Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
REGULAMENT nr. 328 din 29 aprilie 1966 *** Republicat pentru aplicarea Decretului nr. 328/1966 privind circulatia pe drumurile publice si pentru stabilirea si sanctionarea contraventiilor in acest sector*)
---------------- *) Republicat în temeiul <>art. V din Hotãrârea Guvernului nr. 890 din 11 decembrie 1998 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 13 ianuarie 1999, dându-se textelor o noua numerotare. Regulamentul pentru aplicarea <>Decretului nr. 328/1966 a fost aprobat prin <>H.C.M. nr. 772/1966 şi a mai fost republicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 49 din 28 iunie 1984. Ulterior republicarii a fost modificat prin: - <>Hotãrârea Guvernului nr. 1.028 din 18 septembrie 1990 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 229 din 15 noiembrie 1991; - <>Hotãrârea Guvernului nr. 594 din 2 septembrie 1991 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 184 din 13 septembrie 1991; - <>Hotãrârea Guvernului nr. 756 din 1 noiembrie 1991 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 229 din 15 noiembrie 1991; - <>Hotãrârea Guvernului nr. 582 din 31 august 1994 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 258 din 15 septembrie 1994; - <>Hotãrârea Guvernului nr. 152 din 16 martie 1995 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 54 din 23 martie 1995; - <>Hotãrârea Guvernului nr. 778 din 2 octombrie 1995 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 251 din 1 noiembrie 1995; - <>Hotãrârea Guvernului nr. 1.085 din 28 decembrie 1995 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 306 din 30 decembrie 1995; - <>Hotãrârea Guvernului nr. 166 din 5 mai 1997 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 91 din 15 mai 1997; - <>Hotãrârea Guvernului nr. 667 din 30 septembrie 1998 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 379 din 5 octombrie 1998; - <>Ordonanta Guvernului nr. 26 din 30 ianuarie 1998 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 41 din 30 ianuarie 1998 (aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 252 din 30 decembrie 1998 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 516 din 30 decembrie 1998).
CAP. 1 Dispoziţii generale
ART. 1 Dispoziţiile prezentului regulament se aplica circulaţiei pe drumurile publice. Pe drumurile care nu sunt deschise circulaţiei publice se aplica, dacã este cazul, reguli stabilite de administratorul acelor drumuri. La intrarea pe aceste drumuri, cel care le administreazã va instala, în loc vizibil, un panou cu inscripţia "Drum interzis circulaţiei publice". ART. 2 Organele poliţiei şi ale administraţiei publice locale vor întreprinde acţiuni continue de popularizare a regulilor de circulaţie. Organele poliţiei, prin intermediul presei, radioului, televiziunii şi cinematografiei, vor da îndrumãri practice pentru circulaţia pe drumurile publice în condiţii speciale, cu arãtarea consecinţelor nerespectãrii regulilor de circulaţie în aceste cazuri. ART. 3 Instituţiile şi cadrele medicale abilitate, care constata, cu orice prilej, ca o persoana posesoare de permis de conducere este inapta medical pentru a conduce un autovehicul ori suferã de o afectiune medicalã incompatibilã cu calitatea de conducãtor auto, sunt obligate sa comunice despre aceasta de îndatã serviciului poliţiei rutiere în a cãrui raza teritorialã cel în cauza îşi are domiciliul sau resedinta. ART. 4 Sunt interzise închiderea sau crearea de restrictii pentru circulaţia vehiculelor sau a pietonilor, depozitarea de materiale ori lãsarea de obiecte pe partea carosabilã a drumurilor publice şi a trotuarelor, fãrã acordul prealabil al organelor de poliţie. Executantii de lucrãri în partea carosabilã a drumurilor publice au obligaţia ca, la terminarea lucrãrilor, sa aducã porţiunea de drum respectiva la starea tehnica iniţialã, stare verificata şi atestata de administratorul drumului şi de organul de poliţie care a avizat executarea lucrãrilor. Lucrãrile care se executa în zona drumului public, precum şi obstacolele producãtoare de restrictii pentru circulaţie trebuie sa fie semnalizate conform instrucţiunilor comune elaborate de Ministerul de Interne şi Ministerul Transporturilor. În caz de producere a unui eveniment rutier ca urmare a stãrii tehnice a drumului public sau a semnalizarii necorespunzãtoare a obstacolelor sau a lucrãrilor care se executa pe acesta, administratorul drumului public, respectiv executantul lucrãrilor, rãspunde contraventional, civil sau penal, dupã caz. La sesizarea organelor de poliţie, administratorul drumului public este obligat sa ia mãsuri de remediere sau de inlaturare imediata a cauzelor generatoare de evenimente rutiere datorate configuraţiei, stãrii sau dotãrii tehnice necorespunzãtoare a drumului. ART. 5 Organele cãilor ferate, de acord cu administratorii drumurilor publice şi cu organele poliţiei, vor stabili, în raport cu intensitatea circulaţiei şi cu condiţiile de vizibilitate, trecerile la nivel cu calea feratã care necesita sa fie prevãzute cu bariere sau cu semnalizare optica sau acustica. La trecerea la nivel cu calea feratã fãrã bariere, organele cãilor ferate, împreunã cu administratorii drumurilor publice, precum şi cu deţinãtorii terenurilor invecinate vor lua mãsuri pentru înlãturarea obstacolelor ce impiedica vizibilitatea caii ferate, potrivit standardelor în vigoare, de la locul unde conducãtorii vehiculelor sunt obligaţi sa opreascã potrivit prezentului regulament. În cazul când, la trecerile la nivel cu calea feratã fãrã bariere, nu se pot asigura condiţiile prevãzute în alineatul precedent, administratorii drumurilor publice, împreunã cu organele cãilor ferate şi cu acordul organelor poliţiei, vor lua mãsuri, dupã caz, pentru: - mutarea trecerii la nivel pe alt amplasament cu vizibilitate; - desfiinţarea trecerii la nivel cu abaterea circulaţiei rutiere pe alta trecere la nivel invecinata, cu vizibilitate asigurata sau având bariera pazita; - instalarea de paza sau dispozitive automate, în ordinea urgenţei stabilite de aceste organe. ART. 6 Staţiile de tramvaie, troleibuze sau autobuze, precum şi traseele acestor autovehicule, se stabilesc de serviciile regulate de transport public, cu acordul organelor poliţiei. Dacã, în localitãţi, traseele tramvaielor, troleibuzelor sau autobuzelor trec peste calea feratã la acelaşi nivel, în amândouã pãrţile înainte de trecere trebuie sa existe staţii de oprire. ART. 7 Este interzisã organizarea de concursuri sau antrenamente ori a altor manifestatii sportive pe drumurile publice fãrã acordul prealabil al organelor poliţiei. ART. 8 Este interzisã lãsarea pe drumurile publice a animalelor nesupravegheate.
CAP. 2 Reguli privind circulaţia pe drumurile publice
Secţiunea I Mijloacele de semnalizare rutiera, semnalele agentului de circulaţie şi ale conducãtorilor de vehicule
ART. 9 Persoanele care folosesc drumurile publice trebuie sa se conformeze semnificatiei mijloacelor de semnalizare rutiera, semnalelor agentului de circulaţie şi ale conducãtorilor de vehicule.
A. Indicatoare
ART. 10 Indicatoarele instalate pe drumurile publice sunt: a) de avertizare; b) de reglementare, care pot fi: - de prioritate; - de interzicere sau restrictie; - de obligare; c) de orientare şi informare. Indicatoarele pot fi însoţite de semne adiţionale.
B. Marcaje
ART. 11 Marcajele aplicate pe drumurile publice sunt: a) longitudinale, care pot fi: - de separare a sensurilor de circulaţie; - de delimitare a benzilor de circulaţie; - de delimitare a partii carosabile; b) transversale, care pot fi: - de oprire; - de cedare a trecerii; - de traversare pentru pietoni; - de traversare pentru biciclisti; c) alte marcaje, care pot fi: 1. diverse: - de ghidare; - pentru spaţii inguste; - pentru spaţii interzise; - pentru interzicerea stationarii; - pentru staţii de autobuze, troleibuze, taximetre; - pentru locurile de parcare; 2. laterale: - pe lucrãri de arta (poduri, pasaje denivelate, ziduri de sprijin etc.); - pe parapete; - pe stâlpi şi copaci aflaţi pe platforma drumului; - pe borduri.
C. Semnalele luminoase
ART. 12 Semnalele luminoase pentru dirijarea circulaţiei în intersectii au urmãtoarele semnificatii: a) semnalul de culoare verde permite trecerea. În cazul în care pe semnalul de culoare verde sunt aplicate sageti directionale, conducãtorii de vehicule vor circula numai în direcţia sau direcţiile indirecte. Aceeaşi obligaţie revine conducãtorilor de vehicule şi atunci când sagetile directionale sunt aplicate sub semnal, pe o tablita adiţionalã; b) semnalul de culoare roşie interzice trecerea. La apariţia acestui semnal, conducãtorii de vehicule vor opri înaintea marcajului de oprire sau, dupã caz, de traversare pentru pietoni, iar în lipsa acestuia, în dreptul semaforului. Dacã semnalul este instalat deasupra sau de cealaltã parte a intersectiei şi nu exista marcaje de oprire, conducãtorii de vehicule vor opri înainte de coltul intersectiei, respectând regulile de circulaţie aplicabile pentru intersectii. Pietonii nu trebuie sa se angajeze în traversarea partii carosabile decât dupã ce s-au asigurat ca acest lucru se poate face în siguranta. Pietonul surprins în timpul traversarii de semnalul de culoare roşie va continua deplasarea numai dupã ce s-a asigurat ca o poate face fãrã pericol, iar dacã drumul este prevãzut cu refugiu sau cu spaţiu interzis circulaţiei vehiculelor, va aştepta pe acesta apariţia semnalului de culoare verde; c) semnalul de culoare galbena, împreunã cu cel de culoare roşie, interzic trecerea. La acest semnal, conducãtorii de vehicule vor opri, dupã caz, în locurile prevãzute la lit. b) alin. 2. Dacã semnalul de culoare galbena apare dupã cel de culoare verde, iar vehiculul se afla atât de aproape de semnal încât nu poate fi oprit în condiţii de siguranta înainte de a fi depãşit semnalul, acesta poate sa treacã. Când semnalul de culoare galbena funcţioneazã singur intermitent, conducãtorii de vehicule care se apropie de acest semnal trebuie sa reducã viteza şi sa respecte semnalizarea şi regulile de circulaţie aplicabile pentru acea zona. ART. 13 Autovehiculele prevãzute la art. 75 alin. 2 lit. a) şi b), când se deplaseaza în acţiuni de intervenţie sau în misiuni care impun urgenta, pot circula prin intersectii, chiar dacã semnalele luminoase ale semaforului interzic trecerea sau dacã indicatoarele existente obliga la acordarea prioritatii ori interzic accesul. Conducãtorii autovehiculelor prevãzute la alineatul precedent sunt obligaţi sa foloseascã din timp mijloacele de avertizare sonore şi luminoase.
D. Semnalele agentului de circulaţie
ART. 14 Semnalele agentului de circulaţie au urmãtoarele semnificatii: a) bratul ridicat vertical înseamnã "Atentie, oprire" pentru toate persoanele ce se apropie, cu excepţia conducãtorilor de vehicule care nu mai pot opri în condiţii de siguranta; b) bratul sau bratele intinse orizontal înseamnã "Oprire" pentru toate persoanele care, indiferent de direcţia lor de mers, circula în sensul sau sensurile intersectate de bratul sau bratele intinse; dupã ce a fãcut acest semnal, agentul de circulaţie poate cobori bratul sau bratele; pentru persoanele care se gãsesc în fata sau în spatele agentului de circulaţie, poziţia corpului acestuia înseamnã, de asemenea, "Oprire". Dispoziţiile prevãzute la art. 12 lit. b) alin. 2 se aplica în mod corespunzãtor; c) balansarea în plan vertical a unei lumini roşii pe timp de noapte, înseamnã "Oprire" pentru conducãtorii de vehicule şi pietonii spre care se îndreaptã aceasta lumina; d) miscarea bratului în plan vertical înseamnã reducerea vitezei autovehiculului; e) rotirea vioaie a bratului înseamnã mãrirea vitezei autovehiculului, iar pentru pietoni, grabirea traversarii strazii. Pentru oprirea persoanei cãreia i s-a adresat unul din semnalele prevãzute la alin. 1 lit. a), b) şi c) agentul de circulaţie poate folosi şi fluierul. Agentul de circulaţie poate face semn cu bratul ca vehiculul sa avanseze, sa treacã prin fata sau prin spatele sau, prin partea sa stanga sau dreapta, iar pietonii sa traverseze strada. Semnalele sau indicaţiile agentului de circulaţie vor fi respectate cu precãdere, atât fata de semnificatia oricãrui mijloc de semnalizare rutiera, cat şi fata de regulile de circulaţie. Pentru a semnaliza pe timpul nopţii, agenţii de circulaţie vor folosi bastoane de circulaţie iluminate sau reflectorizante. ART. 15 La semnalul dat cu bratul sau cu bastonul de circulaţie, prin balansarea acestuia în plan vertical, de cãtre un ofiţer sau subofiţer de poliţie sau de controlul circulaţiei din Ministerul Apãrãrii Naţionale, care se afla într-un autovehicul ce însoţeşte o coloana oficialã de autovehicule ori prin folosirea prelungitã a avertizoarelor speciale sonore şi luminoase, conducãtorii de vehicule sunt obligaţi sa opreascã de îndatã vehiculele în afarã partii carosabile sau cat mai aproape de bordura ori acostament, pana la trecerea coloanei. Când semnalul de oprire se adreseazã unui anume conducãtor de vehicul, acesta este obligat sa opreascã pe partea dreapta a drumului, cat mai aproape de trotuar sau acostament ori, dacã este posibil, în afarã partii carosabile. Aceeaşi obligaţie revine şi conducatorului de vehicul care se apropie din sens opus sau care este ajuns din urma de un autovehicul al poliţiei care are în funcţiune dispozitivul special cu lumini de culoare albastra şi roşie, şi este somat prin sistemul acustic. Coloanele oficiale vor fi însoţite de echipaje ale poliţiei rutiere, conform instrucţiunilor emise de Ministerul de Interne. Coloanele oficiale, precum şi cele cu specific militar ale Ministerului Apãrãrii Naţionale vor fi însoţite de echipaje de control al circulaţiei aparţinând acestui minister. Transporturile agabaritice pot fi însoţite de echipaje ale poliţiei rutiere numai cu aprobarea Inspectoratului General al Poliţiei sau de controlul circulaţiei din Ministerul Apãrãrii Naţionale pentru cele organizate de acest minister dupã obţinerea, în prealabil, a avizelor eliberate de administratorul drumului public. În cazul în care conducãtorul de autovehicul cãruia i s-a adresat unul din semnalele prevãzute la alin. 2 nu a oprit, agentul de circulaţie poate lua mãsurile necesare pentru imobilizarea acestui autovehicul, dacã sunt date sau indicii potrivit cãrora conducãtorul autovehiculului sau o alta persoana care se afla în autovehicul a comis o fapta prevãzutã de legea penalã. ART. 16 Agenţii de circulaţie care fac semnale vehiculelor în mers trebuie sa fie echipati şi plasati în asa fel încât sa fie vazuti şi uşor de recunoscut, atât ziua cat şi noaptea, de toţi cei care folosesc drumul public.
E. Semnalele conducãtorilor de vehicule
ART. 17 Pentru a preveni un pericol sau a nu stanjeni circulaţia, conducãtorii vehiculelor semnalizeaza cu mijloacele de avertizare sonora, cu luminile farurilor, cu semnalizatoarele luminoase sau cu bratul. Semnalizarea cu mijloacele de mai sus nu scuteşte pe conducãtorii vehiculelor de obligaţia micsorarii vitezei şi a luãrii tuturor mãsurilor necesare pentru prevenirea accidentelor. ART. 18 Semnalizarile cu mijloacele de avertizare sonora nu pot fi folosite în zonele de acţiune a indicatorului "Claxonarea interzisã", precum şi în localitãţile unde acest mod de semnalizare este interzis prin decizii ale administraţiei publice locale, iar în celelalte localitãţi, între orele 22-6. Se excepteazã de la prevederile alineatului precedent autovehiculele prevãzute la art. 75 alin. 2 lit. a) şi b), când se deplaseaza în acţiuni de intervenţie sau în misiuni care impun urgenta, precum şi cele care se afla în una dintre situaţiile stipulate la art. 65. Pentru prevenirea pietonilor şi a conducãtorilor de vehicule, inclusiv a biciclistilor, mijloacele de avertizare sonora se folosesc numai la o distanta de cel puţin 30 m de aceştia. Este interzisã folosirea în mod abuziv a mijloacelor de avertizare sonora. ART. 19 Conducãtorul de autovehicul este obligat ca de la lãsarea serii şi pana în zorii zilei, precum şi ziua când ploua torential, ninge abundent sau este ceata densa, ori în alte condiţii meteorologice ce reduc vizibilitatea pe drum, sa foloseascã sistemul de lumini al autovehiculului astfel: a) în timpul opririi sau stationarii pe partea carosabilã, luminile de poziţie sau de stationare; b) în mers, atât în localitãţi, cat şi în afarã acestora sau pe autostrazi, luminile de intalnire sau de drum, dupã gradul de iluminare a drumului public. În cazul în care, din sens contrar, se apropie un autovehicul, conducãtorul autovehiculului este obligat ca, de la o distanta de cel puţin 200 m, sa foloseascã luminile de intalnire, concomitent cu reducerea vitezei. Semnalizarea prin schimbarea luminii de intalnire cu lumina de drum se foloseşte pe timp de noapte la intersectii care nu sunt dirijate prin semnale luminoase sau agent de circulaţie. ART. 20 Conducãtorii autovehiculelor sunt obligaţi sa semnalizeze la schimbarea direcţiei de mers şi la depasire numai cu luminile intermitente ale semnalizatoarelor, în raport cu schimbarea direcţiei de mers. Oprirea se semnalizeaza cu lumina roşie a lanternelor din spate. ART. 21 Conducãtorii motocicletelor, bicicletelor, vehiculelor cu tracţiune animala sau ai celor trase ori impinse cu mana, precum şi ai vehiculelor care nu circula în mod obişnuit pe drumurile publice, vor semnaliza cu bratul intins orizontal intenţia lor de a schimba direcţia de mers sau de a depãşi, corespunzãtor manevrei pe care urmeazã sa o execute. Oprirea acestor vehicule, cu excepţia motocicletelor, va fi semnalizata prin balansarea bratului conducatorului în plan vertical. ART. 22 Intenţia de a schimba direcţia de mers sau de a depãşi se semnalizeaza, indiferent de mijlocul de semnalizare folosit, cu cel puţin 50 m în localitãţi şi 100 m în afarã localitãţilor, înainte de schimbarea direcţiei de mers sau de depasire. ART. 23 Semnalizarile cu mijloace de avertizare sonora sau cu luminile se fac în mod obligatoriu ori de câte ori este necesar pentru evitarea unui pericol imediat.
Secţiunea a II-a Reguli privind circulaţia vehiculelor de orice fel
A. Poziţii în timpul mersului
ART. 24 Toate vehiculele, inclusiv cele trase sau impinse cu mana, vor fi conduse pe partea dreapta a drumului public în direcţia de mers. ART. 25 Pe drumurile publice pe care sunt aplicate marcaje, conducãtorul de vehicul nu va trece peste linia continua, simpla sau dubla, şi nici peste marcajul pentru spaţii interzise. Marcajul discontinuu are caracter orientativ, putându-se trece peste el numai atunci când conducãtorul de vehicul schimba banda de circulaţie, direcţia de mers ori când s-a angajat în depasire. Aceste manevre se vor executa numai dupã ce conducãtorul de vehicul a semnalizat şi s-a asigurat ca nu pericliteazã siguranta celorlalţi participanţi la trafic care îl urmeazã sau îl preced. Aceleaşi obligaţii revin conducatorului şi atunci când pe drumul public nu sunt aplicate marcaje. În cazul când sensul de circulaţie este separat de o linie continua şi una discontinua, conducãtorul de vehicul este obligat sa respecte semnificatia liniei cea mai apropiatã de vehicul în direcţia de mers. ART. 26 Circulaţia vehiculelor pe drumurile publice cu mai multe benzi pe acelaşi sens se desfãşoarã astfel: - pe banda de lângã bordura sau acostament vor circula vehiculele destinate transportului public şi cele care se deplaseaza cu viteza redusã; - pe celelalte benzi vor fi conduse vehiculele care, potrivit legii, pot circula cu viteze superioare. Pe autostrazi, banda de lângã axa drumului va fi folositã numai în vederea executãrii manevrei de depasire, dacã celelalte benzi, în direcţia de mers, sunt ocupate de alte autovehicule. Faptul ca vehiculele de pe o banda circula mai repede decât vehiculele de pe celelalte benzi nu este considerat ca fiind o depasire în sensul art. 31. Pe autostrazi sunt interzise circulaţia autovehiculelor cu gabarite sau mase depasite, cu excepţia celor autorizate de autoritatea competenta, a vehiculelor care, prin construcţie sau din alte cauze, nu pot depãşi viteza de 50 km/h, precum şi invatarea conducerii unui vehicul, incercarile prototipurilor de sasiuri şi de vehicule cu motor, manifestatiile, defilarile, caravanele publicitare, antrenamentele, competitiile sportive de orice fel şi cortegiile. Pe autostrada conducatorului auto îi este interzis: a) sa circule sau sa staţioneze pe banda de urgenta; b) sa efectueze manevra de întoarcere sau de mers înapoi ori sa pãtrundã în zona mediana, inclusiv pe racordarile dintre cele doua pãrţi carosabile; c) sa remorcheze un autovehicul rãmas în pana dincolo de cea mai apropiatã ieşire de pe autostrada ori sa între pe autostrada cu un autovehicul remorcat. ART. 27 La intersectiile cu marcaje, conducãtorii de vehicule se vor încadra pe benzile corespunzãtoare direcţiei de mers voite, cu cel puţin 50 m înainte de intersectie, având obligaţia de a respecta semnificatiile indicatoarelor şi marcajelor pentru semnalizarea direcţiei de mers. La intersectiile fãrã marcaje, conducãtorii vehiculelor ocupa în mers, la o distanta de cel puţin 50 m de intersectie, urmãtoarele poziţii: a) cei care vor sa schimbe direcţia de mers spre dreapta, banda din dreapta; b) cei care vor sa schimbe direcţia de mers spre stanga, banda din stanga; c) cei care vor sa meargã înainte, oricare dintre benzi. Dacã în intersectie circula şi tramvaie, iar spaţiul dintre sina din dreapta şi trotuar nu permite circulaţia pe doua randuri, toţi conducãtorii de vehicule, indiferent de direcţia de mers voita, vor circula pe un singur rând, lãsând liber traseul tramvaiului. În cazul în care tramvaiul este oprit într-o statie neprevãzutã cu refugiu pentru pietoni, vehiculele vor fi oprite, în ordinea sosirii, în spatele acestuia, urmând sa fie repuse în mişcare numai dupã ce uşile tramvaiului au fost închise. ART. 28 Schimbarea direcţiei de mers prin virare la dreapta sau la stanga este interzisã în locurile unde sunt instalate indicatoare cu aceasta semnificatie. ART. 29 Dacã în apropierea unei intersectii este instalat un indicator sau aplicat un marcaj care obliga sa se circule într-o anumitã direcţie, vehiculele vor fi conduse numai în direcţia sau direcţiile indicate. ART. 30 Este interzisã circulaţia vehiculelor pe sectoarele de drum public la începutul cãrora sunt instalate indicatoare prin care se interzice accesul.
B. Depãşirea
ART. 31 Vehiculele se depãşesc numai pe partea stanga, cu excepţia celor ai cãror conducatori au semnalizat şi s-au încadrat corespunzãtor, din timp, în intenţia de a schimba direcţia de mers la stanga, precum şi a tramvaielor care se depãşesc pe partea dreapta. Tramvaiele aflate în mers pot fi depasite şi pe partea stanga, atunci când drumul public este cu sens unic sau când între sina din dreapta şi marginea trotuarului nu exista spaţiu pentru depasire. Cel ce efectueazã depãşirea este obligat: a) sa semnalizeze intenţia de a se angaja în depasire şi sa se angajeze în depasire numai dupã ce s-a convins ca aceasta se poate face fãrã pericol; b) sa pãstreze în timpul depãşirii o distanta laterala suficienta fata de vehiculul depãşit; c) sa reintre pe partea dreapta a drumului dupã ce se va asigura ca aceasta se poate face fãrã pericol pentru vehiculul depãşit. Conducãtorul vehiculului ce urmeazã a fi depãşit trebuie sa creeze condiţii pentru depasire, fiind obligat sa ia urmãtoarele mãsuri: a) sa nu mãreascã viteza cu care circula, atunci când i se semnalizeaza ca urmeazã a fi depãşit; b) sa se angajeze cat mai aproape de marginea din dreapta a drumului. Dacã lãţimea insuficienta, profilul sau starea partii carosabile nu permite, datoritã intensitatii circulaţiei din sens opus, depãşirea cu usurinta şi fãrã pericol a unui vehicul lent, lung sau greu ori obligat sa respecte o limita inferioarã de viteza, conducãtorul unui astfel de vehicul este obligat sa reducã viteza şi, la nevoie, sa elibereze banda de îndatã ce este posibil pentru a lasa sa treacã vehiculele care îl urmeazã. În scopul inlesnirii deplasarilor pe drumurile din afarã localitãţilor cu o singura banda pe sens, conducãtorul vehiculului lent, lung sau greu este obligat, cu excepţia cazului în care depãşeşte ori se pregãteşte sa depãşeascã, sa menţinã o distanta suficienta fata de vehiculul care îl precede, pentru ca ceilalţi conducatori sa poatã folosi, fãrã pericol, intervalul astfel creat. Aceasta dispoziţie nu este aplicabilã când circulaţia este foarte intensa sau în locurile unde depãşirea este interzisã. ART. 32 Depãşirea este interzisã: a) în intersectii cu circulaţia nedirijata; b) în apropierea varfurilor de panta, când vizibilitatea este redusã sub 50 m; c) în curbe unde vizibilitatea este redusã sub 50 m; d) pe poduri; prin excepţie, vehiculele cu tracţiune animala, motocicletele fãrã atas şi bicicletele pot fi depasite pe podurile metalice, de beton sau din zidãrie de piatra care au o lungime de peste 20 m şi o latime de cel puţin 7 m; e) la treceri pentru pietoni semnalizate cu indicator sau marcaj; f) la treceri la nivel cu calea feratã şi la mai puţin de 50 m de acestea; g) în staţii de tramvai, când tramvaiul este oprit sau dacã acesta se gãseşte la mai puţin de 50 m de statie; tramvaiul poate fi depãşit în staţiile prevãzute cu refugii pentru pietoni; h) în orice alte locuri unde vizibilitatea este redusã sub 50 m; i) în zona de acţiune a indicatoarelor cu semnificatia "Depãşirea autovehiculelor, cu excepţia motocicletelor fãrã atas, interzisã" sau "Depãşirea interzisã autovehiculelor destinate transportului de mãrfuri"; j) în situaţia când vehiculul ce ar urma sa fie depãşit este angajat în depãşirea altui vehicul oprit sau în mers (triplare), dacã prin aceasta manevra se trece peste axa care desparte cele doua sensuri de circulaţie ale drumului; k) în situaţia când se apropie din sens opus un alt vehicul şi când pentru realizarea depãşirii ar fi necesar sa se treacã peste axa care desparte cele doua sensuri de circulaţie ale drumului.
C. Prioritatea de trecere
ART. 33 Când doua vehicule se apropie simultan de o intersectie venind de pe drumuri publice pe care nu sunt instalate indicatoare de prioritate la intersectii, vehiculul ce vine dinspre dreapta are prioritate de trecere. Are, de asemenea, prioritate vehiculul care circula pe un drum public la începutul cãruia este instalat indicatorul cu semnificatia "Drum cu prioritate" ori "Prioritate fata de circulaţia din sens invers" sau care se apropie de o intersectie unde este instalat indicatorul cu semnificatia "Intersectie cu un drum fãrã prioritate". Administratorii drumurilor publice ce se intersecteazã cu sectoare de drum cu prioritate sunt obligaţi sa instaleze, înainte de intersectie, unul dintre indicatoarele cu semnificatia "Cedeazã trecerea" sau "Oprire". Au prioritate de trecere autovehiculele prevãzute la art. 75 alin. 2 lit. a) şi b), când se deplaseaza în acţiuni de intervenţie sau în misiuni care impun urgenta, precum şi tramvaiele în mişcare. La apropierea autovehiculelor prevãzute la art. 75 alin. 2 lit. a) şi b), ceilalţi conducatori vor micşora viteza şi vor circula cat mai aproape de marginea din dreapta drumului pana când sunt depasiti. Nu au prioritate de trecere: a) vehiculele care urmeazã sa între într-o intersectie venind de pe un drum public pe care nu este instalat vreun indicator de prioritate, fata de vehiculele care circula dinspre dreapta; b) vehiculele care circula pe un drum public unde este instalat unul dintre indicatoarele cu semnificatia "Cedeazã trecerea" sau "Oprire"; c) vehiculele care întâlnesc indicatorul "Prioritate pentru circulaţia din sens invers"; d) vehiculele care coboarã o panta fata de vehiculele care urca; e) vehiculele care se pun în mişcare sau cele care ies din garaje, curţi, ganguri fata de vehiculele care circula pe drumul public, indiferent de direcţia de mers. Fac excepţie autovehiculele din serviciile regulate de transport public care se pun în mişcare din staţii; f) vehiculele care executa virajul la stanga fata de cele care circula din sens opus; g) vehiculele care executa manevra de întoarcere. Conducãtorul care circula în acelaşi sens cu autovehiculele din serviciile regulate de transport public de persoane, la apropierea de o statie semnalizata ca atare este obligat sa reducã viteza şi, la nevoie, sa opreascã pentru a permite conducãtorilor acestor vehicule sa efectueze manevrele necesare repunerii în mişcare din statie. Conducãtorul unui autovehicul din serviciile regulate de transport public de persoane este obligat sa repuna în mişcare vehiculul din statie numai dupã ce a semnalizat intenţia de a efectua aceasta manevra.
D. Întoarcerea şi mersul înapoi
ART. 34 Pentru a putea întoarce vehiculul de pe un sens de circulaţie pe celãlalt sens, prin manevra înainte şi înapoi sau prin viraj, conducãtorul este obligat sa semnalizeze şi sa se asigure ca din fata, din spate sau din lateral nu circula în acel moment nici un vehicul. Nu se executa aceasta manevra: a) în locurile unde este instalat indicatorul "Întoarcerea interzisã"; b) la trecerile pentru pietoni; c) în curbe cu vizibilitate redusã; d) în locurile unde soliditatea drumului nu este verificata (marginile prapastiilor, malurile santurilor etc.); e) pe poduri şi sub poduri; f) la trecerile peste calea feratã şi la o distanta mai mica de 50 m de trecerea peste calea feratã; g) în varfuri de panta şi pe o distanta de 50 m de o parte şi alta a varfului de panta; h) în intersectii şi la o distanta mai mica de 50 m de cel mai apropiat colt de intersectie; i) la mai puţin de 50 m de staţiile de tramvai, troleibuz sau autobuz; j) pe timp de ceata şi în orice împrejurare când vizibilitatea este redusã sub 100 m, dacã conducãtorul vehiculului nu este pilotat de alta persoana. Este interzis mersul autovehiculelor înapoi pe o distanta mai mare de 50 m sau la ieşirea din garaje, curţi ori ganguri. În cazul în care vizibilitatea în spate este împiedicatã, vehiculele pot fi manevrate înapoi numai atunci când conducãtorii acestora sunt pilotati de alte persoane.
E. Trecerea la nivel cu calea feratã
ART. 35 La apropierea de o trecere la nivel cu calea feratã nepazita, conducãtorul de vehicul este obligat sa opreascã în locul unde are o vizibilitate maxima asupra caii ferate, fãrã a trece de linia din dreptul indicatorului "Trecere la nivel cu calea feratã, simpla, fãrã bariere" sau "Trecere la nivel cu calea feratã, dubla, fãrã bariere", ori de marcajul de oprire, putând continua sa circule numai dupã ce s-a asigurat ca nu vine nici un tren ori alt vehicul feroviar. ART. 36 La apropierea de o trecere la nivel cu calea feratã prevãzutã cu bariere sau semibariere ori cu semnalizare luminoasa, conducãtorul de vehicul va reduce viteza, continuand sa circule numai dacã barierele sau semibarierele sunt deschise, iar semnalele luminoase de culoare roşie sunt stinse. Dacã barierele sau semibarierele sunt în curs de coborare ori sunt închise, iar semnalele luminoase de culoare roşie funcţioneazã intermitent alternativ, conducãtorii de vehicule sunt obligaţi sa opreascã, în ordinea sosirii, înaintea marcajului de oprire sau, în lipsa acestuia, a instalaţiei de semnalizare luminoasa. Pe timpul cat semnalele luminoase de culoare roşie sunt stinse poate funcţiona un semnal luminos de culoare alba intermitent, având cadenta lenta, care semnifica permisiunea de a trece.
F. Oprirea şi stationarea voluntara. Parcarea
ART. 37 Oprirea este imobilizarea voluntara pe drum a unui vehicul pentru o durata de cel mult 5 minute; peste aceasta durata se considera stationare voluntara. Oprirea şi stationarea voluntara sunt permise în localitãţi numai pe partea dreapta a drumului în sensul de mers. Pe drumurile cu sens unic, oprirea şi stationarea voluntara a vehiculelor sunt permise şi pe partea stanga, dacã rãmâne libera cel puţin o banda de circulaţie. Oprirea şi stationarea voluntara se fac lângã şi paralel cu trotuarul, vehiculele urmând sa fie aşezate unul dupã altul, cu excepţia motocicletelor fãrã atas ce pot fi oprite sau stationate una lângã alta. Oprirea şi stationarea voluntara se pot face total sau parţial şi pe trotuar, fãrã sa se stânjeneascã circulaţia pietonilor ori sa-i determine sa circule pe partea carosabilã a drumului. Pe drumurile din afarã localitãţilor, vehiculele vor fi oprite sau stationate voluntar numai în afarã partii carosabile, iar când nu este posibil, cat mai aproape de marginea din dreapta drumului, paralel cu axa acestuia. ART. 38 Oprirea voluntara este interzisã: a) în zona de acţiune a indicatorului "Oprirea interzisã" şi a marcajului cu semnificatia de interzicere a opririi; b) la o distanta mai mica de 50 m înainte de o trecere la nivel cu calea feratã; c) pe poduri, sub poduri, precum şi în tunele rutiere; d) în curbe şi pe sectoare de drum cu vizibilitate redusã; e) în locul unde este instalat indicatorul "Trecere pentru pietoni" sau pe marcajul de traversare pentru pietoni; f) în locuri cu sens giratoriu; g) în intersectii şi în zona de preselecţie unde sunt aplicate marcaje continue, iar în lipsa acestora, la o distanta mai mica de 5 m de coltul intersectiei; h) la mai puţin de 25 m înainte de indicatorul statiei pentru mijloacele de transport public; i) în dreptul altui vehicul oprit pe partea carosabilã a drumului public, dacã prin aceasta se stanjeneste circulaţia a doua vehicule venind din sensuri opuse, precum şi în dreptul marcajului continuu, dacã conducãtorii celorlalte vehicule care circula în acelaşi sens ar fi determinati, din aceasta cauza, sa treacã peste acest marcaj; j) pe sectoarele de drum unde este instalat indicatorul cu semnificatia de interzicere a depãşirii; k) în locuri unde observarea unui indicator sau a unui semnal luminos ar fi împiedicatã; l) pe sectoarele de drum unde sunt instalate indicatoarele cu semnificatia "Drum ingustat", "Prioritate pentru circulaţia din sens invers" sau "Prioritate fata de circulaţia din sens invers". Interdicţiile de la alin. 1 [cu excepţia celei de la lit. k)], nu sunt aplicabile conducãtorilor autovehiculelor prevãzute la art. 75 alin. 2 lit. a) şi b), atunci când se afla în acţiuni de intervenţie sau în misiuni care impun urgenta. ART. 39 Stationarea voluntara este interzisã: a) în cazurile în care este interzisã oprirea voluntara; b) în zona de acţiune a indicatorului cu semnificatia "Stationarea interzisã" şi a marcajului de interzicere a stationarii; c) pe drumurile publice cu o latime mai mica de 6 m; d) în dreptul cãilor de acces care deservesc proprietãţile alãturate drumurilor publice; e) pe partea carosabilã a drumurilor naţionale. În cazul în care nu este posibila scoaterea vehiculelor în afarã partii carosabile, acestea vor stationa cat mai aproape de marginea drumului; f) în panta şi în rampa; g) în locul unde este instalat indicatorul cu semnificatia "Stationare alternanta", în alta zi sau perioada decât cea permisã, sau indicatorul cu semnificatia "Zona de stationare cu durata limitatã", peste durata stabilitã. Interdicţiile de la alin. 1 nu sunt aplicabile autovehiculelor prevãzute la art. 75 alin. 2 lit. a) şi b), atunci când se afla în acţiuni de intervenţie sau în misiuni care impun urgenta. ART. 40 Conducãtorii care pãrãsesc autovehiculele stationate sunt obligaţi sa le asigure cu frana de mana, sa scoatã cheia din contact, sa introducã maneta schimbatorului într-una din viteze sau în marsarier şi sa incuie uşile, cu excepţia cazurilor când aceste mãsuri nu sunt posibile datoritã particularitatilor de construcţie a autovehiculului. ART. 41 Oricãrui vehicul care stationeaza pe timp de noapte pe partea carosabilã a unui drum public, acolo unde stationarea este permisã, trebuie sa i se semnalizeze prezenta prin aprinderea lanternelor de poziţie, cat şi prin lumina roşie din spate, dacã locul de stationare este neiluminat. Nu este permisã stationarea pe drumurile publice, în timpul nopţii, a tractoarelor, a remorcilor, a vehiculelor cu tracţiune animala, ori a celor trase sau impinse cu mana. ART. 42 Parcarea vehiculelor este permisã numai în locurile special destinate acestui scop, semnalizate prin indicatoare sau marcaje. În aceste locuri vehiculele trebuie aşezate unul lângã altul, conducãtorii lor având obligaţia sa respecte şi celelalte reguli stabilite pentru stationare.
Secţiunea a III-a Reguli speciale privind circulaţia autovehiculelor
A. Obligaţiile conducãtorilor de autovehicule
ART. 43 Autovehiculele pot fi conduse pe drumurile publice numai dacã sunt înmatriculate potrivit dispoziţiilor prezentului regulament. Conducãtorii de autovehicule trebuie sa posede permis de conducere, valabil pentru categoria din care face parte autovehiculul condus. ART. 44 Conducãtorii de autovehicule sunt obligaţi: 1. înainte de plecarea în cursa: a) sa verifice starea tehnica a autovehiculului, în special sistemele de transmisie, direcţie, franare, rulare, lumini şi semnalizare. Dacã autovehiculul nu îndeplineşte condiţiile tehnice, conducãtorul sau nu va pleca în cursa; b) la ieşirea din garaj şi la schimbul pe traseu sa semneze de primirea autovehiculului, dacã corespunde din punct de vedere tehnic pentru a putea circula; 2. în timpul conducerii, sa aibã asupra lor: a) permisul de conducere; b) certificatul de înmatriculare; c) cartea de identitate a conducatorului auto; d) dovada efectuãrii inspecţiei tehnice periodice; e) licenta de execuţie pentru cei care efectueazã transporturi rutiere publice; f) atestatul de exercitare a activitãţii de taximetrie şi autorizaţia de instructor, pentru cei care practica aceste profesii; g) alte documente prevãzute de lege; 3. sa nu conducã autovehiculul dupã ce a consumat bãuturi alcoolice, produse sau substanţe stupefiante ori medicamente cu efecte similare, precum şi în cazul în care este bolnav, rãnit sau într-o stare avansatã de oboseala, de natura a pune în pericol siguranta circulaţiei; 4. sa nu transporte persoane în stare de ebrietate pe motociclete sau în cabina, ori în caroseria autovehiculelor destinate transportului de mãrfuri; 5. sa transporte ofiţerii sau subofiterii de poliţie, la cererea acestora, pentru prinderea persoanelor urmãrite care incearca sa dispara, pentru conducerea la punctele de prim-ajutor a persoanelor care necesita asistenta medicalã şi pentru deplasarea la locurile unde s-au produs accidente de circulaţie sau calamitati. Ofiţerul sau subofiterul de poliţie care foloseşte un autovehicul în situaţiile de mai sus este obligat sa prezinte legitimatia de serviciu, iar dupã terminarea misiunii, sa consemneze în foaia de parcurs sau în ordinul de serviciu distanta parcursã, timpul cat a durat deplasarea, cu indicarea descifrabila a numelui sau, a organului poliţiei din care face parte şi a numãrului legitimatiei sale de serviciu. Când autovehiculul nu aparţine unei instituţii sau agent economic, ofiţerul sau subofiterul care îl foloseşte va prezenta conducatorului auto legitimatia de serviciu; 6. sa opreascã imediat autovehiculul: a) la semnalul regulamentar al ofiţerului sau subofiterului de poliţie; b) la semnalul agenţilor cãilor ferate postati la trecerile la nivel; c) la semnalul conducãtorilor de coloane, inclusiv cele militare; d) la semnalul orbilor care traverseaza strada (semnal dat prin ridicarea bastonului alb); 7. sa opreascã imediat când sunt angajaţi într-un accident şi sa dea concursul ori de câte ori trec pe lângã locul unui accident, în scopul acordãrii primului-ajutor şi transportãrii persoanelor accidentate la cea mai apropiatã unitate sanitarã; 8. sa nu schimbe poziţia autovehiculului angajat în accident, pana la sosirea organelor poliţiei, şi sa asigure pãstrarea urmelor la locul accidentului, dacã acesta a avut ca rezultat moartea, vãtãmarea integritãţii corporale sau a sãnãtãţii vreunei persoane sau dacã accidentul constituie infracţiune ori s-a produs ca urmare a unei infracţiuni. În cazul când din accident au rezultat raniri de persoane, le vor acorda primul ajutor, iar dacã nu este posibila transportarea acestora la cea mai apropiatã unitate sanitarã cu alte mijloace de transport, le vor transporta ei înşişi, dupã care se vor întoarce imediat la locul accidentului. În cazul în care s-a produs un accident de circulaţie de pe urma cãruia au rezultat numai pagube materiale care, prin consecinţele lor, nu constituie o fapta prevãzutã de legea penalã, conducãtorii vehiculelor angajate în accident sunt obligaţi sa scoatã imediat vehiculele în afarã partii carosabile, iar dacã nu este posibil, sa le conducã lângã bordura sau acostament, semnalizand prezenta lor, potrivit art. 78. Conducãtorii auto aflaţi în situaţia prevãzutã la alineatul precedent sunt obligaţi sa anunţe imediat cel mai apropiat organ de poliţie pentru constatarea şi întocmirea documentelor specifice. Dacã în accident este angajat un autovehicul al salvãrii, poliţiei, jandarmeriei ori al pompierilor, precum şi al Ministerului Apãrãrii Naţionale, Serviciului Roman de Informaţii, Serviciului de Protecţie şi Paza, Serviciului de Informaţii Externe, atunci când se afla în executarea unei misiuni ce nu suporta amânare, conducãtorul acestuia va anunta de îndatã organul de poliţie cel mai apropiat, urmând ca dupã terminarea misiunii sa se prezinte la sediul poliţiei, în vederea întocmirii actelor de constatare; 9. sa sesizeze organul poliţiei cel mai apropiat, imediat ce iau cunostinta despre producerea vreunui accident, precum şi despre apariţia poleiului pe drumul public pe care au circulat, a obstacolelor sau surparilor de natura a pune în pericol securitatea circulaţiei; 10. sa inmaneze, la cerere, ofiţerului sau subofiterului de poliţie documentele prevãzute la art. 44 pct. 2, precum şi cele referitoare la natura şi greutatea bunurilor transportate şi sa se prezinte la termen la unitatea de poliţie care l-a citat, pentru soluţionarea oricãrei probleme legate de calitatea sa de conducãtor. Certificatele de înmatriculare a autovehiculelor aparţinând Ministerului Apãrãrii Naţionale şi documentele referitoare la natura şi greutatea bunurilor transportate cu aceste autovehicule sunt exceptate de la controlul ofiţerului sau subofiterului de poliţie. Conducãtorul auto este obligat sa permitã controlul stãrii tehnice a vehiculului, precum şi al bunurilor transportate, în cazuri justificate, atunci când sunt indicii cu privire la existenta unei fapte ilicite; 11. sa nu transporte persoane în caroseria autobasculantelor, pe autocisterne, pe platforme, deasupra incarcaturilor, pe pãrţile laterale ale caroseriei, sau care stau în picioare în caroseria autocamioanelor, pe scãri, precum şi în remorci, cu excepţia remorcilor de la tractoare special amenajate pentru transportul persoanelor; 12. sa nu transporte persoane pe motociclete şi motorete care nu au sa şi scãri; copiii sub 14 ani se transporta numai în atasul motocicletei; sa nu transporte pe motociclete sau motorete obiecte voluminoase, iar când conduc motociclete şi scutere fãrã atas ori motorete, atât conducãtorii acestora, cat şi insotitorii lor, sa poarte pe cap casca de protecţie; 13. sa nu transporte în cabinele autovehiculelor, în autoturisme sau pe motociclete mai multe persoane decât numãrul locurilor stabilite în certificatul de înmatriculare; sa nu transporte copii în varsta de pana la 12 ani pe scaunul din fata al autovehiculelor, chiar dacã sunt ţinuţi în brate de cãtre persoane majore. Copiii în varsta de pana la 7 ani, ţinuţi în brate, nu se socotesc în numãrul persoanelor care pot fi transportate în cabinele autovehiculelor, în autoturisme sau în atasul motocicletelor; 14. sa nu încredinţeze conducerea autovehiculului persoanelor care nu au permis de conducere sau care poseda permis de conducere necorespunzãtor categoriei din care face parte autovehiculul respectiv; 15. sa nu încredinţeze spre folosinta altei persoane permisul sau de conducere; 16. sa nu deschidã uşile autovehiculului în timpul mersului, sa porneascã de pe loc numai cu uşile închise şi asigurate şi sa nu arunce din vehicul, el sau pasagerii, obiecte, substanţe sau alte bunuri. În timpul opririi sau stationarii pe drumurile publice, deschiderea uşilor autovehiculului este permisã numai dacã aceasta nu prezintã pericol pentru circulaţie; 17. în timpul mersului, sa nu angajeze discuţii cu ceilalţi cãlãtori ori sa aibã preocupãri care i-ar putea distrage, de o maniera periculoasa, atenţia, sa nu foloseascã mijloace de telefonie mobila, cu excepţia celor de tipul "mâini libere", ori instalaţii de sonorizare care sa depãşeascã nivelul de zgomot admis pentru tipul de vehicul respectiv; 18. sa nu între pe drumurile publice modernizate cu autovehicule care au pe roti sau caroserie noroi, var etc. ce se depun pe partea carosabilã, ori cu autovehicule din care se scurg sau cad produse petroliere sau materiale de construcţii; 19. sa curete tablitele cu numãrul de înmatriculare, astfel încât acesta sa fie vizibil tot timpul cat autovehiculul circula pe drumurile publice; 20. sa conducã în asa fel autovehiculul încât sa nu stropeasca pietonii, clãdirile şi celelalte vehicule atunci când pe drumurile publice exista apa sau noroi; 21. sa nu lase liber în timpul mersului volanul, ghidonul sau maneta de comanda; 22. sa nu circule, fãrã motiv întemeiat, cu viteza redusã, stanjenind prin aceasta circulaţia normalã a celorlalte autovehicule; în cazul când împrejurãrile impun a se circula cu viteza redusã, sa circule cat mai aproape de partea dreapta a drumului public; 23. sa nu circule cu o viteza inferioarã celei prescrise de indicatorul "Viteza minima obligatorie" pe sectoarele de drum unde acţioneazã acest indicator; 24. sa pãstreze fata de autovehiculul din fata sa o distanta corespunzãtoare pentru a putea evita lovirea în cazul când acel autovehicul incetineste viteza sau opreşte brusc; 25. sa conducã cu atentie sporitã când întâlnesc autovehicule echipate cu lumini giratoare de culoare galbena şi autovehicule purtând inscripţia "Şcoala" sau un semn distinctiv în forma de disc galben în centrul cãruia se afla semnul exclamarii; 26. sa acorde prioritate pietonilor la trecerile prevãzute cu indicatoare sau marcate cu linii transversale pentru trecerea acestora; 27. sa se prezinte la verificarea medicalã atunci când sunt trimişi de organele poliţiei ori periodic, conform reglementãrilor emise de autoritatea competenta. ART. 45 Conducãtorii tramvaielor, troleibuzelor şi autobuzelor au, pe lângã obligaţiile prevãzute la art. 44, şi urmãtoarele obligaţii: a) sa nu deschidã uşile pentru urcarea şi coborârea pasagerilor decât în statie, cu excepţia cazurilor de necesitate; b) sa nu permitã în timpul mersului accesul nici unei persoane în cabina de conducere, când aceasta este separatã de restul autovehiculului; c) sa nu porneascã din statie înainte de urcarea şi coborârea cãlãtorilor şi de luarea mãsurilor de precautie necesare pentru a evita orice situaţie periculoasa previzibila. ART. 46 La staţiile de alimentare, conducãtorii autovehiculelor sunt obligaţi: a) sa opreascã funcţionarea motorului când sunt în asteptare în fata dispozitivului de alimentare; b) sa nu plece de lângã autovehicul; c) sa nu fumeze pe locul unde este amplasata statia; d) sa nu regleze şi nici sa repare motorul la o distanta mai mica de 50 m de statie; e) sa opreascã imediat motorul şi sa îndepãrteze autovehiculul la o distanta de cel puţin 50 m de statie dacã se produc rateuri. Conducãtorii celorlalte autovehicule care se gãsesc în statie sunt obligaţi sa dea ajutor la îndepãrtarea autovehiculului.
B. Viteza
ART. 47 Limitele maxime de viteza sunt: a) în localitãţi, 50 km/h. Pe anumite sectoare de drum, administratorul drumului, împreunã cu organele de poliţie pot stabili pentru autoturisme, prin indicatoare, limite maxime de viteza care nu pot depãşi 80 km/h; b) în afarã localitãţilor: - pe autostrazi, 120 km/h; - pe celelalte categorii de drumuri, 90 km/h. În funcţie de categoria din care fac parte autovehiculele, conform art. 96, vitezele maxime admise în afarã localitãţilor se limiteazã astfel: a) autovehiculele din categoria A, 100 km/h pe autostrazi şi 80 km/h pentru celelalte categorii de drumuri; b) autovehiculele din categoria C, 90 km/h pe autostrazi şi 70 km/h pe celelalte categorii de drumuri; c) autovehiculele din categoria D, 90 km/h pe autostrazi şi 80 km/h pe celelalte categorii de drumuri; d) autovehiculele din categoria Tr, 50 km/h. Viteza maxima pentru autovehiculele care tracteaza remorci este cu 10 km/h mai mica decât viteza maxima admisã pentru categoria din care face parte autovehiculul tragator. Viteza maxima admisã în afarã localitãţilor pentru autovehiculele conduse de persoane care au mai puţin de un an practica de conducere este cu 10 km/h mai mica decât viteza maxima admisã pentru categoria din care fac parte autovehiculele respective. Conducãtorii autovehiculelor sunt obligaţi sa se conformeze restrictiilor impuse de indicatorul "Limitare de viteza" pe sectoarele de drum unde acestea acţioneazã. ART. 48 Conducãtorii trebuie sa adapteze viteza ţinând seama de împrejurãri, în special de caracteristicile şi starea drumului, de starea şi incarcatura vehiculului, de condiţiile atmosferice şi de intensitatea circulaţiei, astfel încât sa poatã opri vehiculul în limitele câmpului sau de vizibilitate cãtre înainte, precum şi în fata oricãrui obstacol previzibil. Conducãtorul trebuie sa reducã viteza în urmãtoarele situaţii: a) la trecerea prin intersectiile cu circulaţie nedirijata; b) pe poduri; c) la curbe periculoase sau lipsite de vizibilitate; d) la trecerile la nivel cu calea feratã, prevãzute cu bariere sau semibariere; e) la trecerea pe lângã grupuri şi coloane, indiferent dacã acestea se afla în mers sau stationeaza; f) la trecerea pe lângã animale; g) în pieţe aglomerate; h) când se circula din direcţie opusã tramvaielor, troleibuzelor şi autobuzelor oprite în staţii, pe drumurile cu o singura banda pe sens; i) la trecerea prin dreptul statiilor de tramvai; j) la depãşirea troleibuzelor şi a autobuzelor oprite în staţii, precum şi a tramvaielor aflate în staţii prevãzute cu refugiu; k) pe timp de ceata, ploi torentiale şi ninsori abundente; l) pe drumuri cu denivelari, semnalizate ca atare, precum şi pe cele acoperite cu polei, zapada, mazga sau piatra cubica umeda; m) în apropierea locurilor frecventate de copii (şcoli şi terenuri de joc) unde este instalat indicatorul "Copii"; n) la trecerile pentru pietoni prevãzute cu indicator sau marcate; o) în locurile unde sunt instalate indicatoare cu semnificatia "Animale"; p) la schimbarea direcţiei de mers prin viraje. ART. 49 Autovehiculele destinate stingerii incendiilor şi autosalvarile aflate în acţiuni de intervenţie, precum şi cele ale organelor Ministerului de Interne şi ale Ministerului Public, aflate în misiune, pot circula cu viteza impusa de necesitaţi, conducãtorii acestor autovehicule având obligaţia sa ia toate mãsurile pentru prevenirea accidentelor.
C. Remorcarea
ART. 50 Autovehiculele rãmase în pana şi remorcile pot fi remorcate prin intermediul unei bare metalice cu o lungime de cel mult 4 m. Autoturismul al cãrui echipament de franare nu este defect poate fi remorcat cu o legatura flexibila omologata. Bara sau legatura flexibila trebuie fixatã la elementul de remorcare cu care este prevãzut autovehiculul tragator. Prin remorca se înţelege orice vehicul destinat prin construcţie a fi atasat unui autovehicul. ART. 51 În cazul remorcarii autovehiculelor: a) la volanul autovehiculul remorcat trebuie sa se gãseascã un conducãtor cu permis de conducere valabil pentru categoria din care face parte autovehiculul respectiv; b) la pornire, depasire, schimbare de direcţie prin viraj şi la oprire, conducãtorul autovehiculului tragator este obligat sa avertizeze, prin mijloacele de semnalizare corespunzãtoare, pe conducãtorul autovehiculului remorcat. Remorcarea a doua sau mai multe autovehicule este interzisã. ART. 52 Autovehiculului care tracteaza i se pot ataşa cel mult doua remorci, cu excepţia autoturismului cãruia i se poate ataşa numai o remorca uşoarã. Prin remorca uşoarã se înţelege orice remorca a carei greutate maxima autorizata nu depãşeşte 750 kg.
Secţiunea a IV-a Circulaţia vehiculelor cu tracţiune animala, a celor impinse sau trase cu mana şi a animalelor
ART. 53 Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul cu tracţiune animala, precum şi a celui tras sau impins cu mana, nu poate fi încredinţatã minorilor care nu au 14 ani împliniţi şi nici persoanelor surde sau debile mintal. Animalele izolate sau în turma trebuie sa fie însoţite, pe drumurile publice, de un numãr corespunzãtor de conducatori. ART. 54 Este interzis conducãtorilor vehiculelor cu tracţiune animala, celor trase sau impinse cu mana, precum şi persoanelor care conduc pe drumurile publice animale izolate sau în turma: a) sa circule pe autostrazi şi pe drumurile naţionale E (deschise traficului internaţional), iar pe celelalte drumuri naţionale, atunci când în afarã partii carosabile exista spaţiu pentru circulaţia acestora sau drumuri laterale; b) sa conducã în timp ce se gãsesc sub influenta bãuturilor alcoolice; c) sa circule pe timp de noapte ori ziua când este ceata, fãrã felinar aprins; acesta va fi aşezat pe partea stanga a vehiculului, astfel ca lumina sa fie vizibila din ambele sensuri ale circulaţiei, iar conducãtorii de animale îl vor tine în mana; d) sa schimbe direcţia de mers fãrã a semnaliza cu mana şi a se asigura ca, din fata sau din spate, nu circula în imediata lor apropiere un vehicul; e) sa pãrãseascã vehiculul sau animalele în timpul mersului sau stationarii. ART. 55 Conducãtorilor de vehicule cu tracţiune animala le este interzis: a) sa circule pe drumurile publice cu vehiculul neechipat cu felinar şi elemente reflectorizante montate la loc vizibil în partea din spate, iar noaptea ori ziua, când ploua torential, ninge abundent sau este ceata densa ori în alte condiţii meteorologice ce reduc vizibilitatea, fãrã felinar aprins, instalat lateral în partea stanga a vehiculului; b) sa doarma în timpul mersului sau stationarii cu animalele inhamate; c) sa circule cu manji sau alte animale neinhamate, care însoţesc vehiculul, dacã acestea nu sunt legate de partea dreapta a vehiculului; d) sa între cu vehiculul murdar de noroi pe drumurile modernizate sau pietruite; e) sa conducã vehicule cu roti pneumatice, dacã aceste vehicule nu sunt prevãzute cu frane. ART. 56 Dacã în afarã partii carosabile nu exista spaţiu pentru circulaţia animalelor izolate sau în turma, acestea vor fi conduse cat mai aproape de marginea din dreapta a drumului în asa fel încât sa nu stânjeneascã circulaţia vehiculelor. ART. 57 Dacã turmele sau grupuri mai mici de animale nu pot fi conduse decât pe trasee în care se includ şi drumuri modernizate, se vor lua mãsuri ca, pe cat posibil, acestea sa fie transportate în vehicule special amenajate. ART. 58 Conducãtorilor vehiculelor cu tracţiune animala, ai tractoarelor şi utilajelor agricole, precum şi ai turmelor de animale le este interzisã traversarea autostrazilor şi a drumurilor naţionale E (deschise traficului internaţional) prin alte locuri decât cele special amenajate şi semnalizate.
Secţiunea a V-a Circulaţia bicicletelor
ART. 59 Circulaţia bicicletelor, mopedelor şi a motoretelor pe autostrazi şi pe drumurile naţionale E (deschise traficului internaţional) este interzisã. Este permisã circulaţia cu bicicleta pe celelalte drumuri publice cu trafic intens numai persoanelor care au împlinit varsta de 14 ani. Este interzisã conducerea pe drumurile publice a bicicletelor cu motor şi a mopedelor de cãtre persoane care nu au împlinit varsta de 16 ani. Biciclistii vor circula numai pe pistele special destinate, când pe traseul pe care se deplaseaza întâlnesc indicatorul cu semnificatia "Pista pentru biciclete". ART. 60 Se interzice biciclistilor: a) sa circule cu bicicleta fãrã a fi echipata cu frana eficace, sonerie, o lumina alba îndreptatã înainte, precum şi o lumina roşie sau un dispozitiv reflectorizant îndreptat înapoi; b) sa invete sa conducã bicicleta pe drumuri publice cu circulaţie intensa; c) sa circule pe trotuare sau pe mijlocul partii carosabile, pe aleile pentru pietoni din parcuri şi grãdini publice; d) sa circule câte doi sau mai mulţi în acelaşi rând, în afarã competiţiilor sportive organizate; e) sa circule luând mâinile de pe ghidon sau picioarele de pe pedale; f) sa se ţinã cu mana de autovehicule în mers sau sa circule în spatele acestora la o distanta mai mica de 25 m; g) sa transporte alte persoane pe biciclete prevãzute cu un singur loc, cu excepţia transportului copiilor pana la 7 ani, dacã bicicleta este prevãzutã în acest scop cu un suport aşezat în fata; h) sa transporte orice fel de obiecte care ar stanjeni conducerea bicicletei sau circulaţia celorlalte vehicule; i) sa circule în timp ce se gãsesc sub influenta bãuturilor alcoolice; j) sa circule pe autostrazi şi pe drumurile naţionale E (deschise traficului internaţional), precum şi pe celelalte drumuri naţionale, dacã în direcţia în care se deplaseaza exista drumuri sau poteci laterale ce pot fi folosite de biciclisti.
Secţiunea a VI-a Circulaţia pietonilor şi cãlãtorilor
ART. 61 Pietonii sunt obligaţi: a) sa circule numai pe trotuare, iar în lipsa acestora, pe potecile laterale ale drumurilor publice; b) sa nu circule pe autostrazi şi pe partea carosabilã a drumurilor naţionale E (deschise traficului internaţional); c) sa circule numai pe partea stanga a drumurilor publice dacã acestea nu au trotuare sau poteci; d) sa nu circule pe sectoarele de drum public la începutul cãrora este instalat indicatorul cu semnificatia "Accesul interzis pietonilor"; e) sa traverseze drumurile publice numai prin locurile unde sunt indicatoare sau marcaje pentru trecerea pietonilor, iar în oraşe unde asemenea indicatoare sau marcaje lipsesc, pe la coltul strazilor, dupã ce s-au asigurat ca nu exista vreun pericol. Traversarea drumurilor publice se face perpendicular pe axa acestora; f) sa circule cu carucioarele şi saniutele cu copii numai pe trotuare sau poteci. Sunt interzise manifestãrile distractive (hore, dansuri) sau plimbarile şi stationarile pietonilor în grup, pe partea carosabilã a drumurilor publice. ART. 62 Cãlãtorii sunt obligaţi: a) sa nu urce, sa nu coboare şi sa nu deschidã uşile autovehiculului, în timpul mersului; b) sa nu calatoreasca pe scarile sau pe pãrţile laterale ale caroseriei tramvaielor, troleibuzelor, autobuzelor sau ale altor mijloace de transport ori stand în picioare în caroseria autocamioanelor sau remorcilor; c) sa nu distraga prin discuţii atenţia conducãtorilor autovehiculelor de transport public.
Secţiunea a VII-a Circulaţia coloanelor
ART. 63 Conducãtorii coloanelor sunt obligaţi: a) sa formeze coloane de cel mult patru persoane în rând, cu excepţia manifestatiilor sau defilarilor; b) sa nu admitã mersul în cadenta la trecerea peste poduri; c) sa aibã în flancul stang, în randurile din fata şi din spate ale coloanei, ziua stegulete roşii, iar pe timp de noapte sau ceata, felinare cu lumina roşie. Copiii în coloana vor circula câte doi în rând şi vor traversa strada sau drumul sub supraveghere.
Secţiunea a VIII-a Alte reguli privind securitatea circulaţiei
ART. 64 Administratorii drumurilor publice sunt obligaţi sa ia mãsurile necesare pentru securitatea circulaţiei pe timp de ninsoare sau polei, ori în alte situaţii asemãnãtoare. ART. 65 Pe timp de ceata sau în alte condiţii atmosferice care impiedica vizibilitatea peste 20 m, autovehiculele de orice fel, în mers şi în stationare, vor fi iluminate şi în timpul zilei, iar conducãtorii acestora sunt obligaţi sa dea semnale sonore şi sa rãspundã în acelaşi fel la semnalele date de conducãtorii autovehiculelor care se apropie. În asemenea condiţii semnalele sonore pot fi folosite şi în localitãţile, locurile sau în timpul în care claxonatul este interzis. ART. 66 Tractoarele, precum şi maşinile agricole, maşinile autopropulsate pentru lucrãri şi alte autovehicule care nu sunt supuse înmatriculãrii pot circula pe drumurile publice numai pe traseele şi în condiţiile stabilite prin reglementãri ale Ministerului Transporturilor şi Ministerului de Interne. În zilele de sambata, duminica, precum şi în celelalte zile nelucrãtoare, de la ora 7 pana la ora 22, se va interzice eşalonat, prin ordin al ministrului transporturilor, circulaţia pe autostrazi şi pe drumurile naţionale E*) (deschise traficului internaţional) a autovehiculelor de transport de marfa a cãror masa maxima autorizata depãşeşte 3,5 tone. Se excepteazã de la prevederile alin. 2 autovehiculele care transporta mãrfuri perisabile sau animale vii, autovehiculele care se deplaseaza la intervenţii ce nu suporta amânare, autovehiculele Ministerului Apãrãrii Naţionale şi Ministerului de Interne, precum şi autovehiculele care circula pe baza de autorizaţii eliberate de Ministerul Transporturilor.
------------ *) Drumurile naţionale E (deschise traficului internaţional) sunt cuprinse în anexa la <>Hotãrârea Guvernului nr. 152/1995 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 54 din 23 martie 1995.
ART. 67 În cazul incarcaturilor uşor inflamabile, explozivilor sau altor incarcaturi periculoase, şefii de garaje, înlocuitorii acestora şi conducãtorii de vehicule sunt obligaţi sa verifice, înainte de plecarea în cursa, existenta şi buna funcţionare a mijloacelor de stingere a incendiilor, prevãzute pentru transportul acestor incarcaturi. Conducãtorii vehiculelor cu care se transporta incarcaturi periculoase au obligaţia sa respecte indicaţiile stabilite la punctele de primire a acestor incarcaturi, în legatura cu încãrcarea, transportul şi descãrcarea. ART. 68 Este interzis ca în autovehiculele care transporta incarcaturi periculoase sa se afle pasageri sau incarcaturi neprevãzute în foaia de parcurs. Incarcatura periculoasa trebuie sa fie însoţitã pe tot parcursul de cel puţin o persoana care sa-i cunoascã bine caracteristicile. Dacã, din cauza deteriorarii ambalajului în timpul transportului sau din alte cauze, substantele uşor inflamabile sau alte substanţe periculoase se imprastie pe drum, conducãtorul vehiculului este obligat sa opreascã imediat ce observa aceasta şi, împreunã cu persoana care îl însoţeşte, sa avertizeze pe cei din jur de pericol şi sa ia mãsurile necesare pentru izolare, anuntand de cele intamplate cel mai apropiat organ al poliţiei. ART. 69 Conducãtorilor de vehicule cu care se transporta incarcaturi periculoase le este interzis: a) sa provoace socuri vehiculului condus; b) sa fumeze în timpul transportului sau sa aprinda focuri la opriri ori stationari, la o distanta mai mica de 50 m de vehicul; c) sa lase vehiculul şi incarcatura fãrã supraveghere; d) sa lase vehiculul încãrcat în garaj; e) sa pãstreze în vehicul rezerve de combustibil în ambalaje care nu sunt special confectionate în acest scop; f) sa remorcheze autovehicule rãmase în pana; g) sa staţioneze pe partea carosabilã a drumurilor publice pe timp de noapte. ART. 70 În caroseria autocamioanelor care transporta mãrfuri se pot transporta, împreunã cu incarcatura, numai incarcatorii sau insotitorii mãrfurilor, prevãzuţi în foaia de parcurs, cu obligaţia ca aceştia sa nu calatoreasca deasupra încãrcãturii sau în picioare. ART. 71 Conducãtorul autoturismului şi pasagerul care ocupa locul din fata sunt obligaţi sa poarte centura de siguranta în timpul circulaţiei pe drumurile publice atât în localitãţi cat şi în afarã acestora. Sunt exceptaţi de la obligaţia de a purta centura de siguranta: a) conducãtorul de autoturism, pe timpul cat executa manevra de mers înapoi; b) instructorul auto, în timpul orelor de pregãtire a cursanţilor; c) femeia care poarta o sarcina vizibila, dacã nu poate ocupa unul din locurile din spate; d) politistul, conducãtorul autoturismului armatei destinat controlului circulaţiei şi cel al autovehiculului pompierilor, atunci când sunt în misiune, precum şi cei care conduc autovehicule ale salvãrii; e) conducãtorul şi însoţitorul acestuia, care executa cu autoturismul servicii publice "din poarta în poarta".
CAP. 3 Obligaţiile deţinãtorilor de autovehicule
ART. 72 Deţinãtorii de autovehicule sunt obligaţi sa le inmatriculeze înainte de a le pune în circulaţie şi sa ceara radierea lor din evidenta organelor poliţiei, potrivit prevederilor prezentului regulament. Deţinãtorii de autovehicule sunt obligaţi sa monteze pe autovehiculele care circula pe drumurile publice tablite purtând numãrul de înmatriculare, confectionate şi plasate potrivit dispoziţiilor prezentului regulament. Deţinãtorii autovehiculelor accidentate sunt obligaţi sa ceara organului poliţiei cel mai apropiat autorizaţia de a efectua reparaţiile necesare, pe care o vor prezenta responsabilului de atelier sau persoanei care urmeazã sa efectueze reparaţia. Deţinãtorul de autovehicul este obligat sa comunice, la cererea organelor de poliţie, identitatea persoanei cãreia i-a încredinţat autovehiculul pentru a fi condus pe drumurile publice. ART. 73 Unitãţile deţinãtoare de autovehicule sunt obligate: a) sa verifice starea tehnica a autovehiculelor, sa facã menţiune în foaia de parcurs ca acestea se gãsesc în buna stare de funcţionare şi sa nu permitã ieşirea în circulaţie a acelora care nu îndeplinesc condiţiile tehnice; b) sa elibereze foaia de parcurs sau ordin de serviciu pentru fiecare autovehicul care pleacã în cursa; c) sa nu permitã conducerea autovehiculelor de cãtre persoane care nu poseda permis de conducere sau care poseda permis de conducere necorespunzãtor categoriei din care face parte autovehiculul respectiv; d) sa nu permitã conducãtorilor de autovehicule sa plece în cursa sub influenta bãuturilor alcoolice sau în stare de oboseala accentuata; e) la întoarcere sa ţinã seama de observaţiile fãcute de agenţii de circulaţie sau de conducãtorii de autovehicule în foaia de parcurs şi sa ridice de la aceştia cheia de contact, certificatul de înmatriculare şi foaia de parcurs în care se va mentiona ora sosirii din cursa; f) sa anunţe imediat organele poliţiei despre orice accident sãvârşit de conducãtorii de autovehicule sau când în foaia de parcurs se constata modificãri, ştersãturi ori adãugiri şi când conducãtorii de autovehicule se întorc din cursa sub influenta bãuturilor alcoolice; g) sa ia mãsuri ca, la intrãrile şi ieşirile din garaje şi depouri, sa se instaleze indicatoare de prevenire.
CAP. 4 Condiţiile tehnice pentru admiterea în circulaţie a autovehiculelor şi remorcilor
ART. 74 Autovehiculele şi remorcile care circula pe drumurile publice trebuie sa fie în buna stare de funcţionare şi sa îndeplineascã condiţiile tehnice stabilite de autoritãţile competente. ART. 75 Este interzisã montarea la autovehicule, remorci sau semiremorci a altor lumini, a luminilor de alta culoare decât cele omologate ori de alta intensitate decât cea prevãzutã prin construcţie. Se excepteazã de la dispoziţiile alineatului precedent: a) autovehiculele poliţiei, care vor fi echipate cu dispozitive speciale cu lumini de culoare albastra şi roşie, precum şi cele aparţinând salvãrii, Ministerului Apãrãrii Naţionale destinate controlului circulaţiei autovehiculelor din parcul propriu, ale jandarmeriei, unitãţilor speciale ale Serviciului Roman de Informaţii şi cele ale Serviciului pentru Protecţie şi Paza, care vor fi inscriptionate ca atare şi echipate cu dispozitive speciale cu lumini de culoare albastra, conform prevederilor legale; b) autovehiculele destinate stingerii incendiilor, care vor fi echipate cu dispozitive speciale cu lumini de culoare roşie; c) autovehiculele cu gabarite sau mase depasite ori care însoţesc asemenea autovehicule, cele care transporta substanţe periculoase, cele destinate întreţinerii, repararii sau executãrii unor lucrãri de drumuri, curãţeniei strazilor, deszapezirii sau tractarii autovehiculelor rãmase în pana, precum şi alte autovehicule aparţinând unitãţilor autorizate de Inspectoratul General al Poliţiei, care vor fi echipate cu dispozitive speciale cu lumini de culoare galbena. Sunt interzise dotarea şi utilizarea dispozitivelor antiradar. ART. 76 Autovehiculele care transporta incarcaturi periculoase trebuie sa îndeplineascã condiţiile tehnice şi de agreere, stabilite prin Acordul european referitor la transportul rutier internaţional al mãrfurilor periculoase (ADR), încheiat la Geneva la 30 septembrie 1957, la care România a aderat prin Legea nr. 31/1994. Conducãtorii de autovehicule prevãzute la alineatul precedent trebuie sa fie autorizaţi pentru acest fel de transport, conform prevederilor legale. ART. 77 Incarcaturile care depãşesc vehiculul spre în fata, spre în spate ori în pãrţi trebuie sa fie semnalizate vizibil în toate cazurile în care marginile lor risca sa nu fie observate de ceilalţi participanţi la trafic. Noaptea, precum şi în orice alta împrejurare în care vizibilitatea este redusã, aceasta semnalizare trebuie sa fie facuta, în fata, cu o lanterna cu lumina alba şi cu un dispozitiv reflectorizant de culoare alba, iar în spate, cu o lanterna cu lumina roşie şi cu un dispozitiv reflectorizant de culoare roşie. Dacã pe traseul pe care circula autovehiculele, remorcile şi semiremorcile ce depãşesc gabaritele, greutatea pe osie sau tonajul, stabilite de dispoziţiile legale în vigoare, sunt montate indicatoare rutiere ce interzic accesul, conducãtorii autovehiculelor vor respecta semnificatia acestora, cu excepţia cazului când în autorizaţia specialã, eliberata de organul competent, se permite deplasarea pe un astfel de drum. ART. 78 Dacã, în urma unei defectiuni survenite pe parcurs, autovehiculele nu mai îndeplinesc condiţiile tehnice prevãzute în prezentul capitol, conducãtorii lor sunt obligaţi sa ia toate mãsurile pentru înlãturarea deficienţelor, iar dacã aceasta nu se poate realiza pe loc, vor merge la garaj sau la punctul cel mai apropiat de reparare, cu o viteza care sa asigure evitarea oricãrui accident. Dacã defecţiunile survenite nu permit deplasarea autovehiculelor la garaj sau la cel mai apropiat punct de reparare, conducãtorii lor sunt obligaţi sa le scoatã din partea carosabilã, iar dacã aceasta nu este posibil, sa le deplaseze cat mai aproape de marginea din dreapta a drumului public, semnalizand prezenta lor prin aprinderea lanternelor de poziţie (şi prin lumina roşie din spate, dacã locul respectiv nu este iluminat). Orice conducãtor de vehicul este obligat sa îi ajute pe conducãtorii autovehiculelor rãmase în pana, la scoaterea acestora din partea carosabilã a drumului public. În cazul când defectiunea priveşte sistemul de iluminat, conducãtorii autovehiculelor rãmase în pana sunt obligaţi sa asigure funcţionarea cel puţin a farului din partea stanga a autovehiculului. Dacã sistemul de iluminat nu funcţioneazã, autovehiculele nu vor circula în timpul nopţii sau pe ceata, poziţia lor fiind semnalizata prin instalarea în fata şi în spate a câte unui triunghi reflectorizant. ART. 79 Se interzice circulaţia pe drumurile publice a vehiculului, dacã: a) depãşeşte, împreunã cu incarcatura, lãţimea, lungimea sau înãlţimea stabilitã pentru categoria din care face parte şi nu are autorizaţie sa circule pe acel sector de drum, eliberata de autoritatea competenta; b) depãşeşte masele maxime autorizate care nu sunt admise de autoritatea competenta sa circule pe drumurile publice; c) nu respecta regulile referitoare la transportul produselor periculoase; d) dispozitivele de iluminare şi semnalizare luminoasa, mijloacele de identificare fluorescent-reflectorizante, prevãzute în normele tehnice în vigoare, sunt defecte sau lipsesc, farurile nu sunt reglate sau sunt montate alte dispozitive decât cele omologate de autoritatea competenta; e) echipamentul de franare este defect; f) mecanismul de direcţie prezintã uzuri peste limitele admise; g) anvelopele au alte dimensiuni sau caracteristici decât cele prevãzute în cartea de identitate a autovehiculului, prezintã taieturi sau rupturi ale cordului ori sunt uzate peste limita legal admisã; h) zgomotul în mers sau stationare depãşeşte limita legal admisã pentru tipul respectiv de vehicul; i) motorul emite noxe poluante peste limitele legal admise; j) sunt montate alte dispozitive de avertizare sonora decât cele omologate de autoritatea competenta; k) elementele dispozitivului de cuplare pentru remorcare prezintã uzuri pronunţate ori nu sunt compatibile, fiind de natura sa provoace desprinderea remorcii sau dezechilibrarea ansamblului; l) are montate dispozitive sau accesorii neomologate de autoritatea competenta; m) are aplicate inscripţii, desene, semne distinctive sau reclame, de natura sa împiedice ori sa diminueze eficacitatea dispozitivelor de iluminare şi de semnalizare luminoase ori citirea numãrului de înmatriculare; n) are montate accesorii, parbrize ori geamuri laterale, care restrang sau estompeaza vizibilitatea conducatorului în timpul mersului; o) prezintã scurgeri de carburant sau lubrifiant; p) plãcile de înmatriculate sunt deteriorate ori nu sunt conforme cu standardul. În situaţiile prevãzute la alin. 1 lit. c)-p), o data cu aplicarea sancţiunii contravenţionale, organele de poliţie vor retrage certificatul de înmatriculare pana la remedierea deficienţelor constatate. În cazurile prevãzute la alineatul precedent, în situaţiile de la alin. 1 lit. c) şi p), precum şi atunci când, la controlul în trafic, conducãtorul auto este depistat conducand vehiculul având dovada inlocuitoare a certificatului de înmatriculare fãrã valabilitate sau cu valabilitate expiratã, organele de poliţie vor aplica şi mãsura reţinerii placutelor cu numerele de înmatriculare, pana când au încetat motivele pentru care certificatul de înmatriculare a fost retras.
CAP. 5 Înmatricularea şi radierea autovehiculelor şi remorcilor
Secţiunea I Înmatricularea autovehiculelor şi remorcilor
ART. 80 Autovehiculele şi remorcile se înmatriculeazã permanent sau temporar la inspectoratele de poliţie judeţene sau la Direcţia Generalã de Poliţie a Municipiului Bucureşti în raza cãreia proprietarii îşi au domiciliul (sediul) ori resedinta în cazul cetãţenilor strãini. La cererea persoanelor juridice, autovehiculele şi remorcile se înmatriculeazã la inspectoratele de poliţie judeţene sau la Direcţia Generalã de Poliţie a Municipiului Bucureşti în raza cãrora acestea au reprezentante, filiale, sucursale, puncte de lucru ori unitãţi subordonate. Autovehiculele şi remorcile aparţinând Ministerului Apãrãrii Naţionale se înmatriculeazã la acest minister, iar tramvaiele şi troleibuzele, la persoanele juridice care le deţin. Este interzisã punerea în circulaţie a unei remorci neinmatriculate. Persoanele care deţin autovehicule sau remorci înmatriculate în alte state şi au sau îşi stabilesc domiciliul ori resedinta în România sunt obligate sa solicite înmatricularea acestora în termen de 30 de zile de la data intrãrii în ţara a vehiculelor. În caz de nerespectare a dispoziţiilor de la alineatul precedent, dupã 60 de zile de la expirarea termenului organele de poliţie vor retine certificatele şi plãcile cu numerele de înmatriculare strãine, care vor fi remise autoritãţilor emitente. La înscrierea în circulaţie autovehiculului sau remorcii i se atribuie placute cu un singur numãr de înmatriculare, cu excepţia cazurilor autorizate de Ministerul de Interne. ART. 81 Autovehiculele şi remorcile se înmatriculeazã numai dacã sunt omologate pentru circulaţie de cãtre Regia Autonomã "Registrul Auto Roman". Autovehiculele şi remorcile care nu pot fi identificate de cãtre Regia Autonomã "Registrul Auto Roman" datoritã alterarii sau lipsei numerelor de identificare a acestora poansonate de constructor nu vor fi omologate pentru circulaţie. Se excepteazã autovehiculele şi remorcile pentru care poliţia poate stabili provenienta legalã a acestora. ART. 82 Înmatricularea autovehiculelor şi a remorcilor se face pe baza urmãtoarelor documente: - fişa de înmatriculare semnatã, dupã caz, de actualul şi de fostul proprietar, cu vizele care atesta plata taxei pentru mijloacele mecanice de transport şi a primei de asigurare prin efectul legii; - cartea de identitate a vehiculului, prevãzutã cu elemente de secretizare aplicate de Regia Autonomã "Registrul Auto Roman"; - dovada de plata a taxei de înmatriculare; - dovada de efectuare a formalitãţilor vamale de import definitiv (pentru înmatricularea permanenta) sau temporar (pentru înmatricularea temporarã), în cazul autovehiculelor şi al remorcilor dobândite din strãinãtate. La înmatricularea autovehiculelor şi a remorcilor, cu excepţia celor noi, proprietarii acestora vor face dovada efectuãrii inspecţiei tehnice periodice la statia Regiei Autonome "Registrul Auto Roman", chiar dacã inspecţia tehnica anterioarã nu avea termenul de valabilitate expirat. ART. 83 Autovehiculele şi remorcile aparţinând misiunilor diplomatice, oficiilor consulare şi membrilor acestora, precum şi altor organizaţii şi persoane strãine cu statut diplomatic, care îşi desfãşoarã activitatea în România, se înmatriculeazã la cererea celor interesaţi, cu avizul Ministerului Afacerilor Externe, pe baza aceloraşi documente prevãzute la art. 82, cu excepţia taxei de înmatriculare şi a dovezii de plata a taxei asupra mijloacelor mecanice de transport, dacã, pe baza de reciprocitate, se acorda scutiri pentru acestea. ART. 84 Se înmatriculeazã temporar: a) autovehiculele şi remorcile care urmeazã sa fie scoase definitiv din România, la cererea celor interesaţi; b) autovehiculele şi remorcile care sunt importate temporar în România; c) autovehiculele şi remorcile închiriate, din strãinãtate, de cãtre persoane juridice romane. Pentru cazul prevãzut la lit. a), înmatricularea temporarã se efectueazã pe o perioada ce nu poate depãşi termenul de valabilitate a asigurãrii internaţionale (cartea verde), iar pentru cazurile prevãzute la lit. b) şi c), perioada de înmatriculare temporarã nu poate depãşi sfârşitul anului în curs, dacã solicitarea a fost facuta în primele 9 luni ale anului respectiv, ori sfârşitul anului urmãtor, dacã solicitarea a fost facuta în ultimele 3 luni ale anului în curs. Dacã introducerea în România a autovehiculelor şi a remorcilor care se înmatriculeazã temporar a fost facuta printr-o operaţiune de import temporar, perioada de înmatriculare temporarã nu poate depãşi termenul limita stabilit pentru importul temporar. ART. 85 Inspectoratele de poliţie judeţene şi Direcţia Generalã de Poliţie a Municipiului Bucureşti elibereazã, pentru fiecare autovehicul sau remorca înmatriculatã, un certificat de înmatriculare, ale cãrui forma şi conţinut sunt stabilite de Inspectoratul General al Poliţiei. ART. 86 Titularul certificatului de înmatriculare este obligat sa declare unitãţii de poliţie emitente schimbarea oricãror date referitoare la proprietar ori la vehicul, înscrise în certificatul de înmatriculare, în termen de cel mult 30 de zile de la data la care a survenit aceasta modificare, cu excepţia schimbãrii caroseriei sau a sasiului, caz în care va proceda conform prevederilor art. 94. ART. 87 Inspectoratele de poliţie judeţene sau Direcţia Generalã de Poliţie a Municipiului Bucureşti autorizeaza provizoriu circulaţia autovehiculelor şi a remorcilor neinmatriculate, pentru o perioada de cel mult 30 de zile, în vederea efectuãrii formalitãţilor premergãtoare înmatriculãrii. Autorizaţia provizorie de circulaţie da dreptul titularului acesteia de a circula numai pe teritoriul României. ART. 88 Inspectoratele de poliţie judeţene sau Direcţia Generalã de Poliţie a Municipiului Bucureşti autorizeaza circulaţia pentru probe a autovehiculelor şi remorcilor: a) care efectueazã probe în vederea omologãrii, precum şi a autosasiurilor care efectueazã deplasãri de la unitãţile constructoare la cele care le caroseaza, la solicitarea persoanelor juridice care au ca obiect de activitate fabricarea, asamblarea, carosarea sau încercarea autovehiculelor sau a remorcilor; b) supuse comercializãrii, în vederea probelor solicitate de clienţi, la cererea persoanelor juridice care deţin spaţiu special amenajat pentru expunerea vehiculelor şi au un volum mediu de vânzãri de cel puţin 5 autovehicule sau remorci într-un interval de o luna. Autorizaţiile de circulaţie pentru probe sunt valabile cel mult un an de la data eliberãrii. Este interzis transportul comercial de bunuri şi persoane cu autovehicule şi remorci care circula în baza autorizãrii de circulaţie pentru probe, folosirea acestor autorizaţii pentru autovehicule şi remorci de provenienta strãinã pentru care nu au fost efectuate formalitãţile vamale în România, precum şi circulaţia vehiculelor prevãzute la lit. b) în afarã judeţului sau a municipiului Bucureşti în raza cãruia îşi are sediul titularul autorizaţiei de circulaţie pentru probe. ART. 89 Pierderea, furtul sau distrugerea certificatului de înmatriculare sau a autorizaţiei provizorii de circulaţie ori pentru probe trebuie declarata în termen de 48 de ore de la constatarea faptului unitãţii de poliţie celei mai apropiate, care va elibera o adeverinta în acest sens. În termen de cel mult 15 zile de la declararea pierderii, a furtului sau a distrugerii certificatului de înmatriculare, titularul acestuia este obligat sa solicite eliberarea unui alt certificat de înmatriculare. Noul certificat de înmatriculare se elibereazã de cãtre unitatea de poliţie care a emis certificatul anterior, în baza adeverintei menţionate mai sus şi a dovezii de publicare în Monitorul Oficial al României pentru declararea nulitãţii documentului pierdut sau furat.
Secţiunea a II-a Numerele de înmatriculare, cele provizorii şi de probe
ART. 90 La înmatriculare, inspectoratul de poliţie judeţean sau Direcţia Generalã de Poliţie a Municipiului Bucureşti atribuie fiecãrui autovehicul ori remorca un numãr de înmatriculare, compus din indicativul judeţului sau al municipiului Bucureşti şi numãrul de ordine. Numãrul de înmatriculare a autovehiculelor şi remorcilor prevãzute la art. 83 este compus din indicativul CD, CO sau TC, dupã caz, şi numãrul de ordine. În cazul numãrului de înmatriculare temporarã, la indicativul judeţului şi numãrul de ordine se adauga luna şi anul în care expira valabilitatea înmatriculãrii. La autorizarea provizorie a circulaţiei autovehiculului sau a remorcii se atribuie un numãr compus din indicativul judeţului sau al municipiului Bucureşti şi numãrul de ordine. La autorizarea circulaţiei pentru probe a autovehiculului sau a remorcii se atribuie un numãr compus din indicativul judeţului sau al municipiului Bucureşti, numãrul de ordine şi înscrisul <<Probe>>. O data cu înmatricularea sau autorizarea circulaţiei se elibereazã şi plãcile cu numãrul atribuit. ART. 91 Numãrul de înmatriculare, cel provizoriu şi de probe se aplica pe plãci metalice având fondul alb reflectorizant şi înscrisul cu litere majuscule şi cifre arabe, în relief. Plãcile se fixeazã la partea din fata şi din spate a autovehiculului, iar la motocicleta, motoreta şi remorca, numai la partea din spate, în locurile special destinate. Pe placa din spate se aplica ecusonul care atesta efectuarea inspecţiei tehnice periodice, iar pe placa din fata, ecusonul inspecţiei tehnice suplimentare pentru poluare. ART. 92 Indicativele judeţelor şi al municipiului Bucureşti, alcãtuirea numerelor de ordine, formele, dimensiunile, culorile fondului placilor şi ale înscrisurilor aplicate, precum şi condiţiile de calitate sunt stabilite prin standard de stat. ART. 93 Numerele de înmatriculare, forma şi dimensiunile placilor cu numere de înmatriculare pentru autovehiculele şi remorcile aparţinând Ministerului Apãrãrii Naţionale se stabilesc şi se atribuie de cãtre acest minister.
Secţiunea a III-a Radierea autovehiculelor şi remorcilor
ART. 94 Proprietarii de autovehicule şi remorci înmatriculate sunt obligaţi sa ceara radierea acestora din evidenta inspectoratelor de poliţie judeţene sau a Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti în termen de 30 de zile de la data la care a intervenit una dintre situaţiile urmãtoare: a) la trecerea în proprietatea lor a autovehiculelor sau a remorcilor înmatriculate pe numele fostului proprietar, pe baza prezentãrii cãrţii de identitate a vehiculului şi a fisei de înmatriculare, precum şi a predãrii certificatului şi a placilor cu numãrul de înmatriculare; b) la schimbarea domiciliului (sediului) lor în raza altui inspectorat de poliţie judeţean sau a Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti decât acela la care se afla înmatriculat autovehiculul sau remorca, pe baza prezentãrii cãrţii de identitate a vehiculului şi a fisei de înmatriculare, precum şi a predãrii certificatului şi a placilor cu numãrul de înmatriculare; c) la scoaterea definitiva din România a autovehiculelor şi a remorcilor, pe baza prezentãrii cãrţii de identitate a vehiculului şi a predãrii certificatului şi a placilor cu numãrul de înmatriculare; d) în cazul când autovehiculul sau remorca au devenit improprii din punct de vedere tehnic pentru a circula pe drumurile publice şi au fost dezmembrate, pe baza dovezii care atesta dezmembrarea şi a predãrii cãrţii de identitate a vehiculului, precum şi a certificatului şi a placilor cu numãrul de înmatriculare; e) în cazul schimbãrii caroseriei sau a sasiului. În cazul nerespectãrii prevederilor alineatului precedent, o data cu constatarea contravenţiei organele de poliţie vor retine certificatul de înmatriculare, precum şi plãcile cu numerele de înmatriculare. Proprietarii autovehiculelor şi ai remorcilor pot solicita radierea acestora, dacã nu mai doresc sa le pãstreze în circulaţie. În acest caz, proprietarii vor face dovada ca poseda spaţiu propriu amenajat parcarii acestor autovehicule şi remorci cat timp sunt radiate din circulaţie, fiind interzisã parcarea acestora în alte locuri. La efectuarea radierii, inspectoratele de poliţie judeţene sau Direcţia Generalã de Poliţie a Municipiului Bucureşti comunica aceasta operaţiune organelor fiscale. Cãrţile de identitate reţinute de poliţie conform prevederilor lit. d) vor fi remise Regiei Autonome "Registrul Auto Roman".
CAP. 6 Permisul de conducere
ART. 95 Permisul de conducere se elibereazã de cãtre inspectoratul de poliţie judeţean sau de Direcţia Generalã de Poliţie a Municipiului Bucureşti în raza cãreia solicitantul îşi are domiciliul (sau resedinta în cazul cetãţenilor strãini), precum şi de cãtre Inspectoratul General al Poliţiei. Forma şi conţinutul permisului de conducere se stabilesc de cãtre Inspectoratul General al Poliţiei. Permisul de conducere prevãzut la art. 96 este valabil pe o perioada de 10 ani de la data eliberãrii. Prevederea de la alineatul precedent se aplica şi permiselor model nou, emise pana la data intrãrii în vigoare a <>Hotãrârii Guvernului nr. 166/1997 . La expirarea perioadei de valabilitate, acesta va fi preschimbat de unitãţile de poliţie, fãrã susţinerea unui nou examen, pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul de Interne. ART. 96 Permisul de conducere este valabil pentru una sau mai multe dintre urmãtoarele categorii de autovehicule: Categoria A: autovehiculul cu doua roti (motocicleta), cu sau fãrã atas, având capacitatea cilindrica a motorului peste 50 cmc, sau viteza prin construcţie mai mare de 50 km/h, şi autovehiculul cu trei roti (triciclul) având capacitatea cilindrica a motorului mai mare de 50 cmc sau viteza prin construcţie mai mare de 50 km/h, precum şi masa totalã maxima autorizata mai mica de 400 kg; Categoria B: - autovehiculele a cãror masa totalã maxima autorizata nu depãşeşte 3.500 kg şi al cãror numãr de locuri pe scaune, în afarã locului conducatorului, nu este mai mare de 8; - ansamblul de vehicule format dintr-un autovehicul din categoria B şi o remorca în cazul în care masa totalã maxima autorizata a ansamblului nu depãşeşte 3.500 kg, iar masa totalã maxima autorizata a remorcii nu depãşeşte masa proprie a autovehiculului tragator; - triciclurile sau cvadriciclurile având masa proprie peste 550 kg; Categoria B+E: ansamblul de vehicule constând dintr-un vehicul tragator din categoria B şi o remorca, dacã ansamblul respectiv nu se încadreazã în categoria B; Categoria C: autovehiculele, altele decât cele din categoria D, a cãror masa totalã maxima autorizata este mai mare de 3.500 kg; Categoria C+E: ansamblul de vehicule constând dintr-un vehicul tragator din categoria C şi o remorca a carei masa totalã maxima autorizata este mai mare de 750 kg; Categoria D: autovehiculele destinate transportului de persoane având mai mult de 8 locuri pe scaune, în afarã locului conducatorului; Categoria D+E: ansamblul de vehicule constând dintr-un vehicul tragator din categoria D şi o remorca a carei masa totalã maxima autorizata este mai mare de 750 kg. Remorca nu trebuie sa fie destinatã transportului de persoane; Categoria Tr: tractoare şi maşini autopropulsate pentru lucrãri; Categoria Tb: troleibuze; Categoria Tv: tramvaie. Permisul de conducere este valabil şi pentru una sau mai multe dintre urmãtoarele subcategorii: Subcategoria A1: autovehiculul cu doua sau trei roti (motoreta) având capacitatea cilindrica a motorului de cel mult 50 cmc şi viteza maxima, prin construcţie, de cel puţin 25 km/h, dar nu mai mare de 50 km/h; Subcategoria B1: autovehiculul cu trei sau patru roti (tricicluri şi, respectiv, cvadricicluri) având masa proprie peste 400 kg, dar nu mai mare de 550 kg şi fiind echipat cu un motor termic cu capacitatea cilindrica mai mare de 50 cmc sau cu orice alt motor cu o putere echivalenta ori cu viteza prin construcţie mai mare de 50 km/h; Subcategoria C1: autovehiculele, altele decât cele din categoria D, a cãror masa totalã maxima autorizata este de peste 3.500 kg, dar nu mai mare de 7.500 kg; Subcategoria C1+E: ansamblul de vehicule constând dintr-un vehicul tragator din subcategoria C1 şi o remorca a carei masa totalã maxima autorizata este mai mare de 750 kg, cu condiţia ca masa totalã maxima autorizata a ansamblului sa nu depãşeascã 12.000 kg, iar masa totalã maxima autorizata a remorcii sa nu depãşeascã masa proprie a vehiculului tragator. Subcategoria D1: autovehiculele destinate transportului de persoane având cel puţin 9, dar nu mai mult de 16 locuri pe scaune, în afarã locului conducatorului; Subcategoria D1+E: ansamblul de vehicule constând dintr-un vehicul tragator din subcategoria D1 şi o remorca a carei masa totalã maxima autorizata este mai mare de 750 kg, cu condiţia ca masa totalã maxima autorizata a ansamblului sa nu depãşeascã 12.000 kg, iar masa totalã maxima autorizata a remorcii sa nu depãşeascã masa proprie a vehiculului tragator. Remorca nu trebuie sa fie destinatã transportului de persoane. Autovehiculelor din categoriile B, C şi D şi din subcategoriile C1 şi D1 li se poate ataşa o remorca având masa totalã maxima autorizata sub 750 kg, fãrã ca prin aceasta sa se schimbe categoria din care fac parte. Termenul masa totalã maxima autorizata înseamnã masa proprie a vehiculului şi a încãrcãturii maxime. ART. 97 Permisul de conducere valabil pentru o categorie da dreptul de a conduce şi autovehicule din subcategoria pe care aceasta o include. Permisul de conducere valabil pentru categoriile C+E sau D+E este valabil şi pentru conducerea ansamblurilor de vehicule din categoria B+E, dacã titularul acestuia poseda categoria B. Permisul de conducere valabil pentru categoria C+E este valabil şi pentru categoria D+E, dacã titularul acestuia poseda categoria D. Permisul de conducere valabil pentru subcategoria C1+E este valabil şi pentru subcategoria D1+E, dacã titularul acestuia poseda subcategoria D1. Posesorii permisului de conducere pentru categoriile C sau C+E au dreptul sa conducã tractoare, iar permisele de conducere pentru categoriile D sau D+E sunt valabile şi pentru conducerea troleibuzelor. Posesorii permisului de conducere valabil pentru autovehicule din categoria A nu au dreptul sa conducã motociclete de o putere mai mare de 25 kW sau cu un raport putere/masa proprie de peste 0,16 KW/kg, dacã nu au cel puţin 2 ani vechime în conducerea motocicletelor. Aceasta condiţie nu se aplica persoanelor care au varsta de cel puţin 21 de ani şi au susţinut examenul pe motociclete fãrã atas, cu o putere a motorului de cel puţin 35 kW. ART. 98 Categoriile Tr, Tb şi Tv se înscriu în permisele de conducere la rubrica "Menţiuni". Posesorii permisului de conducere pentru tractoare au dreptul sa conducã un ansamblu de vehicule compus dintr-un tractor şi una sau doua remorci. ART. 99 Permisul de conducere se obţine pe baza de examen. Examinarea persoanelor în vederea obţinerii permisului de conducere se efectueazã la Inspectoratul General al Poliţiei ori la inspectoratul de poliţie judeţean sau la Direcţia Generalã de Poliţie a Municipiului Bucureşti în raza cãreia îşi au domiciliul (sau resedinta, în cazul cetãţenilor strãini). Prin excepţie, absolvenţii cursurilor organizate de şcolile de pregãtire a conducãtorilor de autovehicule din categoriile sau subcategoriile C, C1, D1, precum şi pentru tractoare, tramvaie ori troleibuze vor fi examinati, pentru prima data, la inspectoratul de poliţie judeţean sau la Direcţia Generalã de Poliţie a Municipiului Bucureşti în raza cãreia îşi are sediul şcoala respectiva. Persoana care solicita examinarea în vederea obţinerii permisului de conducere trebuie sa îndeplineascã urmãtoarele condiţii: - sa aibã varsta de cel puţin 18 ani, excepţie fãcând persoana care solicita obţinerea permisului de conducere valabil pentru subcategoria A1, care trebuie sa aibã varsta de cel puţin 16 ani, pentru categoria C+E trebuie sa aibã varsta de cel puţin 20 de ani, iar pentru categoriile D, D1, Tv şi Tb trebuie sa aibã varsta de cel puţin 21 de ani; - sa fie apta din punct de vedere medical şi psihologic pentru conducerea autovehiculelor din categoria pentru care solicita examinarea; - sa fi absolvit cursurile unei şcoli de pregãtire a conducãtorilor de autovehicule organizate, potrivit legii, pentru categoriile sau subcategoriile A, A1, B, B1, C, C1, D, D1, Tr, Tb şi Tv; - sa nu fi fost condamnata definitiv pentru una dintre infracţiunile prevãzute la <>art. 22 alin. 4 din Decretul nr. 328/1966 , republicat. Pentru admiterea prezentãrii la examen, candidatul va depune urmãtoarele documente: - fişa de şcolarizare, al carei model se stabileşte de cãtre Inspectoratul General al Poliţiei; - certificat de cazier judiciar; - chitanţa de plata a taxei de examinare. Pregãtirea practica a candidaţilor care solicita obţinerea permisului de conducere valabil pentru categoriile sau subcategoriile A, A1, B, B1 şi B+E poate fi efectuatã şi de cãtre instructori auto independenţi. Inspectoratul General al Poliţiei, inspectoratele de poliţie judeţene sau Direcţia Generalã de Poliţie a Municipiului Bucureşti pot aproba, de la caz la caz, cu respectarea prevederilor art. 102, prezentarea la examen a persoanelor care nu au urmat cursurile complete ale unei şcoli de pregãtire a conducatorilor de autovehicule, în vederea obţinerii permisului de conducere. Membrii misiunilor diplomatice şi ai oficiilor consulare se vor prezenta la examen în condiţiile stabilite de Ministerul de Interne şi de Ministerul Afacerilor Externe. ART. 100 Candidaţii la examenul pentru obţinerea permisului de conducere vor fi examinati la proba teoreticã de cunoaştere a regulilor de circulaţie şi a elementelor de mecanicã legate de conducerea în siguranta a autovehiculului, precum şi la proba de conducere, corespunzãtor categoriei de autovehicule pentru care solicita permisul. Persoanele cu handicap care se încadreazã în baremurile minime de sãnãtate fizica şi psihicã stabilite în acest sens vor fi examinate la proba de conducere pe autovehicule adaptate infirmitãţii lor. ART. 101 Rezultatul examinãrii se consemneazã prin calificativul "admis" sau "respins". Candidaţii care nu promoveazã oricare dintre probe sunt declaraţi respinsi. În cazul în care se constata ca unui candidat i-a fost permisã prezentarea la examen ori ca acesta a fost declarat admis prin încãlcarea dispoziţiilor legale, şeful Inspectoratului General al Poliţiei, directorul Direcţiei Generale a Poliţiei Municipiului Bucureşti sau şeful inspectoratului de poliţie judeţean, dupã caz, va dispune anularea examenului. Persoanele care, deşi admise la proba teoreticã, nu se prezintã în termen de 90 de zile pentru susţinerea probei practice vor fi declarate respinse. Persoanele declarate respinse vor putea susţine un nou examen numai dupã o perioada de cel puţin 30 de zile, dar nu mai târziu de un an de la absolvirea şcolii, în caz contrar, vor efectua un nou curs complet de pregãtire. ART. 102 Persoana care solicita examinarea în vederea obţinerii permisului de conducere valabil pentru categoriile sau subcategoriile C1, C sau D1 trebuie sa fi obţinut anterior dreptul de a conduce autovehicule din categoria B. Persoana care solicita examinarea în vederea obţinerii permisului de conducere valabil pentru categoria D trebuie sa facã dovada ca a condus efectiv autovehicule din categoriile C sau D1 pe o perioada de cel puţin 2 ani. Persoana care solicita examinarea în vederea obţinerii permisului de conducere valabil pentru categoriile sau subcategoriile B+E, C1+E, C+E, D1+E sau D+E trebuie sa fi obţinut anterior dreptul de a conduce autovehicule din categoriile sau subcategoriile B, C1, C, D1 şi, respectiv, D. ART. 103 Şcolile care pregãtesc persoane pentru obţinerea permisului de conducere vor funcţiona în baza unui regulament elaborat de Ministerul de Interne şi Ministerul Transporturilor, în colaborare cu Ministerul Educaţiei Naţionale. Persoanele care efectueazã pregãtirea teoreticã (profesori de legislaţie rutiera) şi practica (instructori auto) vor fi autorizate în acest sens de autoritatea competenta. Condiţiile de autorizare se stabilesc prin instrucţiuni comune elaborate de Ministerul de Interne şi de Ministerul Transporturilor. Instructorii auto sau profesorii de legislaţie rutiera, cãrora li s-au retras autorizaţiile sau acestea au expirat, nu mai au dreptul sa efectueze pregãtirea persoanelor în vederea obţinerii permisului de conducere. Şcolile care pregãtesc persoane pentru obţinerea permisului de conducere din subordinea Ministerului Apãrãrii Naţionale şi a Ministerului de Interne, precum şi instructorii auto şi profesorii de legislaţie rutiera care îşi desfãşoarã activitatea în aceste şcoli se autorizeaza de cãtre ministerele respective. ART. 104 Autovehiculele, cu excepţia motocicletelor, destinate învãţãrii conducerii, vor fi dotate cu dubla comanda (frana şi ambreiaj). Acestea vor fi echipate cu o caseta având inscripţia "ŞCOALA", excepţie fãcând autobuzele, troleibuzele şi tramvaiele, care vor avea înscrisul "ŞCOALA" aplicat pe pãrţile laterale, în fata şi în spate. ART. 105 Folosirea pe drumurile publice a autovehiculelor prevãzute la art. 104 este permisã numai sub supravegherea instructorilor auto. Pregãtirea practica a persoanelor în vederea obţinerii permisului de conducere se face numai pe trasee stabilite de poliţie. Rãspunderea pentru încãlcarea regulilor de circulaţie revine atât instructorului auto cat şi persoanei care conduce autovehiculul. ART. 106 Posesorii permisului de conducere sunt obligaţi sa solicite eliberarea unui nou permis de conducere la schimbarea oricãror date înscrise în vechiul permis de conducere. Posesorii permiselor de conducere obţinute în alte state sunt obligaţi ca, în termen de 30 de zile de la data stabilirii domiciliului ori a reşedinţei în România, sa solicite organelor de poliţie preschimbarea acestora. Permisul de conducere naţional eliberat în alte state va fi reţinut de organele de poliţie, urmând a fi remis autoritãţilor statului emitent. Ministerul de Interne stabileşte condiţiile în care permisele de conducere strãine pot fi preschimbate cu documente similare româneşti. ART. 107 Pierderea, furtul sau distrugerea permisului de conducere trebuie declarata în termen de 48 de ore de la constatarea faptului unitãţii de poliţie celei mai apropiate, care va elibera o adeverinta în acest sens. În termen de 15 zile de la declararea pierderii, furtului sau distrugerii permisului de conducere, titularul acestuia este obligat sa solicite eliberarea unui alt permis de conducere. ART. 108 Noul permis se elibereazã de cãtre unitatea de poliţie în raza cãreia titularul îşi are domiciliul (sau resedinta, în cazul cetãţenilor strãini), în baza adeverintei menţionate la art. 107 şi a dovezii de publicare în Monitorul Oficial al României pentru declararea nulitãţii documentului pierdut sau furat. ART. 109 Conducãtorii auto care practica activitatea de taximetrie trebuie sa fie autorizaţi în acest sens de autoritatea competenta. Condiţiile de autorizare se stabilesc prin instrucţiuni comune elaborate de Ministerul Transporturilor şi de Ministerul de Interne.
CAP. 7 Circulaţia autovehiculelor în trafic internaţional
ART. 110 Vehiculele înmatriculate în România care circula în strãinãtate vor purta, la partea din spate, simbolul <<RO>>, de forma ovala. Simbolul va avea lungimea de 175 mm şi lãţimea de 115 mm, iar literele de culoare neagra, pe fond alb, cu înãlţimea de 80 mm şi grosimea scrisului de 10 mm, fiind plasate în mijlocul simbolului oval. Vehiculele înmatriculate în strãinãtate care circula în România vor purta, la partea din spate, simbolul tarii în care sunt înmatriculate. ART. 111 Permisul de conducere eliberat de organele poliţiei potrivit art. 96 este valabil în circulaţia internationala pe teritoriul statelor care au aderat la Convenţia internationala asupra circulaţiei rutiere, la care România este parte. Permisul de conducere eliberat de organele poliţiei pentru conducerea autovehiculelor cu capacitate cilindrica pana la 69 cmc inclusiv nu este valabil în circulaţia internationala. Pentru a circula pe teritoriul altor state, posesorul unui asemenea permis trebuie sa posede un permis internaţional de conducere, eliberat de Automobil Clubul Roman. Dispoziţia de la alineatul precedent se aplica tuturor posesorilor de permise de conducere care vor sa circule pe teritoriul statelor care nu au aderat la Convenţia internationala asupra circulaţiei rutiere, la care România este parte, sau al statelor cu care România nu are convenţii de reciprocitate.
CAP. 8 Constatarea şi sancţionarea contravenţiilor
ART. 112 Încãlcarea dispoziţiilor prezentului regulament constituie contravenţie şi se sancţioneazã dupã cum urmeazã: a) contravenţiile prevãzute la art. 12 lit. b) alin. 3, art. 18 alin. 3, art. 23, 24, 40, 53 şi 61 alin. 1, cu amenda de la 40.000 lei la 100.000 lei; b) contravenţiile prevãzute la art. 8, 12 alin. 1 lit. c), art. 18 alin. 1, art. 20, 21, 22, 26 alin. 1, art. 27 alin. 1-3, art. 37 alin. 2-5, art. 38 alin. 1, art. 39 alin. 1, art. 44 pct. 1, 20, 22 şi 23, art. 54 lit. d) şi e), art. 55 lit. b) - e) şi art. 60 lit. a)-h), cu amenda de la 60.000 lei la 150.000 lei; c) contravenţiile prevãzute la art. 14 alin. 1 lit. a), d) şi e), art. 14 alin. 4, art. 25 alin. 1 şi 2, art. 42, 44 pct. 4, 11, 12, 13 alin. 1 şi pct. 16, art. 47 alin. 1 dacã se depãşeşte cu pana la 20 km/h viteza maxima admisã pe sectorul de drum respectiv şi pentru categoria din care face parte autovehiculul, art. 47 alin. 2, art. 52, 59 alin. 1, art. 62, 71 alin. 1, art. 78 alin. 1, art. 79 alin. 1 lit. d), g)-i) şi o), art. 121 alin. 1 şi art. 122 alin. 1, cu amenda de la 100.000 lei la 250.000 lei; d) contravenţiile prevãzute la art. 12 lit. a) alin. 2, art. 19 alin. 1 şi 2, art. 28, 29, 44 pct. 18, 21, 24 şi 26, art. 45, 46, 50 alin. 1, art. 51, 63 alin. 1, art. 65, 74, 78 alin. 3 şi 4, art. 91 alin. 2 şi 3, art. 105 alin. 2 şi art. 110 alin. 2, cu amenda de la 120.000 lei la 300.000 lei; e) contravenţiile prevãzute la art. 12 lit. b) alin. 2, art. 14 alin. 1 lit. b) şi c), art. 18 alin. 4, art. 34, 44 pct. 8 alin. 4, pct. 19, 25 şi 27, art. 48 alin. 2, art. 54 lit. a) şi b), art. 57, 60 lit. i) şi j), art. 61 alin. 2, art. 70, 73, 78 alin. 2 şi 5, art. 79 alin. 1 lit. e) şi f), art. 89 alin. 1 şi 2, art. 91 alin. 1, art. 97 alin. 6, art. 104, 106 alin. 1 şi 2, art. 107 alin. 2, art. 123 şi art. 124 alin. 2 şi 3, cu amenda de la 150.000 lei la 350.000 lei; f) contravenţiile prevãzute la art. 3, 12 lit. b) alin. 1, art. 15 alin. 1 şi 2, art. 26 alin. 2 şi 4, art. 30, 31, 32, 33, 41, 44 pct. 2, 5 alin. 1, pct. 8 alin. 2 şi 3, pct. 9 şi 17, art. 47 alin. 1, dacã se depãşeşte cu pana la 30 km/h viteza maxima admisã pe sectorul de drum respectiv şi pentru categoria din care face parte autovehiculul, art. 54 lit. c), art. 55 lit. a), art. 56, 58, 59 alin. 3, art. 66 alin. 1 şi 2, art. 68, 69, 72 alin. 2-4, art. 75 alin. 1 şi 3, art. 76, 77 şi art. 79 alin. 1 lit. a)-c), j)-n) şi p), cu amenda de la 200.000 lei la 400.000 lei; g) contravenţiile prevãzute la art. 4 alin. 1, 2 şi 4, art. 7, 26 alin. 5, art. 35, 36 alin. 1 şi 2, art. 44 pct. 3, 6, 7, 10 alin. 1 şi 3 şi pct. 15, art. 47 alin. 1, dacã se depãşeşte cu peste 30 km/h viteza maxima admisã pe sectorul de drum respectiv şi pentru categoria din care face parte autovehiculul, art. 59 alin. 2, art. 64, 67, 80 alin. 4 şi 5, art. 86, 88 alin. 3, art. 94 alin. 1, art. 103 alin. 2 şi 3 şi art. 109, cu amenda de la 600.000 lei la 900.000 lei. ART. 113 Se sancţioneazã cu amenda de la 800.000 lei la 1.000.000 lei fapta oricãrei persoane de a repara sau de a incuviinta repararea autovehiculelor având urme de accident, fãrã a i se prezenta şi fãrã ca aceasta sa retina o copie de pe procesul-verbal de constatare sau autorizaţia de reparatie eliberata de organele de poliţie. ART. 114 Neîndeplinirea de cãtre persoanele fizice aparţinând administratorilor drumurilor publice sau organelor cãilor ferate a obligaţiilor ce le revin din prezentul regulament, precum şi instalarea şi aplicarea mijloacelor de semnalizare rutiera fãrã acordul organelor de specialitate ale poliţiei constituie contravenţie şi se sancţioneazã cu amenda de la 800.000 lei la 1.000.000 lei. ART. 115 În cazul când faptele prevãzute în prezentul capitol, sancţionate contraventional, sunt sãvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, constituie infracţiuni, ele se pedepsesc în conformitate cu legea penalã. ART. 116 Constatarea contravenţiei se face, prin proces-verbal de constatare, atât de cãtre agenţii de circulaţie, cat şi de ceilalţi ofiţeri şi subofiteri de poliţie, care aplica şi sancţiunea. În cazul în care ofiţerul sau subofiterul de poliţie apreciazã ca prin fapta comisã nu s-a pus în pericol iminent siguranta circulaţiei, poate aplica avertismentul verbal sau prin proces-verbal de constatare a contravenţiei. În situaţia în care identitatea contravenientului nu poate fi stabilitã o data cu constatarea faptei, agentul constatator va invita la sediul poliţiei proprietarul autovehiculului, pentru identificarea persoanei vinovate şi aplicarea sancţiunii. Contravenientul poate achitã în termen de 48 de ore jumãtate din minimul amenzii prevãzut de lege, la Casa de Economii şi Consemnaţiuni*).
----------------- *) Potrivit art. 26 alin. 2 din Legea nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor, plata amenzilor contravenţionale se poate face la Casa de Economii şi Consemnaţiuni ori la unitatea menţionatã în procesul-verbal.
ART. 117 Plângerea impotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei, însoţitã de copia acestuia, se depune, dupã caz, la Direcţia Poliţiei Rutiere din Inspectoratul General al Poliţiei, la inspectoratul judeţean de poliţie sau la Direcţia Generalã de Poliţie a Municipiului Bucureşti, la poliţia municipala sau oraseneasca ori la postul de poliţie al comunei din care face parte ofiţerul sau subofiterul de poliţie constatator, în termen de 15 zile de la data comunicãrii procesului-verbal. Plângerea impotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei se soluţioneazã de judecãtoria în a carei raza teritorialã a fost sãvârşitã contravenţia. ART. 118 Persoanele cãrora li s-a anulat permisul de conducere conform <>art. 42 alin. 1 lit. a) şi b) şi alin. 2 din Decretul nr. 328/1966 , privind circulaţia pe drumurile publice, republicat, pot solicita aprobarea pentru prezentarea la examen, în vederea obţinerii unui nou permis de conducere, şefului inspectoratului judeţean de poliţie sau, dupã caz, al Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, în raza cãreia au avut domiciliul la data anulãrii permisului de conducere. Persoanele care nu obţin aprobarea prevãzutã la alin. 1 se pot adresa Inspectoratului General al Poliţiei. Prevederile alin. 1 şi 2 se aplica în mod corespunzãtor şi persoanelor care solicita aprobarea pentru prezentarea la examen, în vederea obţinerii permisului de conducere, în condiţiile <>art. 22 alin. 6 din Decretul nr. 328/1966 , republicat. ART. 119 În cazul sãvârşirii uneia dintre faptele prevãzute la art. 40 alin. 1, cu excepţia celor prevãzute la lit. c), şi alin. 2 din <>Decretul nr. 328/1966 , republicat, ofiţerul sau subofiterul de poliţie retine permisul de conducere o data cu constatarea contravenţiei ori, dacã nu este posibil, imediat dupã constatare. La reţinerea permisului de conducere ofiţerul sau subofiterul de poliţie elibereazã contravenientului o dovada în care se va mentiona perioada în care acesta are dreptul sa conducã autovehicule, dar nu mai mult de 15 zile din momentul reţinerii documentului. În situaţia în care, ca urmare a nerespectãrii regulilor de circulaţie, s-a cauzat unei persoane o vãtãmare corporalã din culpa, ofiţerul sau subofiterul de poliţie va retine permisul de conducere conducatorului auto, eliberandu-i o dovada cu termen de valabilitate de 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii ei pana la rãmânerea definitiva a hotãrârii judecãtoreşti. În cazurile în care conducãtorul auto se afla sub influenta bãuturilor alcoolice, autovehiculul prezintã defectiuni tehnice la sistemul de direcţie şi franare sau când continuarea conducerii autovehiculului nu mai poate fi permisã, dovada eliberata va fi fãrã termen de valabilitate, având înscrisã menţiunea interdicţiei de a conduce. Recoltarea probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei de cãtre instituţiile medicale autorizate de Ministerul Sãnãtãţii se va efectua numai în prezenta organelor de poliţie. Permisul de conducere reţinut în condiţiile legii se prezintã conducerii inspectoratului judeţean de poliţie, a Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti sau a Direcţiei Poliţiei Rutiere din Inspectoratul General al Poliţiei, cu propunerea de suspendare a exercitãrii dreptului de a conduce autovehicule, pentru a decide asupra mãsurii administrative şi a duratei acesteia. Permisul de conducere se restituie titularului, la cererea acestuia, atunci când termenul mãsurii administrative a expirat, când s-a hotãrât ca exercitarea dreptului de a conduce autovehicule nu se suspenda sau dacã, printr-o hotãrâre judecãtoreascã definitiva, a fost anulat procesul-verbal de constatare a contravenţiei.
CAP. 9 Dispoziţii finale şi tranzitorii
ART. 120 Dispoziţiile speciale care se referã la autovehiculele destinate stingerii incendiilor, cele ale salvãrii şi poliţiei sunt aplicabile în cazul când aceste autovehicule pot fi recunoscute de la distanta printr-un semn distinctiv propriu ori prin construcţie, precum şi prin semnalul optic sau sonor de avertizare pe care-l folosesc. ART. 121 Autovehiculele conduse de persoane care au o practica de conducere mai puţin de un an vor fi prevãzute cu un semn distinctiv în forma de disc, în centrul cãruia se afla semnul exclamarii (Atentie). Discul va fi de culoare galbena, cu diametrul de 100 mm, iar semnul exclamarii de culoare neagra, cu lungimea de 60 mm şi diametrul punctului de 10 mm. La autoturisme, discurile vor fi plasate în interior, unul la coltul din dreapta jos al parbrizului şi celãlalt în partea dreapta a geamului din spate. La celelalte autovehicule, discul din fata va fi plasat în cabina în partea dreapta a parbrizului, iar cel din spate lângã numãrul de înmatriculare; la autovehiculele pe doua sau trei roti, discul se instaleaza lângã numãrul de înmatriculare din spate. ART. 122 În toate unitãţile de învãţãmânt, curs primar şi gimnazial, se vor preda elevilor sãptãmânal şi, respectiv, lunar, pe parcursul anului şcolar, lecţii de circulaţie rutiera. Organele poliţiei vor sprijini şi vor indruma cadrele didactice din unitãţile de învãţãmânt, în desfãşurarea acestei activitãţi. ART. 123 Permisul de conducere al conducãtorilor de autovehicule decedati va fi predat organului de poliţie cel mai apropiat, în termen de 10 zile de cãtre persoana care îl deţine. ART. 124 În termen de 15 zile de la data publicãrii <>Hotãrârii Guvernului nr. 778 din 2 octombrie 1995 în Monitorul Oficial al României*), Inspectoratul General al Poliţiei va elabora noi modele pentru permisul de conducere şi certificatul de înmatriculare. Posesorii permiselor de conducere, obţinute anterior datei intrãrii în vigoare a <>Hotãrârii Guvernului nr. 778/1995 , sunt obligaţi sa solicite preschimbarea acestora, dupã cum urmeazã: a) în perioada 1 noiembrie 1998 - 31 octombrie 1999, posesorii permiselor de conducere nãscuţi în anii pari, fãrã a se depãşi ziua şi luna naşterii; b) în perioada 1 noiembrie 1999 - 31 octombrie 2000, posesorii permiselor de conducere nãscuţi în anii impari, fãrã a se depãşi ziua şi luna naşterii. Posesorii certificatelor de înmatriculare, obţinute anterior datei intrãrii în vigoare a <>Hotãrârii Guvernului nr. 778/1995 , sunt obligaţi sa solicite preschimbarea acestora, dupã cum urmeazã: a) în perioada 1 noiembrie 1998 - 31 octombrie 1999, deţinãtorii care au obţinut acest document în primele 10 zile ale lunilor în care au fost emise; b) în perioada 1 noiembrie 1999 - 31 octombrie 2000, deţinãtorii care au obţinut acest document în intervalul 11 - 20 al lunilor în care au fost emise; c) în perioada 1 noiembrie 2000 - 31 octombrie 2001, toţi deţinãtorii care au obţinut acest document în intervalul 21 - sfârşitul lunilor în care au fost emise. În cazul depistarii, cu ocazia controlului efectuat în trafic de cãtre organele de poliţie, a nerespectãrii dispoziţiilor prevãzute la alin. 2 şi 3, permisul de conducere sau, dupã caz, certificatul de înmatriculare se va retine în vederea preschimbarii. Permisele de conducere şi certificatele de înmatriculare vor fi eliberate titularilor dupã achitarea anticipata a contravalorii documentelor.
------------ *) <>Hotãrârea Guvernului nr. 778/1995 a fost publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 251 din 1 noiembrie 1995.
ART. 125 Cu ocazia preschimbarii permiselor de conducere, echivalarea dintre vechile şi noile categorii şi subcategorii se va face dupã cum urmeazã: - categoria G cu categoria A; - categoria A cu categoria A; - categoria B cu categoria B; - categoria C cu categoria C; - categoria D cu categoria D; - categoriile B, C şi E cu categoriile B+E şi C+E; - categoriile C şi E cu categoria C+E; - categoriile C, D şi E cu categoriile C+E şi D+E; - categoriile B, C, D şi E cu categoriile B+E, C+E şi D+E; - categoria F cu categoria Tr; - categoria H cu categoria Tb; - categoria I cu categoria Tv. ART. 126 Pierderea sau furtul permisului de conducere, al certificatului de înmatriculare sau al autorizaţiei de circulaţie pentru probe se publica în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a.
----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
