Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
REGULAMENT Nr. 328 din 29 aprilie 1966 *** Republicat pentru aplicarea Decretului 328 din 29 aprilie 1966
*) Republicat, în temeiul <>art. III din Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 114 din 28 iunie 1984 , în Buletinul Oficial, partea I, nr. 49 din 28 iunie 1984, dîndu-se articolelor o noua numerotare. Regulamentul, aprobat prin <>H.C.M. nr. 772/1966 , a fost publicat în Buletinul Oficial, partea I, nr. 28-29 din 31 mai 1966 şi republicat în Buletinul Oficial nr. 46-47 din 15 mai 1970.
CAP. 1 Dispoziţii generale ART. 1 Dispoziţiile prezentului regulament se aplica circulaţiei pe drumurile publice. Pe drumurile care nu sînt deschise circulaţiei publice, fiind folosite numai de vehicule ce deservesc în mod obişnuit o anume unitate socialistã, se aplica, dacã este cazul, reguli stabilite de conducerea acelei unitãţi. La intrarea pe aceste drumuri unitãţile socialiste care le administreazã vor instala, în loc vizibil, un panou cu inscripţia: "Drum interzis circulaţiei publice". ART. 2 Organele militiei şi comitetele executive ale consiliilor populare vor întreprinde acţiuni continue de popularizare a regulilor de circulaţie. Organele militiei, prin intermediul presei, radioteleviziunii şi cinematografiei vor da îndrumãri practice pentru circulaţia pe drumurile publice în condiţii speciale, cu arãtarea consecinţelor nerespectãrii regulilor de circulaţie în aceste cazuri. ART. 3 Instituţiile medicale cãrora li se trimit, spre verificare, conducatori de autovehicule pentru a le constata aptitudinea de a conduce sînt obligate sa comunice, de îndatã, rezultatul examenului medical organului militiei în raza cãruia îşi are sediul instituţia medicalã şi sa consemneze constatarea în anexa la permisul de conducere aflat asupra conducatorului de autovehicul. ART. 4 Este interzisã crearea de restrictii pentru circulaţia vehiculelor sau a pietonilor prin executarea de lucrãri, depozitarea de materiale ori lãsarea de obiecte, pe partea carosabilã a drumurilor publice sau pe trotuare, fãrã acordul prealabil al organelor militiei. Nu este consideratã producãtoare de restrictii lãsarea unor materiale sau obiecte pe trotuare în cazul cînd, prin aceasta, pietonii nu sînt obligaţi sa foloseascã partea carosabilã a drumului public. Obstacolele producãtoare de restrictii pentru circulaţia pe drumurile publice trebuie semnalizate de cei care le creeazã, ziua cu mijloace de avertizare corespunzãtoare ("Lucrãri" sau "Alte pericole"), iar noaptea şi prin lumini roşii, vizibile din ambele sensuri de circulaţie de la cel puţin 50 m. ART. 5 Organele cãilor ferate, de acord cu organele de stat care administreazã drumurile şi cu organele militiei, vor stabili, în raport cu intensitatea circulaţiei şi cu condiţiile de vizibilitate, trecerile la nivel cu calea feratã care necesita sa fie prevãzute cu bariere sau cu semnalizare optica ori acustica. La trecerile la nivel cu calea feratã fãrã bariere, organele cãilor ferate, împreunã cu organele de stat care administreazã drumurile publice, precum şi cu unitãţile socialiste care deţin terenurile invecinate, vor lua mãsuri pentru înlãturarea obstacolelor ce impiedica vizibilitatea caii ferate de la locul unde conducãtorii vehiculelor sînt obligaţi sa opreascã potrivit prezentului regulament. În cazul cînd, la trecerile la nivel cu calea feratã fãrã bariere, nu se pot asigura condiţiile prevãzute în alineatul precedent, organele de stat care administreazã drumurile publice, împreunã cu organele cãilor ferate şi cu acordul organelor militiei, vor lua mãsuri, dupã caz, pentru: - mutarea trecerii la nivel pe alt amplasament cu vizibilitate; - desfiinţarea trecerii la nivel cu abaterea circulaţiei rutiere pe alta trecere la nivel invecinata, cu vizibilitate asigurata sau avînd bariera pazita; - instalarea de paza sau dispozitive automate, în ordinea urgenţei stabilite de aceste organe. ART. 6 Staţiile de tramvaie, troleibuze sau autobuze, precum şi traseele acestor autovehicule, se stabilesc de întreprinderile de transport în comun, cu acordul organelor militiei. Dacã, în localitãţi, traseele tramvaielor, troleibuzelor sau autobuzelor trec peste calea feratã la acelaşi nivel, în amindoua pãrţile înainte de trecere trebuie sa existe staţii de oprire. ART. 7 Este interzisã organizarea de concursuri sau antrenamente ori a altor manifestatii sportive pe drumurile publice fãrã acordul prealabil al organelor militiei. ART. 8 Este interzisã lãsarea pe drumurile publice a animalelor nesupravegheate.
CAP. 2 Reguli privind circulaţia pe drumurile publice
SECŢIUNEA I Mijloacele de semnalizare rutiera, semnalele agentului de circulaţie şi ale conducãtorilor de vehicule ART. 9 Persoanele care folosesc drumurile publice trebuie sa se conformeze semnificatiei mijloacelor de semnalizare rutiera, semnalelor agentului de circulaţie şi ale conducãtorilor de vehicule.
A. Indicatoare ART. 10 Indicatoarele instalate pe drumurile publice sînt: a) de avertizare); b) reglementare, care pot fi: - de prioritate; - de interzicere sau restrictie; - de obligare; c) de orientare şi informare. Indicatoarele pot fi însoţite de semne adiţionale.
B. Marcaje ART. 11 Marcajele aplicate pe drumurile publice sînt: a) longitudinale, care pot fi: - de separare a sensurile de circulaţie; - de delimitare a benzilor de circulaţie; - de delimitare a partii carosabile; b) transversale, care pot fi: - de oprire; - de cedare a trecerii; - de traversare pentru pietoni; - de traversare pentru biciclisti; c) alte marcaje, care pot fi: 1. diverse: - de ghidare; - pentru spaţii inguste; - pentru spaţii interzise; - pentru interzicerea stationarii; - pentru staţii de autobuze, troleibuze, taximetre; - pentru locuri de parcare; 2. laterale: - pe lucrãri de arta (poduri, pasaje denivelate, ziduri de sprijin etc.); - pe parapete; - pe stilpi şi copaci aflaţi pe platforma drumului; - pe borduri.
C. Semnalele luminoase
ART. 12 Semnalele luminoase pentru dirijarea circulaţiei la intersectii au urmãtoarele semnificatii: a) semnalul de culoare verde permite trecerea. În cazul în care pe semnalul de culoare verde sînt aplicate sageti directionale, conducãtorii de vehicule vor circula numai în direcţia sau direcţiile indicate. Aceeaşi obligaţie revine conducãtorilor de vehicule şi atunci cînd sagetile directionale sînt aplicate sub semnal, pe o tablita adiţionalã; b) semnalul de culoare roşie interzice trecerea. La apariţia acestui semnal, conducãtorii de vehicule vor opri înaintea marcajului de oprire sau, dupã caz, de traversare pentru pietoni, iar în lipsa acestuia, în dreptul semaforului. Dacã semnalul este instalat deasupra sau de cealaltã parte a intersectiei şi nu exista marcaje de oprire, conducãtorii de vehicule vor opri înainte de coltul intersectiei, respectînd regulile de circulaţie aplicabile pentru intersectii. Pietonul surprins, în timpul traversarii, de semnalul de culoare roşie va continua traversarea, iar dacã strada este prevãzutã cu refugiu, va aştepta pe acest loc semnalul de culoare verde; c) semnalul de culoare galbena, împreunã cu cel de culoare roşie, interzic trecerea. La acest semnal, conducãtorii de vehicule vor opri, dupã caz, în locurile prevãzute la lit. b) alin. 2. Dacã semnalul de culoare galbena apare dupã cel de culoare verde, iar vehiculul se afla atît de aproape de semnal încît nu poate fi oprit în condiţii de siguranta înainte de a fi depãşit semnalul, acesta poate sa treacã. Cînd semnalul de culoare galbena funcţioneazã singur, intermitent, conducãtorii de vehicule care se apropie de acest semnal sînt obligaţi sa reducã viteza pînã la limita evitãrii oricãrui pericol şi sa respecte regulile de circulaţie aplicabile pentru acea zona. ART. 13 Autovehiculele destinate stingerii incendiilor şi autosalvarile care se gãsesc în acţiuni de intervenţie, precum şi autovehiculele militiei aflate în misiuni care impun urgenta, pot circula prin intersectie, în cazul cînd exista spaţiul necesar, chiar dacã semnalele luminoase în funcţiune interzic trecerea sau indicatoarele intilnite obliga la acordarea prioritatii ori interzic accesul. Conducãtorii autovehiculelor prevãzute la alin. 1 sînt obligaţi ca, la apropierea de intersectie, sa foloseascã mijloacele speciale de avertizare sonora şi luminoasa şi sa reducã viteza pînã la limita care sa asigure evitarea accidentului. În situaţiile de mai sus, conducãtorii autovehiculelor respective nu sînt scutiţi de rãspundere pentru accidentele comise din vina lor.
D. Semnalele agentului de circulaţie ART. 14 Semnalele agentului de circulaţie au urmãtoarele semnificatii: a) bratul ridicat vertical înseamnã "Atentie, oprire" pentru toate persoanele ce se apropie, cu excepţia conducãtorilor de vehicule care nu mai pot opri în condiţii de siguranta; b) bratul sau bratele intinse orizontal înseamnã "Oprire" pentru toate persoanele care, indiferent de direcţia lor de mers, circula din sensul sau sensurile intersectate de bratul sau bratele intinse; dupã ce a fãcut acest semnal, agentul de circulaţie poate cobori bratul sau bratele; pentru persoanele care se gãsesc în fata sau în spatele agentului de circulaţie, poziţia corpului acestuia înseamnã, de asemenea "Oprire". Dispoziţiile prevãzute la art. 12 lit. b) alin. 2 se aplica în mod corespunzãtor; c) balansarea în plan vertical a unei lumini roşii pe timp de noapte înseamnã "Oprire" pentru conducãtorii de vehicule şi pietonii spre care se îndreaptã aceasta lumina; d) miscarea bratului în plan vertical înseamnã reducerea vitezei autovehiculului; e) rotirea vioaie a bratului înseamnã mãrirea vitezei autovehiculului, iar pentru pietoni, grabirea traversarii strazii. Pentru oprirea persoanei cãreia i s-a adresat unul din semnalele prevãzute la alin. 1 lit. a), b) şi c), agentul de circulaţie poate folosi şi fluierul. Agentul de circulaţie poate face semn cu mina pentru ca vehiculul sa avanseze, sa treacã prin fata sau spatele sau, prin partea sa stinga sau dreapta ori ca pietonii sa traverseze strada. Semnalele sau indicaţiile agentului de circulaţie vor fi respectate cu precãdere, atît fata de semnificatia oricãrui mijloc de semnalizare rutiera, cît şi fata de regulile de circulaţie. Pentru a semnaliza pe timpul nopţii, agenţii de circulaţie vor folosi bastoane de circulaţie iluminate sau reflectorizante. ART. 15 La semnalul dat din autovehicul, prin balansarea bastonului de circulaţie în plan vertical, de cãtre un ofiţer sau subofiţer de militie care însoţeşte o coloana oficialã de autovehicule, ori prin folosirea prelungitã a mijloacelor speciale de avertizare sonora şi luminoasa, conducãtorii de vehicule sînt obligaţi sa opreascã, de îndatã, vehiculele în afarã partii carosabile sau cît mai aproape de bordura ori acostament, pînã la trecerea coloanei. Cînd semnalul de oprire se adreseazã unui anume conducãtor de vehicul, acesta este obligat sa opreascã pe partea dreapta a drumului, cît mai aproape de trotuar sau acostament ori, dacã este posibil, în afarã partii carosabile. Aceeaşi obligaţie revine conducatorului de vehicul şi la semnalul luminos intermitent cu inscripţia "Stop, Militia", instalat pe un autovehicul al militiei, ori cu bastonul de circulaţie sau bratul intins orizontal de cãtre un ofiţer sau subofiţer de militie. În cazul în care conducãtorul de autovehicul cãruia i s-a adresat unul din semnalele prevãzute la alin. 2 nu a oprit, agentul de circulaţie poate lua mãsurile necesare pentru imobilizarea acestui autovehicul, dacã sînt date sau indicii ca conducãtorul autovehiculului sau o alta persoana care se afla în autovehicul a comis o fapta prevãzutã de legea penalã. ART. 16 Agenţii de circulaţie care fac semnale vehiculelor în mers trebuie sa fie echipati şi plasati în asa fel încît sa fie vazuti şi uşor de recunoscut, atît ziua cît şi noaptea, de toţi cei care folosesc drumul public.
E. Semnalele conducãtorilor de vehicule ART. 17 Pentru a preveni un pericol sau a nu stinjeni circulaţia, conducãtorii vehiculelor semnalizeaza cu mijloacele de avertizare sonora, cu luminile farurilor, cu semnalizatoarele luminoase sau cu bratul. Semnalizarea cu mijloacele de mai sus nu scuteşte pe conducãtorii vehiculelor de obligaţia micsorarii vitezei şi a luãrii tuturor mãsurilor necesare pentru prevenirea accidentelor. ART. 18 Semnalizarile cu mijloacele de avertizare sonora nu pot fi folosite în zonele de acţiune a indicatorului "Claxonarea interzisã", precum şi în localitãţile unde acest mod de semnalizare este interzis prin decizii ale comitetelor sau birourilor executive ale consiliilor populare, iar în celelalte localitãţi, între orele 22-6. Se excepteazã de la prevederile alineatului precedent autovehiculele destinate stingerii incendiilor, cele ale salvãrii şi ale militiei, care se deplaseaza la intervenţii, precum şi autovehiculele care se afla în una din situaţiile prevãzute la art. 67. Pentru prevenirea pietonilor şi a conducãtorilor de vehicule, inclusiv a biciclistilor, mijloacele de avertizare sonora se folosesc numai la o distanta de cel puţin 30 m de aceştia. Este interzisã folosirea în mod abuziv a mijloacelor de avertizare sonora. ART. 19 Conducãtorul de autovehicul este obligat sa de la lãsarea serii şi pînã în zorii zilei, precum şi ziua cînd ploua torential, ninge abundent sau este ceata densa, ori în alte condiţii meteorologice ce reduc vizibilitatea pe drum. sa foloseascã sistemul de lumini al autovehiculului astfel: a) în timpul opririi sau stationarii pe partea carosabilã, luminile de poziţie sau de stationare; b) în mers, atît în localitãţi, cît şi în afarã acestora sau pe autostrazi, luminile de intilnire sau de drum, dupã gradul de iluminare a drumului public. În cazul în care, din sens contrar, se apropie un autovehicul, conducãtorul autovehiculului este obligat ca, de la o distanta de cel puţin 200 m, sa foloseascã luminile de intilnire, concomitente cu reducerea vitezei. Semnalizarea prin schimbarea luminii de intilnire cu lumina de drum se foloseşte pe timp de noapte la intersectii care nu sînt dirijate prin semnale luminoase sau agent de circulaţie. ART. 20 Conducãtorii autovehiculelor sînt obligaţi sa semnalizeze la schimbarea direcţiei de mers şi la depasire numai cu luminile intermitente ale semnalizatoarelor, în raport cu schimbarea direcţiei de mers. Oprirea se semnalizeaza cu lumina roşie a lanternelor din spate. ART. 21 Conducãtorii motocicletelor, bicicletelor, vehiculelor cu tracţiune animala sau ai celor trase ori impinse cu mina, precum şi ai vehiculelor care nu circula în mod obişnuit pe drumurile publice, vor semnaliza cu bratul intins orizontal intenţia lor de a schimba direcţia de mers sau de a depãşi, corespunzãtor manevrei pe care urmeazã sa o execute. Oprirea acestor vehicule, cu excepţia motocicletelor, va fi semnalizata prin balansarea bratului conducatorului în plan vertical. ART. 22 Intenţia de a schimba direcţia de mers sau de a depãşi se semnalizeaza, indiferent de mijlocul de semnalizare folosit, cu cel puţin 50 metri în localitãţi şi 100 metri în afarã localitãţilor, înainte de schimbarea direcţiei de mers sau de depasire. ART. 23 Semnalizarile cu mijloace de avertizare sonora sau cu luminile se fac în mod obligatoriu ori de cîte ori este necesar pentru evitarea unui pericol imediat.
SECŢIUNEA a II-a Reguli privind circulaţia vehiculelor de orice fel A. Poziţii în timpul mersului ART. 24 Toate vehiculele, inclusiv cele trase sau impinse cu mina, vor fi conduse pe partea dreapta a drumului public în direcţia de mers. ART. 25 Pe drumurile publice pe care sînt aplicate marcaje, conducãtorul de vehicul nu va trece peste linia continua, simpla sau dubla, şi nici peste marcajul pentru spaţii interzise. Liniile discontinue (întrerupte) au caracter orientativ, putindu-se trece peste ele numai atunci cînd conducãtorul de vehicul schimba banda de circulaţie sau direcţia de mers şi dupã ce a semnalizat intenţia efectuãrii acestor manevre şi s-a asigurat ca nu pericliteazã circulaţia celorlalţi conducatori care îl preced sau îl urmeazã, ori cu care se va incrucisa. În cazul cînd sensul de circulaţie este separat de o linie continua şi una discontinua, conducãtorul de vehicul este obligat sa respecte semnificatia liniei cea mai apropiatã de vehicul în direcţia de mers. ART. 26 Circulaţia vehiculelor pe drumurile publice cu mai multe benzi pe acelaşi sens se desfãşoarã astfel: - pe banda de lîngã bordura sau acostament vor circula vehiculele destinate transportului în comun şi cele care se deplaseaza cu viteza redusã; - pe celelalte benzi vor fi conduse vehiculele care, potrivit legii, pot circula cu viteze superioare. Pe autostrazi, banda de lîngã axa drumului va fi folositã numai în vederea executãrii manevrei de depasire, dacã celelalte benzi, în direcţia de mers, sînt ocupate de alte autovehicule. Faptul ca vehiculele de pe o banda circula mai repede decît vehiculele de pe celelalte benzi nu este considerat ca fiind o depasire în sensul art. 31. ART. 27 La intersectiile cu marcaje, conducãtorii de vehicule se vor încadra pe benzile corespunzãtoare direcţiei de mers voite, cu cel puţin 50 metri înainte de intersectie, avînd obligaţia de a respecta semnificatiile indicatoarelor şi marcajelor pentru semnalizarea direcţiei de mers. La intersectiile fãrã marcaje, conducãtorii vehiculelor ocupa în mers, la o distanta de cel puţin 50 metri de intersectie, urmãtoarele poziţii: a) cei care vor sa schimbe direcţia de mers spre dreapta, rindul din dreapta; b) cei care vor sa schimbe direcţia de mers spre stinga sau vor sa meargã înainte, rindul din stinga. Dacã în intersectie circula şi tramvaie, iar spaţiul dintre sina din dreapta şi trotuar nu permite circulaţia pe doua rinduri, toţi conducãtorii de vehicule, indiferent de direcţia de mers voita, vor circula pe un singur rind, lasind liber traseul tramvaiului. În cazul în care tramvaiul este oprit într-o statie neprevãzutã cu refugiu pentru pietoni, vehiculele vor fi oprite, în ordinea sosirii, în spatele acestuia, urmînd sa fie repuse în mişcare numai dupã ce uşile tramvaiului au fost închise. ART. 28 Schimbarea direcţiei de mers prin virare la dreapta sau la stinga este interzisã în locurile unde sînt instalate indicatoare cu aceasta semnificatie. ART. 29 Dacã în apropierea unei intersectii este instalat un indicator sau aplicat un marcaj care obliga sa se circule într-o anumitã direcţie, vehiculele vor fi conduse numai în direcţia sau direcţiile indicate. ART. 30 Este interzisã circulaţia vehiculelor pe sectoarele de drum public la începutul cãrora sînt instalate indicatoare prin care se interzice accesul.
B. Depãşirea ART. 31 Vehiculele se depãşesc numai pe partea stinga, cu excepţia vehiculelor a cãror conducatori semnalizeaza intenţia de a schimba direcţia de mers la stinga şi a tramvaielor, care se depãşesc pe partea dreapta. Tramvaiele aflate în mers sau în statie pot fi depasite şi pe partea stinga, atunci cînd drumul public este cu sens unic sau cînd între sina din dreapta şi marginea trotuarului nu exista spaţiu pentru depasire. Cel ce efectueazã depãşirea este obligat: a) sa semnalizeze intenţia de a se angaja în depasire şi sa se angajeze în depasire numai dupã ce s-a convins ca aceasta se poate face fãrã pericol; b) sa pãstreze în timpul depãşirii o distanta laterala suficienta fata de vehiculul depãşit; c) sa reintre în partea dreapta a drumului dupã ce se va asigura ca aceasta se poate face fãrã pericol pentru vehiculul depãşit. Conducãtorul vehiculului ce urmeazã a fi depãşit trebuie sa creeze condiţii pentru depasire, fiind obligat sa ia urmãtoarele mãsuri: a) sa nu mãreascã viteza cu care circula, atunci cînd i se semnalizeaza ca urmeazã a fi depãşit; b) sa se angajeze cît mai aproape de marginea din dreapta a drumului. ART. 32 Depãşirea este interzisã: a) în intersectii cu circulaţia nedirijata; b) în apropierea virfurilor de panta, cînd vizibilitatea este redusã sub 50 m; c) în curbe unde vizibilitatea este redusã sub 50 m; d) pe poduri; prin excepţie, vehiculele cu tracţiune animala, motocicletele fãrã atas şi bicicletele pot fi depasite pe podurile metalice, de beton sau din zidãrie de piatra care au o lungime de peste 20 m şi o latime de cel puţin 7 m; e) la treceri pentru pietoni semnalizate cu indicator sau marcaj; f) la treceri la nivel peste calea feratã şi la mai puţin de 50 m de acestea; g) în staţii de tramvai, cînd tramvaiul este oprit sau dacã acesta se gãseşte la mai puţin de 50 m de statie; tramvaiul poate fi depãşit în staţiile prevãzute cu refugii pentru pietoni; h) în orice alte locuri unde vizibilitatea este redusã sub 50 m; i) în zona de acţiune a indicatoarelor cu semnificatia "Depãşirea autovehiculelor, cu excepţia motocicletelor fãrã atas, interzisã", sau "Depãşirea interzisã autovehiculelor destinate transportului de mãrfuri"; j) în situaţia cînd vehiculul ce ar urma sa fie depãşit este angajat în depãşirea altui vehicul oprit sau în mers (triplare), dacã prin aceasta manevra se trece peste axa care desparte cele doua sensuri de circulaţie ale drumului; k) în situaţia cînd se apropie din sens opus un alt vehicul şi cînd pentru realizarea depãşirii ar fi necesar sa se treacã peste axa care desparte cele doua sensuri de circulaţie ale drumului.
C. Prioritatea de trecere ART. 33 Cînd doua vehicule se apropie simultan de o intersectie venind de pe drumuri publice pe care nu sînt instalate indicatoare de prioritate la intersectii, vehiculul ce vine dinspre dreapta are prioritate de trecere. Are, de asemenea, prioritate de trecere vehiculul care circula pe un de drum public la începutul cãruia este instalat indicatorul cu semnificatia "Drum cu prioritate" ori "Prioritate fata de circulaţia din sens invers" sau care se apropie de o intersectie unde este instalat indicatorul cu semnificatia "Intersectie cu drum fãrã prioritate". Organele de stat care administreazã drumurile publice ce se intersecteazã cu sectoare de drum cu prioritate sînt obligate sa instaleze, înainte de intersectie, unul din indicatoarele cu semnificatia "Cedeazã trecerea" sau "Oprire". Vehiculele destinate stingerii incendiilor, cele ale salvãrii şi ale militiei, în cazurile cînd se deplaseaza la intervenţii, precum şi tramvaiele şi coloanele în mers, au prioritate de trecere. La apropierea vehiculelor destinate stingerii incendiilor, celor ale salvãrii şi ale militiei, în cazurile cînd se deplaseaza la intervenţii, celelalte vehicule îşi vor micşora viteza şi vor circula cît mai aproape de marginea din dreapta a drumului, pînã sînt depasite. Nu au prioritate de trecere: a) vehiculele care urmeazã sa între într-o intersectie venind de pe un drum public pe care nu este instalat vreun indicator de prioritate, fata de vehiculele care circula dinspre dreapta; b) vehiculele care circula pe un drum public unde este instalat unul din indicatoarele cu semnificatia "Cedeazã trecerea" sau "Oprire"; c) vehiculele care intilnesc indicatorul "Prioritate pentru circulaţia din sens invers"; d) vehiculele care coboarã o panta fata de vehiculele care urca; e) vehiculele care se pun în mişcare, care ies din garaje, curţi sau ganguri, fata de vehiculele care circula pe drumul public, indiferent de direcţia de mers a acestora.
D. Întoarcerea şi mersul înapoi ART. 34 Pentru a putea întoarce vehiculul de pe un sens de circulaţie pe celãlalt sens, prin manevrare înainte şi înapoi sau printr-un viraj, conducãtorul este obligat sa opreascã, sa semnalizeze şi sa se asigure ca din spate şi din fata nu circula în acel moment nici un vehicul. Nu se executa aceasta manevra: a) în locurile unde este instalat indicatorul "Întoarcerea interzisã"; b) la trecerile pentru pietoni; c) în curbe cu vizibilitate redusã; d) în locurile unde soliditatea drumului nu este verificata (marginile prapastiilor, malurile santurilor etc.); e) pe poduri şi sub poduri; f) la trecerile peste calea feratã şi la o distanta mai mica de 50 m de trecerea peste calea feratã; g) în virfuri de panta şi pe o distanta de 50 m de o parte şi alta a virfului de panta; h) în intersectii şi la o distanta mai mica de 50 m de cel mai apropiat colt de intersectie; i) la mai puţin de 50 m de staţiile de tramvai, troleibuz sau autobuz; j) pe timp de ceata şi în orice împrejurare cînd vizibilitatea este redusã sub 100 m, dacã conducãtorul vehiculului nu este pilotat de alta persoana. Este interzis mersul autovehiculelor înapoi pe o distanta mai mare de 50 m sau la ieşirea din garaje, curţi ori ganguri. În cazul în care vizibilitatea în spate este împiedicatã, vehiculele pot fi manevrate înapoi numai atunci cînd conducãtorii acestora sînt pilotati de alte persoane.
E. Trecerea la nivel cu calea feratã ART. 35 La apropierea de o trecere la nivel cu calea feratã nepazita, conducãtorul de vehicul este obligat sa opreascã în locul unde are o vizibilitate maxima asupra caii ferate, fãrã a trece de linia din dreptul indicatorului "Trecere la nivel cu calea feratã, simpla, fãrã bariere" sau "Trecere la nivel cu calea feratã, dubla, fãrã bariere", ori de marcajul de oprire, putind continua sa circule numai dupã ce s-a asigurat ca nu vine nici un tren ori alt vehicul feroviar. ART. 36 La apropierea de o trecere la nivel cu calea feratã prevãzutã cu bariere sau semibariere ori cu semnalizare luminoasa, conducãtorul de vehicul va reduce viteza, continuind sa circule numai dacã barierele sau semibarierele sînt deschise, iar semnalele luminoase de culoare roşie sînt stinse. Dacã barierele sau semibarierele sînt în curs de coborire ori sînt închise, iar semnalele luminoase de culoare roşie funcţioneazã intermitent alternativ, conducãtorii de vehicule sînt obligaţi sa opreascã, în ordinea sosirii, înaintea marcajului de oprire sau, în lipsa acestuia, a instalaţiei de semnalizare luminoasa.
F. Oprirea şi stationarea voluntara. Parcarea ART. 37 Oprirea este imobilizarea voluntara pe drum a unui vehicul pentru o durata de cel mult 5 minute; peste aceasta durata se considera stationare voluntara. Oprirea şi stationarea voluntara sînt permise în localitãţi numai pe partea dreapta a drumului în sensul de mers. Pe drumurile cu sens unic, oprirea şi stationarea voluntara a vehiculelor sînt permise şi pe partea stinga, dacã rãmîne libera cel puţin o banda de circulaţie. Oprirea şi stationarea voluntara se fac lîngã şi paralel cu trotuarul, vehiculele urmînd sa fie aşezate unul dupã altul, cu excepţia motocicletelor fãrã atas ce pot fi oprite sau stationate una lîngã alta. Oprirea şi stationarea voluntara se pot face total sau parţial şi pe trotuar, fãrã sa se stînjeneascã circulaţia pietonilor ori sa-i determine sa circule pe partea carosabilã a drumului. Pe drumurile din afarã localitãţilor, vehiculele vor fi oprite sau stationate voluntar numai în afarã partii carosabile, iar cînd nu este posibil, cît mai aproape de marginea din dreapta drumului, paralel cu axa acestuia. ART. 38 Oprirea voluntara este interzisã: a) în zona de acţiune a indicatorului "Oprirea interzisã" şi a marcajului cu semnificatia de interzicere a opririi; b) la o distanta mai mica de 50 m înainte de o trecere la nivel cu cale feratã; c) pe poduri, sub poduri, precum şi în tunele rutiere; d) în curbe şi pe sectoare de drum cu vizibilitate redusã; e) în locul unde este instalat indicatorul "Trecere pentru pietoni" sau pe marcajul de traversare pentru pietoni; f) în locuri cu sens giratoriu; g) în intersectii şi în zona de preselecţie unde sînt aplicate marcaje continue, iar în lipsa acestora, la o distanta mai mica de 5 m de coltul intersectiei; h) la mai puţin de 25 m înainte de indicatorul statiei pentru mijloacele de transport în comun; i) în dreptul altui vehicul oprit pe partea carosabilã a drumului public, dacã prin aceasta se stinjeneste circulaţia a doua vehicule venind din sensuri opuse, precum şi în dreptul marcajului continuu, dacã conducãtorii celorlalte vehicule care circula în acelaşi sens ar fi determinati, din aceasta cauza, sa treacã peste acest marcaj; j) pe sectoarele de drum unde este instalat un indicator cu semnificatia de interzicere a depãşirii; k) în locuri unde observarea unui indicator sau a unui semnal luminos ar fi împiedicatã; l) pe sectoarele de drum unde sînt instalate indicatoarele cu semnificatia "Drum ingustat", "Prioritate pentru circulaţia din sens invers" sau "Prioritate fata de circulaţia din sens invers". Interdicţiile de la alin. 1, cu excepţia celei de la litera k), nu sînt aplicabile conducãtorilor de autovehicule destinate stingerii incendiilor, celor ale salvãrii şi ale militiei, cînd sînt în misiune. ART. 39 Stationarea voluntara este interzisã: a) în cazurile în care este interzisã oprirea voluntara; b) în zona de acţiune a indicatorului cu semnificatia "Stationarea interzisã" şi a marcajului de interzicere a stationarii; c) pe drumurile publice cu o latime mai mica de 6 m; d) în dreptul intrãrilor în sediile instituţiilor sau întreprinderilor, cu excepţia vehiculelor în care se incarca sau din care se descarca bunuri; e) pe partea carosabilã a drumurilor naţionale. În cazul în care nu este posibila scoaterea vehiculelor în afarã partii carosabile, acestea vor stationa cît mai aproape de marginea drumului; f) în panta şi în rampa; g) în locul unde este instalat indicatorul cu semnificatia "Stationare alternanta", în alta zi sau perioada decît cea permisã, sau indicatorul cu semnificatia "Zona de stationare cu durata limitatã", peste durata stabilitã. Interdicţiile de la alin. 1 nu sînt aplicabile vehiculelor destinate stingerii incendiilor, celor ale militiei şi ale salvãrii, cînd sînt în misiune. ART. 40 Conducãtorii care pãrãsesc autovehiculele stationate sînt obligaţi sa le asigure cu frina de mina, sa scoatã cheia din contact, sa introducã maneta schimbatorului într-una din viteze sau în marsarier şi sa incuie uşile, cu excepţia cazurilor cînd aceste mãsuri nu sînt posibile datoritã particularitatilor de construcţie a autovehiculului. ART. 41 Oricãrui vehicul care stationeaza pe timp de noapte pe partea carosabilã a unui drum public, acolo unde stationarea este permisã, trebuie sa i se semnalizeze prezenta prin aprinderea lanternelor de poziţie, cît şi prin lumina roşie din spate, dacã locul de stationare este neluminat. Nu este permisã stationarea pe drumurile publice, în timpul nopţii, a tractoarelor, a remorcilor, a vehiculelor cu tracţiune animala, ori a celor trase sau impinse cu mina. ART. 42 Parcarea vehiculelor este permisã numai în locurile special destinate acestui scop, semnalizate prin indicatoare sau marcaje. În aceste locuri vehiculele vor trebui aşezate unul lîngã altul, conducãtorii lor avînd obligaţia sa respecte şi celelalte reguli stabilite pentru stationare.
SECŢIUNEA a III-a Reguli speciale privind circulaţia autovehiculelor A. Obligaţiile conducãtorilor de autovehicule ART. 43 Autovehiculele pot fi conduse pe drumurile publice numai dacã sînt înmatriculate potrivit dispoziţiilor prezentului regulament. Conducãtorii de autovehicule trebuie sa posede permis de conducere, valabil pentru categoria din care face parte autovehiculul condus. ART. 44 Conducãtorii de autovehicule sînt obligaţi: 1. înainte de plecare în cursa: a) sa verifice starea tehnica a autovehiculului, în special sistemele de transmisie, direcţie, frinare, rulare, lumini şi semnalizare. Dacã autovehiculul nu îndeplineşte condiţiile tehnice, conducãtorul sau nu va pleca în cursa; b) la ieşirea din garaj şi la schimbul pe traseu sa semneze de primirea autovehiculului, dacã corespunde din punct de vedere tehnic pentru a putea circula; 2. în timpul conducerii, sa aibã asupra lor: a) permisul de conducere, cu anexa acestuia; b) certificatul de înmatriculare a autovehiculului; c) foaia de parcurs, pentru autovehicule aparţinînd unitãţilor socialiste; d) dovada verificãrii tehnice anuale sau, dupã caz, talonul cu reviziile tehnice ale autovehiculului; 3. sa nu conducã autovehiculul cînd se gãsesc sub influenta bãuturilor alcoolice; 4. sa nu transporte persoane în stare de ebrietate pe motociclete sau în cabina, ori în caroseria autovehiculelor destinate transportului de mãrfuri; 5. sa transporte ofiţerii sau subofiterii de militie, la cererea acestora, pentru prinderea persoanelor urmãrite care incearca sa dispara, pentru conducerea la punctele de prim-ajutor a persoanelor care necesita asistenta medicalã şi pentru deplasarea la locurile unde s-au produs accidente de circulaţie sau calamitati. Ofiţerul sau subofiterul de militie care foloseşte un autovehicul în situaţiile de mai sus este obligat sa prezinte legitimatia de serviciu, iar dupã terminarea misiunii, sa consemneze în foaia de parcurs sau în ordinul de serviciu distanta parcursã, timpul cît a durat deplasarea, cu indicarea descifrabila a numelui sau, a organului militiei din care face parte şi a numãrului legitimatiei sale de serviciu. Cînd autovehiculul nu aparţine unei unitãţi socialiste, ofiţerul sau subofiterul care îl foloseşte va prezenta conducatorului auto legitimatia de serviciu; 6. sa opreascã imediat autovehiculul: a) la semnalul regulamentar al ofiţerului sau subofiterului de militie; b) la semnalul agenţilor cãilor ferate postati la trecerile la nivel; c) la semnalul conducãtorilor de coloane, inclusiv cele militare; d) la semnalul orbilor care traverseaza strada (semnal dat prin ridicarea bastonului alb); 7. sa opreascã imediat cînd sînt angajaţi într-un accident şi sa dea concursul ori de cîte ori trec pe lîngã locul unui accident, în scopul acordãrii primului ajutor şi transportãrii persoanelor accidentate la cea mai apropiatã unitate sanitarã; 8. sa nu schimbe poziţia autovehiculului angajat în accident, pînã la sosirea organelor militiei, şi sa asigure pãstrarea urmelor la locul accidentului, dacã acesta a avut ca rezultat moartea, vãtãmarea integritãţii corporale sau a sãnãtãţii vreunei persoane sau dacã accidentul constituie infracţiune ori s-a produs ca urmare a unei infracţiuni. În cazul cînd din accident au rezultat raniri de persoane, le vor acorda primul ajutor, iar dacã nu este posibila transportarea acestora la cea mai apropiatã unitate sanitarã cu alte mijloace de transport, le vor transporta ei înşişi, dupã care se vor întoarce imediat la locul accidentului. În cazul în care s-a produs un accident de circulaţie de pe urma cãruia au rezultat numai pagube materiale care, prin consecinţele lor, nu constituie o fapta prevãzutã de legea penalã, conducãtorii vehiculelor angajate în accident sînt obligaţi sa scoatã imediat vehiculele în afarã partii carosabile, iar dacã nu este posibil, sa le conducã lîngã bordura sau acostament, semnalizind prezenta lor, potrivit art. 92. Dacã accidentul a avut loc între vehicule ce aparţin persoanelor fizice, conducãtorii acestora se vor deplasa pînã la cel mai apropiat agent de circulaţie sau la organul de militie pe raza cãruia s-a produs accidentul, pentru a obţine actul de constatare şi autorizaţiile de reparare a autovehiculelor avariate. Dacã vreunul dintre vehiculele angajate în accident aparţine unei unitãţi socialiste sau unui strãin, dupã ce a fost îndeplinitã obligaţia prevãzutã la alin. 3, se va anunta organul militiei pe raza cãruia s-a produs accidentul, în vederea constatãrii la fata locului şi luãrii mãsurilor legale. Dacã în accident este angajat un autovehicul al salvãrii, al pompierilor, al organelor operative ale militiei sau securitãţii, cînd se afla în misiune în vederea unei intervenţii ce nu suferã amînare, conducãtorul acestuia va anunta de îndatã organul militiei cel mai apropiat, urmînd ca dupã terminarea misiunii sa se întoarcã la locul accidentului, în vederea efectuãrii cercetãrilor; 9. sa sesizeze organul militiei cel mai apropiat, imediat ce iau cunostinta despre producerea vreunui accident, precum şi despre apariţia poleiului pe drumul public pe care au circulat, a obstacolelor sau surparilor de natura a pune în pericol securitatea circulaţiei; 10. sa prezinte, la cererea ofiţerului sau subofiterului de militie, pentru control, permisul de conducere cu anexa acestuia, certificatul de înmatriculare a autovehiculului, precum şi documentele referitoare la natura şi greutatea bunurilor transportate. Certificatele de înmatriculare ale autovehiculelor aparţinînd Ministerului Apãrãrii Naţionale şi documentele referitoare la natura şi greutatea bunurilor transportate cu aceste autovehicule sînt exceptate de la controlul ofiţerului sau subofiterului de militie; 11. sa nu transporte persoane în caroseria autobasculantelor, pe autocisterne, pe platforme, deasupra incarcaturilor, pe pãrţile laterale ale caroseriei, sau care stau în picioare în caroseria autocamioanelor, pe scãri, precum şi în remorci, cu excepţia remorcilor de la tractoare special amenajate pentru transportul persoanelor; 12. sa nu transporte persoane pe motociclete şi motorete care nu au sa şi scãri; copiii sub 14 ani se transporta numai în atasul motocicletei; sa nu transporte pe motociclete sau motorete obiecte voluminoase, iar cînd conduc motociclete şi scutere fãrã atas ori motorete, atît conducãtorii acestora, cît şi insotitorii lor, sa poarte pe cap casca de protecţie; 13. sa nu transporte în cabinele autovehiculelor, în autoturisme sau pe motociclete mai multe persoane decît numãrul locurilor stabilite în certificatul de înmatriculare; sa nu transporte copii în virsta pînã la 12 ani pe scaunul din fata al autovehiculelor, chiar dacã sînt ţinuţi în brate de cãtre persoane majore. Copiii în virsta pînã la 7 ani, ţinuţi în brate, nu se socotesc în numãrul persoanelor care pot fi transportate în cabinele autovehiculelor, în autoturisme sau în atasul motocicletelor; 14. sa nu încredinţeze conducerea autovehiculului persoanelor care nu au permis de conducere sau care poseda permis de conducere necorespunzãtor categoriei din care face parte autovehiculul respectiv; 15. sa nu încredinţeze spre folosinta altei persoane permisul sau de conducere; 16. sa nu deschidã uşile autovehiculului în timpul mersului şi sa porneascã de pe loc cu uşile închise şi asigurate. În timpul opririi sau stationarii pe drumurile publice, deschiderea uşilor autovehiculului este permisã numai dacã aceasta nu prezintã pericol pentru circulaţie; 17. sa nu angajeze discuţii care i-ar putea distrage de la conducerea atenta a autovehiculului; 18. sa nu între pe drumurile publice modernizate, cu autovehicule care au pe roti sau caroserie noroi, var etc. ce se depun pe partea carosabilã, ori cu autovehicule din care se scurg sau cad produse petroliere sau materiale de construcţii; 19. sa curete tablitele cu numãrul de înmatriculare, astfel încît acesta sa fie vizibil tot timpul cît autovehiculul circula pe drumurile publice; 20. sa conducã în asa fel autovehiculul încît sa nu stropeasca pietonii, clãdirile şi celelalte vehicule atunci cînd pe drumurile publice exista apa sau noroi; 21. sa nu lase liber în timpul mersului volanul, ghidonul sau maneta de comanda; 22. sa nu circule, fãrã motiv întemeiat, cu viteza redusã, stinjenind prin aceasta circulaţia normalã a celorlalte autovehicule; în cazul cînd împrejurãrile impun a se circula cu viteza redusã, sa circule cît mai aproape de partea dreapta a drumului public; 23. sa nu circule cu o viteza inferioarã celei prescrise de indicatorul "Viteza minima obligatorie" pe sectoarele de drum unde acţioneazã acest indicator; 24. sa pãstreze, fata de autovehiculul din fata sa o distanta corespunzãtoare pentru a putea evita lovirea în cazul cînd acel autovehicul incetineste viteza sau opreşte brusc; 25. sa conducã cu atentie sporitã cînd intilnesc autovehicule echipate cu lumini giratoare de culoare galbena şi autovehicule purtind inscripţia "Şcoala" sau un semn distinctiv în forma de disc galben în centrul cãruia se afla semnul exclamarii; 26. sa acorde prioritate pietonilor la trecerile prevãzute cu indicatoare sau marcate cu linii transversale pentru trecerea acestora; 27. sa se prezinte la verificare medicalã atunci cînd sînt trimişi de organele militiei ori de unitãţile socialiste unde sînt încadraţi în munca. Dispoziţiile prezentului articol se aplica şi conducãtorilor de autovehicule proprietate personalã, cu excepţia dispoziţiilor de la pct. 1 lit. b) şi de la pct. 2 lit. c). ART. 45 Conducãtorii tramvaielor, troleibuzelor şi autobuzelor au, pe lîngã obligaţiile prevãzute la art. 44, şi urmãtoarele obligaţii: a) sa nu deschidã uşile pentru urcarea şi coborirea pasagerilor decît în statie, cu excepţia cazurilor de necesitate; b) sa nu permitã în timpul mersului accesul nici unei persoane în cabina de conducere, cînd aceasta este separatã de restul autovehiculului; c) sa nu porneascã din statie înainte de urcarea şi coborirea cãlãtorilor. ART. 46 La staţiile de alimentare, conducãtorii autovehiculelor sînt obligaţi: a) sa dea intiietate autosanitarelor, autovehiculelor destinate stingerii incendiilor, ale militiei, poştei şi celor care transporta incarcaturi alterabile; b) sa opreascã funcţionarea motorului cînd sînt în asteptare în fata dispozitivului de alimentare; c) sa nu plece de lîngã autovehicul; d) sa nu fumeze pe locul unde este amplasata statia; e) sa nu regleze şi nici sa repare motorul la o distanta mai mica de 50 metri de statie; f) sa opreascã imediat motorul şi sa îndepãrteze autovehiculul la o distanta de cel puţin 50 m de statie dacã se produc rateuri. Conducãtorii celorlalte autovehicule care se gãsesc în statie sînt obligaţi sa dea ajutor la îndepãrtarea autovehiculului. ART. 47 Conducãtorii de autovehicule care au mai puţin de un an practica de conducere sînt obligaţi sa respecte urmãtoarele reguli suplimentare: a) sa nu circule pe anumite drumuri publice în zilele şi orele stabilite de Inspectoratul general al militiei, militiile judeţene sau Militia municipiului Bucureşti; b) sa nu treacã frontiera de stat spre a merge în strãinãtate, conducind un autovehicul.
B. Viteza ART. 48 Limitele maxime de viteza cu care autovehiculele pot fi conduse pe drumurile publice sînt: a) în localitãţi: - Autoturisme 60 km/h - Autobuze, microbuze (autofurgonete), autocamioane (autocamionete), autospeciale, motociclete, tramvaie şi troleibuze 40 km/h - Autovehicule care transporta materiale uşor inflamabile sau explozive 30 km/h - Tractoare rutiere 20 km/h
b) în afarã localitãţilor şi pe autostrazi: - Autoturisme dotate cu motoare peste 1.800 cmc, cu excepţia autoturismelor Volga, Pobeda, Warszawa 90 km/h - Autoturisme Dacia 1300 şi cele dotate cu motoare de la 1.100 la 1.800 cmc 80 km/h - Autoturisme dotate cu motoare sub 1.100 cmc, precum şi autoturismele Volga, Pobeda, Warszawa, autoturisme de teren cu motor cu aprindere prin scinteie, autobuze şi microbuze cu motor Diesel 70 km/h - Autoturisme de teren cu motor Diesel 60 km/h - Autobuze, microbuze, autocamionete, autofurgonete, autocamioane cu sau fãrã remorca, autotractoare cu sa şi semiremorca, autospeciale, motociclete 50 km/h - Autovehicule care transporta materiale uşor inflamabile sau explozive, autobasculante 40 km/h - Tractoare rutiere 30 km/h
Autovehiculele care fac parte din categoriile pentru care este prevãzutã o viteza maxima inferioarã vor fi conduse pe banda de lîngã bordura sau acostament, pentru a permite celorlalte autovehicule sa circule cu viteaza maxima admisã. ART. 49 Conducãtorii autovehiculelor sînt obligaţi sa se conformeze restrictiilor impuse de indicatorul "Limitare de viteza" pe sectoarele de drum unde acţioneazã, iar în urmãtoarele situaţii, sa reducã viteza pînã la limita evitãrii oricãrui pericol: a) la trecerea prin intersectiile cu circulaţie nedirijata; b) pe poduri; c) la curbe periculoase sau lipsite de vizibilitate; d) la trecerile la nivel peste calea feratã, prevãzute cu bariere sau semibariere; e) la trecerea pe lîngã grupuri şi coloane, indiferent dacã acestea se afla în mers sau stationeaza; f) la trecerea pe lîngã animale; g) în pieţe aglomerate; h) cînd se circula din direcţie opusã tramvaielor, troleibuzelor şi autobuzelor oprite în staţii; i) la trecerea prin dreptul statiilor de tramvai; j) la depãşirea troleibuzelor, autobuzelor şi, în condiţiile art. 31 alin. 2, a tramvaielor, oprite în staţii; k) pe timp de ceata, ploi torentiale şi ninsori abundente; l) pe drumuri cu denivelari, pe cele alunecoase, cu polei sau zapada; m) în apropierea locurilor frecventate de copii (şcoli şi terenuri de joc) unde este instalat indicatorul "Copii"; n) la trecerile pentru pietoni prevãzute cu indicator sau marcate; o) în locurile unde sînt instalate indicatoare semnificatia "Animale"; p) la schimbarea direcţiei de mers prin viraje. ART. 50 Autovehiculele destinate stingerii incendiilor şi autosalvarile aflate în acţiuni de intervenţie, precum şi cele ale organelor Ministerului de Interne şi ale Procuraturii, aflate în misiune, pot circula cu viteza impusa de necesitaţi, conducãtorii acestor autovehicule avînd obligaţia sa ia toate mãsurile pentru prevenirea accidentelor.
C. Remorcarea ART. 51 Autovehiculele rãmase în pana şi remorcile pot fi trase numai cu bara metalicã, în lungime de cel mult 4 m. Prin "remorca" se înţelege orice vehicul destinat prin construcţie a fi atasat unui autovehicul. ART. 52 În cazul remorcarii autovehiculelor: a) la volanul autovehiculului remorcat trebuie sa se gãseascã un conducãtor cu permis de conducere valabil pentru categoria din care face parte autovehiculul respectiv; b) la pornire, depasire, schimbare de direcţie prin viraj şi la oprire, conducãtorul autovehiculului tragator este obligat sa avertizeze, prin mijloacele de semnalizare corespunzãtoare, pe conducãtorul autovehiculului remorcat. Remorcarea a doua sau mai multe autovehicule este interzisã. ART. 53 Remorca trebuie prevãzutã cu sistem de frinare, iar în spate cu acelaşi sistem de semnalizare şi iluminare ca şi autovehiculul tragator. La partea din spate remorca trebuie sa aibã doi catadioptri de forma triunghiulara (triunghi echilateral), de culoare roşie, cu latura de cel puţin 150 mm, montati cu virful în sus, de o parte şi de alta a remorcii, la cel mult 400 mm de extremitatile laterale. Autovehiculului care tracteaza i se pot ataşa cel mult doua remorci, cu excepţia autoturismului cãruia i se poate ataşa numai o remorca uşoarã. Prin remorca uşoarã se înţelege orice remorca a carei greutate maxima autorizata nu depãşeşte 750 kg. ART. 54 Semiremorca trebuie sa aibã sistem de frinare, iar în spate sistem de semnalizare şi iluminare, care sa îndeplineascã condiţiile tehnice prevãzute în prezentul regulament. Prin semiremorca se înţelege o remorca fãrã osia din fata, cuplata astfel încît o parte apreciabila a greutatii ei şi a încãrcãturii se sprijinã pe vehiculul motor.
SECŢIUNEA a IV-a Circulaţia vehiculelor cu tracţiune animala, a celor impinse sau trase cu mina şi a animalelor ART. 55 Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul cu tracţiune animala, precum şi a celui tras sau impins cu mina, nu poate fi încredinţatã minorilor care nu au 14 ani împliniţi şi nici persoanelor surde sau debile mintal. Animalele izolate sau în turma trebuie sa fie însoţite, pe drumurile publice, de un numãr corespunzãtor de conducatori. ART. 56 Este interzis conducãtorilor vehiculelor cu tracţiune animala, celor trase sau impinse cu mina, precum şi persoanelor care conduc pe drumurile publice animale izolate sau în turma: a) sa circule pe drumurile naţionale în cazul cînd în afarã partii carosabile exista spaţiu pentru circulaţia acestora sau drumuri laterale; b) sa conducã în timp ce se gãsesc sub influenta bãuturilor alcoolice; c) sa circule pe timp de noapte ori ziua cînd este ceata, fãrã felinar aprins; acesta va fi aşezat pe partea stinga a vehiculului, astfel ca lumina sa fie vizibila din ambele sensuri ale circulaţiei, iar conducãtorii de animale îl vor tine în mina; d) sa schimbe direcţia de mers fãrã a semnaliza cu mina şi a se asigura ca, din fata sau spate, nu circula în imediata lor apropiere un vehicul; e) sa pãrãseascã vehiculul sau animalele în timpul mersului sau stationarii. ART. 57 Conducãtorilor de vehicule cu tracţiune animala le este interzis: a) sa circule pe drumurile publice cu vehiculul neechipat cu felinar şi catadioptri montati la loc vizibil la partea din spate, iar noaptea sau ziua, cînd ploua torential, ninge abundent sau este ceata densa, ori în alte condiţii meteorologice ce reduc vizibilitatea, fãrã felinar aprins instalat lateral în partea stinga a vehiculului; b) sa doarma în timpul mersului sau stationarii cu animalele inhamate; c) sa circule cu minji sau alte animale neinhamate, care însoţesc vehiculul, dacã acestea nu sînt legate de partea dreapta a vehiculului; d) sa între cu vehiculul murdar de noroi pe drumurile modernizate sau pietruite; e) sa conducã vehicule cu roti pneumatice, dacã aceste vehicule nu sînt prevãzute cu frine. ART. 58 Dacã în afarã partii carosabile nu exista spaţiu pentru circulaţia animalelor izolate sau în turma, acestea vor fi conduse cît mai aproape de marginea din dreapta a drumului în asa fel încît sa nu stînjeneascã circulaţia vehiculelor. ART. 59 Dacã turmele sau grupuri mai mici de animale nu pot fi conduse decît pe trasee în care se includ şi drumuri modernizate, se vor lua mãsuri ca, pe cît posibil, acestea sa fie transportate în vehicule special amenajate. ART. 60 Conducãtorii unitãţilor socialiste, care folosesc vehicule cu tracţiune animala sau sînt deţinãtoare de animale, sînt obligaţi sa ia mãsuri de instruire a persoanelor care conduc pe drumurile publice vehiculele sau animalele respective, în scopul respectãrii dispoziţiilor prezentului regulament şi al prevenirii accidentelor. Aceleaşi persoane vor lua mãsuri de a dota cu felinare şi cu catadioptri toate vehiculele cu tracţiune animala pe care le folosesc în circulaţia pe drumurile publice.
SECŢIUNEA a V-a Circulaţia bicicletelor ART. 61 Circulaţia cu bicicleta pe drumurile publice cu trafic intens este permisã numai persoanelor care au împlinit virsta de 14 ani. Organele militiei vor stabili, prin instrucţiuni, drumurile publice cu trafic intens. Biciclistii trebuie sa circule numai pe pistele special destinate, cînd pe traseul pe care se deplaseaza intilnesc indicatorul cu semnificatia "Pista pentru biciclete". ART. 62 Se interzice biciclistilor: a) sa circule cu bicicleta fãrã a fi echipata cu frina eficace, sonerie, o lumina alba îndreptatã înainte, precum şi o lumina roşie sau un dispozitiv reflectorizant îndreptat înapoi; b) sa invete sa conducã bicicleta pe drumuri publice cu circulaţie intensa; c) sa circule pe trotuare sau pe mijlocul partii carosabile, pe aleile pentru pietoni din parcuri şi grãdini publice; d) sa circule cîte doi sau mai mulţi în acelaşi rind, în afarã competiţiilor sportive organizate; e) sa circule luind miinile de pe ghidon sau picioarele de pe pedale; f) sa se ţinã cu mina de autovehicule în mers sau sa circule în spatele acestora la o distanta mai mica de 25 m; g) sa transporte alte persoane pe biciclete prevãzute cu un singur loc, cu excepţia transportului copiilor pînã la 7 ani, dacã bicicleta este prevãzutã în acest scop cu un suport aşezat în fata; h) sa transporte orice fel de obiecte care ar stinjeni conducerea bicicletei sau circulaţia celorlalte vehicule; i) sa circule în timp ce se gãsesc sub influenta bãuturilor alcoolice; j) sa circule pe drumurile naţionale dacã în direcţia în care se deplaseaza exista drumuri sau poteci laterale ce pot fi folosite de biciclisti.
SECŢIUNEA a VI-a Circulaţia pietonilor şi cãlãtorilor ART. 63 Pietonii sînt obligaţi: a) sa circule numai pe trotuare, iar în lipsa acestora, pe potecile laterale ale drumurilor publice; b) sa circule numai pe partea stinga a drumurilor publice dacã acestea nu au trotuare sau poteci; c) sa nu circule pe sectoarele de drum public la începutul cãrora este instalat indicatorul cu semnificatia "Accesul interzis pietonilor"; d) sa traverseze drumurile publice numai prin locurile unde sînt indicatoare sau marcaje pentru trecerea pietonilor, iar în oraşe unde asemenea indicatoare sau marcaje lipsesc, pe la coltul strazilor, dupã ce s-au asigurat ca nu exista vreun pericol. Traversarea drumurilor publice se face perpendicular pe axa acestora; e) sa circule cu carucioarele şi saniutele cu copii numai pe trotuare sau poteci. Sînt interzise manifestãrile distractive (hore, dansuri) sau plimbarile şi stationarile pietonilor în grup, pe partea carosabilã a drumurilor publice. ART. 64 Cãlãtorii sînt obligaţi: a) sa nu urce, sa nu coboare şi sa nu deschidã uşile autovehiculului, în timpul mersului; b) sa nu calatoreasca pe scarile sau pe pãrţile laterale ale caroseriei tramvaielor, troleibuzelor, autobuzelor sau ale altor mijloace de transport ori stind în picioare în caroseria autocamioanelor sau remorcilor; c) sa nu distraga prin discuţii atenţia conducãtorilor autovehiculelor de transport în comun.
SECŢIUNEA a VII-a Circulaţia coloanelor ART. 65 Conducãtorii coloanelor sînt obligaţi: a) sa formeze coloane de cel mult patru persoane în rind, cu excepţia manifestatiilor sau defilarilor; b) sa nu admitã mersul în cadenta la trecerea peste poduri; c) sa aibã în flancul sting, în rindurile din fata şi din spate ale coloanei, ziua stegulete roşii, iar pe timp de noapte sau ceata, felinare cu lumina roşie. Copiii în coloana vor circula cîte doi în rind şi vor traversa strada sau drumul sub supraveghere.
SECŢIUNEA a VIII-a Alte reguli privind securitatea circulaţiei ART. 66 Organele de stat care administreazã drumurile publice sînt obligate sa ia mãsurile necesare pentru securitatea circulaţiei pe timp de ninsoare sau polei, ori în alte situaţii asemãnãtoare. ART. 67 Pe timp de ceata sau în alte condiţii atmosferice care impiedica vizibilitatea peste 20 m, autovehiculele de orice fel, în mers şi în stationare, vor fi iluminate şi în timpul zilei, iar conducãtorii acestora sînt obligaţi sa dea semnale sonore şi sa rãspundã în acelaşi fel la semnalele date de conducãtorii autovehiculelor care se apropie. În asemenea condiţii semnalele sonore pot fi folosite şi în localitãţile, locurile sau în timpul în care claxonatul este interzis. ART. 68 Circulaţia pe drumurile publice a tractoarelor, altele decît cele rutiere, este permisã numai în cazurile şi condiţiile stabilite de organele militiei. ART. 69 Transportul incarcaturilor uşor inflamabile, explozivilor, substanţelor radioactive sau puternic otravitoare ori al altor incarcaturi periculoase se va face în condiţiile stabilite prin norme speciale, iar dacã nu exista asemenea norme, în condiţiile stabilite prin prezentul regulament. ART. 70 Se interzice transportul incarcaturilor uşor inflamabile în remorci şi în caroseria autobasculantelor. Prin excepţie, produsele petroliere pot fi transportate în remorci-cisterne, iar buteliile de aragaz, în remorci special amenajate. ART. 71 În cazul incarcaturilor uşor inflamabile, explozivilor sau altor incarcaturi periculoase, şefii de garaje, înlocuitorii acestora şi conducãtorii de vehicule sînt obligaţi sa verifice, înainte de plecarea în cursa, existenta şi buna funcţionare a mijloacelor de stingere a incendiilor, prevãzute pentru transportul acestor incarcaturi. Conducãtorii vehiculelor cu care se transporta incarcaturi periculoase au obligaţia sa respecte indicaţiile stabilite la punctele de primire a acestor incarcaturi, în legatura cu încãrcarea, transportul şi descãrcarea. ART. 72 Este interzis ca în autovehiculele care transporta incarcaturi periculoase sa se afle pasageri sau incarcaturi neprevãzute în foaia de parcurs. Incarcatura periculoasa trebuie sa fie însoţitã pe tot parcursul de cel puţin o persoana care sa-i cunoascã bine caracteristicile. Dacã, din cauza deteriorarii ambalajului în timpul transportului sau din alte cauze, substantele uşor inflamabile sau alte substanţe periculoase se imprastie pe drum, conducãtorul vehiculului este obligat sa opreascã imediat ce observa aceasta şi, împreunã cu persoana care îl însoţeşte, sa avertizeze pe cei din jur de pericol şi sa ia mãsurile necesare pentru izolare, anuntind de cele intimplate cel mai apropiat organ al militiei. ART. 73 Conducãtorilor de vehicule cu care se transporta incarcaturi periculoase le este interzis: a) sa provoace socuri vehiculului condus; b) sa fumeze în timpul transportului sau sa aprinda focuri la opriri ori stationari, la o distanta mai mica de 50 m de vehicul; c) sa lase vehiculul şi incarcatura fãrã supraveghere; d) sa lase vehiculul încãrcat în garaj; e) sa pãstreze în vehicul rezerve de combustibil în ambalaje care nu sînt special confectionate în acest scop; f) sa remorcheze autovehicule rãmase în pana; g) sa staţioneze pe partea carosabilã a drumurilor publice, pe timp de noapte. ART. 74 În cazul cînd se fac transporturi de persoane în autocamioane, în alte autovehicule care prin construcţie nu sînt destinate transportului de persoane sau în remorcile tractoarelor, se vor lua urmãtoarele mãsuri: a) caroseria va fi prevãzutã cu bãnci sau scaune, bine fixate, mai jos de nivelul obloanelor cu cel puţin 15 cm; b) pãrţile laterale vor fi fixate cu sigurante; c) transportul copiilor în caroserie va fi admis numai cu insotitori (1 la 10 copii); d) se va mentiona în foaia de parcurs, sub semnatura şi pe rãspunderea celui care încuviinţeazã transportul, ca autovehiculul sau remorca poate transporta persoane. Încuviinţarea se da de şeful de garaj sau de conducãtorul unitãţii socialiste respective. Pe lîngã foaia de parcurs, conducãtorul autocamionului va avea asupra sa un tabel în care vor fi trecute nominal persoanele care se transporta şi în care se va mentiona data transportului şi itinerariul. ART. 75 Numãrul persoanelor care pot fi transportate în caroseria autocamioanelor sau în remorcile tractoarelor este limitat, în funcţie de tonajul acestora, dupã cum urmeazã:
- 0,5 t ................................ 6 persoane - 0,7 t - 0,8 t ....................... 10 persoane - 1,5 t ............................... 16 persoane - 3 t ................................. 24 persoane - 4-5 t ............................... 30 persoane - 6-7 t ............................... 40 persoane - 8 t ................................. 46 persoane
ART. 76 În caroseria autocamioanelor care transporta mãrfuri se pot transporta, împreunã cu incarcatura, numai incarcatorii sau insotitorii mãrfurilor, prevãzuţi în foaia de parcurs, cu obligaţia ca aceştia sa nu calatoreasca deasupra încãrcãturii sau în picioare. ART. 77 În scopul prevenirii urmãrilor accidentelor de circulaţie, se recomanda conducãtorilor auto şi persoanelor care ocupa locurile din fata ale autoturismelor sa poarte centura de siguranta.
CAP. 3 Obligaţiile deţinãtorilor de autovehicule ART. 78 Deţinãtorii de autovehicule sînt obligaţi sa le inmatriculeze înainte de a le pune în circulaţie şi sa ceara radierea lor din evidenta organelor militiei, potrivit prevederilor prezentului regulament. Deţinãtorii de autovehicule sînt obligaţi sa monteze pe autovehiculele care circula pe drumurile publice tablite purtind numãrul de înmatriculare, confectionate şi plasate potrivit dispoziţiilor prezentului regulament. Deţinãtorii autovehiculelor accidentate sînt obligaţi sa ceara organului militiei cel mai apropiat autorizaţia de a efectua reparaţiile necesare, pe care o vor prezenta responsabilului de atelier sau persoanei care urmeazã sa efectueze reparaţia. ART. 79 Unitãţile socialiste deţinãtoare de autovehicule sînt obligate: a) sa verifice starea tehnica a autovehiculelor, sa facã menţiune în foaia de parcurs ca acestea se gãsesc în buna stare de funcţionare şi sa nu permitã ieşirea în circulaţie a acelora care nu îndeplinesc condiţiile tehnice; b) sa elibereze foaie de parcurs sau ordin de serviciu pentru fiecare autovehicul care pleacã în cursa; c) sa nu permitã conducerea autovehiculelor de cãtre persoane care nu poseda permis de conducere sau care poseda permis de conducere necorespunzãtor categoriei din care face parte autovehiculul respectiv; d) sa nu permitã conducãtorilor de autovehicule sa plece în cursa sub influenta bãuturilor alcoolice sau în stare de oboseala accentuata; e) sa atragã atenţia conducãtorilor de autovehicule asupra particularitatilor de conducere a acestora, iar în caz de polei, ceata sau alte asemenea situaţii, asupra modului în care trebuie sa circule, fãcînd menţiune despre aceasta în foaia de parcurs; f) la întoarcere sa ţinã seama de observaţiile fãcute de agenţii de circulaţie sau de conducãtorii de autovehicule în foaia de parcurs şi sa ridice de la aceştia cheia de contact, certificatul de înmatriculare şi foaia de parcurs în care se va mentiona ora sosirii din cursa; g) sa anunţe imediat organele militiei despre orice accident savirsit de conducãtorii de autovehicule sau cînd în foaia de parcurs se constata modificãri, ştersãturi ori adãugiri şi cînd conducãtorii de autovehicule se întorc din cursa sub influenta bãuturilor alcoolice; h) sa ia mãsuri pentru ridicarea continua a calificãrii conducãtorilor de autovehicule, organizind cursuri de pregãtire profesionalã în unitãţile respective, în vederea însuşirii regulilor de circulaţie pe drumurile publice şi a celor de folosire tehnica a autovehiculelor şi pentru prevenirea accidentelor de circulaţie; i) sa ia mãsuri ca toţi conducãtorii de autovehicule sa aibã permisul de conducere vizat militia judeteana, respectiv de Militia municipiului Bucureşti, în raza cãreia domiciliazã; j) sa ia mãsuri ca, la intrãrile şi ieşirile din garaje şi depouri, sa se instaleze indicatoare de prevenire.
CAP. 4 Condiţiile tehnice pentru admiterea în circulaţie a autovehiculelor şi remorcilor ART. 80 Autovehiculele şi remorcile care circula pe drumurile publice trebuie sa fie în stare buna de funcţionare şi sa îndeplineascã condiţiile tehnice minime prevãzute în prezentul capitol. ART. 81 *) Verificarea tehnica a autovehiculelor aparţinînd persoanelor fizice se efectueazã anual, în cursul lunii de înmatriculare a autovehiculului. Pentru autovehiculele noi, prima verificare tehnica se efectueazã în al doilea an de la data înmatriculãrii. Operaţiunile ce se executa la verificarea tehnica a autovehiculelor se stabilesc de Ministerul de Interne. Unitãţile socialiste care efectueazã verificarea tehnica vor tine evidenta autovehiculelor verificate, prin fise tehnice, vor elibera dovezi din care sa rezulte ca autovehiculele verificate îndeplinesc condiţiile tehnice pentru a circula pe drumurile publice şi vor aplica pe tablitele cu numãrul de înmatriculare a autovehiculului ecusonul pentru verificarea tehnica. Autovehiculele aparţinînd unitãţilor socialiste vor fi supuse reviziilor tehnice periodice, potrivit normelor legale în vigoare. Dovada efectuãrii reviziilor tehnice periodice se face cu talonul de evidenta a reviziilor tehnice, conform modelului stabilit de Ministerul Transporturilor şi Telecomunicatiilor. --------------- *) Potrivit art. II din H.C.M. nr. 172/1982, prevederile acestui articol au intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 1983.
SECŢIUNEA I Mecanismul de frinare ART. 82 Orice autovehicul va fi echipat cu doua sisteme de frinare: frina de serviciu şi frina de ajutor. Ambele sisteme trebuie sa fie perfect reglate şi sa acţioneze eficace şi rapid, independent unul de altul. ART. 83 Motocicletele, inclusiv scuterele, cu sau fãrã atas, vor fi echipate cu doua dispozitive de frinare, cu comanda de picior şi mina, care sa permitã controlul miscarii şi oprirea sigura, rapida şi eficace a acestora. ART. 84 Remorcile şi semiremorcile cu greutate maxima autorizata mai mare de 750 kg vor fi prevãzute cu: a) o instalatie de frinare care sa acţioneze sigur, rapid şi eficace pe toate rotile, comandata de la frina de serviciu a autovehiculului tragator. Cînd greutatea maxima autorizata a remorcii nu depãşeşte 3.500 kg, dispozitivul sau de frinare poate fi acţionat şi prin apropierea remorcii de autovehiculul tragator (frinare prin inertie). Aceste dispoziţii sînt aplicabile şi remorcilor a cãror greutate maxima autorizata nu depãşeşte 750 kg, însã este mai mare decît jumãtate din greutatea proprie a autovehiculului tragator; b) un dispozitiv care sa permitã frinarea (imobilizarea) rotilor, cînd remorcile sau semiremorcile sînt decuplate de autovehiculul tragator.
SECŢIUNEA a II-a Sistemul de lumini ART. 85 Autovehiculele vor fi prevãzute în fata cu: a) cel puţin doua faruri cu lumini albe sau galben-selectiv cu doua faze: faza lungã (lumina de drum), care sa poatã lumina în mod eficace drumul noaptea, pe timp senin, pe o distanta minima de 100 m, şi faza scurta (lumina de intilnire), care sa poatã lumina drumul, în aceleaşi condiţii, pe o distanta minima de 30 m, fãrã sa împiedice vederea celorlalte persoane care folosesc drumul; b) doua lanterne de poziţie cu lumini albe vizibile noaptea, pe timp senin, de la o distanta de 150 m, fãrã sa împiedice vederea celorlalte persoane care folosesc drumul; c) doua semnalizatoare cu lumina intermitenta, alba sau portocalie, pentru semnalizarea schimbãrii direcţiei de mers. Sursele de lumina pentru semnalizarea schimbãrii direcţiei de mers pot fi situate şi pe pãrţile laterale, de o parte şi de alta a autovehiculului. În acest caz ele pot fi: a) braţ mobil, care depãşeşte lateral gabaritul autovehiculului, avînd o lumina portocalie, continua, cînd se afla în poziţie orizontala; b) poziţie fixa, cu lumina portocalie intermitenta. Motocicletele, inclusiv scuterele, vor avea în fata un far cu doua faze şi cu lanterna de poziţie în far, iar cele cu atas, şi o lanterna cu lumina alba, de poziţie, cu caracteristicile prevãzute la alineatul 1, montata la extremitatea atasului. Autovehiculele, cu excepţia motocicletelor, pot fi prevãzute cu doua lumini de ceata albe sau galben-selectiv. ART. 86 Autovehiculele (cu excepţia motocicletelor), remorcile şi semiremorcile vor fi prevãzute în spate cu: a) doua lanterne de poziţie, cu lumini roşii, vizibile noaptea, pe timp senin, de la o distanta de cel puţin 150 m, care sa se aprinda concomitent cu lanternele de poziţie, luminile de drum şi de intilnire din fata; b) doua lanterne stop, cu lumini roşii, care sa se aprinda atunci cînd intra în acţiune frina de serviciu, iar intensitatea lor luminoasa sa fie mai mare decît a luminilor de la lanternele de poziţie; c) o lanterna cu lumina alba proiectata pe numãrul de înmatriculare, care sa permitã citirea numãrului noaptea, pe timp senin, de la o distanta minima de 20 m; d) doua lanterne cu lumina intermitenta roşie sau portocalie, pentru semnalizarea direcţiei de mers, în cazul cînd autovehiculul nu este prevãzut cu semnalizatoare laterale de schimbare a direcţiei; e) una sau doua lumini albe, prevãzute prin construcţie pentru semnalizarea mersului înapoi. Motocicletele, inclusiv scuterele, vor avea în spate o lanterna cu doua compartimente, unul cu lumina roşie, care sa se aprinda atunci cînd intra în acţiune frina, iar al doilea cu lumina roşie de poziţie şi proiectie alba pentru iluminarea numãrului de înmatriculare. Motocicletele cu atas vor avea şi o lanterna cu lumina roşie de poziţie, montata în spate, la extremitatea atasului. ART. 87 Este interzisã montarea la autovehicule, remorci sau semiremorci a altor lumini, a luminilor de alta culoare decît cele stabilite la art. 85 şi 86, ori de alta intensitate decît cea prevãzutã prin construcţie. Se excepteazã de la dispoziţiile alineatului precedent: a) autovehiculele militiei, care vor fi echipate cu una sau doua lumini giratoare de culoare albastra, şi cele aparţinînd salvãrii şi Ministerului Apãrãrii Naţionale destinate controlului circulaţiei autovehiculelor din parcul propriu, care vor fi echipate cu o lumina giratoare de culoare albastra; b) autovehiculele destinate stingerii incendiilor, care vor fi echipate cu lumini giratoare de culoare roşie; c) autovehiculele cu gabarite sau tonaje depasite ori care însoţesc asemenea autovehicule, cele care transporta substanţe periculoase, cele destinate întreţinerii, repararii sau executatii unor lucrãri de drumuri, curãţeniei strazilor, dezapezirii sau tractarii autovehiculelor rãmase în pana, precum şi alte autovehicule aparţinînd unitãţilor socialiste autorizate de organele de militie, care vor fi echipate cu lumini giratoare de culoare galbena.
SECŢIUNEA a III-a Alte condiţii ART. 88 Autovehiculele vor fi prevãzute cu un mecanism de direcţie care sa permitã o manevrare uşoarã, rapida şi sigura, cu jocul volanului de cel mult 15 grade. Piulitele de la articulatiile mecanismului de direcţie trebuie sa fie asigurate cu splinturi, iar celelalte piese sa fie bine fixate şi fãrã uzuri pronunţate. ART. 89 Potrivit categoriei şi construcţiei lor, autovehiculele vor fi prevãzute cu oglinda retrovizoare, avertizor sonor, dispozitiv pentru amortizarea zgomotului produs de evacuarea gazelor, geamuri la parbriz şi la uşile laterale, care sa permitã vizibilitatea, stergatoare de parbriz în stare de funcţionare, inchizatoare de usi, precum şi siguranta la obloanele laterale care sa nu permitã deschiderea acestora în timpul mersului. La tramvaie, troleibuze şi autobuze, una din oglinzile retrovizoare va fi astfel instalata încît sa permitã conducatorului sa supravegheze de la locul sau uşile de urcare şi coborire. Aceste autovehicule vor fi dotate cu mijloace pentru stingerea incendiilor (extinctoare etc.). Este interzisã montarea la autovehicule a altui avertizor sonor decît cel prevãzut prin construcţie. Se excepteazã autovehiculele destinate stingerii incendiilor, cele ale salvãrii şi ale militiei, care vor fi echipate şi cu mijloace speciale de avertizare sonora. ART. 90 Autovehiculele care transporta incarcaturi uşor inflamabile sau periculoase trebuie sa mai îndeplineascã urmãtoarele condiţii: a) esapamentul sa fie montat în partea din fata şi sa fie prevãzut cu parascintei şi cu aparatoare metalicã; b) sa fie prevãzute cu mijloace corespunzãtoare pentru stingerea incendiilor (doua extinctoare, o lada sau un sac cu nisip, o patura groasa şi lopeti pentru împrãştierea nisipului); c) pe pãrţile laterale, în fata şi în spate, sa fie prevãzute cu tablite avînd inscripţia "Pericol de foc", scrisã vizibil cu litere în mãrime de cel puţin 10 cm, iar de o parte şi de alta a cabinei sa aibã un fanion din pinza de culoare neagra, în interiorul cãruia sa fie înscrisã cu alb litera "P", în mãrime de 20 cm, sau sa aibã fixate în fata şi în spate plãci dreptunghiulare negre cu inscripţia "P" în alb, înãlţimea literei fiind de 20 cm; d) robinetele autocisternelor sa fie bine închise şi prevãzute cu un dispozitiv care sa înlãture posibilitatea deschiderii lor în timpul mersului. ART. 91 În cazul în care incarcatura transportatã depãşeşte în lungime caroseria autovehiculului, a remorcii sau a semiremorcii, aceasta va fi semnalizata: a) ziua cu stegulete roşii, fixate vizibil în partea din urma a încãrcãturii, şi cu stegulete albe în fata; b) noaptea sau ziua cînd este ceata densa, ninge abundent sau ploua torential ori vizibilitatea este redusã, cu lumini roşii, fixate vizibil în partea din urma a încãrcãturii, şi cu lumini albe în fata. Dacã pe traseul pe care circula autovehiculele, remorcile şi semiremorcile ce depãşesc gabaritele, greutatea pe osie sau tonajul, stabilite de dispoziţiile legale în vigoare, sînt montate indicatoare rutiere ce interzic accesul, conducãtorii autovehiculelor vor respecta semnificatia acestora, cu excepţia cazului cînd în autorizaţia specialã, eliberata de organul competent, se permite deplasarea pe un astfel de drum. ART. 92 Dacã, în urma unei defectiuni survenite pe parcurs, autovehiculele nu mai îndeplinesc condiţiile tehnice prevãzute în prezentul capitol, conducãtorii lor sînt obligaţi sa ia toate mãsurile pentru înlãturarea deficienţelor, iar dacã aceasta nu se poate realiza pe loc, vor merge la garaj sau la punctul cel mai apropiat de reparare, cu o viteza care sa asigure evitarea oricãrui accident. Dacã defecţiunile survenite nu permit deplasarea autovehiculelor la garaj sau la cel mai apropiat punct de reparare, conducãtorii lor sînt obligaţi sa le scoatã din partea carosabilã, iar dacã aceasta nu este posibil, sa le deplaseze cît mai aproape de marginea din dreapta a drumului public, semnalizind prezenta lor prin aprinderea lanternelor de poziţie (şi prin lumina roşie din spate, dacã locul respectiv nu este luminat). Orice conducãtor de vehicul este obligat sa ajute pe conducãtorii autovehiculelor rãmase în pana, la scoaterea acestora din partea carosabilã a drumului public. În cazul cînd defectiunea priveşte sistemul de iluminat, conducãtorii autovehiculelor rãmase în pana sînt obligaţi sa asigure funcţionarea cel puţin a farului din partea stinga a autovehiculului. Dacã sistemul de iluminat nu funcţioneazã, autovehiculele nu vor circula în timpul nopţii sau pe ceata, poziţia lor fiind semnalizata prin instalarea în fata şi în spate a cîte unui triunghi reflectorizant. ART. 93 Organele militiei controleazã starea tehnica a autovehiculelor înmatriculate, atît pe drumurile publice, cît şi la autobazele, garajele şi depourile unitãţilor socialiste. În cazul cînd constata ca autovehiculele care circula pe drumurile publice nu corespund condiţiilor tehnice prevãzute în prezentul capitol, organele militiei vor retrage certificatele de înmatriculare pînã cînd deţinãtorii vor remedia deficientele constatate. Organele militiei au dreptul sa controleze la întreprinderile şi atelierele de reparaţii auto starea tehnica a autovehiculelor, prin verificarea calitãţii reparaţiilor executate la sistemele şi instalaţiile care afecteazã securitatea circulaţiei.
CAP. 5 Înmatricularea autovehiculelor şi radierea lor SECŢIUNEA I Înmatricularea autovehiculelor ART. 94 Autovehiculele cu o capacitate cilindrica pînã la 69 cmc inclusiv se înmatriculeazã la militia municipala sau oraseneasca în raza cãreia îşi au domiciliul (sediul) deţinãtorii, ori la militia judeteana, dacã deţinãtorii îşi au domiciliul (sediul) în comuna. Autovehiculele cu capacitate cilindrica mai mare de 69 cmc se înmatriculeazã la militia judeteana, respectiv la Militia municipiului Bucureşti, în raza cãreia îşi au domiciliul (sediul) deţinãtorii. Tramvaiele şi troleibuzele se înmatriculeazã la întreprinderile care le deţin, iar autovehiculele aparţinînd Ministerului Apãrãrii Naţionale se înmatriculeazã la acest minister. ART. 95 Organele militiei elibereazã pentru fiecare autovehicul înmatriculat un certificat de înmatriculare. Conţinutul şi forma certificatului de înmatriculare se stabilesc de Inspectoratul general al militiei. El va cuprinde cel puţin denumirea organului care l-a emis, numãrul de înmatriculare a autovehiculului, marca şi tipul autovehiculului, numãrul motorului, data primei puneri în circulaţie a autovehiculului, denumirea sau numele şi prenumele, precum şi domiciliul (sediul) deţinãtorului. ART. 96 Schimbarea domiciliului (sediului) deţinãtorului unui autovehicul pe raza aceluiaşi organ al militiei care a fãcut înmatricularea trebuie anunţatã acestuia în termen de 20 zile. Înlocuirea motorului la autovehiculele proprietate personalã şi la schimbarea culorii oricãrui autovehicul se pot face numai cu anunţarea prealabilã a organelor de militie care le-a înmatriculat. ART. 97 Înmatricularea autovehiculelor şi eliberarea certificatelor de înmatriculare se fac pe baza actelor de provenienta sau proprietate şi a verificãrii tehnice. La înmatricularea autovehiculelor proprietate personalã se depune şi dovada de plata a taxelor legale. La înmatricularea autovehiculelor noi nu se face verificarea tehnica. Pentru autovehiculele care au o capacitate cilindrica pînã la 98 cmc inclusiv nu se percep taxe de înmatriculare. ART. 98 Autovehiculele aparţinînd misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare strãine, membrilor acestora, corespondentilor şi agentiilor de presa strãine, precum şi reprezentanţilor organizaţiilor economice, culturale sau altor asemenea organizaţii strãine cu statut diplomatic, care îşi desfãşoarã activitatea în Republica Socialistã România, se înmatriculeazã şi se radiaza de cãtre Militia municipiului Bucureşti, la cererea Ministerului Afacerilor Externe. La cererea de înmatriculare a autovehiculelor aparţinînd celor prevãzuţi la alineatul precedent se vor anexa: a) unul din actele prevãzute mai jos: - certificatul de trecere prin vama eliberat de Federaţia Internationala Automobilului sau de Alianta Internationala de Turism; - chitanţa de import, eliberata de una din vamile romane persoanelor care se bucura de scutire de taxe vamale; - declaraţia vamalã de import, eliberata de aceleaşi organe vamale persoanelor cãrora li se acorda creditare de taxe vamale; b) un formular-tip, completat de deţinãtorul autovehiculului, cuprinzînd toate datele tehnice ale acestuia; c) chitanţa de plata taxelor de timbru pentru înmatricularea autovehiculelor, afarã de cazurile cînd pe baza de reciprocitate se acorda scutire de plata acestor taxe pentru misiunile diplomatice, oficiile consulare şi membrii acestora; d) polita de asigurare pentru daune provocate terţilor. Certificatele de înmatriculare a autovehiculelor prevãzute în prezentul articol se vireazã, anual, de Militia municipiului Bucureşti. ART. 99 Pentru autovehiculele noi se pot elibera autorizaţii de circulaţie provizorii, pe rute determinate, valabile timp de 15 zile. Aceste autorizaţii se vor elibera de cãtre organul militiei în raza cãruia se afla întreprinderea constructoare, magazinul de desfacere a autovehiculelor sau oficiul vamal, potrivit competentei stabilite în art. 94. În cazuri temeinic justificate, valabilitatea autorizaţiilor de circulaţie provizorii poate fi prelungitã. ART. 100 Unitãţile care au ca obiect fabricarea, montarea, repararea sau comercializarea autovehiculelor pot obţine autorizaţii de circulaţie de garaj, pe rute determinate, a cãror valabilitate expira la data de 31 decembrie a anului în cursul cãruia au fost eliberate. Autorizaţiile de circulaţie de garaj se folosesc exclusiv la proba autovehiculelor pe o distanta ce nu poate depãşi 50 km de la sediul întreprinderii şi nu dau dreptul la transportul de persoane sau bunuri. ART. 101 Pierderea, furtul sau distrugerea certificatului de înmatriculare sau a autorizaţiei de circulaţie de garaj trebuie declarata organului de militie municipal sau orasenesc cel mai apropiat, în termen de 48 ore de la constatarea faptului. Duplicatele certificatelor de înmatriculare sau ale autorizaţiilor de circulaţie de garaj se elibereazã de cãtre organele militiei care au emis originalul, dupã verificarea împrejurãrilor în care acestea au fost pierdute, furate sau distruse şi dupã publicarea pierderii în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România. Pînã la emiterea duplicatului, autovehiculul va circula pe baza unei autorizaţii de circulaţie provizorii.
SECŢIUNEA a II-a Numerele de înmatriculare a autovehiculelor ART. 102 La înmatriculare, organele militiei atribuie autovehiculelor numãrul de înmatriculare cu indicativul judeţului sau municipiului Bucureşti, dupã caz, format din litere mari, dupã cum urmeazã:
- ALBA ........................................ AB - ARAD ........................................ AR - ARGES ....................................... AG - BACAU ....................................... BC - BIHOR ....................................... BH - BISTRITA-NASAUD ............................. BN - BOTOSANI .................................... BT - BRAŞOV ...................................... BV - BRĂILA ...................................... BR - BUCUREŞTI ................................... B - BUZAU ....................................... BZ - CARAS-SEVERIN ............................... CS - CALARASI .................................... CL - CLUJ ........................................ CJ - CONSTANTA ................................... CT - COVASNA ..................................... CV - DIMBOVITA ................................... DB - DOLJ ........................................ DJ - GALAŢI ...................................... GL - GIURGIU ..................................... GR - GORJ ........................................ GJ - HARGHITA .................................... HR - HUNEDOARA ................................... HD - IALOMITA .................................... ÎL - IAŞI ........................................ IS - MARAMURES ................................... MM - MEHEDINTI ................................... MH - MURES ....................................... MS - NEAMT ....................................... NT - OLT ......................................... OT - PRAHOVA ..................................... PH - SATU MARE ................................... SM - SALAJ ....................................... SJ - SIBIU ....................................... SB - SUCEAVA ..................................... SV - TELEORMAN ................................... TR - TIMIS ....................................... TM - TULCEA ...................................... TL - VASLUI ...................................... VS - VILCEA ...................................... VL - VRANCEA ..................................... VN
Numãrul de înmatriculare şi indicativul se aplica pe tablite cu cifre şi litere ieşite în relief. Culorile fondului tablitelor, ale cifrelor şi literelor numãrului de înmatriculare, forma, dimensiunile şi locul de plasare a tablitelor cu numãrul de înmatriculare se stabilesc de Inspectoratul general al militiei. ART. 103 Remorca, iar în cazul tractarii a doua remorci, ultima, va purta la spate numãrul de înmatriculare şi indicativul autovehiculului tragator. ART. 104 Numerele de înmatriculare ale autovehiculelor prevãzute în art. 98 vor fi însoţite, dupã caz, de initialele CD, CO sau TC. Tablitele cu initialele CD vor avea forma ovala, cu diametrul mare de 250 mm şi cel mic de 160 mm, iar cele cu initialele CO şi TC vor avea forma dreptunghiulara cu baza de 180 mm şi înãlţimea de 160 mm. Initialele CD, CO şi TC vor fi scrise cu caractere latine, de tipar, vor avea înãlţimea de 40 mm, lãţimea de 30 mm, iar grosimea scrisului de 10 mm, şi vor fi turnate în partea de sus a ovalului sau dreptunghiului. Initialele CD şi TC se vopsesc în roşu, iar initialele CO, în albastru, pe fond alb. Numerele vor fi scrise cu cifre arabe, drepte, plasate în partea de jos a ovalului sau dreptunghiului şi vor avea înãlţimea de 65 mm, lãţimea de 35 mm, iar grosimea scrisului de 10 mm. Cifrele se separa între ele printr-un spaţiu de 10 mm şi se vopsesc în negru pe fond alb. Initialele CD, CO şi TC se separa de cifre printr-un spaţiu de 20 mm. ART. 105 Este interzis a se înscrie pe autovehicule semne distinctive, cu excepţia celor stabilite de Inspectoratul general al militiei, la propunerea unitãţilor socialiste interesate. ART. 106 Numerele de înmatriculare, indicativul, locul de plasare, forma şi dimensiunile tablitelor cu numerele de înmatriculare a autovehiculelor aparţinînd Ministerului Apãrãrii Naţionale, precum şi semnele distinctive ce se înscriu pe autovehiculele respective, se stabilesc şi se atribuie de acest minister.
SECŢIUNEA a III-a Radierea autovehiculelor din evidenta circulaţiei ART. 107 Deţinãtorii de autovehicule înmatriculate sînt obligaţi sa ceara radierea acestora din evidenta organelor militiei în urmãtoarele cazuri: a) la trecerea autovehiculului în patrimoniul altui proprietar ori în administrarea, respectiv folosinta, altei unitãţi; b) la schimbarea domiciliului (sediului) deţinãtorului pe raza altui organ al militiei decît acela la care se afla înmatriculat autovehiculul; c) la scoaterea definitiva din Republica Socialistã România, pe baza aprobãrii de export date de cãtre organele vamale romane, a autovehiculelor care au fost înmatriculate potrivit art. 98 din regulament; d) în cazul cînd autovehiculul a devenit impropriu din punct de vedere tehnic pentru a circula pe drumurile publice; e) în caz de transformare a autovehiculului prin carosare. Cererea de radiere, împreunã cu certificatul de înmatriculare, se depun la organul militiei care a înmatriculat autovehiculul, în termen de 10 zile de la data cînd a survenit unul din cazurile prevãzute la literele a)-e). Autovehiculele proprietate personalã pot fi radiate şi în cazul cînd deţinãtorii lor nu vor sa le mai menţinã în circulaţie. ART. 108 În cazul prevãzut la litera b) a articolului precedent, organele militiei pot elibera deţinãtorilor de autovehicule care au depus cererea de radiere şi certificatul de înmatriculare autorizaţii de circulaţie provizorii valabile timp de 15 zile.
CAP. 6 Permisul de conducere ART. 109 Permisul de conducere a autovehiculelor se elibereazã de militia judeteana sau a municipiului Bucureşti, iar pentru motorete, şi de militia oraseneasca ori municipala în raza cãreia solicitantul îşi are domiciliul. Pentru absolvenţii şcolilor sau cursurilor de pregãtire a conducãtorilor de autovehicule profesionisti, declaraţi admişi la examen, permisul de conducere se elibereazã de militia judeteana sau a municipiului Bucureşti la care au fost examinati. ART. 110 Permisul de conducere este de culoare roz, avînd dimensiunile 76X112 mm, şi cuprinde: denumirea acestuia în limbile romana şi franceza, semnul distinctiv al Republicii Socialiste România în circulaţia rutiera internationala, numele, prenumele, data, locul naşterii, domiciliul, fotografia şi semnatura titularului, unitatea de militie care l-a emis, data eliberãrii, termenul de valabilitate, seria şi numãrul, codul, semnatura şefului unitãţii de militie emitente. Permisul de conducere este valabil pentru una sau mai multe din urmãtoarele categorii de autovehicule: CATEGORIA A: Motociclete; CATEGORIA B: Autovehicule, altele decît motocicletele, a cãror greutate maxima autorizata nu depãşeşte 3.500 kg şi cele al cãror numãr de locuri pe scaune, în afarã locului conducatorului, nu este mai mare de opt; CATEGORIA C: Autovehicule destinate transportului de bunuri şi a cãror greutate maxima autorizata depãşeşte 3.500 kg; CATEGORIA D: Autovehicule destinate transportului de persoane avînd mai mult de opt locuri pe scaune, în afarã locului conducatorului; CATEGORIA E: Ansamblu de vehicule al cãrui autovehicul tragator face parte din categoriile B, C şi D, pentru care conducãtorul de autovehicul poseda permis, însã împreunã cu remorca nu intra într-una din aceste categorii; CATEGORIA F: Tractoare rutiere şi autoutilaje cu destinaţii diferite, care dezvolta o viteza redusã; CATEGORIA G: Motorete; CATEGORIA H: Troleibuze; CATEGORIA I: Tramvaie. Autovehiculelor din categoriile B, C şi D li se poate ataşa o remorca fãrã ca prin aceasta sa se schimbe categoria din care fac parte. Autovehiculelor din categoria B li se poate ataşa o remorca a carei greutate maxima autorizata depãşeşte 750 kg, dar care sa nu aibã o greutate mai mare decît greutatea proprie a autovehiculului tragator, iar împreunã sa nu depãşeascã 3.500 kg. Posesorii permisului de conducere valabil pentru autovehicule din categoria A pot conduce şi autovehicule sin categoria G. Permisul de conducere valabil pentru autovehicule din categoria C da dreptul şi la conducerea autovehiculelor din categoria F. Permisul de conducere este însoţi de o anexa care cuprinde rubrici pentru vizele medicale periodice, schimbarea domiciliului, restituiri şi alte menţiuni. Autovehiculele din categoriile D, E şi F aparţinînd Ministerului Apãrãrii Naţionale sau Ministerului de Interne pot fi conduse şi de persoane care poseda permis de conducere valabil pentru alte categorii de autovehicule, în condiţiile prevãzute în instrucţiunile comune ale conducãtorilor acestor ministere. Termenul greutate maxima autorizata înseamnã greutatea proprie a autovehiculului şi a încãrcãturii maxime. ART. 111 Permisul de conducere se obţine pe baza de examen. Examinarea persoanelor care vor sa obţinã permis de conducere se efectueazã la militia judeteana sau a municipiului Bucureşti în raza cãreia îşi au domiciliul. Absolvenţii şcolilor sau cursurilor de pregãtire a conducãtorilor de autovehicule profesionisti vor fi examinati la militia judeteana sau a municipiului Bucureşti în raza cãreia îşi are sediul şcoala sau unitatea care organizeazã cursul. Pentru admiterea la examen candidatul va prezenta urmãtoarele acte: a) copie legalizatã de pe certificatul de naştere din care sa rezulte ca are virsta de 18 ani împliniţi. Absolvenţii şcolilor, cursurilor şi formelor de pregãtire a conducãtorilor de autovehicule profesionisti se vor putea prezenta la examen şi înainte de împlinirea virstei de 18 ani; b) certificat medical din care sa rezulte ca este apt pentru conducerea unui autovehicul; c) certificat de absolvire a unei şcoli, unui curs sau al altei forme de pregãtire a conducãtorilor de autovehicule, organizatã potrivit legii. Candidaţilor la examenul pentru obţinerea permisului de conducere a autovehiculelor din categoria G nu li se cere sa prezinte certificatul de absolvire a unei şcoli sau curs. Absolvenţii şcolilor, cursurilor şi formelor de pregãtire a conducãtorilor auto profesionisti au dreptul sa se prezinte la examen în vederea obţinerii permisului de conducere valabil pentru autovehiculele din categoriile B şi C sau numai C, precum şi pentru categoria E. Absolvenţii şcolilor sau cursurilor de mecanizatori agricoli sau tractoristi rutieri se pot prezenta la examen în vederea obţinerii permisului de conducere a autovehiculelor din categoria F. Absolvenţii şcolilor de conducatori de tramvaie sau troleibuze se pot prezenta la examen pentru obţinerea permisului de conducere a autovehiculelor din categoria H, respectiv categoria I. Absolvenţii şcolilor de pregãtire a conducãtorilor de autovehicule amatori au dreptul sa se prezinte la examen în vederea obţinerii permisului de conducere a autovehiculelor din categoriile A şi B sau numai pentru una din aceste categorii. Inspectoratul general a militiei, militiile judeţene şi Militia municipiului Bucureşti pot aproba, de la caz la caz, prezentarea la examen şi a altor persoane care nu au absolvit o şcoala de pregãtire a conducãtorilor de autovehicule, în vederea obţinerii permisului de conducere a autovehiculelor din categoriile A, B, C, E sau F. Membrii misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare se vor prezenta la examen în condiţiile stabilite de Ministerul Afacerilor Externe. ART. 112 Candidaţii la examenul pentru obţinerea permisului de conducere vor fi examinati la proba teoreticã de cunoaştere a regulilor de circulaţie şi, dupã caz, la mecanicã auto, precum şi la proba practica de conducere a autovehiculului, corespunzãtor categoriei de autovehicule pentru care solicita permisul. Persoanele handicapate fizic vor fi examinate la proba de conducere a autovehiculului adaptat infirmitãţii lor. Candidaţii la examenul pentru obţinerea permisului de conducere a autovehiculelor din categoriile A, B sau G nu se examineazã la proba de mecanicã auto. ART. 113 Candidaţii la obţinerea permisului de conducere a autovehiculelor vor fi examinati de ofiţeri sau subofiteri din Inspectoratul general al militiei, militiile judeţene sau Militia municipiului Bucureşti. În cazul candidaţilor la examenul pentru obţinerea permisului de conducere a tramvaielor sau troleibuzelor, ofiţerul sau subofiterul de militie examinator va fi asistat şi de un delegat al comitetului sau biroului executiv al consiliului popular municipal sau orasenesc. ART. 114 Rezultatul examinãrii se consemneazã prin calificativul admis, aminat sau respins. Vor fi aminati candidaţii care nu reuşesc la prima examinare. În caz de amînare, candidaţii vor fi programati pentru reexaminare, în termen de 10 pînã la 30 zile de la data primei examinari, la proba sau probele la care au fost aminati. Candidaţii care nu reuşesc la reexaminare vor fi declaraţi respinsi. Vor fi respinsi şi candidaţii care nu se prezintã la reexaminare în termen de 90 de zile de la data fixatã pentru aceasta. ART. 115 Pentru examinarea candidaţilor care au absolvit o şcoala de conducatori de autovehicule amatori se vor percepe urmãtoarele taxe: a) 50 lei în vederea obţinerii permisului de conducere valabil pentru autovehicule din categoria A; b) 100 lei în vederea obţinerii permisului de conducere valabil pentru autovehicule din categoriile A şi B sau numai din categoria B. Pentru examinarea persoanelor care nu au absolvit o şcoala de conducatori de autovehicule se vor percepe urmãtoarele taxe: a) 300 lei în vederea obţinerii permisului de conducere valabil pentru autovehicule din categoria A; b) 500 lei în vederea obţinerii permisului de conducere valabil pentru autovehicule din categoria B; c) 600 lei în vederea obţinerii permisului de conducere valabil pentru autovehicule din categoriile A şi B. Nu se percepe taxa de examinare de la candidaţii care prezintã certificatul de absolvire prevãzut la art. 111 alin. 3 lit. c). Se percepe o taxa de 600 lei de la persoanele care prezintã certificatul de absolvire prevãzut la alineatul precedent, în cazul cînd solicita sa fie supuse la un nou examen în vederea obţinerii permisului de conducere valabil pentru autovehiculele din categoriile C şi E. Aceeaşi taxa se percepe şi de la persoanele prevãzute la art. 111 alin. 9. De la dispoziţiile prezentului alineat se excepteazã absolvenţii şcolilor sau cursurilor de conducatori auto organizate de Ministerul Apãrãrii Naţionale sau Ministerul de Interne, precum şi absolvenţii şcolilor de conducatori de tramvaie sau troleibuze. Pentru examinarea persoanelor cãrora le-a fost anulat permisul de conducere se percepe o taxa de 1.000 lei, respectiv 500 lei, în cazul permisului de conducere a tramvaielor sau troleibuzelor. Taxele se achitã anticipat la casieriile Bãncii Naţionale a Republicii Socialiste România sau la unitãţile C.E.C. şi dau dreptul persoanelor care le-au achitat sa se prezinte atît la examinare, cît şi la reexaminare. ART. 116 Sînt scutiţi de plata taxelor prevãzute în articolul precedent: a) persoanele handicapate fizic, pentru obţinerea permisului de conducere valabil pentru autovehiculele din categoria A adaptate infirmitãţii lor; b) membrii misiunilor diplomatice acreditaţi în Republica Socialistã România, pe baza de reciprocitate. ART. 117 Posesorii permisului de conducere valabil pentru autovehicule din categoria C pot obţine, la cererea lor sau a unitãţilor socialiste, şi dreptul de a conduce autovehicule din categoria D. Acest drept se acorda persoanelor care au virsta de cel puţin 22 ani şi o practica efectivã mai mare de 3 ani pe un autovehicul din categoria C, în urma examinãrii lor de cãtre organele militiei. Dreptul de a conduce autovehicule din categoria D poate fi obţinut şi de posesorii permisului de conducere valabil pentru autovehicule din categoria C, precum şi de posesorii permisului de conducere valabil pentru troleibuze, la cererea unitãţii de transport la care sînt încadraţi. Acest drept se acorda persoanelor care au virsta de cel puţin 22 ani, o activitate efectivã mai mare de 1 an de conducãtor de autovehicul din categoria C sau troleibuz şi o specializare efectivã de 3 luni pe autovehicule din categoria D. La terminarea specializãrii, aceştia vor susţine, în fata organelor militiei, un examen în vederea obţinerii permisului de conducere valabil pentru autovehicule din categoria D. De asemenea, pot obţine permise pentru a conduce autovehicule din categoria D absolvenţii cursurilor de conducatori de autobuze, organizate de Inteprinderea de transport Bucureşti, care au stagiul militar satisfãcut şi virsta de cel puţin 22 ani. Absolvenţii cursurilor de calificare pentru conducatori de autobuze şi autotaximetre, organizate de Întreprinderea de transport Bucureşti, vor susţine în fata organelor militiei examenul în vederea obţinerii permisului de conducere valabil pentru autovehicule din categoria D, respectiv categoria B. ART. 118 Autovehiculele, inclusiv tramvaiele şi troleibuzele, destinate pregãtirii pentru proba practica de conducere, pot circula numai pe traseele stabilite de organele militiei. Folosirea pe drumurile publice a autovehiculelor prevãzute în alineatul precedent este permisã numai sub supravegherea conducãtorilor de autovehicule autorizaţi în acest scop de organele militiei. Pentru autovehiculele Ministerului Apãrãrii Naţionale autorizaţia se elibereazã de acest minister. În timpul exercitãrii atribuţiilor, conducãtorii de autovehicule sînt obligaţi sa aibã asupra lor permisul de conducere şi autorizaţia organelor militiei sau, dupã caz, a Ministerului Apãrãrii Naţionale. Rãspunderea pentru încãlcarea regulilor de circulaţie revine atît celui care conduce autovehiculul, cît şi conducatorului auto care supravegheazã. ART. 119 Autovehiculele, cu excepţia motocicletelor, destinate pregãtirii elevilor şi studenţilor pentru proba practica de conducere, vor fi prevãzute cu dubla comanda (ambreiaj şi frina) şi vor avea în fata şi în spate inscripţia "Şcoala". ART. 120 Posesorii permisului de conducere eliberat de militiile judeţene sau a municipiului Bucureşti sînt obligaţi ca, la schimbarea domiciliului în alt judeţ sau în cadrul municipiului Bucureşti, sa se prezinte pentru a fi luati în evidenta la militia judeteana sau a municipiului Bucureşti în raza cãreia şi-au schimbat domiciliul. ART. 121 Pierderea, furtul sau distrugerea permisului de conducere trebuie declarata, în termen de 48 ore de la constatarea faptului, militiei orãşeneşti sau municipale cea mai apropiatã. ART. 122 Militia judeteana sau a municipiului Bucureşti ori, dupã caz, militia municipala oraseneasca în raza cãreia domiciliazã titularul permisului de conducere poate elibera un duplicat al acestuia, pe baza comunicãrii primite de la organul militiei cãruia i s-a declarat pierderea, furtul sau distrugerea originalului şi dupã publicarea pierderii în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România. ART. 123 Persoana care obţine un duplicat al permisului de conducere, iar ulterior reintra în posesia originalului, este obligatã sa depunã originalul în termen de 48 de ore la organul militiei care a eliberat duplicatul.
CAP. 7 Circulaţia autovehiculelor în trafic internaţional ART. 124 Autovehiculele înmatriculate în Republica Socialistã România care trec frontiera de stat pentru a circula pe teritoriul altei tari vor purta la partea din spate a autovehiculului o tablita în forma ovala, în care sînt înscrise în relief, cu negru pe fond alb, literele "RO". Tablita va avea lungimea de 175 mm şi lãţimea de 115 mm, iar literele înãlţimea de 80 mm şi grosimea scrisului de 10 mm, fiind plasate în mijlocul tablitei ovale. ART. 125 Permisul de conducere eliberat de organele militiei potrivit art. 110 este valabil în circulaţia internationala pe teritoriul statelor care au aderat la Convenţia internationala asupra circulaţiei rutiere, la care Republica Socialistã România este parte. Permisul de conducere eliberat de organele militiei pentru conducerea autovehiculelor cu capacitate cilindrica pînã la 69 cmc inclusiv nu este valabil în circulaţia internationala. Pentru a circula pe teritoriul altor state, posesorul unui asemenea permis trebuie sa posede un permis internaţional de conducere, eliberat de Automobil Clubul Roman. Dispoziţia de la alineatul precedent se aplica tuturor posesorilor de permise de conducere care vor sa circule pe teritoriul statelor care nu au aderat la Convenţia internationala asupra circulaţiei rutiere, la care Republica Socialistã România este parte, sau al statelor cu care Republica Socialistã România nu are convenţii de reciprocitate.
CAP. 8 Constatarea şi sancţionarea contravenţiilor ART. 126 Încãlcarea dispoziţiilor din prezentul regulament constituie contravenţie şi se sancţioneazã dupã cum urmeazã: a) contravenţiile la art. 8, 12 lit. b) alin. 2 şi lit. c) alin. 2, art. 14 lit. b) alin. 2, art. 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27 alin. 1-3, art. 28, 29, 40, 44 pct. 16, 17, 19, 22, 23 şi 27, art. 51, 52, 55, 56 lit. a) şi e), art. 57, 58, 61 alin. 2, art. 62 lit. b), c), d), e), f), g), h) şi j), art. 63, 64, 65, 96, 101 alin. 1, art. 102 alin. 2 şi 3, art. 103, 142 şi 145, cu amenda de la 100 la 300 lei; b) contravenţiile la art. 12 lit. a) alin. 2 şi lit. c) alin. 1, art. 19 alin. 1 lit. a), art. 27 alin. 4, art. 34, 37, 38, 39, 42, 44 pct. 1, 2, 5, 9, 11, 12, 20, 21 şi 24, art. 45, 46, 49, 53, 54 alin. 1, art. 67, 74, 75, 76, 78 alin. 2 şi 3, art. 105, 118, 119, 120, 121 şi 123, cu amenda de la 200 la 500 lei; c) contravenţiile la art. 12 lit. b) alin. 1, art. 14 alin. 4, art. 30, 35, 44 pct. 4, art. 47, 79 lit. b), e) şi j), art. 80, 91 alin. 1, art. 92 şi 107, cu amenda de la 300 la 700 lei; d) contravenţiile la art. 14 alin. 1 lit. b), art. 15 alin. 2, art. 19 alin. 1 lit. b) şi alin. 2, art. 31, 44 pct. 6 lit. b)-d), 8, 10 alin. 1, pct. 18 şi 26, art. 56 lit. b), c) şi d), art. 60, 62 lit. a) şi i), art. 100 şi 143 alin. 1, cu amenda de la 400 la 1.000 lei; e) contravenţiile la art. 4, 32, 41, 44 pct. 15, art. 48 şi 79 lit. a), c), d), f), g) şi h), cu amenda de la 500 la 1.000 lei; f) contravenţiile la art. 7, 33, 44 pct. 7, art. 66, 68, 70, 71, 72, 73, 91 alin. 2 şi art. 144 alin. 1, cu amenda de la 500 la 1.500 lei; g) contravenţiile la art. 15 alin. 1, art. 36 şi 44 pct. 3, cu amenda de la 1.000 la 2.500 lei. ART. 127 Exercitarea de presiuni asupra sefilor de transporturi, autobaze, garaje, depouri, coloane ori conducãtorilor de autovehicule, spre a-i determina sa nu respecte normele prevãzute în prezentul regulament, a cãror încãlcare constituie contravenţie, se sancţioneazã cu amenda prevãzutã pentru contravenţia respectiva, dacã aceasta a fost sãvîrşitã. ART. 128 Se sancţioneazã cu amenda de la 300 la 1.000 lei fapta responsabililor de ateliere sau a oricãrei persoane de a repara sau a incuviinta repararea autovehiculelor avînd urme de accidente, fãrã a li se prezenta autorizaţia eliberata în acest scop de organele militiei, autorizaţie pe care sînt obligaţi sa o retina. ART. 129 Neîndeplinirea de cãtre organele de stat care administreazã drumurile publice a obligaţiilor legale ce le revin în legatura cu întreţinerea mijloacelor de semnalizare rutiera, precum şi neluarea mãsurilor de înlocuire imediata a mijloacelor de semnalizare rutiera degradate sau distruse, ori de inlaturare urgenta a obstacolelor ivite pe drumurile publice, constituie contravenţie, iar persoanele vinovate se sancţioneazã cu amenda de la 500 la 1.500 lei. ART. 130 Pentru aducerea la îndeplinire a obligaţiilor deţinãtorilor de autovehicule, în cazul în care aceştia sînt unitãţi socialiste, rãspunderea revine, dupã caz, sefilor de transporturi, autobaze, garaje, depouri sau coloane. În lipsa acestora, precum şi pentru aducerea la îndeplinire a obligaţiilor unitãţilor socialiste, altele decît acelea care decurg din calitatea lor de deţinãtoare de autovehicule, rãspunderea revine personalului muncitor desemnat în scris de conducãtorii unitãţilor socialiste. Dacã asemenea personal nu a fost desemnat în scris, rãspunderea revine conducatorului unitãţii socialiste. ART. 131 Pentru nerespectarea dispoziţiilor de la articolele 53, 54, 70, 74, 75, 76, 100 şi 103 din prezentul regulament, rãspunderea revine atît conducatorului, cît şi deţinãtorului de autovehicule. ART. 132 În cazul cînd faptele prevãzute în prezentul capitol, sancţionate contraventional, sînt sãvîrşite în astfel de condiţii încît, potrivit legii penale, constituie infracţiuni, ele se pedepsesc în conformitate cu legea penalã. ART. 133 Constatarea contravenţiilor la dispoziţiile prezentului regulament se face atît de agenţii de circulaţie, cît şi de ceilalţi ofiţeri şi subofiteri de militie, care aplica şi sancţiunea. ART. 134 Plîngerea impotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei, însoţitã de copia acestuia, se depune, dupã caz, la Direcţia circulaţie din Inspectoratul general al militiei, la serviciul circulaţie al militiei judeţene sau a municipiului Bucureşti, la militia municipala sau oraseneasca ori la postul de militie al comunei din care face parte ofiţerul sau subofiterul de militie constatator, în termen de 15 zile de la data comunicãrii procesului-verbal. Plîngerea impotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei, în cazul faptelor prevãzute la art. 126 lit. a)-e) şi la art. 128, se soluţioneazã, dupã caz, de şeful Inspectoratului general al militiei, de şeful militiei judeţene sau a municipiului Bucureşti, de şeful militiei municipale sau orãşeneşti din care face parte ofiţerul sau subofiterul de militie constatator, ori de alt ofiţer ierarhic superior agentului constatator împuternicit de şefii organelor de militie arãtaţi mai sus. Plîngerea impotriva procesului-verbal, în cazul contravenţiilor constatate de ofiţerii şi subofiterii de la postul de militie al comunei, se soluţioneazã de şeful militiei judeţene ori de alţi ofiţeri ierarhic superiori ai agentului constatator, împuterniciţi de şefii acestor organe de militie. Dacã procesul-verbal de constatare a contravenţiei a fost încheiat de şeful unui organ de militie, plîngerea se soluţioneazã de şeful organului de militie ierarhic superior. În cazul contravenţiilor prevãzute la art. 126 lit. f) şi g) şi la art. 129, plîngerea se soluţioneazã de judecãtoria în a carei raza teritorialã a fost sãvîrşitã contravenţia. ART. 135 Persoanele cãrora li s-a anulat permisul de conducere conform art. 42 alin. 1 lit. a) şi b) şi alin. 2 din Decretul nr. 328/1966 privind circulaţia pe drumurile publice pot solicita aprobarea pentru prezentarea la examen, în vederea obţinerii unui nou permis de conducere, şefului militiei judeţene sau, dupã caz, a municipiului Bucureşti, în raza cãreia au avut domiciliul la data anulãrii permisului de conducere. Persoanele care nu obţin aprobarea prevãzutã la alin. 1 se pot adresa Inspectoratului general al militiei. Prevederile alin. 1 şi 2 se aplica în mod corespunzãtor şi persoanelor care solicita aprobarea pentru prezentarea la examen, în vederea obţinerii permisului de conducere, în condiţiile art. 22 alin. 6 din decretul sus-menţionat. ART. 136 În cazul sãvîrşirii uneia dintre faptele prevãzute în art. 40 alin. 1, cu excepţia faptei de la lit. c), din Decretul nr. 328/1966, ofiţerul sau subofiterul de militie retine permisul de conducere odatã cu constatarea contravenţiei care atrage suspendarea exercitãrii dreptului de a conduce autovehicule. În cazul sãvîrşirii faptelor prevãzute în art. 40 alin. 1 lit. c) şi alin. 2, permisul de conducere se retine odatã cu constatarea celei de-a doua contravenţii. Dacã contravenientul nu a fost de fata la constatarea faptei, permisul de conducere se retine imediat dupã constatare. La reţinerea permisului de conducere, ofiţerul sau subofiterul de militie elibereazã contravenientului o dovada în care se va mentiona perioada de timp cît acesta are dreptul sa conducã autovehiculul, dar nu mai mult de 48 de ore din momentul reţinerii permisului de conducere. Menţiunea din alin. 4 nu se face în cazul în care contravenientul se afla sub influenta bãuturilor alcoolice, autovehiculul prezintã defectiuni tehnice de natura a pune în pericol siguranta circulaţiei pe drumurile publice sau cînd, potrivit legii, continuarea conducerii autovehiculului nu mai poate fi permisã. Ofiţerul sau subofiterul de militie prezintã permisul de conducere reţinut şefului militiei judeţene sau, dupã caz, a municipiului Bucureşti ori loctiitorului acestuia, cu propunerea de a suspenda exercitarea dreptului de a conduce autovehicule. Dacã aproba suspendarea exercitãrii dreptului de a conduce autovehicule, şeful militiei judeţene sau, dupã caz, a municipiului Bucureşti ori locţiitorul acestuia stabileşte şi durata suspendãrii. În acest caz, dupã ce contravenientul a achitat, pe loc sau în termen de 48 de ore, jumãtate din minimul amenzii ori dupã ce procesul-verbal de constatare a contravenţiei a rãmas definitiv sau, permisul de conducere se trimite militiei judeţene sau, dupã caz, a municipiului Bucureşti, în raza cãreia domiciliazã titularul acestuia. Dacã s-a hotãrît ca exerciţiul dreptului de a conduce autovehicule nu se suspenda ori dacã procesul-verbal de constatare a contravenţiei a fost anulat, permisul de conducere se restituie, de îndatã, titularului. La expirarea termenului de suspendare a exercitãrii dreptului de a conduce autovehicule, permisul se restituie titularului, la cererea acestuia. Evidenta faptelor care au atras, potrivit legii, suspendarea exercitãrii dreptului de a conduce autovehicule se tine de organul militiei de la locul de domiciliu al titularului permisului. ART. 137 Conducãtorii autovehiculelor aparţinînd unitãţilor socialiste, cãrora li s-a suspendat exercitarea dreptului de a conduce, vor fi mentinuti în funcţie şi retribuţii potrivit normelor stabilite de Ministerul Muncii şi Ministerul Finanţelor. Şefii de transporturi, autobaze, garaje sau depouri vor organiza pregãtirea profesionalã a conducãtorilor de autovehicule prevãzuţi la alineatul precedent, în vederea însuşirii regulilor de circulaţie pe drumurile publice şi a celor de folosire tehnica a autovehiculelor, punînd un accent deosebit pe prevenirea faptelor ce atrag suspendarea exercitãrii dreptului de a conduce autovehicule.
CAP. 9 Concursul voluntar al unor conducatori de autovehicule pentru combaterea încãlcãrii regulilor de circulaţie ART. 138 În acţiunea de combatere a încãlcãrii regulilor de circulaţie, organele militiei se pot sprijini pe concursul voluntar al conducãtorilor de autovehicule care, datoritã conduitei lor exemplare, se bucura de prestigiu în rindul celorlalţi conducatori de autovehicule. Pot fi antrenati, pe baza de consimtamint, în acţiunea de combatere a încãlcãrii regulilor de circulaţie, conducãtorii de autovehicule care au o vechime în profesie de cel puţin 5 ani. Militiile judeţene şi Militia municipiului Bucureşti elibereazã conducãtorilor de autovehicule, care îşi oferã concursul pentru combaterea încãlcãrii regulilor de circulaţie, autorizaţii care sa ateste aceasta calitate. ART. 139 Conducãtorii de autovehicule autorizaţi sa dea concursul organelor militiei au îndatorirea: - sa atragã atenţia conducãtorilor de autovehicule sau pietonilor care manifesta tendinta de încãlcare a regulilor de circulaţie asupra pericolului care-l prezintã comportarea lor pentru securitatea circulaţiei; - sa sesizeze cel mai apropiat organ al militiei despre abaterile de la regulile de circulaţie sãvîrşite de conducãtorii de vehicule, pe care le-au observat personal; - la solicitarea organelor militiei, sa dea concurs la paza locurilor unde s-au produs accidente de circulaţie şi la descongestionarea drumului public; - sa dea concurs organelor militiei la identificarea conducãtorilor de autovehicule care au comis accidente şi au pãrãsit locul faptei; - sa înştiinţeze cel mai apropiat organ al militiei despre conducãtorii de vehicule pe care i-au observat consumind bãuturi alcoolice sau conducind sub influenta alcoolului ori în stare de ebrietate; - sa contribuie la educarea conducãtorilor de autovehicule din unitatea în care funcţioneazã, în spiritul respectãrii regulilor de circulaţie. ART. 140 Conducãtorilor de autovehicule care se evidenţiazã în activitatea de sprijinire a organelor militiei pentru combaterea încãlcãrii regulilor de circulaţie li se pot acorda stimulente materiale de cãtre conducerile militiilor judeţene, respectiv a Militiei municipiului Bucureşti.
CAP. 10 Dispoziţii finale şi tranzitorii ART. 141 Dispoziţiile speciale care se referã la autovehiculele destinate stingerii incendiilor, cele ale salvãrii şi militiei sînt aplicabile în cazul cînd aceste autovehicule pot fi recunoscute de la distanta printr-un semn distinctiv propriu ori prin construcţie, precum şi prin semnalul optic sau sonor de avertizare pe care-l folosesc. ART. 142 Autovehiculele conduse de persoane care au practica de conducere mai puţin de 1 an vor fi prevãzute cu un semn distinctiv în forma de disc, în centrul cãruia se afla semnul exclamarii (Atentie). Discul va fi de culoare galbena, cu diametrul de 100 mm, iar semnul exclamarii de culoare neagra, cu lungimea de 60 mm şi diametrul punctului de 10 mm. La autoturisme, discurile vor fi plasate în interior, unul la coltul din dreapta jos al parbrizului şi celãlalt în partea dreapta a geamului din spate. La celelalte autovehicule, discul din fata va fi plasat în cabina în partea dreapta a parbrizului, iar cel din spate lîngã numãrul de înmatriculare; la autovehiculele pe doua sau trei roti, discul se instaleaza lîngã numãrul de înmatriculare din spate. ART. 143 Posesorii permiselor de conducere valabile numai pentru autovehiculele din categoria B nu pot fi încadraţi în munca pentru a conduce autovehicule aparţinînd unitãţilor socialiste. Prin derogare de la dispoziţiile alineatului precedent, posesorii permiselor de conducere valabile numai pentru autovehicule din categoria B, pregatiti prin cursurile organizate de Întreprinderea de transport Bucureşti, pot fi încadraţi în munca pentru a conduce autovehicule din categoria corespunzãtoare aparţinînd Întreprinderii de transport Bucureşti. ART. 144 Şefii de garaje, de depouri, de coloane auto sau alte persoane care îndeplinesc atribuţiile de serviciu ale acestora pot fi numiţi în aceste funcţii numai cu avizul organelor militiei şi în urma examinãrii lor asupra cunoaşterii atribuţiilor ce le revin potrivit prezentului regulament şi altor norme legale. Examinarea se va face de un ofiţer de militie, asistat de un delegat al unitãţii socialiste interesate, respectiv al întreprinderii deţinãtoare de tramvaie sau troleibuze. ART. 145 Permisul de conducere al conducãtorilor de autovehicule decedati va fi predat organului de militie cel mai apropiat, în termen de 10 zile, de cãtre persoana care îl deţine. ART. 146 Persoanelor reusite la examenul de conducãtor de autovehicul, precum şi celor care solicita înmatricularea autovehiculelor dupã intrarea în vigoare a prezentului regulament, li se vor elibera carnete de conducere, respectiv permise de circulaţie, pînã la tipãrirea noilor permise de conducere şi certificate de înmatriculare. ART. 147 Înlocuirea carnetelor de conducere, autorizaţiilor de circulaţie şi a permiselor de circulaţie cu permise de conducere şi certificate de înmatriculare se va face treptat, în termen de doi ani de la intrarea în vigoare a prezentului regulament. Înlãuntrul acestui termen şi în mãsura în care nu au fost înlocuite, carnetele de conducere, autorizaţiile de circulaţie şi permisele de circulaţie, eliberate potrivit dispoziţiilor Decretului nr. 832/1962, rãmîn valabile. Pînã la înlocuirea carnetelor de conducere cu permise de conducere şi inminarea tichetelor de evidenta, dispoziţiile de la art. 136 se aplica pe baza evidentei contravenţiilor ce se consemneazã în carnetul de conducere. ART. 148 Carnetele de conducere vor fi înlocuite cu permise de conducere în felul urmãtor: - carnetul de conducere de gradul I, cu permis de conducere valabil pentru autovehicule din categoria A; - carnetul de conducere de gradul II, cu permis de conducere valabil pentru autovehicule din categoria B; - carnetul de conducere de gradul I şi II, cu permis de conducere valabil pentru autovehicule din categoriile A şi B; - carnetul de conducere de gradul III, cu permis de conducere valabil pentru autovehicule din categoria C; - carnetul de conducere de gradul II şi III, cu permis de conducere valabil pentru autovehicule din categoriile B şi C; - carnetul de conducere de gradul I, II şi III, cu permis de conducere valabil pentru autovehicule din categoriile A, B şi C. Persoanelor care, la înlocuirea carnetului de conducere, îndeplinesc condiţiile prevãzute în art. 117, li se vor elibera permise de conducere valabile şi pentru autovehicule din categoria D; - carnetul de conducere pentru tractoare rutiere, cu permis de conducere valabil pentru tractoare rutiere. Autorizaţiile de circulaţie vor fi înlocuite cu permisele de conducere şi cu certificatele de înmatriculare prevãzute la art. 110, respectiv art. 95. ART. 149 Pierderea permisului de conducere, a certificatului de înmatriculare sau a autorizaţiei de circulaţie de garaj se publica în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România. Permisele de conducere, certificatele de înmatriculare sau autorizaţiile de circulaţie de garaj declarate pierdute sînt nule. ART. 150 La înlocuirea carnetelor de conducere gradul II şi III sau gradul III, posesorilor acestor carnete li se poate acorda dreptul de a conduce autovehicule din categoria E, la propunerea motivatã a unitãţii socialiste la care sînt încadraţi în munca.
------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
