Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
────────── Aprobat prin Ordinul nr. 1.482 din 4 august 2006 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 814 din 3 octombrie 2006.────────── CAP. I DISPOZIŢII GENERALE ART. 1 (1) Obiectul prezentului regulament îl constituie semnalizarea la calea ferată română. (2) Prin semnal se înţelege instalaţia sau mijlocul prevăzut în regulamentul de semnalizare, cu ajutorul căruia se transmit sau se primesc ordine şi indicaţii de către personalul care asigură desfăşurarea traficului feroviar. În categoria semnalelor, sunt cuprinse şi indicatoarele care, prin inscripţia, forma şi poziţia lor, dau indicaţii sau completează indicaţiile date de semnale. (3) Semnalele servesc pentru organizarea şi desfăşurarea circulaţiei trenurilor şi a activităţii de manevră, în condiţii de siguranţă. (4) Indicaţia semnalului este un ordin care trebuie să fie îndeplinit imediat, necondiţionat, prin toate mijloacele posibile de către personalul care asigură desfăşurarea traficului feroviar. (5) Personalul care participă la circulaţia trenurilor şi activitatea de manevră, precum şi la activităţi în legătură cu siguranţa circulaţiei este obligat: a. să cunoască şi să respecte întocmai regulamentul de semnalizare; b. să dea semnale de oprire unui tren sau unui convoi de manevră în toate cazurile în care viaţa oamenilor este ameninţată sau siguranţa circulaţiei este pusă în pericol. (6) Distanţele de vizibilitate şi de amplasare ale semnalelor şi ale indicatoarelor din prezentul regulament sunt valabile pentru viteza maximă de 160 km/h, dacă nu se specifică altfel. (7) Toate semnalele fixe şi mobile, indicatoarele, reperele de la semnale, semnalele aplicate la trenuri, balizele, precum şi rechizitele de semnalizare trebuie să fie de tipul prezentat în regulamentul de semnalizare. (8) Este interzis a se da derogări, a se face modificări, completări ori precizări privind regulamentul de semnalizare. În cazuri cu totul excepţionale, acestea se vor face numai cu respectarea prevederilor legale în vigoare. CAP. II SEMNALE FIXE SECŢIUNEA 1 Clasificarea semnalelor fixe ART. 2 (1) După destinaţia lor, semnalele fixe se clasifică astfel: a. semnale pentru circulaţie; b. semnale pentru manevră şi triere; c. semnale repetitoare; d. semnale de avarie. (2) Semnalele pentru circulaţie sunt: a. de intrare, pentru permiterea sau interzicerea intrării unui tren în staţie; b. de ieşire, pentru permiterea sau interzicerea ieşirii unui tren din staţie, în linie curentă; c. de parcurs, pentru permiterea sau interzicerea trecerii unui tren, dintr-o zonă în altă zonă a staţiei; d. de ramificaţie, pentru permiterea sau interzicerea trecerii unui tren peste o ramificaţie sau joncţiune din linie curentă, o traversare de linii la acelaşi nivel, o încălecare-descălecare de linii cu ecartament diferit, sau peste un pod cu grinzi mobile; e. de trecere, pe liniile cu bloc de linie automat, pentru permiterea sau interzicerea trecerii unui tren dintr-un sector de bloc de linie automat în alt sector de bloc de linie automat; f. prevestitoare, pentru prevestirea indicaţiilor semnalelor de intrare, de ieşire, de parcurs sau de ramificaţie. (3) Semnalele pentru manevră şi triere sunt: a. de manevră, pentru permiterea şi interzicerea mişcărilor de manevră; b. de triere, pentru permiterea sau interzicerea trierii vagoanelor. (4) Semnalele repetitoare sunt utilizate pentru repetarea indicaţiilor semnalelor de intrare, de ieşire, de ramificaţie, de parcurs, de trecere sau de triere, dacă nu este asigurată vizibilitatea prevăzută a semnalului pe care îl preced. (5) Semnalele de avarie sunt utilizate pentru semnalizarea pericolului pentru circulaţia trenurilor la trecerile la nivel sau prin tuneluri. ART. 3 După construcţia lor, semnalele fixe sunt: a. semafoare; b. semnale luminoase. ART. 4 Semnalele fixe pot îndeplini, cumulativ, mai multe funcţiuni cum ar fi: de circulaţie şi manevră, de manevră şi triere, etc. ART. 5 (1) Semnalele de circulaţie şi semnalele de manevră trebuie să fie amplasate pe partea dreaptă a căii, în sensul de mers al trenurilor sau cel mult deasupra axei căii. (2) Pe liniile duble, pentru circulaţia pe linia din stânga, semnalele: de trecere ale blocului de linie automat, prevestitoare, de avarie la trecerile la nivel, de avarie la tuneluri, de intrare, de ramificaţie, precum şi semnalele repetitoare se pot monta, pe partea stângă a sensului de mers, cu condiţia ca acestea să nu poată fi considerate că aparţin altor linii sau direcţii de mers şi să fie amplasate toate pe aceeaşi parte, pe intervalul dintre staţii. (3) Pe liniile duble, pentru circulaţia pe linia din stânga, semnalele de avarie la trecerile la nivel se pot monta, cu avizul Autorităţii Feroviare Române - AFER, pe partea stângă a sensului de mers, chiar dacă pe intervalul dintre staţiile respective semnalele de circulaţie sunt montate deasupra axei căii. În acest caz pe partea dreaptă a căii, în dreptul semnalului respectiv, se montează indicatorul din fig. 139. (4) În cazul mai multor linii alăturate, semnalele fiecărei linii trebuie să se instaleze astfel încât să nu poată fi considerate drept semnale care aparţin liniilor vecine. (5) Semafoarele de intrare, prevestitoare şi de trecere care semnalizează intrarea în staţii de pe linii cu ecartament diferit de cel normal sau descălecarea acestor linii în linie curentă sunt aşezate în acelaşi profil cu semnalele corespunzătoare liniei cu ecartament normal, dar se deosebesc de acestea, având înălţimea stâlpilor mai mică. În cazul staţiilor centralizate electrodinamic, precum şi pe linii înzestrate cu bloc de linie automat, se poate utiliza acelaşi semnal atât pentru linia cu ecartament normal cât şi pentru linia cu ecartament diferit de cel normal. (6) Indicatoarele de semnalizare se instalează, de regulă, pe partea dreaptă a sensului de mers, iar la liniile duble pentru circulaţia pe falsă, se montează pe partea stângă a sensului de mers. (7) Indicatoarele de semnalizare specifice semnalelor fixe sau mobile se instalează pe aceeaşi parte a sensului de mers cu semnalele asociate. (8) Indicatoarele de cale se montează pe partea dreaptă a căii, în sensul de la Bucureşti, cu excepţia indicatoarelor hectometrice care, pe linie dublă, se montează alternativ, de o parte şi de alta a căii. SECŢIUNEA a 2-a Tipul de semnalizare utilizat ART. 6 (1) Pe infrastructura feroviară se utilizează: a. semnalizarea cu două trepte de viteză; b. semnalizarea cu trepte multiple de viteză. (2) Semnalizarea cu două trepte de viteză şi semnalizarea cu trepte multiple de viteză se completează, după caz, cu semnalizarea direcţiei, numărului liniei, ieşirii pe firul din stânga al căii duble, a lipsei distanţei de frânare şi a valorii vitezei. (3) Semnalizarea cu trepte multiple de viteză se referă numai la semnalizarea pentru circulaţie. (4) Începutul şi sfârşitul zonelor de semnalizare cu trepte multiple de viteză, precum şi începutul şi sfârşitul zonei cu bloc de linie automat cu patru indicaţii se semnalizează prin indicatoare specifice. CAP. III SEMNALE FIXE UTILIZATE LA SEMNALIZAREA CU DOUĂ TREPTE DE VITEZĂ III-1. GENERALITĂŢI SECŢIUNEA 1 Vitezele corespunzătoare indicaţiilor date de semnale ART. 7 (1) Vitezele corespunzătoare indicaţiilor date de semnale sunt următoarele: a. viteza stabilită; b. viteza redusă. (2) Viteza stabilită reprezintă viteza maximă de circulaţie admisă şi prevăzută în livretul de mers sau prin ordin de circulaţie, pentru trenul şi porţiunea de linie respectivă. (3) Viteza redusă reprezintă viteza maximă admisă pentru trecerea peste schimbătoarele de cale în abatere, adică 30 km/h sau mai mare. (4) Circulaţia peste schimbătoarele de cale în abatere cu viteză redusă mai mare de 30 km/h este admisă numai în cazul în care această viteză este indicată la semnal prin indicatorul luminos de viteză. SECŢIUNEA a 2-a Semnificaţia culorilor de bază folosite în semnalizare ART. 8 Semnificaţia culorilor de bază folosite la semnalizare, în legătura cu circulaţia trenurilor şi executarea mişcărilor de manevră, este următoarea: a. roşu, ordonă oprirea; b. galben, permite circulaţia trenurilor şi ordonă reducerea vitezei în vederea opririi la semnalul următor sau continuarea mersului dacă semnalul următor nu indică oprirea; c. verde, permite circulaţia trenurilor cu viteza stabilită: d. albastru, ordonă oprirea pentru mişcările de manevră: e. alb-lunar, permite mişcările de manevră sau circulaţia trenurilor, cu viteza prevăzută în reglementările specifice. III-2. SEMAFOARE SECŢIUNEA 1 Generalităţi ART. 9 (1) Indicaţia semafoarelor este dată de poziţia braţelor şi paletelor acestora. Pe timp de noapte semafoarele se iluminează conform calendarului de iluminare. (2) Pentru creşterea vizibilităţii se admite că braţele şi paletele acestora să fie acoperite pe partea dinspre tren cu materiale reflectorizante. SECŢIUNEA a 2-a Semaforul de intrare ART. 10 Semaforul de intrare dă următoarele indicaţii: (a se vedea imaginea asociată) Fig. 1. OPREŞTE fără a depăşi semnalul! Ziua - braţul de sus orizontal, spre dreapta sensului de mers Noaptea - o unitate luminoasă de culoare roşie, spre tren (a se vedea imaginea asociată) Fig. 2. LIBER pe linia directă Ziua - braţul de sus ridicat la 45°, spre dreapta sensului de mers Noaptea - o unitate luminoasă de culoare verde, spre tren (a se vedea imaginea asociată) Fig. 3. LIBER pe linie abătută cu viteză redusă Ziua - două braţe ridicate la 45°, spre dreapta sensului de mers Noaptea - o unitate luminoasă de culoare verde şi una galbenă, spre tren SECŢIUNEA a 3-a Semaforul de ieşire ART. 11 (1) Semaforul de ieşire are un braţ, dacă dintr-un capăt al staţiei se iese într-o singură direcţie şi două braţe dacă se poate ieşi în două direcţii, caz în care indică şi direcţia de mers. (2) Semaforul de ieşire cu un braţ dă următoarele indicaţii: (a se vedea imaginea asociată) Fig. 4. OPREŞTE fără a depăşi semnalul! Ziua - braţul orientat, spre dreapta sensului de mers Noaptea - o unitate luminoasă de culoare roşie, spre tren (a se vedea imaginea asociată) Fig. 5. LIBER Ziua - braţul ridicat la 45°, spre dreapta sensului de mers Noaptea - o unitate luminoasă de culoare verde, spre tren (3) Semaforul de ieşire cu două braţe dă următoarele indicaţii: (a se vedea imaginea asociată) Fig. 6. OPREŞTE fără a depăşi semnalul! Ziua - braţul de sus orizontal spre dreapta sensului de mers Noaptea - o unitate luminoasă de culoare roşie, spre tren (a se vedea imaginea asociată) Fig. 7. LIBER în direcţia I Ziua - braţul de sus ridicat la 45°, spre dreapta sensului de mers Noaptea - o unitate luminoasă de culoare verde, spre tren (a se vedea imaginea asociată) Fig. 8. LIBER în direcţia II Ziua - două braţe ridicate la 45° spre dreapta sensului de mers Noaptea - o unitate luminoasă de culoare verde şi una galbenă, spre tren (4) Indicaţia de liber a semafoarelor de ieşire permite ieşirea sau trecerea: a. cu viteza stabilită, dacă toate schimbătoarele de cale sunt atacate, la ieşire, în poziţia pe directă; b. cu viteza redusă, dacă unul sau mai multe schimbătoare de cale sunt atacate, la ieşire, în abatere. SECŢIUNEA a 4-a Semaforul de ramificaţie ART. 12 (1) Din punct de vedere constructiv, semaforul de ramificaţie este asemănător cu semaforul de intrare sau ieşire. (2) Semaforul de ramificaţie are două braţe dacă: a. acoperă ramificaţia pe la vârf; b. acoperă pe la vârf o joncţiune în linie curentă, iar circulaţia peste joncţiune se face în abatere. (3) Semaforul de ramificaţie are un braţ dacă: a. acoperă pe la călcâi ramificaţia sau joncţiunea din linie curentă: b. acoperă joncţiunea din linie curentă pe la vârf, iar circulaţia peste joncţiune se face numai pe directă. c. acoperă o traversare de linii la acelaşi nivel, o încălecare-descălecare de linii cu ecartament diferit sau un pod cu grinzi mobile. (4) Semaforul de ramificaţie cu un braţ are aspectul şi dă indicaţiile din fig. 4 şi 5. (5) Semaforul de ramificaţie cu două braţe are aspectul şi dă indicaţiile din fig. 6, 7 şi 8. (6) Indicaţia "LIBER" a unui semafor de ramificaţie cu un braţ, permite trecerea: a. cu viteza stabilită, dacă toate schimbătoarele de cale sunt atacate în poziţia pe directă; b. cu viteza redusă, dacă unul sau mai multe schimbătoare de cale sunt atacate în abatere. (7) Indicaţia de liber a unui semafor de ramificaţie cu două braţe permite trecerea: a. cu viteza stabilită, în direcţia I, pe linie directă; b. cu viteza redusă, în direcţia II, pe linie abătută. SECŢIUNEA a 5-a Semaforul de parcurs ART. 13 În unele staţii prevăzute cu semafoare, semnalizarea trecerilor dintr-o zonă în altă zonă a staţiei se poate face cu semaforul de parcurs cu un braţ, care are aspectul şi dă indicaţia de la fig. 4 şi 5 sau cu semaforul de parcurs cu două braţe care are aspectul şi dă indicaţiile de la fig. 1, 2 şi 3. SECŢIUNEA a 6-a Semaforul prevestitor ART. 14 (1) Semafoarele prevestitoare se amplasează înaintea semafoarelor de intrare, de parcurs, sau a semafoarelor de ramificaţie. (2) După numărul indicaţiilor pe care le dau, semafoarele prevestitoare sunt: a. semafoare prevestitoare cu două indicaţii; b. semafoare prevestitoare cu trei indicaţii. (3) Semaforul prevestitor cu două indicaţii dă următoarele indicaţii: (a se vedea imaginea asociată) Fig. 9. LIBER cu viteza stabilită. ATENŢIE! Semaforul următor ordonă oprirea sau este pe liber pe linie abătută, cu viteză redusă Ziua - paleta arată faţa galbenă spre tren Noaptea - o unitate luminoasă de culoare galbenă, spre tren (a se vedea imaginea asociată) Fig. 10. LIBER cu viteza stabilită. Semaforul următor este pe liber pe linia directă Ziua - paleta văzută pe muchie Noaptea - o unitate luminoasă de culoare verde, spre tren (4) Dacă distanţa dintre semnale nu permite montarea semaforului prevestitor cu catarg, paleta acestuia se poate monta pe catargul altor semafoare pentru a prevesti indicaţia semaforului următor. În acest caz indicaţiile paletei sunt aceleaşi cu ale semaforului prevestitor cu două indicaţii. (5) Semaforul prevestitor cu trei indicaţii dă următoarele indicaţii: (a se vedea imaginea asociată) Fig. 11. LIBER cu viteza stabilită. ATENŢIE! Semaforul următor ordonă oprirea Ziua - paleta arată faţa galbenă spre tren, iar săgeata în poziţie verticală cu vârful în jos Noaptea - o unitate luminoasă de culoare galbenă, spre tren (a se vedea imaginea asociată) Fig. 12. LIBER cu viteza stabilită. Semaforul următor este pe liber pe linie abătută, cu viteză redusă Ziua - paleta arată faţa galbenă spre tren, iar săgeata înclinată la 45° cu vârful în jos, spre dreapta sensului de mers Noaptea - două unităţi luminoase de culoare galbenă, spre tren (a se vedea imaginea asociată) Fig. 13. LIBER cu viteza stabilită. Semaforul următor este pe liber pe linia directă Ziua - paleta văzută pe muchie, iar săgeata în poziţie verticală cu vârful în jos Noaptea - o unitate luminoasă de culoare verde, spre tren SECŢIUNEA a 7-a Semafoare cu paletă prevestitoare a semaforului de ieşire sau pe parcurs ART. 15 (1) Indicaţia semaforului de ieşire sau a semaforului de parcurs poate fi prevestită de la semaforul de intrare, prin paletă prevestitoare a semaforului de ieşire sau a semaforului de parcurs. (2) Semaforul de intrare, înzestrat cu paletă prevestitoare a semaforului de ieşire sau a semaforului de parcurs, dă următoarele indicaţii: (a se vedea imaginea asociată) Fig. 14. OPREŞTE fără a depăşi semnalul! Ziua - braţul de sus orizontal spre dreapta sensului de mers, iar paleta prevestitoare a semaforului de ieşire sau a semaforului de parcurs cu faţa galbenă spre tren Noaptea - o unitate luminoasă de culoare roşie şi una galbenă, spre tren. Unitatea luminoasă de culoare roşie este în partea de sus a stâlpului semaforului, iar unitatea luminoasă de culoare galbenă în partea de mijloc a stâlpului (a se vedea imaginea asociată) Fig. 15. LIBER pe linia directă, cu viteza stabilită. ATENŢIE! Semaforul de ieşire sau semaforul de parcurs ordonă oprirea Ziua - braţul de sus ridicat la 45° spre dreapta sensului de mers, iar paleta prevestitoare a semaforului de ieşire sau a semaforului de parcurs cu faţa galbenă spre tren Noaptea - o unitate luminoasă de culoare verde şi una galbenă, spre tren. Unitatea luminoasă de culoare verde este în partea de sus a stâlpului semaforului, iar unitatea luminoasă de culoare galbenă în partea de mijloc a stâlpului (a se vedea imaginea asociată) Fig. 16. LIBER pe linia directă, cu viteza stabilită. Semaforul de ieşire sau semaforul de parcurs este pe liber Ziua - braţul de sus ridicat la 45°, spre dreapta sensului de mers, iar paleta prevestitoare a semaforului de ieşire sau a semaforului de parcurs văzută pe muchie Noaptea - două unităţi luminoase de culoare verde spre tren. O unitate luminoasă de culoare verde în partea de sus a stâlpului semaforului şi cealaltă în partea de mijloc a stâlpului (a se vedea imaginea asociată) Fig. 17. LIBER pe linie abătută, cu viteza redusă. ATENŢIE! Semaforul de ieşire sau semaforul de parcurs ordonă oprirea Ziua - două braţe ridicate la 45°, spre dreapta sensului de mers, iar paleta prevestitoare a semaforului de ieşire sau a semaforului de parcurs, cu faţa galbenă spre tren Noaptea - o unitate luminoasă de culoare verde şi două unităţi luminoase de culoare galbenă spre tren. O unitate luminoasă de culoare verde şi una galbenă în partea de sus a stâlpului semaforului, iar cealaltă unitate luminoasă de culoare galbenă, în partea de mijloc a stâlpului (a se vedea imaginea asociată) Fig. 18. LIBER pe linie abătută cu viteză redusă. Semaforul de ieşire sau semaforul de parcurs este pe liber Ziua - două braţe ridicate la 45° spre dreapta sensului de mers, iar paleta prevestitoare a semaforului de ieşire sau a semaforului de parcurs văzută pe muchie Noaptea - o unitate luminoasă de culoare verde, una galbenă şi una verde spre tren. O unitate luminoasă de culoare verde şi una galbenă în partea de sus a stâlpului semaforului, iar cealaltă unitate luminoasă de culoare verde în partea de mijloc a stâlpului (3) Semaforul de parcurs cu un braţ cu paletă prevestitoare a semaforului de ieşire, dă următoarele indicaţii: (a se vedea imaginea asociată) Fig. 19. OPREŞTE fără a depăşi semnalul! Ziua - braţul de sus orizontul, spre dreapta sensului de mers, iar paleta prevestitoare a semaforului de ieşire cu faţa galbenă spre tren Noaptea - o unitate luminoasă de culoare roşie şi una galbenă spre tren. Unitatea luminoasă de culoare galbenă este amplasată în partea de mijloc a stâlpului (a se vedea imaginea asociată) Fig. 20. LIBER cu viteza stabilită. ATENŢIE! Semaforul de ieşire ordonă oprirea Ziua - braţul de sus ridicat la 45° în dreapta sensului de mers, iar paleta prevestitoare a semaforului de ieşire cu faţa galbenă spre tren Noaptea - o unitate luminoasă de culoare verde şi una galbenă spre tren. Unitatea luminoasă de culoare galbenă este amplasată în partea de mijloc a stâlpului (a se vedea imaginea asociată) Fig. 21. LIBER cu viteza stabilită. Semaforul de ieşire este pe liber Ziua - braţul de sus ridicat la 45° spre dreapta sensului de mers, iar paleta prevestitoare a semaforului de ieşire văzută pe muchie Noaptea - două unităţi luminoase de culoare verde spre tren. A doua unitate luminoasă de culoare verde este amplasată în partea de mijloc a stâlpului SECŢIUNEA a 8-a Semaforul repetitor ART. 16 (1) Semaforul repetitor se amplasează înaintea semafoarelor de ieşire, de intrare, de parcurs sau de ramificaţie care nu au asigurată vizibilitatea. (2) Semaforul repetitor dă următoarele indicaţii: (a se vedea imaginea asociată) Fig. 22. ATENŢIE! Semaforul următor ordonă oprirea Ziua - braţul orizontal, spre dreapta sensului de mers Noaptea - o unitate luminoasă de culoare galbenă spre tren (a se vedea imaginea asociată) Fig. 23. Semaforul următor este pe liber Ziua - braţul ridicat la 45°, spre dreapta sensului de mers Noaptea - o unitate luminoasă de culoare verde, spre tren SECŢIUNEA a 9-a Semnalul mecanic de manevră ART. 17 Indicaţiile date de semnalul mecanic de manevră sunt următoarele: (a se vedea imaginea asociată) Fig. 24. OPREŞTE fără a depăşi semnalul de manevră! Ziua - paleta arată faţa albastră spre convoiul de manevră Noaptea - o unitate luminoasă de culoare albastră, spre convoiul de manevră (a se vedea imaginea asociată) Fig. 25. Manevra permisă în zona acoperită de semnal Ziua - paleta văzută pe muchie Noaptea - o unitate luminoasă de culoare alb-lunar. Spre convoiul de manevră SECŢIUNEA a 10-a Supravegherea luminilor de control la indicaţiile de noapte ale semafoarelor ART. 18 (1) Unităţile luminoase a indicaţiilor de noapte ale semafoarelor trebuie să fie supravegheate. Supravegherea se face, fie prin observarea directă a unităţilor luminoase de semnalizare, fie prin observarea luminilor de control, vizibile în partea opusă a sensului de semnalizare. (2) Luminile de control sunt de culoare albă, indiferent de indicaţiile date de semafor şi în număr egal cu numărul felinarelor. (3) Dacă la un semafor de intrare, de ieşire, de parcurs sau de ramificaţie, la punerea pe liber sau în timpul cât este pe liber, se constată lipsa uneia sau mai multor lumini de control, semaforul respectiv va fi adus în poziţia pe oprire. III-3. SEMNALE LUMINOASE SECŢIUNEA 1 Generalităţi ART. 19 Semnalele luminoase sunt: a. pe stâlp sau pe consolă; b. pitice. ART. 20 La semnalizarea luminoasă cu două trepte de viteză se aplică principiul semnalizării de viteză la care: a. indicaţiile date de către semnalele luminoase pentru circulaţie sunt aceleaşi indiferent de locul, funcţia şi tipul constructiv ale acestor semnale; b. fiecare semnal luminos de circulaţie dă indicaţii asupra vitezei cu care se poate circula după semnal, respectiv stabilită sau redusă pentru trecerea peste schimbătoarele de cale în abatere, precum şi asupra vitezei indicate de semnalul luminos următor cu care este în dependenţă. SECŢIUNEA a 2-a Semnale luminoase de intrare ART. 21 Semnalele luminoase de intrare dau următoarele indicaţii: (a se vedea imaginea asociată) Fig. 26. OPREŞTE fără a depăşi semnalul Ziua şi noaptea - O unitate luminoasă de culoare roşie, spre tren (a se vedea imaginea asociată) Fig. 27. LIBER cu viteza stabilită. Semnalul următor este pe liber cu viteza stabilită Ziua şi noaptea - o unitate luminoasă de culoare verde, spre tren (a se vedea imaginea asociată) Fig. 28. LIBER cu viteza stabilită. ATENŢIE! Semnalul următor ordonă oprirea Ziua şi noaptea - o unitate luminoasă de culoare galbenă spre tren (a se vedea imaginea asociată) Fig. 29. LIBER cu viteza stabilită. Semnalul următor este pe liber cu viteza redusă Ziua şi noaptea - o unitate luminoasă de culoare galbenă-clipitor, spre tren (a se vedea imaginea asociată) Fig. 30. LIBER cu viteză redusă. Semnalul următor este pe liber cu viteza stabilită sau redusă Ziua şi noaptea - o unitate luminoasă de culoare verde şi o unitate luminoasă de culoare galbenă, spre tren (a se vedea imaginea asociată) Fig. 31. LIBER cu viteza redusă. ATENŢIE! Semnalul următor ordonă oprirea Ziua şi noaptea - două unităţi luminoase de culoare galbenă spre tren SECŢIUNEA a 3-a Semnale luminoase de parcurs ART. 22 Indicaţiile semnalelor luminoase de parcurs sunt aceleaşi cu ale semnalelor luminoase de intrare. SECŢIUNEA a 4-a Semnale luminoase de ieşire şi semnale luminoase de ramificaţie ART. 23 (1) Semnalele luminoase de ieşire şi semnale luminoase de ramificaţie dau indicaţii diferite, după cum staţia este situată pe linie: a. înzestrată cu bloc de linie automat; b. neînzestrată cu bloc de linie automat; (2) În cazul unei staţii situate pe o linie înzestrată cu bloc de linie automat indicaţiile semnalelor luminoase de ieşire sau ale semnalelor luminoase de ramificaţie sunt aceleaşi cu ale semnalelor luminoase de intrare. (3) În cazul unei staţii situate pe o linie neînzestrată cu bloc de linie automat indicaţiile semnalelor luminoase de ieşire sau ale semnalelor luminoase de ramificaţie sunt următoarele: a. roşu - OPREŞTE fără a depăşi semnalul! b. verde - LIBER cu viteza stabilită. c. verde galben - LIBER cu viteza redusă. SECŢIUNEA a 5-a Semnale luminoase de trecere ART. 24 (1) Semnalele luminoase de trecere ale blocului de linie automat dau următoarele indicaţii: (a se vedea imaginea asociată) Fig. 32. OPREŞTE fără a depăşi semnalul! - primul sector de bloc din faţă este ocupat Ziua şi noaptea - o unitate luminoasă de culoare roşie, spre tren (a se vedea imaginea asociată) Fig. 33. LIBER cu viteza stabilită. ATENŢIE! Semnalul următor ordonă oprirea - primul sector de bloc din faţă este liber dar al doilea este ocupat Ziua şi noaptea - o unitate luminoasă de culoare galbenă, spre tren (a se vedea imaginea asociată) Fig. 34. LIBER cu viteza stabilită. Semnalul următor este pe liber cu viteza stabilită - cel puţin primele două sectoare de bloc din faţă sunt libere Ziua şi noaptea - o unitate luminoasă de culoare verde, spre tren (2) Semnalele luminoase de trecere ale blocului de linie automat care fac şi funcţie de semnale prevestitoare dau în plus indicaţia de galben-clipitor. (a se vedea imaginea asociată) Fig. 35. LIBER cu viteza stabilită. Semnalul următor este pe liber cu viteza redusă! Ziua şi noaptea - o unitate luminoasă de culoare galben-clipitor, spre tren SECŢIUNEA a 6-a Semnale luminoase de înscriere pe bloc ART. 25 În staţiile situate pe secţii dotate cu bloc de linie automat, la care accesul în linie curentă este permis prin semafoare, se foloseşte pentru înscrierea pe blocul de linie automat un semnal luminos de înscriere pe bloc, prevăzut cu reper de culoare albă, care dă indicaţiile de la art. 23. SECŢIUNEA a 7-a Semnale luminoase prevestitoare pe linii neînzestrate cu bloc de linie automat ART. 26 (1) Semnalul luminos prevestitor se montează înaintea semnalelor luminoase de intrare sau de ramificaţie de pe liniile neînzestrate cu bloc de linie automat. (2) Semnalul luminos prevestitor se poate monta şi înaintea semafoarelor de intrare, sau de ramificaţie de pe liniile neînzestrate cu bloc de linie automat. (3) Semnalul luminos prevestitor dă următoarele indicaţii: (a se vedea imaginea asociată) Fig. 36. LIBER cu viteza stabilită! ATENŢIE! Semnalul următor ordonă oprirea Ziua şi noaptea - o unitate luminoasă de culoare galbenă, spre tren (a se vedea imaginea asociată) Fig. 37. LIBER cu viteza stabilită! Semnalul următor este pe liber cu viteza redusă Ziua şi noaptea - o unitate luminoasă de culoare galben-clipitor, spre tren (a se vedea imaginea asociată) Fig. 38. LIBER cu viteza stabilită! Semnalul următor este pe liber cu viteza stabilită Ziua şi noaptea - o unitate luminoasă de culoare verde, spre tren SECŢIUNEA a 8-a Semnale luminoase repetitoare ART. 27 (1) Semnalele luminoase repetitoare se pot monta înaintea semnalelor luminoase sau a semafoarelor. (2) Semnalul luminos repetitor al semnalului luminos din staţii dă una dintre următoarele indicaţii: (a se vedea imaginea asociată) Fig. 39. Semnalul următor este pe oprire Ziua şi noaptea - o bandă verticală cu lumina albă care are la capătul de sus o bandă orizontală cu lumina albă, îndreptat spre dreapta sensului de mers (a se vedea imaginea asociată) Fig. 40. Semnalul următor este pe liber cu viteza redusă Ziua şi noaptea - o bandă verticală cu lumina albă, care are la capătul de sus o bandă oblică cu lumina albă îndreptată în jos spre dreapta sensului de mers (a se vedea imaginea asociată) Fig. 41. Semnalul următor este pe liber cu viteza stabilită Ziua şi noaptea - o bandă verticală cu lumina albă, care are la capătul de sus o bandă oblică cu lumina albă, îndreptată în sus spre dreapta sensului de mers (3) Semnalele luminoase repetitoare ale semnalelor de trecere ale blocului de linie automat au acelaşi aspect ca semnalul luminos repetitor al semnalului luminos din staţii şi dau indicaţiile următoare: a. semnalul luminos următor este pe indicaţia roşu; semnalul luminos repetitor are aspectul din fig. 39. b. semnalul luminos următor este pe indicaţia galben sau galben-clipitor; semnalul luminos repetitor are aspectul din fig. 40. c. semnalul luminos următor este pe indicaţia verde; semnalul luminos repetitor are aspectul din fig. 41. (4) Semnalele luminoase repetitoare ale semafoarelor au acelaşi aspect ca semnalul luminos repetitor al semnalului luminos din staţii şi dau indicaţiile următoare: a. semaforul următor este pe oprire; semnalul luminos repetitor are aspectul din fig. 39; b. semaforul următor este pe liber cu două braţe ridicate la 45°; semnalul luminos repetitor are aspectul din fig. 40; c. semaforul următor este pe liber cu un braţ ridicat la 45°; semnalul luminos repetitor are aspectul din fig. 41. (5) La semafoarele de ieşire de grup şi la semafoarele de ieşire cu două direcţii nu se montează semnul luminos repetitor. SECŢIUNEA a 9-a Indicaţia de chemare a semnalelor luminoase ART. 28 (1) Indicaţia de chemare se foloseşte în cazurile de defectare a semnalului luminos de intrare, dacă semnalul nu afişează nici o indicaţie sau dacă semnalul afişează indicaţia roşu. (2) Indicaţia de chemare a unui semnal luminos are aspectul din fig. 42: (a se vedea imaginea asociată) Fig. 42. LIBER cu viteza de cel mult 20 km/h, cu deosebită atenţie, până la semnalul următor Ziua şi noaptea - o unitate luminoasă de culoare alb-lunar clipitor, spre tren (3) Cu indicaţia de chemare se mai pot dota şi: a. semnalele luminoase de ieşire din staţiile aflate pe secţii de circulaţie pe cale dublă, fără bloc de linie automat sau cu bloc de linie automat specializat; b. semnalele luminoase de ieşire din staţiile aflate pe secţii de circulaţie pe cale simplă, fără bloc de linie automat; c. semnalele de parcurs şi ramificaţie. (4) În cazul semnalelor de ieşire aflate într-o staţie unde se ramifică mai multe direcţii de mers, sau al semnalelor de ramificaţie, dacă cel puţin una dintre direcţii este înzestrată cu bloc de linie automat banalizat, semnalul de ieşire sau semnalul de ramificaţie nu se dotează cu indicaţie de chemare. (5) În cazul semnalelor de parcurs care fac şi funcţia de semnal de ieşire pentru o direcţie de mers, dacă în direcţia respectivă linia curentă este înzestrată cu bloc de linie automat banalizat, semnalele respective nu se dotează cu indicaţie de chemare. (6) În cazul semnalelor de intrare care fac şi funcţia de semnal de ramificaţie pentru o direcţie de mers, dacă în direcţia respectivă linia curentă este înzestrată cu bloc de linie automat banalizat, semnalele respective se dotează cu indicaţie de chemare care se va folosi numai pentru intrarea trenurilor în staţie. Acest lucru va fi precizat şi în planul tehnic de exploatare a staţiei. (7) Pe cale dublă, dacă se circulă pe baza blocului de linie automat specializat, indicaţia de chemare a semnalului luminos de ieşire sau ramificaţie permite circulaţia trenului cu viteza de cel mult 20 km/h, cu deosebită atenţie, până la semnalul următor. Pe cale dublă cât şi pe cale simplă, fără bloc de linie automat, indicaţia de chemare a semnalului luminos de ieşire sau ramificaţie, permite circulaţia trenului cu viteza de cel mult 20 km/h cu deosebită atenţie peste schimbătoarele de cale. (8) Indicaţia de chemare a semnalului luminos de parcurs, permite circulaţia trenului cu viteza de cel mult 20 km/h, cu deosebită atenţie până la semnalul următor. (9) În toate cazurile, mecanicul va conduce trenul cu deosebită atenţie, va supraveghea permanent linia şi va regla viteza în funcţie de distanţa de vizibilitate, astfel încât să oprească imediat trenul în cazul în care calea este ocupată, constată lipsa de gabarit, observă semnale de fine de tren, semnale mobile şi de mână care ordonă oprirea trenului sau un alt obstacol care împiedică continuarea circulaţiei. SECŢIUNEA a 10-a Semnale luminoase de manevră ART. 29 Indicaţiile date de semnalul luminos de manevră sunt următoarele: (a se vedea imaginea asociată) Fig. 43. OPREŞTE fără a depăşi semnalul la manevră! Ziua şi noaptea - o unitate luminoasă de culoare albastră, spre convoiul de manevră (a se vedea imaginea asociată) Fig. 44. Manevra permisă dincolo de semnal Ziua şi noaptea - o unitate luminoasă şi de culoare alb-lunar, spre convoiul de manevră (2) Semnalul luminos de manevră pe catarg sau pitic poate fi prevăzut cu unitate luminoasă de culoare roşie în loc de unitate luminoasă de culoare albastră. SECŢIUNEA a 11-a Semnale luminoase de triere ART. 30 (1) Indicaţiile date de semnalele luminoase de triere sunt următoarele: (a se vedea imaginea asociată) Fig. 45. Trierea oprită! Ziua şi noaptea - o unitate luminoasă de culoare roşie, spre locomotivă (a se vedea imaginea asociată) Fig. 46. Împinge încet convoiul de vagoane la triere! Ziua şi noaptea - o unitate luminoasă de culoare galbenă, spre locomotivă (a se vedea imaginea asociată) Fig. 47. Împinge mai repede convoiul de vagoane la triere! Ziua şi noaptea - o unitate luminoasă de culoare verde spre locomotivă (a se vedea imaginea asociată) Fig. 48. Împinge convoiul de vagoane la capătul cocoaşei! Ziua şi noaptea - o unitate luminoasă de culoare alb-lunar-clipitor spre locomotivă (a se vedea imaginea asociată) Fig. 49. Trage convoiul de vagoane de pe cocoaşă înapoi pe liniile grupei de sosire! Ziua şi noaptea - o unitate luminoasă de culoare de culoare roşu-clipitor spre locomotivă (a se vedea imaginea asociată) Fig. 50. Manevra permisă dincolo de semnal Ziua şi noaptea - o unitate luminoasă de culoare alb-lunar, spre locomotivă (2) În afară de aceste indicaţii, în funcţie de tipul instalaţiilor, semnalele de triere pot da şi indicaţiile galben-clipitor şi verde-clipitor. (3) Vitezele de împingere ale convoiului de vagoane la triere - în ordinea crescătoare corespunzătoare succesiunii indicaţiilor: galben, galben-clipitor, verde, verde-clipitor - vor fi cele stabilite prin planul tehnic de exploatare a staţiei. SECŢIUNEA a 12-a Semnale luminoase repetitoare ale semnalelor de triere ART. 31 (1) Semnalele luminoase repetitoare ale semnalelor de triere dau aceleaşi indicaţii cu cele ale semnalelor luminoase de triere, în cazul în care semnalele luminoase de triere sunt la regim de triere. (2) Semnalele luminoase repetitoare din mijlocul grupei de primiri, dau indicaţii alb-lunar, dacă semnalele luminoase de triere nu sunt trecute la regim de triere. (3) La semnalele luminoase de ieşire din staţiile de triaj, dacă îndeplinesc şi funcţia de semnale luminoase repetitoare ale semnalelor de triere, se prevede şi un indicator de direcţie luminos. La indicator apare litera "T" iluminată alb, dacă semnalul repetă indicaţiile semnalului de triere sau litera care indică direcţia spre care se expediază trenul, dacă acesta face funcţia de semnal de ieşire. SECŢIUNEA a 13-a Semnale de avarie la trecerile la nivel ART. 32 (1) La trecerile la nivel din linie curentă înzestrate cu instalaţii de semnalizare automată sunt montate semnale de avarie. Semnalele de avarie au rolul de a avertiza existenţa unui pericol pentru circulaţia trenurilor la trecerea la nivel. (2) Semnalul de avarie la trecerile la nivel, se compune dintr-un stâlp care are la partea de sus un panou în formă de romb pe care este aşezată o unitate luminoasă; funcţia semnalului de avarie poate fi exercitată şi de către un semnal de trecere al blocului de linie automat prevăzut cu reperul de la art. 165 - fig. 218. (3) Indicaţia dată de semnalul de avarie este următoarea: (a se vedea imaginea asociată) Fig. 51. Pericol la trecerea la nivel! Ia toate măsurile pentru oprire! Ziua şi noaptea - o unitate luminoasă de culoare roşie, spre tren (4) Dacă nu există pericol la trecerea la nivel, semnului de avarie nu afişează nici o indicaţie; circulaţia trenurilor se va face conform indicaţiilor date de semnalele de circulaţie. La observarea indicaţiei roşu a semnalului de avarie, mecanicul va lua imediat toate măsurile pentru oprirea trenului. (5) Trenul oprit, poate continua mersul cu viteza de cel mult 20 km/h până la depăşirea trecerii la nivel, mecanicul fiind gata să oprească imediat trenul dacă observă un obstacol pe trecerea la nivel. (6) După depăşirea trecerii la nivel, circulaţia trenurilor se va face, în continuare, cu viteza indicată de semnalele de circulaţie existente. SECŢIUNEA a 14-a Semnale de avarie la tuneluri ART. 33 (1) Semnalele de avarie la tuneluri au rolul de a avertiza existenţa unui pericol pentru circulaţia trenurilor prin tuneluri. (2) Semnalul se compune dintr-un stâlp care are la partea de sus un panou în formă pătrată pe care este aşezată o unitate luminoasă. (3) Indicaţia dată de semnalul de avarie la tuneluri este următoarea: (a se vedea imaginea asociată) Fig. 52. Pericol la tunel! Ia toate măsurile pentru oprire! Ziua şi noaptea - o unitate luminoasă de culoare roşie, spre tren (4) Dacă nu există pericol la tunel, semnalul de avarie la tunel nu afişează nici o indicaţie, circulaţia trenurilor se face conform indicaţiilor date de semnalele de circulaţie. (5) La observarea indicaţiei de culoare roşie a semnalului de avarie la tunel mecanicul va lua imediat toate măsurile pentru oprirea trenului. Trenul îşi poate continua mersul numai după înlăturarea pericolului şi semnalul de avarie la tuneluri nu afişează nici o indicaţie. SECŢIUNEA a 15-a Semnale fixe care nu sunt în exploatare ART. 34 (1) Semnalele fixe care nu sunt în exploatare se semnalizează cu două şipci încrucişate aplicate pe braţul, respectiv pe paleta semafoarelor, pe stâlpii semnalelor luminoase sau pe fundaţia semnalelor luminoase pitice. (2) Semnalele luminoase nu trebuie să afişeze nici o indicaţie, iar semafoarele trebuie să fie fixate în poziţie de oprire şi neiluminate. (3) Semnalele prevestitoare şi repetitoare se prevăd cu şipci încrucişate numai dacă şi semnalul pe care îl preced nu este în exploatare. (a se vedea imaginea asociată) Fig. 53. Exemple de semnale care nu sunt în exploatare Ziua - două şipci încrucişate, fixate pe semnale Noaptea - două şipci încrucişate, fixate pe semnale luminoase fără indicaţie sau semafoare neiluminate (4) Semnalele fixe care nu sunt în exploatare nu se vor lua în considerare de către personalul de locomotivă. CAP. IV SEMNALIZAREA LUMINOASĂ CU TREPTE MULTIPLE DE VITEZĂ SECŢIUNEA 1 Generalităţi ART. 35 (1) Semnalizarea luminoasă cu trepte multiple de viteză - TMV - răspunde cerinţelor europene de semnalizare şi presemnalizare a mai multor trepte de viteză şi realizează transmiterea vizuală a următoarelor informaţii: a. semnalizarea de distanţare - numărul sectoarelor libere în faţa trenului - prin indicaţiile unităţilor luminoase utilizând codul de culoare; b. semnalizarea de viteză, prin indicatoarele luminoase utilizând codificarea numerică zecimală. (2) Semnalizarea luminoasă cu trepte multiple de viteză se referă numai la semnalizarea pentru circulaţie. Semnalizarea pentru manevrarea vehiculelor feroviare şi triere rămâne aceeaşi ca la semnalizarea cu două trepte de viteză. (3) Acest tip de semnalizare, prin indicatoarele luminoase, afişează viteza maximă de circulaţie a trenului permisă la semnal şi o prevesteşte pe cea de la semnalul următor. ART. 36 În acest capitol se vor utiliza următoarele noţiuni: a. semnalizarea luminoasă cu două trepte de viteză - semnalizarea luminoasă clasică a căii ferate române, folosită pentru indicarea vitezei stabilite şi a vitezei reduse; b. semnalizarea luminoasă cu trepte multiple de viteză - semnalizarea luminoasă folosită pentru indicarea vitezei stabilite precum şi a vitezelor reduse - la nevoie din 10 în 10 km/h; c. semnalizarea de distanţare se referă la numărul sectoarelor libere în faţa trenului - atât pe blocul de linie automat cât şi în staţie; d. blocul de linie automat cu trei indicaţii este blocul de linie automat clasic al căii ferate române care utilizează pentru indicarea numărului de sectoare libere în faţa trenului, unităţi luminoase colorate cu indicaţiile de verde, galben sau roşu; e. blocul de linie automat cu patru indicaţii este blocul de linie automat care utilizează pentru indicarea numărului de sectoare libere în faţa trenului, unităţi luminoase colorate cu indicaţiile de verde, verde clipitor, galben sau roşu; f. dependenţă directă între staţii este situaţia în care între două staţii vecine pe o secţie cu bloc de linie automat nu există semnale de bloc, caz în care indicaţiile semnalelor de ieşire ale unei staţii prevestesc indicaţiile semnalelor de intrare ale staţiei vecine. ART. 37 Semnalizarea cu trepte multiple de viteză respectă următoarele principii: a. semnalizarea de distanţare şi semnalizarea de viteză sunt indicate separat prin unităţi luminoase la semnale, respectiv indicatoare; b. unităţile luminoase colorate - verde, galben, roşu - sunt utilizate pentru semnalizarea de distanţare; pentru a mări capacitatea secţiilor de circulaţie sau pentru a permite o viteză mai mare de circulaţie a trenurilor, se pot folosi indicaţii de preavertizare - sistem de semnalizare cu patru indicaţii; indicaţia suplimentară a semnalului este: "prevesteşte oprirea la semnalul ce urmează după semnalul următor" şi este indicată prin verde clipitor; c. cifrele sunt utilizate pentru semnalizarea de viteză; reducerea vitezei la un semnal trebuie să fie presemnalizată de la semnalul precedent; o indicaţie de viteză, sub formă de cifre luminoase, nu apare simultan cu indicaţia de "oprire". ART. 38 (1) Semnalizarea luminoasă cu trepte multiple de viteză utilizează, fără modificări, semnalele luminoase de manevră, de triere, indicatoarele şi reperele specifice semnalizării luminoase la calea ferată română. (2) Indicatoarele luminoase de viteză sunt amplasate pe catargul semnalelor şi dau informaţii, astfel: a. indicatorul luminos de viteză, montat în partea superioară a catargului semnalului, deasupra unităţilor luminoase, indică viteza maximă de circulaţie a trenului permisă la semnalul pe care este amplasat; b. indicatorul luminos prevestitor de viteză montat în partea inferioară a catargului semnalului, sub unităţile luminoase, prevesteşte viteza maximă de circulaţie a trenului permisă la semnalul următor. (3) Indicaţiile luminoase de chemare, de ieşire pe linia din stânga a căii duble banalizate, distanţă până la semnalul următor mai mică de 700 m, precum şi cele ale indicatoarelor de linie şi de direcţie sunt aceleaşi ca la semnalizarea cu două trepte de viteză. ART. 39 Dacă viteza afişată de indicatorul luminos de viteză la semnal diferă de viteza care a fost prevestită de indicatorul luminos prevestitor de viteză al semnalului precedent, aceasta se va considera indicaţie dubioasă şi se va proceda conform celor arătate la capitolul "Defectarea semnalelor fixe", din prezentul regulament. ART. 40 Dacă semnalul cu indicatoare luminoase de viteză sau semnalul blocului de linie automat cu patru indicaţii este defect sau dă indicaţie dubioasă se va proceda conform celor arătate la capitolul "Defectarea semnalelor fixe", din prezentul regulament. ART. 41 Dacă semnalul nu ordonă oprirea şi indicatorul luminos de viteză nu afişează nici o indicaţie, este permisă circulaţia după semnal cu viteza stabilită. SECŢIUNEA a 2-a Utilizarea culorilor în semnalizarea luminoasă cu trepte multiple de viteză ART. 42 (1) Utilizarea culorilor în semnalizarea luminoasă cu trepte multiple de viteză din staţii, în legătură cu circulaţia trenurilor este următoarea: a. roşu, ordonă oprirea; b. galben, permite circulaţia trenurilor cu viteza afişată de indicatorul luminos de viteză - cu cifre de culoare albă - ordonând reducerea vitezei în vederea opririi la semnalul următor; c. verde, permite circulaţia trenurilor cu viteza indicată de indicatorul luminos de viteză - cu cifre de culoare albă. Semnalul următor este pe liber cu viteza egală sau mai mare; d. verde clipitor, permite circulaţia trenurilor cu viteza afişată de indicatorul luminos de viteză - cu cifre de culoare albă - ordonând reducerea vitezei în vederea trecerii pe lângă semnalul următor cu viteza prevestită de indicatorul luminos prevestitor de viteză - cu cifre de culoare galbenă. Viteza prevestită de indicatorul luminos prevestitor de viteză al semnalului este întotdeauna mai mică decât cea afişată de indicatorul luminos de viteză al aceluiaşi semnal. (2) Excepţie de la prevederile alin. (1) fac semnalele de ieşire către linia curentă înzestrată cu bloc de linie automat şi dependenţă directă între staţii unde indicatorul luminos prevestitor de viteză este asociat cu culoarea verde a semnalului, iar viteza prevestită de indicatorul luminos prevestitor de viteză al semnalului este întotdeauna mai mică sau egală cu cea afişată de indicatorul luminos de viteză al aceluiaşi semnal. (3) Indicaţia de verde clipitor - fără indicaţii de viteză - la semnalele de intrare, de parcurs sau de ieşire de la linia directă, pe secţii cu bloc de linie automat cu patru indicaţii arată că semnalul care urmează după semnalul următor ordonă oprirea. SECŢIUNEA a 3-a Indicaţii luminoase de viteza la semnalizarea cu trepte multiple de viteză ART. 43 Indicatoarele luminoase de viteză afişează viteza de circulaţie permisă - în zeci de kilometri/oră. ART. 44 În funcţie de culoarea cifrelor, indicatoarele luminoase de viteză sunt: a. indicatorul luminos de viteză, cu cifre de culoare albă, care indică viteza permisă la semnal; b. indicatorul luminos prevestitor de viteză, cu cifre de culoare galbenă, care prevesteşte viteza permisă la semnalul următor. ART. 45 Viteza ordonată de indicatorul luminos de viteză este viteza maximă permisă peste schimbătoarele de cale în abatere. Dacă nu se specifică altfel în livretul de mers, buletinul de avizare a restricţiilor - BAR sau ordinul de circulaţie, viteza se poate mări numai după depăşirea cu tot trenul a schimbătoarelor de cale. ART. 46 Dacă viteza afişată de indicatorul luminos de viteză este de 20 km/h - respectiv cifra 2 la indicator - această viteză nu va fi depăşită pe tot parcursul. Parcursul cu viteza de 20 km/h poate să fie atât pe linie directă cât şi în abatere şi se sfârşeşte la un semnal de circulaţie pe oprire care nu are asigurat drum de alunecare. SECŢIUNEA a 4-a Semnale luminoase de intrare sau de parcurs ART. 47 Semnalele luminoase de intrare sau de parcurs, la semnalizarea cu trepte multiple de viteză, dau una din următoarele indicaţii: (a se vedea imaginea asociată) Fig. 54. Opreşte fără a depăşi semnului Ziua şi noaptea: O unitate luminoasă de culoare roşie, spre tren (a se vedea imaginea asociată) Fig. 55. Liber cu viteza stabilită. Semnalul următor este pe liber cu viteza stabilită Ziua şi noaptea: O unitate luminoasă de culoare verde, spre tren (a se vedea imaginea asociată) Fig. 56. Liber cu viteza stabilită. ATENŢIE! semnalul următor ordonă oprirea Ziua şi noaptea: O unitate luminoasă de culoare galbenă, spre tren (a se vedea imaginea asociată) Fig. 57. Liber cu viteza stabilită. Semnului următor indică liber cu viteza stabilită. Semnalul care urmează, după semnalul următor ordonă oprirea. Indicaţia apare numai în staţiile situate pe o secţie înzestrată cu bloc de linie automat cu 4 indicaţii Ziua şi noaptea: O unitate luminoasă de culoare verde-clipitor, spre tren (a se vedea imaginea asociată) Fig. 58. Liber cu viteza redusă afişată de indicatorul luminos de viteză - prin cifrele 2, 3, 6, 8, 9 sau 10. În figura, cifra 6 înseamnă 60 km/h. ATENŢIE! semnalul următor ordonă oprirea Ziua şi noaptea: O unitate luminoasă de culoare galbenă, spre tren, iar indicatorul luminos de viteză indică - cu cifre de culoare albă - viteza permisă la semnal (a se vedea imaginea asociată) Fig. 59. Liber cu viteza redusă afişată de indicatorul luminos de viteză - prin cifrele 2, 3, 6, 8, 9 sau 10. În figură, cifra 3 înseamnă 30 km/h. Semnalul următor este pe liber cu viteza egală sau mai mare Ziua şi noaptea: O unitate luminoasă de culoare verde spre tren, iar indicatorul luminos de viteză indică - cu cifre de culoare albă - viteza permisă la semnal (a se vedea imaginea asociată) Fig. 60. Liber cu viteza redusă afişată de către indicatorul luminos de viteză - prin cifrele 3, 6, 8, 9 sau 10. În figură, cifra b înseamnă 60 km/h. Semnalul următor este pe liber cu viteza prevestită de către indicatorul luminos prevestitor de viteză - întotdeauna mai mică decât cea a indicatorului de viteză Ziua şi noaptea: O unitate luminoasă de culoare verde clipitor, spre tren, indicatorul luminos de viteză indică viteza la semnal - cu cifre de culoare albă - iar indicatorul luminos prevestitor de viteză prevesteşte viteza la semnalul următor - cu cifre de culoare galbenă (a se vedea imaginea asociată) Fig. 61. Liber cu viteza stabilită. Semnalul următor indică liber cu viteza redusă indicată - prin cifrele 2, 3, 6, 8, 9 sau 10 - prevestită de către indicatorul luminos prevestitor de viteză. În figură, cifra 6 înseamnă 60 km/h Ziua şi noaptea: O unitate luminoasă de culoare verde clipitor, spre tren, indicatorul luminos de viteză este stins iar indicatorul luminos prevestitor de viteză prevesteşte viteza la semnului următor - cu cifre de culoare galbenă. SECŢIUNEA a 5-a Semnale luminoase de ieşire sau de ramificaţie ART. 48 Semnalele luminoase de ieşire, la semnalizarea cu trepte multiple de viteză, dau indicaţii diferite, după cum staţia este situată pe secţie: a. înzestrată cu bloc de linie automat având semnale de trecere al blocului de linie automat; b. înzestrată cu dependenţă directă între staţii, realizată pe principiile blocului de linie automat, la care indicaţiile semnalelor de ieşire sunt în dependenţă cu indicaţiile semnalelor de intrare din staţia următoare; c. neînzestrată cu bloc de linie automat şi fără instalaţie de dependenţă directă între staţii. ART. 49 Semnalele luminoase de ieşire, la semnalizarea cu trepte multiple de viteză, pentru staţiile situate pe o secţie înzestrată cu bloc de linie automat având semnale de bloc intermediare, dau una din următoarele indicaţii: a. ieşire de la linia directă către blocul de linie automat cu trei indicaţii, dacă semnalul de ieşire de la linia directă nu dă acces în abatere: (a se vedea imaginea asociată) Fig. 62. Opreşte fără a depăşi semnalul! Ziua şi noaptea: O unitate luminoasă de culoare roşie, spre tren (a se vedea imaginea asociată) Fig. 63. Liber cu viteza stabilită. Semnalul următor este pe liber cu viteza stabilită Ziua şi noaptea: O unitate luminoasă de culoare verde, spre tren (a se vedea imaginea asociată) Fig. 64. Liber cu viteza stabilită. ATENŢIE! semnalul următor ordonă oprirea Ziua şi noaptea: O unitate luminoasă de culoare galbenă, spre tren (a se vedea imaginea asociată) Fig. 65. Liber cu viteza stabilită. Semnalul următor indică liber cu viteza stabilită. Semnalul care urmează după semnului următor ordonă oprirea. Indicaţia apare numai dacă ieşirea se face către blocul de linie automat cu patru indicaţii Ziua şi noaptea: O unitate luminoasă de culoare verde clipitor, spre tren b. ieşire de la linia directă către blocul de linie automat cu trei sau cu patru indicaţii dacă semnalul de ieşire de la linia directă dă acces şi în abatere: (a se vedea imaginea asociată) Fig. 66. Opreşte fără a depăşi semnalul Ziua şi noaptea: O unitate luminoasă de culoare roşie, spre tren (a se vedea imaginea asociată) Fig. 67. Liber cu viteza stabilită. Semnalul următor este pe liber cu viteza stabilită Ziua şi noaptea: O unitate luminoasă de culoare verde, spre tren (a se vedea imaginea asociată) Fig. 68. Liber cu viteza stabilită. ATENŢIE! semnalul următor ordonă oprirea Ziua şi noaptea: O unitate luminoasă de culoare galbenă, spre tren (a se vedea imaginea asociată) Fig. 69. Liber cu viteza stabilită. Semnalul următor indică liber cu viteza stabilită. Semnalul care urmează după semnalul următor ordonă oprirea. Indicaţia apare numai dacă ieşirea se fac e către blocul de linie automat cu patru indicaţii Ziua şi noaptea: O unitate luminoasă de culoare verde clipitor, spre tren c. ieşire de la linie abătută sau ieşire în abatere de la linia directă: (a se vedea imaginea asociată) Fig. 70. Opreşte fără a depăşi semnalul Ziua şi noaptea: O unitate luminoasă de culoare roşie, spre tren (a se vedea imaginea asociată) Fig. 71. Liber cu viteză redusă afişată de către indicatorul luminos de viteză - prin cifrele 3, 6, 8, 9 sau 10. În figură, cifra 3 înseamnă 30 km/h. Semnalul următor este pe liber cu viteza egală sau mai mare Ziua şi noaptea: O unitate luminoasă de culoare verde, spre tren, iar indicatorul luminos de viteză indică - cu cifre de culoare albă - viteza permisă la semnal (a se vedea imaginea asociată) Fig. 72. Liber cu viteza redusă afişată de indicatorul luminos de viteză - prin cifrele 3, 6, 8, 9 sau 10. În figură, cifra 3 înseamnă 30 km/h. ATENŢIE! semnalul următor indică oprirea Ziua şi noaptea: O unitate luminoasă de culoare galbenă, spre tren, iar indicatorul luminos de viteză indică - cu cifre de culoare albă - viteza permisă la semnal ART. 50 Semnalele luminoase de ieşire, la semnalizarea cu trepte multiple de viteză, pentru staţiile situate pe o secţie înzestrată cu bloc de linie automat şi dependenţă directă între staţii, la care indicaţiile semnalelor de ieşire sunt în dependenţă cu indicaţiile semnalelor de intrare din staţia următoare, dau una din următoarele indicaţii: a. ieşire de la linia directă către blocul de linie automat dacă semnalul de ieşire de la linia directă nu dă acces în abatere: (a se vedea imaginea asociată) Fig. 73. Opreşte fără a depăşi semnalul Ziua şi noaptea: O unitate luminoasă de culoare roşie, spre tren (a se vedea imaginea asociată) Fig. 74. Liber cu viteza stabilită. Semnalul următor este pe liber cu viteza stabilită Ziua şi noaptea: O unitate luminoasă de culoare verde, spre tren (a se vedea imaginea asociată) Fig. 75. Liber cu viteza stabilită. ATENŢIE! semnalul următor ordonă oprirea Ziua şi noaptea: O unitate luminoasă de culoare galbenă, spre tren (a se vedea imaginea asociată) Fig. 76. Liber cu viteza stabilită. Semnalul următor indică liber cu viteza redusă prevestită de către indicatorul luminos prevestitor de viteză - prin cifrele 2, 3, 6, 8, 10. În figură, cifra 3 înseamnă 30 km/h Ziua şi noaptea: O unitate luminoasă de culoare verde spre tren, indicatorul luminos prevestitor de viteză prevesteşte - cu cifre de culoare galbenă - viteza la semnalul următor (a se vedea imaginea asociată) Fig. 77. Liber cu viteza stabilită. Semnalul următor indică liber cu viteza stabilită. Semnalul care urmează după semnalul următor ordonă oprirea. Indicaţia apare numai dacă ieşirea se face către blocul de linie automat cu patru indicaţii Ziua şi noaptea: O unitate luminoasă de culoare verde-clipitor, spre tren b. ieşire de la linia directă către blocul de linie automat cu trei sau patru indicaţii dacă semnalul de ieşire de la linia directă dă acces şi în abatere: (a se vedea imaginea asociată) Fig. 78. Opreşte fără a depăşi semnalul! Ziua şi noaptea: O unitate luminoasă de culoare roşie, spre tren (a se vedea imaginea asociată) Fig. 79. Liber cu viteza stabilită. Semnalul următor este pe liber cu viteza stabilită Ziua şi noaptea: O unitate luminoasă de culoare verde, spre tren (a se vedea imaginea asociată) Fig. 80. Liber cu viteza stabilită. ATENŢIE! semnalul următor ordonă oprirea Ziua şi noaptea: O unitate luminoasă de culoare galbenă, spre tren (a se vedea imaginea asociată) Fig. 81. Liber cu viteza stabilită. Semnalul următor indică liber cu viteza redusă prevestită de către indicatorul luminos prevestitor de viteză - prin cifrele 2, 3, 6, 8, 10. În figură, cifra 3 înseamnă 30 km/h. Ziua şi noaptea: O unitate luminoasă de culoare verde spre tren, indicatorul luminos prevestitor de viteză prevesteşte - cu cifre de culoare galbenă - viteza la semnalul următor (a se vedea imaginea asociată) Fig. 82. Liber cu viteza stabilită. Semnalul următor indică liber cu viteza stabilită. Semnalul care urmează după semnalul următor ordonă oprirea. Indicaţia apare numai dacă ieşirea se face către blocul de linie automat cu patru indicaţii Ziua şi noaptea: O unitate luminoasă de culoare verde clipitor, spre tren c. ieşire de la linie alăturată sau ieşire în abatere de la linia directă: (a se vedea imaginea asociată) Fig. 83. Opreşte fără a depăşi semnalul! Ziua şi noaptea: O unitate luminoasă de culoare roşie, spre tren (a se vedea imaginea asociată) Fig. 84. Liber cu viteza redusă afişată de către indicatorul luminos de viteză - prin cifrele 3, 6, 8, 9 sau 10. În figură, cifra 3 înseamnă 30 km/h. Semnalul următor este pe liber cu viteza mai mare decât cea afişată la semnal Ziua şi noaptea: O unitate luminoasă de culoare verde, spre tren, iar indicatorul luminos de viteză indică - cu cifre de culoare albă - viteza permisă la semnal (a se vedea imaginea asociată) Fig. 85. Liber cu viteza redusă afişată de către indicatorul luminos de viteză - prin cifrele 3, 6, 8, 9 sau 10. În figură cifra 3 înseamnă 30 km/h. Semnalul următor ordonă oprirea! Ziua şi noaptea: O unitate luminoasă de culoare galbenă spre tren iar indicatorul luminos de viteză indică - cu cifre de culoare albă - viteza permisă la semnal (a se vedea imaginea asociată) Fig. 86. Liber cu viteza afişată de către indicatorul luminos de viteză - prin cifrele 3, 6, 8, 9 sau 10. În figură, cifra 3 înseamnă 30 km/h. Semnalul următor - de intrare în staţia vecină - este pe liber cu viteza prevestită de către indicatorul luminos prevestitor de viteză întotdeauna mai mică sau egală cu cea a indicatorului de viteză Ziua şi noaptea: O unitate luminoasă de culoare verde, spre tren; indicatorul luminos de viteză indică - cu cifre de culoare albă - viteza la semnal iar indicatorul luminos prevestitor de viteză prevesteşte - cu cifre de culoare galbenă - viteza la semnalul următor ART. 51 Semnalele luminoase de ieşire, la semnalizarea cu trepte multiple de viteză, pentru staţiile situate pe o secţie neînzestrată cu bloc de linie automat şi fără dependenţă directă între staţii dau una din următoarele indicaţii: a. ieşire de la linia directă dacă semnului de ieşire de la linia directă nu dă acces în abatere: (a se vedea imaginea asociată) Fig. 87. Opreşte fără a depăşi semnalul! Ziua şi noaptea: O unitate luminoasă de culoare roşie, spre tren (a se vedea imaginea asociată) Fig. 88. Liber cu viteza stabilită. Linia curentă este liberă Ziua şi noaptea: O unitate luminoasă de culoare verde, spre tren b. ieşire de la linia directă dacă semnalul de ieşire de la linia directă dă acces şi în abatere; (a se vedea imaginea asociată) Fig. 89. Opreşte fără a depăşi semnalul! Ziua şi noaptea: O unitate luminoasă de culoare roşie, spre tren (a se vedea imaginea asociată) Fig. 90. Liber cu viteza stabilită. Linia curentă este liberă Ziua şi noaptea: O unitate luminoasă de culoare verde, spre tren c. ieşire de la linie abătută sau ieşire în abatere de la linia directă: (a se vedea imaginea asociată) Fig. 91. Opreşte fără a depăşi semnalul! Ziua şi noaptea: O unitate luminoasă de culoare roşie, spre tren (a se vedea imaginea asociată) Fig. 92. Liber cu viteza redusă, afişată de către indicatorul luminos de viteză - prin cifrele 3, 6, 8, 9 sau 10. În figură, cifra 3 înseamnă 30 km/h. Linia curentă este liberă Ziua şi noaptea: O unitate luminoasă de culoare verde spre tren, iar indicatorul luminos de viteză indică - cu cifre de culoare albă - viteza permisă la semnal ART. 52 Semnalele luminoase de ramificaţie, la semnalizarea cu trepte multiple de viteză, dau indicaţii diferite, după cum ramificaţia este situată pe secţie: a. înzestrată cu bloc de linie automat la care indicaţiile sunt aceleaşi cu cele ale semnalelor de intrare; b. neînzestrată cu bloc de linie automat la care indicaţiile sunt aceleaşi cu cele ale semnalelor de ieşire către linia curentă neînzestrată cu bloc de linie automat - fig. 89, fig. 90 şi fig. 92. SECŢIUNEA a 6-a Semnalele luminoase de trecere ale blocului de linie automat cu funcţie de prevestitor ART. 53 Semnalele luminoase de trecere ale blocului de linie automat care fac şi funcţia de prevestitor pot să fie dotate sau nu, cu unitatea de roşu de rezervă şi dau una din următoarele indicaţii: (a se vedea imaginea asociată) Fig. 93. Opreşte fără a depăşi semnalul! Ziua şi noaptea: O unitate luminoasă de culoare roşie, spre tren (a se vedea imaginea asociată) Fig. 94. Liber cu viteza stabilită. ATENŢIE! semnalul următor este pe oprire! Ziua şi noaptea: O unitate luminoasă de culoare galbenă, spre tren (a se vedea imaginea asociată) Fig. 95. Liber cu viteza stabilită. Semnalul următor este pe liber cu viteza stabilită Ziua şi noaptea: O unitate luminoasă de culoare verde, spre tren (a se vedea imaginea asociată) Fig. 96. Liber cu viteza stabilită, semnalul următor este pe liber cu viteza prevestită de către indicatorul luminos prevestitor de viteză Ziua şi noaptea: O unitate luminoasă de culoare verde-clipitor, spre tren, indicatorul luminos prevestitor de viteză prevesteşte - cu cifre de culoare galbenă - viteza permisă la semnalul următor (a se vedea imaginea asociată) Fig. 97. Liber cu viteza stabilită. Semnalul de intrare este pe liber cu viteza stabilită iar semnalul care urmează după semnalul de intrare este pe oprire. Indicaţia apare numai dacă staţia este situată pe o secţie înzestrată cu bloc de linie automat cu patru indicaţii Ziua şi noaptea: O unitate luminoasă de culoare verde-clipitor, spre tren SECŢIUNEA a 7-a Semnalele luminoase prevestitoare pe linii neînzestrate cu bloc de linie automat ART. 54 Semnalul luminos prevestitor pe linii neînzestrate cu bloc de linie automat, la semnalizarea cu trepte multiple de viteză, dă una din următoarele indicaţii: (a se vedea imaginea asociată) Fig. 98. Liber cu viteza stabilită, semnalul de intrare este pe liber cu viteza stabilită Ziua şi noaptea: O unitate luminoasă de culoare verde, spre tren (a se vedea imaginea asociată) Fig. 99. Liber cu viteza stabilită, semnalul de intrare este pe liber cu viteza prevestită de către indicatorul luminos prevestitor de viteză Ziua şi noaptea: O unitate luminoasă de culoare verde-clipitor, spre tren iar indicatorul luminos prevestitor de viteză prevesteşte - cu cifre de culoare galbenă - viteza permisă la semnalul de intrare (a se vedea imaginea asociată) Fig. 100. Liber cu viteza stabilită, semnalul de intrare este pe oprire Ziua şi noaptea: O unitate luminoasă de culoare galbenă, spre tren SECŢIUNEA a 8-a Semnalele repetitoare ale semnalelor de intrare, ramificaţie, parcurs sau ieşire ART. 55 Repetitoarele semnalelor luminoase de intrare, ramificaţie, parcurs sau ieşire la semnalizarea cu trepte multiple de viteză dau una din următoarele indicaţii: a. semnalul luminos următor este pe oprire; repetitorul are aspectul din fig. 101; b. semnalul luminos următor este pe liber cu viteza redusă ordonată de indicatorul luminos de viteză; repetitorul are aspectul din fig. 102; c. semnalul luminos următor este pe liber cu viteza stabilită iar indicatorul luminos de viteză este stins; repetitorul are aspectul din fig. 103. (a se vedea imaginea asociată) Fig. 101. Semnalul următor este "pe oprire"! Ziua şi noaptea: - o bandă verticală cu lumina albă care are la capătul de sus o bandă orizontală cu lumina albă, îndreptată spre dreapta sensului de mers (a se vedea imaginea asociată) Fig. 102. Semnalul următor este "pe liber" iar indicatorul luminos de viteză indică viteză redusă Ziua şi noaptea: - o bandă verticală cu lumina albă, care are la capătul de sus o bandă oblică cu lumină albă, îndreptată în jos spre dreapta sensului de mers (a se vedea imaginea asociată) Fig. 103. Semnalul următor este "pe liber" cu viteză stabilită iar indicatorul luminos de viteză este stins Ziua şi noaptea: - o bandă verticală cu lumina albă, care are la capătul de sus o bandă oblică cu lumina albă, îndreptată în sus spre dreapta sensului de mers SECŢIUNEA a 9-a Indicaţia luminoasă de chemare ART. 56 Indicaţia luminoasă de chemare, la semnalizarea cu trepte multiple de viteză, are aceeaşi semnificaţie cu cea a indicaţiei luminoase de chemare de la semnalizarea cu două trepte de viteză. SECŢIUNEA a 10-a Semnalele luminoase de trecere ale blocului de linie automat cu patru indicaţii ART. 57 Semnalele luminoase de trecere ale blocului de linie automat cu patru indicaţii dau următoarele indicaţii: (a se vedea imaginea asociată) Fig. 104. Opreşte fără a depăşi semnalul! Ziua şi noaptea: O unitate luminoasă de culoare roşie, spre tren (a se vedea imaginea asociată) Fig. 105. Liber cu viteza stabilită, primul sector de bloc este liber, al doilea este ocupat Ziua şi noaptea: O unitate luminoasă de culoare galbenă, spre tren (a se vedea imaginea asociată) Fig. 106. Liber cu viteza stabilită, două sectoare de bloc sunt libere, al treilea este ocupat Ziua şi noaptea: O unitate luminoasă de culoare verde-clipitor, spre tren (a se vedea imaginea asociată) Fig. 107. Liber cu viteza stabilită, cel puţin trei sectoare de bloc sunt libere Ziua şi noaptea: O unitate luminoasă de culoare verde, spre tren SECŢIUNEA a 11-a Repetitoare luminoase pe blocul de linie automat cu patru indicaţii ART. 58 Repetitoarele luminoase ale blocului de linie automat cu patru indicaţii au acelaşi aspect ca şi repetitoarele luminoase ale semnalelor luminoase de intrare, de parcurs sau de ieşire şi dau una dintre următoarele indicaţii: a. semnalul luminos următor este pe oprire; indicaţia repetitorului are aspectul din fig. 101; b. semnalul luminos următor este pe verde-clipitor concomitent cu prevestirea vitezei reduse la semnalul următor - fig. 96 - sau pe galben; indicaţia are aspectul din fig. 102; c. semnalul luminos următor este pe verde sau verde-clipitor; indicaţia are aspectul din fig. 103. SECŢIUNEA a 12-a Repere pentru indicarea începutului sau sfârşitului semnalizării luminoase cu trepte multiple de viteză ART. 59 Pentru indicarea începutului semnalizării luminoase cu trepte multiple de viteză se prevede un reper special. ART. 60 Reperul pentru indicarea începutului semnalizării luminoase cu trepte multiple de viteză este format dintr-o placă dreptunghiulară de culoare galbenă pe care sunt înscrise cu culoare neagră literele "TMV" şi care are următoarea semnificaţie: ATENŢIE! - începe semnalizarea luminoasă cu trepte multiple de viteză. (a se vedea imaginea asociată) Fig. 108. Reperul pentru indicarea intrării pe o secţie de circulaţie cu semnale luminoase cu trepte multiple de viteză ART. 61 Reperul pentru indicarea începutului semnalizării luminoase cu trepte multiple de viteză se montează la 500 m înaintea primului semnal luminos cu trepte multiple de viteză. ART. 62 Pentru indicarea sfârşitului semnalizării luminoase cu trepte multiple de viteză se prevede un reper special. ART. 63 Reperul pentru indicarea sfârşitului semnalizării luminoase cu trepte multiple de viteză este format dintr-o placă dreptunghiulară de culoare galbenă pe care sunt înscrise cu culoare neagră literele "TMV", tăiate de o linie neagră oblică şi care are următoarea semnificaţie: ATENŢIE! - se sfârşeşte semnalizarea luminoasă cu trepte multiple de viteză. (a se vedea imaginea asociată) Fig. 109. Reperul pentru indicarea ieşirii de pe o secţie de circulaţie cu semnale luminoase cu trepte multiple de viteză ART. 64 Reperul pentru indicarea sfârşitului semnalizării luminoase cu trepte multiple de viteză se montează la 500 m după ultimul semnal luminos cu trepte multiple de viteză. ART. 65 Reperele prezentate în figurile fig. 108 şi fig. 109 pot fi realizate cu materiale reflectorizante. SECŢIUNEA a 13-a Repere pentru indicarea începutului sau sfârşitului blocului de linie automat cu patru indicaţii ART. 66 Pentru indicarea începutului blocului de linie automat cu patru indicaţii se prevede un reper special. ART. 67 Reperul pentru indicarea începutului blocului de linie automat cu patru indicaţii este format dintr-o placă dreptunghiulară de culoare galbenă pe care sunt înscrise cu culoare neagră literele "BLA 4 I" şi care are următoarea semnificaţie: ATENŢIE! - începe blocul de linie automat cu patru indicaţii. (a se vedea imaginea asociată) Fig. 110. Reperul pentru indicarea începutului blocului de linie automat cu patru indicaţii ART. 68 Reperul pentru indicarea începutului blocului de linie automat cu patru indicaţii se montează pe primul semnal luminos de la care începe semnalizarea blocului de linie automat cu patru indicaţii. ART. 69 Pentru indicarea sfârşitului blocului de linie automat cu patru indicaţii se prevede un reper special. ART. 70 Reperul pentru indicarea sfârşitului blocului de linie automat cu patru indicaţii este format dintr-o placă dreptunghiulară de culoare galbenă pe care sunt înscrise cu culoare neagră literele "BLA 4 I", tăiate de o linie neagră oblică şi care are următoarea semnificaţie: ATENŢIE! - se sfârşeşte blocul de linie automat cu patru indicaţii. (a se vedea imaginea asociată) Fig. 111. Reperul pentru indicarea sfârşitului blocului de linie automat cu patru indicaţii ART. 71 Reperul pentru indicarea sfârşitului blocului de linie automat cu patru indicaţii se montează pe ultimul semnal luminos la care se sfârşeşte semnalizarea blocului de linie automat cu patru indicaţii. ART. 72 Reperele prezentate în figurile fig. 110 şi fig. 111 pot fi realizate cu materiale reflectorizante. CAP. V DEFECTAREA SEMNALELOR FIXE SECŢIUNEA 1 Defectarea semaforului de intrare ART. 73 (1) Semaforul de intrare se poate defecta astfel: a. în poziţia pe oprire; b. în poziţia pe liber. (2) În toate cazurile de defectare a semaforului de intrare, intrarea trenului în staţie este permisă numai pe baza condiţiilor stabilite în ordinul de circulaţie înmânat mecanicului de către un agent autorizat, după oprirea trenului în faţa semaforului defect. (3) După primirea ordinului de circulaţie, mecanicul va lua la cunoştinţă, sub semnătură, prevederile din ordinul de circulaţie şi va conduce trenul cu viteza de cel mult 20 km/h, cu deosebită atenţie, va supraveghea permanent linia şi va regla viteza în funcţie de vizibilitate, astfel încât să oprească imediat trenul în cazul în care: a. constată că nu este asigurat gabaritul de liberă trecere; b. observă semnale fine de tren, semnale mobile ori semnale date cu instrumente portative care ordonă oprirea trenului, sau orice altă situaţie de pericol. SECŢIUNEA a 2-a Defectarea semaforului de intrare în poziţia pe oprire ART. 74 (1) Dacă semaforul de intrare se defectează în poziţia pe oprire, semnalul prevestitor care este în dependenţă cu semaforul de intrare va fi adus în poziţia corespunzătoare, iar noaptea şi ziua, dacă vizibilitatea este redusă din cauza ceţii, viscolului, etc., felinarul semnalului defect pe oprire trebuie să fie iluminat. (2) Primirea trenului în staţie, în acest caz, se face pe baza ordinului de circulaţie conform art. 73. SECŢIUNEA a 3-a Defectarea semaforului de intrare în poziţia pe liber ART. 75 Dacă un semafor de intrare se defectează în poziţia pe liber, braţul lui trebuie să fie adus în poziţia pe oprire, iar semnalul prevestitor care este în dependenţă cu semaforul de intrare trebuie să fie adus în poziţia corespunzătoare. După aducerea semaforului de intrare în poziţia pe oprire, primirea trenului în staţie se va face conform art. 73. ART. 76 (1) Dacă aducerea semaforul de intrare în poziţia pe oprire nu este posibilă, se procedează după cum urmează: a. mecanicul va fi încunoştinţat din staţia vecină, în scris, prin ordin de circulaţie, să oprească trenul înaintea semaforului defect pe liber, pentru a fi primit în staţie cu ordin de circulaţie; b. tot timpul cât semaforul de intrare este defect pe liber, ziua şi noaptea, în faţa semaforului se va amplasa un semnal mobil de oprire, respectiv un disc roşu; c. în timpul nopţii, semaforul de intrare defect pe liber nu se va ilumina. (2) Dacă defectarea semaforului de intrare în poziţia pe liber se produce după plecarea trenului din staţia vecină, din care cauză mecanicul nu a putut fi încunoştinţat în scris să oprească trenul înaintea semaforului defect pe liber, impiegatul de mişcare va comunica mecanicului prin radiotelefon despre defectarea semaforului de intrare în poziţia pe liber şi va cere confirmarea recepţionării mesajului de către mecanic. (3) În cazul în care mecanicul nu poate fi încunoştiinţat prin radiotelefon despre defectarea semaforului de intrare în poziţia pe liber, agentul staţiei va amplasa semnalul mobil de oprire în faţa semaforului de intrare şi va merge în întâmpinarea trenului pentru a da semnale de oprire. SECŢIUNEA a 4-a Defectarea semnalului luminos de intrare ART. 77 (1) La defectarea semnalului luminos de intrare, permiterea intrării trenului în staţie se face pe baza indicaţiei de chemare, conform art. 28. (2) Dacă şi indicaţia de chemare nu funcţionează, trenul se primeşte în staţie cu ordin de circulaţie, ca şi în cazul defectării semafoarelor de intrare, conform art. 73. SECŢIUNEA a 5-a Defectarea semaforului de ieşire în poziţia pe oprire sau pe liber ART. 78 (1) Trecerea unui tren pe lângă un semafor de ieşire defect pe oprire sau pe liber este admisă cu viteza de cel mult 20 km/h, peste schimbătoarele de cale la ieşire, pe baza ordinului de circulaţie emis de către impiegatul de mişcare din staţia al cărei semafor de ieşire este defect. (2) Dacă semaforul de ieşire se defectează în poziţia pe liber, va fi adus în poziţia pe oprire. (3) Dacă semaforul de ieşire defect pe liber nu poate fi adus în poziţia pe oprire, toate trenurile, atât cele cu trecere cât şi cele cu oprire în staţie, vor fi oprite la semaforul de intrare. (4) După ce impiegatul de mişcare s-a convins că trenul a oprit la intrare, va încunoştiinţa prin radiotelefon mecanicul privind defectarea semaforului de ieşire pe liber, va manevra semaforul de intrare pe liber şi va opri trenul în staţie cu semnale date cu instrumente portative, pentru a-i înmâna mecanicului ordinul de circulaţie. (5) Semaforul de ieşire defect în poziţia pe liber nu se va ilumina. (6) În cazul în care semaforul de ieşire este defect în poziţia pe oprire, iar semaforul de intrare nu dă indicaţii asupra poziţiei semaforului de ieşire, la semaforul de intrare trenurile care au trecere prin staţie vor fi oprite, procedându-se apoi conform alin. (4). SECŢIUNEA a 6-a Defectarea semnalului luminos de ieşire ART. 79 (1) Trecerea unui tren pe lângă un semnal luminos de ieşire defect, într-o staţie aflată pe o linie neînzestrată cu instalaţii de bloc de linie automat, se face pe baza indicaţiei de chemare sau dacă indicaţia de chemare nu poate fi afişată, în baza ordinului de circulaţie înmânat mecanicului de către impiegatul de mişcare din staţia al cărei semnal este defect, cu viteza de cel mult 20 km/h peste schimbătoarele de cale la ieşire, după care trenul poate să circule cu viteza stabilită, dacă nu este reglementat altfel. (2) În cazul unei staţii aflată pe o linie înzestrată cu instalaţii de bloc de linie automat, pe cale simplă sau pe cale dublă cu sens banalizat, dacă impiegatul de mişcare constată că toate semnalele de ieşire dintr-un capăt al staţiei nu se pot comanda pe liber fiind defecte, se trece la circulaţia trenurilor pe baza înţelegerii telefonice - cale liberă. Trecerea unui tren pe lângă un astfel de semnal de ieşire se face pe baza ordinului de circulaţie, în care se vor menţiona: viteza de cel mult 20 km/h, cu deosebită atenţie, până la semnalul următor şi condiţiile de circulaţie pe blocul de linie automat, în condiţiile prevăzute la art. 27, alin. (9). (3) Dacă staţia este prevăzută cu semnale de ieşire la fiecare linie şi după probe impiegatul de mişcare constată că unul sau mai multe semnale de ieşire nu se pot comanda pe liber, se trece la circulaţia pe bază de cale liberă numai pentru trenurile care se expediază de la liniile ale căror semnale de ieşire nu se pot comanda pe liber. În acest caz, trecerea unui tren pe lângă semnalul luminos de ieşire defect se face pe baza ordinului de circulaţie, în care se vor menţiona: viteza de cel mult 20 km/h, cu deosebită atenţie, peste schimbătoarele de cale la ieşire şi condiţiile de circulaţie pe blocul de linie automat. (4) În cazul defectării unui semnal luminos de ieşire dintr-o staţie aflată pe cale dublă cu bloc de linie automat cu sens specializat, impiegatul de mişcare aşteaptă timpul necesar ca primul tren expediat să parcurgă două sectoare de bloc, însă nu mai puţin de 10 minute, după care expediază trenul pe baza indicaţiei de chemare a semnalului luminos de ieşire sau dacă indicaţia de chemare nu poate fi afişată, expediază trenul cu ordin de circulaţie. În această situaţie mecanicul va conduce trenul cu viteza de cel mult 20 km/h, cu deosebită atenţie, până la semnalul următor, în condiţiile prevăzute la art. 28, alin. (9). SECŢIUNEA a 7-a Defectarea semaforului de parcurs ART. 80 (1) La defectarea semaforului de parcurs, se va proceda la fel ca şi în cazul defectării semaforului de ieşire, în condiţiile prevăzute la art. 79. (2) În plus faţă de prevederile alin. (1), la semaforul de parcurs care acoperă o zonă a staţiei ce se găseşte între primul macaz de intrare şi clădirea staţiei, tot timpul cât acesta este defect pe liber, ziua şi noaptea, în faţa semaforului se va monta un semnal mobil de oprire, respectiv un disc roşu. SECŢIUNEA a 8-a Defectarea semnalului luminos de parcurs ART. 81 (1) În cazul defectării semnalului luminos de parcurs, depăşirea acestuia este permisă pe baza indicaţiei de chemare dată de către acesta sau dacă indicaţia de chemare nu poate fi afişată, trenul se expediază cu ordin de circulaţie. (2) Mecanicul va conduce trenul cu viteza de cel mult 20 km/h, cu deosebită atenţie, în condiţiile prevăzute la art. 28, alin. (9). SECŢIUNEA a 9-a Defectarea semaforului de ramificaţie ART. 82 (1) Trecerea unui tren pe lângă semafoarele de ramificaţie defecte pe oprire sau pe liber, se face cu viteza de cel mult 20 km/h pe baza menţiunii de defectare a semaforului, făcută în scris, prin ordin de circulaţie de către impiegatul de mişcare din staţia care expediază trenul. (2) Dacă mecanicul trenului nu a putut fi încunoştinţat în scris prin ordin de circulaţie despre defectarea acestor semnale, se va proceda la fel ca şi în cazul defectării semafoarelor de intrare pe oprire sau pe liber, după caz, în condiţiile prevăzute la art. 74 şi respectiv la art. 75. SECŢIUNEA a 10-a Defectarea semnalului luminos de ramificaţie ART. 83 În cazul defectării semnalului luminos de ramificaţie se procedează la fel ca la defectarea semnalului luminos de intrare, în condiţiile prevăzute la art. 77. SECŢIUNEA a 11-a Defectarea semaforului prevestitor ART. 84 (1) Semaforul prevestitor defect trebuie să fie adus în poziţia corespunzătoare poziţiei pe oprire a semaforului următor şi să fie iluminat pe timp de noapte. (2) Dacă semaforul prevestitor defect nu poate să fie adus în poziţia corespunzătoare indicaţiei de oprire a semaforului următor, impiegatul de mişcare din staţia vecină va încunoştinţa mecanicul de locomotivă prin ordin de circulaţie. Pe timp de noapte semaforul prevestitor nu va fi iluminat. SECŢIUNEA a 12-a Defectarea semnalului luminos prevestitor ART. 85 (1) Semnalul luminos prevestitor - de pe secţii fără bloc de linie automat - defect, va fi adus la cunoştinţa mecanicului de locomotivă, prin ordin de circulaţie, de către impiegatul de mişcare din staţia expeditoare. (2) La trecerea pe lângă aceste semnale, mecanicul va lua măsuri de reducere a vitezei trenului, astfel încât să poată opri sigur la semnalul următor, în cazul în care acesta ordonă oprirea. SECŢIUNEA a 13-a Defectarea semaforului repetitor ART. 86 În cazul defectării semaforului repetitor, se procedează la fel ca la defectarea semaforului prevestitor, în condiţiile prevăzute la art. 84. SECŢIUNEA a 14-a Defectarea semnalului luminos repetitor ART. 87 În cazul defectării semnalului luminos repetitor, se procedează la fel ca la defectarea semnalului luminos prevestitor, în condiţiile prevăzute la art. 85. SECŢIUNEA a 15-a Defectarea semnalului luminos de înscriere pe bloc ART. 88 La defectarea semnalului luminos de înscriere pe bloc, trecerea unui tren pe lângă un astfel de semnal, este admisă numai pe baza menţiunii de defectare a semnalului, făcută în scris prin ordin de circulaţie de către staţia al cărei semnal de înscriere pe bloc este defect. SECŢIUNEA a 16-a Defectarea semnalelor luminoase de trecere ale blocului de linie automat ART. 89 (1) Dacă un semnal luminos de trecere al blocului de linie automat indică o unitate luminoasă de culoare roşie, o indicaţie dubioasă sau este stins, mecanicul trebuie să oprească trenul în faţa semnalului, fără să îl depăşească. Dacă după oprirea trenului în faţa semnalului, mecanicul vede sau este încunoştinţat că sectorul de bloc respectiv este ocupat, i se interzice să îşi continue mersul, până când sectorul de bloc nu se va elibera. Excepţii se admit numai dacă s-a dispus în alt mod, prin ordin de circulaţie. (2) După oprirea trenului mecanicul aşteaptă timpul necesar defrânării şi dacă în acest timp nu se schimbă indicaţia, se convinge că la semnal există reperul de culoare albă de formă dreptunghiulară, după care conduce trenul cu viteza de cel mult 20 km/h până la semnalul următor, în condiţiile prevăzute la art. 28 alin. (9). Aceste condiţii sunt obligatorii până la următorul semnal, indiferent de indicaţia acestuia. (3) Dacă şi următorul semnal luminos de trecere indică o unitate luminoasă de culoare roşie, dă o indicaţie dubioasă sau este stins, circulaţia se face în acelaşi mod. (4) Dacă mecanicul întâlneşte un semnal luminos de trecere al blocului de linie automat, cu o unitate luminoasă de culoare roşie, o indicaţie dubioasă sau stins, va aviza impiegatul de mişcare din prima staţie prin radiotelefon. Dacă nu există radiotelefon sau nu se poate stabili legătura radio, mecanicul va face avizare scrisă în prima staţie în care trenul are oprire itinerarică. (5) În cazul în care mecanicul întâlneşte două sau mai multe semnale luminoase de trecere ale blocului de linie automat cu o unitate luminoasă de culoare roşie, o indicaţie dubioasă sau stinse, va aviza pe impiegatul de mişcare din prima staţie. Avizarea se va face prin radiotelefon şi numai dacă nu există radiotelefon sau nu se poate stabili legătura radio, mecanicul va opri trenul în prima staţie pentru avizare. (6) Mecanicul va aviza pe impiegatul de mişcare numai dacă sectorul sau sectoarele de bloc de linie automat acoperite de semnalele de trecere întâlnite cu o unitate luminoasă de culoare roşie nu au fost ocupate cu material rulant. ART. 90 Dacă mecanicul a fost înştiinţat, prin ordin de circulaţie, că blocul de linie automat este scos din funcţiune şi că circulaţia trenului se va face pe baza înţelegerii telefonice - cale liberă - nu va lua în considerare indicaţiile date de semnalele de trecere ale blocului de linie automat, care sunt prevăzute cu reper de culoare albă, dacă prin ordinul de circulaţie nu s-a dispus altfel şi va circula fără să oprească la aceste semnale. În cazul semnalelor de trecere ale blocului de linie automat care fac şi funcţia de semnale de avarie la trecerile la nivel, indicaţia de oprire - roşu - a acestora va fi luată în considerare de mecanic care va circula în condiţiile prevăzute la art. 32, alin. (4) - (6). SECŢIUNEA a 17-a Defectarea semnalului de manevră sau a semnalului luminos de triere ART. 91 În cazul defectării semnalului de manevră sau a semnalului luminos de triere, se va aviza în scris mecanicul, prin ordin de circulaţie, despre acest lucru, iar mişcările de manevră sau de triere se vor executa pe baza semnalelor date de agenţi cu instrumente portative. SECŢIUNEA a 18-a Continuarea mersului, pe parcurs asigurat, la anularea indicaţiei permisive şi trecerea pe oprire cu depăşire a semnalelor luminoase ART. 92 În cazul anulării indicaţiei permisive şi trecerea pe oprire cu depăşire a semnalelor luminoase de intrare, ieşire, parcurs şi ramificaţie, continuarea mersului se face pe parcurs asigurat, în baza ordinului de circulaţie, conform prevederilor privind defectarea acestora. SECŢIUNEA a 19-a Semnale neiluminate sau cu indicaţii dubioase ART. 93 (1) Semnalele luminoase care nu afişează nici o indicaţie, semafoarele neiluminate pe timp de noapte, semnalele care dau indicaţii care se contrazic, semnalele care dau indicaţii dubioase, precum şi semnalizarea nereglementară ordonă oprirea. (2) Excepţie de la ordinul de a opri necondiţionat în faţa semnalelor care nu dau nici o indicaţie sau care dau indicaţii dubioase, fac semnalele prevestitoare pe liniile neînzestrate cu bloc de linie automat şi semnalele repetitoare, care, în cazurile de mai sus, indică reducerea vitezei pentru a putea opri la semnalul pe care îl preced, dacă acesta este pe oprire. (3) Dacă pe timp de noapte, mecanicul se convinge că indicaţia de zi a unui semafor este pe liber, iar cea de noapte pe oprire, respectiv reducere de viteză, sau felinarele sunt neiluminate, va lua în considerare indicaţia de zi, dacă semnalul respectiv nu a fost avizat ca fiind defect. (4) În cazul semnalelor alăturate pe aceeaşi parte a căii, dacă unul dintre ele nu dă nici o indicaţie sau dă o indicaţie dubioasă, mecanicul va opri trenul în faţa acestor semnale, pentru a se convinge de poziţia corectă a semnalului care dă indicaţie pentru trenul respectiv. CAP. VI SEMNALE MOBILE VI-1. SEMNALIZAREA PORŢIUNILOR DE LINIE SLĂBITĂ SECŢIUNEA 1 Semnale mobile pentru semnalizarea porţiunilor de linie slăbită ART. 94 (1) Pentru semnalizarea porţiunilor de linie slăbită care necesită reduceri de viteză se folosesc semnale mobile. (2) Semnalele mobile pentru semnalizarea unei porţiuni de linie slăbită sunt următoarele: a. paleta de culoare galbenă pe o parte şi albă pe cealaltă parte, care arată că la 1000 m sau distanţa de frânare urmează viteza redusă ordonată prin BAR sau ordin de circulaţie; b. paleta de culoare galbenă cu două benzi negre în diagonală pe o parte şi albă pe cealaltă parte deasupra căreia se găseşte un indicator cu cifre negre pe fond alb pe o parte şi alb pe cealaltă parte, care indică viteza ordonată; culoarea albă a paletei indică personalului de locomotivă şi tren terminarea porţiunii de linie slăbită; c. balize avertizoare de formă dreptunghiulară de culoare galbenă cu benzi orizontale negre. (3) Pentru semnalizarea a două porţiuni alăturate de linie slăbită cu trepte de viteză diferite se folosesc următoarele semnale mobile: a. paleta de culoare galbenă pe ambele feţe: b. paleta de culoare galbenă cu două benzi negre în diagonală pe ambele feţe deasupra căreia se găseşte un indicator cu cifre negre pe fond alb pe o parte şi alb pe cealaltă parte, care indică viteza ordonată; c. indicatorul de început/sfârşit a restricţiei de viteză "I/S", cu litera "I" - început de restricţie - pe o parte şi cu litera "S" - sfârşit de restricţie pe cealaltă parte, scrise cu negru pe fond galben; d. balize avertizoare de formă dreptunghiulară de culoare galbenă cu benzi orizontale negre. (4) Paletele, balizele avertizoare şi indicatoarele pot fi realizate cu materiale reflectorizante. (5) În dreptul paletelor galbene, de regulă, se montează inductoare de cale permanent active pe frecvenţa de 1000 Hz; în cazul restricţiilor de viteză neprevăzute, până la montarea inductorului de 1000 Hz, ordinul de circulaţie privind avizarea restricţiilor de viteză va menţiona lipsa acestuia din cale. ART. 95 Paletele pentru semnalizarea porţiunilor de linie slăbită dau următoarele indicaţii: (a se vedea imaginea asociată) Fig. 112. MICŞOREAZĂ VITEZA! Urmează o porţiune de linie slăbită care impune reducerea vitezei Ziua şi noaptea - paleta cu faţa galbenă, spre tren (a se vedea imaginea asociată) Fig. 113. Circulă cu VITEZĂ REDUSĂ ordonată! Începe porţiunea slăbită. Pe paletă este montat un indicator cu cifre, care indică viteză redusă ordonată Ziua şi noaptea - paleta cu faţa galbenă şi cu benzi negre în diagonală, spre tren ART. 96 (1) Paletele galbene cu două benzi negre în diagonală vor avea montate indicatoare, pe care se înscrie viteza redusă ordonată - în km/h - cu care se poate circula pe porţiunea de linie slăbită. (2) În cazul în care apar neconcordanţe între viteza avizată prin ordin de circulaţie şi cea indicată pe teren, mecanicul de locomotivă va respecta viteza cea mai mică. ART. 97 Indicatorul început/sfârşit de restricţie cu litera I pe o parte şi litera S pe cealaltă parte, se amplasează la începutul/sfârşitul porţiunilor de linie slăbită ca în fig. 116. (a se vedea imaginea asociată) Fig. 114. Indicatorul de început/sfârşit al restricţiei de viteză "I/S" O paleta având scrise cu negru pe fond galben, pe o parte litera I şi pe cealaltă parte litera S SECŢIUNEA a 2-a Semnalizarea porţiunilor de linie slăbită din linie curentă ART. 98 (1) Amplasarea semnalelor mobile pentru semnalizarea porţiunilor de linie slăbită din linie curentă se face în felul următor: (a se vedea imaginea asociată) Fig. 115. Schema semnalizării porţiunii de linie slăbită pe linie simplă (2) În cazul liniilor curente duble sau multiple semnalizarea se va face pentru fiecare linie cu porţiune slăbită în ambele sensuri, ca în fig. 115. (3) Paletele galbene cu două benzi negre în diagonală se aşează la limitele porţiunii de linie slăbită. Dacă porţiunea de linie slăbită are o lungime mai mică de 50 m, paletele se vor amplasa la 50 m una faţă de alta, simetric faţă de porţiunea de linie slăbită. SECŢIUNEA a 3-a Semnalizarea a două porţiuni alăturate de linie slăbită cu trepte de viteză diferite ART. 99 (1) Semnalizarea porţiunilor de linie slăbită alăturate, cu trepte de viteză diferite - 30 km/h şi 70 km/h - se face separat pentru fiecare treaptă de viteza, exemplificat în figura de mai jos: (a se vedea imaginea asociată) d = 1000 m sau cel puţin distanţa minimă reală de frânare Fig. 116. Semnalizarea restricţiilor cu trepte de viteză diferite în linie curentă (2) Semnalizarea spre linia curentă a limitelor porţiunilor de linie slăbită, cu trepte de viteză diferite, pentru cele două sensuri de circulaţie, se face ca pentru o singură restricţie de viteză în linie curentă conform art. 98, fig. 115. (3) În acest caz, la paletele galbene cu două benzi negre în diagonală, trebuie să fie înscrise cifrele indicatoare ale vitezei respective - 70 km/h în partea în care se află porţiunea de linie cu restricţia de viteză cu treapta mai mare şi 30 km/h în partea în care se află porţiunea de linie cu restricţia de viteză cu treapta mai mică. (4) Dinspre partea în care se află porţiunea de linie cu restricţie de viteză cu treapta mai mică - 30 km/h - la limita celor două porţiuni se amplasează o paletă galbenă cu două benzi negre în diagonală, cu un indicator cu o faţă albă, pe care se află înscrise cu negru cifrele indicatoare pentru viteza respectivă - de exemplu: 70 km/h - pe o parte şi albă pe cealaltă parte. (5) Semnalizarea restricţiei de viteză cu treapta de viteză mai mică - 30 km/h - dinspre partea în care se află porţiunea de linie cu restricţie de viteză cu treapta de viteză mai mare - 70 km/h - se face astfel: a. dacă porţiunea de linie pe care se aplică restricţia de viteză cu treapta de viteză mai mare - 70 km/h - este egală cu 1200 m sau mai mare, dinspre această parte se amplasează la limita dintre cele două porţiuni, o paletă galbenă cu două benzi negre în diagonală şi cu indicatorul care indică viteza, iar la 1000 m înaintea acesteia se amplasează o paletă galbenă; b. dacă această porţiune este mai mică de 1200 m, dar mai mare decât distanţa reală minimă de frânare, paleta galbenă se poate amplasa la o distanţă mai mică de 1000 m înaintea paletei galbene cu două benzi negre în diagonală, dar cel puţin egală cu distanţa reală minimă de frânare. În acest caz, se va scrie în ordinul de circulaţie distanţa reală dintre cele două palete; c. dacă pe aceeaşi linie curentă sunt două porţiuni de linie slăbită alăturate, care ar necesita trepte de viteză diferite şi dacă ambele porţiuni au o lungime mai mică decât distanţa reală minimă de frânare, semnalizarea se va face în acelaşi mod ca la art. 98, considerând o singură restricţie peste lungimea ambelor porţiuni, însă cu treapta de viteză cea mai mică. (6) Paleta galbenă, precum şi paletele galbene cu două benzi negre în diagonală amplasate în zona celor două porţiuni cu restricţii de viteză diferite au ambele feţe colorate în acelaşi fel - galbene, respectiv galbene cu două benzi negre în diagonală. (7) Diferenţa de viteză între cele două trepte ale restricţiei se limitează la cel mult 40 km/h. (8) Paletele trebuie să fie vizibile din cabina de conducere a vehiculului feroviar de la o distanţă de cel puţin 200 m. În caz contrar, se vor muta cu distanţa necesară asigurării vizibilităţii şi respectării prevederilor art. 98 alin. (1). (9) Pe poduri şi în tuneluri dacă din lipsă de gabarit sau vizibilitate nu se pot monta paletele sau balizele necesare, restricţia se va aplica pe toată lungimea podului sau a tunelului. SECŢIUNEA a 4-a Circulaţia trenurilor peste porţiunile de linie slăbită în linie curentă ART. 100 (1) Trecerea trenurilor peste porţiunea de linie slăbită se va face cu viteză redusă indicată, până ce ultimul vagon din compunerea trenului a depăşit indicatorul S - sfârşitul de restricţie. (2) Dacă trenul este remorcat şi cu locomotivă împingătoare, tot trenul, inclusiv locomotiva împingătoare, va trece peste porţiunea slăbită cu viteza redusă indicată. (3) Reluarea vitezei stabilite se va putea face la aprecierea mecanicului când ultimul vagon a depăşit semnalizarea care indică terminarea porţiunii de linie slăbită, iar în cazul remorcării trenurilor cu locomotivă împingătoare, la semnalul "slăbeşte frâna" dat de mecanicul acestei locomotive, după depăşirea semnalizării de terminare a porţiunii de linie slăbită. ART. 101 (1) În cazul unei porţiuni de linie curentă pe care se impune introducerea unei restricţii de viteză neprevăzute - şină defectă, deripare, pod slăbit etc. - se va considera obstacol neprevăzut şi se va trata ca la art. 109. (2) Până la semnalizarea cu semnale mobile a porţiunii de linie slăbită, circulaţia trenurilor se va face numai prin însoţirea trenului de către un agent autorizat al secţiei de întreţinere a căii care va stabili viteza de circulaţie pentru porţiunea de linie slăbită. (3) Dacă porţiunea de linie slăbită este sesizată de mecanicul unui tren în circulaţie, trenul va opri în prima staţie, chiar dacă nu are oprire prevăzută în mers, pentru ca mecanicul să avizeze personalul de mişcare despre apariţia porţiunii slăbite, iar acesta să avizeze personalul de întreţinere a căii. SECŢIUNEA a 5-a Semnalizarea porţiunilor de linie slăbită din incinta staţiilor ART. 102 (1) Porţiunile de linie slăbită din incinta staţiei, care se găsesc între semnalul de intrare şi primul macaz de intrare, precum şi cele aflate pe linia directă a staţiei, cu excepţia staţiilor în formă de paralelogram, se semnalizează ca şi porţiunile slăbite din linia curentă. (2) Porţiunile slăbite aflate pe liniile abătute din incinta staţiilor, precum şi porţiunile slăbite ale liniilor directe sau abătute din staţiile în formă de paralelogram nu se semnalizează pe teren. (3) Porţiunile slăbite stabilite la alin. (2) şi valoarea vitezei reduse se aduc la cunoştinţa personalului de locomotivă prin ordin de circulaţie, în care se va preciza locul unde se află porţiunea slăbită şi se va indica dacă aceasta se găseşte între primul macaz de intrare şi clădirea staţiei, sau între clădirea staţiei şi ultimul macaz de ieşire. SECŢIUNEA a 6-a Semnalizarea porţiunilor de linie slăbită în condiţii speciale ART. 103 Dacă porţiunile de linie slăbită din linie curentă sau din staţie, din cauza condiţiilor locale, nu se pot semnaliza pe teren, aşa cum s-a indicat la art. 98-102, aceasta se aduce la cunoştinţa personalului de locomotivă, prin BAR, ordin de circulaţie sau dispoziţie de executare a manevrei. VI-2. SEMNALIZAREA PORŢIUNILOR DE LINIE ÎNCHISĂ PENTRU CIRCULAŢIE SECŢIUNEA 1 Semnale mobile pentru semnalizarea porţiunilor de linie închisă ART. 104 (1) Orice porţiune de linie închisă, din cauza obstacolelor, evenimentelor sau accidentelor feroviare ori a executării lucrărilor la linii, instalaţii sau material rulant, trebuie să fie semnalizată cu semnale mobile de oprire, sau asigurată prin blocarea controlată a parcursurilor de circulaţie către linia curentă închisă, în staţiile centralizate electrodinamic sau electronic, obligatoriu din ambele staţii care delimitează linia curentă respectivă, indiferent dacă se aşteaptă sau nu trecerea unui tren. (2) Trenurile, în timpul pregătirii lor tehnice, după compunere, precum şi vagoanele introduse pe liniile de încărcare-descărcare se semnalizează cu semnale mobile de oprire. (3) Semnalizarea liniei închise se face cu următoarele semnale mobile: a. discul galben pe o parte şi alb pe cealaltă parte; b. discul roşu pe o parte şi alb pe cealaltă parte; c. discul roşu pe ambele părţi. (4) Discurile galbene şi roşii pot fi realizate cu materiale reflectorizante. (5) Discurile galbene şi roşii cu margine albă necesare semnalizării porţiunilor de linie închisă pentru circulaţie sunt prezentate în fig. 117 şi în fig. 118: (a se vedea imaginea asociată) Fig. 117. MICŞOREAZĂ VITEZA! Urmează o porţiune de linie închisă care impune oprirea Ziua şi noaptea - un disc galben, spre tren (a se vedea imaginea asociată) Fig. 118. OPREŞTE fără a depăşi semnalul! Linia este închisă Ziua şi noaptea - un disc roşu, spre tren ART. 105 (1) Amplasarea discurilor galbene şi roşii trebuie să fie astfel realizată încât să se asigure vizibilitatea la o distanţă de cel puţin 200 m, iar în caz contrar se vor amplasa la o distanţă mai mare, suficientă pentru asigurarea vizibilităţii menţinându-se între ele o distanţă de cel puţin 1200 m. (2) Discul galben nu se montează pe teren dacă locul de amplasare prezentat în fig. 119 se situează în incinta staţiei. SECŢIUNEA a 2-a Semnalizarea porţiunilor de linie închisă în linie curentă din cauza obstacolelor, accidentelor şi evenimentelor feroviare sau a lucrărilor ART. 106 (1) Semnalizarea porţiunilor de linie închisă pentru circulaţie, în linie curentă, se realizează cu discuri roşii, precedate de discuri galbene. (2) Atunci când este posibilă blocarea efectuării parcursurilor de expediere către linia curentă închisă, nu este necesară semnalizarea pe teren a porţiunii de linie curentă închisă şi nici a liniei curente închise, în afară de cazul în care urmează să se deplaseze un vehicul feroviar pe linie curentă închisă. În această situaţie se va amplasa numai discul roşu la 200 m faţă de porţiunea închisă, în direcţia de unde soseşte vehiculul feroviar. (3) Amplasarea discurilor roşii şi a discurilor galbene se face după cum urmează: a. la distanţa de cel puţin 200 m de la limitele porţiunii de linie închisă, se aşează în ambele părţi, între şinele căii, câte un disc cu faţa roşie spre tren; b. la distanţa de cel puţin 1200 m de la discul roşu se aşează în ambele părţi, pe partea dreaptă a liniei, în sensul de mers al trenului, câte un disc culoare galbenă spre tren. (4) În afară de semnalizările din linie curentă, ieşirile din ambele staţii vecine obstacolului spre linia închisă, trebuie să fie semnalizate cu discuri cu ambele feţe roşii, amplasate între acele ultimului macaz spre linia curentă închisă. (5) Dacă în staţiile menţionate la alin. (4), este necesar să se execute mişcări de manevră peste macazurile de ieşire, discul cu ambele feţe roşii se amplasează între şinele liniei curente, în dreptul semnalului de intrare. (6) Amplasarea, supravegherea şi ridicarea discurilor roşii se efectuează de către agenţi autorizaţi care au asupra lor radiotelefon, rechizite de semnalizare - steguleţ, lanternă sau felinar, fluier de mână şi ceas. (a se vedea imaginea asociată) Fig. 119. Schema semnalizării porţiunii de linie închisă în linie curentă, pe linie simplă (7) În cazul porţiunilor de linie închisă pe ambele fire ale unei căi duble sau mai multe fire ale căii multiple, semnalizarea se va face pentru fiecare fir în parte ca în fig. 119, iar în cazul porţiunilor de linie închisă numai pe unul din fire, semnalizarea din fig. 119 se aplică numai pentru firul respectiv. (8) Circulaţia locomotivelor de ajutor, a mijloacelor de intervenţie, a trenurilor de intervenţie, pe linie curentă închisă către zona cu obstacole se va face în baza condiţiilor stabilite prin ordin de circulaţie. SECŢIUNEA a 3-a Semnalizarea unui obstacol din apropierea semnalului de intrare ART. 107 Dacă obstacolul, locul evenimentului sau accidentului feroviar ori locul de executare a lucrărilor în linie curentă se găseşte în apropierea staţiei, iar distanţa între semnalul de intrare şi obstacol este mai mică de 1200 m, atunci dinspre linia curentă el se semnalizează conform prevederilor art. 106, iar dinspre staţie numai cu discul roşu amplasat în dreptul semnalului de intrare, ca în fig. 120. (a se vedea imaginea asociată) Fig. 120. Schema semnalizării obstacolelor din apropierea semnalului de intrare SECŢIUNEA a 4-a Semnalizarea porţiunilor de linie curentă închisă în condiţii de vizibilitate redusă ART. 108 (1) Dacă vizibilitatea este redusă, agenţii autorizaţi responsabili cu amplasarea, ridicarea şi supravegherea discurilor roşii care semnalizează porţiunea de linie închisă, trebuie să anunţe prin radiotelefon sau alte mijloace de telecomunicaţii impiegaţii de mişcare din ambele staţii şi mecanicii trenurilor expediate care ar urma să circule pe linia curentă închisă, asupra condiţiilor de vizibilitate. (2) Ca măsură suplimentară de siguranţă, trenurile (mijloacele de intervenţie, UAM etc.) care circulă pe linia curentă închisă, vor avea semnalele de cap şi fine de tren, iluminate. SECŢIUNEA a 5-a Semnalizarea unui obstacol neprevăzut ART. 109 (1) În cazul în care mecanicul unui tren aflat în circulaţie constată un obstacol neprevăzut care necesită închiderea liniei curente, va aviza acest fapt, prin radiotelefon, impiegaţilor de mişcare din staţiile vecine şi mecanicilor tuturor trenurilor expediate care circulă în linie curentă. Al doilea agent al trenului este obligat: a. să ia legătura cu mecanicul şi să stabilească împreună dacă este posibilă continuarea mersului în condiţii de siguranţă; b. să ia măsuri de înlăturare a obstacolului dacă acest lucru este posibil; c. să ia măsuri pentru asigurarea semnalizării obstacolului sau a locului care constituie un pericol în circulaţia trenurilor pe linia alăturată, dacă este cazul; d. dacă vede sau aude că se apropie un tren se va deplasa spre tren şi va da semnale de oprire. (2) Impiegaţii de mişcare avizaţi conform alin. (1) despre constatarea unui obstacol, vor confirma primirea avizării prin radiotelefon şi vor lua măsuri imediate de oprire a trenurilor. Mecanicii trenurilor în circulaţie care au fost avizaţi de impiegaţii de mişcare prin radiotelefon sau alte mijloace, de existenţa unui obstacol neprevăzut, vor lua imediat toate măsurile de oprire a trenurilor. (3) Dacă avizarea unui obstacol neprevăzut apărut în linie curentă se face de către personal de întreţinere a căii sau al instalaţiilor de siguranţă, impiegaţii de mişcare vor înregistra cu număr şi oră în registrul de revizie a liniilor şi instalaţiilor de siguranţă a circulaţiei, avizarea primită şi vor lua măsuri imediate de oprire a trenurilor. (4) Tot personalul de întreţinere a căii şi al instalaţiilor care efectuează revizii sau lucrări în linie curentă va fi înzestrat cu radiotelefon pe frecvenţele trenurilor în circulaţie. (5) Dacă în zona respectivă nu se pot realiza legături prin radiotelefon sau alte mijloace de comunicaţie din cauze tehnice - configuraţia terenului, condiţii de perturbaţii puternice etc. - personalul de întreţinere a căii poate folosi pentru semnalizarea obstacolelor neprevăzute, capse de alarmare CFR aşa cum este arătat în anexa 3; zonele în care nu se pot realiza legături prin radiotelefon se vor stabili de fiecare regională de căi ferate şi trebuie să fie cunoscute de personalul interesat. SECŢIUNEA a 6-a Semnalizarea porţiunilor de linii curente duble sau multiple dacă accidentul, evenimentul feroviar sau obstacolul constituie un pericol pentru liniile vecine ART. 110 (1) În caz de accident, eveniment feroviar sau obstacol în linie curentă dublă sau multiplă, al doilea agent al trenului va lua măsuri pentru ca locul care constituie un obstacol pentru circulaţia pe linia vecină să fie avizat imediat prin radiotelefon, impiegaţilor de mişcare din staţiile vecine, precum şi mecanicilor trenurilor aflate în circulaţie. (2) Toate vehiculele motoare destinate lucrărilor de întreţinere, reparaţii şi intervenţii trebuie să fie dotate cu semnalele mobile prevăzute la art. 104. ART. 111 Amplasarea semnalelor mobile pentru cazurile prevăzute la art. 109 se face de către echipa care desfăşoară lucrările de intervenţie pentru redeschiderea circulaţiei feroviare. SECŢIUNEA a 7-a Semnalizarea în cazul ruperii trenului şi rămânerii în linie curentă a părţii rupte şi a vagoanelor fugite din statie oprite în linie curentă ART. 112 Pentru cazurile de rupere a trenului şi rămânerii în linie curentă a părţilor rupte se va asigura semnalizarea acestora similar cazurilor de oprire neprevăzută a unui tren în linie curentă, iar personalul operatorului de transport feroviar va lua măsurile suplimentare de siguranţa prevăzute în Regulamentul pentru circulaţia trenurilor şi manevra vehiculelor feroviare - Nr. 005. ART. 113 În cazul vagoanelor fugite din staţie şi oprite în linie curentă, agentul de la urma trenului sau în lipsa acestuia, oricare agent care constată vagoane rămase pe linia curentă va proceda conform prevederilor de la art. 109. SECŢIUNEA a 8-a Semnalizarea porţiunilor de linie închisă pentru circulaţie pe liniile din incinta staţiilor ART. 114 (1) Obstacolele, zonele închise pentru circulaţie, precum şi locurile de executare a lucrărilor la linii, instalaţii sau material rulant, care necesită închiderea circulaţiei pe liniile respective şi pe schimbătoarele de cale din staţie, trebuie să fie semnalizate cu discuri roşii de oprire şi/sau prin blocarea/eclisarea macazurilor de acces în poziţie de evitare a zonei, indiferent dacă se aşteaptă sau nu un tren ori mişcări de manevră. (2) Exemple de amplasare a discurilor roşii sunt prezentate în anexa 1. VI-3. SEMNALIZAREA LOCURILOR DE EXECUTARE A LUCRĂRILOR ÎN LINIE CURENTĂ SAU PE LINIILE DIRECTE DIN STAŢIE ART. 115 (1) Pentru semnalizarea locurilor de executare a lucrărilor în linia curentă sau pe liniile directe din staţie se amplasează, pe timpul executării lucrărilor, în ambele părţi ale zonei de lucru, câte o paletă albă cu trei benzi orizontale albastre. (a se vedea imaginea asociată) Fig. 121. Paleta pentru semnalizarea locurilor de executare a lucrărilor (2) La trecerea trenului, pe lângă paleta pentru semnalizarea locului de executare a lucrărilor, mecanicul este obligat să dea semnalul "ATENŢIE!" cu fluierul, claxonul sau trompeta vehiculului feroviar, pentru avertizarea muncitorilor de apropierea unui tren şi pentru luarea măsurilor necesare asigurării gabaritului de liberă trecere. (3) Paleta pentru semnalizarea locurilor de executare a lucrărilor se aşează la o distanţă de cel puţin 1200 m faţă de limitele locului lucrării. (4) Dacă locurile de executare a lucrărilor se află pe celelalte linii din staţie, semnalizarea lor se face prin amplasarea paletelor în dreptul vârfului macazurilor extreme ale staţiei. (5) Dacă locul de executare a lucrărilor se află pe una dintre liniile unei căi duble sau multiple, atunci semnalizarea lui se face şi pe liniile vecine. (6) Paleta pentru semnalizarea locurilor de executare a lucrărilor poate fi realizată cu materiale reflectorizante. (a se vedea imaginea asociată) Fig. 122. Schema semnalizării locurilor de executare a lucrărilor pe linie curentă simplă VI-4. PALETE, DISCURI ŞI BALIZE PITICE ART. 116 Dacă între axele liniilor unei căi duble sau multiple învecinate distanţa este mai mică de 6,6 m se folosesc palete, discuri şi balize pitice, care se vor amplasa la distanţe egale faţă de cele două linii vecine. CAP. VII SEMNALE DATE DE AGENŢI CU INSTRUMENTE PORTATIVE SECŢIUNEA 1 Semnale pentru circulaţie şi manevră date de agenţi cu instrumente portative ART. 117 (1) Semnalele date cu instrumentele portative servesc atât pentru circulaţie, cât şi pentru manevră. (2) Aceste semnale se dau astfel ca mecanicul şi personalul de tren sau de manevră să le poată observa fie direct, fie prin retransmitere. (3) Semnalele date de agenţi cu instrumentele portative sunt următoarele: (a se vedea imaginea asociată) Fig. 123. ÎNAINTE! Ziua - se mişcă steguleţul galben în arc de cerc deasupra capului şi în acelaşi timp se dă un sunet lung cu fluierul de mână Noaptea - se mişcă lanterna cu lumina albă în arc de cerc deasupra capului şi în acelaşi timp se dă un sunet lung cu fluierul de mână (a se vedea imaginea asociată) Fig. 124. ÎNAPOI! Ziua - se mişcă steguleţul galben în arc de cerc, jos, înaintea corpului şi în acelaşi timp se dau două sunete lungi cu fluierul de mână Noaptea - se mişcă lanterna cu lumina albă în arc de cerc, jos înaintea corpului şi în acelaşi timp se dau două sunete lungi cu fluierul de mână (a se vedea imaginea asociată) Fig. 125. ÎNCET! Ziua - se mişcă încet steguleţul galben, în sus şi în jos, cu braţul întins, orizontal şi în acelaşi timp se dau mai multe sunete lungi cu fluierul de mână Noaptea - se mişcă încet, lanterna cu lumină albă, în sus şi în jos, cu braţul întins orizontal şi în acelaşi timp se dau mai multe sunete lungi cu fluierul de mână (a se vedea imaginea asociată) Fig. 126. OPREŞTE! Ziua - se mişcă steguleţul galben, în cerc, înaintea corpului şi în acelaşi timp se dau trei sunete scurte, repetate, cu fluierul de mână Noapte - se mişcă lanterna cu lumina albă, în cerc, înaintea corpului şi în acelaşi timp se dau trei sunete scurte, repetate, cu fluierul de mână (4) La semnalul "înainte!" locomotiva cu abur se deplasează cu coşul înainte, iar la semnalul "înapoi!" locomotiva cu abur se deplasează cu coşul înapoi, indiferent de faptul că trage sau împinge, că este izolată sau circulă cu vagoane. (5) Trenurile automotoare la semnalul "înainte!" se deplasează cu postul de conducere înainte, iar la semnalul "înapoi!" se mişcă în sens invers indiferent de faptul că trage sau împinge. (6) În cazul locomotivelor diesel sau electrice izolate, întotdeauna, se va da numai semnalul "înainte!". (7) În cazul locomotivelor diesel sau electrice, la care sunt ataşate şi vagoane sau alte vehicule de cale ferată, semnalul "înainte!" se dă, dacă locomotiva trebuie să se deplaseze în sensul postului la care nu sunt cuplate vagoane, iar semnalul "înapoi!" se dă dacă locomotiva trebuie să se deplaseze în sensul postului la care sunt cuplate vagoanele. (8) În cazul locomotivelor diesel sau electrice intercalate, semnalul "înainte!" sau "înapoi!" se dă în funcţie de postul ocupat de către mecanic. (9) Locomotivele diesel hidraulice, la semnalul "înainte!", se deplasează înspre partea unde se află motorul diesel - partea cea mai lungă a locomotivei măsurată de la cabina de conducere, iar la semnalul "înapoi!" în sensul invers. (10) Îmbrâncire: Ziua: a. Dacă locomotiva cu abur este aşezată cu tenderul spre convoiul de vagoane, respectiv locomotiva diesel hidraulică este aşezată cu partea motorului în faţă, se mişcă repede steguleţul galben în arc de cerc, jos înaintea corpului şi în acelaşi timp se dau două sunete lungi cu fluierul de mână. La aceleaşi semnale, locomotivele diesel electrice şi locomotivele electrice se deplasează în direcţia spre partea frontală a locomotivei cuplată la grupul de vagoane. b. Dacă locomotiva cu abur este aşezată cu coşul, respectiv locomotiva diesel hidraulică este aşezată cu partea motorului, spre convoiul de vagoane, se mişcă repede steguleţul galben în arc de cerc, deasupra capului şi în acelaşi timp se dă un sunet lung cu fluierul de mână. Noaptea: aceleaşi mişcări cu lanterna cu lumina albă şi aceleaşi semnale cu fluierul de mână. (11) Cuplare: Ziua: două sunete scurte cu fluierul de mână şi în acelaşi timp, se dă cu steguleţul, după caz, semnalul "înainte!" sau "înapoi!", însă mişcările vor fi mai scurte. Noaptea: aceleaşi semnale cu fluierul de mână şi aceleaşi mişcări cu lanterna cu lumină albă. (12) Pornirea trenului: (a se vedea imaginea asociată) Fig. 127. Semnalul "pornirea trenului" dat de impiegatul de mişcare Ziua - impiegatul de mişcare ridică discul manual cu faţa verde, spre mecanic Noaptea - impiegatul de mişcare ridică lanterna cu lumina verde, spre mecanic Acelaşi semnal - fig. 127 - se dă şi de către agentul autorizat al punctului de secţionare de pe secţiile cu conducere centralizată a circulaţiei trenurilor, de pe secţiile cu sistem de circulaţie dispecer fără impiegat de mişcare, precum şi din anumite staţii centralizate electrodinamic, cu aprobarea conducerii regionalei de cale ferată. (13) Gata de plecare: (a se vedea imaginea asociată) Fig. 128. Semnalul "gata de plecare" dat de conducătorii de tren la trenurile de călători şi mixte Ziua - conductorii de tren ridică steguleţul galben Noaptea - conductorii de tren ridică lanterna cu lumina albă Acest semnal - fig. 128 - completat cu un sunet lung dat cu fluierul de mână, este transmis de către şeful de tren, impiegatului de mişcare sau agentului autorizat, numai după ce a primit de la toţi conductorii de tren semnalul "gata de plecare". Conductorii de tren dau semnalul "gata de plecare", după ce toţi călătorii au coborât, respectiv au urcat în vagoane. Numai după primirea semnalului "gata de plecare" de la şeful de tren, impiegatul de mişcare sau agentul autorizat poate da semnalul de pornire a trenului. (14) Pornirea trenurilor de călători şi mixte dată de şeful de tren în halte comerciale şi puncte de oprire în linie curentă - fig. 129. (a se vedea imaginea asociată) Fig. 129. Pornirea trenurilor de călători şi mixte dată de şeful de tren în halte comerciale şi puncte de oprire în linie curentă Ziua - şeful de tren ridică steguleţul galben, spre locomotivă şi în acelaşi timp dă un sunet lung cu fluierul de mână Noaptea - şeful de tren ridică lanterna cu lumina albă, spre locomotivă şi în acelaşi timp dă un sunet lung cu fluierul de mână Acelaşi semnal - fig. 129 - se dă pentru trenurile de călători şi mixte, de către şeful de tren şi în punctele de secţionare de pe secţiile cu sistem de circulaţie dispecer, fără impiegat de mişcare sau alt agent autorizat. (15) Trecerea fără oprire a trenului dată de impiegatul de mişcare, în staţiile fără semnal de ieşire - fig. 130. (a se vedea imaginea asociată) Fig. 130. Trecea fără oprire a trenului dată de impiegatul de mişcare, în staţiile fără semnal de ieşire Ziua - impiegatul de mişcare mişcă discul manual cu faţa verde spre mecanic, deasupra capului Noaptea - impiegatul de mişcare mişcă lanterna cu lumina verde, spre mecanic, deasupra capului Acelaşi semnal - fig. 130 - se dă şi de către agentul autorizat al punctului de secţionare de pe secţiile cu conducere centralizată a circulaţiei trenurilor. ART. 118 (1) Semnalele date cu alte instrumente portative, care nu corespund cu cele de mai sus, ordonă oprirea. (2) În mod excepţional, în caz de pericol, semnalele de oprire se pot da de oricine şi cu orice obiect, sau numai cu mâna. (3) Este obligatoriu ca semnalele date cu instrumente portative şi acustice să se transmită în acelaşi timp şi să se repete până la perceperea şi executarea lor. La percepere sunt valabile amândouă semnalele sau numai unul. SECŢIUNEA a 2-a Semnale pentru verificarea liniei de primire şi de trecere a trenurilor ART. 119 Semnalele date cu instrumente portative pentru verificarea liniei de primire şi de trecere a trenurilor sunt următoarele: (a se vedea imaginea asociată) Fig. 131. Linia liberă Ziua - se mişcă steguleţul galben de sus în jos şi apoi orizontal, înaintea corpului, descriind un "T" răsturnat Noaptea - se mişcă lanterna cu lumina albă de sus în jos şi apoi orizontal, înaintea corpului, descriind un "T" răsturnat SECŢIUNEA a 3-a Semnale pentru proba frânei ART. 120 (1) Semnalele optice date cu instrumente portative pentru proba frânei sunt următoarele: (a se vedea imaginea asociată) Fig. 132. Strânge frâna automată Ziua - braţele întinse în sus cu ciocanul în mâna dreaptă se mişcă în arcuri de cerc şi se vor împreuna deasupra capului de mai multe ori Noaptea - lanterna cu lumina albă se mişca de sus în jos şi de jos în sus, înaintea corpului, de mai multe ori (a se vedea imaginea asociată) Fig. 133. Slăbeşte frâna automată Ziua - se mişcă braţul înaintea corpului cu ciocanul în mână, dintr-o parte în alta Noaptea - se mişcă braţul înaintea corpului, cu lanterna cu lumină albă, dintr-o parte în alta (a se vedea imaginea asociată) Fig. 134. S-a terminat proba frânei. Frâna automată este în regulă Ziua - braţul întins în sus cu ciocanul Noaptea - lanterna cu lumina albă se ţine deasupra capului (2) De regulă, semnalele pentru proba frânei se dau pe partea mecanicului. (3) În cazul trenurilor lungi şi în curbe, trebuie asigurată perceperea corectă a semnalelor. (4) Pentru a exclude orice greşeală la darea semnalelor, agentul trebuie să se posteze, dacă platforma peronului este joasă, sau dacă peronul este aglomerat de călători, în aşa fel ca să fie recunoscut în mod neîndoielnic şi observat sigur, de către mecanicul sau mecanicul ajutor al locomotivei conducătoare. (5) La perceperea semnalului de către mecanic, acesta este obligat să dea, cu fluierul, claxonul sau trompeta vehiculului feroviar, semnale corespunzătoare - "strânge frâna automată" sau "slăbeşte frâna automată" numai la trenurile de marfă şi similare lor. CAP. VIII INDICATOARE DE CALE ŞI DE SEMNALIZARE SECŢIUNEA 1 Indicatorul de direcţie ART. 121 (1) Indicatorul de direcţie este un panou dreptunghiular, care indică prin litere iluminate alb, direcţia de mers a trenului. (2) Indicatorul de direcţie se montează sub unităţile luminoase ale semnalelor de circulaţie de la liniile de la care se pot executa parcursuri în mai multe direcţii de mers. (a se vedea imaginea asociată) Fig. 135. Indicator de direcţie (3) Litera care indică direcţia de mers va fi afişată la indicator în acelaşi timp cu indicaţiile permisive de circulaţie ale semnalului luminos respectiv. (4) Dacă indicatorul de direcţie nu este iluminat sau dă o indicaţie dubioasă, mecanicul va pune trenul în mişcare pe baza indicaţiei permisive a semnalului de circulaţie, oprind în cazul în care constată că parcursul este executat într-o altă direcţie de mers. (5) La semnalele combinate cu repetitor de triere, afişarea literei "T" la indicator semnifică faptul că semnalul respectiv repetă indicaţiile semnalului de triere. SECŢIUNEA a 2-a Indicatorul de linie ART. 122 (1) Indicatorul de linie este un panou dreptunghiular pe care se afişează cifre iluminate în verde ce reprezintă numărul liniei pentru care s-a executat parcursul. (2) Indicatorul de linie se montează sub unităţile luminoase ale semnalului luminos de circulaţie sau al semnalului luminos de manevră, în cazul în care aceste semnale deservesc un grup de linii. (a se vedea imaginea asociată) Fig. 136. Indicator de linie (3) Cifrele care indică numărul liniei vor fi afişate la indicator în acelaşi timp cu indicările permisive de circulaţie sau de manevră ale semnalelor respective. (4) Depăşirea la circulaţie a semnalelor luminoase care au indicatorul de linie neiluminat se va face pe baza indicaţiei permisive a semnalului luminos, a ordinului de circulaţie în care s-a menţionat că trenul se expediază cu indicatorul de linie neiluminat şi a semnalului "pornirea trenului" dat de impiegatul de mişcare de lângă locomotivă. (5) Depăşirea la manevră a semnalelor luminoase care au indicatorul de linie neiluminat, se face pe baza indicaţiei permisive de manevră, a semnalului luminos respectiv şi a ordinului de circulaţie, în care s-a menţionat că manevra se execută cu indicatorul de linie neiluminat. (6) Semnalele luminoase care deservesc atât un grup de linii cât şi mai multe direcţii de mers se echipează cu indicatoare de linie şi respectiv de direcţie montate alăturat. SECŢIUNEA a 3-a Indicatorul "distanţa până la semnalul următor mai mică de 700 m" ART. 123 (1) Indicatorul "distanţa până la semnalul următor mai mică de 700 m" este un panou dreptunghiular pe care se afişează o săgeata cu vârful în jos, iluminată alb, care indică faptul că distanţa de la semnalul luminos pe care este montat indicatorul până la semnalul următor, este mai mică decât distanţa minimă de frânare necesară pentru viteza maximă admisă pe parcursul respectiv şi mecanicul trebuie să ia din timp măsuri pentru a opri trenul în faţa semnalului următor, care ordonă oprirea. (2) Săgeata iluminată alb se afişează în acelaşi timp cu indicaţia de viteză redusă, dată de semnalul pe care este montat indicatorul, dacă semnalul următor ordonă oprirea. (3) Dacă semnalul următor afişează o indicaţie permisivă, săgeata nu va fi afişată. (a se vedea imaginea asociată) Fig. 137. Indicatorul "distanţa până la semnalul următor mai mică de 700 m" (4) Acest indicator se montează şi la semnalele luminoase de intrare ale staţiilor la care se fac intrări la linie înfundată, situaţie în care săgeata se afişează, pentru a se deosebi faţă de intrările la celelalte linii. Dacă toate intrările se fac la linie înfundată - staţii terminus - acest indicator nu se montează. SECŢIUNEA a 4-a Indicatorul pentru semnalizarea ieşirii trenurilor pe linia din stânga a căii duble ART. 124 (1) Pentru permiterea ieşirii trenurilor din staţiile centralizate electrodinamic sau electronic spre liniile duble, dotate cu instalaţii de bloc de linie automat banalizat sau cu instalaţii de bloc de linie automat specializat, dar cu dependenţe de excludere între staţii pe linia din stânga a căii duble, la semnalele luminoase de ieşire se montează un indicator pentru semnalizarea ieşirii trenurilor pe linia din stânga a căii duble. (2) Banda oblică iluminată în alb, pentru ieşirea pe linia din stânga a căii duble, se afişează în acelaşi timp cu indicaţia de liber a semnalului luminos de ieşire. (a se vedea imaginea asociată) Fig. 138. Semnal de ieşire cu "indiciilor pentru semnalizarea ieşirii trenurilor pe linia din stânga a căii duble" SECŢIUNEA a 5-a Indicatorul "semnalul este pe partea stânga a căii" ART. 125 (1) Dacă semnalele luminoase de intrare, de ramificaţie, de parcurs, prevestitoare sau semnalele de avarie de pe linia falsă sau de pe linia din stânga a căii duble sunt amplasate pe partea stângă a căii în sensul de mers, în dreptul semnalului luminos respectiv se montează pe partea dreaptă a liniei, în sensul de mers, un indicator reflectorizant. (2) Indicatorul este o placă dreptunghiulară de culoare galbenă, pe care este reprezentat un triunghi de culoare roşie, cu unul din vârfuri orientat spre stânga; indicatorul poate fi realizat cu materiale reflectorizante. (a se vedea imaginea asociată) Fig. 139. Indicatorul "semnalul este pe partea stângă a căii" (3) Dacă pe distanţa dintre două staţii, toate semnalele luminoase sunt amplasate uniform pe partea stângă în sensul de mers, acest indicator se montează între firele căii, în dreptul semnalului de intrare din sens contrar, pe partea dreaptă în sensul de mers, în aşa fel încât să fie observat de mecanic la ieşirea pe firul din stânga al căii şi indică faptul că până la staţia următoare toate semnalele sunt amplasate pe partea stângă. SECŢIUNEA a 6-a Indicatorul "aşteaptă" ART. 126 (1) Indicatorul "aşteaptă" indică limita dintre o zonă a staţiei unde manevra se execută pe bază de semnale luminoase de manevră şi o altă zonă unde manevra se execută pe bază de semnale date de agenţi cu instrumente portative. (2) Indicatorul este o placă dreptunghiulară pe fond galben cu marginea albă, care are înscrisă pe faţă litera "A" de culoare neagră; indicatorul poate fi realizat cu materiale reflectorizante. (a se vedea imaginea asociată) Fig. 140. Indicatorul "aşteaptă" (3) Acest indicator se montează la limita celor două zone de manevră din staţie, cu faţa pe care este înscrisă litera A spre zona de manevră unde mişcările se execută pe bază de semnale luminoase. (4) Depăşirea de către convoiul de manevră a acestui indicator este permisă numai pe baza semnalelor date de agenţi cu instrumente portative. SECŢIUNEA a 7-a Indicatorul permanent pentru acoperirea punctelor de secţionare de pe secţiile cu conducere centralizată a circulaţiei trenurilor ART. 127 (1) Indicatorul permanent pentru acoperirea punctelor de secţionare de pe secţiile cu conducere centralizată a circulaţiei trenurilor acoperă un punct de secţionare pe secţiile cu conducere centralizată a circulaţiei trenurilor. (2) Indicatorul este un disc galben, cu marginea albă, având o fantă pentru felinar, spre linia curentă. Acest indicator este vopsit alb pe partea opusă şi este fixat pe un stâlp; indicatorul poate fi realizat cu materiale reflectorizante. (3) Acesta se amplasează la o distanţă cuprinsă între 400-700 m faţă de primul macaz de intrare, măsurată de la vârful macazului atacat pe la vârf sau de la marca de siguranţă a macazului atacat pe la călcâi, în funcţie de pantă şi vizibilitate. (4) Circulaţia trenului peste schimbătoarele de cale la intrarea în staţie se face cu viteza de 30 km/h dacă în livretul de mers sau în ordinul de circulaţie este prevăzut ca trenul să intre la linia directă şi cu viteza de 20 km/h dacă este prevăzut să intre pe linie abătută. (5) La ieşirea trenului din staţie de pe linia directă se va respecta viteza din livret, iar la ieşirea de pe linie abătută se va respecta viteza de 20 km/h. (a se vedea imaginea asociată) Fig. 141. Indicatorul permanent pentru acoperirea punctului de secţionare de pe secţiile cu conducere centralizată a circulaţiei trenurilor Ziua: Un disc cu faţa galbenă spre tren Noaptea: O lumină galbenă spre tren SECŢIUNEA a 8-a Indicatorul "numărul liniei" ART. 128 (1) Indicatorul "numărul liniei" serveşte pentru recunoaşterea de către personalul de locomotivă şi tren a numărului liniei pe care este garat trenul. (2) Indicatorul "numărul liniei" este o placă dreptunghiulară albă pe care este înscris cu cifre negre numărul liniei, placă montată pe stâlp. Dacă nu este gabarit, acest indicator poate fi pitic; indicatorul poate fi realizat cu materiale reflectorizante. (a se vedea imaginea asociată) Fig. 142. Indicatorul "numărul liniei" (3) Indicatorul "numărul liniei" se montează, de regulă, în staţiile centralizate electrodinamic, lângă marca de siguranţă a liniilor de expediere, prevăzute cu semnale luminoase de grup. SECŢIUNEA a 9-a Balizele avertizoare ART. 129 (1) Balizele avertizoare se instalează: a. înaintea semnalelor prevestitoare; b. înaintea haltelor comerciale şi a punctelor de oprire în linie curentă; c. înaintea paletei galbene de la restricţiile de viteză; d. înaintea semnalelor de avarie de la trecerile la nivel pe distanţe între staţii neînzestrate cu bloc de linie automat. (2) Înaintea semnalelor prevestitoare se instalează balize avertizoare de formă dreptunghiulară de culoare albă, care au una, două sau trei benzi negre oblice şi dau următoarele indicaţii: (a se vedea imaginea asociată) Fig. 143. Atenţie, semnalul prevestitor este la 300 m! (a se vedea imaginea asociată) Fig. 144. Atenţie, semnalul prevestitor este la 200 m! (a se vedea imaginea asociată) Fig. 145. Atenţie, semnalul prevestitor este la 100 m! (3) Pe liniile echipate cu bloc de linie automat, nu se instalează balize avertizoare înaintea semnalelor luminoase prevestitoare, cu excepţia cazului de la art. 158. (4) Înaintea haltelor comerciale şi a punctelor de oprire în linie curentă se instalează balize avertizoare de formă pătrată, de culoare albă cu una sau două benzi oblice negre, care dau următoarele indicaţii: (a se vedea imaginea asociată) Fig. 146. Atenţie, halta comercială sau punctul de oprire în linie curentă este la 1000 m! (a se vedea imaginea asociată) Fig. 147. Atenţie, halta comercială sau punctul de oprire în linie curentă este la 900 m! (5) Înaintea paletelor galbene, folosite pentru semnalizarea porţiunilor de linie slăbită în linie curentă, se instalează balize avertizoare de formă dreptunghiulară, galbene cu una, două sau trei benzi orizontale negre, care dau următoarele indicaţii: (a se vedea imaginea asociată) Fig. 148. Atenţie, paleta galbenă este la 300 m! (a se vedea imaginea asociată) Fig. 149. Atenţie, paleta galbenă este la 200 m! (a se vedea imaginea asociată) Fig. 150. Atenţie, paleta galbenă este la 100 m! (6) Înaintea semnalelor de avarie la trecerile la nivel pe distanţe între staţii neînzestrate cu bloc de linie automat, se instalează balize avertizoare de formă dreptunghiulară, de culoare albă cu una, două sau trei benzi orizontale negre, care dau următoarele indicaţii: (a se vedea imaginea asociată) Fig. 151. Atenţie, semnalul de avarie este la 1000 m! (a se vedea imaginea asociată) Fig. 152. Atenţie, semnalul de avarie este la 900 m! (a se vedea imaginea asociată) Fig. 153. Atenţie, semnalul de avarie este la 800 m! ART. 130 Dacă balizele avertizoare, din cauza situaţiei locale, ar putea produce confuzii sau nu pot să fie amplasate la distanţa reglementară, conducerea regionalei de căi ferate poate să aprobe suprimarea lor cu excepţia celor prevăzute la art. 129, alin. (6). ART. 131 Toate balizele avertizoare pot fi realizate cu materiale reflectorizante de tipul aprobat, pentru utilizarea la calea ferată. SECŢIUNEA a 10-a Indicatoare pentru poziţia macazurilor, saboţilor de deraiere şi a opritorului fix ART. 132 (1) Macazurile, saboţii de deraiere şi opritorii ficşi trebuie să fie prevăzuţi cu indicatoare; excepţie fac macazurile şi saboţii centralizaţi din staţiile centralizate electrodinamic şi electronic, cu parcursuri de manevră centralizate la care nu se montează nici un fel de indicator de macaz sau de sabot. (2) Indicatoarele pentru poziţia macazurilor pot fi felinare sau tăbliţe indicatoare. ART. 133 (1) Indicaţiile date de felinarele macazurilor servesc personalului de staţie, linie, tren şi locomotivă, pentru a lua cunoştinţa de poziţia macazurilor. (2) Pentru indicarea poziţiei macazului pe linia directă, felinarul este prevăzut cu geam alb-lăptos sau material reflectorizant alb, iar pentru linia în abatere, cu geam galben sau material reflectorizant galben. (3) Indicaţiile date de felinarele de macazuri sunt: a. schimbător de cale simplu situat în linia directă sau curentă: (a se vedea imaginea asociată) Fig. 154. Macazul este în poziţie pe directă şi este atacat pe la vârf sau pe la călcâi Ziua şi noaptea - un dreptunghi de culoare alb-lăptos, poziţionat cu baza mică pe faţa îngustă a felinarului (a se vedea imaginea asociată) Fig. 155. Macazul este în poziţia de abatere la dreapta şi este atacat pe la vârf Ziua şi noaptea - o săgeata de culoare galbenă, înclinată spre dreapta, pe faţa lată a felinarului (a se vedea imaginea asociată) Fig. 156. Macazul este în poziţia de abatere la stânga şi este atacat pe la vârf Ziua şi noaptea - o săgeata de culoare galbenă, înclinată spre stânga, pe faţa lată a felinarului (a se vedea imaginea asociată) Fig. 157. Macazul este în poziţie de abatere şi este atacat pe la călcâi Ziua şi noaptea - un dreptunghi de culoare galbenă, poziţionat cu baza mare pe faţa lată a felinarului b. schimbător de cale simplu-simetric situat în linia directă sau curentă: (a se vedea imaginea asociată) Fig. 158. Macazul este în poziţie de abatere la dreapta şi este atacat pe la vârf Ziua şi noaptea - o săgeata de culoare galbenă, înclinată spre dreapta, pe faţa laterală a felinarului (a se vedea imaginea asociată) Fig. 159. Macazul este în poziţie de abatere la stânga şi este atacat pe la vârf Ziua şi noaptea - o săgeata de culoare galbenă, înclinată spre stânga, pe faţa laterală a felinarului (a se vedea imaginea asociată) Fig. 160. Macazul este în poziţie de abatere la dreapta şi este atacat pe la călcâi Ziua şi noaptea - un unghi de culoare galbenă pe faţa lată a felinarului, ale cărui laturi indică parcursul peste macaz (a se vedea imaginea asociată) Fig. 161. Macazul este în poziţie de abatere la stânga şi este atacat pe la călcâi Ziua şi noaptea - un unghi de culoare galbenă pe faţa lată a felinarului, ale cărui laturi indică parcursul peste macaz c. macazurile simple şi simple-simetrice, amplasate pe liniile de primire-expediere sau alte linii, în afară de cele din linii directe şi curente, sunt înzestrate cu felinare de macazuri care indică poziţia lor pe teren ca şi macazurile din liniile directe şi curente, cu deosebirea că, atât la indicaţia pentru directă cât şi la cea de abatere, geamurile sau materialul reflectorizant al felinarelor sunt de culoare alb-lăptos; d. traversare-joncţiune. (a se vedea imaginea asociată) Fig. 162. Macazurile sunt în poziţie pe directă, pentru trecerea de la stânga spre dreapta Ziua şi noaptea - felinarul indică două benzi de culoare alb-lăptos, în prelungire, înclinate spre dreapta (a se vedea imaginea asociată) Fig. 163. Macazurile sunt în poziţie pe directă, pentru trecerea de la dreapta spre stânga Ziua şi noaptea - felinarul indică două benzi de culoare alb-lăptos, în prelungire, înclinate spre stânga (a se vedea imaginea asociată) Fig. 164. Macazurile sunt în poziţie de abatere, pentru trecerea de la stânga la stânga Ziua şi noaptea - felinarul indică un unghi de culoare alb-lăptos, ale cărui laturi indică parcursul (a se vedea imaginea asociată) Fig. 165. Macazurile sunt în poziţie de abatere pentru trecerea de la dreapta la dreapta Ziua şi noaptea - felinarul indică un unghi de culoare alb-lăptos, ale cărui laturi indică parcursul ART. 134 (1) Tăbliţele indicatoare de macaz înlocuiesc felinarele de macaz de la schimbătoarele de cale simple, dacă: a. peste aceste macazuri nu se execută mişcări de manevră şi nici circulaţie pe timp de noapte; b. macazurile respective deservesc linii ferate industriale neramificate din linia curentă şi nepăzite. (2) Tăbliţele indicatoare de macaz se pot monta şi la macazurile care se află în zonele de manevră unde se execută manevră noaptea. Aceste cazuri vor fi prevăzute în planul tehnic de exploatare a staţiei. Tăbliţele indicatoare de la macazurile din zonele de manevră unde noaptea se execută manevră trebuie să fie realitate cu materiale reflectorizante. (3) Indicaţiile date de tăbliţele indicatoare de macaz sunt: (a se vedea imaginea asociată) Fig. 166. Macazul este pe poziţie directă Ziua şi noaptea - tăbliţa indicatoare în formă de săgeata, văzută pe muchie (a se vedea imaginea asociată) Fig. 167. Macazul este în poziţie de abatere la dreapta Ziua şi noaptea - tăbliţa indicatoare în formă de săgeata, îndreptată cu vârful spre dreapta (a se vedea imaginea asociată) Fig. 168. Macazul este în poziţie de abatere la stânga Ziua şi noaptea - tăbliţa indicatoare în formă de săgeata, îndreptată cu vârful spre stânga ART. 135 Indicatoarele saboţilor de deraiere şi ale opritorilor ficşi dau următoarele indicaţii: a. Indicatorul sabotului de deraiere. (a se vedea imaginea asociată) Fig. 169. Trecerea oprită! Sabotul de deraiere este aşezat pe şină Ziua şi noaptea - felinarul indică un cerc de culoare alb-lăptos cu o bandă neagră orizontală la mijloc (a se vedea imaginea asociată) Fig. 170. Trecerea liberă, sabotul de deraiere este răsturnat de pe şină Ziua şi noaptea - felinarul indică un cerc de culoare alb-lăptos, cu o bandă neagră verticală la mijloc b. Indicatorul opritorului fix. (a se vedea imaginea asociată) Fig. 171. Trecerea oprită! Ziua şi noaptea - felinarul fixat pe opritor indică un cerc de culoare alb-lăptos, cu o bandă neagră orizontală la mijloc SECŢIUNEA a 11-a Marca de siguranţă ART. 136 (1) Marca de siguranţă limitează zona până unde pot staţiona vehiculele feroviare pe o linie, fără a le pune în pericol pe cele care circulă pe linia vecină. (2) Marca de siguranţă este un bloc de beton sau un cupon de şină care este vopsit în alb, cu capetele negre. (3) Marca de siguranţă nu va fi acoperită cu materiale reflectorizante. (a se vedea imaginea asociată) Fig. 172. Marca de siguranţă SECŢIUNEA a 12-a Indicatorul coloanei hidraulice ART. 137 Indicatorul coloanei hidraulice indică dacă este permisă sau nu trecerea unui tren pe lângă coloana hidraulică. (a se vedea imaginea asociată) Fig. 173. Trecerea oprită pe lângă coloana hidraulică Ziua - braţul coloanei hidraulice, vopsit în roşu, aşezat transversal pe linie Noaptea - felinarul coloanei hidraulice indică în ambele sensuri de circulaţie o bandă de culoare roşie, înclinată către linia spre care este îndreptat braţul coloanei hidraulice (a se vedea imaginea asociată) Fig. 174. Trecerea liberă pe lângă coloana hidraulică Ziua - braţul coloanei hidraulice în poziţie normală, de-a lungul liniei Noaptea - felinarul coloanei hidraulice iluminat alb în ambele sensuri de circulaţie SECŢIUNEA a 13-a Indicatorul plăcii de întoarcere a locomotivelor ART. 138 (1) Indicatorul plăcii de întoarcere al locomotivelor serveşte pentru semnalizarea permiterii sau interzicerii intrării şi respectiv ieşirii locomotivelor pe placa de întoarcere. (2) Indicaţiile date de indicatorul plăcii de întoarcere a locomotivelor sunt următoarele: (a se vedea imaginea asociată) Fig. 175. Intrarea pe placa de întoarcere a locomotivelor sau ieşirea de pe placă este oprită Ziua - discul indicator al plăcii de întoarcere a locomotivelor este orientat cu faţa roşie în ambele sensuri Noaptea - felinarul discului indicator este iluminat roşu, în ambele sensuri (a se vedea imaginea asociată) Fig. 176. Intrarea pe placa de întoarcere a locomotivelor sau ieşirea de pe placă este liberă Ziua - discul indicator al plăcii de întoarcere a locomotivelor este orientat pe muchie în ambele sensuri Noaptea - felinarul discului indicator este iluminat galben, în ambele sensuri (3) În cazul semnalizării plăcii de întoarcere a locomotivelor cu indicatoare luminoase, indicaţiile atât ziua cât şi noaptea vor fi cele corespunzătoare indicaţiilor de noapte. SECŢIUNEA a 14-a Indicatorul pentru staţii, halte de mişcare, halte sau puncte de oprire ART. 139 (1) Indicatorul pentru staţii, halte de mişcare, halte sau puncte de oprire serveşte pentru identificarea şi semnalizarea locurilor de oprire a anumitor trenuri de călători. (2) Indicatorul pentru halte comerciale sau puncte de oprire în linie curentă este un panou dreptunghiular de culoare albastră în care este înscris felul haltei şi numele acesteia cu litere de culoare galbenă. (a se vedea imaginea asociată) Fig. 177. Indicatorul pentru halte comerciale sau puncte de oprire (3) Mecanicul unui tren, cu oprire itinerantă în asemenea puncte, opreşte astfel ca jumătatea trenului să fie în dreptul acestui indicator. (4) Indicatorul pentru haltele de mişcare şi staţiile de cale ferată este un panou dreptunghiular de culoare albastră în care este înscris, cu litere de culoare albă, numele haltei sau staţiei. (a se vedea imaginea asociată) Fig. 178. Indicatorul pentru haltele de mişcare şi staţiile de cale ferată (5) Indicatorul pentru haltă comercială sau punct de oprire în linie curentă, respectiv indicatorul pentru haltă de mişcare şi staţie de cale ferată se amplasează în dreptul haltei comerciale sau a punctului de oprire în linie curentă, respectiv în dreptul clădirii de călători a staţiei sau haltei de mişcare şi la capetele peroanelor liniilor la care garează trenuri de călători. (6) Indicatorul pentru haltă comercială sau punct de oprire în linie curentă, respectiv indicatorul pentru haltă de mişcare şi staţie de cale ferată pot fi realizate cu materiale reflectorizante. SECŢIUNEA a 15-a Indicatorul de declivitate ART. 140 (1) Indicatorul de declivitate indică declivitatea liniei şi distanţa pe care se menţine această declivitate. (2) Indicatorul este o placă dreptunghiulară fixată pe un stâlp, pe care se află înscrisă declivitatea liniei în mm/m şi distanţa pe care se menţine această declivitate, în metri. (3) Indicaţiile date de indicatorul de declivitate sunt următoarele: (a se vedea imaginea asociată) Fig. 179. Rampă (linia urcă) Ziua şi noaptea - o placă dreptunghiulară cu fond negru pe care este desenată o săgeata de culoare albă cu vârful în sus (a se vedea imaginea asociată) Fig. 180. Pantă (linia coboară) Ziua şi noaptea - o placă dreptunghiulară cu fond negru pe care este desenată o săgeata de culoare albă cu vârful în jos În interiorul săgeţii este înscrisă cu cifre roşii mărimea rampei, respectiv a pantei şi cu cifre negre lungimea rampei, respectiv a pantei; (a se vedea imaginea asociată) Fig. 181. Palier (plan orizontal) Ziua şi noaptea - o placă dreptunghiulară cu fond negru pe care este desenat un dreptunghi de culoare albă În interiorul dreptunghiului este înscrisă cu cifre negre lungimea palierului - porţiunea pe care linia se află în plan orizontal. (4) Pe liniile electrificate indicatorul de declivitate poate să fie montat şi pe stâlpii liniei de contact. (5) Indicatorul de declivitate poate fi realizat cu materiale reflectorizante. SECŢIUNEA a 16-a Indicatorul permanent de viteză ART. 141 (1) Indicatorul permanent de viteză indică porţiunile de linie pe care vitezele de circulaţie sunt limitate permanent din cauza construcţiei căii, curbelor sau pantelor etc. (2) Indicaţiile date de indicatorul permanent de viteză sunt următoarele: (a se vedea imaginea asociată) Fig. 182. Punctul de unde mecanicul trebuie să ia măsuri de reducere a vitezei trenului, la viteza înscrisă pe indicator Punctul de unde mecanicul trebuie să ia măsuri de reducere a vitezei trenului, la viteza înscrisă pe indicator Ziua şi noaptea - o placă dreptunghiulară de culoare albă fixată pe un stâlp, care are înscrisă, cu cifre negre, viteza maximă admisă de linie şi distanţa în metri la care se află indicatorul faţă de punctul de la care se impune ca trenul să circule cu viteza înscrisă pe indicator (a se vedea imaginea asociată) Fig. 183. Punctul de unde mecanicul trebuie să circule cu viteza înscrisă pe indicator Ziua şi noaptea - o placă dreptunghiulară de culoare albă fixată pe un stâlp, care are înscrisă cu cifre negre viteza maximă admisă de linie şi cifra "0" care indică faptul că din acest punct trenul trebuie să circule cu viteza înscrisă pe indicator (a se vedea imaginea asociată) Fig. 184. Punctul de unde trenul poate să circule cu viteza stabilită Ziua şi noaptea - o placă dreptunghiulară de culoare albă fixată pe un stâlp, care are înscrisă cu negru literele VS (3) Indicatorul permanent de viteză poate fi realizat cu materiale reflectorizante. SECŢIUNEA a 17-a Indicatorul de fluier ART. 142 (1) Indicatorul de fluier serveşte pentru a atrage atenţia mecanicului că va circula peste o trecere la nivel, un pod mai lung de 30 m sau va intra în tunel. (2) Indicatorul se amplasează la 1000 m şi 300 m înaintea trecerilor la nivel şi la 1000 m înaintea podurilor mai lungi de 30 m şi a tunelurilor. Pe linie dublă, pentru circulaţia pe firul din stânga al căii duble sau pentru circulaţia pe linie falsă indicatorul de fluier se montează pe partea stângă a sensului de mers. (3) Pe liniile electrificate, drept indicator de fluier se poate folosi un stâlp al liniei de contact, vopsit parţial, alternativ în negru şi alb. (4) Indicatorul de fluier poate fi realizat cu materiale reflectorizante. (a se vedea imaginea asociată) Fig. 185. Indicatorul de fluier La trecerea trenului pe lângă indicator, mecanicul dă semnalul "ATENŢIE!" cu fluierul, claxonul sau trompeta vehiculului feroviar Ziua şi noaptea - un stâlp vopsit alternativ în negru şi alb SECŢIUNEA a 18-a Indicatorul "Împingerea trenului încetează" ART. 143 (1) Indicatorul "Împingerea trenului încetează" semnalizează locul până unde locomotiva "Împingătoare" trebuie să împingă trenul. (2) Indicatorul este o placă rombică de culoare roşie în partea superioară şi alb în partea inferioară, fixat pe un stâlp vopsit alternativ în alb şi roşu, care poate fi realizat cu materiale reflectorizante. (a se vedea imaginea asociată) Fig. 186. Împingerea trenului încetează Ziua şi noaptea - un romb de culoare roşie în partea superioară şi alb în partea inferioară, fixat pe un stâlp vopsit alternativ în alb şi roşu SECŢIUNEA a 19-a Indicatorul pentru plugul de zăpadă ART. 144 (1) Indicatorul pentru plugul de zăpadă indică prezenţa unui obstacol, pe lângă care plugul de zăpadă poate trece numai cu aripile închise şi cuţitele ridicate. (2) Indicatorul se amplasează în partea dreaptă a sensului de mers la 50 m înaintea unei treceri la nivel, pod, echipament de semnalizare sau altă construcţie din apropierea căii ferate, care nu permite trecerea plugului cu aripile deschise şi cuţitele lăsate. (3) După ce plugul a trecut de obstacol, în dreptul indicatorului de pe partea stângă - pentru sensul contrar - plugul de zăpadă poate să lase aripile deschise şi să coboare cuţitele. (a se vedea imaginea asociată) Fig. 187. Indicatorul pentru plugul de zăpadă. Plugul poate să circule numai cu aripile închise şi cuţitele ridicate Ziua şi noaptea - un cadru în formă de romb, de culoare albastră, fixat pe un stâlp vopsit alternativ în alb şi albastru (5) Pe liniile electrificate, cadrul în formă de romb de culoare albastră se poate amplasa pe un stâlp al linie de contact, care se vopseşte parţial, alternativ în alb şi albastru. SECŢIUNEA a 20-a Indicatorul kilometric şi indicatorul hectometric ART. 145 (1) Indicatorul kilometric şi indicatorul hectometric indică distanţa în km sau în hm în sensul de la Bucureşti. (a se vedea imaginea asociată) Fig. 188. Indicator kilometric (a se vedea imaginea asociată) Fig. 189. Indicator hectometric (2) Indicatorul kilometric sau hectometric este un bloc de beton sau un cupon de şină vopsit în alb, care are înscrisă în partea de sus, cu cifre negre, distanţa în km, sau în km şi hm. Aceste indicatoare se montează pe parte dreaptă a căii, în sensul de la Bucureşti, cu excepţia indicatoarelor hectometrice care, pe linie dublă, se montează alternativ, de o parte şi de alta a căii. (3) Indicatorul kilometric şi indicatorul hectometric nu vor fi realizate cu materiale reflectorizante. ART. 146 (1) Pe liniile de cale ferată electrificată indicarea poziţiei kilometrice se poate face cu un indicator sub forma unei plăci metalice dreptunghiulare care poate fi realizat cu materiale reflectorizante, pe care este inscripţionat kilometrul şi hectometrul cu cifre de culoare neagră. (a se vedea imaginea asociată) Fig. 190. Indicatori kilometrici şi hectometrici pentru linii de cale ferată electrificată (2) Numărul din partea superioară reprezintă kilometrul iar cifra din partea inferioară reprezintă hectometrul. (3) Plăcile se montează alternativ, de o parte şi de alta a căii pe stâlpul liniei de contact, la fiecare kilometru şi hectometru. SECŢIUNEA a 21-a Indicatorul pentru semnalizarea defectării instalaţiei de telecomunicaţii de la canton ART. 147 (1) Defectarea instalaţiei de telecomunicaţii de la cantoane se semnalizează prin aplicarea pe peretele cantonului a unei plăci dreptunghiulare de culoare neagră cu o bandă albă în diagonală, într-un loc unde să poată fi văzut cu uşurinţă de personalul trenului, precum şi de personalul de întreţinere a căii sau de personalul de instalaţii care s-ar afla în tren. (a se vedea imaginea asociată) Fig. 191. Instalaţia de telecomunicaţii este defectă (2) În prima staţie în care trenul opreşte, cel care a observat indicatorul trebuie să înştiinţeze pe impiegatul de mişcare, care la rândul lui va aviza personalul de telecomunicaţii. Indicatorul se ridică după înlăturarea defectului. SECŢIUNEA a 22-a Indicatorul basculei-pod ART. 148 (1) Indicatorul basculei-pod indică interzicerea sau admiterea trecerii locomotivelor peste bascula-pod. (2) Ca indicatoare se folosesc: a. semnale mecanice cu două braţe roşii; b. discuri roşii cu marginea albă pe cele două feţe. (3) Indicatorul se montează pe cabina basculei-pod. (4) Indicaţiile date sunt următoarele: (a se vedea imaginea asociată) Fig. 192. Trecerea oprită peste bascula-pod Ziua şi noaptea - braţele semnalului mecanic al basculei-pod aşezate orizontal sau discul cu faţa roşie în ambele sensuri (a se vedea imaginea asociată) Fig. 193. Trecerea liberă peste bascula-pod Ziua şi noaptea - braţele semnalului mecanic al basculei-pod ridicate la 45° sau discul văzut pe muchie în ambele sensuri (5) La basculele-pod de 100 tone sau mai mari nu se montează indicatorul basculei-pod. (6) Braţele semnalelor mecanice şi discurile roşii cu marginea albă pe cele două feţe pot fi realizate cu materiale reflectorizante. CAP. IX INDICATOARE SPECIFICE LINIEI DE CONTACT SECŢIUNEA 1 Semnificaţie şi amplasare ART. 149 (1) Indicatoarele specifice liniei de contact semnalizează zone neutre, porţiuni ale liniei de contact defecte, sfârşitul liniei de contact, intrarea pe secţii de circulaţie cu linie electrificată şi porţiuni de linie de contact interzise opririi locomotivelor electrice. (2) Indicatoarele specifice liniei de contact se pot instala: a. pe suporţi proprii, pe partea dreaptă a căii în sensul de mers; b. pe stâlpii liniei de contact. La liniile duble se pot amplasa şi pe partea stângă a sensului de mers. La linii simple şi la mai mult de două linii paralele nu se admite amplasarea acestora pe partea stânga a căii, în sensul de mers; c. în axa căii, pe traversele rigide de susţinere a liniei de contact sau între cablul purtător şi firul de contact. (3) Indicatoarele şi balizele specifice liniei de contact pot fi realizate cu materiale reflectorizante. SECŢIUNEA a 2-a Indicatoare pentru zona neutră ART. 150 (1) Indicatorul de deconectare a disjunctorului locomotivei electrice semnalizează locul unde trebuie deconectat disjunctorul. (2) Indicatorul are aspectul şi dă indicaţia următoare: (a se vedea imaginea asociată) Fig. 194. Deconectează disjunctorul locomotivei electrice Ziua şi noaptea - romb cu faţa albastră, cu margine albă, care are desenată o bandă orizontală cu două puncte deasupra, de culoare albă ART. 151 (1) Indicatorul de conectare a disjunctorului locomotivei electrice semnalizează locul unde trebuie conectat disjunctorul. (2) Indicatorul are aspectul şi dă indicaţia următoare: (a se vedea imaginea asociată) Fig. 195. Conectează disjunctorul locomotivei electrice! Ziua şi noaptea - romb cu faţa albastră, cu margine albă, care are desenată litera U de culoare albă ART. 152 Indicatoarele luminoase pentru semnalizarea zonei neutre sunt prezentate în figurile 199 şi 200 şi dau următoarele indicaţii: (a se vedea imaginea asociată) Fig. 196. Deconectează disjunctorul locomotivei electrice Ziua şi noaptea - romb cu chenar alb, cu o bandă luminoasă verticală cu două puncte deasupra, de culoare albă (a se vedea imaginea asociată) Fig. 197. Nu deconecta disjunctorul locomotivei electrice Ziua şi noaptea - romb cu chenar alb, cu o bandă luminoasă verticală, de culoare albă ART. 153 Înaintea tuturor indicatoarelor pentru semnalizarea intrării pe zonele neutre ale liniei de contact, trebuie să se instaleze balize avertizoare de formă dreptunghiulară de culoare albă cu una, două sau trei benzi albastre în forma literei V, care dau următoarele indicaţii: (a se vedea imaginea asociată) Fig. 198. Balize avertizoare 1. Atenţie, indicatorul de deconectare a disjunctorului este la 300 m! 2. Atenţie, indicatorul de deconectare a disjunctorului este la 200 m! 3. Atenţie, indicatorul de deconectare a disjunctorului este la 100 m! ART. 154 Distanţele la care se montează indicatoarele şi balizele avertizoare ale zonei neutre sunt cele din figura următoare: (a se vedea imaginea asociată) Fig. 199. Amplasarea indicatoarelor şi balizelor avertizoare ale zonei neutre a liniei de contact SECŢIUNEA a 3-a Indicatoare mobile de acoperire a porţiunii liniei de contact defecte ART. 155 (1) Semnalizarea porţiunilor în care linia de contact este defectă şi unde locomotivele electrice trebuie să circule cu pantograful coborât, se face cu următoarele indicatoare: a. pregăteşte să cobori pantograful! b. coboară pantograful! c. ridică pantograful! (2) Indicatorul "pregăteşte să coborî pantograful" dă următoarea indicaţie; (a se vedea imaginea asociată) Fig. 200. Pregăteşte să cobori pantograful! Ziua şi noaptea - un romb cu faţa albastră cu margine albă, care are desenate două benzi scurte orizontale, albe, deplasată în înălţime una faţă de alta, care nu se depăşesc (3) Indicatorul "coboară pantograful" marchează începutul unei porţiuni de linie, pe care nu este permis să se circule decât cu pantograful coborât. În dreptul indicatorului, pantografele trebuie să fie complet coborâte. Indicaţia pe care o dă este: (a se vedea imaginea asociată) Fig. 201. Coboară pantograful! Ziua şi noaptea - un romb cu talpa albastră cu margine albă, care are desenată o bandă orizontală albă (4) Indicatorul "ridică pantograful" marchează sfârşitul unei porţiuni de linie, pe care trebuie să se circule cu pantografele coborâte. Indicatorul arată că pantografele coborâte pot să fie ridicate din nou, numai după ce locomotiva l-a depăşit. Indicaţia pe care o dă este: (a se vedea imaginea asociată) Fig. 202. Ridică pantograful! Ziua şi noaptea - un romb cu faţa albastră, cu margine albă, care are desenată o bandă verticală albă (5) Schema semnalizării porţiunii liniei de contact defecte: (a se vedea imaginea asociată) Fig. 203. Amplasarea indicatoarelor de acoperire a porţiunii liniei de contact pe care este interzisă circulaţia locomotivelor electrice cu pantograful ridicat ART. 156 (1) În cazuri urgente, până la instalarea indicatoarelor mobile de acoperire, personalul de întreţinere a liniei de contact va da semnale de mână "coboară pantograful". (2) În acest scop, agentul respectiv se va deplasa la cel puţin 300 m de locul defectului în direcţia de unde vine trenul şi va da semnale de mână, conform fig. 204. (a se vedea imaginea asociată) Fig. 204. Coboară pantograful! Ziua - se mişcă orizontal braţul drept înaintea corpului, iar antebraţul stâng se ţine în poziţie verticală în sus Noaptea - se mişcă felinarul cu lumina albă, în forma literei L în mod alternativ (3) La perceperea acestui semnal, mecanicul de locomotivă este obligat să deconecteze disjunctorul locomotivei electrice, să comande coborârea pantografului şi să treacă peste porţiunea defectă cu pantografele coborâte. SECŢIUNEA a 4-a Indicatoare pentru sfârşitul liniei de contact ART. 157 (1) Pentru a semnaliza locul până unde este permisă circulaţia locomotivelor electrice, se folosesc indicatoare care indică sfârşitul liniei de contact. (2) Aceste indicatoare sunt: (a se vedea imaginea asociată) Fig. 205. Indicatorul "Sfârşitul firului de contact" Ziua şi noaptea - un romb cu faţa albastră, cu margine albă, care are desenate în interior două romburi concentrice albe (a se vedea imaginea asociată) Fig. 206. Indicatorul "În abatere spre dreapta nu este fir de contact" Ziua şi noaptea - un romb cu faţa albastră, cu margine albă, care are desenate în interior două romburi concentrice albe. Deasupra plăcii se află o săgeata albastră orizontală cu marginea albă, cu vârful spre dreapta (a se vedea imaginea asociată) Fig. 207. Indicatorul "În abatere spre stânga nu este fir de contact" Ziua şi noaptea - un romb cu faţa albastră, cu margine albă, care are desenate în interior două romburi concentrice albe. Deasupra plăcii se află o săgeata albastră orizontală cu marginea albă, cu vârful spre stânga (a se vedea imaginea asociată) Fig. 208. Indicatorul "Pe linia directă nu este fir de contact" Ziua şi noaptea - un romb cu faţa albastră, cu marginea albă, care are desenate în interior două romburi concentrice albe. Deasupra se află o săgeata verticală albastră cu marginea albă, cu vârful în sus (3) Intrarea pe directă sau în abatere într-o grupă de linii fără fir de contact se semnalizează prin indicatorul "sfârşitul firului de contact". SECŢIUNEA a 5-a Indicatorul de intrare pe secţii de circulaţie cu linie electrificată ART. 158 (1) Înaintea semnalelor prevestitoare ale unei staţii de la care trenurile intră pe o linie electrificată, la distanţă de 100 m, 200 m şi respectiv 300 m, se amplasează balize avertizoare de culoare albă cu una, două şi respectiv trei benzi oblice de culoare neagră, întretăiate de o săgeata de culoare roşie cu vârful în jos şi cu semnul "pericol de moarte" aplicat în partea superioară a acestora. (a se vedea imaginea asociată) Fig. 209. Balize avertizoare pentru indicarea intrării pe secţii de circulaţie cu linie electrificată (2) Semnificaţia acestor balize este: ATENŢIE! Se intră pe secţie de circulaţie cu linie electrificată. (3) În cazul staţiilor apropiate, dacă nu există semnal prevestitor, indicatorul de intrare pe secţii de circulaţie cu linie electrificată se amplasează înaintea semnalului prevestitor al staţiei anterioare. SECŢIUNEA a 6-a Indicatorul pentru delimitarea unor porţiuni de linie de contact pe care se interzice oprirea locomotivelor electrice cu pantograful ridicat ART. 159 (1) Indicatorul se foloseşte pentru a semnaliza porţiunea de linie pe care se interzice oprirea locomotivelor electrice cu pantograful ridicat; se folosesc două indicatoare identice, vopsite pe ambele feţe, primul în sensul de mers indică începerea porţiunii respective, iar al doilea sfârşitul acesteia. (a se vedea imaginea asociată) Fig. 210. Indicatorul pentru delimitarea unor porţiuni de linie de contact pe care se interzice oprirea locomotivelor electrice cu pantograful ridicat Ziua şi noaptea - un romb cu faţa albastră, cu marginea albă, care are în interior două benzi albe tăiate de altă bandă albă (2) Indicatorul se montează între cablul purtător şi firul de contact la limita porţiunii pe care se interzice oprirea locomotivelor electrice cu pantograful ridicat. (a se vedea imaginea asociată) Fig. 211. Amplasarea indicatorului pentru delimitarea unor porţiuni de linie de contact pe care se interzice oprirea locomotivelor electrice cu pantograful ridicat CAP. X REPERELE SEMNALELOR FIXE SECŢIUNEA 1 Reperele semafoarelor prevestitoare ART. 160 (1) Pentru recunoaştere, semafoarele prevestitoare ale semafoarelor de intrare şi de ramificaţie sunt prevăzute la bază cu un reper de semnal. Reperul este format dintr-o placă dreptunghiulară pe care sunt desenate două triunghiuri negre vârf în vârf, pe fond alb. (a se vedea imaginea asociată) Fig. 212. Reperul semnalului prevestitor pe distanţe între staţii fără bloc de linie automat (2) Semnalele luminoase prevestitoare de pe distanţe între staţii fără bloc de linie automat sunt prevăzute cu aceleaşi repere ca şi semafoarele prevestitoare. (a se vedea imaginea asociată) Fig. 213. Reperul semnalului prevestitor pe distanţe între staţii fără bloc de linie automat dacă distanţa este mai mică de 1000 m faţă de semnalul pe care îl precede (3) Dacă distanţa între semnalul prevestitor şi semnalul pe care îl precede este mai mică de 1000 m, acest reper se completează cu altul care are forma triunghiulară de culoare albă, cu marginile negre şi pe care se înscrie distanţa între semnalul prevestitor şi semnalul pe care îl precede. SECŢIUNEA a 2-a Reperul semnalelor luminoase de intrare, de ieşire, de parcurs sau de ramificaţie ART. 161 (1) Pentru recunoaşterea semnalelor luminoase de intrare, de ieşire, de parcurs sau de ramificaţie, se montează de-a lungul stâlpului semnalelor repere formate dintr-o placă dreptunghiulară de culoare albă cu o bandă roşie la mijlocul ei. (2) Acest reper indică faptul că semnalul luminos respectiv, dacă ordonă oprirea, nu poate fi depăşit de tren decât în condiţiile stabilite de prezentul regulament. (a se vedea imaginea asociată) Fig. 214. Reperul semnalelor luminoase de intrare, de ieşire, de parcurs sau de ramificaţie SECŢIUNEA a 3-a Repere ale semnalelor luminoase de trecere ale blocului de linie automat ART. 162 (1) Pentru recunoaşterea semnalelor luminoase de trecere ale blocului de linie automat, se montează pe stâlpul acestor semnale, repere formate dintr-o placă dreptunghiulară de culoare albă. (2) Acest reper arată că semnalul respectiv poate fi depăşit de către tren, dacă acesta ordonă oprirea, în condiţiile stabilite în prezentul regulament. (a se vedea imaginea asociată) Fig. 215. Reperul semnalelor luminoase de trecere ale blocului de linie automat ART. 163 Pentru recunoaşterea semnalelor luminoase de trecere care fac şi funcţia de semnal prevestitor, pe distanţe între staţii cu bloc de linie automat, în afară de reperul alb de pe stâlp, se montează în faţa semnalului şi o placă dreptunghiulară de culoare albă cu chenar negru pe margine, pe care este desenat un cerc negru cu centrul de culoare neagră. (a se vedea imaginea asociată) Fig. 216. Reperul semnalelor luminoase de trecere ale blocului de linie automat care fac şi funcţia de semnale prevestitoare ART. 164 Pe distanţele între staţii înzestrate cu bloc de linie automat, dacă distanţa dintre două semnale de trecere consecutive este mai mică de 1200 m, în faţa primului semnal se montează un reper în formă de triunghi, de culoare albă, cu marginile negre, care are înscrisă cu cifre negre distanţa la care se află amplasat semnalul următor. (a se vedea imaginea asociată) Fig. 217. Reperul semnelor luminoase de trecere ale blocului de linie automat dacă distanţa între două semnale consecutive este mai mică de 1200 m ART. 165 Pentru recunoaşterea semnalelor luminoase de trecere care fac şi funcţia de semnal de avarie la trecerile la nivel, pe distanţele între staţii cu bloc de linie automat, se montează lateral pe stâlpul semnalului, în afară de reperul alb de pe stâlp şi o placă rombică de culoare albă cu chenar negru pe margine, pe care sunt înscrise cu negru literele "Av". (a se vedea imaginea asociată) Fig. 218. Reperul semnalelor luminoase de trecere ale blocului de linie automat care fac şi funcţia de semnale de avarie la trecerile la nivel ART. 166 Reperele semnalelor fixe pot fi realizate cu materiale reflectorizante. CAP. XI SEMNALE APLICATE LA TRENURI SECŢIUNEA 1 Semnale aplicate la locomotive şi vagoane ART. 167 (1) Trenurile şi vehiculele feroviare izolate în circulaţie se semnalizează ziua şi noaptea, cu semnale optice. (2) Toate semnalele aplicate la vehicule feroviare, în descrieri sau figuri, ca şi pe teren, se consideră din punct de vedere al denumirii lor - dreapta sau stânga - ca văzute din faţă. (3) Semnalele folosite sunt de două feluri: a. de cap de tren; b. de fine de tren (4) Semnalele de "cap de tren" sunt semnalele care se aplică pe primul vehicul în sensul de mers al trenului. (5) Semnalele de "fine de tren" sunt semnalele care se aplică pe ultimul vehicul feroviar din tren. (6) Vehiculele care circulă izolat, trebuie să fie semnalizate ca şi trenurile cu semnale "cap de tren" şi "fine de tren". (7) Mecanicii vor putea folosi lumina farului central dacă au nevoie de vizibilitate pe linie, precum şi la restricţii de viteză, însă fără a stânjeni vizibilitatea mecanicilor de pe trenurile care circulă în sens contrar. (8) Pentru circulaţia mijloacelor de ajutor pe linie curentă închisă, pe timp de noapte sau în condiţii de vizibilitate redusă, se va folosi semnalizarea trenurilor de călători şi mixte. SECŢIUNEA a 2-a Semnalizarea trenurilor care circulă pe linie simplă sau pe linia normală a căii duble ART. 168 (1) Dacă trenul circulă pe linia din dreapta a căii duble, înseamnă că trenul circulă pe "linie normală" sau "în sensul normal de circulaţie" al căii duble. (2) Semnalizarea trenurilor, dacă circulă pe linie simplă sau în sensul normal de circulaţie al căii duble, se face în felul următor: a. Semnale de "cap de tren". (a se vedea imaginea asociată) Fig. 219. Semnalizarea locomotivei din capul trenului Ziua - două faruri în partea de jos; Noaptea - două faruri în partea de jos, cu lumina albă. – Locomotivele cu abur din capul trenului, care circulă cu coşul înainte pe linie normală, se semnalizează în acelaşi mod, folosindu-se felinare. – La fel se semnalizează locomotiva cu abur din capul trenului dacă circulă cu tenderul înainte, pe linie normală. (a se vedea imaginea asociată) Fig. 220. Semnalizarea primului vagon din capul unui tren împins pe linie simplă sau în sensul normal de circulaţie al căii duble Ziua - două felinare în partea de jos - semnalul este dublat de un agent, care are steguleţul galben şi fluier de mână. Noaptea - două felinare în partea de jos, cu lumina albă - semnalul este dublat de un agent care are lanternă cu lumina albă şi fluier de mână. – În mod excepţional, la circulaţia trenurilor prin împingere între staţiile Bucureşti Nord-Bucureşti Griviţa, Bucureşti Nord-Bucureşti Basarab şi între Bucureşti Griviţa-Bucureşti Nord, Bucureşti Basarab-Bucureşti Nord, trenurile îşi vor menţine semnalizarea corespunzătoare sosirii, respectiv plecării, iar pe scara primului vagon din capul garniturii - vagonul de semnal - se va posta conductorul de tren care deserveşte acest vagon, dotat cu rechizitele necesare. b. Semnale de "fine de tren": (a se vedea imaginea asociată) Fig. 221. Semnale de fine de tren de călători şi mixte Ziua - un disc de culoare roşie cu marginea albă, reflectorizant aplicat în cârligul de tracţiune peste cupla pusă în prealabil în cârlig şi cu două felinare - aplicate sau existente prin construcţia vagonului, în partea de jos a ultimului vagon. Noaptea - un disc de culoare roşie cu culoare albă, reflectorizantă, aplicat în cârligul de tracţiune peste cupla pusă în prealabil în cârlig şi două lumini roşii, în partea de jos a ultimului vagon. (a se vedea imaginea asociată) Fig. 222. Semnale de fine de tren de marfă Ziua şi noaptea - un disc de culoare roşie cu margine albă, reflectorizant aplicat în cârligul de tracţiune peste cupla pusă în prealabil în cârlig. (3) Pe timp de zi, dacă ultimul vagon din trenul de călători sau mixt are prin construcţie lămpi finale fixe de culoare roşie, atunci se aplică numai discul de culoare roşie cu margine albă şi trenul se consideră semnalizat corect. (4) Pe timp de noapte iluminarea lămpilor roşii frontale ale vagoanelor de călători este admisă numai la vagonul de semnal, în care caz personalul de tren va aplica numai discul roşu. Dacă lămpile frontale ale vagonului nu se pot ilumina, se vor aplica lămpile finale. (5) Iluminarea chiar şi numai a unei singure lămpi roşii frontale la vagoanele din compunerea trenului, în afara vagonului de semnal, ordonă oprirea. Trenul va fi oprit în prima staţie, chiar dacă nu are oprire, în vederea remedierii neajunsului. (6) Dacă lipseşte discul reflectorizant, însă ultimul vagon are cupla pusă în cârlig, trenul este considerat a fi întreg şi va fi oprit pentru semnalizare. (7) Existenţa discului reflectorizant în cârligul de tracţiune, fără însă a fi aplicată în cârlig şi cupla de tracţiune, nu constituie motiv de oprire a trenului. (8) Dacă la finele trenului lipseşte discul reflectorizant, iar cupla nu este aplecată în cârligul de tracţiune, trenul va fi oprit considerându-se că nu este întreg. ART. 169 (1) Semnalizarea trenurilor de călători formate din automotoare sau rame la care nu se poate utiliza discul "fine de tren", de culoare roşie cu marginea albă, se face prin două lumini de culoare roşie, atât ziua cât şi noaptea. (2) În cazul în care automotorul sau rama circulă remorcat, semnalizarea "fine de tren" se face prin două lumini de culoare roşie, atât ziua cât şi noaptea. ART. 170 Dacă una dintre liniile căii duble este închisă pentru circulaţie, indiferent de sensul de mers, trenurile vor păstra semnalizare pentru circulaţia pe linie simplă. SECŢIUNEA a 3-a Semnalizarea trenurilor care circulă pe linia din stânga a căii duble ART. 171 (1) Dacă există instalaţii de bloc de linie automat banalizat sau bloc de linie automat specializat cu dependenţe de excludere între staţii pentru linia din stânga a căii duble, înseamnă că trenul circulă pe "linia din stânga a căii duble". (2) Dacă circulă "pe linia din stânga a căii duble" trenul îşi va menţine semnalizarea normală. SECŢIUNEA a 4-a Semnalizarea trenurilor care circulă pe linie falsă ART. 172 (1) Pe linii duble, dacă prin excepţie se permite circulaţia şi pe linia din stânga a sensului de mers şi nu există instalaţii de bloc de linie automat banalizat sau bloc de linie automat specializat cu dependenţe de excludere între staţii pentru linia din stânga a căii duble, înseamnă că trenul circulă pe "linie falsă". (2) Semnalizarea trenurilor care circulă pe linie falsă se face după cum urmează: a. Semnale de "cap de tren" (a se vedea imaginea asociată) Fig. 223. Semnalizarea locomotivei din capul trenului, care circulă pe linie falsă Ziua - o paletă albă cu roşu pe tamponul din dreapta - ca în figură Noaptea - două faruri în partea de jos, dintre care cel din dreapta cu lumina roşie, iar cel din stânga cu luminii albă ca în figură – Locomotivele cu abur din capul trenului care circulă cu coşul înainte pe linie falsă se semnalizează în acelaşi mod, folosindu-se: Ziua - un disc alb cu roşu pe tamponul din dreapta şi două felinare în partea de jos; Noaptea - două felinare în partea de jos, dintre care cel din dreapta cu lumină roşie, iar cel din stânga cu lumina albă. – La fel se semnalizează locomotiva cu abur din capul trenului care circulă cu tenderul înainte pe linie falsă. (a se vedea imaginea asociată) Fig. 224. Semnalizarea primului vagon din capul trenului împins de locomotivă, pe linie falsă Ziua - un disc alb cu roşu pe tamponul din dreapta şi două felinare în partea de jos - ca în figură; semnalul este dublat de un agent cu steguleţ galben şi fluier de mână Noaptea - două felinare în partea de jos, dintre care cel din dreapta cu lumina roşie, iar cel din stânga cu lumina albă ca în figură; semnalul este dublat de un agent, care are lanternă cu lumină albă şi fluier de mână b. Semnale de "fine de tren" - Semnalizarea de "fine de tren" a unui tren care circulă pe linie falsă este aceeaşi ca şi a unui tren care circulă pe linie normală. SECŢIUNEA a 5-a Semnalizarea locomotivei de manevră ART. 173 (1) Semnalizarea locomotivei de manevră se face după cum urmează: (a se vedea imaginea asociată) Fig. 225. Semnalizarea locomotivei de manevră Ziua - două faruri în partea de jos, dintre care cel din dreapta cu geam albastru - ca în figură Noaptea - două faruri în partea de jos, dintre care cel din dreapta cu lumină albastră, iar cel din stânga cu lumină albă - ca în figură (2) Locomotivele cu abur, de manevră, se semnalizează în acelaşi mod, folosindu-se felinare. La fel se semnalizează tenderul locomotivei de manevră. (3) Locomotivele trenurilor în circulaţie, dacă execută mişcări de manevră în staţii, îşi menţin semnalizarea de la tren. Pe timp de noapte locomotiva va avea lumini de semnalizare la ambele capete. SECŢIUNEA a 6-a Semnalizarea locomotivelor împingătoare ART. 174 (1) Semnalizarea locomotivelor împingătoare se face după cum urmează: a. Dacă locomotiva împingătoare merge până la staţia vecină, trebuie să fie semnalizată la fel ca locomotiva izolată. b. Dacă locomotiva împingătoare merge până la un anumit punct al liniei şi urmează să se înapoieze de acolo în staţia de plecare, locomotiva va fi semnalizată astfel: - Dacă împinge trenul: Ziua - două felinare în partea de jos înainte şi două felinare în partea de jos şi un disc alb cu roşu la urmă, pe tamponul din dreapta sensului de mers: Noaptea - două lumini albe înainte, iar la urmă o lumină roşie pe dreapta şi una albă pe stânga. – Dacă se înapoiază în staţie, atât ziua cât şi noaptea, va avea aceeaşi semnalizare ca mai sus. (2) În toate cazurile, la vagonul de semnal se menţin semnalele normale de fine de tren. SECŢIUNEA a 7-a Semnalizarea locomotivelor care merg la şi de la depou ART. 175 Locomotivele cu abur, diesel sau electrice care merg din depou la trenuri sau de la trenuri în depou vor fi semnalizate înainte cu semnalul de "cap de tren", iar la urmă cu o lumina albă. SECŢIUNEA a 8-a Semnalizarea plugului de zăpadă ART. 176 Plugurile de zăpadă, în acţiune de deszăpezire, vor avea ca semnale de "cap" şi "fine" de tren felinare corespunzătoare, cu lumini de culoare galbenă, atât ziua cât şi noaptea. SECŢIUNEA a 9-a Semnalizarea vehiculelor cu sau fără motor, care se pot scoate de pe linie cu braţele ART. 177 (1) Noaptea, sau în condiţii de vizibilitate redusă, vehiculele cu sau fără motor, care se pot scoate de pe linie cu braţele, se semnalizează cu lumină roşie atât înainte cât şi înapoi, în toate cazurile. (2) În afară de această semnalizare, vehiculele fără motor, care se pot scoate de pe linie cu braţele - vagonete de cale, cărucioare de măsurat calea, cărucioare-defectoscop, drezine de mână etc. - dacă nu circulă la "cale liberă", trebuie să fie acoperite, după cum urmează: a. vehiculele încărcate precum şi monoraiurile care transportă şine de cale ferată sau materiale grele trebuie să fie acoperite în ambele sensuri, la o distanţă de minim 1000 m, atât ziua cât şi noaptea, prin agenţi de semnalizare înzestraţi cu: radiotelefon, ceas, extras din mersul trenurilor, steguleţ, fluier iar pe timp de noapte şi în condiţii de vizibilitate redusă în loc de steguleţ se va folosi lanterna; b. vehiculele goale, trebuie să fie acoperite în ambele sensuri, prin agenţi de semnalizare numai dacă trec peste poduri mai lungi de 30 m, prin tuneluri sau dacă vizibilitatea este sub 1000 m. ART. 178 Discurile roşii, paletele sau discurile alb cu roşu pot fi realizate cu materiale reflectorizante. CAP. XII SEMNALE ACUSTICE SECŢIUNEA 1 Generalităţi ART. 179 (1) Indicaţiile semnalelor acustice se exprimă prin numărul şi combinarea sunetelor de durată diferită. (2) Semnalele acustice se dau cu următoarele instrumente: a. cu fluierul, trompeta sau claxonul vehiculului feroviar; b. cu fluierul de mână, de către agenţi. SECŢIUNEA a 2-a Semnale date cu fluierul, claxonul sau trompeta locomotivei ART. 180 Semnalele acustice date cu fluierul, claxonul sau trompeta locomotivei sau a altor vehicule sunt următoarele: a. "Pornire" sau "atenţie" - un sunet lung. b. "Strânge frâna!" - trei sunete scurte. c. "Slăbeşte frâna!" - două sunete lungi. d. "Pericol!" (alarmă) - trei sunete scurte, repetate. e. "Trenul s-a rupt" - un sunet scurt, unul lung şi unul scurt, repetate. f. "Agentul de la urma trenului să plece la acoperirea obstacolului!" - patru sunete lungi ART. 181 (1) Folosirea semnalelor acustice date cu fluierul, claxonul sau trompeta locomotivei se face astfel: (2) Semnalul "atenţie!" se transmite şi se iau în acelaşi timp măsurile impuse de împrejurări, în următoarele cazuri: a. La pornirea trenurilor, înainte de a pune trenul în mişcare: - dacă remorcarea trenurilor se face cu o singură locomotivă în capul trenului; – dacă remorcarea se face cu mai multe locomotive, mecanicul locomotivei înaintaşe dă semnalul "atenţie!", care este repetat de ceilalţi mecanici, se va începe de la cap spre urma trenului, iar mecanicul ultimei locomotive va răspunde prin semnalul "slăbeşte frâna"; – dacă unul dintre mecanicii trenului nu este gata de plecare dă, atunci când îi vine rândul, semnalul "strânge frâna!", la recepţionarea căruia nu se mai dă nici un semnal de la celelalte locomotive. După înlăturarea neajunsului, locomotiva care a dat semnalul "strânge frâna!" va da semnalul "atenţie!", după care locomotiva din cap va da din nou semnalul de pornire, care va fi repetat de celelalte locomotive. b. La indicatorul de fluier; c. Dacă vizibilitatea este redusă - ceaţă, viscol, treceri prin porţiuni în curbă sau în debleu; d. Dacă mecanicul a fost înştiinţat despre circulaţia unui vehicul care se scoate cu braţele de pe linie; în astfel de situaţii se vor da semnale repetate; e. Dacă pe linie, înaintea trenului se află oameni sau animale; f. La încrucişări cu alte trenuri pe cale dublă în linie curentă; g. Dacă trenul a oprit la un semnal; h. La apropierea de semnalul de intrare în staţie; i. La paleta de semnalizare a locului de executare a lucrărilor; j. La pornirea vehiculelor care circulă izolat. (3) Semnalul acustic "strânge frâna!" se dă dacă trebuie micşorată mult viteza trenului, dacă trebuie oprit trenul sau dacă, după oprire, trenul trebuie să fie menţinut pe loc, precum şi la proba frânei. (4) Semnalul "slăbeşte frâna!" se dă în următoarele cazuri: a. La pornirea trenului în locul semnalului "atenţie!" dacă: - trenul este frânat de mână sau mixt; – pornirea are loc dintr-un punct unde trenului i s-a făcut menţinerea pe loc şi cu frânele de mână. b. În timpul mersului dacă: - trenul este remorcat de două sau mai multe locomotive şi mecanicul locomotivei înaintaşe anunţă pe ceilalţi mecanici că atacă o rampă, se transmit două sunete lungi "slăbeşte frâna!" la care primeşte acelaşi răspuns, ce confirmă că a fost înţeles; – locomotiva împingătoare a depăşit porţiunea de linie slăbită, pentru ca trenul să îşi reia viteza stabilită. c. La proba frânei. (5) Semnalul "pericol!" - alarmă - se dă de mecanicul trenului, numai în caz de pericol. (6) Semnalul "trenul s-a rupt" se dă de mecanicul trenului dacă constată că trenul s-a rupt. (7) Semnalul "agentul de la urma trenului să plece la acoperirea obstacolului!" se dă dacă trenul s-a oprit în linie curentă şi periclitează circulaţia pe linia vecină. ART. 182 Semnalele care se dau de pe locomotive trebuie să fie date şi de pe vagoanele automotoare şi drezinele-motor. CAP. XIII SEMNALIZĂRI DEOSEBITE FAŢĂ DE REGLEMENTĂRILE GENERALE SECŢIUNEA 1 Semnale de intrare în staţii terminus şi în staţii la care se fac şi intrări la linii înfundate ART. 183 (1) În staţiile terminus indicaţia de liber a semnalelor de intrare este numai "LIBER cu viteza redusă", indiferent de tipul semnalului, conform cap. III fig. 3 şi fig. 31 care, în acest caz, are semnificaţia "LIBER cu viteza de cel mult 20 km/h peste macazul de intrare al liniei de primire, opreşte în staţie!" (2) În staţiile la care se fac şi intrări la linii înfundate pentru a se deosebi intrările la linie înfundată de intrările la celelalte linii, indicaţia semnalului luminos de intrare pentru un parcurs la o linie înfundată se completează cu indicatorul "distanţă până la semnalul următor mai mică de 700 m". SECŢIUNEA a 2-a Semnale luminoase repetitoare pentru linii înfundate ART. 184 (1) Semnalele luminoase repetitoare din staţiile terminus - înfundate - repetă indicaţiile de liber ale semnalelor luminoase de ieşire, numai pentru împingerea garniturilor trenurilor de pe liniile de garare. (2) Aceste semnale se amplasează la capătul peroanelor în staţiile terminus, deoarece din acest loc mecanicul nu poate observa indicaţiile semnalului de ieşire. (3) Indicaţiile date de semnalul luminos repetitor din staţiile terminus înfundate - sunt următoarele: a. În staţia Bucureşti Nord semnalele luminoase repetitoare indică dacă semnalele luminoase de ieşire spre staţia Bucureşti Griviţa şi Bucureşti Basarab sunt pe liber sau pe oprire. (a se vedea imaginea asociată) Fig. 226. Semnului luminos de ieşire este pe oprire Ziua şi noaptea - iniţialele staţiilor, neiluminate, unde este posibilă împingerea garniturii trenului (a se vedea imaginea asociată) Fig. 227. Semnalul luminos de ieşire este pe liber pentru direcţia indicată Ziua şi noaptea - iniţiala staţiei iluminată alb, unde se împinge garnitura trenului b. Pentru alte staţii - atunci când semnalele luminoase repetitoare indică dacă semnalele luminoase de ieşire spre o singură grupă sunt pe liber sau pe oprire. (a se vedea imaginea asociată) Fig. 228. Semnalul luminos de ieşire este pe oprire Ziua şi noaptea - o unitate luminoasă de culoare roşie spre tren (a se vedea imaginea asociată) Fig. 229. Semnalul luminos de ieşire este pe liber pentru direcţia indicată Ziua şi noaptea - iniţiala grupei iluminată alb (4) Semnalele luminoase repetitoare din staţiile terminus - înfundate, repetă indicaţiile de liber ale semnalului de ieşire, numai pentru împingerea garniturilor de pe liniile de garare într-o singură direcţie. SECŢIUNEA a 3-a Semnalizările la punctele de frontieră ART. 185 Semnalizările la punctele de frontieră se stabilesc în conformitate cu instrucţiunile de aplicare a convenţiilor feroviare de frontieră încheiate de România. SECŢIUNEA a 4-a Semnale speciale de intrare şi prevestitoare ART. 186 (1) Semnalele luminoase de intrare cu două indicaţii precedate de semnale prevestitoare se pot folosi în staţii centralizate electrodinamic situate pe distanţe între staţii cu cale dublă, pentru primirea trenurilor care circulă pe linie falsă sau pe linia din stânga a căii duble. (2) Semnalul luminos de intrare cu două indicaţii are aspectul şi dă indicaţiile următoare: (a se vedea imaginea asociată) Fig. 230. OPREŞTE fără a depăşi semnalul Ziua şi noaptea - o unitate luminoasă de culoare roşie spre tren (a se vedea imaginea asociată) Fig. 231. LIBER cu viteza de cel mult 20 km/h cu deosebită atenţie până la semnalul următor Ziua şi noaptea - o unitate luminoasă de culoare roşie şi o unitate luminoasă de culoare alb-lunar, clipitor spre tren (3) În mod excepţional se admite, pentru instalaţiile existente, folosirea în lotul semnalului luminos de intrare cu două indicaţii, a unui semnal pitic care dă aceleaşi indicaţii, montat între cele două linii ale căii duble, care poate să nu fie precedat de semnal prevestitor. (4) Dacă unitatea luminoasă de culoare roşie este neiluminată, intrarea în staţie se face numai pe baza unităţii luminoase de culoare alb-lunar clipitor, spre tren. Mecanicul va conduce trenul cu viteza de cel mult 20 km/h în condiţiile prevăzute la art. 28 alin. (9). ART. 187 (1) Semnalul luminos prevestitor al semnalului de intrare cu două indicaţii dă permanent următoarea indicaţie: (a se vedea imaginea asociată) Fig. 232. LIBER cu viteza stabilită. ATENŢIE! Semnalul următor ordonă oprirea Ziua şi noaptea - o unitate luminoasă de culoare galbenă spre tren (2) Semnulul este prevăzut cu acelaşi reper ca şi semnului prevestitor de pe distanţele între staţii fără bloc de linie automat înaintea semnalului prevestitor se montează balize avertizoare conform art. 129, alin. (2). SECŢIUNEA a 5-a Intrarea trenurilor care circulă pe linie falsă în staţiile neprevăzute cu semnale de intrare ART. 188 Dacă linia falsă nu este prevăzută cu semnal de intrare, intrarea trenului în staţie este permisă, după oprirea trenului în dreptul semnalului de intrare al liniei normale, numai pe baza ordinului de circulaţie înmânat mecanicului de către agentul staţiei. După primirea ordinului de circulaţie, mecanicul va conduce trenul cu viteza de cel mult 20 km/h în condiţiile de la art. 29. SECŢIUNEA a 6-a Semnalul de ieşire cu două indicaţii ART. 189 Unele linii de garare la care se termină parcursuri de circulaţie se dotează cu semnale de ieşire cu două indicaţii, prevăzute cu reper alb cu bandă roşie şi inductor permanent activ, pe frecvenţa de 2000 Hz. (a se vedea imaginea asociată) Fig. 233. OPREŞTE fără a depăşi semnalul! Ziua şi noaptea - o unitate luminoasă de culoare roşie, spre tren (a se vedea imaginea asociată) Fig. 234. Manevra permisă dincolo de semnal Ziua şi noaptea - o unitate luminoasă de culoare alb-lunar, spre convoiul de manevră CAP. XIV DISPOZIŢII FINALE SECŢIUNEA 1 Iluminarea dispozitivelor de semnalizare ART. 190 (1) Iluminarea dispozitivelor de semnalizare trebuie să asigure vizibilitatea clară de pe locomotivă a semafoarelor şi indicatoarelor atât ziua cât şi noaptea. (2) Agenţii responsabili cu întreţinerea şi iluminarea semafoarelor şi indicatoarelor răspund pentru iluminarea lor corespunzătoare la timp şi fără întrerupere. (3) După iluminarea dispozitivelor de semnalizare, agenţii responsabili cu această operaţie sunt obligaţi să verifice dacă dispozitivele de semnalizare dau indicaţii corecte. (4) Pentru organizarea şi controlul iluminării răspund următorii salariaţi: a. Şefii de staţie pentru semafoare, indicatoare de staţie, indicatoare de macaz ale aparatelor de cale, sau ale opritorilor ficşi, saboţilor de deraiere şi ale coloanelor hidraulice; b. Conducătorii altor unităţi sau subunităţi pentru dispozitivele de semnalizare de pe liniile de cale ferată proprii; c. Şefii de district de linii, pentru semnalele mobile de acoperire a porţiunilor de linie slăbită sau închisă pentru lucrări sau din alte cauze; d. Şefii districtelor de centralizare şi telecomandă pentru semnalele luminoase şi indicatoarele iluminate electric din instalaţiile de centralizare electrodinamică/electronică şi bloc de linie automat; e. Şefii subunităţilor zonale de electrificare pentru indicatoarele proprii. (5) Modalităţile de conectare şi deconectare a dispozitivelor de iluminare a semafoarelor prevestitoare, a indicatorului permanent de acoperire a punctelor de secţionare de pe secţiile cu conducere centralizată a circulaţiei trenurilor se stabilesc de către conducătorul teritorial al administratorului de infrastructură. (6) Toate dispozitivele de semnalizare care dau indicaţii de noapte, diferite de cele de zi, trebuie să fie iluminate după următorul calendar:
┌──────────┬───────────────────────────┐
│ │Iluminare de la ora ..... │
│ │la ora ..... │
├──────────┼─────────────┬─────────────┤
│Luna │Ora de iarnă │Ora de vară │
├──────────┼─────────────┼─────────────┤
│Ianuarie │16.50 - 7.50 │ │
├──────────┼─────────────┼─────────────┤
│Februarie │17.50 - 7.50 │ │
├──────────┼─────────────┼─────────────┤
│Martie │18.20 - 6.30 │19.20 - 7.30 │
├──────────┼─────────────┼─────────────┤
│Aprilie │19.30 - 5.00 │20.30 - 6.00 │
├──────────┼─────────────┼─────────────┤
│Mai │ │21.00 - 5.30 │
├──────────┼─────────────┼─────────────┤
│Iunie │ │21.30 - 5.00 │
├──────────┼─────────────┼─────────────┤
│Iulie │ │21.30 - 5.10 │
├──────────┼─────────────┼─────────────┤
│August │ │20.50 - 6.00 │
├──────────┼─────────────┼─────────────┤
│Septembrie│19.00 - 5.30 │20.00 - 6.30 │
├──────────┼─────────────┼─────────────┤
│Octombrie │17.40 - 6.30 │18.40 - 7.30 │
├──────────┼─────────────┼─────────────┤
│Noiembrie │16.50 - 7.00 │ │
├──────────┼─────────────┼─────────────┤
│Decembrie │16.40 - 7.50 │ │
└──────────┴─────────────┴─────────────┘
(7) În cazuri de vizibilitate redusă - ceaţă deasă, viscol, furtună, ploaie torenţială, nori - dispozitivele de semnalizare trebuie iluminate şi în afara orelor prevăzute în calendarul de iluminare. SECŢIUNEA a 2-a Rechizite de semnalizare şi mijloace de telecomunicaţii ART. 191 Unităţile sunt obligate să doteze personalul care lucrează în legătură directă cu circulaţia trenurilor şi activitatea de manevră, cu următoarele rechizite de semnalizare şi mijloace de telecomunicaţii: a. steguleţ de culoare galbenă, pentru personalul de staţie, de tren, de locomotivă, din haltele comerciale şi punctele de oprire în linie curentă şi pentru personalul de linie; b. lanternă cu lumină verde, pentru impiegatul de mişcare şi agentul autorizat al punctului de secţionare de pe secţiile cu conducere centralizată a circulaţiei trenurilor, de pe secţiile cu sistem de circulaţie dispecer fără impiegat de mişcare, precum şi din anumite staţii centralizate electrodinamic/electronic, cu aprobarea conducerii regionalei de cale ferată; c. lanternă cu lumină albă, pentru personalul de staţie, de linie, de tren, de locomotivă şi din haltele comerciale şi punctele de oprire în linie curentă; d. lanternă cu lumină albă şi ciocan pentru personalul de revizie tehnică a trenurilor şi personalul de tren şi staţie care execută proba frânelor; e. disc manual de culoare verde pentru impiegatul de mişcare şi agentul autorizat al punctului de secţionare de pe secţiile de conducere centralizată a circulaţiei trenurilor, de pe secţiile cu sistem de circulaţie dispecer fără impiegat de mişcare, precum şi din anumite staţii centralizate electrodinamic/electronic, cu aprobarea conducerii regionalei de cale ferată; f. fluier de mână pentru personalul de staţie, de tren, de locomotivă, pentru personalul din haltele comerciale şi punctele de oprire în linie curentă, din punctele de secţionare de pe secţiile cu conducere centralizată a circulaţiei trenurilor şi pentru personalul de linie; g. radiotelefon portabil pe frecvenţele de circulaţie de pe raza proprie de activitate pentru personalul ale cărui atribuţii de serviciu necesită dotarea cu aceste mijloace. ART. 192 Se interzice personalului care lucrează în legătură directă cu circulaţia trenurilor şi activitatea de manevră să ia în primire serviciul, dacă nu posedă rechizitele şi mijloacele de telecomunicaţii necesare. ANEXA 1 la regulament EXEMPLE DE AMPLASARE A DISCURILOR ROŞII PENTRU ACOPERIREA PORŢIUNILOR DE LINIE ÎNCHISĂ PENTRU CIRCULAŢIE, DE PE LINIILE DIN INCINTA STAŢIILOR (a se vedea imaginea asociată) Fig. 1. Acoperirea obstacolului sau a locului de executare a lucrării, care se află pe o linie din incinta staţiei (a se vedea imaginea asociată) Fig. 2. Acoperirea obstacolelor sau a locului de executare a lucrării, dacă macazurile sunt îndreptate cu vârfurile spre obstacol sau spre locul de executare a lucrării În cazul în care macazurile se găsesc la o distanţă mai mică de 50 m de obstacol sau de locul de executare a lucrării, discurile roţii se aşează între vârfurile macazurilor respective. (a se vedea imaginea asociată) Fig. 3. Acoperirea obstacolului sau a locului de executare a lucrării, dacă acesta se află pe un schimbător de cale (a se vedea imaginea asociată) Fig. 4. Acoperirea obstacolului sau a locului de executare a lucrării, dacă acesta se află pe un schimbător de cale, iar în apropierea lui se găseşte un alt schimbător de cale, care poate să fie astfel fixat încât să nu permită trecerea materialului rulant spre schimbătorul de cale cu obstacol (a se vedea imaginea asociată) Fig. 5. Acoperirea unui obstacol sau a locului de executare a lucrării, dacă acesta se află pe schimbătorul de cale de intrare (a se vedea imaginea asociată) Fig. 6. Acoperirea unui obstacol sau a locului de executare a lucrării, dacă acesta se află între schimbătorul de cale de la intrarea în staţie şi semnalul de intrare ANEXA 2 la regulament AMPLASAREA SEMNALELOR FIXE A.2.1. Amplasarea semnalelor se face conform prevederilor reglementărilor în vigoare cu respectarea următoarelor condiţii: A.2.1.1. Semnalele*1) de intrare şi ramificaţie precedate de semnale prevestitoare trebuie să fie amplasate la cel puţin 200 m de vârful aparatului de cale atacat pe la vârf, sau de marca de siguranţă atunci când aparatul de cale este atacat pe la călcâi. În cazul în care instalarea lor la cel puţin 200 m nu asigură distanţa de vizibilitate sau când condiţiile de pe teren nu permit instalarea lor la 200 m, semnalele pot fi instalate la cel mult 250 m. A.2.1.1.1. Pe*2) secţiile electrificate sau care vor fi electrificate semnalele de intrare trebuie să fie amplasate înainte de intervalele - dinspre linia curentă - care separă reţeaua de contact a liniei curente, de cea a staţiei, până la cel mult 400 m. A.2.1.2. Semnalele*3) de ieşire se instalează, de regulă, la liniile din staţie de la care se expediază trenuri; aceste linii pot fi prevăzute şi cu semnale de parcurs amplasate înaintea semnalului de ieşire, în funcţie de configuraţia staţiei. A.2.1.2.1. Semnalele*4) de ieşire se amplasează înaintea mărcii reale de siguranţă a primului aparat de cale atacat pe la călcâi. A.2.1.2.2. Semnalele de parcurs se amplasează la vârful primului aparat de cale atacat pe la vârf sau înaintea mărcii reale de siguranţă a primului aparat de cale atacat pe la călcâi. A.2.1.2.3. Semnalele de ieşire şi de parcurs pot fi retrase faţă de marca de siguranţă, cu o distanţă de cel puţin 100 m pentru linia directă şi 50 m pentru linia abătută, distanţe denumite drumuri de alunecare. A.2.1.2.4. Se admite instalarea semnalelor şi în următoarele cazuri: - semnal unic de ieşire, amplasat în afara dispozitivului de linii în cazul staţiilor înzestrate cu instalaţii de asigurare cu încuietori cu chei cu şi fără bloc; – semnale luminoase de ieşire sau de parcurs de grup, în afară de liniile pe care se efectuează treceri fără oprire; semnalele luminoase de ieşire sau de parcurs de grup trebuie să fie completate cu indicatoare de linie. A.2.1.2.5. În staţiile cu mai multe direcţii de mers, semnalele luminoase de intrare, de ieşire şi de parcurs trebuie prevăzute, după caz, cu indicatoare luminoase de direcţie. A.2.2. Amplasarea*5) semnalelor fixe se stabileşte de către o comisie numită de regionala de cale ferată, în prezenţa proiectantului autorizat. A.2.3. Schemele*6) de amplasare a semnalelor fixe din staţie şi din linie curentă, precum şi programele de înzăvorâre a macazurilor, semnalelor şi parcursurilor se stabilesc de către un proiectant autorizat şi se avizează de către Autoritatea Feroviară Română - AFER. *1) Regulamentul de Exploatare Tehnică Feroviară - RETF - art. 66, alin. (1). *2) RETF art. 66, alin. (2). *3) RETF art. 68, alin. (2). *4) RETF art. 68, alin. (3)-(7). *5) RETF art. 78, alin. (1). *6) RETF art. 78, alin. (2). ANEXA 3 la regulament CAPSE DE ALARMARE CFR A.3.1. Dacă agentul nu a fost dotat cu radiotelefon sau în zona respectivă nu se pot realiza legături prin radiotelefon din cauze tehnice - configuraţia terenului, condiţii de perturbaţii puternice, etc. - pentru acoperirea obstacolelor neprevăzute se va folosi sistemul de acoperire cu capse de alarmare. Zonele în care nu se pot realiza legături prin radiotelefon se vor stabili de fiecare regională de căi ferate şi trebuie să fie cunoscute de personalul interesat. A.3.2. Detunătura produsă de explozia chiar şi numai a unei singure capse de alarmare ordonă oprirea imediată a trenului. A.3.3. Acoperirea semaforului de intrare în poziţia "pe liber" A.3.3.1. Dacă defectarea semaforului de intrare în poziţia "pe liber" se produce după plecarea trenului din staţia vecină, din care cauză mecanicul nu a putut fi încunoştinţat în scris să oprească trenul la semaforul defect "pe liber", agentul staţiei va amplasa semnalul mobil de oprire în faţa semaforului de intrare şi va merge 1200 m în întâmpinarea trenului care trebuie oprit, unde va aşeza pe şine trei capse de alarmare CFR, prima la 1200 m pe şina din dreapta, a doua la 1220 m pe şina din stânga iar a treia la 1240 m pe şina din dreapta, în sensul de mers al trenului. A.3.3.2. După aşezarea pe şină a ultimei capse de alarmare, agentul staţiei va merge încă 50 m înaintea trenului care trebuie oprit, de unde va da semnale de oprire la apariţia trenului. A.3.3.3. Dacă trenul care trebuie oprit înainte de intrarea în staţie soseşte mai înainte ca agentul staţiei să fi avut timpul necesar pentru amplasarea pe teren, în faţa semaforului de intrare a semnalului mobil de oprire, acesta va amplasa semnalul mobil de oprire între şinele liniei respective şi capsele de alarmare acolo unde a putut ajunge prin alergare şi va da în acelaşi timp semnale de oprire. A.3.3.4. După oprirea trenului şi ridicarea de pe şine de către agentul care le-a aşezat, a capselor de alarmare rămase neîntrebuinţate, mecanicul conduce trenul până la semnalul de intrare, dar nu va intra în staţie decât după ce agentul staţiei îi înmânează ordinul de circulaţie. A.3.3.5. Dacă, odată cu ordinul de oprire a trenului la semnalul de intrare defect "pe liber", impiegatul de mişcare nu a dispus şi primirea trenului în staţie, agentul staţiei trimis la acoperire, după oprirea trenului, se va înapoia la postul său, pentru a primi dispoziţie de înmânare a ordinului de circulaţie. A.3.4. Acoperirea restricţiilor de viteză neprevăzute A.3.4.1. În cazul unei porţiuni de linie curentă sau linie directă din staţii, pe care se impune introducerea unei restricţii de viteză neprevăzute şină defectă, deripare, pod slăbit etc. - acoperirea se poate face cu capse de alarmare şi se va considera obstacol neprevăzut ca la A.3.6. A.3.4.2. Până la semnalizarea cu semnale mobile a porţiunii de linie slăbită, circulaţia trenurilor se va face numai prin însoţirea trenului de către un agent autorizat al secţiei de întreţinere a căii. A.3.4.3. Dacă porţiunea de linie slăbită, în linie curentă, este sesizată de mecanicul trenului în circulaţie, trenul va opri în prima staţie, chiar dacă nu are oprire prevăzută în mers, pentru ca mecanicul să avizeze personalul de mişcare despre apariţia porţiunii slăbite, iar acesta să avizeze personalul de întreţinere a căii*1). *1) RETF art. 52, alin. (2), art. 134, alin. (3), art. 145, alin. (5) A.3.4.4. Dacă porţiunile de linie slăbită din linie curentă sau din staţie nu se pot semnaliza pe teren, din cauza condiţiilor locale, aceasta se aduce la cunoştinţa personalului de locomotivă, prin BAR, ordin de circulaţie sau dispoziţie de executare a manevrei. A.3.5. Acoperirea porţiunilor de linie curentă închisă în condiţii de vizibilitate redusă A.3.5.1. Dacă vizibilitatea este redusă sau dacă staţiile vecine nu au fost încunoştinţate despre existenţa unor semnale de acoperire a unei porţiuni de linie închisă, aceste semnale se pot completa de către agenţii de semnalizare la discurile roşii, atât ziua cât şi noaptea cu trei capse de alarmare care se vor aşeza ca în fig. 1, din prezenta anexă, după cum urmează: - prima capsă de alarmare se aşează la cel puţin 1200 m de obstacol, pe şina din dreapta, în sensul de mers al trenului; – a doua capsă de alarmare se aşează la 20 m de la prima capsă de alarmare, adică la 1220 m de obstacol, pe şina din stânga, în sensul de mers al trenului; – a treia capsă de alarmare se aşează la 20 m de la a doua capsă de alarmare, adică la 1240 m de obstacol pe şina din dreapta, în sensul de mers al trenului. A.3.5.2. În acest caz, capsele de alarmare trebuie să fie supravegheate de către agenţi, care se postează la 50 m de la prima capsă de alarmare în direcţia trenului şi care sunt înzestraţi cu rechizite de semnalizare - steguleţ, lanternă, fluier de mână, capse de alarmare, extras din mersul de tren pe linia respectivă. A.3.6. Acoperirea unui obstacol neprevăzut dacă la locul obstacolului nu există semnale mobile de oprire A.3.6.1. În cazul constatării unui obstacol neprevăzut, dacă la locul obstacolului nu există semnale mobile de oprire, locul obstacolului poate fi acoperit imediat, din ambele părţi, prin aşezarea a câte trei capse de alarmare la distanţa de 1200 m, 1220 m şi respectiv 1240 m de obstacol. (a se vedea imaginea asociată) Fig. 1. Schema acoperirii unui obstacol neprevăzut cu capse de alarmare A.3.6.2. Pe cale simplă, capsele de alarmare se aşează în primul rând în partea de unde se aşteaptă trenul. Dacă nu se ştie din care parte vine trenul, capsele de alarmare se aşează în primul rând pe partea în pantă spre punctul obstacolului, iar în palier, pe porţiunea în curbă sau în debleu. A.3.6.3. Pe cale dublă sau multiplă cu obstacol pe mai multe linii, capsele de alarmare se aşează pe toate liniile, dar în primul rând pe liniile şi în partea de unde se aşteaptă primul tren. Dacă obstacolul este numai pe o singură linie, capsele de alarmare se aşează numai pe linia respectivă, mai întâi din partea sensului normal de circulaţie. A.3.6.3.1. După aşezarea capselor de alarmare dintr-o direcţie, dacă agentul vede sau aude trenul apropiindu-se aleargă înaintea lui şi transmite semnale de oprire; dacă nu vede sau nu aude trenul, agentul este obligat să acopere locul obstacolului şi din direcţia opusă, după care se întoarce la locul obstacolului. A.3.6.3.2. Dacă agentul vede sau aude trenul apropiindu-se şi nu are timpul necesar pentru a aşeza capsele de alarmare la distanţa reglementară de 1200 m de obstacol, ele pot să fie aşezate la distanţa până la care ajunge agentul prin alergare şi se vor da în acelaşi timp semnale de oprire a trenului. A.3.6.3.3. După aşezarea capselor de alarmare în toate direcţiile şi pe toate liniile cu obstacole, agentul care a descoperit obstacolul va rămâne la locul obstacolului până la sosirea şi oprirea primului tren de pe fiecare linie cu obstacol sau până la acoperirea obstacolului şi cu semnale mobile pentru linie închisă. A.3.7. Modul de procedare pe linii curente duble sau multiple dacă accidentul, evenimentul sau obstacolul întâlnit constituie un pericol pentru liniile vecine. A.3.7.1. În caz de accident, eveniment sau obstacol întâlnit în linie curentă dublă sau multiplă care periclitează circulaţia pe linia vecină, şeful de tren, respectiv mecanicul în cazul trenurilor care nu au şef de tren, va dispune ca locul care constituie un pericol pentru circulaţia pe linia vecină să fie acoperit în ambele părţi. A.3.7.2. Acoperirea se poate face prin aşezarea a câte trei capse de alarmare la aceleaşi distanţe faţă de limitele locului periculos pentru circulaţia trenurilor pe linia vecină, ca şi în cazul obstacolelor neprevăzute din linia curentă. A.3.7.3. Aşezarea capselor de alarmare. A.3.7.3.1. În cazul trenurilor care circulă numai cu un agent la urmă aşezarea capselor de alarmare se va face de către mecanicul ajutor în partea dinspre locomotivă şi de către agentul de la urma trenului, în partea dinspre urma trenului. Dacă agentul de la urma trenului observă gabaritul liniei închis, pleacă la acoperirea locului periculos fără a mai aştepta ca să dispună mecanicul. A.3.7.3.2. În cazul locomotivelor care circulă izolat şi la trenurile care circulă fără agent la urmă aşezarea capselor de alarmare se va face de către mecanicul ajutor, pe linii duble mai întâi din partea dinspre locomotivă, iar pe linii paralele mai întâi în partea dinspre urma trenului. A.3.7.3.3. În cazul trenurilor de călători sau mixte aşezarea capselor de alarmare se va face de către conductorii de tren respectivi, în partea dinspre urma trenului. A.3.7.3.4. Dacă există un singur conductor, mecanicul ajutor face acoperirea în partea dinspre locomotivă şi conductorul de tren în partea dinspre urma trenului. A.3.7.3.5. În cazul trenurilor care circulă cu partidă de tren aşezarea capselor de alarmare se va face de către un agent în partea dinspre locomotivă şi de către agentul de la urma trenului, în partea dinspre urma trenului. A.3.7.4. Dacă agenţii trimişi de către mecanic la acoperire întâlnesc un agent de linii, acesta, dacă este solicitat, este obligat să ia parte la acoperirea trenului. A.3.7.5. După aşezarea capselor de alarmare, agenţii se înapoiază la posturilor lor. A.3.7.6. Agenţii trimişi la acoperirea obstacolului, dacă întâlnesc un tren care circulă spre locul obstacolului, vor da semnale de oprire a trenului, iar cei care au capse de alarmare le vor aşeza pe linie. A.3.7.7. Până la înapoierea agenţilor trimişi la acoperire, mecanicul va da, cu fluierul, trompeta sau claxonul locomotivei, semnale de alarmă, la recepţionarea cărora trenul aflat în mers pe linia vecină trebuie să oprească indiferent de direcţia de mers. A.3.8. Acoperirea vagoanelor rămase pe linie curentă - desprinse din tren sau fugite din staţie şi oprite pe linie A.3.8.1. În cazul ruperii trenului şi rămânerii pe linie a părţilor rupte, fără ca mecanicul să aibă cunoştinţă, precum şi în cazul vagoanelor fugite din staţie şi oprite pe linie, agentul de la urma trenului, sau în lipsa acestuia oricare agent care constată vagoane rămase pe linie curentă, trebuie să ia măsuri de acoperire a lor, din ambele părţi, atât pe linie simplă cât şi pe linie dublă. A.3.8.2. Acoperirea se va face în acelaşi mod ca şi în cazul obstacolelor neprevăzute, conform celor precizate la A.3.4. A.3.9. Unităţile sunt obligate să doteze personalul care lucrează în legătură directă cu circulaţia trenurilor şi activitatea de manevră cu capse de alarmare, în cazul în care nu au fost dotaţi cu radiotelefoane pe frecvenţa de circulaţie. Se interzice personalului care lucrează în legătură directă cu circulaţia trenurilor şi activitatea de manevră să ia în primire serviciul, dacă nu posedă rechizitele necesare. ANEXA 4 la regulament COMPUNEREA SEMNALELOR LA SEMNALIZAREA CU TREPTE MULTIPLE DE VITEZĂ A.4.1. Semnalul de circulaţie - simboluri (a se vedea imaginea asociată) A.4.2. Semnal de circulaţie cu indicator luminos de direcţie (a se vedea imaginea asociată) A.4.3. Semnalul de grup cu indicator de linie (a se vedea imaginea asociată) A.4.4. Semnalul de circulaţie cu indicatorul "distanţa până la semnalul următor mai mică de 700 m" (a se vedea imaginea asociată) A.4.5. Semnalul de circulaţie cu indicator de semnalizare a ieşirii trenurilor pe linia din stânga a căii duble banalizate (a se vedea imaginea asociată) Notă: La restul semnalelor şi indicatoarelor simbolizarea este aceeaşi cu cea utilizată la semnalizarea cu două trepte de viteză. ANEXA 5 la regulament SEMNIFICAŢIA INDICAŢIILOR SEMNALELOR TMV (a se vedea imaginea asociată) ANEXA 6 la regulament DIAGRAMA VITEZELOR LA SEMNALIZAREA LUMINOASĂ CU DOUĂ TREPTE DE VITEZĂ (a se vedea imaginea asociată) v(s) - viteza stabilită v(r) - viteza redusă ANEXA 7 la regulament DIAGRAMA VITEZELOR LA SEMNALIZAREA CU TREPTE MULTIPLE DE VITEZĂ Legendă: v(A) - viteza la semnalul A v(B) - viteza la semnalul B v - viteza la semnalul care urmează după semnalul B v(PA) - viteza prevestită la semnalul A - cu cifre galbene v(S) - viteza stabilită v(SG) - viteza stabilită la indicaţia de galben v(R) - viteza redusă de 30 km/h Observaţie: În diagrame s-a considerat că viteza stabilită este de 160 km/h. (a se vedea imaginea asociată) ------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
