte, prin decizie, atribuţiile fiecărui director adjunct.
(3) Directorii adjuncţi exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege sau regulamente ori stabilite de Consiliul Superior al Magistraturii sau de directorul Institutului.
(4) Directorul Institutului poate delega atribuţiile şi responsabilităţile care îi revin directorilor adjuncţi sau altor persoane împuternicite în scris, în acest scop. Persoanele astfel împuternicite vor acţiona exclusiv în limita puterilor conferite de directorul Institutului.
ART. 9
(1) Directorul Direcţiei economico-financiare şi administrative conduce activitatea Direcţiei economico-financiare şi administrative.
(2) Atribuţiile directorului Direcţiei economico-financiare şi administrative sunt stabilite prin fişa postului de către directorul Institutului.
ART. 10
(1) Şefii structurilor organizatorice prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. c), d), e) şi f) sunt numiţi pentru un mandat de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii, de directorul Institutului, din rândul personalului de specialitate juridică al Institutului, asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi al judecătorilor şi procurorilor detaşaţi în cadrul Institutului.
(2) Funcţiile de conducere vacante prevăzute la alin. (1) se publică pe pagina de internet a Institutului Naţional al Magistraturii cu cel puţin 3 luni anterior expirării mandatelor.
(3) Candidaturile pentru ocuparea funcţiilor de conducere prevăzute la alin. (1) se depun la sediul Institutului, în termen de 30 de zile de la data publicării, însoţite de un curriculum vitae, un plan managerial privitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei, precum şi de orice alte acte considerate relevante. Candidaţii înscrişi vor susţine planul managerial în faţa directorului Institutului.
(4) Şefii structurilor organizatorice prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. h), i) şi j) şi alin. (3) sunt numiţi, în condiţiile legii, din rândul funcţionarilor publici.
(5) Revocarea şefilor structurilor organizatorice menţionate la alin. (1) se dispune de directorul Institutului, în situaţia exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor manageriale, precum şi în cazul aplicării unei sancţiuni disciplinare, în condiţiile legii.
CAP. IV
Consiliul ştiinţific
ART. 11
(1) Consiliul ştiinţific este format din 13 membri după cum urmează: un judecător al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; un procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; un judecător al Curţii de Apel Bucureşti; un procuror de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti; 3 profesori universitari de la Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti, Facultatea de Drept a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi şi Facultatea de Drept a Universităţii „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca; 3 reprezentanţi aleşi ai personalului de instruire din cadrul Institutului; un reprezentant al auditorilor de justiţie; un reprezentant al asociaţiilor profesionale, legal constituite, ale judecătorilor şi procurorilor, precum şi directorul Institutului.
(2) Durata mandatului membrilor Consiliului ştiinţific este de 3 ani şi poate fi reînnoit, cu excepţia reprezentantului auditorilor de justiţie, care este ales pentru un an.
(3) Consiliul ştiinţific este convocat de către directorul Institutului.
(4) Şedinţele Consiliului ştiinţific sunt prezidate de către directorul Institutului, iar în lipsa acestuia, de către unul dintre membrii Consiliului ştiinţific, desemnat de acesta.
ART. 12
(1) Desemnarea judecătorilor şi procurorilor în Consiliul ştiinţific se face dintr-o listă de 3 propuneri, înaintată Consiliului Superior al Magistraturii de către colegiile de conducere ale instanţelor şi parchetelor prevăzute la art. 11 alin. (1).
(2) Profesorii universitari de la Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti, Facultatea de Drept a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi şi Facultatea de Drept a Universităţii „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca sunt recomandaţi de decanatele celor 3 facultăţi, la solicitarea Institutului, transmisă cu 3 luni înainte de expirarea mandatelor.
(3) Reprezentanţii personalului de instruire din cadrul Institutului sunt aleşi prin vot secret, în adunarea generală a acestuia, convocată şi prezidată de directorul Institutului.
(4) Reprezentantul auditorilor de justiţie este ales prin vot secret, în adunarea generală a auditorilor de justiţie, convocată şi prezidată de directorul Institutului Naţional al Magistraturii. Alegerea se face în cel mult 30 de zile de la începutul anului de învăţământ.
(5) Reprezentantul asociaţiilor profesionale, legal constituite, ale judecătorilor şi procurorilor este desemnat de Consiliul Superior al Magistraturii dintre propunerile formulate de aceste asociaţii. Criteriile de selecţie a candidaţilor se stabilesc prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, după consultarea tuturor asociaţiilor profesionale, legal constituite, ale judecătorilor şi procurorilor.
ART. 13
Institutul este obligat să solicite Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile prezentului regulament, desemnarea noilor membri cu cel puţin 3 luni anterior expirării mandatelor membrilor în funcţie.
ART. 14
(1) Consiliul ştiinţific are următoarele atribuţii:
a) propune Consiliului Superior al Magistraturii proiectul de buget al Institutului;
b) avizează programele de formare profesională iniţială şi continuă a judecătorilor şi procurorilor;
c) avizează implicarea Institutului în activităţi de cooperare cu instituţii de formare profesională a judecătorilor şi procurorilor din alte state, protocoalele de colaborare încheiate între Institut şi autorităţi, instituţii şi organizaţii naţionale şi internaţionale, precum şi programul de relaţii externe al Institutului;
d) avizează Statutul personalului de instruire al Institutului Naţional al Magistraturii;
e) avizează propunerile Institutului de modificare a legilor, regulamentelor, precum şi a oricăror dispoziţii legale care vizează activitatea Institutului;
f) avizează proiectele de regulamente şi metodologii privind concursurile pentru ocuparea posturilor de personal de instruire al Institutului, organizarea concursurilor pentru ocuparea unor astfel de posturi şi componenţa comisiilor de concurs;
g) avizează rezultatele procedurilor de selecţie a personalului de instruire;
h) avizează folosirea în mod excepţional, pentru activitatea de formare iniţială, continuă sau, după caz, de formare a formatorilor, a altor specialişti în drept sau cu o altă specializare decât cea juridică, români sau străini, în condiţiile legii;
i) avizează menţinerea calităţii de formator pentru magistraţii pensionaţi, în condiţiile Statutului personalului de instruire;
j) realizează evaluarea personalului de instruire al Institutului;
k) avizează raportul anual de activitate al Institutului;
l) avizează structura organizatorică, statele de funcţii şi statele de personal ale Institutului;
m) avizează rezultatul procedurii de numire a şefilor structurilor organizatorice prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. c)-f);
n) avizează proiectele de regulamente şi metodologii privind admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii, admiterea în magistratură şi absolvirea Institutului Naţional al Magistraturii;
o) aplică sancţiunile disciplinare auditorilor de justiţie;
p) dispune prezentarea auditorilor de justiţie la expertiza medicală de specialitate, în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege;
q) hotărăşte asupra suspendării şi încetării suspendării calităţii de auditor de justiţie;
r) hotărăşte exmatricularea din Institut a auditorilor de justiţie, în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege;
s) avizează componenţa comisiilor de elaborare a subiectelor, de corectare şi de soluţionare a contestaţiilor din cadrul examenului de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii;
ş) desemnează reprezentantul Institutului în cadrul comisiei de interviu pentru numirea în funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunct şi adjunct al acestuia, procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, adjuncţii acestora şi procurorii-şefi de secţie ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi ai Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;
t) aprobă metodologia prevăzută la art. 120 lit. c) din Legea nr. 304/2022;
ţ) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente, la solicitarea directorului Institutului.
(2) În măsura în care nu se prevede altfel, avizul exprimat de Consiliul ştiinţific are caracter consultativ.
ART. 15
(1) Consiliul ştiinţific îşi desfăşoară activitatea în prezenţa a două treimi din numărul membrilor săi şi adoptă hotărâri cu votul majorităţii membrilor prezenţi.
(2) Reprezentantul auditorilor de justiţie participă cu drept de vot la şedinţele în care se dezbat probleme ce privesc admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii, examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii sau orice alte probleme ce privesc auditorii de justiţie.
(3) Şedinţele Consiliului ştiinţific sunt ordinare sau extraordinare.
(4) Consiliul ştiinţific se întruneşte lunar în şedinţă ordinară.
(5) Pentru motive obiective, şedinţele Consiliului ştiinţific pot fi ţinute în sistem de videoconferinţă, prin mijloacele electronice de comunicare la distanţă sau în format mix, cu participare fizică şi prin videoconferinţă.
(6) Lucrările şedinţei se înregistrează şi se consemnează într-un proces-verbal care va fi semnat de directorul Institutului.
(7) Hotărârile Consiliului ştiinţific se semnează de directorul Institutului sau, după caz, de persoana care a prezidat şedinţa.
CAP. V
Departamentul de formare profesională iniţială
ART. 16
Departamentul de formare profesională iniţială are următoarele atribuţii:
a) elaborează proiectul programului de formare profesională a auditorilor de justiţie;
b) asigură organizarea activităţilor de formare iniţială potrivit programelor de formare aprobate şi a tuturor celorlalte activităţi pe durata programului de formare;
c) realizează şi asigură respectarea orarului activităţilor de formare iniţială;
d) asigură organizarea sesiunilor de evaluare a auditorilor de justiţie;
e) asigură suportul pentru activitatea de evaluare a personalului de instruire implicat în procesul de formare iniţială;
f) verifică fişele de activitate a personalului de instruire şi întocmeşte centralizatorul cu fişele depuse lunar;
g) asigură respectarea hotărârilor luate în şedinţele de catedră, a hotărârilor Consiliului ştiinţific şi a deciziilor conducerii Institutului cu privire la activitatea de formare iniţială;
h) păstrează actele care privesc parcursul auditorilor de justiţie pe durata formării iniţiale şi le înaintează Consiliului Superior al Magistraturii, ulterior numirii absolvenţilor în funcţia de judecător stagiar şi procuror stagiar, în vederea completării dosarelor profesionale;
i) întocmeşte foile matricole, cataloagele şi alte evidenţe necesare privind activităţile de formare şi eliberează atestate auditorilor de justiţie;
j) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege, regulamente sau încredinţate de conducerea Institutului.
ART. 17
(1) Formarea profesională a auditorilor de justiţie se axează pe aprofundarea cunoştinţelor şi deprinderea abilităţilor necesare pentru exercitarea profesiei de judecător şi procuror.
(2) Proiectul programului de formare profesională a auditorilor de justiţie se elaborează în cadrul Departamentului de formare profesională iniţială, după consultarea personalului de instruire al Institutului şi a Consiliului ştiinţific.
(3) Programul de formare profesională a auditorilor de justiţie se aprobă de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea directorului Institutului.
(4) Programul de formare profesională a auditorilor de justiţie cuprinde, în mod obligatoriu, disciplinele de studiu, numărul de ore alocat conferinţelor şi seminarelor aferente fiecărei discipline, stagiile de practică ce urmează a fi efectuate şi modalitatea de evaluare.
(5) Pe baza programului de formare profesională a auditorilor de justiţie, în cadrul catedrelor, se elaborează programele de studiu pentru fiecare disciplină, cu precizarea tematicii, a numărului de ore alocat pentru fiecare temă, a materialelor şi a metodelor de formare, precum şi modalitatea de evaluare specifică fiecărei discipline.
(6) În perioada formării la Institut, auditorii de justiţie efectuează stagii de practică la instanţele judecătoreşti şi parchetele de pe lângă acestea, cabinete de avocatură, penitenciare şi alte instituţii cu relevanţă pentru formarea profesională a auditorilor de justiţie.
(7) Instituţiile la care se vor efectua stagiile de practică, pentru fiecare an de formare, şi durata acestora sunt stabilite de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea directorului Institutului.
ART. 18
(1) În scopul asigurării unei formări unitare a auditorilor de justiţie, formatorii sunt organizaţi în catedre, în raport cu disciplinele în care sunt specializaţi, conducerea Institutului stabilind, atunci când se impune, disciplinele care intră în componenţa fiecărei catedre.
(2) Fiecare catedră îşi desemnează un şef de catedră, potrivit metodologiei aprobate în acest sens.
(3) Şeful de catedră coordonează activitatea catedrei în ceea ce priveşte elaborarea programelor de studiu, a planurilor de seminar şi a materialelor de formare utilizate, organizarea evaluărilor auditorilor de justiţie şi stabilirea tematicii/bibliografiei pentru examenele/evaluările auditorilor de justiţie.
(4) În cadrul fiecărei catedre se organizează semestrial sau ori de câte ori este necesar şedinţa membrilor acesteia, la convocarea şefului de catedră sau a conducerii Institutului.
(5) Personalul de instruire are obligaţia de a respecta programele de studiu şi orarul. Modificarea orarului, a programelor de studiu şi înlocuirea formatorilor se pot face doar cu acordul prealabil al conducerii Institutului.
(6) Şeful de catedră participă la procesul de evaluare a membrilor catedrei.
ART. 19
(1) Personalul de instruire evaluează activitatea desfăşurată de auditorii de justiţie, prin acordarea de note sau, după caz, calificative.
(2) Criteriile de evaluare se aprobă de conducerea Institutului după consultarea catedrelor şi a Consiliului ştiinţific.
(3) Personalul de instruire transmite Departamentului de formare profesională iniţială fişele de evaluare continuă şi portofoliile aferente, după comunicarea acestora auditorilor de justiţie, înainte de sesiunea de evaluare.
(4) Nota minimă admisă la evaluarea finală este 5, pentru disciplinele şi stagiile de practică pentru care se prevede în programul de formare iniţială evaluarea prin acordare de notă. În cazul în care evaluarea se realizează prin acordarea unui calificativ, auditorul de justiţie trebuie să obţină calificativul „Admis“.
(5) Probele scrise prevăzute în programul de formare profesională iniţială se desfăşoară potrivit metodologiei aprobate.
(6) Cu excepţia situaţiei în care nota este rezultatul fraudei, în situaţia în care nu s-a obţinut nota minimă sau calificativul „Admis“, prevăzute la alin. (4), pentru evaluările finale, auditorul de justiţie va mai putea fi examinat o singură dată, într-o nouă sesiune, stabilită de conducerea Institutului. Nepromovarea la cea de-a doua examinare atrage exmatricularea din Institut. Prin nepromovare se înţelege şi neprezentarea la susţinerea probei, din motive imputabile.
(7) În situaţia reexaminării prevăzută la alin. (6), nota finală va fi calculată ca medie aritmetică între nota acordată la prima examinare şi nota acordată la cea de a doua examinare. Nota finală minimă admisă este 5. Nepromovarea atrage exmatricularea din Institut.
ART. 20
Media finală a fiecărui an de formare reprezintă media aritmetică a notelor obţinute la fiecare materie la care se acordă notă.
ART. 21
(1) Constituie fraudă deţinerea, utilizarea sau înlesnirea utilizării oricăror surse de informare, materiale sau dispozitive nepermise la examen. Se consideră fraudă discuţiile nepermise în timpul examenului şi depăşirea timpului de lucru stabilit.
(2) Se consideră fraudă şi situaţia în care, cu prilejul corectării lucrărilor, se constată existenţa unor probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că lucrarea sau porţiuni din lucrare au fost copiate în timpul examenului.
(3) În cazul în care frauda se constată în timpul examenului, titularul de disciplină sau persoana desemnată de acesta va dispune eliminarea din examen.
(4) Împrejurarea cu privire la care există indicii de fraudă va fi consemnată într-un proces-verbal de către persoana care o constată. Procesul-verbal se înaintează directorului adjunct responsabil cu formarea iniţială, care va proceda potrivit art. 28 din prezentul regulament.
(5) Dispoziţiile prezentului articol se aplică şi în cazul celorlalte lucrări scrise avute în vedere în cadrul evaluării continue.
CAP. VI
Drepturile, îndatoririle, răspunderea disciplinară, incompatibilităţile şi interdicţiile auditorilor de justiţie
ART. 22
(1) Auditorii de justiţie au, în principal, următoarele drepturi:
a) să beneficieze de o pregătire unitară pentru funcţia de judecător sau procuror;
b) să îşi aleagă un reprezentant în Consiliul ştiinţific al Institutului, potrivit dispoziţiilor prezentului regulament.
(2) Auditorii de justiţie beneficiază de toate celelalte drepturi prevăzute de lege.
ART. 23
Directorul Institutului stabileşte anual, după aprobarea bugetului Institutului, în raport cu necesităţile de formare şi cu limita fondurilor bugetare aprobate pentru această destinaţie, plafonul lunar în limita căruia se vor pune la dispoziţia auditorilor de justiţie materiale didactice, create în cadrul Institutului sau achiziţionate în acest scop.
ART. 24
(1) Auditorii de justiţie beneficiază în mod gratuit de cazare în spaţiile de cazare ale Institutului, în limita locurilor disponibile. Cheltuielile de întreţinere se suportă de Institut. În cazul epuizării locurilor disponibile în spaţiile de cazare ale Institutului, precum şi în situaţiile în care auditorii de justiţie îşi desfăşoară activitatea de formare în afara municipiului Bucureşti, aceştia au dreptul la decontarea contravalorii chiriei pentru o locuinţă, într-un plafon de până la 50% din suma care s-ar cuveni, cu acest titlu, judecătorilor şi procurorilor, în condiţiile legii.
(2) Prin decizie a directorului Institutului sunt stabilite, anual, numărul de locuri disponibile în căminul pentru cazarea auditorilor de justiţie ce vor fi alocate fiecărui an de formare aferent formării iniţiale, respectiv fondului de rezervă destinat cazării magistraţilor recrutaţi în condiţiile art. 63 din Legea nr. 303/2022 sau altor situaţii excepţionale.
(3) Auditorii de justiţie optează, în ordinea descrescătoare a mediilor de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, respectiv în ordinea descrescătoare a mediilor de absolvire a anului anterior de formare, fie pentru ocuparea unui loc de cazare în cămin, fie pentru decontarea chiriei, potrivit unei proceduri detaliate în Regulamentul de ordine interioară al căminului pentru cazarea auditorilor de justiţie. Pentru a putea beneficia de decontarea chiriei este necesară epuizarea locurilor disponibile în căminul pentru cazarea auditorilor de justiţie.
ART. 25
(1) Auditorii de justiţie au, în principal, următoarele obligaţii:
a) să respecte orarul şi planificarea activităţilor de formare;
b) să aducă la cunoştinţa conducerii orice împrejurări de natură a împiedica sau îngreuna participarea, chiar şi temporară, la activităţile de formare;
c) să îndeplinească îndatoririle ce le revin şi să respecte obligaţiile cu caracter administrativ stabilite prin legi, regulamente, metodologii sau decizii ale directorului şi ale Consiliului ştiinţific;
d) să completeze chestionarele de evaluare a personalului de instruire, a programelor de formare, precum şi a oricăror alte activităţi, în termenele stabilite în acest sens de conducerea Institutului;
e) să folosească resursele şi mijloacele materiale care le sunt puse la dispoziţie, conform destinaţiei lor;
f) să păstreze confidenţialitatea informaţiilor ce rezultă din conţinutul dosarelor sau al actelor de procedură utilizate pe parcursul formării;
g) să păstreze secretul deliberărilor, atunci când participă la activităţi în instanţele de judecată.
(2) Dispoziţiile legale privind incompatibilităţile şi interdicţiile judecătorilor şi procurorilor, precum şi cele ale art. 223 din Legea nr. 303/2022 se aplică în mod corespunzător şi auditorilor de justiţie.
ART. 26
(1) Abaterile auditorilor de justiţie de la îndatoririle ce le revin potrivit legii sau prezentului regulament se sancţionează disciplinar.
(2) Constituie abateri disciplinare:
a) atitudinile care aduc atingere bunelor moravuri sau ordinii publice, atitudinile ireverenţioase faţă de colegi, personalul de instruire şi de conducere al Institutului, precum şi faţă de persoanele cu care intră în contact în perioada cursurilor;
b) absenţele nemotivate de la activităţile obligatorii stabilite prin programul de formare, dacă acestea depăşesc 8 ore într-o lună;
c) faptele prevăzute la art. 32 alin. (4) şi art. 271 lit. a), c), i), k), l), m) şi p) din Legea nr. 303/2022, dispoziţii care se aplică în mod corespunzător.
(3) Sancţiunile disciplinare aplicabile auditorilor de justiţie sunt:
a) avertismentul;
b) diminuarea indemnizaţiei de auditor de justiţie cu până la 15% pe o perioadă de la o lună la 3 luni;
c) diminuarea indemnizaţiei de auditor de justiţie proporţional cu numărul absenţelor nemotivate, dacă acestea depăşesc 8 ore într-o lună;
d) exmatricularea din Institutul Naţional al Magistraturii.
ART. 27
(1) Sancţiunile prevăzute la art. 26 alin. (3) se aplică de Consiliul ştiinţific al Institutului, după efectuarea cercetării disciplinare. Răspunderea disciplinară se prescrie în termen de un an de la săvârşirea faptei.
(2) Hotărârile de sancţionare se motivează şi se comunică în termen de 10 zile de la aplicarea sancţiunii.
(3) Hotărârile Consiliului ştiinţific prevăzute la alin. (2) pot fi atacate la instanţa de contencios administrativ şi fiscal competentă, potrivit legii contenciosului administrativ.
(4) Sancţiunile aplicate auditorilor de justiţie prin hotărâri definitive se consemnează în dosarul personal al acestora.
(5) În cazul exmatriculării din Institut, cel sancţionat este obligat să restituie indemnizaţiile de auditor primite şi cheltuielile de formare.
(6) Cheltuielile de formare reprezintă cheltuielile cu personalul de instruire implicat în procesul de pregătire profesională a auditorilor de justiţie, cheltuielile cu personalul de instruire implicat în examenul de absolvire al auditorilor de justiţie în cazul în care auditorul de justiţie participă la acest examen, cheltuielile cu decontarea materialelor didactice, cheltuielile de întreţinere suportate de Institut pentru spaţiile de cazare deţinute de acesta sau contravaloarea chiriei decontate, cheltuielile cu decontarea transportului.
ART. 28
(1) Aplicarea sancţiunii disciplinare este în mod obligatoriu precedată de efectuarea cercetării disciplinare.
(2) Cercetarea disciplinară se efectuează de către directorul adjunct responsabil cu formarea iniţială sau persoana desemnată de acesta, din oficiu sau la sesizare.
(3) Cercetarea disciplinară se efectuează în termen de maximum 60 de zile de la data sesizării.
(4) În cadrul cercetării disciplinare se stabilesc faptele şi urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârşite, precum şi orice alte date concludente ce pot fi avute în vedere pentru calificarea faptelor drept abateri disciplinare şi pentru aprecierea vinovăţiei persoanei cercetate.
(5) Persoana cercetată are dreptul să cunoască toate actele cercetării, să solicite probe în apărare şi să fie ascultată cu privire la faptele sesizate.
(6) Persoana cercetată poate fi asistată sau reprezentată de un avocat. Neprezentarea auditorului de justiţie cercetat în procedura disciplinară nu împiedică desfăşurarea în continuare a procedurii.
(7) Cercetarea disciplinară se desfăşoară cu respectarea dispoziţiilor legale, inclusiv a celor cu privire la protecţia datelor cu caracter personal.
(8) Cercetarea disciplinară se finalizează printr-un proces-verbal în care se consemnează rezultatul constatărilor. După efectuarea cercetării disciplinare, directorul adjunct responsabil cu formarea iniţială sau persoana desemnată de acesta poate dispune sesizarea Consiliului ştiinţific sau respingerea sesizării.
(9) Consiliul ştiinţific, în cazul în care constată că sesizarea este întemeiată, aplică una dintre sancţiunile disciplinare prevăzute de lege, în raport cu gravitatea abaterii disciplinare săvârşite de auditorul de justiţie şi cu circumstanţele personale ale acestuia.
(10) Sancţiunea disciplinară se aplică în maximum 45 de zile de la finalizarea cercetării disciplinare, dar nu mai târziu de un an de la data săvârşirii abaterii disciplinare.
(11) Hotărârea Consiliului ştiinţific de aplicare a sancţiunii disciplinare cuprinde, în principal, următoarele:
a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară şi încadrarea juridică a acesteia;
b) temeiul de drept al aplicării sancţiunii;
c) motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de către auditorul de justiţie;
d) sancţiunea aplicată şi motivele care au stat la baza aplicării acesteia;
e) calea de atac şi termenul în care hotărârea poate fi atacată;
f) instanţa competentă să judece calea de atac.
(12) Hotărârea Consiliului ştiinţific de aplicare a sancţiunii disciplinare este executorie şi se comunică, în scris, auditorului de justiţie vizat.
(13) În cazul în care auditorului de justiţie i-a fost aplicată sancţiunea prevăzută la art. 26 alin. (3) lit. d), hotărârea definitivă se transmite Consiliului Superior al Magistraturii.
(14) Pe durata procedurii disciplinare, Consiliul ştiinţific poate dispune suspendarea din calitatea de auditor de justiţie, până la soluţionarea definitivă, dacă exercitarea în continuare a calităţii ar putea afecta desfăşurarea procedurii sau dacă aceasta este de natură să aducă atingere gravă prestigiului Institutului. Hotărârea prin care s-a dispus suspendarea din funcţie se comunică, în scris, auditorului de justiţie vizat.
(15) Cercetarea disciplinară se suspendă atunci când împotriva auditorului de justiţie s-a dispus trimiterea în judecată pentru aceeaşi faptă.
(16) Organul de urmărire penală este obligat să comunice, de îndată, Institutului actul prin care s-a dispus trimiterea în judecată a auditorului de justiţie.
(17) Suspendarea cercetării disciplinare se dispune de către directorul Institutului şi operează până când soluţia pronunţată în cauza care a motivat suspendarea a devenit definitivă. Hotărârea definitivă este comunicată de îndată Institutului. Pe durata suspendării cercetării disciplinare, cursul prescripţiei răspunderii disciplinare este suspendat.
ART. 29
(1) Pe perioada formării profesionale în cadrul Institutului, auditorii de justiţie trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a) să aibă cetăţenia română, domiciliul în România şi capacitate deplină de exerciţiu;
b) să nu aibă antecedente penale şi să se bucure de o bună reputaţie;
c) să fie apţi, din punct de vedere medical şi psihologic, pentru exercitarea funcţiei.
(2) În situaţia în care există indicii că auditorul suferă de o boală psihică, la propunerea directorului sau a directorului adjunct al Institutului, Consiliul ştiinţific dispune prezentarea auditorului la expertiza medicală de specialitate. Expertiza de specialitate este efectuată de o comisie medicală de specialitate numită de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, pe baza propunerilor nominale ale ministrului sănătăţii. În cazul în care comisia constată că auditorul suferă de o boală psihică ce îl împiedică să continue activitatea de formare în cadrul Institutului, calitatea de auditor de justiţie este suspendată prin hotărâre a Consiliului ştiinţific al Institutului. Prin raportul de expertiză comisia stabileşte şi termenul la care auditorul urmează să revină la reexaminare. Metodologia privind efectuarea expertizei medicale de specialitate se aprobă de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, pe baza propunerilor comisiei medicale de specialitate.
(3) Suspendarea din calitatea de auditor se dispune până la însănătoşire, constatată printr-o nouă expertiză de specialitate efectuată de comisia medicală. Dacă în urma noului raport de expertiză se constată însănătoşirea, Consiliul ştiinţific hotărăşte încetarea suspendării. În caz contrar se poate dispune prelungirea suspendării până la o nouă reexaminare sau, dacă boala este ireversibilă, exmatricularea. Dacă suspendarea încetează, auditorul de justiţie va relua întregul an de formare la Institut în cursul căruia a intervenit suspendarea. Pe perioada suspendării, auditorului de justiţie i se plăteşte 80% din indemnizaţia de auditor de justiţie.
(4) Refuzul auditorului de a se prezenta la expertiza de specialitate constituie abatere disciplinară, care se sancţionează potrivit art. 31 din Legea nr. 303/2022.
(5) În cazul în care faţă de auditor s-a dispus condamnarea definitivă pentru o infracţiune, precum şi în cazul în care s-a dispus renunţarea la urmărirea penală confirmată de judecătorul de cameră preliminară ori amânarea aplicării pedepsei sau renunţarea la aplicarea pedepsei dispuse printr-o hotărâre judecătorească definitivă, cu excepţia situaţiilor în care aceste din urmă soluţii au fost pronunţate pentru infracţiuni din culpă pentru care Consiliul ştiinţific al Institutului a apreciat că nu afectează demnitatea calităţii de auditor sau imaginea Institutului, auditorul este exmatriculat din Institut şi este obligat la restituirea indemnizaţiilor de auditor primite şi a cheltuielilor de formare. Pe perioada arestului preventiv sau a arestului la domiciliu, precum şi, în cazul trimiterii în judecată, de la momentul rămânerii definitive a încheierii prin care judecătorul de cameră preliminară a dispus începerea judecăţii şi până la pronunţarea unei soluţii definitive, calitatea de auditor se suspendă. Pe perioada suspendării auditorul nu beneficiază de indemnizaţie de auditor şi de alte drepturi ale auditorilor.
(6) Neîndeplinirea celorlalte condiţii prevăzute la alin. (1) se constată de Consiliul ştiinţific al Institutului şi atrage exmatricularea, precum şi obligarea la restituirea indemnizaţiilor de auditor primite şi a cheltuielilor de formare profesională, în acele situaţii imputabile auditorilor.
(7) Consiliul ştiinţific este sesizat de directorul Institutului atunci când acesta, ca urmare a sesizărilor primite şi a cercetărilor efectuate, are indicii temeinice că auditorul de justiţie nu mai îndeplineşte una dintre condiţiile prevăzute la alin. (1).
(8) În vederea verificării îndeplinirii condiţiilor prevăzute la alin. (1) lit. b), Departamentul de formare profesională iniţială solicită anual cazierul judiciar pentru auditorii de justiţie.
(9) Hotărârile Consiliului ştiinţific pot fi atacate la instanţa de contencios administrativ şi fiscal competentă.
ART. 30
Auditorii de justiţie răspund pentru pagubele aduse patrimoniului Institutului, conform dispoziţiilor legale.
CAP. VII
Departamentul de formare profesională continuă
ART. 31
Departamentul de formare profesională continuă coordonează activitatea de formare profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor.
ART. 32
Institutul elaborează programul anual de formare profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor, pe care îl supune aprobării Consiliului Superior al Magistraturii.
ART. 33
Departamentul de formare profesională continuă are, în principal, următoarele atribuţii:
a) solicită şi centralizează propunerile instanţelor, parchetelor şi ale altor instituţii pentru cursurile de formare profesională continuă;
b) întocmeşte proiectul programului de formare profesională continuă;
c) transmite instanţelor şi parchetelor programul de formare profesională continuă aprobat, în vederea formulării opţiunilor de participare de către judecători şi procurori;
d) centralizează opţiunile judecătorilor şi procurorilor pentru cursurile de formare şi realizează selecţia acestora;
e) întocmeşte calendarul de formare profesională continuă în funcţie de opţiunile judecătorilor şi procurorilor;
f) comunică instanţelor şi parchetelor calendarul de formare profesională continuă;
g) organizează activităţile de formare profesională continuă;
h) întocmeşte proiectul programului de formare a judecătorilor şi procurorilor care au primit calificativul „Nesatisfăcător“ sau care au primit în urma a două evaluări consecutive calificativul „Satisfăcător“;
i) organizează cursurile de formare a judecătorilor şi procurorilor care au primit calificativul „Nesatisfăcător“ sau care au primit în urma a două evaluări consecutive calificativul „Satisfăcător“;
j) asigură suportul pentru activitatea de evaluare a formatorilor implicaţi în procesul de formare continuă;
k) evaluează calitatea formării judecătorilor şi procurorilor şi face propuneri de îmbunătăţire;
l) verifică fişele de activitate a personalului de instruire şi întocmeşte centralizatorul cu fişele depuse lunar;
m) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege, regulamente sau încredinţate de conducerea Institutului, în limitele competenţelor specifice.
ART. 34
(1) Formarea profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor constituie garanţia independenţei şi imparţialităţii acestora în exercitarea funcţiei.
(2) Responsabilitatea pentru formarea profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor revine Institutului, conducătorilor instanţelor sau parchetelor la care aceştia îşi desfăşoară activitatea, precum şi fiecărui judecător sau procuror, prin pregătire individuală.
ART. 35
Judecătorii şi procurorii în funcţie participă cel puţin o dată la 3 ani la programe de formare profesională continuă organizate de Institut, de instituţii de învăţământ superior din ţară sau din străinătate ori la alte forme de perfecţionare profesională.
ART. 36
(1) Formarea profesională continuă trebuie să ţină seama de dinamica procesului legislativ şi constă, în principal, în cunoaşterea şi aprofundarea legislaţiei interne, a documentelor europene şi internaţionale la care România este parte, a jurisprudenţei instanţelor judecătoreşti şi a Curţii Constituţionale, a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, a dreptului comparat, a normelor deontologice ale profesiei de judecător sau de procuror, în abordarea multidisciplinară a instituţiilor cu caracter de noutate, precum şi în cunoaşterea şi aprofundarea unor limbi străine şi operarea pe calculator.
(2) Formarea profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor se realizează ţinându-se seama de necesitatea specializării lor.
ART. 37
Judecătorii şi procurorii au obligaţia de a urma în cadrul programelor de formare profesională continuă un curs intensiv pentru învăţarea sau aprofundarea unei limbi străine şi a unui curs intensiv pentru iniţierea sau aprofundarea cunoştinţelor de operare pe calculator, organizate de Institut ori de instanţele judecătoreşti sau de parchetele de pe lângă acestea, de instituţii de învăţământ superior din ţară ori din străinătate, precum şi de alte instituţii de specialitate.
ART. 38
Dispoziţiile privind formarea profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor se aplică în mod corespunzător şi personalului de specialitate juridică asimilat acestora.
ART. 39
Formarea profesională continuă se organizează atât la nivelul Institutului, cât şi descentralizat, la nivelul curţilor de apel şi al parchetelor de pe lângă acestea, precum şi la instanţele şi parchetele din circumscripţiile acestora.
ART. 40
Institutul organizează şi desfăşoară formarea judecătorilor şi procurorilor, în conformitate cu programul de formare profesională continuă aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii.
ART. 41
Institutul organizează şi alte cursuri prevăzute de lege pentru:
a) judecătorii şi procurorii care au fost numiţi în condiţiile art. 63 din Legea nr. 303/2022;
b) judecătorii şi procurorii care au primit calificativul „Nesatisfăcător“ sau au primit în urma a două evaluări consecutive calificativul „Satisfăcător“, potrivit art. 104 din Legea nr. 303/2022.
ART. 42
(1) Cursurile de formare profesională continuă se organizează de Institut în baza unui program anual, aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului.
(2) Programul de formare profesională continuă cuprinde domeniile, temele de formare, obiectivele şi modul de organizare şi desfăşurare a activităţilor de formare.
(3) Cursurile de formare profesională continuă se desfăşoară, de regulă, sub formă de conferinţe, seminare, workshopuri, mese rotunde sau sesiuni, conform programului anual de formare profesională continuă.
(4) Cursurile de formare profesională continuă includ şi întâlniri de practică neunitară, organizate periodic, cu participarea preşedinţilor secţiilor corespunzătoare ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi curţilor de apel, respectiv procurorilor şefi de secţie din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, inclusiv al structurilor specializate Direcţia Naţională Anticorupţie şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi al parchetelor de pe lângă curţile de apel.
ART. 43
(1) La elaborarea programului de formare profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor se vor lua în considerare următoarele:
a) direcţiile strategice stabilite la nivel naţional şi european;
b) propunerile instanţelor şi ale parchetelor;
c) propunerile formatorilor Institutului;
d) propunerile altor instituţii din cadrul sistemului judiciar;
e) propunerile formulate de participanţii la activităţile de formare organizate de Institut.
(2) Vor fi avute în vedere şi propunerile venite din partea altor instituţii şi organizaţii care prezintă interes pentru sistemul judiciar.
(3) Programul de formare profesională continuă şi calendarul activităţilor de formare, conţinând descrierea, locul şi perioada de desfăşurare a cursurilor, se transmit, după aprobare, tuturor judecătorilor şi procurorilor în vederea formulării de către aceştia a opţiunilor de participare. De asemenea, acestea vor fi publicate pe site-ul Institutului.
(4) Opţiunile judecătorilor şi procurorilor se transmit în termenul şi modalitatea indicate de Institut.
(5) Institutul centralizează în baza de date proprie opţiunile transmise şi va întocmi listele de participanţi pentru fiecare activitate de formare aflată în calendarul activităţilor de formare continuă. În cazurile în care numărul de opţiuni formulate de magistraţi depăşeşte numărul locurilor disponibile se procedează la selectarea participanţilor în baza următoarelor criterii de selecţie: specializarea magistratului, urmând a se da preferinţă magistraţilor care îşi desfăşoară activitatea în domeniul pentru care este organizată activitatea de formare respectivă; numărul de activităţi la care a participat magistratul anterior, dându-se prioritate magistraţilor care nu au beneficiat de cursuri de formare în anii anteriori celui în care se realizează selecţia; alte criterii, potrivit specificului activităţii.
(6) Calendarul activităţilor de formare rezultat în urma formulării opţiunilor judecătorilor şi procurorilor, cuprinzând tematica activităţilor, locul şi perioada de desfăşurare şi listele de participanţi selectaţi, se comunică magistraţilor, prin publicare pe site-ul Institutului, cu asigurarea protecţiei datelor cu caracter personal, precum şi instanţelor şi parchetelor, pentru a fi avut în vedere la organizarea activităţilor. Conducerile instanţelor şi parchetelor au obligaţia de a lua măsurile ce se impun pentru a permite judecătorului sau procurorului să participe la cursurile de formare profesională continuă.
ART. 44
La sfârşitul activităţilor de formare profesională continuă judecătorii şi procurorii participanţi, de regulă, completează o fişă de evaluare şi primesc un atestat de participare.
ART. 45
Cursurile prevăzute la art. 41 lit. b) se încheie prin susţinerea unui examen.
ART. 46
În cadrul Departamentului de formare profesională continuă funcţionează Compartimentul de formare profesională continuă descentralizată, care are, în principal, următoarele atribuţii:
a) coordonează activitatea de formare continuă descentralizată;
b) coordonează reţeaua responsabililor de formare continuă descentralizată;
c) derulează programele comune de formare continuă centralizată şi descentralizată în domeniile obligatorii;
d) întocmeşte proiectul programului de formare continuă descentralizată;
e) transmite instanţelor şi parchetelor programul de formare continuă descentralizată;
f) organizează întâlniri periodice cu responsabilii de formare continuă descentralizată pentru discutarea problemelor specifice şi identificarea soluţiilor optime în domeniul pregătirii magistraţilor;
g) transmite responsabililor lista anuală a formatorilor Institutului;
h) îndeplineşte orice alte atribuţii necesare îmbunătăţirii şi eficientizării activităţii, prevăzute de lege, regulamente sau încredinţate de conducerea Institutului.
ART. 47
(1) Formarea continuă la nivel descentralizat include toate activităţile de formare organizate de instanţe şi parchete în baza prezentului regulament.
(2) În cadrul instanţelor şi parchetelor se organizează periodic, sub coordonarea curţilor de apel sau a parchetelor de pe lângă acestea, activităţi de formare profesională continuă, constând în conferinţe, seminare, consultări, dezbateri sau mese rotunde, cu participarea Institutului.
ART. 48
Institutul coordonează activitatea de pregătire profesională continuă descentralizată, conform prevederilor prezentului regulament.
ART. 49
(1) Preşedintele curţii de apel sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel desemnează judecătorii, respectiv procurorii responsabili cu organizarea activităţii de formare profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor de la curtea de apel şi instanţele din circumscripţia acesteia, respectiv de la parchetul de pe lângă curtea de apel şi parchetele subordonate.
(2) Institutul organizează întruniri periodice ale judecătorilor şi procurorilor desemnaţi conform alin. (1) în vederea asigurării unei pregătiri uniforme la nivelul instanţelor sau, după caz, al parchetelor.
(3) Responsabilii de la nivelul curţilor de apel şi al parchetelor de pe lângă acestea organizează întâlniri periodice cu judecătorii şi procurorii de la nivelul instanţelor sau al parchetelor din subordine, cu atribuţii în organizarea de activităţi de formare profesională.
ART. 50
(1) Programul de formare continuă descentralizată este aprobat anual de către Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului, de regulă odată cu programul de formare profesională continuă centralizată.
(2) Programul de formare continuă descentralizată cuprinde: analiza activităţii formării continue descentralizate a anului în curs, tematica formării continue descentralizate aferentă anului următor.
ART. 51
(1) Tematica formării continue descentralizate, anexă la programul de formare continuă descentralizată, se stabileşte pe baza propunerilor formulate potrivit art. 43 alin. (1) şi a celor comunicate de către responsabili şi va corespunde obiectivelor formării continue stabilite pentru anul următor.
(2) Tematica formării continue descentralizate cuprinde domenii comune, cu caracter obligatoriu, şi domenii orientative. La nivelul instanţelor şi parchetelor se pot organiza consultări şi dezbateri şi asupra altor teme, în domenii specifice.
(3) Tematica se aprobă de secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii.
ART. 52
(1) După aprobare, programul de formare continuă descentralizată este transmis curţilor de apel şi parchetelor de pe lângă acestea, în vederea întocmirii planurilor de formare continuă descentralizată.
(2) Responsabilul de la nivelul curţii de apel, respectiv al parchetului de pe lângă aceasta alcătuieşte planul unitar de formare continuă descentralizată la nivelul fiecărei curţi de apel, respectiv al fiecărui parchet de pe lângă aceasta, cu consultarea conducătorului instanţei sau parchetului şi a managerului economic.
ART. 53
(1) La întocmirea planului responsabilii au în vedere domeniile comune, selectează domeniile orientative în care există nevoi de formare la nivelul curţii de apel sau al parchetului de pe lângă aceasta şi introduc domeniile specifice conform art. 51 alin. (2).
(2) În vederea alcătuirii planului de formare continuă la nivel descentralizat, responsabilii stabilesc şi planifică numărul de activităţi de formare pentru fiecare domeniu. Planul întocmit va cuprinde domeniul şi tema activităţii de formare, perioada de desfăşurare, locaţia, numărul de participanţi, sursa fondurilor utilizate.
(3) Responsabilii stabilesc forma de desfăşurare a activităţilor de formare, care trebuie să aibă durata de cel puţin 5 ore de lucrări, alocate prezentării şi dezbaterii tematicii stabilite.
ART. 54
(1) După aprobarea, în prealabil, de către preşedinţii curţilor de apel sau procurorii generali ai parchetelor de pe lângă acestea, planificarea activităţilor de formare profesională continuă la nivel descentralizat este transmisă Institutului, în scopul exercitării atribuţiilor de coordonare.
(2) Planificarea activităţilor este, de asemenea, transmisă către instanţele sau parchetele din circumscripţia curţii de apel, respectiv a parchetului de pe lângă aceasta, în scopul exercitării dreptului de opţiune a magistraţilor pentru participarea la activităţile de formare continuă descentralizată.
ART. 55
(1) Selecţia participanţilor la activităţile de formare se realizează de către judecătorii sau procurorii responsabili cu organizarea activităţii de formare profesională continuă de la nivelul instanţelor ori al parchetelor, sub coordonarea judecătorilor sau procurorilor responsabili de la nivelul curţilor de apel ori al parchetelor de pe lângă acestea.
(2) La selecţia participanţilor sunt avute în vedere următoarele criterii: opţiunea judecătorului sau procurorului, competenţa materială a instanţei sau parchetului de la care provine magistratul respectiv, specializarea acestuia şi recomandările comisiilor de evaluare.
ART. 56
(1) În cazul organizării activităţilor de formare cu participarea personalului de instruire al Institutului, agenda şi lista de participanţi sunt transmise de responsabili Institutului în cel mult 30 de zile de la desfăşurarea acestora.
(2) După desfăşurarea activităţii de formare, responsabilii alcătuiesc un raport de activitate, conţinând informaţii privind: perioada de desfăşurare şi tema activităţii de formare, aprecieri privind calitatea şi utilitatea acestuia, acoperirea temelor aflate în agendă, aprecierile nominale asupra prestaţiei moderatorilor, impresia generală asupra activităţii de formare, sugestiile participanţilor. La redactarea raportului de activitate, responsabilii ţin cont atât de propriile observaţii, cât şi de fişele de evaluare completate de către participanţi.
ART. 57
Responsabilul cu activitatea de formare continuă descentralizată de la nivelul curţii de apel, respectiv al parchetului de pe lângă curtea de apel exercită următoarele atribuţii:
a) centralizează, analizează şi transmite Institutului propunerile de formare continuă ale magistraţilor din circumscripţia curţii de apel sau a parchetului de pe lângă aceasta;
b) identifică şi analizează nevoile de formare la nivel descentralizat şi propune domeniile obligatorii pentru anul următor;
c) întocmeşte şi completează, dacă este cazul, planul de formare continuă la nivel descentralizat;
d) realizează selecţia participanţilor la activităţile de formare la nivel descentralizat;
e) organizează activităţile de formare continuă descentralizată, astfel cum au fost stabilite în planul propriu;
f) întocmeşte rapoartele privind activităţile de formare continuă descentralizată organizate la nivelul curţii de apel, respectiv al parchetului de pe lângă aceasta;
g) identifică şi comunică Institutului propuneri de îmbunătăţire şi eficientizare a activităţii;
h) coordonează relaţia cu responsabilii de la instanţele/parchetele din circumscripţia curţii de apel sau a parchetului de pe lângă aceasta;
i) exercită orice alte atribuţii necesare îmbunătăţirii şi eficientizării activităţii.
ART. 58
Responsabilul cu activitatea de formare continuă descentralizată de la nivelul instanţelor şi al parchetelor exercită următoarele atribuţii:
a) centralizează, analizează şi transmite responsabilului de la nivelul curţii de apel sau al parchetului de pe lângă aceasta propunerile de formare continuă ale magistraţilor din circumscripţia instanţei sau parchetului de pe lângă aceasta;
b) colaborează cu responsabilul de la nivelul curţii de apel sau al parchetului de pe lângă aceasta la întocmirea planului de formare continuă descentralizată;
c) colaborează cu responsabilul de la nivelul curţii de apel sau al parchetului de pe lângă aceasta la realizarea selecţiei participanţilor la activităţile de formare la nivel descentralizat;
d) organizează activităţile de formare continuă descentralizată de la nivelul instanţei sau al parchetului respectiv;
e) întocmeşte rapoartele privind activităţile de formare continuă descentralizată organizate la nivelul instanţei sau al parchetului de pe lângă aceasta şi le transmite responsabilului de la nivelul curţii de apel sau al parchetului de pe lângă aceasta;
f) exercită orice alte atribuţii necesare îmbunătăţirii şi eficientizării activităţii.
ART. 59
(1) Pentru realizarea activităţilor de formare continuă descentralizată, responsabilii pot folosi ca personal de instruire formatori ai Institutului, cadre didactice din învăţământul juridic superior acreditat potrivit legii, alţi specialişti români şi străini, precum şi judecători, procurori şi personal de specialitate juridică asimilat acestora.
(2) Cheltuielile aferente organizării activităţilor prevăzute la alin. (1), inclusiv cele privind cazarea, masa şi transportul personalului de instruire şi al participanţilor, se suportă din bugetul curţii de apel sau, după caz, al parchetului de pe lângă curtea de apel. În cazul personalului de instruire al Institutului care participă, la propunerea Institutului, în această calitate, la activităţile prevăzute la alin. (1), cheltuielile privind cazarea, masa şi transportul acestuia se suportă din bugetul Institutului.
ART. 60
În domeniile obligatorii se pot realiza programe comune ale Institutului şi ale curţilor de apel şi parchetelor de pe lângă acestea. Atribuţiile Institutului şi ale responsabililor cu activitatea de formare continuă descentralizată de la nivelul curţilor de apel, respectiv al parchetelor de pe lângă curţile de apel se detaliază în programele anuale de formare aprobate de Consiliul Superior al Magistraturii.
ART. 61
(1) Magistratul care nu poate participa la activităţile de formare sau la orice alt program de formare profesională, organizate de Institut sau la nivel descentralizat, pentru care şi-a exprimat opţiunea şi pentru care a fost selectat, are obligaţia să anunţe imposibilitatea participării, de îndată ce a intervenit motivul justificat care a determinat această situaţie şi cu cel puţin 48 de ore înaintea începerii activităţii de formare.
(2) În situaţiile în care imposibilitatea participării intervine cu mai puţin de 48 de ore înaintea începerii activităţii de formare sau magistratul, în mod justificat, nu poate îndeplini obligaţia prevăzută de alin. (1), cauzele exoneratoare se apreciază de către ordonatorul de credite, pe baza propunerii organizatorului activităţii de formare profesională şi a documentelor justificative depuse de magistratul în cauză.
(3) Anunţul prevăzut la alin. (1) se poate realiza prin orice mijloace de comunicare scrisă către organizatorul activităţii de formare, fiind transmis, de regulă, persoanei de contact indicate în cuprinsul invitaţiei de participare la activitatea de formare respectivă.
ART. 62
În cazul lipsei nejustificate de la activitatea de formare, al neîndeplinirii obligaţiei prevăzute de art. 61 alin. (1) sau al nedepunerii documentelor justificative prevăzute de art. 61 alin. (2), magistratul va fi obligat să suporte cheltuielile efectuate de către organizator în vederea participării acestuia la activitatea de formare la care nu a participat sau a participat doar parţial.
ART. 63
(1) Organizatorul activităţii de formare profesională care constată neparticiparea sau participarea parţială a judecătorului sau procurorului întocmeşte un referat, care cuprinde datele relevante privind activitatea de formare, motivele neparticipării sau participării parţiale, date privind anunţul prevăzut la art. 61, precum şi, după caz, propuneri privind suportarea cheltuielilor. Referatul însoţit de eventualele documente justificative va fi avut în vedere de ordonatorul de credite pentru recuperarea cheltuielilor prevăzute la art. 61 sau, după caz, la aprecierea asupra cauzelor justificative prevăzute de art. 61 alin. (2).
(2) Referatul prevăzut la alin. (1) se transmite şi instanţei sau parchetului la care funcţionează judecătorul sau procurorul, pentru a fi avut în vedere în activitatea de evaluare a activităţii profesionale.
CAP. VIII
Biroul de concursuri şi examene
ART. 64
Biroul de concursuri şi examene are următoarele atribuţii:
a) îndeplineşte atribuţiile stabilite prin lege, regulamente sau încredinţate de Consiliul Superior al Magistraturii privind organizarea concursurilor şi examenelor;
b) centralizează opţiunile privind participarea formatorilor, magistraţilor şi altor specialişti în comisiile de concursuri şi examene;
c) formulează propuneri de modificare a regulamentelor de concurs sau examen;
d) evaluează modul în care se desfăşoară examenele şi concursurile şi redactează rapoarte cu privire la acestea;
e) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege, regulamente sau încredinţate de conducerea Institutului.
CAP. IX
Biroul de relaţii internaţionale, proiecte cu finanţare externă şi relaţii publice
ART. 65
Biroul de relaţii internaţionale, proiecte cu finanţare externă şi relaţii publice are următoarele atribuţii:
a) asigură elaborarea proiectului programului anual de relaţii externe al Institutului;
b) elaborează proiectele cu finanţare externă la care aplică Institutul;
c) derulează, din punct de vedere operaţional, în colaborare cu structurile de resort, programele cu finanţare externă ale Institutului;
d) asigură colaborarea Institutului cu autorităţile şi instituţiile publice din România, cu instituţiile de formare din alte ţări, precum şi cu alte organizaţii naţionale şi internaţionale;
e) derulează activităţile internaţionale organizate de Institut sau la care participă Institutul;
f) informează Direcţia economico-financiară şi administrativă privind contribuţia la cofinanţarea naţională pe care Institutul s-a angajat să o asigure prin acorduri de finanţare sau de parteneriat;
g) asigură redactarea documentelor necesare aprobării deplasărilor în străinătate;
h) centralizează contribuţiile structurilor de resort, în vederea întocmirii de rapoarte privind activitatea Institutului;
i) îndeplineşte atribuţii de relaţii cu publicul, în condiţiile legii;
j) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege, regulamente sau încredinţate de conducerea Institutului.
CAP. X
Compartimentul de formare a formatorilor
ART. 66
Institutul realizează formarea formatorilor, conform dispoziţiilor art. 114 alin. (1) din Legea nr. 304/2022.
ART. 67
Compartimentul de formare a formatorilor are, în principal, următoarele atribuţii:
a) organizează procedurile de recrutare a formatorilor şi a coordonatorilor de practică;
b) sprijină procedurile de recrutare a formatorilor colaboratori în proiectele cu finanţare externă;
c) organizează cursuri de formare a personalului de instruire, având ca tematică tehnici de formare a adulţilor, comunicare, managementul timpului, evaluarea procesului de formare etc.;
d) pregăteşte documentaţia aferentă evaluării o dată la 3 ani a personalului de instruire la activităţile de formare specifice din cadrul Institutului, conform legii;
e) actualizează lista personalului de instruire şi face propuneri de încetare sau suspendare din calitatea de formator sau coordonator de practică;
f) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege, regulamente sau încredinţate de conducerea Institutului.
ART. 68
Selecţia candidaţilor care şi-au anunţat intenţia de a deveni formatori ai Institutului se realizează de către o comisie numită prin decizie a directorului Institutului, conform Statutului personalului de instruire, adoptat de directorul Institutului.
ART. 69
În mod excepţional, pentru activităţile de formare, inclusiv cele din cadrul proiectelor cu finanţare externă, Institutul poate folosi ca formatori şi alţi specialişti români sau străini, în condiţiile prevăzute de Statutul personalului de instruire.
CAP. XI
Direcţia economico-financiară şi administrativă
ART. 70
Direcţia economico-financiară şi administrativă este formată din:
a) Serviciul financiar-contabilitate;
b) Serviciul administrativ.
ART. 71
Serviciul financiar-contabilitate are următoarele atribuţii:
a) asigură buna desfăşurare a activităţii financiar-contabile;
b) asigură, alături de director, prin semnătura directorului Direcţiei economico-financiare şi administrative, derularea tuturor operaţiunilor patrimoniale;
c) organizează efectuarea lucrărilor de planificare bugetară, întocmeşte lucrările cu privire la veniturile şi cheltuielile Institutului, precum şi alte lucrări financiar-contabile, conform legii;
d) organizează şi asigură controlul gestiunii şi efectuarea inventarierii patrimoniului Institutului şi căminului pentru cazarea auditorilor de justiţie;
e) păstrează registrele contabile obligatorii privind activitatea financiar-contabilă;
f) îndeplineşte orice alte atribuţii cu caracter financiar-contabil prevăzute de lege sau încredinţate de conducerea Institutului.
ART. 72
Serviciul administrativ are următoarele atribuţii:
a) răspunde de activitatea administrativ-gospodărească a Institutului, precum şi a căminului pentru cazarea auditorilor de justiţie, asigurând aprovizionarea cu bunurile necesare şi gestionarea acestora;
b) duce la îndeplinire măsurile stabilite pentru asigurarea condiţiilor corespunzătoare de lucru, conform normelor de protecţie a muncii şi celor pentru paza clădirii şi a bunurilor, precum şi activităţile specifice, în scopul prevenirii şi reducerii riscurilor de producere a incendiilor, conform legii;
c) urmăreşte întocmirea fişelor auto zilnice;
d) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege sau încredinţate de conducerea Institutului.
CAP. XII
Biroul resurse umane, documentare şi arhivă
ART. 73
Biroul resurse umane, documentare şi arhivă are următoarele atribuţii:
a) organizează şi realizează gestiunea resurselor umane;
b) întocmeşte documentaţia necesară avizării funcţiilor publice;
c) ţine evidenţa funcţiilor publice şi a funcţionarilor publici;
d) completează registrul de evidenţă a salariaţilor;
e) întocmeşte organigrama şi statul de funcţii, în conformitate cu structura organizatorică aprobată;
f) întocmeşte şi actualizează statul de personal;
g) organizează concursurile pentru ocuparea posturilor vacante de personal contractual şi funcţionari publici;
h) asigură organizarea concursurilor pentru promovarea în funcţie/grad profesional a funcţionarilor publici şi a personalului contractual;
i) asigură şi răspunde de respectarea dispoziţiilor legale referitoare la salarizarea personalului;
j) stabileşte salariile pentru categoriile de personal pentru care această obligaţie revine Institutului, potrivit legii;
k) întocmeşte proiectele de decizii privind activitatea de resurse umane;
l) întocmeşte documentele necesare pentru numirea/ încadrarea, modificarea, încetarea raporturilor de serviciu/ muncă;
m) elaborează, în vederea eliberării de către angajator, adeverinţele privind vechimea în specialitate şi în muncă;
n) întocmeşte, completează şi păstrează dosarele profesionale ale personalului Institutului;
o) urmăreşte întocmirea fişelor de evaluare a salariaţilor;
p) urmăreşte întocmirea şi păstrarea declaraţiilor de interese, declaraţiilor de avere şi a celorlalte declaraţii prevăzute de lege ale personalului din Institut;
q) elaborează, anual, planul de formare profesională a funcţionarilor publici şi a personalului contractual, în conformitate cu nevoile de formare profesională a salariaţilor, pe baza propunerilor structurilor Institutului;
r) ţine evidenţa activităţilor de formare a personalului Institutului;
s) ţine evidenţa concediilor de odihnă, a concediilor fără plată şi a altor tipuri de concedii;
ş) asigură întocmirea şi eliberarea legitimaţiilor de serviciu pentru personalul Institutului;
t) răspunde de buna desfăşurare a activităţii în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, situaţii de urgenţă şi protecţie civilă, pentru prevenirea accidentelor şi bolilor profesionale, prevenirea şi stingerea incendiilor;
ţ) răspunde de buna desfăşurare a activităţii de medicina muncii în cadrul Institutului;
u) organizează activitatea de arhivă şi întocmeşte Nomenclatorul arhivistic al Institutului;
v) gestionează fondul de carte al Institutului;
x) îndeplineşte orice alte atribuţii încredinţate de conducerea Institutului.
CAP. XIII
Biroul de achiziţii publice şi informatică
ART. 74
Biroul de achiziţii publice şi informatică are următoarele atribuţii:
a) elaborează şi actualizează programul anual al achiziţiilor publice pe baza necesităţilor şi priorităţilor comunicate de celelalte structuri organizatorice din cadrul Institutului, în condiţiile legii;
b) organizează procedurile de achiziţii publice în condiţiile legii;
c) întocmeşte rapoartele referitoare la achiziţiile realizate;
d) ţine evidenţa contractelor şi urmăreşte derularea lor;
e) întocmeşte planul anual de investiţii, îl supune aprobării şi urmăreşte realizarea acestuia;
f) asigură buna funcţionare a reţelei, a produselor şi serviciilor informatice;
g) elaborează norme, proceduri de utilizare, protecţie şi securitate şi coordonează administrarea şi exploatarea eficientă, sigură şi securizată a produselor şi serviciilor informatice;
h) proiectează şi elaborează specificaţiile tehnice şi propune spre achiziţionare aplicaţii informatice şi baze de date, implementează şi coordonează exploatarea acestora în sistemul informatic al Institutului;
i) ţine evidenţa specifică a dotării cu produse şi servicii informatice în cadrul Institutului şi asigură mentenanţa acestora;
j) participă la elaborarea specificaţiilor tehnice din cadrul documentaţiei de achiziţie şi la evaluarea tehnică a ofertelor în procedurile de achiziţionare de produse şi servicii informatice pentru sistemul informatic al Institutului;
k) participă la recepţionarea produselor şi serviciilor achiziţionate şi la derularea contractelor de achiziţie a produselor şi serviciilor informatice pentru sistemul informatic al Institutului;
l) asigură legătura cu unităţile de service şi reprezintă instituţia în relaţiile cu acestea, atât pentru produsele şi serviciile gestionate de Institut, cât şi pentru produsele şi serviciile externalizate, pentru menţinerea în stare de funcţionare a produselor şi serviciilor informatice din sistemul informatic al Institutului;
m) intervine operativ, împreună cu unităţile de service, şi ţine evidenţa intervenţiilor acestora pentru a asigura funcţionarea permanentă a produselor şi serviciilor informatice din cadrul Institutului;
n) asigură asistenţa tehnică pentru publicarea pe pagina de internet a Institutului a informaţiilor şi a documentelor aprobate spre publicare de conducerea Institutului;
o) dezvoltă aplicaţii software în funcţie de necesităţile structurilor organizatorice din cadrul Institutului;
p) asigură asistenţă tehnică pentru activităţile de broadcasting ale seminarelor, conferinţelor şi altor activităţi desfăşurate de Institut;
q) asigură mentenanţa platformei e-learning şi acordă asistenţă tehnică la realizarea modulelor e-learning;
r) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege, regulamente sau încredinţate de conducerea Institutului.
CAP. XIV
Compartimentul juridic
ART. 75
Compartimentul juridic are următoarele atribuţii:
a) avizează, din punctul de vedere al legalităţii, proiectele de decizii ale directorului Institutului;
b) verifică şi avizează, din punctul de vedere al legalităţii, actele juridice primite spre avizare;
c) avizează, din punctul de vedere al legalităţii, orice măsură susceptibilă să angajeze răspunderea Institutului, precum şi orice măsură care priveşte drepturile şi obligaţiile Institutului;
d) formulează puncte de vedere sau note referitoare la probleme de drept ce au legătură cu desfăşurarea activităţii Institutului;
e) redactează şi depune la instanţă cererile de chemare în judecată, întâmpinările, notele de şedinţă, solicitarea de probe şi concluziile scrise, precum şi motivele care stau la baza exercitării căilor de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti, atunci când este cazul, în dosarele în care Institutul este parte;
f) reprezintă Institutul în faţa instanţelor judecătoreşti, în toate cauzele în care este parte, precum şi în faţa organelor jurisdicţionale, în limitele stabilite prin delegaţia dată de către director;
g) transmite spre executare structurii organizatorice de specialitate hotărârile judecătoreşti;
h) verifică şi avizează, sub aspectul legalităţii, contractele ce urmează a fi încheiate de Institut, în urma demarării procedurilor de achiziţie publică în conformitate cu dispoziţiile legale;
i) verifică şi avizează, conform legii, notele justificative elaborate în materia achiziţiilor publice;
j) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege, regulamente sau încredinţate de conducerea Institutului.
CAP. XV
Compartimentul de psihologie a personalului
ART. 76
(1) Compartimentul de psihologie a personalului este constituit potrivit Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România, cu modificările ulterioare.
(2) Psihologii care fac parte din compartimentul prevăzut la alin. (1) sunt selectaţi dintre psihologii atestaţi, în condiţiile legii, în specialitatea „psihologia muncii şi organizaţională“. Pot fi selectaţi şi psihologi înscrişi în Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România ce deţin un atestat în specialitatea „psihologie clinică“, aceştia având obligaţia de a obţine atestarea în specialitatea „psihologia muncii şi organizaţională“ în termen de cel mult un an de la momentul angajării lor.
(3) Psihologii încadraţi la nivelul Institutului exercită următoarele atribuţii:
a) participă în comisiile de testare psihologică pentru candidaţii la concursurile şi examenele organizate de Consiliul Superior al Magistraturii şi de Institutul Naţional al Magistraturii, în condiţiile legii şi ale regulamentelor;
b) îndeplinesc atribuţiile stabilite, în condiţiile legii, în procedura de evaluare psihologică la fiecare 5 ani a judecătorilor, procurorilor, magistraţilor-asistenţi şi a personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi în cadrul programului de consiliere psihologică urmat de persoanele care au obţinut calificativul „Nerecomandabil“ la evaluarea psihologică;
c) asigură, la cerere, consilierea psihologică în vederea orientării în carieră şi dezvoltării personale a auditorilor de justiţie din cadrul Institutului;
d) realizează şedinţe de consiliere psihologică individuală şi programe de dezvoltare personală de grup, particularizate pe nevoile specifice ale judecătorilor, procurorilor şi personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, potrivit legii;
e) desfăşoară lucrări de cercetare în domeniul psihodiagnozei şi psihologiei resurselor umane;
f) elaborează programe de dezvoltare organizaţională şi adaptează instrumente de diagnoză organizaţională;
g) asigură asistenţa psihologică a personalului Institutului în vederea îmbunătăţirii performanţei în muncă, antrenării motivaţionale şi aptitudinale, prevenirii stresului ocupaţional, acomodării la cerinţele specifice unui anumit post şi integrării noilor angajaţi în colectivul de lucru;
h) mediază conflictele interpersonale care afectează calitatea relaţiilor de muncă, în vederea diminuării sau rezolvării acestora;
i) îndeplinesc atribuţiile corespunzătoare sferei de competenţă privind sănătatea şi securitatea în muncă;
j) îndeplinesc orice alte sarcini stabilite de conducerea Institutului, în sfera de competenţă.
(4) Cel puţin o dată la 3 ani, compartimentul de psihologie realizează o analiză a activităţilor organizaţionale la nivelul Institutului pentru diagnosticarea eventualelor disfuncţionalităţi sistemice, în scopul eficientizării şi ameliorării condiţiilor de muncă; analiza este înaintată conducerii Institutului, în vederea luării măsurilor care se impun. O astfel de analiză poate fi realizată oricând, la solicitarea directorilor Institutului.
(5) Compartimentul de psihologie organizează, trimestrial, sesiuni de dezvoltare a abilităţilor psihologice specifice pentru personalul propriu.
(6) Judecătorii şi procurorii detaşaţi participă, anual, la o întrevedere individuală cu unul dintre psihologii din cadrul compartimentului de psihologie. De asemenea, judecătorii şi procurorii detaşaţi participă cel puţin o dată pe an la sesiunile de dezvoltare a abilităţilor psihologice specifice, organizate de compartimentul de psihologie din cadrul Institutului, în conformitate cu dispoziţiile alin. (5).
(7) Psihologii au obligaţia de a păstra confidenţialitatea datelor obţinute sau deţinute în exercitarea funcţiei.
(8) Psihologii gestionează şi arhivează probele psihologice aplicate, rezultatele şi orice alte documente în legătură cu acestea, precum şi însemnările ce au legătură cu exercitarea atribuţiilor.
(9) În situaţia în care, în exercitarea atribuţiilor specifice, psihologul identifică existenţa unor potenţiali factori de risc psihosociali în privinţa personalului Institutului, aduce acest lucru la cunoştinţa directorului Institutului.
(10) Compartimentul de psihologie întocmeşte un raport anual asupra activităţii sale, pe care îl prezintă directorului Institutului.
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
