Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
──────────
*) Republicat în temeiul art. II din Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 48/2016 privind modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 432 din 9 iunie 2016, dându-se textelor o nouă numerotare.
Regulamentul Camerei Deputaţilor a fost aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994 şi a mai fost republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 277 din 12 aprilie 2016.
──────────
CAP. I
Organizarea Camerei Deputaţilor
SECŢIUNEA 1
Constituirea Camerei Deputaţilor
ART. 1
Camera Deputaţilor nou-aleasă se întruneşte în ziua şi la ora stabilite prin actul de convocare emis de Preşedintele României, în conformitate cu prevederile Constituţiei României, republicată.
ART. 2
(1) Până la alegerea Biroului permanent lucrările Camerei Deputaţilor sunt conduse de cel mai în vârstă deputat, în calitate de preşedinte de vârstă, asistat de cei mai tineri 4 deputaţi, în calitate de secretari.
(2) Imposibilitatea exercitării atribuţiilor de către preşedintele de vârstă sau de către unul ori mai mulţi secretari prevăzuţi la alin. (1) atrage de drept înlocuirea acestora cu deputatul cel mai în vârstă sau, după caz, cu cei mai tineri deputaţi din rândul celor prezenţi.
(3) În intervalul de timp prevăzut la alin. (1) nu pot avea loc dezbateri parlamentare, cu excepţia celor care privesc validarea mandatelor de deputat.
ART. 3
(1) Pentru validarea mandatelor, Camera Deputaţilor alege în prima sa şedinţă o comisie compusă din 30 de deputaţi, care să reflecte configuraţia politică a Camerei Deputaţilor, aşa cum aceasta rezultă din constituirea grupurilor parlamentare.
(2) Comisia de validare funcţionează pe întreaga durată a mandatului Camerei Deputaţilor.
ART. 4
(1) Numărul deputaţilor care vor fi desemnaţi în Comisia de validare de către fiecare grup parlamentar se stabileşte în funcţie de proporţia membrilor săi în numărul total al deputaţilor.
(2) Propunerile pentru stabilirea numărului de deputaţi care revine fiecărui grup parlamentar se fac, în condiţiile art. 13, de către liderii acestor grupuri şi se transmit secretarilor Camerei Deputaţilor.
(3) Preşedintele de vârstă prezintă Camerei aceste propuneri în ordinea descrescătoare a numărului membrilor grupurilor parlamentare, iar plenul Camerei Deputaţilor hotărăşte asupra lor cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.
(4) Propunerile pentru componenţa nominală a Comisiei de validare se fac de către grupurile parlamentare, în limita numărului de locuri aprobat.
(5) Componenţa Comisiei de validare este aprobată cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.
ART. 5
Comisia de validare îşi alege un preşedinte, un vicepreşedinte şi un secretar, care alcătuiesc biroul comisiei, şi se organizează în 9 grupe de lucru, compuse din câte 3 membri, cu respectarea proporţiei prevăzute la art. 4 alin. (1).
ART. 6
(1) Biroul Comisiei de validare repartizează grupelor de lucru dosarele referitoare la alegerea deputaţilor, primite de la Biroul Electoral Central, cu excepţia celor privind membrii grupelor de lucru.
(2) Verificarea legalităţii alegerii deputaţilor care compun grupele de lucru se face de către biroul Comisiei de validare.
(3) Biroul Comisiei de validare şi grupele de lucru sunt obligate să prezinte comisiei propunerile privind validarea sau invalidarea mandatelor de deputat, în scris, în termen de cel mult 3 zile de la constituirea comisiei. Aceste propuneri se adoptă cu votul majorităţii membrilor biroului sau al grupelor de lucru.
(4) După expirarea termenului de 3 zile, discutarea dosarelor nesoluţionate se face în plenul Comisiei de validare.
(5) Comisia de validare verifică şi se pronunţă în următoarele situaţii:
a) asupra contestaţiilor conţinute în dosarele primite de la Biroul Electoral Central, nesoluţionate sau a căror soluţionare s-a făcut cu încălcarea dispoziţiilor legale referitoare la procedura de soluţionare;
b) asupra îndeplinirii de către fiecare deputat a condiţiilor de eligibilitate şi a depunerii la dosar a tuturor documentelor cerute de legislaţia în vigoare pentru validarea mandatelor.
ART. 7
(1) Comisia de validare, în cel mult 4 zile de la constituirea sa, întocmeşte un raport în care vor fi nominalizaţi deputaţii pentru care se propune validarea, invalidarea sau, după caz, amânarea validării mandatelor, cu motivarea pe scurt a propunerilor de invalidare sau de amânare.
(2) Comisia de validare propune validarea mandatelor deputaţilor ale căror dosare sunt complete şi constată că alegerea respectivilor deputaţi a fost făcută în conformitate cu prevederile legale.
(3) Comisia de validare propune invalidarea alegerii unui deputat în cazul în care constată încălcarea prevederilor legale privind condiţiile de eligibilitate şi în cazul în care există o hotărâre judecătorească de condamnare, rămasă definitivă, privind săvârşirea de către respectivul deputat a unor infracţiuni legate de derularea procesului electoral.
(4) Amânarea validării mandatului unui deputat se propune de către Comisia de validare plenului Camerei Deputaţilor, pentru o dată ulterioară, dacă nu s-au putut clarifica, în termenul prevăzut, toate aspectele legate de soluţionarea unor contestaţii şi dacă deputatul în cauză nu a depus toate documentele cerute de legislaţia în vigoare pentru validarea mandatului său. În termen de cel mult 10 zile de la clarificarea problemelor care au justificat amânarea, Comisia de validare va propune validarea sau invalidarea mandatului, după caz.
ART. 8
Raportul este aprobat de către Comisia de validare cu votul majorităţii membrilor acesteia.
ART. 9
(1) Camera Deputaţilor se întruneşte în şedinţă, de drept, în a 5-a zi de la constituirea Comisiei de validare, pentru dezbaterea raportului acesteia.
(2) Raportul Comisiei de validare se prezintă de către preşedintele acesteia plenului Camerei Deputaţilor.
ART. 10
(1) În cazul deputaţilor pentru care nu există motive de invalidare potrivit art. 7 alin. (3), se întocmeşte, pe circumscripţii electorale, o listă cu numele şi prenumele acestora, asupra căreia Camera Deputaţilor se pronunţă printr-un singur vot. În cazul deputaţilor pentru care a fost propusă invalidarea mandatului, Camera Deputaţilor dezbate şi se pronunţă prin vot pentru fiecare caz în parte.
(2) Validarea sau invalidarea mandatelor de deputat se face cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.
ART. 11
(1) Camera Deputaţilor este legal constituită după validarea a două treimi din mandatele de deputaţi şi după depunerea jurământului de către aceştia.
(2) Deputaţii care refuză depunerea jurământului sunt consideraţi invalidaţi. Refuzul depunerii jurământului se constată de către preşedintele de şedinţă.
ART. 12
(1) După întrunirea legală a Camerei Deputaţilor şi validarea mandatului, fiecare deputat este obligat să depună declaraţia de avere şi declaraţia de interese, potrivit legii.
(2) Deputaţii aleşi ca urmare a organizării unor alegeri parţiale au obligaţia să depună declaraţia de avere şi declaraţia de interese la începutul mandatului şi după validare, potrivit legii.
(3) Deputaţii au obligaţia de a depune declaraţia de avere şi declaraţia de interese la începutul şi la încetarea mandatului, inclusiv dacă aceasta are loc înainte de termen.
(4) Declaraţia de avere şi declaraţia de interese se completează personal, se datează, se semnează olograf şi se depun la persoana desemnată în acest scop de secretarul general al Camerei Deputaţilor, care eliberează dovada de primire.
(5) Declaraţia de avere şi declaraţia de interese se publică pe site-ul Camerei Deputaţilor, potrivit legii.
(6) Deputaţii au obligaţia de a actualiza anual declaraţia de avere şi declaraţia de interese, în condiţiile legii.
SECŢIUNEA a 2-a
Grupurile parlamentare
ART. 13
(1) Grupurile parlamentare sunt structuri ale Camerei Deputaţilor formate din cel puţin 10 deputaţi. Ele se pot constitui din deputaţi care au candidat în alegeri pe lista aceluiaşi partid politic, a aceleiaşi formaţiuni politice, pe listele unei alianţe politice sau alianţe electorale şi din deputaţi care au candidat ca independenţi. Deputaţii care reprezintă organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, care au obţinut mandatul de deputat în conformitate cu art. 62 alin. (2) din Constituţia României, republicată, pot constitui un singur grup parlamentar.
(2) Deputaţii unui partid politic sau ai unei formaţiuni politice nu pot constitui decât un singur grup parlamentar.
(3) Deputaţii care au candidat pe listele unei alianţe politice sau alianţe electorale şi fac parte din partide politice diferite pot constitui grupuri parlamentare proprii ale partidelor politice din care fac parte.
(4) Grupurile parlamentare ale unor partide politice care au fuzionat pe parcursul unei legislaturi constituie un singur grup parlamentar sub denumirea partidului nou-înfiinţat prin fuziune, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti privind constituirea noului partid.
(5) Deputaţii partidelor politice, formaţiunilor politice, alianţelor politice sau ai alianţelor electorale, precum şi deputaţii independenţi care nu întrunesc numărul necesar pentru a forma un grup parlamentar se pot reuni în grupuri parlamentare mixte ori se pot afilia altor grupuri parlamentare constituite potrivit alin. (1).
(6) Deputaţii care părăsesc grupul parlamentar din care fac parte devin deputaţi neafiliaţi, dacă nu se afiliază unui alt grup parlamentar. Deputaţii rămaşi neafiliaţi nu-şi pot constitui un grup parlamentar.
(7) În cazul constituirii de noi grupuri parlamentare, acestea sunt prezentate plenului de către liderii lor, la începutul sesiunii parlamentare.
ART. 14
(1) Deputaţii care nu au devenit membri ai unor grupuri parlamentare constituite la prima întrunire a Camerei Deputaţilor, precum şi deputaţii care nu s-au afiliat unor grupuri constituite în conformitate cu art. 13 alin. (1) după ce grupurile lor parlamentare s-au desfiinţat, după ce şi-au părăsit grupul parlamentar în care au fost membri sau după ce au fost excluşi ori au demisionat din partid devin deputaţi neafiliaţi şi au următoarele drepturi:
a) să intervină la dezbaterile generale, respectiv la dezbaterea moţiunilor, printr-o singură intervenţie realizată de un reprezentant comun;
b) să delege un reprezentant comun, în calitate de observator fără drept de vot la lucrările Comitetului liderilor grupurilor parlamentare;
c) să participe la delegaţiile în străinătate ale grupurilor de prietenie, ale comisiilor permanente sau pe bază de invitaţii personale, cu acordul Biroului permanent.
(2) Deputaţilor prevăzuţi la alin. (1) li se vor pune la dispoziţie pentru folosinţă comună, de către secretarul general, pe baza deciziei Biroului permanent, o sală de şedinţă, logistica adecvată, un autoturism şi personal tehnic compus dintr-un şofer şi o secretară.
ART. 15
(1) În prima sa şedinţă, fiecare grup parlamentar, după constituire, procedează la desemnarea conducerii proprii alcătuite din lider şi, după caz, din unul sau mai mulţi vicelideri şi unul sau mai mulţi secretari.
(2) Procedura prevăzută la alin. (1) se reia la începutul fiecărei sesiuni ordinare.
(3) Liderul grupului parlamentar are următoarele atribuţii:
a) prezintă Camerei Deputaţilor denumirea grupului parlamentar, componenţa numerică, nominală şi conducerea acestuia, precum şi orice modificări care survin pe parcursul mandatului;
b) propune Camerei Deputaţilor reprezentanţii grupului parlamentar în Comisia de validare;
c) reprezintă grupul parlamentar şi negociază în numele acestuia;
d) nominalizează reprezentanţii grupului său parlamentar în comisiile permanente ale Camerei Deputaţilor, în comisiile speciale sau de anchetă ale acesteia ori în comisiile comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului;
e) nominalizează reprezentanţii grupului său parlamentar în instituţiile sau autorităţile publice aflate în subordinea Parlamentului României, în grupurile de prietenie interparlamentare, în structuri parlamentare internaţionale la care România este parte;
f) face propuneri şi prezintă candidaţii grupului său parlamentar pentru funcţiile de conducere şi pentru reprezentanţii acestuia în diverse structuri ale Camerei Deputaţilor, funcţii care îi revin de drept, conform ponderii grupului său parlamentar în configuraţia politică a Camerei Deputaţilor şi negocierilor între liderii de grup;
g) solicită revocarea din funcţie sau înlocuirea reprezentanţilor grupului său parlamentar din structurile Camerei Deputaţilor;
h) participă la şedinţele Biroului permanent al Camerei Deputaţilor şi la dezbaterile acestuia fără a avea drept de vot;
i) poate cere plenului Camerei Deputaţilor: pauză pentru consultări, verificarea cvorumului, ţinerea unor şedinţe nepublice ale plenului, încheierea dezbaterilor în Camera Deputaţilor şi modificarea programului de lucru;
j) informează membrii grupului său parlamentar asupra activităţilor Camerei Deputaţilor şi ale structurilor acesteia;
k) nominalizează reprezentantul/reprezentanţii grupului său parlamentar care participă la dezbateri;
l) prezintă amendamentele grupului său parlamentar la proiectele de lege şi propunerile legislative aflate în dezbaterea comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor;
m) propune retrimiterea la comisie a unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative, în condiţiile prezentului regulament;
n) propune plenului Camerei Deputaţilor modalitatea de vot;
o) poate prezenta, în plenul Camerei Deputaţilor, punctul de vedere al grupului său parlamentar cu privire la cererea de reţinere, arestare sau percheziţie ori încuviinţarea începerii urmăririi penale, după caz, a unuia dintre membrii propriului grup;
p) îşi poate delega atribuţiile unuia dintre membrii conducerii grupului său parlamentar; în lipsa acestora se pot delega atribuţiile sale oricărui membru al grupului.
(4) Unul dintre viceliderii grupului parlamentar îl înlocuieşte de drept pe lider în lipsa acestuia sau ori de câte ori este nevoie. În absenţa atât a liderului grupului parlamentar, cât şi a viceliderilor şi a secretarului acestuia, grupul parlamentar decide desemnarea unui înlocuitor pe durata absenţei acestora.
(5) Secretarul grupului parlamentar ţine evidenţa prezenţei deputaţilor grupului, asigură redactarea proceselor-verbale şi îndeplineşte orice alte atribuţii ce sunt stabilite de grupul parlamentar căruia îi aparţine.
ART. 16
În prima şedinţă de constituire a Camerei Deputaţilor, grupurile parlamentare sunt prezentate în ordinea mărimii acestora, rezultată în urma alegerilor.
ART. 17
(1) Grupurile parlamentare, în funcţie de ponderea lor în Camera Deputaţilor, au la dispoziţie personal angajat pentru munca de secretariat şi de specialitate, logistica necesară în vederea desfăşurării activităţii şi autoturisme, potrivit hotărârii Biroului permanent.
(2) Numirea şi schimbarea din funcţie a personalului angajat se fac la propunerea liderului grupului parlamentar respectiv, în condiţiile legii. În condiţiile în care un angajat care lucrează pentru grupul parlamentar nu mai este agreat de către parlamentarii acelui grup sau dacă acel grup parlamentar se desfiinţează, angajatul sau angajaţii acelui grup parlamentar vor fi transferaţi pe funcţii echivalente, prin grija secretarului general al Camerei Deputaţilor.
(3) Dacă două sau mai multe grupuri parlamentare se reunesc într-un singur grup parlamentar ca urmare a fuziunii partidelor pe care le reprezintă în Camera Deputaţilor, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti referitoare la fuziune, personalul angajat pentru munca de secretariat şi de specialitate, precum şi logistica necesară în vederea desfăşurării activităţii şi autoturismele alocate grupurilor parlamentare ce s-au reunit vor fi repartizate noului grup parlamentar rezultat conform art. 13 alin. (4), cu respectarea normelor aprobate de către Biroul permanent, precum şi a ponderii grupului parlamentar.
ART. 18
Preşedintele Camerei Deputaţilor împreună cu liderii grupurilor parlamentare repartizează, la începutul primei sesiuni a legislaturii, locurile în sala de şedinţe pentru fiecare grup parlamentar.
ART. 19
(1) Formarea de grupuri parlamentare ale unor partide care nu au obţinut mandate în urma alegerilor este interzisă.
(2) Partidele care au obţinut mandate în urma alegerilor şi au fuzionat pe parcursul unei legislaturi constituie un singur grup parlamentar.
ART. 20
(1) Orice modificare intervenită în componenţa unui grup parlamentar se aduce la cunoştinţă preşedintelui Camerei Deputaţilor sub semnătura liderului grupului şi, după caz, a deputatului care îşi schimbă apartenenţa la grupul parlamentar.
(2) Preşedintele Camerei Deputaţilor informează deputaţii, în prima şedinţă publică, asupra modificărilor intervenite în componenţa grupurilor parlamentare.
(3) Orice deputat are dreptul să aducă la cunoştinţa plenului Camerei Deputaţilor orice modificare privind apartenenţa sa la un grup parlamentar.
SECŢIUNEA a 3-a
Alegerea preşedintelui Camerei Deputaţilor şi a celorlalţi membri ai Biroului permanent
ART. 21
(1) După constituirea legală a Camerei Deputaţilor se aleg preşedintele Camerei Deputaţilor şi apoi ceilalţi membri ai Biroului permanent al acesteia.
(2) Preşedintele Camerei Deputaţilor face parte din Biroul permanent al Camerei Deputaţilor şi este preşedintele acestuia. Din Biroul permanent al Camerei Deputaţilor mai fac parte 4 vicepreşedinţi, 4 secretari şi 4 chestori.
(3) Repartizarea funcţiilor din Biroul permanent al Camerei Deputaţilor pe fiecare grup parlamentar se realizează în urma negocierilor dintre liderii grupurilor parlamentare, respectânduse configuraţia politică a Camerei Deputaţilor. Repartizarea acestor funcţii se aprobă de către plenul Camerei Deputaţilor cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.
(4) Calitatea de preşedinte al Camerei Deputaţilor şi a celorlalţi membri ai Biroului permanent încetează înainte de expirarea mandatului, ca urmare a revocării în condiţiile prezentului regulament, sau încetează de drept, în următoarele situaţii:
a) în caz de demisie, la data menţionată în cererea de demisie;
b) în caz de încetare a calităţii de deputat, la data prevăzută la art. 7 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată;
c) în caz de pierdere a calităţii de membru al grupului parlamentar căruia îi aparţine funcţia şi care l-a propus pentru această funcţie, la data precizată de deputat sau de liderul grupului respectiv, după caz;
d) în caz de pierdere a sprijinului politic, potrivit art. 32 alin. (3) din Legea nr. 96/2006, republicată, la data informării plenului Camerei Deputaţilor despre încetarea de drept a calităţii de membru al Biroului permanent.
ART. 22
(1) Preşedintele Camerei Deputaţilor este ales pe durata mandatului Camerei, prin vot secret, cu buletine de vot pe care sunt înscrise, în ordine alfabetică, numele şi prenumele tuturor candidaţilor propuşi de grupurile parlamentare. Fiecare grup parlamentar poate face o singură propunere.
(2) Este declarat ales preşedinte al Camerei Deputaţilor candidatul care a întrunit votul majorităţii deputaţilor prezenţi, cu condiţia respectării cvorumului legal.
(3) Dacă niciun candidat nu a întrunit votul majorităţii deputaţilor prezenţi, se organizează un nou tur de scrutin, la care participă cei doi candidaţi care au obţinut numărul cel mai mare de voturi.
ART. 23
Odată cu alegerea preşedintelui Camerei Deputaţilor, activitatea preşedintelui de vârstă ales conform art. 2 încetează de drept.
ART. 24
(1) Alegerea vicepreşedinţilor, a secretarilor şi a chestorilor care compun Biroul permanent se face la propunerea grupurilor parlamentare, în conformitate cu ponderea acestora potrivit configuraţiei politice a Camerei Deputaţilor şi negocierii liderilor grupurilor parlamentare, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 21 alin. (3).
(2) Propunerile nominale pentru funcţiile prevăzute la alin. (1) se fac de către liderii grupurilor parlamentare, în limita numărului de locuri stabilit potrivit art. 21 alin. (3). Lista candidaţilor propuşi pentru Biroul permanent se supune în întregime votului Camerei Deputaţilor şi se aprobă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi. Votul este secret şi se exprimă prin bile.
ART. 25
Vicepreşedinţii, secretarii şi chestorii Camerei Deputaţilor sunt aleşi la începutul fiecărei sesiuni ordinare, la propunerea nominală prezentată plenului de grupurile parlamentare cărora le-au fost repartizate locurile respective, în conformitate cu prevederile art. 24. În situaţia modificării configuraţiei politice a Camerei Deputaţilor, liderii grupurilor parlamentare vor renegocia funcţiile din Biroul permanent.
ART. 26
Preşedintele Camerei Deputaţilor poate fi revocat înainte de expirarea mandatului, cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi, cu asigurarea cvorumului legal. Votul este secret şi se exprimă prin bile. Propunerea de revocare se face în scris de către liderul grupului parlamentar care l-a propus şi căruia îi aparţine funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor.
ART. 27
(1) Propunerea de revocare a preşedintelui Camerei Deputaţilor se depune la Biroul permanent, care verifică îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 26, şi introduce în proiectul ordinii de zi a următoarei şedinţe a Camerei Deputaţilor propunerea de revocare. În cadrul dezbaterii asupra propunerii de revocare vor lua cuvântul liderul de grup care a cerut revocarea şi, la cerere, câte un reprezentant al celorlalte grupuri parlamentare şi preşedintele Camerei Deputaţilor.
(2) Preşedintele Camerei Deputaţilor căruia i s-a cerut revocarea nu poate conduce şedinţa Biroului permanent sau cea a plenului în care se discută revocarea sa. El va fi înlocuit prin votul Biroului permanent al Camerei Deputaţilor de unul dintre vicepreşedinţi.
(3) Dacă propunerea de revocare este aprobată de plenul Camerei Deputaţilor, se organizează alegerea unui nou preşedinte, în conformitate cu prevederile art. 22.
ART. 28
(1) Revocarea din funcţie a oricăruia dintre ceilalţi membri ai Biroului permanent al Camerei Deputaţilor poate fi solicitată de grupul parlamentar care l-a propus şi se aprobă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi. Propunerea de revocare se face în scris de către liderul grupului parlamentar respectiv. Votul este secret şi se exprimă prin bile.
(2) Propunerea de revocare se depune la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, care verifică îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1) şi introduce în proiectul ordinii de zi a următoarei şedinţe de plen propunerea de revocare. Dezbaterea asupra propunerii de revocare se va realiza cu respectarea prevederilor art. 27 alin. (1).
(3) Membrii Biroului permanent al Camerei Deputaţilor cărora li s-a cerut revocarea nu pot conduce sau, după caz, nu pot participa la conducerea lucrărilor Biroului permanent sau a şedinţei în plen a Camerei Deputaţilor în care se discută revocarea lor; ei vor fi înlocuiţi, prin votul Biroului permanent, de unul dintre membrii Biroului permanent care îndeplineşte condiţiile regulamentare, dar pot fi prezenţi în calitate de parte interesată.
(4) În cazul în care propunerea de revocare este aprobată de plenul Camerei Deputaţilor, se organizează alegerea unui nou membru al Biroului permanent, la propunerea grupului căruia îi aparţinea funcţia respectivă, cu respectarea configuraţiei politice a Camerei Deputaţilor, în conformitate cu prevederile art. 24.
(5) În cazurile prevăzute la art. 21 alin. (4), preşedintele de şedinţă al Camerei Deputaţilor ia act de situaţia de încetare de drept a calităţii de preşedinte al Camerei Deputaţilor şi de membru al Biroului permanent şi supune votului plenului Camerei Deputaţilor adoptarea hotărârii de vacantare a funcţiei.
(6) Dacă un grup parlamentar din Camera Deputaţilor s-a desfiinţat, funcţiile aferente acelui grup parlamentar se redistribuie celorlalte grupuri parlamentare rămase, în mod proporţional.
(7) Dacă două sau mai multe grupuri parlamentare se reunesc într-un singur grup parlamentar ca urmare a fuziunii, rămasă definitivă prin hotărâre judecătorească, a partidelor pe care le reprezintă în Camera Deputaţilor, atunci funcţiile deţinute de fiecare grup parlamentar anterior fuziunii vor fi repartizate noului grup parlamentar rezultat conform art. 13 alin. (4). La începutul fiecărei sesiuni parlamentare funcţiile alocate grupurilor parlamentare se renegociază în conformitate cu configuraţia politică a Camerei Deputaţilor.
ART. 29
(1) Funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor, devenită vacantă în timpul legislaturii din alte motive decât revocarea, se ocupă în conformitate cu prevederile art. 22.
(2) Celelalte funcţii din Biroul permanent al Camerei Deputaţilor devenite vacante în timpul sesiunii se ocupă la propunerea grupului parlamentar căruia i-au fost repartizate funcţiile respective, în condiţiile prevăzute la art. 24.
ART. 30
Odată cu alegerea Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, la începutul legislaturii, activitatea secretarilor desemnaţi în condiţiile art. 2 alin. (1) încetează.
ART. 31
Hotărârile prevăzute la art. 1-30 se adoptă prin vot deschis, în afară de cazurile în care se prevede altfel.
SECŢIUNEA a 4-a
Biroul permanent al Camerei Deputaţilor şi Comitetul liderilor grupurilor parlamentare
ART. 32
(1) Biroul permanent al Camerei Deputaţilor are următoarele atribuţii:
a) propune Camerei data începerii şi data încheierii sesiunilor parlamentare;
b) solicită preşedintelui Camerei convocarea unei sesiuni extraordinare;
c) supune aprobării Camerei Deputaţilor regulamentul acesteia, precum şi propunerile de modificare;
d) prezintă Camerei Deputaţilor spre aprobare proiectul de buget al acesteia şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar. Proiectul de buget se distribuie atât în format electronic, cât şi tipărit împreună cu nota de fundamentare şi anexele acestuia, la casetele deputaţilor, cu cel puţin 7 zile înainte de data supunerii spre aprobare plenului Camerei;
e) pregăteşte şi asigură desfăşurarea în bune condiţii a lucrărilor Camerei Deputaţilor;
f) primeşte sub formă electronică şi asigură difuzarea pe site-ul Camerei Deputaţilor a proiectelor de legi, propunerilor legislative, proiectelor de hotărâri ale Camerei Deputaţilor, amendamentelor primite de la Guvern şi rapoartelor comisiilor parlamentare, în ordinea depunerii acestora la Secretariatul general al Camerei Deputaţilor;
g) hotărăşte, în cazul iniţiativelor legislative, reţinerea lor spre dezbatere şi adoptare ca primă Cameră sesizată sau trimiterea la Senat a celor pentru care Camera Deputaţilor este Cameră decizională;
h) difuzează la casetele deputaţilor programul de lucru, ordinea de zi, informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, proiectele de hotărâri ale Camerei Deputaţilor, legile adoptate cu privire la care deputaţii pot sesiza Curtea Constituţională, precum şi alte documente care nu sunt menţionate la lit. f);
i) întocmeşte proiectul ordinii de zi a şedinţelor Camerei Deputaţilor şi al programului de lucru al acesteia, pe care le transmite Comitetului liderilor grupurilor parlamentare spre dezbatere şi aprobare;
j) rezolvă orice sesizare privind situaţia de incompatibilitate, vacantare, blocaj, obstrucţionare sau comportament abuziv din partea biroului comisiei sau a unui grup de deputaţi al unei comisii permanente, nerezolvată de comisia respectivă;
k) îndeplineşte atribuţiile care îi revin în privinţa examinării parlamentare a proiectelor de acte legislative şi a proiectelor de acte fără caracter legislativ ale Uniunii Europene, precum şi a altor documente din domeniul afacerilor europene, potrivit prezentului regulament;
l) organizează relaţiile Camerei cu parlamentele altor state şi cu organizaţiile parlamentare pe baza consultării, în funcţie de natura acţiunilor avute în vedere, a Comitetului director al Grupului Român al Uniunii Interparlamentare, a grupurilor parlamentare, a Comisiei de politică externă şi a altor comisii permanente, informând Camera Deputaţilor asupra măsurilor stabilite, inclusiv cu privire la componenţa nominală a delegaţiilor;
m) supune spre aprobare Camerei Deputaţilor componenţa delegaţiilor permanente la organizaţiile parlamentare mondiale sau regionale, pe baza consultării grupurilor parlamentare şi cu respectarea configuraţiei politice a Camerei;
n) avizează şi supune aprobării plenului Camerei Deputaţilor structura organizatorică şi statul de funcţii ale serviciilor Camerei Deputaţilor;
o) aprobă Regulamentul de organizare şi funcţionare a serviciilor Camerei Deputaţilor;
p) adoptă, cu respectarea prevederilor legale şi regulamentare, decizii privind activitatea sa, activitatea deputaţilor şi a personalului Camerei; deciziile Biroului permanent se publică pe site-ul Camerei Deputaţilor, cu excepţia celor care cuprind informaţii clasificate;
r) conduce şi controlează serviciile Camerei Deputaţilor;
s) aprobă regulamentul privind paza şi accesul persoanelor în sediul Camerei Deputaţilor;
ş) propune Camerei Deputaţilor numirea secretarului general şi a 2 secretari generali adjuncţi;
t) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de prezentul regulament, alte dispoziţii legale sau însărcinări date de Camera Deputaţilor.
(2) Nominalizarea pe funcţii sau schimbarea din funcţii a personalului angajat la Cancelaria Preşedintelui Camerei Deputaţilor şi la cabinetele membrilor Biroului permanent al Camerei Deputaţilor se face la cererea sau cu acordul respectivului membru al Biroului permanent, după caz, în condiţiile legii. Fiecare membru al Biroului permanent al Camerei Deputaţilor stabileşte atribuţiile de serviciu ale funcţionarilor publici parlamentari încadraţi la cabinetul său, verifică îndeplinirea acestor atribuţii şi încadrarea acestora în programul de lucru, acordă calificativele anuale, propune promovarea, acordarea salariului de merit şi a altor drepturi în conformitate cu prevederile legale.
(3) Materialele înscrise pe ordinea de zi a Biroului permanent se aprobă sau se resping cu votul majorităţii celor prezenţi.
(4) La lucrările Biroului permanent participă reprezentantul Guvernului pentru relaţia cu Parlamentul, liderii grupurilor parlamentare constituite în Cameră, iar la lucrările care vizează activităţile comisiilor participă preşedinţii comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor.
(5) Lucrările Biroului permanent al Camerei Deputaţilor se desfăşoară în prezenţa majorităţii membrilor săi.
(6) Dezbaterile din Biroul permanent se consemnează în stenograme şi se publică pe site-ul Camerei Deputaţilor, cu excepţia celor declarate confidenţiale. Pe site se publică, de asemenea, ordinea de zi a şedinţelor Biroului permanent al Camerei Deputaţilor şi materiale aprobate sau respinse de către acesta, cu excepţia celor care conţin informaţii clasificate. Publicarea pe site-ul Camerei Deputaţilor se face în cel mult 10 zile de la data şedinţei.
(7) Deputaţii pot consulta stenogramele sau pot obţine o copie de pe acestea, cu excepţia celor declarate confidenţiale de către Biroul permanent, care pot fi numai consultate.
ART. 33
(1) Biroul permanent al Camerei Deputaţilor se convoacă la cererea preşedintelui Camerei sau la cererea a cel puţin 4 membri ai săi.
(2) Preşedintele Camerei Deputaţilor are obligaţia să convoace Biroul permanent cel puţin o dată pe săptămână, de regulă miercurea.
ART. 34
Preşedintele Camerei Deputaţilor are următoarele atribuţii:
a) convoacă deputaţii în sesiuni ordinare sau extraordinare, conform prevederilor prezentului regulament;
b) conduce lucrările plenului Camerei Deputaţilor, asistat obligatoriu de 2 secretari, şi asigură menţinerea ordinii în timpul dezbaterilor, precum şi respectarea prevederilor prezentului regulament;
c) acordă cuvântul, moderează discuţiile, sintetizează problemele puse în dezbatere, stabileşte ordinea votării, precizează semnificaţia votului şi anunţă rezultatul acestuia;
d) conduce lucrările şedinţelor Biroului permanent;
e) sesizează Curtea Constituţională în condiţiile prevăzute la art. 146 lit. a), b), c) şi e) din Constituţia României, republicată;
f) asigură trimiterea de îndată la Senat, spre dezbatere, a proiectelor de legi adoptate sau respinse de Camera Deputaţilor ori, după caz, Preşedintelui României, spre promulgare, a legilor votate, în termenele legale;
g) îndeplineşte atribuţiile care îi revin în privinţa examinării parlamentare a proiectelor de acte legislative şi a proiectelor de acte fără caracter legislativ ale Uniunii Europene, precum şi a altor documente din domeniul afacerilor europene, potrivit prezentului regulament;
h) efectuează deplasări în ţară ca reprezentant al Camerei Deputaţilor în relaţiile cu autorităţile publice centrale şi locale, cu alte persoane juridice române şi cu cetăţenii;
i) reprezintă Camera Deputaţilor în relaţiile externe pe toată durata mandatului său;
j) prezintă rapoarte justificative, anual, în cadrul Biroului permanent al Camerei Deputaţilor asupra utilizării fondului preşedintelui;
k) poate dispune secretarului general efectuarea de controale ale activităţii serviciilor Camerei Deputaţilor;
l) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de prezentul regulament, precum şi însărcinările date de plenul Camerei Deputaţilor.
ART. 35
(1) Vicepreşedinţii îndeplinesc atribuţiile stabilite de Biroul permanent sau încredinţate de preşedintele Camerei Deputaţilor.
(2) Vicepreşedinţii conduc activitatea Biroului permanent şi a plenului Camerei Deputaţilor, la solicitarea preşedintelui sau, în absenţa acestuia, prin decizie a preşedintelui Camerei Deputaţilor.
(3) În perioada în care preşedintele Camerei Deputaţilor asigură interimatul funcţiei de Preşedinte al României, atribuţiile preşedintelui Camerei Deputaţilor se exercită de unul dintre vicepreşedinţi, desemnat de preşedintele Camerei Deputaţilor.
(4) Fiecare vicepreşedinte coordonează şi activitatea unor comisii permanente stabilite de Biroul permanent, prin hotărâre a acestuia.
(5) În îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la alin. (4), vicepreşedintele coordonator poate participa la lucrările comisiilor, fără drept de vot, prezentând informări Biroului permanent.
ART. 36
Secretarii întocmesc lista înscrierilor la cuvânt, pe baza solicitărilor, în ordinea în care acestea au fost făcute; prezintă propunerile, amendamentele şi orice alte comunicări adresate plenului Camerei Deputaţilor, efectuează apelul nominal, numără voturile exprimate prin ridicarea mâinii, consemnează rezultatul votului, ţin evidenţa hotărârilor adoptate, veghează la întocmirea stenogramelor şedinţelor plenului Camerei Deputaţilor, îl asistă pe preşedintele Camerei Deputaţilor în realizarea atribuţiilor ce îi revin şi îndeplinesc orice alte sarcini primite de la acesta sau de la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor.
ART. 37
(1) Chestorii verifică modul de gestionare a patrimoniului, funcţionarea şi calitatea serviciilor Camerei Deputaţilor şi fac propuneri corespunzătoare Biroului permanent. Aceştia exercită controlul financiar asupra cheltuielilor efectuate, prezintă Biroului permanent proiectul de buget al Camerei Deputaţilor şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar anual, asigură menţinerea ordinii în sediul Camerei Deputaţilor şi îndeplinesc alte atribuţii, în conformitate cu dispoziţiile preşedintelui acesteia sau ale Biroului permanent.
(2) În exercitarea atribuţiilor de control financiar-contabil chestorii sunt sprijiniţi de un corp de control compus din 2 experţi contabili şi sunt subordonaţi numai plenului Camerei Deputaţilor.
(3) La sfârşitul fiecărei sesiuni parlamentare chestorii prezintă plenului Camerei Deputaţilor un raport cu privire la rezultatele controalelor efectuate.
ART. 38
Comitetul liderilor grupurilor parlamentare este alcătuit din liderii grupurilor parlamentare constituite conform configuraţiei politice a Camerei şi are următoarele atribuţii:
a) aprobă ordinea de zi a şedinţelor Camerei Deputaţilor şi programul de lucru al acesteia, precum şi modificările sau completările aduse ordinii de zi ori programului de lucru;
b) propune plenului Camerei Deputaţilor modul de organizare a dezbaterilor în plenul Camerei Deputaţilor prin alocarea pentru fiecare grup parlamentar, în funcţie de ponderea sa în numărul total al deputaţilor, a timpului afectat pentru luările de cuvânt în şedinţa plenară a Camerei Deputaţilor; alocarea timpului afectat dezbaterilor este obligatorie la dezbaterile politice şi facultativă la dezbaterile generale asupra unui proiect de lege sau asupra unei propuneri legislative;
c) poate include în ordinea de zi dezbaterea unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative la care termenul de depunere a raportului a fost depăşit.
ART. 39
(1) Comitetul liderilor grupurilor parlamentare hotărăşte cu majoritatea rezultată din ponderea votului fiecărui membru prezent. Ponderea este dată de proporţia grupului parlamentar reprezentat de lider în numărul total al deputaţilor, conform configuraţiei politice a Camerei.
(2) La lucrările Comitetului liderilor grupurilor parlamentare din Camera Deputaţilor participă, fără drept de vot, preşedintele Camerei Deputaţilor şi, dacă este cazul, reprezentantul Guvernului României sau preşedintele comisiei parlamentare care a depăşit termenul de depunere a raportului.
(3) Comitetul liderilor grupurilor parlamentare din Camera Deputaţilor se întruneşte săptămânal şi ori de câte ori este nevoie, la cererea unui lider de grup parlamentar, a preşedintelui Camerei Deputaţilor sau a Biroului permanent al Camerei Deputaţilor.
(4) Comitetul liderilor grupurilor parlamentare se întruneşte şi lucrează în mod regulamentar în prezenţa a mai mult de jumătate din numărul liderilor grupurilor parlamentare, care reprezintă majoritatea deputaţilor. La şedinţa Comitetului liderilor grupurilor parlamentare poate participa preşedintele Camerei Deputaţilor, care, în acest caz, prezidează şedinţa. În absenţa preşedintelui Camerei, şedinţa va fi prezidată de liderul celui mai mare grup parlamentar.
SECŢIUNEA a 5-a
Comisiile Camerei Deputaţilor
1. Dispoziţii comune
ART. 40
Comisiile Camerei Deputaţilor sunt organisme de lucru ale acesteia, înfiinţate cu scopul de a îndeplini atribuţiile prevăzute de lege şi de prezentul regulament. Comisiile Camerei Deputaţilor pregătesc documentele de lucru pentru lucrările în plen ale acesteia şi exercită controlul parlamentar.
ART. 41
(1) Camera Deputaţilor constituie comisii permanente şi poate constitui comisii speciale sau comisii de anchetă. Comisiile speciale şi comisiile de anchetă se constituie în conformitate cu prevederile art. 72 şi 73.
(2) Camera Deputaţilor constituie, de asemenea, comisii de mediere sau alte comisii comune cu Senatul.
(3) Comisiile permanente ale Camerei Deputaţilor sunt formate dintr-un număr de 11-41 de deputaţi, cu excepţia Comisiei pentru regulament, care se compune din câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar din Camera Deputaţilor. Numărul membrilor comisiilor permanente se stabileşte, pentru fiecare caz în parte, de plenul Camerei Deputaţilor, la propunerea Comitetului liderilor grupurilor parlamentare din Camera Deputaţilor. Obiectivele, numărul membrilor, componenţa nominală şi conducerea comisiilor de anchetă sau speciale ale Camerei Deputaţilor se aprobă de plenul acesteia odată cu constituirea acestora.
(4) Un deputat face parte, în mod obligatoriu, dintr-o singură comisie permanentă, cu excepţia membrilor Comisiei pentru regulament, Comisiei de validare, Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi, Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii şi ai Comisiei pentru afaceri europene, care pot face parte şi din altă comisie permanentă. Pe durata mandatului, membrii Biroului permanent al Camerei Deputaţilor pot opta pentru una dintre comisiile permanente şi pentru una dintre comisiile stabilite ca excepţii în prezentul alineat. Deputaţii pot face parte şi din comisii comune cu Senatul.
ART. 42
(1) Alcătuirea comisiilor Camerei Deputaţilor se face cu respectarea configuraţiei politice a acesteia.
(2) Pentru fiecare comisie numărul de locuri care revine fiecărui grup parlamentar sau deputaţilor independenţi se aprobă prin hotărâre a Camerei Deputaţilor, la propunerea Comitetului liderilor grupurilor parlamentare.
ART. 43
Propunerile de membri ai comisiilor Camerei Deputaţilor se vor face de grupurile parlamentare, în limita locurilor aprobate de plenul Camerei Deputaţilor, potrivit prevederilor prezentului regulament, în termenul stabilit de Biroul permanent al Camerei Deputaţilor.
ART. 44
(1) Numărul membrilor fiecărei comisii a Camerei Deputaţilor este stabilit, prin acordul liderilor grupurilor parlamentare, cu respectarea configuraţiei politice a Camerei Deputaţilor.
(2) În cazul în care nu există dezacord asupra numărului membrilor în comisiile Camerei Deputaţilor potrivit alin. (1), plenul Camerei Deputaţilor va aproba, prin hotărâre, componenţa numerică şi nominală a comisiilor acesteia cu votul deschis al majorităţii deputaţilor prezenţi.
ART. 45
Dacă grupurile parlamentare nu ajung la un acord asupra componenţei uneia sau a mai multor comisii, Biroul permanent supune spre aprobare şi Camera Deputaţilor hotărăşte, cu votul majorităţii membrilor prezenţi, asupra candidaturilor susţinute de fiecare dintre grupurile parlamentare, respectându-se configuraţia politică a Camerei.
ART. 46
(1) În prima lor şedinţă convocată de Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, comisiile permanente îşi aleg birourile, compuse din câte un preşedinte, 2-3 vicepreşedinţi şi 2 secretari, cu excepţia Comisiei pentru regulament, al cărei birou este compus din preşedinte, un vicepreşedinte şi un secretar. Funcţiile din biroul Comisiei pentru regulament sunt ocupate în ordinea mărimii grupurilor parlamentare.
(2) Componenţa biroului comisiei se stabileşte prin negocieri între liderii grupurilor parlamentare la începutul fiecărei sesiuni ordinare, în funcţie de ponderea grupurilor parlamentare.
(3) Propunerile nominale pentru funcţiile prevăzute la alin. (1) se fac de către liderii grupurilor parlamentare, în cadrul numărului de locuri stabilit potrivit alin. (2).
(4) Lista candidaţilor pentru biroul comisiei se supune în întregime votului membrilor acesteia şi se aprobă cu majoritatea voturilor deputaţilor prezenţi.
(5) Revocarea unui membru din biroul comisiei se hotărăşte cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi la lucrările comisiei, la solicitarea grupului parlamentar căruia îi aparţine.
(6) Înlocuirea unui membru al comisiei se face în caz de pierdere a calităţii de deputat, de schimbare a apartenenţei politice şi de transferare la altă comisie, la solicitarea deputatului sau a grupului parlamentar din care acesta face parte.
(7) În situaţia în care o funcţie din biroul comisiei devine vacantă în timpul sesiunii parlamentare, propunerea nominală pentru ocuparea acesteia se face de către grupul parlamentar căruia i-a revenit funcţia, alegerea candidatului urmând procedura prevăzută la alin. (4).
(8) În toate situaţiile prevăzute la alin. (6) şi (7), grupul parlamentar căruia îi aparţine sau i-a aparţinut respectivul deputat are dreptul să nominalizeze un alt reprezentant al său pentru ocuparea respectivului loc.
(9) Dacă două sau mai multe grupuri parlamentare se reunesc într-un singur grup parlamentar ca urmare a fuziunii partidelor pe care le reprezintă în Camera Deputaţilor, deputaţii care sunt membri ai noului grup parlamentar înfiinţat conform art. 13 alin. (4) îşi păstrează calitatea de membru în comisiile permanente.
(10) În cazul în care un grup parlamentar îşi reduce numărul de membri sau îşi încetează existenţa, plenul Camerei Deputaţilor poate hotărî asupra rămânerii în comisii a deputaţilor care au fost membri în respectivele grupuri, în limita locurilor disponibile rămase, dacă se respectă configuraţia politică a comisiilor.
(11) Modificările privind componenţa nominală a comisiilor permanente sunt supuse votului Camerei Deputaţilor şi se aprobă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.
ART. 47
Biroul fiecărei comisii a Camerei Deputaţilor are următoarele atribuţii:
a) propune ordinea de zi a şedinţelor, prezentând comisiei lista cuprinzând toate iniţiativele legislative şi celelalte probleme de competenţa acesteia;
b) întocmeşte proiectul regulamentului de organizare şi funcţionare al comisiei şi îl supune dezbaterii membrilor acesteia pentru a fi transmis spre avizare Comisiei pentru regulament şi pentru aprobare Biroului permanent al Camerei Deputaţilor;
c) propune sarcinile ce revin deputaţilor din comisie;
d) adoptă hotărâri în chestiuni care interesează bunul mers al activităţii comisiei;
e) constituie, cu aprobarea comisiei, dacă este necesar, subcomisii, desemnându-le misiunea, componenţa şi conducerea;
f) invită să ia parte la lucrările comisiei reprezentanţi ai societăţii civile, ai asociaţiilor patronale, profesionale sau sindicale, ai administraţiei publice centrale ori locale şi ai altor persoane juridice, precum şi persoane fizice, care pot furniza expertize şi informaţii necesare activităţii;
g) organizează activităţile necesare pentru examinarea parlamentară a proiectelor de acte legislative şi a proiectelor de acte fără caracter legislativ ale Uniunii Europene, potrivit prezentului regulament;
h) organizează, la propunerea membrilor comisiei, şedinţe de consultări ori dezbateri publice cu reprezentanţi ai societăţii civile, ai asociaţiilor patronale şi profesionale, ai sindicatelor, ai administraţiei publice centrale sau/şi locale;
i) aprobă prezenţa persoanelor interesate să ia parte la lucrările comisiei în condiţiile prevăzute la art. 142 alin. (1) teza a II-a.
ART. 48
Preşedintele comisiei are următoarele atribuţii:
a) conduce şedinţele comisiei;
b) poate propune ca la lucrările comisiei, în scopul realizării lor în bune condiţii, să ia parte şi alte persoane;
c) convoacă biroul comisiei pentru a stabili modalităţile de îndeplinire a activităţilor reglementate la art. 47;
d) asigură reprezentarea comisiei în raporturile cu Guvernul României, cu Biroul permanent al Camerei şi cu celelalte comisii ale Camerei Deputaţilor şi ale Senatului;
e) stabileşte atribuţiile funcţionarilor publici parlamentari ai comisiei împreună cu compartimentul de specialitate din cadrul serviciilor Camerei Deputaţilor, verifică împreună cu secretarul comisiei calitatea lucrărilor executate de către aceştia, stabileşte programul de lucru al personalului şi verifică încadrarea în acest program, propune secretarului general al Camerei Deputaţilor sancţionarea personalului comisiei, acordă calificative anuale privind activitatea acestora, propune promovarea lor, acordarea salariului de merit şi acordarea altor drepturi în conformitate cu prevederile legale;
f) îndeplineşte alte atribuţii cerute de desfăşurarea în bune condiţii a lucrărilor comisiei prevăzute în prezentul regulament, în Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, precum şi în Regulamentul comisiei;
g) solicită Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, pentru activitatea comisiei şi a membrilor acesteia, personal de secretariat şi de specialitate, logistica necesară în vederea desfăşurării activităţii comisiei, autoturisme, în mod similar cu liderul de grup.
ART. 49
Vicepreşedinţii comisiilor îndeplinesc, pe rând, atribuţiile preşedintelui, în absenţa sau potrivit delegării date de către acesta.
ART. 50
Secretarii comisiilor:
a) ţin evidenţa prezenţei membrilor comisiei la şedinţele acesteia;
b) asigură redactarea tuturor actelor comisiei;
c) numără voturile exprimate în şedinţele comisiei;
d) urmăresc întocmirea proceselor-verbale, realizarea stenogramelor sau înregistrarea şedinţelor comisiei, după caz;
e) urmăresc buna funcţionare a dotărilor comisiei, precum şi activitatea personalului;
f) îndeplinesc orice alte activităţi necesare bunului mers al activităţii comisiei, ca urmare a dispoziţiilor biroului sau ale preşedintelui acesteia.
ART. 51
Înainte de aprobarea ordinii de zi preşedintele de şedinţă este obligat să supună votului toate propunerile de modificare sau de completare a ordinii de zi.
ART. 52
(1) Convocarea şedinţelor comisiei se face cu cel puţin 24 de ore înainte de către preşedintele acesteia sau, în lipsa lui, de un vicepreşedinte care îl înlocuieşte.
(2) Participarea deputaţilor la şedinţele comisiilor este obligatorie.
(3) Pentru ca şedinţele comisiei să se desfăşoare în mod regulamentar este necesară prezenţa majorităţii membrilor.
(4) Hotărârile comisiilor Camerei Deputaţilor se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi.
(5) În caz de absenţă nejustificată de la lucrările comisiei, sunt aplicabile prevederile art. 241 alin. (8).
(6) Deputatul care absentează de la lucrările comisiei poate fi înlocuit de un alt deputat din acelaşi grup, pe baza împuternicirii semnate de liderul grupului parlamentar.
ART. 53
(1) Şedinţele comisiilor parlamentare pot avea loc în acelaşi timp cu cele ale plenului Camerei Deputaţilor, pe baza aprobării date de Biroul permanent, la solicitarea preşedintelui de comisie.
(2) Şedinţele comisiilor parlamentare nu pot avea loc concomitent cu şedinţa plenului dedicată votului final, potrivit ordinii de zi. De asemenea, lucrările comisiei se suspendă de drept în cazul în care preşedintele de şedinţă al Camerei Deputaţilor solicită prezenţa deputaţilor la lucrările în plen.
(3) Activitatea comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor se desfăşoară, de regulă, la sediul Parlamentului. În cazuri excepţionale şi cu aprobarea prealabilă a Biroului permanent, activitatea comisiilor se poate desfăşura în afara sediului Parlamentului.
ART. 54
Şedinţele comisiilor Camerei Deputaţilor sunt publice, cu excepţia cazurilor în care plenul acestora prevede altfel. Lucrările comisiilor Camerei Deputaţilor pot fi transmise pe reţeaua internă de televiziune a Camerei Deputaţilor şi la posturile de radio şi televiziune.
ART. 55
(1) Miniştrii au acces la lucrările comisiilor. Dacă li se solicită participarea, prezenţa lor devine obligatorie. Guvernul trebuie înştiinţat, prin preşedintele comisiei, cu cel puţin 24 de ore înainte, cu privire la data, ora şi locul desfăşurării şedinţelor comisiilor.
(2) O dată pe sesiune miniştrii prezintă un raport de activitate şi strategia ministerului în faţa comisiei de resort a Camerei Deputaţilor.
(3) Proiectele de acte normative iniţiate de Guvern care se află pe ordinea de zi a comisiilor sesizate în fond nu vor fi dezbătute decât în prezenţa secretarului de stat desemnat.
ART. 56
(1) La şedinţele comisiilor vor fi invitaţi să participe deputaţii şi senatorii care au făcut propuneri, care stau la baza lucrărilor acestora, cum ar fi autori de propuneri legislative, de amendamente etc., precum şi, la cererea preşedintelui comisiei, specialişti ai Consiliului Legislativ.
(2) Comisiile pot invita să participe la lucrări persoane interesate, reprezentanţi ai unor organizaţii neguvernamentale şi specialişti din partea unor autorităţi publice sau a altor instituţii specializate. Reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale şi specialiştii invitaţi pot să îşi prezinte opiniile cu privire la problemele discutate în comisie sau pot înmâna preşedintelui comisiei documentaţii ce vizează tematica pusă în discuţie.
(3) Numai deputaţii care sunt membri ai comisiei permanente sau înlocuitorii împuterniciţi au drept de vot la lucrările comisiei.
(4) Comisia poate hotărî, la propunerea biroului comisiei, a preşedintelui sau a unui deputat, limitarea duratei luărilor de cuvânt. Deputaţii, senatorii şi invitaţii sunt obligaţi să se refere exclusiv la chestiunea supusă dezbaterii. În caz contrar preşedintele poate retrage cuvântul. Nimeni nu poate lua cuvântul decât dacă îi este dat de preşedinte.
ART. 57
(1) La începerea dezbaterii unui punct aflat pe ordinea de zi, comisia poate desemna, la propunerea preşedintelui sau a unui alt membru, unul ori mai mulţi raportori dintre membrii săi.
(2) Raportorul sau preşedintele comisiei va susţine în plenul Camerei Deputaţilor raportul aprobat de comisie.
ART. 58
(1) Votul în comisie este, de regulă, deschis.
(2) În anumite situaţii, hotărâte prin vot de membrii acesteia, se poate recurge şi la vot secret.
ART. 59
(1) Cu privire la desfăşurarea şedinţelor comisiilor se încheie procese-verbale şi se pot realiza stenograme sau înregistrări, care pot fi consultate de deputaţi.
(2) La sfârşitul fiecărei şedinţe, prin grija biroului comisiei se redactează sinteza lucrărilor şi un comunicat de presă.
(3) Sinteza lucrărilor fiecărei comisii se publică săptămânal în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a. Sinteza cuprinde problemele dezbătute, rezultatul votului asupra articolelor şi proiectelor de legi, numele şi prenumele celor prezenţi şi ale celor absenţi.
2. Comisiile permanente ale Camerei Deputaţilor
ART. 60
Comisiile permanente se aleg, de regulă, pe întreaga durată a legislaturii. Constituirea de noi comisii permanente, desfiinţarea de comisii sau modificarea domeniilor de activitate se pot face la începutul fiecărei sesiuni ordinare. Denumirile şi domeniile de activitate ale comisiilor permanente sunt următoarele:
1. Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare
- restructurarea economiei la nivel macroeconomic şi la nivel sectorial; programe de reconstrucţie şi dezvoltare; prognoză economică; mijloace şi instituţii specifice ale economiei de piaţă; problemele preţurilor şi concurenţei; libera iniţiativă; privatizarea; activitatea economică a Autorităţii pentru Administrarea Activelor Statului şi a societăţilor de investiţii financiare, a regiilor autonome şi a societăţilor reglementate de Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu capital integral de stat sau mixt; importul şi exportul de capital;
– alte probleme privind strategia dezvoltării economice şi politica reformei.
2. Comisia pentru buget, finanţe şi bănci
- bugetul de stat şi execuţia bugetară; bugetul asigurărilor sociale de stat şi execuţia acestuia; politica financiară; sistemul de impozite şi taxe, asigurări şi reasigurări; echilibrul monetar, circulaţia bănească, credite şi sisteme de credite, dobânzi, scont; bursa de valori şi efecte; împrumuturi externe ale statului sau garantate de stat; investiţii realizate din credite bugetare.
3. Comisia pentru industrii şi servicii
- industria şi ramurile ei; comerţ interior şi exterior, turism şi servicii turistice, protecţia consumatorilor; strategii de dezvoltare a industriilor şi a serviciilor; asigurarea resurselor de materii prime şi energie pentru economia naţională; dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii în industrie şi servicii; probleme specifice ale privatizării în industrie şi servicii, ale dezvoltării sectorului privat în aceste ramuri; bursele de mărfuri industriale şi servicii; strategii de investiţii; calitatea produselor industriale şi a serviciilor; standarde şi mărci; protecţia investiţiilor şi a mărcilor; progresul tehnic şi dezvoltarea tehnologică; eficienţa şi capacitatea concurenţială a produselor şi serviciilor pe piaţa internă şi externă.
4. Comisia pentru transporturi şi infrastructură
- infrastructură, transporturi feroviare, rutiere, fluviale, maritime şi aeriene; infrastructura transporturilor; sistematizarea, organizarea şi reglementarea transporturilor; siguranţa transporturilor, transportul public.
5. Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice
- programe în domeniul agriculturii, horticulturii, zootehniei, pisciculturii, silviculturii, fondului cinegetic; probleme specifice ale privatizării în agricultură; libera iniţiativă, forme de proprietate, de asociere, creditare, arendare; gospodărirea fondului funciar; activitatea societăţilor şi regiilor cu capital de stat sau mixt din agricultură, silvicultură şi alimentaţie; servicii pentru agricultură, îmbunătăţiri funciare, industrie alimentară şi silvicultură.
6. Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale
- drepturile omului şi ale cetăţeanului; problemele minorităţilor; libertatea de conştiinţă; problemele cultelor religioase; libertatea de exprimare prin alte mijloace decât prin cele de informare în masă.
7. Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului
- autonomia locală; reforme administrative; organizarea administrativ-teritorială; statutul funcţionarului public; sisteme urbane; reţele urbane şi rurale; finanţele publice locale; amenajarea teritoriului; construcţii.
8. Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic
- influenţa mediului asupra dezvoltării durabile, utilizarea resurselor naturale, calitatea aerului, apei, solului, conservarea biodiversităţii, gospodărirea bazinelor hidrografice, managementul sistemelor ecologice, schimbări climatice, reconstrucţie ecologică, prevenirea dezastrelor, managementul deşeurilor şi al substanţelor periculoase, poluarea fonică, tehnologii prietenoase mediului, tehnologii pentru controlul şi reducerea emisiilor poluante, acorduri internaţionale pentru protecţia mediului.
9. Comisia pentru muncă şi protecţie socială
- raporturile individuale de muncă (contractul individual de muncă, timpul de lucru, concediile, protecţia muncii, sistemul de salarizare, jurisdicţia muncii, statutul juridic al femeii salariate); raporturile colective de muncă (negocierea colectivă, contractul colectiv de muncă, jurisdicţia conflictelor colective de muncă); statutul juridic al sindicatelor şi al organizaţiilor patronale; sistemul asigurărilor sociale (pensii, indemnizaţii, ajutor de şomaj, alocaţie de stat); asistenţa socială (ajutoare materiale, gratuităţi); ajutoare materiale pentru persoane defavorizate: bătrâni, persoane cu handicap, minori şi altele; problematica ocupării forţei de muncă.
10. Comisia pentru sănătate şi familie
- ocrotirea sănătăţii populaţiei; asistenţă sanitară; forme de organizare a reţelei sanitare; problemele sociale ale familiei, mamei şi copilului, bătrânilor şi persoanelor cu dizabilităţi; probleme demografice.
11. Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport
- învăţământul de toate formele şi gradele; cercetarea ştiinţifică; activitatea sportivă; problemele tineretului; protecţia proprietăţii intelectuale.
12. Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă
- instituţii de artă şi cultură; protecţia patrimoniului cultural naţional; activitatea presei şi a celorlalte mijloace de informare în masă.
13. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi
- constituţionalitatea proiectelor de legi şi a propunerilor legislative; reglementări în domeniul dreptului civil, penal, contravenţional, procedură civilă, penală, administrativă, organizarea judecătorească; alte reglementări cu caracter precumpănitor juridic; probleme de disciplină parlamentară, incompatibilităţi şi imunităţi.
14. Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională
- probleme privind apărarea, ordinea publică şi siguranţa naţională.
15. Comisia pentru politică externă
- probleme şi programe de politică externă a României; dialogul bilateral cu comisiile similare ale parlamentelor altor state şi ale organismelor parlamentare internaţionale; avizarea tratatelor, convenţiilor şi altor instrumente internaţionale la care aderă România; audierea persoanelor propuse să fie numite în funcţia de ambasador al României în străinătate, în urma căreia dă un aviz consultativ.
16. Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii
- examinarea petiţiilor primite şi cercetarea abuzurilor semnalate prin aceste petiţii; efectuarea unei anchete asupra abuzurilor sesizate în cazurile în care Camera Deputaţilor dispune aceasta ca urmare a prezentării, potrivit regulamentului, a unei cereri în faţa plenului Camerei Deputaţilor.
17. Comisia pentru regulament
- elaborarea rapoartelor privind proiectele de hotărâri pentru modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor; interpretarea regulamentului; analiza intervenţiilor referitoare la procedura legislativă formulate în plenul Camerei Deputaţilor şi elaborarea propunerilor de amendare a regulamentului, când este cazul; analizarea sesizărilor trimise de Cameră, de Biroul permanent sau de preşedintele Camerei, cu privire la procedurile şi prevederile regulamentului şi prezentarea punctului de vedere solicitat; avizarea regulamentelor comisiilor parlamentare; studierea procedurilor parlamentare din alte state europene şi informarea Camerei cu privire la acestea, la solicitarea Biroului permanent.
18. Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor
- tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, tehnologii avansate specifice domeniului, alinierea la reglementările, respectiv la standardele internaţionale, şi proprietatea intelectuală în domeniu.
19. Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi
- eliminarea oricăror forme de discriminare după criteriul de sex şi îmbunătăţirea condiţiei femeii în societate;
– integrarea principiului egalităţii de şanse pentru femei şi bărbaţi în iniţiativele legislative, în politicile şi programele ce interesează atât femeile, cât şi bărbaţii;
– urmărirea aplicării prevederilor referitoare la egalitatea de şanse şi de tratament pentru femei şi bărbaţi din documentele internaţionale ratificate de România.
20. Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării
- problemele legate de promovarea, păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase a românilor din afara graniţelor ţării;
– probleme privind strategia dezvoltării relaţiilor dintre instituţiile statului român şi comunităţile de români din afara graniţelor ţării;
– dialogul bilateral cu comisiile similare ale parlamentelor altor state şi ale organismelor parlamentare internaţionale;
– audierea persoanelor propuse să fie numite în funcţii de conducere în instituţiile care se ocupă de românii din străinătate, în urma căreia dă un aviz consultativ.
21. Comisia pentru afaceri europene
- contribuie la formarea poziţiei naţionale pentru adoptarea deciziilor la nivelul Uniunii Europene, cu participarea Camerei Deputaţilor;
– examinează documentele de consultare, proiectele actelor legislative europene şi alte documente provenite de la instituţiile Uniunii Europene şi integrează punctele de vedere exprimate de celelalte comisii permanente în avize motivate şi opinii;
– analizează principalele strategii şi politici ale Uniunii Europene, modul în care România îndeplineşte prevederile tratatelor Uniunii Europene şi modul în care sunt integrate în dreptul intern actele legislative europene;
– asigură exercitarea controlului parlamentar în domeniul afacerilor europene;
– reprezintă Camera Deputaţilor în relaţiile cu Uniunea Europeană, în condiţiile legii şi ale regulamentelor parlamentare.
ART. 61
Comisiile permanente ale Camerei Deputaţilor examinează proiectele de legi, propunerile legislative, proiectele de hotărâri ale Camerei Deputaţilor, avizele şi amendamentele, în vederea elaborării rapoartelor sau avizelor, după caz; examinează proiectele de acte legislative şi proiectele de acte fără caracter legislativ ale Uniunii Europene, în vederea elaborării proiectelor de opinii; dezbat şi hotărăsc asupra altor probleme trimise de Biroul permanent al Camerei Deputaţilor; pot efectua anchete parlamentare, precum şi alte activităţi, în conformitate cu prevederile prezentului regulament şi ale Regulamentului activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.
ART. 62
Biroul permanent trimite, spre examinare şi în vederea elaborării rapoartelor, proiectele de legi, propunerile legislative, proiectele de hotărâri ale Camerei şi amendamentele formulate de către Guvern comisiei permanente sesizate în fond, în competenţa căreia intră materia reglementată prin proiectul sau propunerea respectivă. Acesta poate sesiza şi alte comisii pentru a-şi da avizul cu privire la lucrarea respectivă.
ART. 63
În cazul în care Biroul permanent sesizează în fond două sau mai multe comisii asupra unei iniţiative legislative, comisiile respective vor redacta un raport comun. În cazul în care comisiile sesizate în fond lucrează împreună, conducerea şedinţelor se va realiza prin rotaţie de preşedinţii comisiilor.
ART. 64
(1) Orice comisie permanentă poate solicita motivat Biroului permanent să întocmească un raport, să participe la întocmirea unui raport comun sau să îşi dea avizul asupra unui proiect de lege ori a unei propuneri legislative trimise spre examinare altei comisii.
(2) Solicitarea se va realiza în cel mult 5 zile de la sesizarea comisiei ce urmează să întocmească raportul sau să îşi dea avizul, cu condiţia încadrării în termenul de depunere a raportului.
(3) Dacă solicitarea este aprobată, respectivei comisii i se vor trimite şi amendamentele deja depuse.
(4) Dacă o comisie permanentă consideră că un proiect de lege sau o propunere legislativă cu care a fost sesizată nu este de competenţa sa, aceasta poate solicita motivat Biroului permanent, în cel mult 3 zile de la sesizarea ei, trimiterea respectivei iniţiative legislative altei comisii.
(5) În cazul în care Biroul permanent refuză solicitările comisiilor prevăzute la alin. (1) şi (4), Camera hotărăşte prin vot.
ART. 65
(1) Comisia permanentă sesizată în fond va stabili un termen în care să îi fie remise avizul sau avizele celorlalte comisii care examinează proiectul ori propunerea legislativă, consultându-se cu acestea şi ţinând seama de termenul de predare a raportului.
(2) Termenul de remitere a avizului sau avizelor nu poate fi mai mic de jumătate din termenul pe care comisia sesizată în fond îl are pentru predarea raportului.
(3) În caz de nerespectare a acestui termen, comisia sesizată în fond îşi va putea redacta raportul fără a mai aştepta avizul sau avizele respective.
(4) Deputaţii care nu fac parte din comisia sesizată în fond, precum şi Guvernul vor putea depune amendamente într-un termen ce nu poate fi mai mic de jumătate din termenul pe care comisia sesizată în fond îl are pentru predarea raportului de la anunţarea în plenul Camerei a proiectului de lege sau a propunerii legislative.
(5) Comisia sesizată în fond nu va putea finaliza şi depune raportul decât după expirarea unui termen ce nu poate fi mai mic de jumătate din termenul pe care comisia sesizată în fond îl are pentru predarea raportului.
ART. 66
La şedinţele comisiei sesizate în fond vor fi invitaţi la dezbateri atât raportorii comisiilor sesizate pentru avize, cât şi specialişti ai Consiliului Legislativ, dacă este necesară prezenţa acestora.
ART. 67
(1) În raportul comisiilor sesizate în fond se va face referire la toate avizele celorlalte comisii care au examinat proiectul sau propunerea respectivă, la modul cum s-au soluţionat propunerile cuprinse în avizul Consiliului Legislativ, la punctul de vedere al Guvernului, dacă există implicaţii financiare asupra bugetului de stat sau asupra bugetului asigurărilor sociale de stat, alte avize, dacă este cazul, precizări cu privire la articolele care intră în competenţa decizională a Camerei Deputaţilor, respectiv a Senatului, în cazul în care Camera Deputaţilor este Cameră decizională, iar în situaţia proiectelor de legi privind aprobarea sau respingerea ordonanţelor se vor reglementa, dacă este cazul, măsurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonanţei.
(2) Raportul va cuprinde propuneri motivate privind admiterea fără modificări a actului examinat, respingerea acestuia sau admiterea lui cu modificări şi/ori completări şi se înaintează Biroului permanent.
(3) Raportul Comisiei sesizate în fond va cuprinde toate amendamentele admise şi respinse într-o redactare care să permită urmărirea acestuia, fie în format electronic, fie pe suport hârtie.
ART. 68
(1) În cazul în care o comisie are spre examinare în fond mai multe iniţiative legislative care au acelaşi obiect de reglementare, se întocmeşte un singur raport.
(2) În situaţia în care pentru o iniţiativă legislativă se face propunere de aprobare, pentru celelalte iniţiative legislative se face propunere de respingere, urmând ca prevederile pe care acestea le conţin să poată fi preluate ca amendamente la iniţiativa propusă spre aprobare.
(3) În cazul în care Camera Deputaţilor este Cameră decizională, ea va solicita Senatului trimiterea iniţiativelor legislative care au stat la baza formei adoptate de Senat.
(4) În cazul în care pentru una dintre iniţiativele legislative la care se referă alin. (1) s-a aprobat procedură de urgenţă, raportul se elaborează în procedură de urgenţă.
ART. 69
(1) Termenul de depunere a raportului, în cazul în care Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată, este de cel mult 14 zile şi de cel mult 60 de zile, în cazul în care Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Modificarea acestor termene poate fi aprobată de Biroul permanent de cel mult două ori, din propria iniţiativă sau la solicitarea scrisă a preşedintelui comisiei sesizate în fond.
(2) Raportul va fi imprimat şi difuzat deputaţilor cu cel puţin 3 zile înainte de data stabilită pentru dezbaterea proiectului de lege sau a propunerii legislative în plenul Camerei Deputaţilor, în cazul proiectelor de legi şi al propunerilor legislative pentru care Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată, şi cu cel puţin 5 zile, în cazul celor pentru care Camera Deputaţilor este Cameră decizională.
(3) La propunerea motivată a Biroului permanent sau a unui lider de grup parlamentar, Comitetul liderilor grupurilor parlamentare, în unanimitate, poate aproba înscrierea în ordinea de zi a proiectelor de legi sau a propunerilor legislative, care se vor supune dezbaterii şi adoptării, în ziua şedinţei de plen a Camerei Deputaţilor.
(4) Biroul permanent poate stabili adoptarea în procedură de urgenţă în cazul proiectelor de legi care privesc ratificarea unor tratate şi convenţii internaţionale sau acorduri de împrumut.
ART. 70
Proiectul se trimite spre reexaminare comisiei sesizate în fond, dacă în urma dezbaterilor în plen se solicită motivat aceasta sau intervin modificări importante pentru conţinutul său. Asupra acestei măsuri Camera Deputaţilor se pronunţă prin vot, la propunerea iniţiatorului, a preşedintelui de şedinţă, a unui grup parlamentar, a preşedintelui comisiei sesizate sau, după caz, a raportorului acesteia. Preşedintele de şedinţă va fixa un termen pentru întocmirea raportului suplimentar şi va supune aprobării plenului Camerei Deputaţilor acest termen.
ART. 71
(1) Orice comisie permanentă poate porni, la solicitarea unuia sau a mai multor membri ai săi, o anchetă, în cadrul competenţei sale, cu încuviinţarea plenului Camerei Deputaţilor, privitoare la activitatea desfăşurată de Guvern sau de administraţia publică.
(2) Pentru a obţine încuviinţarea, comisia permanentă va prezenta o cerere motivată, adoptată cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi. Proiectul de hotărâre întocmit de comisie va enunţa materiile ce formează obiectul anchetei, scopul ei, mijloacele necesare şi termenul până la care raportul comisiei urmează să fie prezentat plenului Camerei Deputaţilor.
3. Comisii speciale ale Camerei Deputaţilor
ART. 72
(1) Camera Deputaţilor poate constitui comisii speciale pentru avizarea unor acte legislative complexe, pentru elaborarea unor propuneri legislative sau pentru alte scopuri, indicate în hotărârea de înfiinţare a comisiei, la propunerea a 50 de deputaţi din cel puţin două grupuri parlamentare. Propunerile legislative astfel elaborate nu se mai supun examinării altor comisii.
(2) Prin aceeaşi hotărâre se vor indica: denumirea şi obiectivele comisiei, precum şi componenţa acesteia. Componenţa comisiei şi biroul acesteia se stabilesc la propunerea Comitetului liderilor grupurilor parlamentare, în funcţie de ponderea grupurilor parlamentare, la începutul fiecărei sesiuni ordinare.
(3) Comisiile speciale constituite potrivit alin. (1) au acelaşi statut ca şi comisiile permanente.
(4) Membrii comisiilor speciale îşi păstrează şi calitatea de membru al comisiilor permanente.
(5) Celelalte probleme legate de organizarea şi funcţionarea comisiei vor fi reglementate de biroul acesteia, în măsura în care prevederile art. 40-59 nu sunt îndestulătoare.
4. Comisii de anchetă ale Camerei Deputaţilor
ART. 73
(1) În condiţiile în care se consideră necesare clarificarea cauzelor şi împrejurărilor în care s-au produs evenimente sau au avut loc acţiuni cu efecte negative, precum şi stabilirea concluziilor, răspunderilor şi măsurilor ce se impun, Camera Deputaţilor poate hotărî iniţierea unei anchete parlamentare.
(2) Ancheta poate fi realizată de o comisie permanentă, în condiţiile art. 71, sau de o comisie de anchetă parlamentară înfiinţată în acest scop.
ART. 74
(1) Anchetele parlamentare nu pot avea ca obiect investigarea unor fapte sau activităţi care fac obiectul unor anchete judiciare sau care se află pe rolul unor instanţe de judecată.
(2) O anchetă parlamentară încetează de drept în momentul deschiderii unor proceduri judiciare privitoare la faptele sau activităţile care constituie obiectul ei, situaţie în care Biroul permanent al Camerei Deputaţilor anunţă organele de urmărire penală că pot avea acces la toate documentele referitoare la cazul în speţă, aflate în arhiva Camerei Deputaţilor.
ART. 75
La cererea a minimum 50 de deputaţi din cel puţin două grupuri parlamentare, Camera Deputaţilor va putea hotărî înfiinţarea unei comisii de anchetă, prevederile art. 40-59 şi ale art. 72 alin. (2)-(5) fiind aplicabile.
ART. 76
(1) În vederea audierii, Comisia de anchetă parlamentară poate cita orice persoană care lucrează în cadrul Guvernului sau în cadrul celorlalte organe ale administraţiei publice şi care poate avea cunoştinţă despre o faptă sau o împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului în cauza care formează obiectul activităţii comisiei. Comisia parlamentară poate invita orice altă persoană care poate avea cunoştinţă despre o faptă sau o împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului în cauza care formează obiectul activităţii comisiei şi care acceptă să fie audiată.
(2) Persoanele citate sunt obligate să se prezinte în faţa Comisiei de anchetă parlamentară.
(3) La cererea Comisiei de anchetă parlamentară orice persoană care lucrează în cadrul Guvernului sau în cadrul celorlalte organe ale administraţiei publice şi care cunoaşte fapte sau împrejurări în legătură cu obiectul cercetării ori care deţine un mijloc de probă este obligată să le aducă la cunoştinţă sau să le înfăţişeze la termenele stabilite. Instituţiile şi organizaţiile sunt obligate, în condiţiile legii, să răspundă la solicitările Comisiei de anchetă parlamentară în termenul stabilit de aceasta.
(4) Când, pentru lămurirea unor fapte sau împrejurări în vederea aflării adevărului, este necesară întocmirea unor rapoarte de expertiză, Comisia de anchetă parlamentară solicită efectuarea de expertize.
(5) Dispoziţiile legii referitoare la citarea, prezentarea şi ascultarea martorilor, precum şi cele privitoare la prezentarea şi predarea obiectelor ori înscrisurilor sau efectuarea expertizelor se aplică în mod corespunzător.
(6) Preşedintele comisiei care efectuează ancheta atrage atenţia persoanei audiate că are obligaţia de a spune adevărul, de a nu ascunde nimic din ceea ce ştie şi că nerespectarea acestei obligaţii atrage răspunderea penală.
(7) Comisia poate solicita în cursul investigaţiilor şi accesul, în condiţiile legii, la informaţii clasificate.
(8) Cheltuielile necesare efectuării expertizelor şi a altor acte procedurale, ce ţin de activitatea comisiei, se aprobă de Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, la solicitarea preşedintelui Comisiei de anchetă parlamentară.
ART. 77
Lucrările Comisiei de anchetă parlamentară se încheie cu redactarea unui raport asupra anchetei derulate, care se dezbate de Camera Deputaţilor, în termen de 15 zile de la depunere. Termenul maxim pentru realizarea unei anchete de către o comisie este de 180 de zile, termen în care comisia trebuie să depună raportul final. La cererea motivată a biroului Comisiei de anchetă parlamentară, plenul Camerei Deputaţilor poate să prelungească doar o singură dată acest termen cu maximum 60 de zile.
ART. 78
(1) Concluziile, răspunderile şi măsurile conţinute în raportul privind ancheta parlamentară, dezbătute de către Camera Deputaţilor, vor fi reflectate în conţinutul unei hotărâri care, după adoptare, va fi înaintată, dacă se impune, împreună cu raportul, autorităţilor competente în vederea examinării şi soluţionării.
(2) Pentru soluţionarea problemelor rezultate din hotărârea Camerei Deputaţilor şi din raportul Comisiei de anchetă parlamentară, autorităţile competente pot avea acces la toate documentele ce au stat la baza întocmirii respectivului raport, care se păstrează în arhiva Camerei, conform dispoziţiilor legale în vigoare.
(3) Autorităţile sesizate cu hotărârea Camerei Deputaţilor şi cu raportul comisiei de anchetă parlamentară au obligaţia să informeze, în termen de 30 de zile de la adoptarea soluţiei, Biroul permanent al Camerei Deputaţilor privind soluţiile adoptate şi motivarea acestora. Biroul permanent va prezenta plenului Camerei Deputaţilor informarea autorităţilor sesizate.
ART. 79
Dispoziţiile art. 76, 77 şi 78 se aplică şi în cazul comisiilor permanente care desfăşoară anchete potrivit art. 71.
5. Comisii de mediere*)
*) Conform art. 155 alin. (1) din Constituţia României, republicată, procedura medierii se referă doar la proiectele de legi şi propunerile legislative în curs de legiferare, înregistrate înainte de adoptarea Legii de revizuire a Constituţiei României, rămânând aplicabilă legilor constituţionale.
ART. 80
(1) Dacă una dintre Camere adoptă un proiect de lege sau o propunere legislativă într-o redactare diferită de cea aprobată de cealaltă Cameră, preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului vor iniţia procedura de mediere.
(2) În acest scop Biroul permanent va propune Camerei Deputaţilor, după consultarea grupurilor parlamentare, un număr de 7 deputaţi care vor face parte din comisia de mediere, urmărindu-se respectarea configuraţiei politice a Camerei.
(3) Deputaţii aprobaţi de Camera Deputaţilor, împreună cu 7 senatori desemnaţi de Senat, formează comisia de mediere.
ART. 81
(1) Comisia de mediere se reuneşte la sediul uneia dintre Camere la convocarea preşedintelui comisiei sesizate în fond de la Camera care a adoptat ultima proiectul şi stabileşte regulile după care îşi va desfăşura activitatea, inclusiv termenul în care urmează să prezinte raportul.
(2) Conducerea lucrărilor se realizează prin rotaţie de către un deputat sau un senator, stabilit de comisie.
ART. 82
Hotărârile comisiei se iau cu votul majorităţii membrilor prezenţi ai acesteia.
ART. 83
(1) Activitatea comisiei încetează odată cu depunerea raportului, a cărui aprobare are loc în condiţiile art. 82, precum şi în cazul în care comisia nu ajunge la un acord asupra raportului în termenul stabilit.
(2) Raportul comisiei de mediere se dezbate în fiecare Cameră.
(3) Se supun la vot numai soluţiile propuse de comisia de mediere care sunt diferite de cele adoptate iniţial de Cameră. În toate cazurile, raportul comisiei de mediere se aprobă cu majoritatea de voturi necesară pentru adoptarea legii în formă finală. Rapoartele comisiei de mediere se aprobă în şedinţele consacrate votului final asupra proiectelor de lege.
(4) În cazul în care comisia de mediere nu ajunge la un acord cu privire la textele aflate în divergenţă, în termenul stabilit potrivit art. 81 alin. (1), sau dacă una dintre Camere nu aprobă raportul comisiei de mediere, precum şi în cazul în care, în cadrul comisiei, s-a înregistrat paritate de voturi, textele rămase în divergenţă se supun dezbaterii în şedinţă comună a celor două Camere, potrivit regulamentului acestor şedinţe.
CAP. II
Desfăşurarea lucrărilor Camerei Deputaţilor
SECŢIUNEA 1
Sesiunile şi actele Camerei Deputaţilor
ART. 84
(1) Camera Deputaţilor îşi desfăşoară activitatea în două sesiuni ordinare pe an. Prima sesiune începe în luna februarie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii iunie. A doua sesiune începe în luna septembrie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii decembrie.
(2) La deschiderea sesiunii ordinare se intonează imnul naţional al României.
(3) La începutul şedinţei de deschidere a sesiunii ordinare, fiecare lider de grup parlamentar prezintă componenţa grupului său, structura de conducere şi numele deputaţilor aleşi în funcţiile de conducere ale grupului.
(4) După anunţul liderilor de grupuri parlamentare, preşedintele Camerei Deputaţilor convoacă Comitetul liderilor grupurilor parlamentare pentru negocierea funcţiilor în Biroul permanent al Camerei Deputaţilor şi în birourile comisiilor permanente, conform ponderii grupurilor parlamentare anunţată în conformitate cu prevederile alin. (3).
(5) Rezultatul negocierii realizate în Comitetul liderilor grupurilor parlamentare este prezentat plenului de preşedintele Camerei Deputaţilor.
(6) Liderii grupurilor parlamentare prezintă propunerile nominale ale grupurilor parlamentare pentru fiecare funcţie din Biroul permanent al Camerei Deputaţilor şi din conducerea comisiilor permanente, alocată conform configuraţiei politice a Camerei Deputaţilor existente la începutul sesiunii.
(7) Votul privind componenţa Biroului permanent al Camerei Deputaţilor se realizează conform dispoziţiilor prezentului regulament.
(8) Camera Deputaţilor se întruneşte şi în sesiuni extraordinare, la cererea Preşedintelui României, a Biroului permanent sau a cel puţin unei treimi din numărul deputaţilor.
(9) Cererea de convocare a unei sesiuni extraordinare se face în scris şi va cuprinde ordinea de zi, precum şi perioada de desfăşurare a sesiunii. Neaprobarea de către Cameră a ordinii de zi solicitate împiedică ţinerea sesiunii extraordinare.
(10) Convocarea Camerei Deputaţilor se face de către preşedintele acesteia. Preşedintele nu va lua în considerare cererile pentru convocarea unei sesiuni extraordinare care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (8) şi (9).
(11) În timpul sesiunilor, deputaţii lucrează în şedinţe în plen, în comisii, în grupuri parlamentare, la nivelul birourilor parlamentare, în circumscripţiile electorale ori îndeplinesc alte sarcini dispuse de Camera Deputaţilor.
(12) În afara sesiunilor deputaţii îşi pot desfăşura activitatea, cu aprobarea Biroului permanent, în comisii permanente sau speciale ori îndeplinesc alte sarcini dispuse de Camera Deputaţilor.
(13) În afara sesiunilor deputaţii pot lucra în grupuri parlamentare, din dispoziţia sau cu aprobarea conducerii grupurilor, şi îşi exercită mandatul la nivelul birourilor parlamentare şi în circumscripţiile electorale.
ART. 85
Camera Deputaţilor adoptă legi, hotărâri, moţiuni simple, mesaje, declaraţii, rezoluţii şi alte acte politice în prezenţa majorităţii deputaţilor, conform prevederilor prezentului regulament.
SECŢIUNEA a 2-a
Ordinea de zi şi programul de lucru ale Camerei Deputaţilor
ART. 86
(1) Proiectul ordinii de zi şi proiectul programului de lucru ale Camerei Deputaţilor pentru săptămâna următoare se întocmesc de Biroul permanent.
(2) La solicitarea motivată a iniţiatorului sau a Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, Comitetul liderilor grupurilor parlamentare poate include în ordinea de zi dezbaterea unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative la care termenul de depunere a raportului a fost depăşit.
ART. 87
(1) Ordinea de zi a Camerei Deputaţilor cuprinde toate problemele care se supun dezbaterii şi adoptării Camerei.
(2) Proiectele de legi şi propunerile legislative se înscriu în proiectul ordinii de zi în termen de cel mult 5 zile de la primirea de către Biroul permanent a raportului comisiei sesizate în fond, în cazul în care Camera Deputaţilor a fost sesizată ca primă Cameră, şi în termen de cel mult 7 zile pentru cele în care este Cameră decizională.
(3) Proiectele de hotărâri se înscriu în proiectul ordinii de zi, în termen de cel mult 5 zile de la primirea de către Biroul permanent a raportului comisiei sesizate în fond.
(4) La întocmirea şi adoptarea ordinii de zi în domeniul legislativ se asigură includerea cu prioritate a cererilor adresate de comisiile permanente, a dezbaterii iniţiativelor aflate în procedură de urgenţă, a proiectelor de legi şi propunerilor legislative pentru care Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.
(5) Alte propuneri sau documente decât cele din domeniul legislativ se transmit Biroului permanent, pentru a fi incluse în proiectul ordinii de zi, cu cel puţin două zile înainte de şedinţa Comitetului liderilor grupurilor parlamentare, dacă prin lege, prin prezentul regulament sau prin hotărâre a Camerei Deputaţilor nu se prevede un termen mai scurt.
(6) Cererile Preşedintelui României, rapoartele şi declaraţiile prim-ministrului se înscriu cu prioritate pe ordinea de zi.
(7) Proiectul de lege sau propunerea legislativă transmisă spre reexaminare în baza prevederilor art. 104 alin. (3) se înscrie cu prioritate pe ordinea de zi.
ART. 88
Programul de lucru al Camerei Deputaţilor se stabileşte în concordanţă cu ordinea de zi şi poate cuprinde măsuri pentru organizarea dezbaterilor Camerei.
ART. 89
Proiectul ordinii de zi şi proiectul programului de lucru sunt săptămânale şi se aprobă de Comitetul liderilor grupurilor parlamentare în ziua de miercuri a fiecărei săptămâni de lucru a Camerei, pentru săptămâna următoare.
ART. 90
În cazuri excepţionale, modificarea ordinii de zi sau a programului de lucru se aprobă de Comitetul liderilor grupurilor parlamentare, la cererea Biroului permanent.
ART. 91
(1) Ordinea de zi şi programul de lucru aprobate se transmit în scris şi pe suport electronic deputaţilor şi grupurilor parlamentare şi se afişează la sediul Camerei Deputaţilor în aceeaşi zi în care au fost aprobate de Comitetul liderilor grupurilor parlamentare.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi în caz de modificare sau de completare a ordinii de zi ori a programului de lucru.
(3) În prima şedinţă a Camerei, după votul din Comitetul liderilor grupurilor parlamentare, liderii grupurilor parlamentare au dreptul să prezinte Camerei poziţia grupului faţă de ordinea de zi şi programul de lucru.
SECŢIUNEA a 3-a
Procedura legislativă
ART. 92
(1) În exerciţiul dreptului de iniţiativă legislativă, Guvernul înaintează Camerei proiecte de legi. Deputaţii, senatorii şi cetăţenii prevăzuţi la art. 74 din Constituţia României, republicată, pot prezenta Camerei Deputaţilor propunerile legislative. Acestea trebuie să fie însoţite de o expunere de motive şi redactate în forma cerută pentru proiectele de legi.
(2) Deputaţii pot prezenta şi proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaţilor.
(3) În cazul propunerilor legislative depuse în condiţiile alin. (1), preşedintele Biroului permanent solicită avizul Consiliului Legislativ şi punctul de vedere sau informarea, după caz, a Guvernului, care trebuie depuse în maximum 15 zile de la data solicitării. Punctul de vedere al Guvernului poate conţine şi amendamente.
(4) În cazul propunerilor legislative depuse în condiţiile alin. (1), care implică modificarea prevederilor bugetului de stat sau ale bugetului asigurărilor sociale de stat, preşedintele Camerei Deputaţilor va solicita în mod obligatoriu o informare din partea Guvernului, în condiţiile art. 111 din Constituţia României, republicată, în acelaşi termen de 15 zile.
(5) În cazul în care Consiliul Legislativ sau Guvernul nu transmite, în termen de 15 zile de la solicitare, avizul, punctul de vedere sau informarea, după caz, Biroul permanent va stabili comisia sesizată în fond, comisiile de aviz, termenul de depunere a raportului pentru propunerea legislativă respectivă, trimiţând proiectul pentru dezbatere şi întocmirea raportului.
(6) Dacă în cursul dezbaterii, în comisia sesizată în fond apar amendamente care impun modificarea prevederilor bugetului de stat sau ale bugetului asigurărilor sociale de stat, preşedintele comisiei va solicita în mod obligatoriu o informare din partea Guvernului, în condiţiile art. 111 din Constituţia României, republicată, într-un termen care să se încadreze în termenul de predare a raportului.
(7) În cazul propunerilor legislative iniţiate de cetăţeni, preşedintele Camerei Deputaţilor, înainte de comunicarea lor către deputaţi şi de sesizarea în fond a comisiei permanente competente, va solicita Curţii Constituţionale verificarea îndeplinirii condiţiilor constituţionale pentru exercitarea iniţiativei legislative.
(8) Potrivit art. 75 din Constituţia României, republicată, se supun spre dezbatere şi adoptare Camerei Deputaţilor, ca primă Cameră sesizată:
1. proiectele de legi şi propunerile legislative pentru ratificarea tratatelor sau a altor acorduri internaţionale şi a măsurilor legislative ce rezultă din aplicarea acestor tratate sau acorduri;
2. proiectele legilor organice prevăzute în Constituţia României, republicată, la:
a) art. 31 alin. (5) - Organizarea şi funcţionarea serviciilor publice de radio şi televiziune şi controlul parlamentar al acestora;
b) art. 40 alin. (3) - Dreptul de asociere, respectiv incompatibilitatea cu calitatea de membru al partidelor politice a unor categorii socioprofesionale;
c) art. 55 alin. (2) - Condiţiile privind îndeplinirea îndatoririlor militare de către cetăţenii români;
d) art. 58 alin. (3) - Organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatului Poporului;
e) art. 73 alin. (3) - Categorii de legi:
- lit. e) - organizarea Guvernului şi a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării;
– lit. k) - contenciosul administrativ;
– lit. l) - organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instanţelor judecătoreşti, a Ministerului Public şi a Curţii de Conturi;
– lit. n) - organizarea generală a învăţământului;
– lit. o) - organizarea administraţiei publice locale, a teritoriului, precum şi regimul general privind autonomia locală;
f) art. 79 alin. (2) - Înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ;
g) art. 102 alin. (3) - Guvernul - rolul şi structura;
h) art. 105 alin. (2) - Incompatibilităţile cu funcţia de membru al Guvernului;
i) art. 117 alin. (3) - Înfiinţarea de autorităţi administrative autonome;
j) art. 118 alin. (2) şi (3) - Structura sistemului naţional de apărare, pregătirea populaţiei, a economiei şi a teritoriului pentru apărare, statutul cadrelor militare şi reglementări similare referitoare la celelalte componente ale forţelor armate;
k) art. 120 alin. (2) - Raporturile cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale cu autorităţile administraţiei publice locale şi serviciile publice deconcentrate în unităţile administrativ-teritoriale, unde respectivele minorităţi au o pondere semnificativă, în ceea ce priveşte utilizarea limbii materne;
l) art. 126 alin. (4) şi (5) - Compunerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, regulile de funcţionare ale acesteia şi înfiinţarea de instanţe judecătoreşti specializate în anumite materii;
m) art. 142 alin. (5) - Curtea Constituţională.
(9) Potrivit art. 75 din Constituţia României, republicată, se supun spre dezbatere şi adoptare Camerei Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională:
1. toate proiectele de legi şi propunerile legislative de nivelul legilor ordinare, altele decât cele pentru ratificarea tratatelor internaţionale sau a altor acorduri internaţionale, precum şi a măsurilor legislative ce rezultă din aplicarea acestora;
2. proiectele legilor organice prevăzute în Constituţia României, republicată, la:
a) art. 3 alin. (2) - Frontierele ţării;
b) art. 5 alin. (1) - Dobândirea şi pierderea cetăţeniei române;
c) art. 12 alin. (4) - Simboluri naţionale;
d) art. 16 alin. (4) - Dreptul cetăţenilor Uniunii Europene de a alege şi de a fi aleşi în autorităţile publice locale;
e) art. 44 alin. (2) - Dreptul de proprietate privată;
f) art. 52 alin. (2) - Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică;
g) art. 73 alin. (3) - Categorii de legi:
- lit. a) - sistemul electoral, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente;
– lit. b) - organizarea, funcţionarea şi finanţarea partidelor politice;
– lit. d) - organizarea şi desfăşurarea referendumului;
– lit. f) - regimul stării de mobilizare parţială sau totală a forţelor armate şi al stării de război;
– lit. g) - regimul stării de asediu şi al stării de urgenţă;
– lit. h) - infracţiunile, pedepsele şi regimul executării acestora;
– lit. i) - acordarea amnistiei sau a graţierii colective;
– lit. j) - statutul funcţionarilor publici;
– lit. m) - regimul juridic general al proprietăţii şi al moştenirii;
– lit. p) - regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele şi protecţia socială;
– lit. r) - statutul minorităţilor naţionale din România;
– lit. s) - regimul general al cultelor;
h) art. 83 alin. (3) - Prelungirea mandatului Preşedintelui;
i) art. 123 alin. (3) - Atribuţiile prefectului;
j) art. 125 alin. (2) - Statutul judecătorilor în raport cu Consiliul Superior al Magistraturii;
k) art. 128 alin. (2) - Folosirea limbii materne şi a interpretului în faţa instanţelor judecătoreşti de către cetăţenii români aparţinând minorităţilor naţionale;
l) art. 136 alin. (3), (4) şi (5) - Obiectul exclusiv al proprietăţii publice, darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publică, inviolabilitatea proprietăţii private;
m) art. 141 - Consiliul Economic şi Social.
(10) Proiectele de legi se înaintează Camerei Deputaţilor însoţite de avizul Consiliului Legislativ.
ART. 93
Proiectele de legi, propunerile legislative şi proiectele de hotărâri ale Camerei Deputaţilor se distribuie la casetele electronice ale deputaţilor imediat după prezentarea lor la Biroul permanent.
ART. 94
(1) La începutul fiecărei şedinţe în plenul Camerei Deputaţilor, preşedintele de şedinţă va anunţa că a fost realizată distribuirea către deputaţi a documentelor prevăzute la alin. (2) şi (3), pentru informarea acestora.
(2) La casetele electronice ale deputaţilor se va distribui informarea privind proiectele de legi, propunerile legislative şi proiectele de hotărâri ale Camerei Deputaţilor. Informarea va cuprinde titlul, comisiile sesizate în fond şi comisiile ce vor întocmi aviz, precum şi termenele de depunere a raportului şi a amendamentelor. Programul de lucru şi ordinea de zi se vor distribui pe suport hârtie.
(3) La casetele electronice ale deputaţilor se vor distribui lista rapoartelor ce au fost întocmite de comisiile sesizate în fond în ordinea cronologică a depunerii lor la Biroul permanent, lista proiectelor de legi şi a propunerilor legislative ce au fost adoptate de cele două Camere şi pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale, conform legii, sumarul fiecărui Monitor Oficial al României, Partea I, şi textele integrale ale moţiunilor simple şi de cenzură.
(4) Conţinutul documentelor prevăzute la alin. (2) şi (3) este transmis în format electronic prin grija personalului de specialitate al Camerei Deputaţilor. Accesarea acestor documente se va putea face şi de la cabinetele deputaţilor din circumscripţii, care vor fi conectate la baza de date a Camerei Deputaţilor.
ART. 95
Proiectele de legi, propunerile legislative, precum şi proiectele de hotărâri ale Camerei prevăzute la art. 94 se trimit de îndată de Biroul permanent spre dezbatere şi avizare comisiilor permanente competente, cu respectarea prevederilor art. 92, după caz.
ART. 96
(1) Iniţiatorul proiectului sau al propunerii legislative poate să îşi retragă proiectul sau propunerea până la începerea dezbaterilor generale, cu aprobarea plenului.
(2) În cazul în care o propunere legislativă aparţine mai multor iniţiatori, este necesar acordul scris al tuturor iniţiatorilor pentru retragerea respectivei propuneri.
(3) Dacă unul dintre iniţiatori doreşte să îşi retragă semnătura de pe o propunere legislativă, acesta adresează o solicitare Biroului permanent până la începerea dezbaterilor generale în prima Cameră sesizată.
(4) În cazul în care o iniţiativă legislativă a fost adoptată sau respinsă de către Senat, ca primă Cameră sesizată, respectiva iniţiativă îşi continuă procedura de dezbatere şi adoptare, fără ca iniţiatorul să mai poată solicita retragerea acesteia.
ART. 97
(1) După examinarea şi dezbaterea proiectului de lege sau a propunerii legislative, comisia permanentă sau comisiile permanente sesizate în fond întocmesc, în termenul stabilit, un raport.
(2) Raportul se transmite Biroului permanent, care va asigura multiplicarea şi difuzarea acestuia Guvernului, deputaţilor şi iniţiatorilor, cu respectarea termenului prevăzut la art. 69 alin. (2).
(3) În situaţia prevăzută la art. 104 alin. (3) comisia va întocmi un raport care va cuprinde propunerea de adoptare ori adoptare cu modificări a proiectului sau a propunerii legislative.
ART. 98
Proiectele şi propunerile legislative avizate potrivit art. 95-97 se supun dezbaterii Camerei în succesiunea prevăzută pe ordinea de zi aprobată, în condiţiile regulamentului.
ART. 99
(1) Deputaţii, grupurile parlamentare sau Guvernul, sub semnătura unui membru al Guvernului, au dreptul de a prezenta amendamente la comisia sesizată în fond, în termenele stabilite de art. 65 alin. (4).
(2) Pentru propunerile legislative elaborate de o comisie parlamentară specială amendamentele se depun la acea comisie în termen de 7 zile de la anunţarea în plenul Camerei Deputaţilor. În aceeaşi zi cu anunţarea în plen propunerea legislativă se comunică Guvernului. După expirarea termenului de depunere a amendamentelor, comisia este obligată în termen de 5 zile să întocmească un raport suplimentar asupra acestora, care se va difuza deputaţilor. Numai după împlinirea acestui termen propunerea legislativă poate fi înscrisă pe ordinea de zi.
(3) Amendamentele formulate de către deputaţi se depun în scris, motivat şi sub semnătura iniţiatorului, la comisia sesizată în fond, cu precizarea, dacă este cazul, a grupului parlamentar din care face parte.
(4) Amendamentele Guvernului se depun numai sub semnătura unui membru al Guvernului la Biroul permanent şi vor fi transmise comisiei sesizate în fond.
(5) Data depunerii amendamentului este data înregistrării sale la comisie sau la Biroul permanent, după caz, unde se va ţine o evidenţă specială a tuturor amendamentelor primite. La cerere, se va elibera autorului o dovadă că amendamentul a fost primit.
(6) Comisia sesizată în fond sau, după caz, comisia specială se pronunţă asupra tuturor amendamentelor înregistrate, cu respectarea termenului prevăzut la alin. (1) sau (2). Numai în cazul în care consideră necesar comisia va solicita şi avizul unei alte comisii asupra unuia sau mai multor amendamente.
(7) Preşedintele comisiei sesizate în fond poate solicita punctul de vedere al Consiliului Legislativ cu privire la unele amendamente, punct de vedere care va fi trimis în termenul stabilit de comisie.
(8) Pentru amendamentele orale, prezentate în plen, cu respectarea art. 108 alin. (3), avizul comisiei se dă tot oral de către raportor, la solicitarea preşedintelui Camerei.
(9) Este interzis preşedintelui Camerei să supună dezbaterii sau votului un amendament asupra căruia comisia nu s-a pronunţat, cu excepţia situaţiei prevăzute la art. 38 lit. c).
ART. 100
(1) Dezbaterea generală a proiectului de lege sau a propunerii legislative este precedată de prezentarea de către iniţiator a motivelor care au condus la promovarea iniţiativei, precum şi a raportului comisiei permanente de către raportorul care a participat la întocmirea acestuia în cadrul comisiei sau de către preşedintele Comisiei.
(2) Preşedintele comisiei, raportorul şi membrii acesteia pot fi asistaţi pe toată perioada dezbaterilor de experţi parlamentari din cadrul Camerei Deputaţilor.
ART. 101
Pentru dezbaterea generală a proiectului sau a propunerii legislative, fiecare grup parlamentar poate să desemneze 2 reprezentanţi. Preşedintele Camerei Deputaţilor dă cuvântul reprezentanţilor grupurilor parlamentare în ordinea înscrierii şi unui singur reprezentant al deputaţilor neafiliaţi; timpul alocat fiecărei intervenţii este de 3 minute.
ART. 102
Iniţiatorul proiectului sau al propunerii legislative, preşedintele comisiei sesizate în fond sau raportorul acestei comisii are dreptul să ia cuvântul înainte de încheierea dezbaterii generale.
ART. 103
În faza dezbaterii generale a proiectului sau a propunerii legislative nu pot fi propuse amendamente.
ART. 104
(1) Dacă prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea proiectului, a propunerii legislative sau a proiectului de hotărâre a Camerei Deputaţilor, după încheierea dezbaterii generale preşedintele cere Camerei să se pronunţe prin vot.
(2) Votul cu privire la propunerea de respingere poate fi dat şi într-o şedinţă specială de vot.
(3) În cazul în care Camera Deputaţilor nu este de acord cu propunerea de respingere, dezbaterea pe articole se va face într-o şedinţă ulterioară conform ordinii de zi, urmând să fie luate în considerare amendamentele depuse la comisia sesizată în fond şi care sunt înscrise în raport ca amendamente respinse, procedura finalizându-se cu propunerea de adoptare a respectivei iniţiative ori hotărâri a Camerei Deputaţilor, sau preşedintele va trimite spre reexaminare proiectul comisiei sesizate în fond, cu stabilirea termenului pentru un nou raport.
ART. 105
(1) În situaţia ordonanţelor se supune la vot proiectul de lege de aprobare a ordonanţei, dacă prin ultimul raport al comisiei sesizate în fond se propune aprobarea sau aprobarea cu modificări a acesteia. În cazul în care comisia sesizată în fond propune respingerea ordonanţei se va supune votului proiectul legii de respingere a ordonanţei.
(2) După dezbaterea ultimului raport întocmit, dacă plenul Camerei nu reuşeşte să adopte proiectul de lege referitor la ordonanţă, în condiţiile în care Camera Deputaţilor este Cameră decizională, respectivul proiect se va rediscuta în sesiunea următoare pornind de la forma cu care Camera a fost sesizată iniţial pe baza ultimului raport întocmit de comisia sesizată în fond.
(3) În cazul în care competenţa decizională aparţine Senatului şi se va constata că plenul Camerei nu a reuşit să se pronunţe asupra ordonanţei de urgenţă, se vor aplica prevederile art. 115 alin. (5) din Constituţia României, republicată.
ART. 106
Camera Deputaţilor trece la dezbaterea pe articole a proiectului sau a propunerii legislative numai atunci când în raportul comisiei sesizate în fond există amendamente admise sau respinse.
ART. 107
(1) La discutarea articolelor la care s-au făcut amendamente deputaţii pot lua cuvântul pentru a-şi exprima punctul de vedere. De asemenea, pot lua cuvântul reprezentantul Guvernului sau al iniţiatorului şi raportorul comisiei sesizate în fond.
(2) Luarea de cuvânt a unui deputat cu privire la un text ce urmează să fie supus votului Camerei Deputaţilor are, de regulă, durata de 3 minute. La începutul dezbaterii proiectului de lege sau a propunerii legislative, la propunerea raportorului sau a preşedintelui comisiei se poate stabili şi altă durată a intervenţiei. După luările de cuvânt ale deputaţilor asupra unui anumit text pot lua cuvântul iniţiatorul proiectului şi raportorul sau preşedintele comisiei sesizate în fond.
(3) Preşedintele de şedinţă poate supune spre aprobare sistarea discuţiilor la articolul dezbătut.
ART. 108
(1) Discutarea articolelor începe cu amendamentele depuse la comisii, admise şi respinse.
(2) În cursul dezbaterilor deputaţii, Guvernul sau grupurile parlamentare pot pune în discuţie amendamentele respinse de comisia sesizată în fond sau amendamentele depuse la comisie, în conformitate cu prevederile prezentului regulament.
(3) În plenul Camerei Deputaţilor se pot formula amendamente de corelare tehnico-legislativă, gramaticale sau lingvistice. Amendamentele se depun în scris la preşedintele de şedinţă şi la raportorul comisiei sesizate în fond şi vor fi susţinute verbal în plenul Camerei Deputaţilor.
(4) În plenul Camerei nu pot fi depuse amendamente de fond.
ART. 109
Când dezbaterea amendamentelor relevă consecinţe importante asupra proiectului de lege sau a propunerii legislative, preşedintele Camerei Deputaţilor poate trimite textele în discuţie comisiei sesizate în fond, cu stabilirea termenului de prezentare a punctului de vedere. În acest caz autorii amendamentelor au dreptul să fie ascultaţi în cadrul comisiei. Acelaşi drept îl au şi reprezentanţii Guvernului.
ART. 110
(1) Discutarea amendamentelor începe cu cele prin care se propune eliminarea unora dintre textele cuprinse în articolul supus dezbaterii şi continuă cu cele privind modificarea sau completarea acestuia.
(2) Supunerea la vot a amendamentelor se face în următoarea ordine: în primul rând, se supun votului amendamentele prin care se propune eliminarea unor texte, apoi amendamentele de modificare şi/sau de completare propuse de comisia sesizată în fond, urmând amendamentele de modificare şi/sau de completare respinse şi cuprinse în raportul comisiei şi apoi cele de corelare tehnico-legislativă, gramaticale şi lingvistice.
(3) Camera se va pronunţa prin vot distinct asupra fiecărui amendament, în afară de cazul în care adoptarea unuia exclude acceptarea celorlalte.
(4) Textele articolelor la care nu se formulează amendamente, obiecţii şi observaţii se consideră adoptate. Textele articolelor la care s-au formulat amendamente sau asupra cărora s-au făcut obiecţii şi observaţii se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.
(5) Dacă toate amendamentele referitoare la un articol sunt respinse, se supune votului textul iniţiatorului sau textul Senatului, în cazul în care Camera Deputaţilor este Cameră decizională.
(6) Rezultatul votului - numărul de voturi "pentru", "împotrivă" şi numărul abţinerilor - va fi anunţat de preşedintele de şedinţă şi va fi consemnat în stenogramă.
(7) Articolul în forma rezultată din aprobarea textelor se supune, în integralitate, votului şi se aprobă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.
ART. 111
(1) Proiectul de lege sau propunerea legislativă, în forma rezultată din dezbaterea pe articole, se supune Camerei spre adoptare în condiţiile existenţei cvorumului legal.
(2) Votul final poate avea loc într-o şedinţă consacrată acestui scop, conform programului de lucru aprobat. În cazul în care până la data şedinţei de vot final, stabilită prin ordinea de zi, dezbaterea pe articole nu s-a încheiat, votul final se amână de drept.
(3) Proiectul de lege sau propunerea legislativă la care nu sau făcut amendamente până la data şedinţei de vot se supune direct votului final, după prezentarea de către iniţiator a expunerii de motive şi de către comisia sesizată în fond a raportului, precum şi după audierea punctelor de vedere ale reprezentanţilor grupurilor parlamentare.
ART. 112
În cazul prevăzut la art. 38 lit. c) dezbaterea se face potrivit procedurii legislative obişnuite, luându-se în discuţie toate amendamentele depuse la comisie în termenul prevăzut de prezentul regulament, precum şi cele care se formulează în timpul dezbaterilor, conform art. 108 alin. (3).
ART. 113
(1) În temeiul art. 75 alin. (1) şi (2) din Constituţia României, republicată, Camera Deputaţilor, ca primă Cameră sesizată, se pronunţă asupra proiectului de lege sau a propunerii legislative în termen de 45 de zile de la data prezentării la Biroul permanent. Fac excepţie codurile şi legile de complexitate deosebită, asupra cărora se pronunţă în termen de 60 de zile de la data prezentării la Biroul permanent şi ordonanţele de urgenţă, pentru care termenul este de 30 de zile de la data depunerii acestora la Camera Deputaţilor.
(2) La data expirării termenelor prevăzute la alin. (1) proiectele de legi sau propunerile legislative se consideră adoptate de Camera Deputaţilor şi se trimit Senatului sub semnătura preşedintelui Camerei Deputaţilor.
(3) Amendamentele, avizele şi, eventual, raportul care nu a fost dezbătut în plen se vor transmite Senatului ca material documentar.
ART. 114
Dispoziţiile art. 93-112 sunt aplicabile şi pentru proiectele de legi primite din partea Senatului, când acesta este prima Cameră sesizată, Camera Deputaţilor fiind Cameră decizională.
SECŢIUNEA a 4-a
Procedura de urgenţă
ART. 115
(1) La cererea iniţiatorului, la propunerea Biroului permanent sau a unui grup parlamentar, Camera Deputaţilor poate adopta proiecte de legi sau propuneri legislative în procedură de urgenţă.
(2) Cererea iniţiatorului, propunerile Biroului permanent şi ale grupurilor parlamentare se supun aprobării Comitetului liderilor grupurilor parlamentare.
(3) Proiectele de legi referitoare la armonizarea legislaţiei României cu cea a Uniunii Europene şi a Consiliului Europei şi cele privind aprobarea sau respingerea ordonanţelor de urgenţă se supun de drept dezbaterii şi adoptării Camerei Deputaţilor în procedură de urgenţă.
(4) Procedura de urgenţă se aplică şi în cazul în care Camera Deputaţilor a adoptat, ca primă Cameră sesizată, o prevedere din proiectul de lege care intră în competenţa sa decizională, neînsuşită de Senat şi retrimisă pentru o nouă dezbatere, precum şi în cazul în care Senatul, în calitate de Cameră decizională, a adoptat, într-un proiect de lege, o prevedere pentru care competenţa decizională aparţine Camerei Deputaţilor. Decizia Camerei Deputaţilor este definitivă.
ART. 116
(1) Deputaţii, grupurile parlamentare sau Guvernul pot prezenta amendamente în scris, motivate, care se trimit comisiei sesizate în fond, în termenele stabilite la art. 65 alin. (4) de la aprobarea procedurii de urgenţă. Avizul Consiliului Legislativ se va trimite comisiei sesizate în fond, conform legii, pentru procedura de urgenţă.
(2) Termenul de depunere a raportului se stabileşte de Biroul permanent.
ART. 117
Biroul permanent, după primirea raportului comisiei sesizate în fond, înscrie cu prioritate în proiectul ordinii de zi proiectul de lege, propunerea legislativă sau prevederile la care se face referire în art. 115 alin. (4).
ART. 118
(1) În faza dezbaterii generale, fiecare grup parlamentar poate interveni o singură dată, iar durata luării de cuvânt a reprezentantului nu poate depăşi 5 minute. Durata luării de cuvânt a reprezentantului deputaţilor neafiliaţi este de un minut.
(2) După epuizarea dezbaterilor generale, preşedintele Camerei va solicita preşedintelui comisiei sesizate în fond sau raportorului acesteia, după caz, propuneri cu privire la timpul necesar dezbaterii raportului. Durata propusă se va supune aprobării plenului Camerei şi se va trece la dezbaterea pe articole.
ART. 119
La discutarea fiecărui articol la care s-au făcut amendamente se aplică procedura de dezbatere prevăzută la art. 107-114. În timpul dezbaterilor nu pot fi făcute amendamente.
ART. 120
(1) Dezbaterea unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative în procedură de urgenţă nu poate depăşi durata de timp aprobată de Cameră, la propunerea raportorului sau a preşedintelui comisiei, după consultarea biroului comisiei sesizate în fond.
(2) În situaţia în care timpul de dezbatere aprobat s-a epuizat, dezbaterea se încheie şi preşedintele Camerei supune votului fiecare amendament cuprins în raportul comisiei sesizate în fond şi fiecare articol amendat, fără a mai fi permise intervenţii, după care se va proceda la votarea finală, care poate fi şi într-o şedinţă specială de vot.
SECŢIUNEA a 5-a
Procedura de vot
ART. 121
Legile, hotărârile şi moţiunile simple se adoptă de Camera Deputaţilor prin vot. Legile adoptate de Camera Deputaţilor pot fi legi constituţionale, legi organice şi legi ordinare.
ART. 122
Orice amendament, alt text legislativ sau cerere ce urmează să fie aprobată se consideră adoptată dacă, la solicitarea preşedintelui Camerei, nu există obiecţie.
ART. 123
(1) Votul deputatului este personal. El poate fi deschis sau secret.
(2) Votul deschis se exprimă prin mijloace electronice, ridicarea mâinii sau prin apel nominal. Votul deschis se exprimă, de regulă, prin mijloace electronice. Celelalte modalităţi de vot deschis se aprobă de Cameră, la propunerea preşedintelui de şedinţă sau a unui lider de grup.
(3) În cazul votului prin mijloace electronice, înaintea şedinţei consacrate votului final, preşedintele de şedinţă dispune verificarea cvorumului de şedinţă prin realizarea votului de control.
(4) Votul prin mijloace electronice, prin ridicarea mâinii sau prin apel nominal are următoarele semnificaţii: "pentru", "contra" sau "abţinere". Dacă un lider de grup contestă corectitudinea numărării voturilor şi dacă plenul Camerei aprobă reluarea votului, preşedintele va realiza aceasta prin modalitatea de vot aprobată de Cameră. În cazul votului electronic, ecranul consolei afişează: "prezent" şi opţiunile: "pentru", "contra", "abţinere". Liderul grupului parlamentar verifică lista de vot şi sesizează preşedintele de şedinţă despre eventuale neconcordanţe.
(5) Votul secret se exprimă prin buletine de vot, prin bile sau prin mijloace electronice.
(6) Votul este, de regulă, deschis. Votul este secret în următoarele situaţii: în cazul în care prin regulament se stabileşte astfel şi în cazul în care la propunerea preşedintelui de şedinţă sau a unui lider de grup Camera hotărăşte în acest sens.
(7) În cazul votului secret exprimat prin buletine de vot sau bile, se constituie o comisie de numărare şi validare a voturilor, formată din câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar, asistată de cei 2 secretari de şedinţă.
ART. 124
Voturile deschise exprimate de fiecare deputat în Biroul permanent privind hotărârile acestuia şi în comisiile parlamentare, în cazul votului pentru adoptarea raportului, se consemnează în stenogramă sau, după caz, în procesul-verbal de şedinţă.
ART. 125
(1) Votul prin apel nominal se desfăşoară astfel: preşedintele explică obiectul votării şi sensul cuvintelor: "pentru", "contra" şi "abţinere"; unul dintre secretari dă citire numelui şi prenumelui deputaţilor; fiecare deputat răspunde: "pentru", "contra" sau "abţinere".
(2) După terminarea apelului se repetă numele şi prenumele deputaţilor care nu au răspuns.
(3) Votul prin ridicarea mâinii se desfăşoară astfel: preşedintele de şedinţă explică obiectul votării şi sensul cuvintelor "pentru", "contra", "abţinere"; deputatul îşi exprimă una dintre cele 3 opţiuni prin ridicarea mâinii; secretarii numără voturile exprimate de deputaţi şi comunică preşedintelui de şedinţă rezultatul votului. Suma numărului deputaţilor care şi-au exprimat una dintre cele 3 opţiuni de mai sus, plus deputaţii prezenţi care nu şi-au exprimat opţiunea de vot, reprezintă prezenţa deputaţilor la şedinţa de vot.
ART. 126
Votul prin bile se desfăşoară astfel: în sala de şedinţă se aşază două urne, una albă şi una neagră. Înainte de a începe votarea, preşedintele Camerei Deputaţilor explică procedura şi semnificaţia votului. După citirea numelui de către un secretar al Camerei Deputaţilor, fiecare deputat primeşte de la chestori două bile, una albă şi una neagră, pe care le introduce în cele două urne. Bila albă introdusă în urna albă şi bila neagră introdusă în urna neagră înseamnă vot "pentru", iar bila albă introdusă în urna neagră şi bila neagră introdusă în urna albă înseamnă vot "contra". Ambele bile introduse în urna neagră înseamnă "abţinere". Biroul permanent hotărăşte asupra mijloacelor prin care se asigură caracterul secret al votului, precum şi procedura de numărare şi modelul procesului-verbal care consemnează rezultatul votului.
ART. 127
(1) Votul prin mijloace electronice se realizează prin introducerea cardului de vot în consolă la începutul şedinţei, urmată de apăsarea uneia dintre tastele "prezent", "pentru", "contra" sau "abţinere". Rezultatul votului electronic se afişează automat pe ecranul consolei şi pe ecranul central din sala de şedinţă. În cazul în care preşedintele de şedinţă, asistat de cei 2 secretari, constată existenţa unor disfuncţionalităţi, acesta solicită plenului repetarea votului prin altă procedură. Sesizarea unor astfel de disfuncţionalităţi poate fi realizată şi de un lider de grup.
(2) Cardul de vot electronic care permite deputatului accesul la mijloacele electronice de vot este personal. Utilizarea acestuia de către o altă persoană este interzisă. Nerespectarea interdicţiei atrage aplicarea sancţiunii prevăzute la art. 243 alin. (1) lit. e).
(3) Votul prin mijloace electronice se desfăşoară astfel: preşedintele de şedinţă explică obiectul votării şi iniţiază procedura de vot. Exprimarea votului prin mijloace electronice se face în intervalul de timp alocat votării, anunţat de preşedintele de şedinţă, precedat de un semnal sonor. Deputatul are următoarele posibilităţi:
a) apăsarea tastei "pentru" - caz în care deputatul va fi înregistrat prezent, cu opţiunea de vot "pentru";
b) apăsarea tastei "contra" - caz în care deputatul va fi înregistrat prezent, cu opţiunea de vot "contra";
c) apăsarea tastei "abţinere" - caz în care deputatul va fi înregistrat prezent, cu opţiunea de vot "abţinere".
În cazul în care deputatul va apăsa exclusiv tasta "prezent", fără apăsarea vreuneia dintre opţiunile "pentru", "contra" sau "abţinere", acesta va fi înregistrat prezent, în categoria celor care nu şi-au exprimat nicio opţiune de vot.
(4) În timpul şedinţei de vot exprimat prin mijloace electronice, în cazul în care deputatul nu are cardul de vot introdus corect în consolă sau, având cardul corect introdus în consolă, nu apasă nicio tastă, acesta figurează absent la votul respectiv. Introducerea cardului de vot în consolă, în intervalul de timp alocat votării, permite deputatului să îşi exprime poziţia în problema supusă votului. Scoaterea cardului de vot din consolă după exprimarea poziţiei în problema supusă votului, dar înainte de expirarea timpului alocat votării, nu invalidează opţiunea exprimată.
(5) Ori de câte ori votul prin mijloace electronice este deschis, acesta se introduce pentru fiecare deputat pe site-ul Camerei Deputaţilor, în cazul votului final sau atunci când plenul Camerei hotărăşte în mod expres.
(6) Afişarea şi interpretarea rezultatului votului prin mijloace electronice se face după cum urmează: pe ecranul central şi pe consolele individuale de vot, după exprimarea votului electronic se vor afişa următoarele informaţii: "prezenţi"; "pentru"; "contra"; "abţinere"; "nu votez".
(7) În înţelesul prezentului regulament, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
a) şedinţa consacrată votului final reprezintă procedura parlamentară de adoptare a legilor, hotărârilor şi moţiunilor;
b) cvorumul de şedinţă consacrat votului final reprezintă condiţia prealabilă, care trebuie întrunită imediat înaintea votării, în scopul asigurării unei prezenţe semnificative a parlamentarilor, în conformitate cu dispoziţiile art. 67 din Constituţia României, republicată;
c) prezenţa în cazul votului prin mijloace electronice reprezintă suma tuturor deputaţilor care au apăsat una dintre cele 4 taste afişate pe ecranul consolei de vot.
ART. 128
(1) În cazul votului cu buletine de vot, pe buletin se trec numele şi prenumele candidaţilor, funcţiile pentru care aceştia candidează şi, după caz, grupul parlamentar din care fac parte sau care i-a propus.
(2) Exprimarea votului pentru numiri pe funcţii se face prin vot cu buletine de vot, cu excepţia cazurilor în care prin lege sau prin regulament se prevede o altă procedură de vot.
(3) Deputatul votează "pentru", lăsând neatinse pe buletinul de vot numele şi prenumele persoanei propuse; el votează "contra", tăind numele şi prenumele persoanei propuse.
(4) Buletinele de vot se introduc în urne.
(5) Sunt nule buletinele de vot care nu corespund modelului prezentat, cele care nu poartă ştampila de control şi cele pe care numărul candidaţilor ale căror nume nu au fost tăiate depăşeşte numărul funcţiilor pentru care se face alegerea.
ART. 129
(1) Legile constituţionale se adoptă cu votul unei majorităţi de cel puţin două treimi din numărul deputaţilor.
(2) Legile organice şi hotărârile privind Regulamentul Camerei Deputaţilor se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor.
(3) Legile ordinare şi hotărârile luate în procesul legiferării se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi, în condiţiile existenţei cvorumului legal.
(4) În cazurile în care Constituţia României, republicată, sau regulamentul prevede o majoritate de voturi de cel puţin două treimi şi preşedintele constată în prealabil imposibilitatea întrunirii majorităţii prevăzute, amână votul, stabilind ziua şi ora desfăşurării acestuia. O nouă amânare a votului nu poate depăşi 30 de zile.
(5) În măsura în care prezentul regulament nu dispune altfel, celelalte acte ale Camerei Deputaţilor se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.
(6) Înainte de votare preşedintele de şedinţă poate cere verificarea cvorumului prin apel nominal, prin mijloace electronice sau prin numărare de către secretari. În cazul votului exprimat prin mijloace electronice, verificarea cvorumului la şedinţa de vot final este obligatorie. Deputaţii care nu îşi pot exercita dreptul de vot semnalează acest fapt preşedintelui de şedinţă.
(7) Dacă în sala de şedinţe nu se află majoritatea deputaţilor, preşedintele amână votarea până la întrunirea cvorumului legal.
ART. 130
(1) În caz de paritate de voturi votul se repetă.
(2) Preşedintele Camerei îşi exprimă votul după cel al deputaţilor prezenţi.
ART. 131
În cursul votării nu se poate acorda deputaţilor dreptul de a lua cuvântul, cu excepţia cazurilor care vizează derularea procedurii de vot secret.
ART. 132
Proiectele de legi şi propunerile legislative respinse de Camera Deputaţilor în calitate de Cameră decizională nu pot fi readuse în discuţia acesteia în cursul aceleiaşi sesiuni, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 104.
ART. 133
(1) Proiectele de legi şi propunerile legislative adoptate sau respinse de Camera Deputaţilor ca primă Cameră sesizată se semnează de preşedintele acesteia.
(2) Proiectele de legi şi propunerile legislative adoptate sau respinse de Camera Deputaţilor ca primă Cameră sesizată se înaintează Senatului, în calitate de Cameră decizională, cu menţionarea prevederilor care ţin de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor, dacă este cazul. Guvernul va fi înştiinţat despre aceasta.
(3) Legea adoptată de Camera Deputaţilor cu privire la care Senatul s-a pronunţat ca primă Cameră sesizată ori, după caz, în calitate de Cameră decizională pentru unele prevederi, semnată de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele Senatului, se comunică, cu 5 zile înainte de a fi trimisă spre promulgare, Guvernului, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi Avocatului Poporului şi se depune la secretarul general al Camerei Deputaţilor şi la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale. Dacă legea este adoptată în procedură de urgenţă, termenul este de două zile.
(4) Data la care legea adoptată a fost depusă la secretarul general al Camerei Deputaţilor se comunică deputaţilor, în termen de 24 de ore de la depunere.
(5) După împlinirea termenelor prevăzute la alin. (3) legea se trimite, sub semnătura preşedintelui Camerei Deputaţilor, Preşedintelui României în vederea promulgării.
SECŢIUNEA a 6-a
Cazurile de neconstituţionalitate şi solicitările de reexaminare formulate de către Preşedintele României
ART. 134
(1) În cazurile de neconstituţionalitate constatate potrivit art. 146 lit. a) din Constituţia României, republicată, şi în situaţia în care Camera Deputaţilor a fost prima Cameră sesizată, Biroul permanent, în prima sa şedinţă care are loc după publicarea deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial al României, Partea I, va sesiza Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi comisia permanentă sesizată în fond cu proiectul de lege sau propunerea legislativă în vederea reexaminării prevederilor declarate neconstituţionale. Aceeaşi procedură se aplică şi pentru cazul în care prevederile respective sunt trimise de la Senat, în calitate de primă Cameră sesizată.
(2) Termenul fixat de Biroul permanent pentru întocmirea raportului comun de către comisiile prevăzute la alin. (1) nu va putea fi mai mare de 15 zile. Raportul comisiilor se înscrie cu prioritate în ordinea de zi şi se dezbate conform prevederilor art. 100-112. Cu prilejul reexaminării, Camera Deputaţilor va efectua corelările tehnico-legislative necesare. După adoptarea legii în ansamblul ei, aceasta se trimite Senatului, dacă acesta este Cameră decizională, sau Preşedintelui României, în cazul în care Camera Deputaţilor este Cameră decizională.
ART. 135
(1) În cazul sesizării neconstituţionalităţii tratatelor sau altor acorduri internaţionale depuse la Parlament pentru ratificare, potrivit art. 146 lit. b) din Constituţia României, republicată, procedura parlamentară se întrerupe şi se reia după publicarea deciziei Curţii Constituţionale.
(2) În cazurile de neconstituţionalitate constatate potrivit art. 146 lit. b) din Constituţia României, republicată, Camera Deputaţilor nu poate ratifica tratatul sau acordul internaţional declarat ca fiind neconstituţional.
ART. 136
(1) În cazurile de neconstituţionalitate constatate potrivit art. 147 alin. (1) din Constituţia României, republicată, dispoziţiile declarate neconstituţionale din legi, din regulamente şi din ordonanţele aprobate prin lege îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale, termen pe durata căruia aceste dispoziţii sunt suspendate de drept. În cazul în care Camera Deputaţilor a fost prima Cameră sesizată, Biroul permanent va sesiza Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi comisia în al cărei domeniu de activitate se încadrează respectivul act normativ în vederea reexaminării textelor şi punerii lor în acord cu prevederile Constituţiei. Textele revizuite se constituie într-o iniţiativă legislativă care se distribuie deputaţilor. După trecerea unui termen de 7 zile, înăuntrul căruia se pot depune amendamente, cele două comisii elaborează, în termen de 5 zile, un raport asupra iniţiativei legislative care se supune dezbaterii şi adoptării plenului Camerei Deputaţilor. Iniţiativa legislativă se adoptă cu majoritatea cerută de caracterul actului normativ şi se trimite Senatului.
(2) În cazul în care Camera Deputaţilor este Cameră decizională, comisiile sesizate în fond de Biroul permanent vor întocmi raportul privind textele revizuite înaintate de Senat, luând în considerare amendamentele formulate de deputaţi. Iniţiativa legislativă se adoptă cu majoritatea cerută de caracterul actului normativ şi se transmite Preşedintelui României în vederea promulgării.
ART. 137
(1) Reexaminarea legii de către Camera Deputaţilor, în urma cererii făcute de Preşedintele României, în temeiul art. 77 alin. (2) din Constituţia României, republicată, va avea loc în cel mult 30 de zile de la primirea cererii. Reexaminarea legii se efectuează mai întâi de Camera Deputaţilor, dacă aceasta a fost prima Cameră sesizată, după care se trimite legea adoptată Senatului, care va decide definitiv. În situaţia în care Camera Deputaţilor este Cameră decizională, legea adoptată se trimite Preşedintelui în vederea promulgării.
(2) Reexaminarea legii pe baza cererii Preşedintelui României se face cu respectarea procedurii legislative.
(3) Raportul comisiei, cu privire la solicitările formulate de Preşedintele României cuprinse în cererea de reexaminare, va cuprinde una dintre cele 3 variante:
a) propunerea de adoptare a legii modificate şi completate în întregime sau parţial, în sensul cerut de Preşedinte în cererea de reexaminare;
b) propunerea de adoptare a legii în forma adoptată iniţial de Parlament, în cazul în care se resping solicitările formulate în cererea de reexaminare;
c) propunerea de respingere a legii.
În cazul în care solicitările din cererea de reexaminare sunt acceptate, în parte sau în totalitate, comisia va formula textele corespunzătoare şi raportul va cuprinde toate amendamentele admise şi respinse depuse de deputaţi. Textele propuse trebuie să aibă legătură cu solicitările din cererea de reexaminare şi să asigure corelarea tehnico-legislativă a tuturor dispoziţiilor legii. În cazul în care se resping solicitările formulate în cererea de reexaminare, raportul nu va mai cuprinde amendamentele depuse.
(4) Se supun dezbaterii plenului Camerei Deputaţilor, după regulile procedurii legislative, propunerile Comisiei sesizate în fond de adoptare a legii modificate sau completate în întregime sau parţial, în sensul solicitărilor formulate de Preşedintele României cuprinse în cererea de reexaminare, sau, după caz, propunerile Comisiei de adoptare a legii în forma adoptată iniţial, în cazul respingerii solicitărilor cuprinse în cererea de reexaminare. În şedinţa dedicată votului final se votează legea în ansamblul ei. Dacă nicio formă a legii supusă aprobării nu este adoptată de Cameră, legea este respinsă.
(5) În situaţia în care propunerea de respingere a legii nu întruneşte numărul de voturi necesar adoptării, se restituie comisiei în vederea reexaminării, avându-se în vedere încadrarea în termenul prevăzut la alin. (1).
ART. 138
În cazul în care este necesară o mediere, aceasta se va realiza conform prevederilor regulamentare, iar raportul comisiei de mediere va fi înscris pe ordinea de zi a Camerei, urmându-se procedura prevăzută la art. 86-110.
ART. 139
(1) Raportul comisiei de mediere se dezbate în fiecare Cameră.
(2) Se supun la vot, potrivit procedurii de dezbatere pe articole a legii, numai soluţiile propuse de comisia de mediere care sunt diferite de cele adoptate iniţial de Cameră. În toate cazurile raportul comisiei de mediere se aprobă cu majoritatea de voturi necesară pentru adoptarea legii în forma finală. Rapoartele comisiilor de mediere se aprobă în şedinţele consacrate votului final asupra proiectelor de lege.
(3) Dacă deputaţii şi senatorii îşi însuşesc textul legii în forma propusă de comisia de mediere, se va proceda conform art. 133 alin. (3).
ART. 140
În cazul în care comisia de mediere nu ajunge la un acord cu privire la problemele aflate în divergenţă sau dacă una dintre Camere nu aprobă raportul comisiei de mediere, în tot sau în parte, se aplică prevederile art. 83.
SECŢIUNEA a 7-a
Desfăşurarea şedinţei Camerei Deputaţilor
ART. 141
Şedinţele Camerei Deputaţilor sunt publice şi se difuzează on-line, în afara cazurilor în care, la cererea preşedintelui sau a unui grup parlamentar, se hotărăşte, cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi, ca anumite şedinţe să fie secrete.
ART. 142
(1) La şedinţele publice ale Camerei Deputaţilor pot asista diplomaţi, reprezentanţi ai presei, radioului şi televiziunii, precum şi alţi invitaţi, pe baza acreditării sau a invitaţiei semnate de secretarul general al Camerei, în condiţiile stabilite de Biroul permanent. Cetăţenii pot asista la lucrările Camerei pe baza unor permise de acces distribuite la cerere, în ordinea solicitării de către cei interesaţi, în limita locurilor disponibile în lojele destinate publicului.
(2) Membrii Guvernului sau reprezentanţii acestora au acces la lucrările Camerei. Dacă li se solicită participarea, prezenţa lor devine obligatorie.
(3) La dezbaterea proiectelor de legi iniţiate de Guvern participă în mod obligatoriu, sub sancţiunea retragerii proiectului de pe ordinea de zi, ministrul de resort sau secretarul de stat pentru relaţia cu Parlamentul din ministerul respectiv.
(4) Persoanele care asistă la şedinţă trebuie să păstreze liniştea şi să se abţină de la orice manifestare de aprobare sau dezaprobare, în caz contrar fiind eliminate din sală de către forţa publică pusă la dispoziţia preşedintelui.
(5) Preşedintele Camerei, la cererea unui deputat sau din proprie iniţiativă, poate să facă declaraţii oficiale, cu consultarea Camerei, cu privire la informaţiile vădit inexacte (inclusiv omisiuni, deformări etc.) privind lucrările Camerei sau asupra comentariilor, care ar putea aduce atingere imaginii instituţiei parlamentare.
(6) Direcţia comunicare şi relaţii publice a Camerei Deputaţilor va prezenta zilnic o revistă a presei membrilor Biroului permanent, liderilor grupurilor parlamentare şi preşedinţilor comisiilor permanente.
ART. 143
(1) Deputaţii sunt obligaţi să fie prezenţi la lucrările Camerei şi să îşi înregistreze prezenţa, pe baza cartelei şi a semnăturii electronice, pe dispozitivele instalate la intrarea în sala de plen. În cazul în care sistemul electronic nu se poate folosi din motive tehnice, deputatul se înscrie pe lista de prezenţă.
(2) Deputatul care nu poate lua parte la şedinţă din motive obiective va trebui să informeze printr-o motivaţie scrisă, avizată de liderul de grup, Biroul permanent, menţionând cauzele care îl împiedică să participe.
ART. 144
(1) Deputaţii îşi desfăşoară activitatea săptămânal în plen, în comisii, în grupurile parlamentare şi în birourile parlamentare din circumscripţii. De regulă, a 5-a şi a 6-a zi din săptămână sunt rezervate activităţii în circumscripţiile electorale în care deputaţii au fost aleşi.
(2) La propunerea Biroului permanent, cu aprobarea Comitetului liderilor grupurilor parlamentare, programul de lucru poate fi modificat.
(3) La solicitarea motivată a preşedintelui de şedinţă sau a unui lider de grup parlamentar, făcută la începutul unei şedinţe de lucru în plen, ordinea de zi sau programul de lucru se poate modifica prin aprobarea Camerei.
ART. 145
(1) Şedinţa Camerei Deputaţilor este deschisă de preşedintele Camerei Deputaţilor. În lipsa preşedintelui, acesta este înlocuit de unul dintre vicepreşedinţi, prin rotaţie.
(2) Preşedintele de şedinţă este obligat să anunţe numărul deputaţilor care şi-au înregistrat prezenţa, ordinea de zi şi programul de lucru.
(3) Preşedintele este asistat obligatoriu de 2 secretari stabiliţi prin rotaţie, dintre care unul, de regulă, este din opoziţie.
ART. 146
(1) Camera Deputaţilor adoptă legi, hotărâri şi moţiuni simple în prezenţa majorităţii deputaţilor.
(2) În cadrul procedurii legislative prevederile alin. (1) se aplică numai la votul pentru adoptarea legii în ansamblul ei, precum şi atunci când, potrivit prevederilor prezentului regulament, se supune la vot respingerea proiectului de lege sau a propunerii legislative.
(3) Verificarea întrunirii cvorumului se dispune numai la şedinţele de vot final de către preşedinte, imediat înaintea votării, din proprie iniţiativă ori la cererea liderului unui grup parlamentar.
(4) În cazul în care cvorumul nu este întrunit, şedinţa se suspendă, iar preşedintele va comunica data şi ora reluării lucrărilor. Reluarea lucrărilor se face şi prin derogare de la ordinea de zi aprobată, cu respectarea succesiunii stabilite prin aceasta.
ART. 147
Preşedintele Camerei sau vicepreşedintele care îl înlocuieşte conduce dezbaterile, asigură menţinerea ordinii de zi în timpul dezbaterilor şi respectarea regulamentului.
ART. 148
(1) Secretarii întocmesc liste cu deputaţii care se înscriu la cuvânt.
(2) Deputaţii vor lua cuvântul în ordinea înscrierii pe listă, cu încuviinţarea preşedintelui Camerei.
(3) Miniştrilor prezenţi în Cameră li se poate da cuvântul în orice fază a dezbaterilor, ori de câte ori solicită acest lucru.
ART. 149
Nimeni nu poate lua cuvântul decât dacă îi este dat de preşedinte. Persoanele care iau cuvântul în Cameră vorbesc de la tribuna acesteia sau din alt loc unde există instalat un microfon.
ART. 150
(1) La propunerea preşedintelui de şedinţă sau a liderului unui grup parlamentar, plenul Camerei Deputaţilor, prin vot, are dreptul să limiteze durata luărilor de cuvânt în funcţie de obiectul dezbaterilor.
(2) Deputaţii şi celelalte persoane care iau cuvântul sunt obligaţi să se refere exclusiv la chestiunea pentru discutarea căreia s-au înscris la cuvânt, cu excepţia declaraţiilor politice, care sunt făcute în intervalul de timp alocat acestora, conform programului. În caz contrar, preşedintele le atrage atenţia şi, dacă nu se conformează, le retrage cuvântul şi întrerupe microfonul.
(3) Liderii grupurilor parlamentare pot lua cuvântul în cadrul şedinţei de vot final pentru a explica votul grupului lor cu privire la adoptarea unei iniţiative legislative. Deputaţii neafiliaţi pot lua cuvântul pentru explicarea votului la finalul şedinţei de vot.
(4) Luările de cuvânt făcute în conformitate cu prevederile alin. (3) nu vor depăşi două minute.
ART. 151
(1) În afara dezbaterilor legislative sau politice care se desfăşoară în Cameră, conform ordinii de zi, un deputat poate solicita să i se dea cuvântul pentru probleme de procedură, pentru un drept la replică sau pentru a comunica plenului probleme de ordin personal.
(2) Când un deputat solicită cuvântul pentru probleme de procedură sau pentru dreptul la replică, preşedintele este obligat să îi acorde cuvântul imediat.
(3) Un deputat poate solicita cuvântul pentru probleme de procedură numai în cazul în care consideră că în acel moment al dezbaterilor au fost încălcate anumite prevederi ale regulamentului, prevederi la care va face referire în intervenţia sa.
(4) Un deputat poate cere dreptul la replică în situaţia în care, la adresa sa, în acel moment al dezbaterilor, s-au făcut afirmaţii incorecte sau ofensatoare de la microfonul Camerei Deputaţilor. Dreptul la replică va fi formulat într-un mod care să nu genereze un nou drept la replică.
(5) Un deputat poate solicita cuvântul pentru a expune o problemă cu caracter personal, care are legătură cu calitatea sa de deputat, iar preşedintele îi va acorda cuvântul la începutul sau la sfârşitul şedinţei în plen.
(6) Luările de cuvânt făcute în conformitate cu prevederile alin. (3), (4) şi (5) nu vor depăşi două minute.
ART. 152
(1) Preşedintele de şedinţă sau liderul unui grup parlamentar poate cere încheierea dezbaterii unei probleme puse în discuţia Camerei.
(2) Propunerea de încheiere a dezbaterii se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.
ART. 153
(1) Este interzisă proferarea de insulte sau calomnii atât de la tribuna Camerei, cât şi din sala de şedinţe a plenului sau a comisiilor.
(2) Se interzice dialogul între vorbitorii aflaţi la tribună şi persoanele aflate în sală.
ART. 154
Preşedintele de şedinţă îi cheamă la ordine pe deputaţii care tulbură dezbaterile sau creează dezordine. El poate întrerupe şedinţa când tulburarea persistă şi poate dispune eliminarea din sală a persoanelor care împiedică în orice mod desfăşurarea normală a lucrărilor.
ART. 155
(1) Dezbaterile din şedinţele Camerei Deputaţilor se înregistrează prin mijloace electronice şi se stenografiază.
(2) Stenogramele se introduc pe site-ul Camerei Deputaţilor şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, în cel mult 10 zile, cu excepţia celor privitoare la şedinţele secrete.
(3) Sintezele şedinţelor comisiilor se publică pe site-ul Camerei Deputaţilor în cel mult 10 zile, cu excepţia celor privitoare la şedinţele secrete.
(4) Deputaţii au dreptul de a verifica exactitatea stenogramei, prin confruntarea ei cu înregistrarea electronică, în cel mult 5 zile de la data şedinţei.
(5) Până la apariţia Monitorului Oficial al României deputaţii au dreptul de a obţine o copie de pe stenogramă.
SECŢIUNEA a 8-a
Procedura privind punerea sub urmărire penală a deputaţilor care sunt sau au fost membri ai Guvernului
ART. 156
Camera Deputaţilor are dreptul să ceară urmărirea penală a oricărui membru al Guvernului.
ART. 157
(1) Dezbaterea cererii prevăzute la art. 156 se poate face pe baza raportului întocmit de o comisie de anchetă sau pe baza unui raport întocmit de o comisie permanentă în condiţiile art. 71.
(2) În cazul în care preşedintele Camerei Deputaţilor primeşte o solicitare a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de a aproba o cerere de urmărire penală a unui deputat care este membru al Guvernului, respectiva solicitare este adusă la cunoştinţa Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, de îndată. Biroul permanent al Camerei Deputaţilor are obligaţia să ceară Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi să prezinte, în cel mult 5 zile, o primă evaluare a respectivei solicitări şi o estimare a timpului necesar pentru a realiza audierea deputatului şi pentru a studia documentele înaintate de procurorul general. Pe baza evaluării preliminare, Biroul permanent al Camerei Deputaţilor va fixa un termen de depunere a raportului de către Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, termen care nu poate fi mai mare de 14 zile.
(3) Audierea deputatului care este membru al Guvernului este obligatorie, iar în cazul în care acesta refuză sau se află în imposibilitate obiectivă de a se prezenta în faţa comisiei, acest fapt trebuie consemnat în raportul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi. În situaţia în care deputatul în cauză se află în imposibilitate obiectivă de a se prezenta la audiere se va fixa un nou termen.
(4) Raportul comisiei se aprobă prin votul secret al majorităţii membrilor prezenţi.
(5) Rapoartele cu privire la cererea de începere a urmăririi penale se dezbat în plenul Camerei Deputaţilor în cel mult 5 zile de la depunerea lor la Biroul permanent.
(6) La dezbaterea asupra cererii de începere a urmăririi penale vor lua cuvântul preşedintele comisiei care a întocmit raportul, deputatul la care se referă cererea respectivă şi, după caz, câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar, după care se trece la vot.
(7) Proiectul de hotărâre privind cererea de urmărire penală, întocmit de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi, cu respectarea prevederilor art. 67 din Constituţia României, republicată. Votul este secret şi se exprimă prin bile. Hotărârea privind aprobarea sau respingerea cererii de urmărire penală se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(8) În condiţiile în care Camera Deputaţilor nu este în sesiune, preşedintele Camerei Deputaţilor convoacă o sesiune extraordinară şi ia măsurile necesare respectării termenelor prevăzute în prezentul articol.
ART. 158
(1) În cazul în care Camera Deputaţilor decide să ceară urmărirea penală, preşedintele Camerei va comunica acest lucru procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Respectiva hotărâre a Camerei Deputaţilor va fi transmisă şi Preşedintelui României pentru eventuala suspendare din funcţie a membrului Guvernului a cărui urmărire penală a fost cerută.
(2) Prevederile art. 156-art. 158 alin. (1) sunt aplicabile, după caz, şi deputaţilor care au fost membri ai Guvernului.
ART. 159
Dispoziţiile art. 123-155 se aplică în mod corespunzător.
CAP. III
Controlul parlamentar asupra procesului decizional la nivelul Uniunii Europene
SECŢIUNEA 1
Dispoziţii comune
ART. 160
Camera Deputaţilor îşi exercită atribuţiile constituţionale privind controlul parlamentar asupra procesului decizional la nivelul Uniunii Europene, conform art. 111, 112 şi art. 148 alin. (4) şi (5) din Constituţia României, republicată, art. 10 şi art. 12 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), Protocolului nr. 1 şi Protocolului nr. 2 anexate TUE şi Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE) şi Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene, în următoarele forme:
a) participarea la formarea poziţiei României faţă de propunerile Uniunii Europene, care se adoptă în Consiliul Uniunii Europene, selectate de Camera Deputaţilor pentru examinare parlamentară, prin analiza fondului propunerilor şi emiterea unor observaţii şi recomandări privind opţiunile de politici şi a unor recomandări privind completări sau modificări ale unor prevederi;
b) prerogativelor prevăzute de Protocolul nr. 2 anexat TUE şi TFUE privind mecanismul de alertă timpurie destinat controlului ex ante al subsidiarităţii de către parlamentele naţionale;
c) participarea la dialogul politic informal propus de către Comisia Europeană în Comunicarea "Furnizând rezultate pentru Europa";
d) participarea la formarea poziţiei României în Consiliul European, prin adoptarea unor propuneri privind mandatul pe care delegaţia Românei intenţionează să îl prezinte;
e) asigurarea îndeplinirii de către Guvern a obligaţiilor sale faţă de Parlament;
f) exercitarea prerogativelor cu privire la acţiunile adresate Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, referitoare la încălcarea principiului subsidiarităţii;
g) exercitarea altor prerogative prevăzute de tratate şi destinate acţiunii parlamentelor naţionale.
SECŢIUNEA a 2-a
Procedura de examinare a proiectelor de acte legislative şi a proiectelor de acte fără caracter legislativ ale Uniunii Europene
A. Dispoziţii generale
ART. 161
În sensul prezentei proceduri, termenii şi expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie:
a) aviz motivat - documentul adoptat de către Camera Deputaţilor, prin hotărâre, în care se expun motivele pentru care se consideră că un proiect de act legislativ european încalcă principiul subsidiarităţii, în conformitate cu prevederile Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarităţii şi proporţionalităţii, anexat TUE şi TFUE;
b) opinie - documentul adoptat de către Camera Deputaţilor, prin hotărâre, ca urmare a finalizării examinării parlamentare a unui proiect de act legislativ sau a unui proiect de act fără caracter legislativ al Uniunii Europene;
c) examinare parlamentară - procedura prin care Camera Deputaţilor examinează şi evaluează proiectele de acte legislative sau acte fără caracter legislativ ale Uniunii Europene din punctul de vedere al fondului reglementării şi implicaţiilor acestora sau procedura prin care Camera Deputaţilor evaluează modul în care proiectele de acte legislative ale Uniunii Europene respectă principiile subsidiarităţii şi proporţionalităţii, în temeiul Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarităţii şi proporţionalităţii, anexat TUE şi TFUE;
d) mandat - poziţia de negociere a României în Consiliul Uniunii Europene ori poziţia delegaţiei României la reuniunile Consiliului European;
e) proiecte de acte legislative ale instituţiilor Uniunii Europene - propunerile Comisiei Europene, iniţiativele unui grup de state membre, iniţiativele Parlamentului European, cererile Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, recomandările Băncii Centrale Europene şi cererile Băncii Europene de Investiţii privind adoptarea unui act legislativ, sub forma regulamentelor, directivelor sau deciziilor Uniunii Europene;
f) proiecte de acte fără caracter legislativ - proiectele de acte emise de instituţiile Uniunii Europene care nu sunt adoptate prin procedură legislativă, conform TUE şi TFUE;
g) rezerva de examinare parlamentară - procedura prin care Guvernul României informează Consiliul Uniunii Europene cu privire la declanşarea procedurii de examinare parlamentară de către Parlament sau de către una dintre cele două Camere, potrivit Legii nr. 373/2013.
ART. 162
(1) Sunt supuse examinării parlamentare proiectele de acte legislative şi proiectele de acte fără caracter legislativ ale Uniunii Europene selectate în funcţie de relevanţa lor.
(2) Proiectele de acte legislative ale Uniunii Europene sunt examinate din punctul de vedere al respectării principiului subsidiarităţii, dacă este cazul, şi din punctul de vedere al fondului propunerii respective.
(3) Proiectele de acte fără caracter legislativ ale Uniunii Europene sunt examinate din punctul de vedere al fondului propunerii respective.
ART. 163
(1) Examinarea parlamentară se finalizează prin elaborarea următoarelor acte:
a) aviz motivat, în cazul identificării de către Camera Deputaţilor a nerespectării principiului subsidiarităţii de către un proiect de act legislativ al Uniunii Europene selectat pentru examinare de Camera Deputaţilor;
b) opinie, în cazul analizei fondului proiectelor de acte legislative şi al proiectelor de acte fără caracter legislativ ale Uniunii Europene selectate pentru examinare de către Camera Deputaţilor.
(2) Avizul motivat şi opinia se adoptă prin hotărâre a Camerei Deputaţilor.
(3) Proiectul de hotărâre care are ca obiect aprobarea unui aviz motivat se votează în plenul Camerei Deputaţilor în prima şedinţă de la includerea acestuia pe ordinea de zi, fără a depăşi cadrul celor 56 de zile calendaristice de la primirea scrisorii de sesizare de la instituţiile Uniunii Europene.
(4) Proiectul de hotărâre care are ca obiect adoptarea unei opinii se votează în plenul Camerei Deputaţilor în prima şedinţă de la includerea acestuia pe ordinea de zi.
(5) Hotărârea se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi, în conformitate cu prevederile art. 129 alin. (3), şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(6) Hotărârea se semnează de către preşedintele Camerei Deputaţilor care dispune transmiterea acesteia către Guvernul României, Comisia Europeană, Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene, precum şi către alte instituţii ale Uniunii Europene implicate în procesul decizional.
ART. 164
(1) Comisia pentru afaceri europene şi comisiile permanente de specialitate stabilesc oportunitatea desemnării, în conformitate cu art. 57, a unui raportor pentru fiecare proiect de act legislativ sau proiect de act fără caracter legislativ supus examinării parlamentare, în temeiul prezentei secţiuni.
(2) Raportorul sau deputatul membru al Comisiei pentru afaceri europene, desemnat de către aceasta din urmă, prezintă proiectul de hotărâre a Camerei Deputaţilor în şedinţa de plen.
B. Selecţia proiectelor de acte legislative şi a proiectelor de acte fără caracter legislativ ale Uniunii Europene
ART. 165
(1) Camera Deputaţilor selectează proiecte de acte legislative şi proiecte de acte fără caracter legislativ ale Uniunii Europene în vederea examinării lor.
(2) Selecţia se face anual, imediat după adoptarea Programului de lucru anual al Comisiei Europene, sau ori de câte ori Uniunea Europeană propune un act legislativ sau un act fără caracter legislativ pe care Camera Deputaţilor îl consideră relevant pentru a fi supus examinării.
ART. 166
(1) Comisia pentru afaceri europene face o selecţie a propunerilor din Programul de lucru anual al Comisiei Europene, în vederea întocmirii listei de propuneri prioritare, în urma estimării relevanţei lor.
(2) Selecţia prevăzută la alin. (1) se realizează pe baza consultării prealabile cu comisiile permanente de specialitate şi dezbaterii în cadrul Comisiei pentru afaceri europene.
ART. 167
Comisia pentru afaceri europene centralizează propunerile comisiilor permanente de specialitate, adăugând, dacă este cazul, proiectele de acte normative ale Uniunii Europene pentru care Guvernul României elaborează mandate generale, şi transmite Biroului permanent, în vederea aprobării, lista cu propuneri prioritare.
ART. 168
Comisia pentru afaceri europene poate propune Biroului permanent suplimentarea listei de propuneri prioritare, din proprie iniţiativă sau la iniţiativa unei alte comisii permanente de specialitate.
C. Examinarea proiectelor de acte legislative şi a proiectelor de acte fără caracter legislativ ale Uniunii Europene
ART. 169
Comisia pentru afaceri europene înaintează, periodic, Biroului permanent al Camerei Deputaţilor proiectele de acte legislative şi proiectele de acte fără caracter legislativ primite de la Uniunea Europeană, menţionându-le pe cele din lista de propuneri prioritare, selectate pentru examinare.
ART. 170
(1) Biroul permanent al Camerei Deputaţilor transmite lista cu toate proiectele de acte legislative şi proiecte de acte fără caracter legislativ adoptate de Uniunea Europeană tuturor comisiilor permanente de specialitate, precum şi Comisiei pentru afaceri europene, menţionându-le pe cele selectate şi aprobate pentru examinare din punctul de vedere al controlului respectării principiului subsidiarităţii, respectiv din punctul de vedere al fondului, comisiile sesizate şi termenele pentru finalizarea examinării.
(2) Orice comisie permanentă de specialitate, alta decât Comisia pentru afaceri europene, poate solicita, cu avizul Comisiei pentru afaceri europene, aprobarea Biroului permanent al Camerei Deputaţilor pentru examinarea unor proiecte de acte legislative sau fără caracter legislativ selectate pentru examinare, atunci când comisia respectivă nu a fost sesizată.
(3) Orice comisie permanentă de specialitate, alta decât Comisia pentru afaceri europene, poate solicita, cu avizul Comisiei pentru afaceri europene, Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, neînceperea examinării pentru proiecte de acte legislative şi proiecte de acte fără caracter legislativ pentru care a fost sesizată, prezentând motivarea.
ART. 171
În cazul în care Biroul permanent al Camerei Deputaţilor nu se întruneşte în termen de 7 zile de la primirea listei prevăzute la art. 169 sau nu ia o decizie în privinţa acesteia, transmiterea se face de către preşedintele Camerei Deputaţilor, cu informarea ulterioară a Biroului permanent.
ART. 172
(1) Comisiile examinează proiectele de acte ale Uniunii Europene pentru care au fost sesizate prin organizarea de dezbateri, audieri şi schimb de informaţii, ţinând cont de termenele stabilite de către Biroul permanent al Camerei Deputaţilor.
(2) Comisiile sesizate pot solicita, cu avizul Comisiei pentru afaceri europene, Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, schimbarea termenelor iniţiale pentru finalizarea proiectului de opinie.
(3) Comisia pentru afaceri europene verifică posibilităţile de modificare a termenului, în funcţie de calendarul de adoptare al Uniunii Europene, şi informează Biroul permanent.
(4) În cazul aprobării solicitării prevăzute la alin. (2) sunt informate comisiile sesizate cu propunerea respectivă.
ART. 173
(1) În urma examinării, comisiile permanente de specialitate sesizate, altele decât Comisia pentru afaceri europene, redactează un proiect de opinie care cuprinde observaţii şi recomandări asupra fondului propunerii şi, dacă este cazul, asupra respectării principiilor subsidiarităţii şi proporţionalităţii de către un act legislativ al Uniunii Europene, pe care îl transmite Comisiei pentru afaceri europene, nu mai târziu de 5 zile lucrătoare înainte de termenul fixat de Biroul permanent al Camerei Deputaţilor pentru finalizarea examinării de către Comisia pentru afaceri europene.
(2) În cazul în care se constată nerespectarea principiului subsidiarităţii de către un act legislativ, proiectul de opinie, cuprinzând observaţiile şi recomandările privind acest fapt, se transmite de către comisia permanentă la Comisia pentru afaceri europene, dar nu mai târziu de 35 de zile de la primirea scrisorii de sesizare din partea instituţiilor Uniunii Europene.
ART. 174
În cazul constatării nerespectării principiului subsidiarităţii de către un proiect legislativ al Uniunii Europene, Comisia pentru afaceri europene asigură transmiterea acestei informaţii parlamentelor naţionale, prin intermediul platformei IPEX, menţionându-se că avizul motivat se află în faza de proiect şi nu reprezintă un punct de vedere oficial al Camerei Deputaţilor.
ART. 175
(1) Comisia pentru afaceri europene, în urma examinării proiectelor de opinii transmise de comisiile permanente de specialitate şi a concluziilor rezultate în cadrul propriilor dezbateri, adoptă, după caz, următoarele documente:
a) aviz motivat pentru nerespectarea principiului subsidiarităţii de către un act legislativ al Uniunii Europene, în care sunt expuse motivele;
b) opinie, care cuprinde observaţii şi recomandări privind opţiunile de politici şi recomandări privind completări sau modificări ale unor prevederi, în urma analizei fondului propunerii Uniunii Europene.
(2) Comisia pentru afaceri europene redactează proiectul de hotărâre a Camerei Deputaţilor de adoptare a avizului motivat şi îl transmite Biroului permanent al Camerei Deputaţilor cel mai târziu în a 42-a zi de la primirea scrisorii de sesizare de la instituţiile Uniunii Europene, în vederea înscrierii pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor.
(3) Comisia pentru afaceri europene redactează proiectul de hotărâre a Camerei Deputaţilor de adoptare a opiniei şi îl transmite Biroului permanent, fără întârziere, în vederea înscrierii pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor.
ART. 176
(1) Proiectul de hotărâre care are ca obiect aprobarea unui aviz motivat prin care se constată încălcarea principiului subsidiarităţii de către un proiect legislativ al Uniunii Europene ori aprobarea unei opinii se înscrie de către Biroul permanent al Camerei Deputaţilor pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaţilor, în vederea adoptării în condiţiile prevăzute la art. 163 alin. (3)-(6).
(2) Hotărârea Camerei Deputaţilor având ca obiect avizul motivat privind încălcarea principiului subsidiarităţii sau opinia cu observaţii pe fond se publică pe site-ul Camerei Deputaţilor şi pe platforma IPEX.
ART. 177
Comisia pentru afaceri europene şi comisiile permanente de specialitate sesizate urmăresc întreaga evoluţie a procesului de negociere în cadrul instituţiilor Uniunii Europene şi documentele succesive care pot fi adoptate în cursul acestui proces.
ART. 178
(1) În cazul unor evoluţii sau modificări semnificative privind un proiect de act legislativ sau un proiect de act fără caracter legislativ, Comisia pentru afaceri europene sau orice comisie permanentă de specialitate sesizată poate solicita Biroului permanent al Camerei Deputaţilor redeschiderea examinării.
(2) Comisia care solicită redeschiderea examinării înştiinţează imediat celelalte comisii sesizate iniţial.
ART. 179
Redeschiderea examinării este aprobată de Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, care iniţiază procedura de examinare a fondului conform prevederilor din art. 169-176.
SECŢIUNEA a 3-a
Concilierea prevederilor cu conţinut divergent din hotărârile celor două Camere
ART. 180
(1) În situaţia în care Guvernul României solicită Parlamentului, conform art. 3 alin. (3) din Legea nr. 373/2013, o hotărâre comună pentru concilierea prevederilor cu conţinut divergent din hotărâri separate ale Camerelor asupra aceleiaşi propuneri a Uniunii Europene, Comisia pentru afaceri europene colaborează cu comisia corespondentă de la Senat pentru concilierea punctelor în divergenţă şi transmite Biroului permanent al Camerei Deputaţilor o opinie pentru modificarea hotărârii în cauză, în sensul celor convenite cu Comisia pentru afaceri europene a Senatului.
(2) Comisia pentru afaceri europene redactează proiectul de hotărâre pentru modificarea hotărârii anterioare a Camerei Deputaţilor şi îl transmite Biroului permanent al Camerei Deputaţilor.
(3) Biroul permanent al Camerei Deputaţilor propune înscrierea pe ordinea de zi a plenului a proiectului de hotărâre pentru modificarea hotărârii anterioare a Camerei Deputaţilor.
(4) Camera Deputaţilor poate adopta proiectul de hotărâre pentru modificarea hotărârii sale anterioare, iar în acest caz procedura se încheie.
(5) Camera Deputaţilor poate respinge total sau parţial propunerile de conciliere, situaţie în care sunt sesizate Birourile permanente ale celor două Camere, în vederea organizării unei dezbateri în plenul Camerelor reunite.
(6) Procedura de la alin. (1) poate fi finalizată şi prin modificarea hotărârii iniţiale a Senatului, în funcţie de cele convenite de comisii.
(7) În cazul în care Comisia pentru afaceri europene şi comisia corespondentă de la Senat nu realizează un acord asupra tuturor punctelor în divergenţă, comisiile sesizează Birourile permanente ale celor două Camere, în vederea organizării unei dezbateri în plenul Camerelor reunite.
(8) Parlamentul adoptă o hotărâre comună pentru concilierea prevederilor cu conţinut divergent din hotărâri separate ale celor două Camere asupra aceleiaşi propuneri a Uniunii Europene.
(9) Hotărârea adoptată se transmite în cel mai scurt timp Guvernului României.
SECŢIUNEA a 4-a
Schimbul de informaţii şi documente între Camera Deputaţilor şi Guvernul României
ART. 181
(1) Camera Deputaţilor transmite Guvernului, la iniţiativa Comisiei pentru afaceri europene, următoarele documente:
a) lista cu documente prioritare selectate din Programul de lucru anual al Comisiei Europene;
b) notificări în legătură cu declanşarea examinării parlamentare, conform procedurii din prezenta secţiune;
c) notificări în legătură cu redeschiderea examinării parlamentare;
d) hotărâri ale Camerei Deputaţilor privind avize motivate sau opinii;
e) hotărâri ale Parlamentului asupra prevederilor din hotărâri ale celor două Camere având conţinut divergent;
f) documente în legătură cu asigurarea îndeplinirii de către Guvern a obligaţiilor sale faţă de Parlament;
g) documente privind acţiunea în anulare, formulată în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene pentru încălcarea principiului subsidiarităţii;
h) alte informaţii sau documente privind poziţii adoptate de Camera Deputaţilor faţă de acţiuni ale Uniunii Europene sau solicitate de către Guvern, în aplicarea Legii nr. 373/2013.
(2) Camera Deputaţilor primeşte de la Guvern, din oficiu, sau la cererea iniţiată de către Comisia pentru afaceri europene, conform Legii nr. 373/2013, următoarele documente:
a) fişe explicative sau fişe explicative extinse pentru fiecare proiect de act legislativ al Uniunii Europene şi informări generale pentru fiecare proiect de act fără caracter legislativ al Uniunii Europene, pentru care s-a declanşat procedura de examinare parlamentară conform procedurii din prezenta secţiune;
b) proiectele de acte legislative şi proiectele de acte fără caracter legislativ ale Uniunii Europene, precum şi documentele însoţitoare ale acestora care nu au fost deja transmise de către Comisia Europeană;
c) motivări ale susţinerii de către Guvern a altei poziţii decât cea exprimată în hotărârea Camerei Deputaţilor;
d) documente în legătură cu asigurarea îndeplinirii de către Guvern a obligaţiilor sale faţă de Parlament;
e) propuneri de mandat pe care delegaţia României intenţionează să le prezinte în cadrul Consiliului European, precum şi informări privind rezultatele participării la Consiliul European;
f) rapoarte periodice cu privire la rezultatele participării României la procesul decizional de la nivelul Consiliului Uniunii Europene;
g) rapoarte semestriale privind îndeplinirea obligaţiilor de transpunere a dreptului Uniunii Europene în legislaţia internă;
h) informări privind modificările semnificative ale mandatelor generale sau ale mandatelor pentru proiectele de acte legislative care au făcut obiectul examinării parlamentare;
i) documente privind persoanele nominalizate sau numite de către Guvern pentru funcţiile din cadrul instituţiilor Uniunii Europene;
j) documente privind rezerva de examinare parlamentară;
k) alte informaţii sau documente solicitate de către Camera Deputaţilor, în aplicarea Legii nr. 373/2013.
(3) Comisiilor permanente sesizate li se distribuie fişele explicative, informările generale şi toate celelalte documente destinate examinării propunerilor Uniunii Europene, transmise de Guvern, alte instituţii publice sau organizaţii ale societăţii civile.
SECŢIUNEA a 5-a
Verificarea realizării obligaţiilor Guvernului
ART. 182
Realizarea obligaţiilor Guvernului privind informarea Camerei Deputaţilor şi preluarea punctelor de vedere ale Camerei Deputaţilor sau Parlamentului, în mandatul de negociere pentru Consiliul Uniunii Europene, se asigură astfel:
a) Comisia pentru afaceri europene întocmeşte, ori de câte ori este cazul, note de evaluare a gradului de conformare a Guvernului la obligaţiile stabilite de lege;
b) notele de evaluare prevăzute la lit. a) vor identifica documentele şi informaţiile care lipsesc, calitatea documentelor şi a informaţiilor, gradul în care au fost preluate în mandatul Guvernului pentru Consiliul Uniunii Europene, punctele de vedere ale Camerei Deputaţilor, în general, şi punctual, referitor la fiecare prevedere din hotărârea Camerei Deputaţilor sau a Parlamentului;
c) în cazul în care consideră că obligaţiile Guvernului nu au fost îndeplinite, Comisia pentru afaceri europene solicită structurii guvernamentale cu atribuţii în domeniul afacerilor europene, desemnată de Guvern pentru a gestiona relaţia cu Parlamentul, să completeze sau să modifice datele, documentele sau poziţia naţională de negociere în Consiliu, propusă de Guvern;
d) Comisia pentru afaceri europene sesizează Biroul permanent al Camerei Deputaţilor în cazul în care consideră că structura guvernamentală cu atribuţii în domeniul afacerilor europene, desemnată de Guvern pentru a gestiona relaţia cu Parlamentul, nu a răspuns solicitării prevăzute la lit. c).
SECŢIUNEA a 6-a
Depunerea unei acţiuni în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene
ART. 183
(1) Comisia pentru afaceri europene sau cel puţin o pătrime din numărul deputaţilor poate depune la Biroul permanent un proiect de hotărâre a Camerei Deputaţilor având ca obiect formularea unei acţiuni în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene pentru încălcarea principiului subsidiarităţii de către un act legislativ al Uniunii Europene aflat în vigoare, în temeiul art. 8 din Protocolul nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarităţii şi proporţionalităţii, anexat TUE şi TFUE şi al art. 263 din TFUE.
(2) Hotărârea Camerei Deputaţilor se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi şi se comunică imediat Guvernului României, în vederea declanşării procedurii de reprezentare în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.
ART. 184
În faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, Camera Deputaţilor este reprezentată de un agent special desemnat de plenul Camerei Deputaţilor la propunerea preşedintelui Camerei.
ART. 185
(1) Guvernul nu poate retrage acţiunea în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în numele Camerei Deputaţilor.
(2) Retragerea acţiunii în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene are loc prin hotărâre a Camerei Deputaţilor adoptată cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.
CAP. IV
Moţiuni, întrebări, interpelări, informarea deputaţilor, petiţii şi declaraţii politice
1. Moţiuni
ART. 186
(1) Moţiunea simplă poate fi iniţiată de cel puţin 50 de deputaţi şi exprimă poziţia acestora într-o anumită problemă de politică internă sau externă ori, după caz, cu privire la o problemă care a făcut obiectul unei interpelări.
(2) Până la încheierea dezbaterii unei moţiuni simple, un deputat care a semnat-o nu mai poate semna alte moţiuni simple în aceeaşi problemă.
(3) Iniţierea moţiunilor de cenzură are loc în condiţiile prevăzute la art. 92 din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, republicat.
(4) Preşedintele Camerei nu va lua în considerare moţiunile simple care nu îndeplinesc cerinţele prevăzute la alin. (1) şi nici pe cele care vizează finalităţi specifice moţiunii de cenzură.
ART. 187
(1) Moţiunile simple trebuie să fie motivate şi se depun la preşedintele de şedinţă în cursul şedinţelor publice.
(2) După primirea moţiunii simple preşedintele Camerei o comunică de îndată Guvernului şi o aduce la cunoştinţă Camerei, după care dispune afişarea ei la sediul Camerei Deputaţilor.
ART. 188
(1) Preşedintele Camerei stabileşte data dezbaterii moţiunii simple, care nu poate depăşi 6 zile de la înregistrarea acesteia, înştiinţând Guvernul în acest sens.
(2) Moţiunile simple privind probleme de politică externă se supun dezbaterii numai însoţite de avizul Comisiei pentru politică externă şi cu consultarea Ministerului Afacerilor Externe.
ART. 189
Dezbaterea moţiunii simple se face cu respectarea dispoziţiilor cuprinse în art. 141-155 şi se aprobă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.
ART. 190
După începerea discutării moţiunii simple deputaţii nu îşi pot retrage adeziunea la moţiune, dezbaterea urmând a se încheia prin supunerea la vot a moţiunii de către preşedintele Camerei.
ART. 191
La moţiunile simple prezentate nu pot fi propuse amendamente.
ART. 192
În cazul în care o moţiune simplă este aprobată, hotărârea Camerei se va trimite Guvernului, care va ţine cont de poziţia exprimată în cuprinsul respectivei moţiuni.
2. Întrebări
a) Dispoziţii comune
ART. 193
(1) Fiecare deputat poate formula întrebări scrise sau poate adresa întrebări orale Guvernului, miniştrilor ori altor conducători ai organelor administraţiei publice, la care solicită răspuns oral, răspuns scris sau răspuns scris şi oral.
(2) Întrebarea constă într-o simplă cerere de a răspunde dacă un fapt este adevărat, dacă o informaţie este exactă, dacă Guvernul şi celelalte organe ale administraţiei publice înţeleg să comunice Camerei informaţiile şi documentele cerute de Camera Deputaţilor sau de comisiile permanente ori dacă Guvernul are intenţia de a lua o hotărâre într-o problemă determinată.
ART. 194
(1) Preşedintele Camerei are dreptul să nu admită întrebările care:
a) privesc probleme de interes personal sau particular;
b) urmăresc în exclusivitate obţinerea unei consultaţii juridice;
c) se referă la procese aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti sau pot afecta soluţionarea unor cauze aflate în curs de judecată;
d) privesc activitatea unor persoane care nu îndeplinesc funcţii publice.
(2) Întrebările se depun, în scris, la grupul parlamentar din care face parte deputatul în vederea depunerii lor la secretarul desemnat al Camerei Deputaţilor. Deputaţii neafiliaţi vor depune întrebările direct la secretarul desemnat de Biroul permanent al Camerei Deputaţilor.
(3) Răspunsurile la întrebări se dau în termen de 15 zile de la transmiterea lor de către secretarul Camerei Deputaţilor, dar nu mai târziu de 30 de zile, în cazul în care există o motivaţie justificată înaintată la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor.
(4) Dacă deputatul care a adresat o întrebare la care a solicitat şi răspuns oral nu se află în sala de şedinţe, membrul Guvernului va depune răspunsul în scris la secretarul Camerei, care se află la prezidiu.
(5) În cazuri temeinic justificate, dacă deputatul care a solicitat răspuns oral nu poate fi prezent în sala de şedinţe în ziua în care secretarul Camerei l-a anunţat că este programat pentru primirea răspunsului, dar doreşte să aibă posibilitatea de a formula eventuale obiecţii la răspunsul dat, poate cere amânarea răspunsului o singură dată. Cererea deputatului de amânare a răspunsului se depune la secretarul desemnat al Camerei şi se comunică ministrului delegat pentru relaţia cu Parlamentul.
(6) Întrebările la care nu s-a răspuns se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, la sfârşitul fiecărei sesiuni ordinare.
b) Întrebări orale
ART. 195
(1) Deputaţii pot adresa întrebări orale membrilor Guvernului, de regulă, între orele 18.00-20.00, în ziua de luni, cu excepţia zilei în care se desfăşoară ora prim-ministrului. Întrebările orale se adresează de către deputat acelui membru al Guvernului care răspunde de domeniul la care se referă întrebarea. În acelaşi interval de timp, în săptămâna următoare, tot în ziua de luni, sunt adresate şi interpelările la care urmează să răspundă membrii Guvernului.
(2) Obiectul întrebărilor orale se notifică în scris şi se depune la secretarul desemnat al Camerei Deputaţilor cel mai târziu până la ora 14.00 a zilei de miercuri din săptămâna premergătoare celei în care urmează să fie pusă întrebarea. Secretarul Camerei Deputaţilor îl informează pe ministrul delegat pentru relaţia cu Parlamentul asupra întrebărilor orale la care membrii Guvernului urmează să răspundă în cursul şedinţei consacrate acestora.
(3) Răspunsurile la întrebările orale se dau în termen de 15 zile de la data transmiterii lor de către secretarul Camerei Deputaţilor.
ART. 196
(1) Întrebarea orală este expusă sumar, într-un interval de timp de cel mult două minute. Ministrul competent răspunde la întrebarea ce i-a fost adresată în cel mult 3 minute. Autorul întrebării, după audierea răspunsului, poate interveni cu precizări şi cu comentarii, fără a depăşi două minute. Ministrul poate exercita dreptul la replică în acelaşi interval de timp. Nicio altă intervenţie pe marginea întrebării respective nu mai poate avea loc.
(2) Dacă un ministru nu poate să răspundă la 3 întrebări în termenele prevăzute, acesta este obligat să participe, în următoarea săptămână, la ora Guvernului, pentru a răspunde acestor întrebări. Dacă un deputat a adresat întrebări membrilor Guvernului şi absentează de 3 ori de la şedinţele destinate primirii răspunsurilor, acesta nu mai poate depune alte întrebări pe parcursul acelei sesiuni.
(3) Membrul Guvernului poate amâna răspunsul la întrebarea orală pentru săptămâna următoare numai în cazuri temeinic justificate.
(4) În situaţia în care membrul Guvernului, căruia îi este adresată întrebarea, nu este prezent, răspunsul va fi dat în şedinţa din săptămâna următoare, consacrată întrebărilor orale. Preşedintele Camerei Deputaţilor îl informează pe prim-ministru asupra răspunsurilor amânate.
c) Întrebări scrise
ART. 197
(1) Fiecare deputat are dreptul să adreseze Guvernului, membrilor săi sau altor conducători ai organelor administraţiei publice întrebări scrise care se depun la secretarul desemnat al Camerei Deputaţilor, de către grupul parlamentar din care face parte deputatul; deputaţii neafiliaţi depun întrebările scrise direct la secretarul desemnat.
(2) Deputaţii care adresează întrebări scrise vor preciza dacă doresc un răspuns scris, un răspuns oral sau un răspuns formulat atât în scris, cât şi oral.
(3) Întrebările scrise se transmit membrilor Guvernului şi celorlalte autorităţi publice de către secretarul desemnat al Camerei Deputaţilor.
ART. 198
(1) Răspunsurile la întrebările scrise se transmit deputatului în cel mult 15 zile. Atât întrebările scrise, cât şi răspunsurile aferente se publică pe site-ul Camerei.
(2) Întrebările la care se solicită un răspuns oral de la tribuna Camerei Deputaţilor se înscriu pe ordinea de zi a şedinţei în succesiunea primirii răspunsurilor, dar nu mai târziu de 15 zile de la data înregistrării acestora.
(3) Răspunsurile la întrebările prevăzute la alin. (2) se dau în cele 30 de minute care urmează timpului afectat întrebărilor orale. Un răspuns nu poate depăşi 3 minute. Dacă răspunsul la o întrebare dă naştere unei replici a celui care a adresat întrebarea, timpul pentru replică este de cel mult 3 minute.
(4) Răspunsurile în scris la întrebările scrise se predau, de către reprezentantul autorităţii care le-a formulat, secretarului desemnat al Camerei Deputaţilor să răspundă de problema întrebărilor şi interpelărilor.
ART. 199
Dacă timpul afectat răspunsurilor la întrebări nu este suficient, răspunsurile care nu au fost prezentate vor fi înscrise pe ordinea de zi a şedinţei din lunea următoare.
ART. 200
Niciun deputat nu poate adresa mai mult de o întrebare în aceeaşi şedinţă.
3. Interpelări
ART. 201
(1) Interpelările se fac în scris, arătându-se obiectul acestora, fără nicio dezvoltare. Interpelările formulate de deputaţi sunt depuse la secretarul desemnat al Camerei Deputaţilor de către grupul parlamentar din care fac parte aceştia, precum şi de către deputaţii neafiliaţi.
(2) Interpelarea constă într-o cerere adresată Guvernului de un grup parlamentar, de unul sau mai mulţi deputaţi, prin care se solicită explicaţii asupra politicii Guvernului în probleme importante ale activităţii sale interne sau externe. Guvernul şi fiecare dintre membrii săi sunt obligaţi să răspundă la interpelări în cel mult două săptămâni. Pentru motive temeinice, Biroul permanent al Camerei Deputaţilor poate acorda un singur termen de 15 zile.
ART. 202
(1) Interpelările se înscriu, în ordinea prezentării, într-un registru special şi se afişează la sediul Camerei.
(2) Dezvoltarea interpelărilor are loc în şedinţa din ziua de luni, alternativ cu şedinţele consacrate întrebărilor. În ziua de luni, consacrată răspunsurilor la interpelări, dezvoltarea acestora se face, de regulă, între orele 18.00-20.00. Durata dezvoltării interpelării nu poate depăşi 3 minute.
(3) În şedinţa consacrată răspunsurilor, autorul interpelării dispune de un minut pentru a reaminti tema. Ministrul vizat trebuie să răspundă în cel mult 3 minute, după care autorul mai are la dispoziţie un minut pentru a cere lămuriri suplimentare, iar ministrul are la dispoziţie un minut pentru răspuns.
(4) În şedinţa consacrată dezbaterii interpelărilor un grup parlamentar nu poate prezenta mai mult de o interpelare. În cazul în care timpul consacrat interpelărilor permite, un grup parlamentar poate dezvolta şi o a doua interpelare.
ART. 203
(1) Miniştrii interpelaţi sau secretarii de stat desemnaţi de aceştia au obligaţia să participe la şedinţa consacrată răspunsurilor la interpelări.
(2) Dacă un ministru nu răspunde în termenele prevăzute la 3 interpelări, acestea vor fi înaintate prim-ministrului care va trebui să răspundă la respectivele interpelări în următoarea şedinţă consacrată orei prim-ministrului.
ART. 204
Camera Deputaţilor poate adopta o moţiune simplă prin care să îşi exprime poziţia cu privire la problema ce a făcut obiectul interpelării.
4. Ora Guvernului
ART. 205
(1) În timpul sesiunilor ordinare, în fiecare zi de luni, cu excepţia zilei destinate orei prim-ministrului, de regulă, între orele 16.00-18.00, se desfăşoară dezbateri politice, cu participarea a 2 miniştri, pe teme politice de interes major bine definite. Dezbaterile politice se organizează la solicitarea grupurilor parlamentare din opoziţie şi majoritatea parlamentară, alternativ. La şedinţă participă şi miniştrii care nu au răspuns, la termen, la 3 întrebări.
(2) Reprezentantul grupului parlamentar care a solicitat dezbaterea are la dispoziţie 5 minute pentru a prezenta tema dezbaterii.
(3) Ministrul vizat are la dispoziţie 5 minute pentru a răspunde. Reprezentantul grupului are 3 minute pentru lămuriri suplimentare. Celelalte grupuri au la dispoziţie câte 3 minute pentru a-şi prezenta punctul de vedere, cu excepţia celui mai mare grup parlamentar din opoziţie care are la dispoziţie 5 minute. Reprezentantul deputaţilor neafiliaţi are la dispoziţie un minut. La finalul dezbaterii, ministrul trebuie să răspundă în cel mult 5 minute.
5. Ora prim-ministrului
ART. 206
(1) O dată pe lună, de regulă în prima zi de luni a fiecărei luni calendaristice, se desfăşoară dezbateri politice cu participarea prim-ministrului, pe probleme de interes major pentru viaţa politică, economică şi socială. Dezbaterile politice se organizează atât la solicitarea grupurilor parlamentare, cât şi la solicitarea prim-ministrului, alternativ.
(2) Solicitarea se înaintează Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, în scris, de către unul sau mai multe grupuri parlamentare, cu precizarea temei de dezbatere propuse, iar Biroul permanent îl informează de îndată pe prim-ministru.
(3) Prim-ministrul are obligaţia de a participa la dezbaterea solicitată.
(4) În cazul în care dezbaterea este solicitată de deputaţii opoziţiei, aceştia au la dispoziţie 5 minute pentru prezentarea temei de dezbatere. Prim-ministrul are 5 minute pentru a prezenta punctul de vedere. Reprezentanţii grupurilor parlamentare au câte 5 minute pentru intervenţie, cu excepţia majorităţii parlamentare care va avea la dispoziţie 15 minute pentru intervenţie. Reprezentantul deputaţilor neafiliaţi are la dispoziţie două minute. La finalul dezbaterii, prim-ministrul are la dispoziţie 5 minute pentru a răspunde intervenţiilor.
(5) În cazul în care dezbaterea este solicitată de majoritatea parlamentară, prim-ministrul are la dispoziţie 15 minute pentru prezentarea temei de dezbatere. Reprezentanţii grupurilor parlamentare au câte 5 minute pentru intervenţie, iar reprezentantul deputaţilor neafiliaţi are la dispoziţie două minute. La finalul dezbaterii, prim-ministrul are la dispoziţie 10 minute pentru a răspunde intervenţiilor.
(6) În cazul în care dezbaterea este solicitată de prim-ministru, acesta are la dispoziţie 15 minute pentru prezentarea temei de dezbatere. Reprezentanţii grupurilor parlamentare au câte 5 minute pentru intervenţie, iar reprezentantul deputaţilor neafiliaţi are două minute la dispoziţie. La finalul dezbaterii, prim-ministrul are la dispoziţie 5 minute pentru a răspunde intervenţiilor.
(7) La finalul dezbaterii, prim-ministrul trebuie să răspundă interpelărilor la care ministrul de resort nu a răspuns.
6. Informarea Camerei Deputaţilor şi a deputaţilor
ART. 207
Camera Deputaţilor şi deputaţii au dreptul să obţină informaţiile necesare în vederea desfăşurării activităţii lor din partea organelor administraţiei publice.
ART. 208
(1) Deputatul poate solicita de la organele administraţiei publice centrale şi locale alese, printr-o cerere adresată preşedintelui Camerei Deputaţilor sau preşedintelui comisiei permanente din care face parte, orice informaţii sau documente, în copie certificată, utile pentru desfăşurarea activităţii sale. Cererea poate fi refuzată în cazul în care aceasta priveşte secrete de stat de importanţă deosebită. Refuzul se aduce la cunoştinţa Camerei Deputaţilor care va decide în şedinţă secretă.
(2) În cazul în care informaţiile sau documentele solicitate privesc, potrivit legii, secrete de stat, Guvernul informează Camera Deputaţilor despre aceasta, iar Camera decide în şedinţă secretă.
(3) Documentele se restituie după consultare.
7. Petiţii
ART. 209
(1) Oricine are dreptul de a se adresa cu petiţii Camerei Deputaţilor.
(2) Petiţiile vor fi prezentate în scris şi semnate, precizându-se domiciliul petiţionarului sau al unuia dintre petiţionari.
ART. 210
Petiţiile se înscriu într-un registru, în ordinea primirii, consemnându-se numărul de înregistrare, numele, prenumele, domiciliul petiţionarului şi obiectul cererii. Forma electronică a registrului va fi prezentată pe site-ul Camerei Deputaţilor.
ART. 211
(1) Petiţiile înregistrate se transmit Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii şi altor comisii permanente, spre dezbatere şi soluţionare.
(2) Oricare membru al Camerei poate lua cunoştinţă de conţinutul unei petiţii, adresându-se în acest sens preşedintelui comisiei sesizate.
ART. 212
(1) Comisia sesizată va decide, în termen de cel mult 10 zile, dacă va trimite petiţia unei autorităţi publice competente sau o va clasa.
(2) Petiţionarului i se aduce la cunoştinţă soluţia adoptată.
ART. 213
(1) Semestrial Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii prezintă Biroului permanent şi apoi Camerei, la începutul fiecărei sesiuni, un raport asupra petiţiilor primite şi asupra modului de soluţionare a acestora.
(2) În raport se vor face menţiuni cu privire la soluţiile date de autorităţile publice la petiţiile care le-au fost trimise spre soluţionare.
(3) Autorităţile publice care au primit petiţii spre soluţionare sunt obligate să transmită comisiei soluţiile adoptate, în termen de cel mult o lună de la primirea petiţiei.
8. Declaraţii politice şi intervenţii
ART. 214
(1) În fiecare săptămână, la propunerea Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, cu aprobarea Comitetului liderilor grupurilor parlamentare, se va organiza, de regulă joia, o şedinţă de plen dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor deputaţilor.
(2) Declaraţiile şi intervenţiile se prezintă exclusiv verbal şi nu vor depăşi 3 minute. În cazul în care deputatul depăşeşte timpul alocat, preşedintele de şedinţă este obligat să îi ceară să finalizeze expunerea şi are dreptul să îi retragă cuvântul. Niciun deputat nu poate prezenta mai mult de o declaraţie sau o intervenţie în aceeaşi şedinţă.
(3) Ordinea luărilor de cuvânt va fi alternativă şi se va face pe grupuri parlamentare.
ART. 215
Înscrierile pentru declaraţiile politice şi intervenţii se fac până la ora 20.00 din ziua anterioară şedinţei consacrate prezentării declaraţiilor politice şi intervenţiilor, la secretarul desemnat al Camerei Deputaţilor.
ART. 216
În cazul în care tematica şi conţinutul declaraţiei politice sau anumite elemente ale intervenţiei vizează activitatea şi politica Guvernului, extrasul respectiv din stenogramă va fi transmis ministrului delegat pentru relaţia cu Parlamentul.
CAP. V
Statutul deputatului
SECŢIUNEA 1
Imunitate parlamentară
ART. 217
Deputaţii au imunitate parlamentară, în conformitate cu prevederile art. 72 din Constituţia României, republicată, de la data eliberării certificatului doveditor al alegerii, sub condiţia validării şi a depunerii jurământului de credinţă faţă de ţară şi popor.
ART. 218
Potrivit art. 72 din Constituţia României, republicată, deputaţii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.
ART. 219
(1) În temeiul art. 72 din Constituţia României, republicată, deputaţii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei Deputaţilor, după ascultarea lor. Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(2) Cererea de reţinere, arestare sau percheziţie a deputatului se adresează de către ministrul justiţiei preşedintelui Camerei Deputaţilor, pentru a fi supusă aprobării plenului Camerei, în temeiul art. 72 din Constituţia României, republicată. Cererea trebuie să fie motivată în fapt şi în drept.
(3) Preşedintele Camerei Deputaţilor aduce de îndată cererea la cunoştinţa Biroului permanent, care o trimite Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, pentru a întocmi un raport în termen de cel mult 3 zile. Preşedintele Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi poate solicita Biroului permanent al Camerei Deputaţilor prelungirea termenului pentru depunerea raportului cu cel mult două zile. Raportul comisiei se aprobă prin votul secret al majorităţii membrilor prezenţi.
(4) Proiectul de hotărâre privind aprobarea cererii ministrului justiţiei se supune spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor, în termen de 5 zile de la depunerea raportului, cu respectarea prevederilor art. 67 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
(5) La dezbaterea în plen vor lua cuvântul preşedintele Comisiei care a întocmit raportul, deputatul la care se referă cererea de reţinere, arestare sau percheziţie şi, la cerere, câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar.
(6) Hotărârea privind aprobarea cererii ministrului justiţiei, întocmită de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, se adoptă cu votul secret al majorităţii membrilor prezenţi. Aceasta se comunică de îndată ministrului justiţiei şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. În cazul în care plenul Camerei Deputaţilor nu aprobă cererea formulată de ministrul justiţiei, în Monitorul Oficial al României, Partea I, se publică hotărârea privind respingerea respectivei cereri.
(7) În condiţiile în care Camera Deputaţilor nu este în sesiune, preşedintele Camerei convoacă o sesiune extraordinară şi ia măsurile necesare respectării termenelor prevăzute în prezentul articol.
(8) Săvârşirea sau descoperirea ulterioară a unor noi fapte penale necesită introducerea unei noi cereri de reţinere, arestare sau percheziţie.
ART. 220
(1) În caz de infracţiune flagrantă, deputatul poate fi reţinut şi supus percheziţiei. Ministrul justiţiei îl va informa neîntârziat pe preşedintele Camerei Deputaţilor asupra reţinerii şi percheziţiei. În cazul în care Camera Deputaţilor constată că nu există temei pentru reţinere, va dispune, imediat, prin hotărâre, revocarea acestei măsuri, cu votul secret al majorităţii membrilor prezenţi. Hotărârea de revocare a reţinerii se execută de îndată de către ministrul justiţiei.
(2) Dacă Parlamentul nu este în sesiune, Camera Deputaţilor va fi convocată de urgenţă de către preşedintele Camerei la cererea Biroului permanent. Prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător.
ART. 221
Toate cererile privind ridicarea imunităţii parlamentare se înscriu cu prioritate pe ordinea de zi.
ART. 222
Deputaţii pot fi chemaţi în faţa organului de urmărire penală sau a instanţei de judecată în calitate de martor. În cazul în care li se solicită să depună mărturie asupra unor fapte sau informaţii de care au luat cunoştinţă în exercitarea mandatului şi care au caracter clasificat, mărturia se va depune în condiţiile Legii nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu informarea Biroului permanent al Camerei Deputaţilor.
SECŢIUNEA a 2-a
Incompatibilităţi, conflicte de interese şi interdicţii
A. Incompatibilităţi
ART. 223
Calitatea de deputat este incompatibilă cu exercitarea oricărei funcţii publice de autoritate, cu excepţia celei de membru al Guvernului, precum şi cu alte funcţii stabilite prin lege.
ART. 224
Calitatea de deputat este incompatibilă cu funcţia de Preşedinte al României, cu cea de senator şi cu cea de membru în Parlamentul European.
ART. 225
(1) Calitatea de deputat este incompatibilă cu funcţiile şi activităţile persoanelor care, conform statutului lor, nu pot face parte din partide politice.
(2) Prevederile alin. (1) nu se aplică reprezentanţilor organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale pentru care este prevăzută interdicţia de a face parte din partide politice în statutul propriu.
ART. 226
Calitatea de deputat este incompatibilă cu funcţiile prevăzute la art. 16 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată.
ART. 227
(1) Deputatul care, la data intrării în exerciţiul mandatului, se află în una dintre situaţiile de incompatibilitate prevăzute în Legea nr. 96/2006, republicată, sau în alte legi speciale are la dispoziţie un termen de 15 zile pentru a notifica Biroul permanent al Camerei Deputaţilor cu privire la starea sa de incompatibilitate. După expirarea acestui termen, deputatul va opta, în termen de 30 de zile, între mandatul de deputat şi funcţia ori funcţiile incompatibile, demisionând potrivit opţiunii sale. Demisia deputatului se aduce la cunoştinţa Biroului permanent al Camerei Deputaţilor.
(2) Deputatul care nu şi-a exprimat opţiunea potrivit prevederilor alin. (1) rămâne în stare de incompatibilitate. Biroul permanent al Camerei Deputaţilor sesizează Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi în vederea întocmirii unui raport, în termen de 15 zile de la sesizare. Comisia solicită punctul de vedere al Agenţiei Naţionale de Integritate, care va răspunde solicitării în cel mult 5 zile. Raportul comisiei se înaintează Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, care va informa pe deputatul în cauză şi va supune în prima şedinţă a plenului Camerei un proiect de hotărâre de constatare a stării de incompatibilitate şi de încetare a mandatului.
(3) Deputatul aflat într-o stare de incompatibilitate survenită în timpul exercitării mandatului aduce la cunoştinţa Biroului permanent al Camerei Deputaţilor această situaţie, în scris, în termen de cel mult 15 zile de la data intervenirii acesteia. La împlinirea termenului de 30 de zile de la notificare, prevederile alin. (2) se aplică în mod corespunzător.
(4) Deputatul se poate adresa Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, în vederea clarificării unei eventuale stări personale de incompatibilitate. Biroul permanent al Camerei Deputaţilor înaintează solicitarea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, în vederea întocmirii unui raport, în termen de 15 zile de la sesizare. În cazul în care din raportul comisiei reiese existenţa unei stări de incompatibilitate, deputatul are obligaţia ca în termen de 30 de zile să opteze între calitatea de deputat şi funcţia sau funcţiile incompatibile. Prevederile alin. (2) se aplică în mod corespunzător.
(5) Prevederile referitoare la declararea stării de incompatibilitate prevăzute la alin. (1)-(4) se completează în mod corespunzător cu cele ale Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, cu modificările ulterioare.
(6) În situaţia în care Agenţia Naţională de Integritate a finalizat un raport de evaluare privind existenţa unei incompatibilităţi a unui deputat, raportul de evaluare se comunică în termen de 5 zile de la finalizare persoanei în cauză, precum şi Camerei Deputaţilor, în conformitate cu art. 21 alin. (4) din Legea nr. 176/2010, cu modificările ulterioare. Biroul permanent al Camerei Deputaţilor o înştiinţează de urgenţă pe persoana în cauză, punându-i la dispoziţie o copie a raportului.
ART. 228*)
Locul vacant va fi ocupat de către supleantul imediat următor de pe lista partidului politic, alianţei politice sau alianţei electorale dacă, până la data validării mandatului, partidul politic, alianţa politică sau alianţa electorală pentru care a candidat confirmă în scris că aparţine acesteia. Asupra legalităţii alegerii supleantului comisia de validare va prezenta Camerei Deputaţilor un raport.
*) Denumirile sunt modificate potrivit dispoziţiilor Legii partidelor politice nr. 14/2003, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 408 din 10 iunie 2015.
A se vedea şi prevederile Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553 din 24 iulie 2015, cu modificările şi completările ulterioare.
B. Conflictul de interese
ART. 229
(1) În situaţia în care Agenţia Naţională de Integritate a finalizat un raport de evaluare privind existenţa unui conflict de interese a unui deputat, raportul de evaluare se comunică în termen de 5 zile de la finalizare persoanei în cauză, precum şi Camerei Deputaţilor, în conformitate cu art. 21 alin. (4) din Legea nr. 176/2010, cu modificările ulterioare. Biroul permanent al Camerei Deputaţilor înştiinţează de urgenţă persoana în cauză, punându-i la dispoziţie o copie a raportului.
(2) Deputatul poate contesta raportul la instanţa de contencios administrativ în termen de 15 zile de la data luării la cunoştinţă a raportului de evaluare al Agenţiei Naţionale de Integritate. Luarea la cunoştinţă se face prin comunicarea raportului Agenţiei Naţionale de Integritate, sub semnătură de primire, către deputatul în cauză sau, în cazul în care refuză primirea, prin anunţul făcut de către preşedintele de şedinţă în plenul Camerei Deputaţilor.
(3) Deputatul aflat în conflict de interese se sancţionează disciplinar potrivit art. 19 alin. (1) din Legea nr. 96/2006, republicată.
C. Interdicţii
ART. 230
Este interzisă folosirea numelui însoţit de calitatea de deputat în orice acţiune publicitară privitoare la orice societate reglementată de Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, financiară ori industrială sau altele asemenea cu scop lucrativ.
ART. 231
Deputaţii membri ai Guvernului nu pot deţine funcţii în Biroul permanent, în birourile comisiilor, nu pot fi membri în delegaţiile Parlamentului României la adunările parlamentare cu caracter internaţional şi nu pot fi lideri ai grupurilor parlamentare.
SECŢIUNEA a 3-a
Exercitarea mandatului de deputat
ART. 232
Deputaţii, reprezentanţi ai poporului, îşi exercită drepturile şi îşi îndeplinesc îndatoririle pe toată durata legislaturii pentru care au fost aleşi.
ART. 233
Deputaţii intră în exerciţiul mandatului, pe baza certificatului doveditor al alegerii, la data întrunirii legale a Camerei Deputaţilor, sub condiţia validării şi a depunerii jurământului de credinţă faţă de ţară şi popor.
ART. 234
(1) După validarea mandatelor, deputaţilor li se eliberează legitimaţia de membru al Camerei Deputaţilor, semnată de preşedintele acesteia.
(2) Deputaţii primesc un însemn distinctiv al calităţii lor de reprezentant al poporului, cu dreptul de a-l purta pe toată durata mandatului.
(3) În cazul deteriorării sau pierderii legitimaţiei, deputatul va solicita, în scris, preşedintelui Camerei Deputaţilor eliberarea unei noi legitimaţii. Legitimaţia deteriorată se anexează cererii, iar în cazul pierderii sau furtului legitimaţiei se va anexa cererii o declaraţie pe propria răspundere. În cazul deteriorării sau pierderii însemnului distinctiv al calităţii de deputat se va elibera, contra cost, un nou însemn.
(4) După expirarea mandatului deputaţii pot păstra legitimaţia şi însemnul distinctiv, dar nu au dreptul să poarte respectivul însemn.
(5) Modelul însemnului se stabileşte de Biroul permanent, iar cheltuielile pentru confecţionarea acestuia se suportă din bugetul Camerei Deputaţilor.
ART. 235
Calitatea de deputat încetează la data întrunirii legale a Camerei nou-alese sau în caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de incompatibilitate ori de deces.
ART. 236
(1) În cazul în care deputatul şi-a depus demisia, preşedintele, în prima şedinţă publică a plenului Camerei Deputaţilor, îl întreabă pe deputat dacă stăruie în demisie şi, dacă acesta răspunde afirmativ sau nu se prezintă în şedinţa de plen pentru a răspunde, preşedintele ia act de demisie şi supune votului plenului Camerei adoptarea hotărârii prin care se vacantează locul de deputat.
(2) Deputaţii pot să îşi retragă demisia prin cerere scrisă, adresată preşedintelui Camerei Deputaţilor până la data la care acesta trebuia să informeze plenul despre demisie. Dacă cererea de demisie a fost depusă în ultima zi lucrătoare a unei sesiuni şi nu mai sunt organizate şedinţe ale plenului sau în timpul vacanţei parlamentare, deputatul este considerat demisionat la data depunerii cererii. Cererea trebuie să conţină legalizarea de semnătură dată în faţa notarului sau atestarea identităţii părţilor realizată de avocat.
ART. 237
Proiectele de hotărâri privind vacantarea locului de deputat se întocmesc de către Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Hotărârile se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
ART. 238
Mandatul de deputat se prelungeşte de drept în cazul în care mandatul Camerei Deputaţilor se prelungeşte de drept în conformitate cu prevederile art. 63 alin. (1) şi (4) din Constituţia României, republicată.
ART. 239
Deputaţii care sunt membri ai Guvernului vor primi indemnizaţia şi diurna de deplasare de la autorităţile la care îşi desfăşoară activitatea.
ART. 240
Reţinerile din indemnizaţia lunară a deputatului, în temeiul art. 52, art. 241 alin. (8) şi art. 248 alin. (2), se aprobă de Biroul permanent pe baza examinării lunare a situaţiei prezenţei deputaţilor la lucrările Camerei.
SECŢIUNEA a 4-a
Absenţe şi concedii
ART. 241
(1) Niciun deputat nu poate lipsi de la şedinţele Camerei sau ale comisiei din care face parte. În zilele în care deputaţii îşi desfăşoară activitatea în cadrul grupurilor parlamentare, listele de prezenţă se semnează la grupurile parlamentare. Prezenţa membrilor Biroului permanent al Camerei Deputaţilor şi a liderilor de grup se consemnează în stenogramele şedinţelor Biroului permanent al Camerei Deputaţilor.
(2) Deputatul poate solicita în scris liderului grupului parlamentar din care face parte permisiunea de a absenta de la lucrările Camerei pentru rezolvarea unor probleme legate de exercitarea mandatului sau pentru rezolvarea unor probleme personale.
(3) În situaţia în care deputatul absentează de la lucrările Camerei datorită apariţiei unor situaţii neprevăzute, acesta se poate adresa în scris Biroului permanent al Camerei Deputaţilor pentru a solicita motivarea respectivelor absenţe.
(4) Deputaţii, cu aprobarea Camerei, cu aprobarea birourilor permanente reunite ale celor două Camere sau cu aprobarea Biroului permanent al Camerei Deputaţilor ori la invitaţia Guvernului sau a Preşedintelui României, pot participa la desfăşurarea altor acţiuni parlamentare.
(5) Sunt consideraţi absenţi motivaţi deputaţii:
a) care sunt membri ai Guvernului;
b) care au primit din partea Camerei Deputaţilor sau a Biroului permanent al Camerei Deputaţilor o însărcinare care îi reţine în afara lucrărilor acesteia;
c) care au primit aprobarea Biroului permanent al Camerei Deputaţilor să participe la diverse activităţi la care au fost invitaţi să participe;
d) care sunt în concediu medical;
e) care au obţinut un concediu plătit de cel mult 8 zile pe sesiune;
f) care au obţinut motivarea absenţelor în condiţiile alin. (2) şi (3).
(6) Motivarea absenţelor trebuie făcută în cel mult 30 de zile de la comunicarea acestora la grupul parlamentar din care face parte deputatul.
(7) Deputaţii pot obţine concedii plătite pentru rezolvarea unor probleme personale de cel mult 8 zile în cursul unei sesiuni, cu aprobarea preşedintelui Camerei pentru cel mult 4 zile şi cu aprobarea Biroului permanent al Camerei Deputaţilor pentru cele de peste 4 zile. Peste această durată se pot solicita Biroului permanent al Camerei Deputaţilor concedii fără plată.
(8) Deputaţii care nu au participat la cel puţin o activitate parlamentară desfăşurată în sediul Camerei, în cadrul programului şi ordinii de zi aprobate pentru ziua respectivă, şi nu au obţinut o motivare a absenţei sunt consideraţi absenţi nemotivaţi şi li se reţine 1% din indemnizaţia brută.
(9) Prezenţa deputaţilor, membri ai Guvernului, la lucrările în plen ale Camerei Deputaţilor este obligatorie la deschiderea şi încheierea sesiunilor, la dezbaterea şi adoptarea proiectelor de legi şi a propunerilor legislative din sfera lor de competenţă, la desfăşurarea orei ministeriale consacrate întrebărilor şi răspunsurilor la întrebări, la dezbaterea interpelărilor privind politica ministerului de care răspund, la prezentarea rapoartelor şi declaraţiilor politice ale prim-ministrului.
ART. 242
Constituie abateri disciplinare parlamentare următoarele fapte săvârşite de deputaţi dacă, potrivit legii, nu constituie infracţiuni:
a) încălcarea dispoziţiilor privind îndatoririle deputaţilor prevăzute de Constituţie şi de legile în vigoare;
b) nerespectarea prevederilor Regulamentului Camerei Deputaţilor şi ale Regulamentului activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului;
c) exercitarea abuzivă a mandatului de deputat;
d) comportamentul injurios sau calomniator la adresa unui parlamentar ori a altui demnitar în şedinţele de plen, de comisii sau de birou ori în afara acestora, dar cu privire la exercitarea mandatului de parlamentar;
e) nerezolvarea conflictului de interese.
SECŢIUNEA a 5-a
Sancţiuni
ART. 243
(1) Abaterile de la regulament atrag următoarele sancţiuni:
a) atenţionare verbală;
b) chemarea la ordine;
c) retragerea cuvântului;
d) îndepărtarea din sală pe durata şedinţei;
e) avertismentul scris;
f) diminuarea indemnizaţiei cu 10% pe o perioadă de maximum 3 luni pentru încălcarea legislaţiei privind conflictul de interese.
(2) Sancţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a)-c) se aplică de către preşedintele de şedinţă, iar cea prevăzută la alin. (1) lit. d) de către Cameră, la propunerea preşedintelui de şedinţă.
(3) Abaterile care implică aplicarea sancţiunilor prevăzute la alin. (1) lit. e) se constată de către Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, la sesizarea preşedintelui de şedinţă, a unui grup parlamentar ori la sesizarea unui deputat. Sesizarea se adresează preşedintelui Camerei Deputaţilor în termen de cel mult 30 de zile de la data săvârşirii faptei.
(4) În cazul conflictului de interese, la sesizarea Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi întocmeşte un raport prin care constată faptul că raportul Agenţiei Naţionale de Integritate cu privire la existenţa conflictului de interese este definitiv.
(5) Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi soluţionează sesizarea în termen de 10 zile lucrătoare de la înregistrarea ei. Raportul comisiei se aprobă cu votul majorităţii membrilor prezenţi, în şedinţă secretă, şi se înaintează, de îndată, Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, care în termen de 3 zile lucrătoare îl prezintă plenului Camerei Deputaţilor.
ART. 244
La prima abatere de la regulament, preşedintele de şedinţă al Camerei îl atenţionează verbal pe deputatul în culpă şi îl invită să respecte regulamentul.
ART. 245
(1) Deputaţii care vor continua să se abată de la regulament, precum şi cei care, chiar pentru prima dată, încalcă în mod grav dispoziţiile regulamentului vor fi chemaţi la ordine.
(2) Chemarea la ordine se înscrie în stenograma şedinţei.
ART. 246
(1) Înainte de a chema la ordine un deputat, preşedintele de şedinţă al Camerei îl invită să îşi retragă sau să explice cuvântul care a generat incidente şi care ar da loc la aplicarea sancţiunii.
(2) Dacă expresia întrebuinţată a fost retrasă sau regretată ori dacă explicaţiile date sunt apreciate de preşedintele de şedinţă ca satisfăcătoare, sancţiunea nu se mai aplică.
ART. 247
În cazul în care, după chemarea la ordine, un deputat continuă să se abată de la regulament, preşedintele de şedinţă îi va retrage cuvântul, iar dacă persistă, îl va elimina din sală.
ART. 248
(1) În cazul unor abateri grave, săvârşite de deputat în mod repetat, sau al unor abateri deosebit de grave,
Camera poate aplica sancţiunea prevăzută la art. 243 alin. (1) lit. e) pe baza raportului întocmit de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.
(2) În cazul constatării conflictului de interese se aplică sancţiunea prevăzută la art. 243 alin. (1) lit. f).
(3) Gravitatea abaterilor va fi stabilită de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.
ART. 249
(1) Pentru menţinerea ordinii în şedinţele comisiilor, preşedinţii de şedinţă ale acestora pot aplica sancţiunile prevăzute la art. 243 alin. (1) lit. a)-d).
(2) În cazul în care un deputat săvârşeşte abateri deosebit de grave, preşedintele de şedinţă al comisiei va suspenda şedinţa şi va aduce cazul la cunoştinţa vicepreşedintelui Camerei în responsabilitatea căruia se află comisia respectivă, care îl va supune Camerei Deputaţilor în vederea aplicării sancţiunilor prevăzute de regulament.
ART. 250
Sancţiunile aplicate de Camera Deputaţilor se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, şi pe siteul Camerei Deputaţilor.
CAP. VI
Serviciile Camerei Deputaţilor
ART. 251
(1) Personalul din serviciile Camerei Deputaţilor este condus de secretarul general al Camerei Deputaţilor.
(2) Secretarul general şi cei doi secretari generali adjuncţi sunt numiţi şi eliberaţi din funcţie de către Camera Deputaţilor, la propunerea Biroului permanent al Camerei, cu consultarea Comitetului liderilor grupurilor parlamentare.
(3) Secretarul general este ordonator principal de credite.
(4) În îndeplinirea atribuţiilor sale, secretarul general emite ordine.
ART. 252
(1) Camera Deputaţilor aprobă, prin hotărâre, bugetul propriu înaintea dezbaterii bugetului de stat şi îl înaintează Guvernului în vederea includerii lui în bugetul de stat.
(2) Includerea cheltuielilor de capital în bugetul propriu se face cu consultarea Guvernului.
CAP. VII
Dispoziţii finale
ART. 253
Proiectele de legi şi propunerile legislative înscrise pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor şi a Senatului al căror mandat a expirat îşi continuă procedura în Camera Deputaţilor nou-aleasă.
ART. 254
Prevederile privind medierea, respectiv art. 80-83 şi art. 138-140, se aplică în cazul legilor constituţionale, în cazul iniţiativelor legislative prevăzute la art. 155 alin. (1) din Constituţia României, republicată, precum şi în cazul examinării parlamentare a documentelor transmise de Uniunea Europeană.
ART. 255
Camera Deputaţilor adoptă hotărâri potrivit procedurii prevăzute la art. 86-155.
ART. 256
(1) În cazul în care se ivesc interpretări diferite asupra unui text din regulament, Comisia pentru regulament va fi sesizată de Biroul permanent sau de preşedintele Camerei Deputaţilor.
(2) Comisia pentru regulament prezintă Biroului permanent sau preşedintelui Camerei Deputaţilor, după caz, un punct de vedere privind poziţia comisiei la interpretarea regulamentului.
(3) Punctul de vedere exprimat de Comisia pentru regulament poate constitui o propunere pentru modificarea sau completarea ulterioară a regulamentului, care va fi înaintată Biroului permanent al Camerei Deputaţilor.
ART. 257
După adoptarea Legii privind Statutul deputatului şi senatorului, prevederile prezentului regulament vor fi modificate în mod corespunzător*).
*) Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 22 ianuarie 2016.
ART. 258
(1) Termenele din prezentul regulament sunt calculate pe zile lucrătoare, cu excepţia situaţiilor în care, conform legii sau dispoziţiilor regulamentare, se prevede altfel.
(2) Termenele prevăzute la alin. (1) se suspendă de la încheierea sesiunii ordinare până la începerea următoarei sesiuni ordinare.
ART. 259
Dispoziţiile prezentului regulament pot fi modificate potrivit procedurii de elaborare şi adoptare a hotărârilor Camerei Deputaţilor, prevăzută în prezentul regulament, cu votul majorităţii deputaţilor, în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.
NOTĂ:
Proiectele de legi şi propunerile legislative înregistrate până la data intrării în vigoare a Legii de revizuire a Constituţiei României se dezbat şi se adoptă potrivit prevederilor Regulamentului Camerei Deputaţilor anterioare intrării în vigoare a Hotărârii Camerei Deputaţilor nr. 23 din 11 noiembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 12 noiembrie 2003.
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
