Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   REGULAMENT nr. 16 din 8 octombrie 2010  privind tratamentul riscului de credit aferent expunerilor securitizate si pozitiilor din securitizare    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

REGULAMENT nr. 16 din 8 octombrie 2010 privind tratamentul riscului de credit aferent expunerilor securitizate si pozitiilor din securitizare

EMITENT: COMISIA NATIONALA A VALORILOR MOBILIARE
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 726 din 1 noiembrie 2010

    CAP. I
    Dispoziţii generale

    ART. 1
    (1) Prezentul regulament stabileşte metodologia de determinare a valorilor ponderate la risc ale expunerilor care fac obiectul securitizãrii, denumite pe parcursul prezentului regulament expuneri securitizate, şi ale poziţiilor din securitizare, în vederea calculãrii cerinţelor minime de capital pentru riscul de credit şi, dupã caz, riscul de diminuare a valorii creanţei potrivit prevederilor <>Regulamentului BNR - CNVM nr. 13/18/2006 privind determinarea cerinţelor minime de capital pentru instituţiile de credit şi firmele de investiţii, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
    (2) Prezentul regulament se aplicã instituţiilor de credit, persoane juridice române, şi sucursalelor din România ale instituţiilor de credit din state terţe.
    (3) Casele centrale sunt responsabile pentru reglementarea în conformitate cu prevederile prezentului regulament a cadrului general aferent cooperativelor de credit din cadrul reţelelor cooperatiste. Reglementãrile emise vor avea în vedere prevederile prezentului regulament în ceea ce priveşte determinarea valorilor ponderate la risc ale expunerilor care fac obiectul securitizãrii şi ale poziţiilor din securitizare, în vederea calculãrii cerinţelor minime de capital pentru riscul de credit şi, dupã caz, riscul de diminuare a valorii creanţei ale cooperativelor de credit, şi nu vor putea stabili cerinţe mai puţin restrictive decât cele prevãzute de acesta. În acest sens, reglementãrile emise de casa centralã vor fi transmise spre avizare Bãncii Naţionale a României.
    (4) Prezentul regulament se aplicã în mod corespunzãtor societãţilor de servicii de investiţii financiare, precum şi societãţilor de administrare a investiţiilor care au în obiectul de activitate administrarea portofoliilor individuale de investiţii. În acest sens, orice referire la Banca Naţionalã a României se considerã a fi fãcutã, dupã caz, la Comisia Naţionalã a Valorilor Mobiliare.
    (5) Prezentul regulament se aplicã la nivel individual şi, dupã caz, la nivel consolidat, în conformitate cu prevederile <>Regulamentului BNR - CNVM nr. 17/22/2006 privind supravegherea pe bazã consolidatã a instituţiilor de credit şi a firmelor de investiţii, cu modificãrile ulterioare.
    (6) Casele centrale sunt responsabile pentru aplicarea prezentului regulament la nivel de reţea cooperatistã.
    ART. 2
    (1) Termenii şi expresiile folosite în prezentul regulament au semnificaţiile prevãzute în <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 227/2007, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
    (2) Expresiile protecţie finanţatã a creditului şi protecţie nefinanţatã a creditului au semnificaţiile prevãzute în <>Regulamentul BNR - CNVM nr. 19/24/2006 privind tehnicile de diminuare a riscului de credit utilizate de instituţiile de credit şi firmele de investiţii, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, iar expresiile instituţie externã de evaluare a creditului, instituţie externã de evaluare a creditului eligibilã, expunere şi rating au semnificaţiile prevãzute în <>Regulamentul BNR - CNVM nr. 14/19/2006 privind tratamentul riscului de credit pentru instituţiile de credit şi firmele de investiţii potrivit abordãrii standard, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
    (3) Expresiile risc de diminuare a valorii creanţei, pierdere, pierdere aşteptatã şi factor de conversie au semnificaţiile prevãzute în <>Regulamentul BNR - CNVM nr. 15/20/2006 privind tratamentul riscului de credit pentru instituţiile de credit şi firmele de investiţii potrivit abordãrii bazate pe modele interne de rating, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
    (4) Expresia portofoliu de tranzacţionare are semnificaţia prevãzutã în <>Regulamentul BNR - CNVM nr. 22/27/2006 privind adecvarea capitalului instituţiilor de credit şi al firmelor de investiţii, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
    (5) Expresia structurã de conducere are semnificaţia prevãzutã în Regulamentul Bãncii Naţionale a României nr. 18/2009 privind cadrul de administrare a activitãţii instituţiilor de credit, procesul intern de evaluare a adecvãrii capitalului la riscuri şi condiţiile de externalizare a activitãţilor acestora, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
    (6) Termenul trust are semnificaţia prevãzutã în Regulamentul Bãncii Naţionale a României nr. 4/2009 pentru modificarea şi completarea Regulamentului Bãncii Naţionale a României nr. 11/2007 privind autorizarea instituţiilor de credit, persoane juridice române, şi a sucursalelor din România ale instituţiilor de credit din state terţe.
    (7) În scopul prezentului regulament, termenii şi expresiile de mai jos au urmãtoarele semnificaţii:
    a) securitizare - o tranzacţie sau o schemã prin care riscul de credit asociat unei expuneri sau unui portofoliu de expuneri este segmentat pe tranşe şi care are urmãtoarele caracteristici:
    - plãţile în cadrul tranzacţiei sau schemei depind de performanţa aferentã expunerii sau portofoliului de expuneri; şi
    - subordonarea tranşelor determinã modul de alocare a pierderilor pe parcursul întregii durate de viaţã a tranzacţiei sau a schemei;
    b) securitizare tradiţionalã - securitizarea ce presupune transferul economic al expunerilor care fac obiectul securitizãrii cãtre o entitate special constituitã în scopul securitizãrii, care emite titluri. Aceasta se realizeazã prin transferul proprietãţii asupra expunerilor securitizate de la instituţia de credit iniţiatoare sau prin tehnica subparticipãrii. Titlurile emise nu reprezintã obligaţii de platã ale instituţiei de credit iniţiatoare;
    c) securitizare sinteticã - securitizarea în cadrul cãreia segmentarea riscului de credit pe tranşe se realizeazã prin utilizarea instrumentelor financiare derivate de credit sau a garanţiilor şi în care portofoliul de expuneri rãmâne în bilanţul instituţiei de credit iniţiatoare;
    d) tranşã - un segment, stabilit pe bazã contractualã, al riscului de credit asociat unei expuneri sau unui numãr de expuneri, în condiţiile în care o poziţie din cadrul segmentului implicã un risc de pierdere din credit superior ori inferior celui pe care îl implicã o poziţie de valoare egalã din orice alt segment, fãrã a lua în considerare protecţia creditului furnizatã de terţi în mod direct deţinãtorilor de poziţii din respectivul segment sau din alte segmente ale riscului de credit;
    e) poziţie din securitizare - o expunere faţã de o securitizare;
    f) iniţiator - oricare dintre urmãtoarele:
    - o entitate care, fie ea însãşi, fie prin intermediul entitãţilor legate, a fost implicatã direct ori indirect în contractul iniţial care a dat naştere obligaţiilor sau obligaţiilor potenţiale ale debitorului ori ale debitorului potenţial, care au condus la înregistrarea expunerilor care fac obiectul securitizãrii; sau
    - o entitate care achiziţioneazã expunerile unei terţe pãrţi, le include în propriul sãu bilanţ şi apoi le securitizeazã;
    g) sponsor - o instituţie de credit, alta decât o instituţie de credit iniţiatoare, care înfiinţeazã şi administreazã un program ABCP sau o altã schemã de securitizare ce implicã achiziţionarea de expuneri de la entitãţi terţe;
    h) îmbunãtãţirea calitãţii creditului - o înţelegere contractualã prin care calitatea creditului aferentã unei poziţii dintr-o securitizare este amelioratã faţã de cum ar fi fost aceasta dacã nu s-ar fi produs îmbunãtãţirea şi care include îmbunãtãţirea furnizatã de tranşele din securitizare de rang inferior şi de alte tipuri de protecţie a creditului;
    i) entitate special constituitã în scopul securitizãrii - o entitate organizatã ca trust sau o altã entitate, diferitã de o instituţie de credit, constituitã pentru desfãşurarea uneia sau mai multor securitizãri, ale cãrei activitãţi sunt limitate la acelea corespunzãtoare pentru atingerea acestui obiectiv, a cãrei structurã vizeazã izolarea obligaţiilor sale de cele ale instituţiei de credit iniţiatoare şi în care deţinãtorii de interese generatoare de beneficii au dreptul sã gajeze sau sã schimbe respectivele interese nerestricţionat;
    j) marjã în exces - suma veniturilor de naturã financiarã şi a altor venituri din comisioane încasate aferente expunerilor securitizate, nete de costuri şi cheltuieli;
    k) opţiune de solicitare a stingerii securitizãrii (clean-up call option) - o opţiune contractualã care permite iniţiatorului sã rãscumpere sau sã închidã poziţiile din securitizare înainte de rambursarea integralã a expunerilor-suport, în cazul în care valoarea expunerilor rãmase de rambursat scade sub un nivel specificat;
    l) facilitate de lichiditate - poziţia din securitizare care provine dintr-o înţelegere contractualã de finanţare care vizeazã sã asigure plata la timp a fluxurilor de numerar cãtre investitori;
    m) K(IRB) - suma urmãtoarelor douã elemente:
    - 8% din valorile ponderate la risc ale expunerilor securitizate care ar fi fost calculate potrivit prevederilor <>Regulamentului BNR - CNVM nr. 15/20/2006, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, dacã acestea nu ar fi fost securitizate; şi
    - valorile pierderilor aşteptate asociate respectivelor expuneri calculate potrivit aceluiaşi regulament;
    n) metoda bazatã pe ratinguri - metoda de calcul al valorilor ponderate la risc ale expunerilor aferente poziţiilor din securitizare, potrivit prevederilor art. 77-81;
    o) metoda formulei reglementate - metoda de calcul al valorilor ponderate la risc ale expunerilor aferente poziţiilor din securitizare, potrivit prevederilor art. 82-84;
    p) poziţie care nu beneficiazã de rating - o poziţie din securitizare care nu beneficiazã de un rating eligibil furnizat de cãtre o instituţie externã de evaluare de credit eligibilã;
    q) poziţie care beneficiazã de rating - o poziţie din securitizare care beneficiazã de un rating eligibil furnizat de cãtre o instituţie externã de evaluare de credit eligibilã;
    r) program ABCP - program de emisiune de titluri pe termen scurt garantate cu active (asset-backed commercial paper), respectiv un program de securitizare în cadrul cãruia titlurile emise au, în mod predominant, forma de titluri pe termen scurt cu o scadenţã iniţialã de cel mult un an;
    s) formalizare - descrierea şi, dupã caz, fundamentarea unui proces, sistem, a unei metodologii sau decizii, regãsite la nivelul instituţiei de credit sub forma unei prezentãri scrise cu un grad adecvat de complexitate şi detaliere.

    CAP. II
    Calculul valorilor ponderate la risc ale expunerilor în cadrul unei operaţiuni de securitizare

    ART. 3
    (1) În cazul în care o instituţie de credit utilizeazã abordarea standard prevãzutã în <>Regulamentul BNR - CNVM nr. 14/19/2006, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, în vederea calculãrii valorilor ponderate la risc ale expunerilor aferente clasei de expuneri cãreia i-ar fi atribuite, potrivit prevederilor art. 4 din regulamentul menţionat, expunerile securitizate, instituţia de credit în cauzã calculeazã valoarea ponderatã la risc a expunerii aferentã unei poziţii din securitizare potrivit prevederilor art. 37-68.
    (2) În toate celelalte cazuri, instituţia de credit calculeazã valoarea ponderatã la risc a expunerii în conformitate cu prevederile art. 37-41 şi ale art. 69-103.
    ART. 4
    (1) În cazul în care un nivel semnificativ al riscului de credit asociat expunerilor securitizate a fost transferat de la instituţia de credit iniţiatoare în condiţiile prevederilor cap. IV, acea instituţie de credit poate:
    a) în cazul unei securitizãri tradiţionale, sã excludã expunerile pe care le-a securitizat de la calcularea valorilor ponderate la risc ale expunerilor şi, dacã este cazul, a valorilor pierderilor aşteptate; şi
    b) în cazul unei securitizãri sintetice, sã calculeze valorile ponderate la risc ale expunerilor şi, dacã este cazul, valorile pierderilor aşteptate, aferente expunerilor securitizate, potrivit prevederilor cap. IV.
    (2) În cazul în care se aplicã prevederile alin. (1), instituţia de credit iniţiatoare calculeazã, pentru eventualele poziţii pe care le deţine în respectiva securitizare, valorile ponderate la risc ale expunerilor potrivit prevederilor art. 22-103.
    (3) În cazul în care instituţia de credit iniţiatoare nu realizeazã transferul unui nivel semnificativ al riscului de credit potrivit prevederilor alin. (1), aceasta nu trebuie sã calculeze valoarea ponderatã la risc a expunerii pentru niciuna dintre poziţiile pe care eventual le deţine în respectiva securitizare.
    ART. 5
    (1) În vederea calculãrii valorii ponderate la risc a expunerii aferente unei poziţii din securitizare, valorii expunerii aferente poziţiei îi sunt atribuite ponderi de risc în conformitate cu prevederile art. 22-103, pe baza calitãţii creditului respectivei poziţii.
    (2) În vederea determinãrii calitãţii creditului aferente unei poziţii din securitizare, în sensul alin. (1), se poate utiliza ratingul furnizat de o instituţie externã de evaluare a creditului sau o altã metodã, potrivit prevederilor art. 22-103.
    ART. 6
    (1) În cazul în care existã o expunere faţã de diferite tranşe ale unei securitizãri, expunerea faţã de fiecare tranşã este consideratã o poziţie distinctã din securitizare.
    (2) Furnizorii de protecţie a creditului pentru poziţiile din securitizare sunt consideraţi deţinãtori de poziţii în securitizare.
    (3) Poziţiile din securitizare trebuie sã includã expunerile faţã de o securitizare care provin din instrumente financiare derivate pe rata dobânzii sau pe valute.
    ART. 7
    În cazul în care o poziţie din securitizare face obiectul unei protecţii finanţate sau nefinanţate a creditului, ponderea de risc aplicabilã pentru poziţia respectivã poate fi modificatã potrivit prevederilor <>Regulamentului BNR - CNVM nr. 19/24/2006, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, corelate cu cele ale prezentului regulament.
    ART. 8
    Pentru scopul calculãrii cerinţelor de capital pentru riscul de credit şi riscul de diminuare a valorii creanţei potrivit prevederilor <>art. 2 lit. a) din Regulamentul BNR - CNVM nr. 13/18/2006, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, valoarea ponderatã la risc a expunerii aferente unei poziţii din securitizare care primeşte un coeficient de ponderare de 1.250% este inclusã în totalul valorilor ponderate la risc ale expunerilor instituţiei de credit, fãrã a aduce atingere prevederilor <>art. 22 alin. (1) lit. g) din Regulamentul BNR - CNVM nr. 18/23/2006 privind fondurile proprii ale instituţiilor de credit şi ale firmelor de investiţii, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
    ART. 9
    (1) În vederea determinãrii ponderii de risc a unei poziţii din securitizare potrivit prevederilor art. 5-8, se poate utiliza un rating furnizat de o instituţie externã de evaluare a creditului numai dacã aceasta din urmã a fost recunoscutã ca eligibilã în acest scop de cãtre Banca Naţionalã a României, fiind denumitã în continuare instituţie externã de evaluare a creditului eligibilã.
    (2) Banca Naţionalã a României recunoaşte o instituţie externã de evaluare a creditului ca fiind eligibilã pentru scopurile alin. (1) numai dacã respectiva instituţie îndeplineşte cerinţele prevãzute la <>art. 6 din Regulamentul BNR - CNVM nr. 14/19/2006, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, prin luarea în considerare a criteriilor tehnice stabilite în cap. IV din cadrul aceluiaşi regulament şi dacã aceasta dispune de competenţã doveditã în domeniul securitizãrii, care poate fi probatã printr-un grad ridicat de acceptare din partea pieţei. În cazul în care o instituţie externã de evaluare a creditului este înregistratã ca agenţie de rating de credit în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1.060/2009 , se considerã ca fiind îndeplinite cerinţele de obiectivitate, independenţã, revizuire continuã şi transparenţã aferente metodologiei de evaluare.
    (3) În situaţia în care o instituţie externã de evaluare a creditului a fost recunoscutã ca fiind eligibilã pentru scopul alin. (1) de cãtre autoritãţile competente dintr-un stat membru, Banca Naţionalã a României poate recunoaşte respectiva instituţie externã de evaluare a creditului ca fiind eligibilã pentru acest scop, fãrã a mai pune în aplicare un proces propriu de evaluare.
    (4) Banca Naţionalã a României publicã procedura de recunoaştere a instituţiilor externe de evaluare a creditului, precum şi lista acestor instituţii recunoscute ca fiind eligibile.
    (5) Pentru a putea fi utilizat în scopul prevãzut la alin. (1), un rating furnizat de o instituţie externã de evaluare a creditului eligibilã trebuie sã respecte principiile de credibilitate şi transparenţã prevãzute în cap. V.
    ART. 10
    (1) În vederea aplicãrii ponderilor de risc aferente poziţiilor din securitizare, Banca Naţionalã a României determinã corespondenţa dintre nivelurile scalei de evaluarea a calitãţii creditului prevãzute la art. 22-103 şi ratingurile relevante furnizate de instituţii externe de evaluare a creditului eligibile.
    (2) Determinarea corespondenţei în sensul alin. (1) trebuie sã fie obiectivã şi consecventã.
    (3) În situaţia în care autoritãţile competente dintr-un stat membru sau Comisia Naţionalã a Valorilor Mobiliare au fãcut o determinare a corespondenţei în sensul alin. (1), Banca Naţionalã a României poate recunoaşte respectiva determinare, fãrã a mai pune în aplicare un proces propriu de determinare a corespondenţei.
    ART. 11
    (1) Utilizarea ratingurilor furnizate de instituţii externe de evaluare a creditului în vederea calculãrii valorilor ponderate la risc ale expunerilor unei instituţii de credit potrivit prevederilor art. 5-8 trebuie sã fie consecventã şi în conformitate cu prevederile cap. V.
    (2) Pentru scopurile alin. (1), ratingurile nu trebuie sã fie utilizate în mod selectiv.
    ART. 12
    (1) În cazul securitizãrii unor expuneri reînnoibile supuse unei clauze de amortizare anticipatã, instituţia de credit iniţiatoare calculeazã, potrivit prevederilor art. 22-103, o valoare ponderatã la risc a expunerii suplimentarã pentru riscul de creştere a nivelului riscului de credit la care este expusã respectiva instituţie de credit, ca urmare a producerii efectelor clauzei de amortizare anticipatã.
    (2) Pentru scopul alin. (1), o expunere reînnoibilã reprezintã expunerea în cazul cãreia soldurile sumelor rãmase de rambursat ale clienţilor pot fluctua în funcţie de deciziile acestora de a lua cu împrumut şi de a rambursa, pânã la o limitã convenitã cu instituţia de credit, iar o clauzã de amortizare anticipatã reprezintã o clauzã contractualã care impune ca la producerea unor evenimente definite poziţiile investitorilor sã fie rãscumpãrate înainte de scadenţa convenitã iniţial pentru titlurile emise.
    ART. 13
    (1) O instituţie de credit sponsor sau o instituţie de credit iniţiatoare care, în legãturã cu o securitizare, a utilizat prevederile art. 4 la calcularea valorilor ponderate la risc ale expunerilor are interdicţia de a furniza suport securitizãrii peste obligaţiile sale contractuale în vederea reducerii pierderilor potenţiale sau efective ale investitorilor.
    (2) În situaţia în care o instituţie de credit iniţiatoare sau o instituţie de credit sponsor nu respectã dispoziţiile alin. (1) în ceea ce priveşte o securitizare, Banca Naţionalã a României solicitã acesteia cel puţin sã deţinã capital pentru toate expunerile securitizate, ca şi cum acestea nu ar fi fost securitizate.
    (3) Instituţia de credit aflatã în situaţia prevãzutã la alin. (2) trebuie sã facã public faptul cã a furnizat suport peste obligaţiile sale contractuale, precum şi impactul acestei acţiuni asupra capitalului reglementat.

    CAP. III
    Expuneri la riscul de credit transferat

    ART. 14
    (1) O instituţie de credit, în altã calitate decât cea de iniţiator, sponsor sau creditor iniţial, este expusã la riscul de credit al unei poziţii din securitizare din portofoliul de tranzacţionare ori din afara portofoliului de tranzacţionare numai dacã iniţiatorul, sponsorul sau creditorul iniţial a fãcut cunoscut în mod explicit instituţiei de credit faptul cã va reţine, pe bazã continuã, un interes economic net semnificativ care, în niciun caz, nu poate fi mai mic de 5%.
    (2) Pentru scopurile acestui articol reţinerea unui interes economic net înseamnã:
    a) pãstrarea a cel puţin 5% din valoarea nominalã a fiecãreia dintre tranşele vândute sau transferate investitorilor;
    b) în cazul securitizãrilor expunerilor reînnoibile, pãstrarea interesului iniţiatorului de cel puţin 5% din valoarea nominalã a expunerilor securitizate;
    c) pãstrarea unor expuneri selectate aleatoriu, echivalente cu cel puţin 5% din valoarea nominalã a expunerilor securitizate, în cazul în care aceste expuneri ar fi fost, altfel, securitizate în respectiva securitizare, cu condiţia ca numãrul expunerilor potenţial securitizate sã fie de cel puţin 100 la iniţierea tranzacţiei de securitizare; sau
    d) pãstrarea tranşei care suportã prima pierdere şi, dacã este necesar, a altor tranşe cu un profil de risc similar sau mai sever decât cele transferate sau vândute investitorilor şi care nu sunt scadente mai devreme decât cele transferate sau vândute investitorilor, astfel încât reţinerea sã reprezinte în total cel puţin 5% din valoarea nominalã a expunerilor securitizate.
    (3) Interesul economic net este cuantificat la iniţierea tranzacţiei de securitizare şi trebuie pãstrat pe bazã continuã. Acesta nu face obiectul diminuãrii riscului de credit, poziţiilor scurte sau altei acoperiri. Interesul economic net este determinat pe baza valorii noţionale a elementelor din afara bilanţului.
    (4) În sensul prezentului articol, pe bazã continuã înseamnã cã poziţiile, interesul sau expunerile reţinute nu sunt acoperite ori vândute.
    (5) Pentru nicio securitizare nu va exista o aplicare multiplã a cerinţelor de reţinere.
    ART. 15
    (1) În cazul în care o instituţie de credit mamã la nivelul Uniunii Europene, o societate financiarã holding-mamã la nivelul Uniunii Europene sau una dintre filialele sale securitizeazã, în calitate de iniţiator sau sponsor, expuneri de la mai multe instituţii de credit, firme de investiţii sau alte instituţii financiare care sunt incluse în aria de cuprindere a supravegherii pe bazã consolidatã, cerinţa prevãzutã la art. 14 poate fi îndeplinitã pe baza situaţiei consolidate a instituţiei de credit mamã la nivelul Uniunii Europene sau a societãţii financiare holding-mamã la nivelul Uniunii Europene.
    (2) Prevederile alin. (1) se aplicã numai în cazul în care instituţiile de credit, firmele de investiţii sau instituţiile financiare care au creat expunerile securitizate s-au angajat sã respecte cerinţele prevãzute la art. 19 şi transmit, în timp util, iniţiatorului sau sponsorului şi instituţiei de credit mamã la nivelul Uniunii Europene sau societãţii financiare holding-mamã la nivelul Uniunii Europene informaţiile necesare în vederea îndeplinirii cerinţelor menţionate la art. 20.
    ART. 16
    (1) Art. 14 nu se aplicã în cazul în care expunerile securitizate sunt creanţe sau creanţe potenţiale asupra sau garantate integral, necondiţionat şi irevocabil de:
    a) administraţii centrale sau bãnci centrale;
    b) administraţii regionale, autoritãţi locale şi entitãţi din sectorul public ale statelor membre;
    c) instituţii cãrora li se aplicã o pondere de risc de 50% sau mai micã, în conformitate cu prevederile <>Regulamentului BNR-CNVM nr. 14/19/2006, cu modificãrile şi completãrile ulterioare; sau
    d) bãnci multilaterale de dezvoltare.
    (2) Art. 14 nu se aplicã:
    a) tranzacţiilor bazate pe un indice clar, transparent şi accesibil, în cazul în care entitãţile de referinţã suport sunt identice cu cele care alcãtuiesc un indice de entitãţi care este tranzacţionat pe scarã largã sau reprezintã titluri tranzacţionabile, altele decât poziţii din securitizare; sau
    b) creditelor sindicalizate, creanţelor achiziţionate sau instrumentelor de tipul Credit Default Swap în cazul în care aceste instrumente nu sunt utilizate pentru a structura şi/sau acoperi o securitizare care intrã sub incidenţa art. 14.
    ART. 17
    (1) Înainte de a investi şi, dacã este cazul, ulterior, instituţiile de credit trebuie sã fie în mãsurã sã demonstreze Bãncii Naţionale a României cã au o înţelegere completã şi detaliatã asupra fiecãrei poziţii din securitizare şi cã au implementat politicile şi procedurile formale, adecvate pentru portofoliul de tranzacţionare şi pentru afara portofoliului de tranzacţionare, corespunzãtoare cu profilul de risc al investiţiilor lor în poziţii securitizate, în scopul de a analiza şi a înregistra urmãtoarele elemente:
    a) informaţiile aduse la cunoştinţã, conform art. 14, de cãtre iniţiatori sau sponsori, pentru a preciza interesul economic net pe care îl reţin în securitizare pe bazã continuã;
    b) caracteristicile de risc ale fiecãrei poziţii din securitizare;
    c) caracteristicile de risc ale expunerilor suport aferente poziţiei din securitizare;
    d) reputaţia şi istoricul pierderilor suferite în securitizãri anterioare de iniţiatori sau sponsori, corespunzãtoare claselor relevante de expuneri-suport aferente poziţiei din securitizare;
    e) declaraţiile şi dezvãluirile fãcute de iniţiatori, sponsori sau de agenţii ori consilierii acestora în legãturã cu obligaţia de diligenţã (due diligence) privind expunerile securitizate şi, dupã caz, calitatea garanţiilor reale aferente expunerilor securitizate;
    f) dacã este cazul, metodologiile şi conceptele pe care se bazeazã evaluarea garanţiilor reale aferente expunerilor securitizate, precum şi politicile adoptate de iniţiator sau de sponsor pentru a asigura independenţa evaluatorului; şi
    g) toate caracteristicile structurale ale securitizãrii care pot influenţa în mod semnificativ performanţa poziţiei din securitizare deţinute de instituţia de credit.
    (2) Instituţiile de credit trebuie sã efectueze periodic propriile simulãri de crizã adecvate pentru poziţiile lor din securitizare. În acest scop, instituţiile de credit se pot baza pe modelele financiare elaborate de o instituţie externã de evaluare a creditului, cu condiţia ca instituţiile de credit sã poatã demonstra, la cerere, cã au manifestat o preocupare corespunzãtoare, înainte de a investi, pentru a valida ipotezele relevante ale modelelor şi structurarea acestora şi pentru a înţelege metodologia, ipotezele şi rezultatele.
    ART. 18
    (1) Instituţiile de credit, în altã calitate decât cea de iniţiator, sponsor sau creditor iniţial, trebuie sã stabileascã proceduri formale adecvate pentru portofoliul de tranzacţionare şi afara portofoliului de tranzacţionare, care sã fie corespunzãtoare cu profilul de risc al investiţiilor lor în poziţii securitizate, în scopul monitorizãrii pe bazã continuã şi în timp util a informaţiilor privind performanţa expunerilor-suport aferente poziţiilor lor din securitizare.
    (2) În sensul alin. (1), informaţiile includ, dupã caz, tipul expunerii, procentajul împrumuturilor cu întârzieri la platã de peste 30, 60 şi 90 de zile, ratele de nerambursare, ratele de rambursare anticipatã, împrumuturile cu garanţia aflatã în executare, tipul garanţiei reale şi rata de ocupare a acesteia şi distribuţia frecvenţei scorurilor de credit sau a altei cuantificãri a bonitãţii debitorilor de-a lungul expunerilor-suport, gradul de diversificare la nivel de industrie şi de arie geograficã, distribuţia frecvenţei raportului dintre împrumut şi valoarea garanţiei reale (loan to value), cu intervale ale cãror mãrimi sã permitã efectuarea cu uşurinţã a unei analize de senzitivitate adecvate.
    (3) În cazul în care expunerile-suport sunt ele însele poziţii din securitizare, instituţiile de credit trebuie sã dispunã de informaţiile menţionate la alin. (2) nu numai în ceea ce priveşte tranşele-suport din securitizare, cum ar fi numele şi calitatea creditului emitentului, ci şi în ceea ce priveşte caracteristicile şi performanţa portofoliilor-suport aferente acestor tranşe din securitizare.
    (4) Instituţiile de credit trebuie sã dispunã de o înţelegere în profunzime a tuturor caracteristicilor structurale ale unei tranzacţii de securitizare care ar putea influenţa în mod semnificativ performanţa expunerilor provenind din aceastã tranzacţie, cum ar fi ordinea distribuirii fluxurilor de numerar cãtre investitori stabilitã prin contract (contractual waterfall), precum şi factorii de declanşare aferenţi, îmbunãtãţirea calitãţii creditului, creşterea lichiditãţii, factorii de declanşare legaţi de valoarea de piaţã şi definiţia stãrii de nerambursare specificã tranzacţiei.
    (5) În cazul în care instituţia de credit nu îndeplineşte cerinţele legate de orice aspect important prevãzut la art. 17, prezentul articol şi art. 20, ca urmare a neglijenţei sau a omisiunii, Banca Naţionalã a României impune o pondere de risc suplimentarã proporţionalã, de cel puţin 250% din ponderea de risc (limitatã la 1.250%) care s-ar aplica, în lipsa prevederilor prezentului alineat, poziţiilor corespunzãtoare din securitizare, în conformitate cu prevederile cap. VI, pondere care creşte progresiv cu fiecare încãlcare ulterioarã a prevederilor privind obligaţia de diligenţã.
    (6) În sensul alin. (5), Banca Naţionalã a României ia în considerare exceptãrile pentru anumite securitizãri, prevãzute la art. 16, prin reducerea ponderii de risc pe care de altfel ar impune-o prin prezentul articol cu privire la o securitizare cãreia i se aplicã prevederile art. 16.
    ART. 19
    (1) În conformitate cu cerinţele prevãzute la <>art. 6 din Regulamentul BNR-CNVM nr. 23/28/2006 privind criteriile tehnice referitoare la organizarea şi tratamentul riscurilor, precum şi criteriile tehnice utilizate de autoritãţile competente pentru verificarea şi evaluarea acestora, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, instituţiile de credit, în calitate de sponsor şi iniţiator, trebuie sã aplice expunerilor care urmeazã sã fie securitizate aceleaşi criterii solide şi bine definite de acordare a creditelor ca în cazul expunerilor care urmeazã sã fie deţinute în portofoliul acestora. În acest scop, instituţiile de credit, în calitate de iniţiator şi sponsor, trebuie sã aplice aceleaşi procese pentru aprobarea şi, dacã este cazul, pentru modificarea termenilor contractuali aferenţi creditelor, precum şi pentru înlocuirea (reînnoirea şi refinanţarea) expunerilor.
    (2) În sensul alin. (1), instituţiile de credit trebuie sã aplice aceleaşi standarde de analizã şi în cazul participaţiilor sau subscrierilor de titluri provenind din securitizare, achiziţionate de la terţe pãrţi, indiferent dacã aceste participaţii sau subscrieri urmeazã sã fie deţinute în portofoliul lor de tranzacţionare sau în afara acestuia.
    (3) În cazul în care nu se respectã cerinţele prevãzute la alin. (1), o instituţie de credit iniţiatoare nu poate aplica prevederile art. 4 alin. (1), iar respectiva instituţie de credit nu poate exclude expunerile securitizate de la calcularea cerinţelor de capital în conformitate cu prezentul regulament.
    ART. 20
    (1) Instituţiile de credit, în calitate de sponsor şi iniţiator, trebuie sã facã public investitorilor nivelul angajamentului lor, prevãzut la art. 14, de a menţine un interes economic net în securitizare.
    (2) Instituţiile de credit, în calitate de sponsor şi iniţiator, trebuie sã se asigure cã investitorii potenţiali au acces imediat la toate datele relevante privind calitatea creditului şi performanţa fiecãrei expuneri-suport, fluxurile de numerar şi garanţia realã aferente unei expuneri din securitizare, precum şi la alte informaţii de acest tip necesare pentru efectuarea unor simulãri de crizã cuprinzãtoare şi bine documentate cu privire la fluxurile de numerar şi valorile garanţiei reale aferente expunerilor-suport. În acest scop, datele relevante trebuie sã fie stabilite la data iniţierii operaţiunii de securitizare şi, dacã este cazul, ulterior, din considerente ce ţin de natura operaţiunii de securitizare.
    ART. 21
    (1) Art. 14-20 se aplicã securitizãrilor noi, iniţiate începând cu 1 ianuarie 2011.
    (2) Art. 14-20 se aplicã, dupã 31 decembrie 2014, securitizãrilor existente în cazul în care, dupã aceastã datã, se adaugã sau se substituie noi expuneri-suport.
    (3) Banca Naţionalã a României poate decide sã suspende temporar cerinţele menţionate la art. 14 şi 15 în perioadele în care piaţa se confruntã cu o crizã generalã de lichiditate.

    CAP. IV
    Cerinţe minime pentru recunoaşterea transferului semnificativ al riscului de credit şi pentru calcularea valorilor ponderate la risc ale expunerilor şi a valorilor pierderilor aşteptate aferente expunerilor securitizate

    SECŢIUNEA 1
    Cerinţe minime pentru recunoaşterea transferului semnificativ al riscului de credit în cadrul unei securitizãri tradiţionale

    ART. 22
    (1) Instituţia de credit iniţiatoare a unei securitizãri tradiţionale poate exclude expunerile securitizate de la calcularea valorilor ponderate la risc ale expunerilor şi a valorilor pierderilor aşteptate dacã este îndeplinitã oricare dintre urmãtoarele condiţii:
    a) se considerã cã un nivel semnificativ al riscului de credit asociat expunerilor securitizate a fost transferat cãtre terţe pãrţi;
    b) instituţia de credit iniţiatoare aplicã o pondere de risc de 1.250% tuturor poziţiilor din securitizare pe care le deţine în aceastã securitizare sau deduce aceste poziţii din securitizare din fondurile proprii, în conformitate cu prevederile <>art. 22 alin. (1) lit. g) din Regulamentul BNR-CNVM nr. 18/23/2006, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
    (2) Cu excepţia cazurilor specifice în care Banca Naţionalã a României decide cã eventuala reducere a valorilor ponderate la risc ale expunerilor pe care instituţia de credit iniţiatoare ar realiza-o prin aceastã securitizare nu este justificatã de un transfer corespunzãtor al riscului de credit cãtre terţe pãrţi, se considerã cã un nivel semnificativ al riscului de credit a fost transferat în urmãtoarele situaţii:
    a) valorile ponderate la risc ale expunerilor aferente poziţiilor-mezanin din securitizare deţinute de instituţia de credit iniţiatoare în cadrul acestei securitizãri nu depãşesc 50% din valorile ponderate la risc ale expunerilor aferente tuturor poziţiilor-mezanin din securitizare existente în aceastã securitizare;
    b) în cazul în care într-o anumitã securitizare nu existã poziţii-mezanin din securitizare şi instituţia de credit iniţiatoare demonstreazã cã valoarea expunerilor aferente poziţiilor din securitizare care ar fi supuse unei deduceri din fondurile proprii sau unei ponderi de risc de 1.250% depãşeşte cu o marjã substanţialã estimarea întemeiatã a pierderii aşteptate aferente expunerilor securitizate, instituţia de credit iniţiatoare nu deţine mai mult de 20% din valorile expunerilor aferente poziţiilor din securitizare care ar face obiectul unui astfel de tratament.
    (3) Pentru scopurile alin. (2), poziţii-mezanin din securitizare înseamnã poziţii din securitizare cãrora li se aplicã o pondere de risc mai micã de 1.250% şi care sunt de rang inferior în raport cu poziţia de cel mai înalt rang în aceastã securitizare şi de rang inferior în raport cu orice poziţie din securitizare în cadrul acestei securitizãri cãreia:
    a) în cazul unei poziţii din securitizare care face obiectul prevederilor art. 42-68, i se atribuie nivelul 1 pe scala de evaluare a calitãţii creditului; sau
    b) în cazul unei poziţii din securitizare care face obiectul prevederilor art. 69-103, i se atribuie nivelul 1 sau 2 pe scala de evaluare a calitãţii creditului.
    (4) Ca alternativã la prevederile alin. (2) şi (3), se poate considera cã un nivel semnificativ al riscului de credit a fost transferat dacã instituţia de credit demonstreazã Bãncii Naţionale a României cã dispune de politici şi metodologii care sã asigure cã eventuala reducere a cerinţelor de capital pe care instituţia de credit iniţiatoare o realizeazã prin securitizare este justificatã de un transfer corespunzãtor al riscului de credit cãtre terţe pãrţi.
    (5) Pentru scopurile alin. (4), instituţia de credit iniţiatoare trebuie sã demonstreze cã acest transfer al riscului de credit cãtre terţe pãrţi este de asemenea recunoscut în scopurile administrãrii interne a riscului instituţiei de credit şi în alocarea capitalului intern al acesteia.
    (6) Pe lângã cerinţele menţionate la alin. (1)-(5), urmãtoarele condiţii trebuie îndeplinite în totalitate:
    a) documentaţia aferentã securitizãrii reflectã substanţa economicã a tranzacţiei;
    b) expunerile securitizate devin inaccesibile instituţiei de credit iniţiatoare şi creditorilor sãi, inclusiv în caz de faliment sau de reorganizare judiciarã. Îndeplinirea acestei condiţii trebuie sã fie confirmatã printr-o opinie juridicã de specialitate;
    c) titlurile emise nu reprezintã obligaţii de platã ale instituţiei de credit iniţiatoare;
    d) transferul este efectuat cãtre o entitate special constituitã în scopul securitizãrii;
    e) instituţia de credit iniţiatoare nu pãstreazã controlul, efectiv sau indirect, asupra expunerilor transferate. Se considerã cã un iniţiator a pãstrat controlul efectiv asupra expunerilor transferate dacã are dreptul de a rãscumpãra de la destinatarul transferului expunerile transferate anterior în vederea realizãrii profiturilor aferente sau dacã are obligaţia de a-şi asuma din nou riscul transferat. Menţinerea de cãtre instituţia de credit iniţiatoare a drepturilor sau obligaţiilor aferente administrãrii expunerilor transferate nu reprezintã în sine control indirect al expunerilor;
    f) în cazul existenţei unei opţiuni de solicitare a stingerii securitizãrii (clean-up call option), urmãtoarele condiţii sunt îndeplinite:
    - dreptul de exercitare a opţiunii este la discreţia instituţiei de credit iniţiatoare;
    - opţiunea poate fi exercitatã numai dacã cel mult 10% din valoarea iniţialã a expunerilor securitizate rãmâne nerambursatã; şi
    - opţiunea nu este structuratã astfel încât sã evite alocarea pierderilor asupra poziţiilor de îmbunãtãţire a calitãţii creditului sau asupra altor poziţii deţinute de investitori şi nici nu este structuratã într-un alt mod care sã furnizeze o îmbunãtãţire a calitãţii creditului; şi
    g) documentaţia aferentã securitizãrii nu conţine clauze care:
    - sã impunã, în alte cazuri decât clauza amortizãrii anticipate, ca poziţiile din securitizare sã fie ameliorate de cãtre instituţia de credit iniţiatoare, prin metode care includ, dar fãrã a se limita la acestea, modificarea expunerilor-suport sau creşterea randamentului de plãtit cãtre investitori pentru a contracara efectul deteriorãrii calitãţii creditului aferente expunerilor securitizate; sau
    - sã conducã la creşterea randamentului de plãtit cãtre deţinãtorii de poziţii din securitizare pentru a contracara efectul deteriorãrii calitãţii creditului aferente portofoliului de expuneri-suport.

    SECŢIUNEA a 2-a
    Cerinţe minime pentru recunoaşterea transferului semnificativ al riscului de credit în cadrul unei securitizãri sintetice

    ART. 23
    (1) Instituţia de credit iniţiatoare a unei securitizãri sintetice poate calcula valorile ponderate la risc ale expunerilor şi, dacã este cazul, valorile pierderilor aşteptate aferente expunerilor securitizate, în conformitate cu prevederile art. 24 şi 25, dacã este îndeplinitã oricare dintre urmãtoarele condiţii:
    a) un nivel semnificativ al riscului de credit a fost transferat cãtre terţe pãrţi prin intermediul unei protecţii finanţate sau nefinanţate a creditului;
    b) instituţia de credit iniţiatoare aplicã o pondere de risc de 1.250% tuturor poziţiilor din securitizare pe care le deţine în securitizare sau deduce aceste poziţii din securitizare din fondurile proprii, în conformitate cu prevederile <>art. 22 alin. (1) lit. g) din Regulamentul BNR-CNVM nr. 18/23/2006, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
    (2) Cu excepţia situaţiilor în care Banca Naţionalã a României decide de la caz la caz cã eventuala reducere a valorilor ponderate la risc ale expunerilor pe care instituţia de credit iniţiatoare ar realiza-o prin aceastã securitizare nu este justificatã de un transfer corespunzãtor al riscului de credit cãtre terţe pãrţi, se considerã cã un nivel semnificativ al riscului de credit a fost transferat dacã este îndeplinitã oricare dintre urmãtoarele condiţii:
    a) valorile ponderate la risc ale expunerilor aferente poziţiilor-mezanin din securitizare deţinute de instituţia de credit iniţiatoare în cadrul acestei securitizãri nu depãşesc 50% din valorile ponderate la risc ale expunerilor aferente tuturor poziţiilor-mezanin din securitizare existente în aceastã securitizare;
    b) în cazul în care într-o anumitã securitizare nu existã poziţii-mezanin din securitizare şi instituţia de credit iniţiatoare demonstreazã cã valoarea expunerilor aferente poziţiilor din securitizare care ar fi supuse unei deduceri din fondurile proprii sau unei ponderi de risc de 1.250% depãşeşte cu o marjã substanţialã estimarea întemeiatã a pierderii aşteptate aferente expunerilor securitizate, instituţia de credit iniţiatoare nu deţine mai mult de 20% din valorile expunerilor aferente poziţiilor din securitizare care ar face obiectul unui astfel de tratament.
    (3) Pentru scopurile alin. (2), poziţii-mezanin din securitizare înseamnã poziţii din securitizare cãrora li se aplicã o pondere de risc mai micã de 1.250% şi care sunt de rang inferior în raport cu poziţia de cel mai înalt rang în aceastã securitizare şi de rang inferior în raport cu orice poziţie din securitizare în cadrul acestei securitizãri cãreia:
    a) în cazul unei poziţii din securitizare care face obiectul prevederilor art. 42-68, i se atribuie nivelul 1 pe scala de evaluare a calitãţii creditului potrivit cap. V; sau
    b) în cazul unei poziţii din securitizare care face obiectul prevederilor art. 69-103, i se atribuie nivelul 1 sau 2 pe scala de evaluare a calitãţii creditului potrivit cap. V.
    (4) Ca alternativã la prevederile alin. (2) şi (3), se poate considera cã un nivel semnificativ al riscului de credit a fost transferat dacã instituţia de credit demonstreazã Bãncii Naţionale a României cã dispune de politici şi metodologii care sã asigure cã eventuala reducere a cerinţelor de capital pe care instituţia de credit iniţiatoare o realizeazã prin securitizare este justificatã de un transfer corespunzãtor al riscului de credit cãtre terţe pãrţi.
    (5) Pentru scopurile alin. (4), instituţia de credit iniţiatoare trebuie sã demonstreze cã acest transfer al riscului de credit cãtre terţe pãrţi este recunoscut şi în scopurile administrãrii interne a riscului instituţiei de credit, precum şi în alocarea capitalului intern.
    (6) În plus, transferul trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele condiţii:
    a) documentaţia aferentã securitizãrii reflectã substanţa economicã a tranzacţiei;
    b) protecţia creditului prin intermediul cãreia se realizeazã transferul riscului de credit îndeplineşte cerinţele de eligibilitate şi celelalte cerinţe prevãzute în <>Regulamentul BNR-CNVM nr. 19/24/2006, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, pentru recunoaşterea unei astfel de protecţii a creditului. Pentru scopul prezentei litere, entitãţile special constituite în scopul securitizãrii nu sunt recunoscute în calitate de furnizori eligibili de protecţie nefinanţatã a creditului;
    c) instrumentele utilizate pentru transferul riscului de credit nu conţin clauze sau condiţii care:
    - sã impunã praguri de semnificaţie supradimensionate, sub al cãror nivel se considerã cã producerea unui eveniment de credit nu declanşeazã protecţia creditului;
    - sã permitã rezilierea protecţiei ca urmare a deteriorãrii calitãţii creditului expunerilor-suport;
    - sã impunã ca, în alte cazuri decât clauzele de amortizarea anticipatã, poziţiile din securitizare sã fie ameliorate de cãtre instituţia de credit iniţiatoare;
    - sã majoreze costurile instituţiei de credit legate de protecţia creditului sau randamentul de plãtit cãtre deţinãtorii de poziţii din securitizare, pentru a contracara efectul deteriorãrii calitãţii creditului aferente portofoliului de expuneri-suport; şi
    d) caracterul executoriu al protecţiei creditului în toate jurisdicţiile relevante a fost confirmat printr-o opinie juridicã de specialitate.

    SECŢIUNEA a 3-a
    Calcularea de cãtre instituţia de credit iniţiatoare a valorilor ponderate la risc ale expunerilor aferente expunerilor securitizate în cadrul unei securitizãri sintetice

    ART. 24
    (1) În vederea calculãrii valorilor ponderate la risc ale expunerilor securitizate, în situaţia în care sunt îndeplinite condiţiile prevãzute la art. 23, instituţia de credit iniţiatoare a unei securitizãri sintetice utilizeazã, potrivit prevederilor art. 26 şi 27, metodologiile relevante de calcul prevãzute în <>cap. VI, şi nu pe cele prevãzute în Regulamentul BNR-CNVM nr. 14/19/2006, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi în <>Regulamentul BNR-CNVM nr. 15/20/2006, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
    (2) În cazul instituţiilor de credit care calculeazã valorile ponderate la risc ale expunerilor şi valorile pierderilor aşteptate potrivit prevederilor <>Regulamentului BNR-CNVM nr. 15/20/2006, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, valorile pierderilor aşteptate referitoare la astfel de expuneri sunt zero.
    ART. 25
    (1) Dispoziţiile art. 24 se referã la întregul portofoliu de expuneri care fac obiectul securitizãrii.
    (2) Fãrã a aduce atingere prevederilor art. 26 şi 27, instituţia de credit iniţiatoare trebuie sã calculeze valorile ponderate la risc ale expunerilor aferente tuturor tranşelor din securitizare în conformitate cu prevederile cap. VI, inclusiv cu cele referitoare la recunoaşterea diminuãrii riscului de credit (de exemplu, în situaţia în care o tranşã este transferatã unei terţe pãrţi prin intermediul unei protecţii nefinanţate a creditului, la calcularea valorilor ponderate la risc ale expunerilor instituţiei de credit iniţiatoare, pentru tranşa respectivã se aplicã ponderea de risc aferentã terţei pãrţi).
    3.1. Tratamentul decalajului de scadenţã în cadrul securitizãrii sintetice
    ART. 26
    (1) În vederea calculãrii valorilor ponderate la risc ale expunerilor în conformitate cu prevederile art. 24, orice decalaj de scadenţã între scadenţa protecţiei creditului prin intermediul cãreia se realizeazã segmentarea riscului de credit pe tranşe şi scadenţa expunerilor securitizate este tratat în conformitate cu prevederile alin. (2) şi (3) ale prezentului articol şi cu cele ale art. 27.
    (2) Scadenţa protecţiei creditului se determinã în conformitate cu prevederile <>Regulamentului BNR-CNVM nr. 19/24/2006, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
    (3) Scadenţa expunerilor securitizate este cea mai mare scadenţã a oricãreia dintre expunerile respective, dar nu mai mare de 5 ani.
    ART. 27
    (1) O instituţie de credit iniţiatoare trebuie sã ignore orice decalaj de scadenţã la calcularea valorilor ponderate la risc ale expunerilor aferente tranşelor cãrora le-a fost atribuitã o pondere de risc de 1.250% în conformitate cu prevederile cap. VI.
    (2) Pentru toate celelalte tranşe, tratamentul decalajului de scadenţã prevãzut în <>Regulamentul BNR-CNVM nr. 19/24/2006, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, se aplicã potrivit urmãtoarei formule:


           RW(SP) x (t-t^*) RW(Ass) x (T-t)
    RW^* = ---------------- + --------------- ,
               T - t^* T - t^*



    unde:
    - RW^* reprezintã valorile ponderate la risc ale expunerilor în vederea calculãrii cerinţelor de capital potrivit prevederilor <>art. 2 lit. a) din Regulamentul BNR-CNVM nr. 13/18/2006, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
    - RW(Ass) reprezintã valorile ponderate la risc ale expunerilor care s-ar fi calculat în mod proporţional dacã expunerile nu ar fi fost securitizate;
    - RW(SP) reprezintã valorile ponderate la risc ale expunerilor calculate potrivit prevederilor art. 24, dacã nu ar fi existat niciun decalaj de scadenţã;
    - T reprezintã scadenţa expunerilor-suport, exprimatã în ani;
    - t reprezintã scadenţa protecţiei creditului, exprimatã în ani; şi
    - t^* este 0,25.

    CAP. V
    Ratinguri externe

    SECŢIUNEA 1
    Cerinţe aplicabile ratingurilor furnizate de instituţiile externe de evaluare a creditului eligibile (ECAI)

    ART. 28
    Pentru a fi utilizat în scopul calculãrii valorilor ponderate la risc ale expunerilor, potrivit prevederilor cap. VI, un rating furnizat de o instituţie externã de evaluare a creditului eligibilã trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele condiţii:
    a) sã nu existe nicio nepotrivire între tipurile de plãţi luate în considerare în cadrul procesului de evaluare a creditului şi tipurile de plãţi la care instituţia de credit este îndreptãţitã potrivit contractului care dã naştere respectivei poziţii din securitizare; şi
    b) ratingurile trebuie sã fie în mod public disponibile participanţilor de pe piaţã. Se considerã cã ratingurile sunt în mod public disponibile participanţilor de pe piaţã numai dacã au fost publicate într-un cadru accesibil publicului şi dacã au fost incluse în matricea de tranziţie (de migrare a ratingurilor dintr-o clasã în alta) a instituţiei externe de evaluare a creditului. Ratingurile care sunt disponibile numai unui numãr limitat de entitãţi nu sunt considerate ca fiind disponibile în mod public.

    SECŢIUNEA a 2-a
    Utilizarea ratingurilor

    ART. 29
    O instituţie de credit poate nominaliza una sau mai multe instituţii externe de evaluare a creditului eligibile ale cãror ratinguri sã fie utilizate la calcularea valorilor ponderate la risc ale expunerilor potrivit prevederilor art. 3-13 (instituţie externã de evaluare a creditului nominalizatã).
    ART. 30
    Fãrã a aduce atingere prevederilor art. 32-34, o instituţie de credit trebuie sã utilizeze în mod consecvent ratingurile furnizate de instituţiile externe de evaluare a creditului nominalizate pentru poziţiile sale din securitizare.
    ART. 31
    Fãrã a aduce atingere prevederilor art. 32 şi 33, o instituţie de credit nu poate utiliza ratingurile furnizate de o instituţie externã de evaluare a creditului pentru poziţiile sale în unele tranşe ale unei structuri de securitizare şi ratingurile furnizate de o altã instituţie externã de evaluare a creditului pentru poziţiile sale în alte tranşe din cadrul aceleiaşi structuri, indiferent dacã acestea din urmã beneficiazã sau nu de un rating furnizat de prima instituţie externã de evaluare a creditului.
    ART. 32
    În cazul în care o poziţie din securitizare dispune de douã ratinguri furnizate de instituţii externe de evaluare a creditului nominalizate, instituţia de credit utilizeazã ratingul mai puţin favorabil.
    ART. 33
    (1) În cazul în care o poziţie din securitizare dispune de mai mult de douã ratinguri furnizate de instituţii externe de evaluare a creditului nominalizate, instituţia de credit utilizeazã cele mai favorabile douã ratinguri.
    (2) În cazul în care cele douã ratinguri prevãzute la alin. (1) sunt diferite, instituţia de credit utilizeazã ratingul mai puţin favorabil dintre cele douã.
    ART. 34
    (1) În situaţia în care o protecţie a creditului eligibilã potrivit prevederilor <>Regulamentului BNR-CNVM nr. 19/24/2006, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, este furnizatã în mod direct entitãţii special constituite în scopul securitizãrii şi acea protecţie este luatã în considerare în procesul de evaluare a creditului aferent unei poziţii din securitizare, efectuat de cãtre o instituţie externã de evaluare a creditului nominalizatã, poate fi utilizatã ponderea de risc asociatã acelui rating.
    (2) Dacã protecţia furnizatã în sensul alin. (1) nu este eligibilã conform prevederilor <>Regulamentului BNR-CNVM nr. 19/24/2006, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, ratingul nu poate fi recunoscut.
    (3) În situaţia în care protecţia creditului nu este furnizatã entitãţii special constituite în scopul securitizãrii, ci în mod direct unei poziţii din securitizare, ratingul nu poate fi recunoscut.
    (4) Ratingurile furnizate de instituţiile externe de evaluare a creditului cu privire la instrumentele de finanţare structuratã vor putea fi folosite numai dacã acestea fac disponibilã public explicarea modului în care performanţa portofoliului de active afecteazã propriile ratinguri pe care le furnizeazã.

    SECŢIUNEA a 3-a
    Punerea în corespondenţã a ratingurilor cu nivelurile scalei de evaluare a calitãţii creditului (Mapping)

    ART. 35
    (1) Banca Naţionalã a României determinã corespondenţa dintre nivelurile scalei de evaluare a calitãţii creditului din tabelele prevãzute în cap. VI şi ratingurile furnizate de instituţii externe de evaluare a creditului eligibile.
    (2) Pentru scopurile alin. (1), Banca Naţionalã a României diferenţiazã între gradele de risc relative exprimate de fiecare rating.
    (3) Pentru scopurile alin. (1), Banca Naţionalã a României ia în considerare factori cantitativi (cum ar fi ratele de nerambursare şi/sau ratele de pierdere) şi factori calitativi (cum ar fi gama de tranzacţii evaluate de cãtre instituţia externã de evaluare a creditului şi semnificaţia ratingului).
    ART. 36
    (1) În cadrul procesului de determinare a corespondenţei prevãzute la art. 35, Banca Naţionalã a României urmãreşte sã se asigure cã poziţiile din securitizare cãrora le este atribuitã aceeaşi pondere de risc pe baza ratingurilor furnizate de instituţiile externe de evaluare a creditului eligibile, prezintã un grad de risc de credit echivalent.
    (2) În sensul alin. (1), Banca Naţionalã a României poate modifica în mod corespunzãtor determinarea corespondenţei dintre nivelurile scalei de evaluare a calitãţii creditului şi ratinguri.

    CAP. VI
    Metodologia de calcul

    SECŢIUNEA 1
    Calcularea valorilor ponderate la risc ale expunerilor

    ART. 37
    Pentru scopurile art. 5-8, valoarea ponderatã la risc a expunerii aferente unei poziţii din securitizare se calculeazã prin aplicarea ponderii de risc relevante la valoarea expunerii aferente poziţiei, aşa cum este precizat în cadrul acestui capitol.
    ART. 38
    Fãrã a aduce atingere prevederilor art. 39:
    a) în cazul în care o instituţie de credit calculeazã valorile ponderate la risc ale expunerilor conform prevederilor art. 42-68, valoarea expunerii aferente unei poziţii din securitizare din bilanţ este egalã cu valoarea sa bilanţierã;
    b) în cazul în care o instituţie de credit calculeazã valorile ponderate la risc ale expunerilor conform prevederilor art. 69-103, valoarea expunerii aferente unei poziţii din securitizare din bilanţ este egalã cu valoarea sa înainte de deducerea ajustãrilor de valoare; şi
    c) valoarea expunerii aferente unei poziţii din securitizare din afara bilanţului este egalã cu produsul dintre valoarea sa nominalã şi un factor de conversie, aşa cum este prevãzut în cadrul prezentului regulament. Dacã nu este specificat altfel, factorul de conversie este 100%.
    ART. 39
    Valoarea expunerii aferente unei poziţii din securitizare care provine dintr-un instrument financiar derivat prevãzut în anexa la <>Regulamentul BNR-CNVM nr. 20/25/2006 privind tratamentul riscului de credit al contrapartidei în cazul instrumentelor financiare derivate, al tranzacţiilor de rãscumpãrare, al operaţiunilor de dare/luare de titluri/mãrfuri cu împrumut, al tranzacţiilor cu termen lung de decontare şi al tranzacţiilor de creditare în marjã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, se determinã în conformitate cu prevederile regulamentului respectiv.
    ART. 40
    În cazul în care o poziţie din securitizare face obiectul unei protecţii finanţate a creditului, valoarea expunerii acelei poziţii poate fi modificatã în conformitate cu şi potrivit cerinţelor din <>Regulamentul BNR-CNVM nr. 19/24/2006, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, completate cu cele ale prezentului regulament.
    ART. 41
    (1) În cazul în care o instituţie de credit deţine douã sau mai multe poziţii din securitizare care se suprapun, aceasta trebuie ca, pentru partea care se suprapune, sã includã în calcularea valorilor ponderate la risc ale expunerilor numai poziţia sau partea din poziţie care produce cea mai mare valoare ponderatã la risc a expunerii.
    (2) Pentru scopurile acestui articol, suprapunere înseamnã cã poziţiile reprezintã, total sau parţial, o expunere faţã de acelaşi risc, astfel încât partea care se suprapune este consideratã o singurã expunere.

    SECŢIUNEA a 2-a
    Calcularea valorilor ponderate la risc ale expunerilor în cazul utilizãrii abordãrii standard

    ART. 42
    Fãrã a aduce atingere prevederilor art. 44, valoarea ponderatã la risc a expunerii aferente unei poziţii din securitizare care beneficiazã de rating se calculeazã prin aplicarea la valoarea expunerii a ponderii de risc asociate nivelului scalei de evaluare a calitãţii creditului cu care a fost pus în corespondenţã ratingul de cãtre Banca Naţionalã a României, în conformitate cu prevederile art. 10, aşa cum este prevãzut în tabelele nr. 1 şi 2.

    Tabelul nr. 1
    Poziţii, altele decât cele care beneficiazã de rating pe termen scurt


┌───────────────────────────┬──────┬────────┬────────┬───────┬──────────┐
│Nivelul scalei de evaluare │ │ │ │ │ Cel │
│ a calitãţii creditului │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ mult 5 │
├───────────────────────────┼──────┼────────┼────────┼───────┼──────────┤
│ Pondere de risc │ 20% │ 50% │ 100% │ 350% │ 1.250% │
└───────────────────────────┴──────┴────────┴────────┴───────┴──────────┘



    Tabelul nr. 2
    Poziţii care beneficiazã de rating pe termen scurt


┌───────────────────────────┬──────┬────────┬────────┬────────────┐
│Nivelul scalei de evaluare │ │ │ │ Toate │
│ a calitãţii creditului │ 1 │ 2 │ 3 │ celelalte │
│ │ │ │ │ ratinguri │
├───────────────────────────┼──────┼────────┼────────┼────────────┤
│ Pondere de risc │ 20% │ 50% │ 100% │ 1.250% │
└───────────────────────────┴──────┴────────┴────────┴────────────┘



    ART. 43
    Fãrã a aduce atingere prevederilor art. 46-50, valoarea ponderatã la risc a expunerii aferente unei poziţii din securitizare care nu beneficiazã de rating se calculeazã prin aplicarea unei ponderi de risc de 1.250%.
    2.1. Instituţiile de credit iniţiator şi sponsor
    ART. 44
    În cazul unei instituţii de credit iniţiatoare sau care are calitatea de sponsor, valorile ponderate la risc ale expunerilor aferente poziţiilor sale din securitizare pot fi limitate la valorile ponderate la risc ale expunerilor care ar fi fost calculate pentru expunerile securitizate dacã acestea nu ar fi fost securitizate, condiţionat de aplicarea unei eventuale ponderi de risc de 150% asupra tuturor elementelor restante şi elementelor încadrate în categoria "risc reglementat ridicat" din cadrul expunerilor securitizate.
    2.2. Tratamentul poziţiilor care nu beneficiazã de rating
    ART. 45
    Instituţiile de credit care deţin o poziţie din securitizare care nu beneficiazã de rating pot sã aplice, pentru calcularea valorii ponderate la risc a expunerii aferente poziţiei respective, tratamentul prevãzut la art. 46, cu condiţia ca, în orice moment, sã fie cunoscutã componenţa portofoliului de expuneri securitizate.
    ART. 46
    (1) O instituţie de credit poate aplica ponderea de risc medie ponderatã ce ar fi aplicatã expunerilor securitizate potrivit prevederilor <>Regulamentului BNR - CNVM nr. 14/19/2006, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, de cãtre o instituţie de credit care ar deţine expunerile, multiplicatã cu un coeficient de concentrare.
    (2) Coeficientul de concentrare prevãzut la alin. (1) este egal cu raportul dintre suma valorilor nominale ale tuturor tranşelor securitizãrii şi suma valorilor nominale ale tranşelor de rang inferior sau de rang egal cu cel al tranşei în care este deţinutã poziţia, inclusiv valoarea nominalã a respectivei tranşe.
    (3) Ponderea de risc rezultatã din aplicarea alin. (1) nu poate depãşi 1.250% şi nu poate fi mai micã decât orice pondere de risc aplicabilã unei tranşe de rang superior care beneficiazã de rating.
    (4) În situaţia în care instituţia de credit nu poate sã determine ponderile de risc aplicabile expunerilor securitizate potrivit prevederilor <>Regulamentului BNR - CNVM nr. 14/19/2006, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, respectivei poziţii i se aplicã o pondere de risc de 1.250%.
    2.3. Tratamentul poziţiilor din securitizare deţinute într-o tranşã ce suportã a doua pierdere (second loss) sau într-o tranşã mai favorabilã din cadrul unui program ABCP
    ART. 47
    Fãrã a aduce atingere posibilitãţii aplicãrii unui tratament mai avantajos în temeiul dispoziţiilor referitoare la facilitãţile de lichiditate prevãzute la art. 49 şi 50, o instituţie de credit poate aplica poziţiilor din securitizare care îndeplinesc condiţiile prevãzute la art. 48 o pondere de risc reprezentând maximum dintre 100% şi cea mai mare dintre ponderile de risc care ar fi fost aplicate oricãreia dintre expunerile securitizate potrivit prevederilor <>Regulamentului BNR - CNVM nr. 14/19/2006, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, de cãtre o instituţie de credit care ar deţine respectivele expuneri.
    ART. 48
    Tratamentul prevãzut la art. 47 poate fi aplicat dacã poziţia din securitizare:
    a) este încadratã într-o tranşã care din punct de vedere economic suportã a doua pierdere (second loss) sau într-o tranşã mai favorabilã a securitizãrii, iar tranşa care suportã prima pierdere (first loss) trebuie sã îi furnizeze acesteia o îmbunãtãţire semnificativã a calitãţii creditului;
    b) este de o calitate cel puţin echivalentã ratingului aferent unei investiţii cu risc scãzut (investment grade); şi
    c) este deţinutã de o instituţie de credit care nu deţine nicio poziţie în tranşa care suportã prima pierdere (first loss).
    2.4. Tratamentul facilitãţilor de lichiditate care nu beneficiazã de rating
    2.4.1. Facilitãţi de lichiditate eligibile
    ART. 49
    (1) În vederea determinãrii valorii expunerii aferente unei facilitãţi de lichiditate care nu beneficiazã de rating, asupra valorii nominale a facilitãţii se poate aplica un factor de conversie de 50% dacã facilitatea de lichiditate este eligibilã.
    (2) O facilitate de lichiditate care nu beneficiazã de rating este eligibilã în sensul alin. (1), dacã sunt îndeplinite urmãtoarele condiţii:
    a) documentaţia aferentã facilitãţii de lichiditate identificã şi delimiteazã în mod clar circumstanţele în care facilitatea de lichiditate poate fi trasã;
    b) facilitatea de lichiditate nu poate fi trasã pentru a furniza suport de credit prin acoperirea pierderilor deja înregistrate la momentul tragerii (de exemplu, prin furnizarea de lichiditãţi pentru expunerile aflate în stare de nerambursare la momentul tragerii sau pentru achiziţionarea de active la un preţ superior valorii lor juste);
    c) facilitatea de lichiditate nu poate fi utilizatã pentru a furniza finanţare permanentã sau periodicã pentru securitizare;
    d) rambursarea lichiditãţilor trase în cadrul facilitãţii nu este subordonatã creanţelor investitorilor, altele decât cele legate de instrumentele financiare derivate pe rata dobânzii sau pe valute ori de comisioane sau alte astfel de plãţi, şi nici nu face obiectul unor excepţii sau amânãri;
    e) nu este posibilã recurgerea la facilitatea de lichiditate ulterior epuizãrii tuturor modalitãţilor disponibile de îmbunãtãţire a calitãţii creditului de care respectiva facilitate poate beneficia;
    f) facilitatea de lichiditate trebuie sã includã o clauzã care sã conducã la o reducere automatã a sumei care mai poate fi utilizatã, cu valoarea expunerilor care se aflã în stare de nerambursare, în sensul prevãzut în <>Regulamentul BNR - CNVM nr. 15/20/2006, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, sau care sã conducã, atunci când portofoliul de expuneri securitizate este alcãtuit din instrumente care beneficiazã de rating, la revocarea facilitãţii în situaţia în care calitatea medie a portofoliului se situeazã sub ratingul aferent unei investiţii cu risc scãzut (investment grade);
    (3) Ponderea de risc care se aplicã în cazul unei expuneri aferente unei facilitãţi de lichiditate eligibile care nu beneficiazã de rating este cea mai mare pondere care ar fi aplicatã oricãreia dintre expunerile securitizate conform <>Regulamentului BNR - CNVM nr. 14/19/2006, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, de cãtre o instituţie de credit care ar deţine respectivele expuneri.
    2.4.2. Facilitãţi de furnizare de numerar în avans
    ART. 50
    În vederea determinãrii valorii expunerii aferente unei facilitãţi de lichiditate care nu beneficiazã de rating şi care poate fi revocatã necondiţionat, asupra valorii nominale a respectivei facilitãţi de lichiditate se poate aplica un factor de conversie de 0%, dacã sunt îndeplinite condiţiile prevãzute la art. 49 şi dacã rambursarea lichiditãţilor trase în cadrul facilitãţii are rang superior în raport cu orice alte creanţe asupra fluxurilor de numerar generate de expunerile securitizate.
    2.5. Cerinţe de capital suplimentare pentru securitizarea expunerilor reînnoibile cu clauzã de amortizare anticipatã
    ART. 51
    În afarã de valorile ponderate la risc ale expunerilor calculate pentru poziţiile sale din securitizare, o instituţie de credit iniţiatoare trebuie sã calculeze o valoare ponderatã la risc a expunerii în conformitate cu metodologia prevãzutã la art. 52-65, în situaţia în care vinde expuneri reînnoibile în cadrul unei securitizãri care conţine o clauzã de amortizare anticipatã.
    ART. 52
    Pentru scopurile art. 51, instituţia de credit calculeazã valoarea ponderatã la risc a expunerii aferente sumei interesului iniţiatorului şi interesului investitorilor.
    ART. 53
    Pentru structurile de securitizare în care expunerile securitizate sunt atât expuneri reînnoibile, cât şi expuneri care nu sunt reînnoibile, o instituţie de credit iniţiatoare aplicã, pentru partea de portofoliu formatã din expuneri reînnoibile, tratamentul prevãzut la art. 54-64.
    ART. 54
    (1) Pentru scopurile art. 51-64, prin interesul iniţiatorului se înţelege valoarea expunerii aferente pãrţii noţionale a portofoliului de sume trase, vândute în cadrul securitizãrii, a cãrei proporţie în raport cu valoarea portofoliului total vândut în cadrul structurii de securitizare determinã proporţia fluxurilor de numerar generate de colectarea principalului şi a dobânzii, precum şi a altor sume asociate care nu sunt disponibile pentru efectuarea de plãţi cãtre cei care deţin poziţii din securitizare în cadrul securitizãrii.
    (2) Pentru a putea fi calificat drept interes al iniţiatorului în sensul alin. (1), acesta nu trebuie sã fie subordonat interesului investitorilor.
    (3) Prin interesul investitorilor se înţelege valoarea expunerii aferente pãrţii noţionale rãmase din portofoliul de sume trase.
    ART. 55
    Expunerea instituţiei de credit iniţiatoare, asociatã drepturilor sale care decurg din interesul iniţiatorului, nu trebuie sã fie consideratã o poziţie din securitizare, ci o expunere proporţionalã faţã de expunerile securitizate, ca şi cum acestea nu ar fi fost securitizate.
    2.5.1. Excepţii de la tratamentul aplicabil în cazul clauzei de amortizare anticipatã
    ART. 56
    Iniţiatorii urmãtoarelor structuri de securitizare care conţin o clauzã de amortizare anticipatã sunt exceptaţi de la cerinţa de capital suplimentarã prevãzutã la art. 51:
    a) securitizãrile expunerilor reînnoibile în cazul cãrora investitorii rãmân expuşi în totalitate la toate tragerile viitoare ale împrumutaţilor, astfel încât riscul aferent facilitãţilor-suport nu revine la instituţia de credit iniţiatoare nici chiar dupã producerea unui eveniment care declanşeazã o amortizare anticipatã; şi
    b) securitizãrile în cadrul cãrora amortizarea anticipatã este declanşatã numai de producerea unor evenimente care nu sunt legate de performanţa activelor securitizate sau a instituţiei de credit iniţiatoare, cum ar fi modificãri semnificative în legislaţia sau în reglementãrile fiscale.
    2.5.2. Cerinţa de capital maximã
    ART. 57
    În cazul unei instituţii de credit iniţiatoare supuse cerinţei de capital suplimentare prevãzute la art. 51, totalul dintre valorile ponderate la risc ale expunerilor aferente poziţiilor sale în interesul investitorilor şi valorile ponderate la risc ale expunerilor calculate conform art. 51 nu trebuie sã depãşeascã cea mai mare dintre:
    a) valorile ponderate la risc ale expunerilor aferente poziţiilor sale în interesul investitorilor; şi
    b) valorile ponderate la risc ale expunerilor aferente expunerilor securitizate, aşa cum ar fi acestea calculate de cãtre o instituţie de credit care ar deţine respectivele expuneri fãrã a le securitiza, pentru o valoare egalã cu interesul investitorilor.
    ART. 58
    Deducerea unor eventuale câştiguri nete, recunoscute în conturile de rezerve, pentru scopurile <>art. 8 din Regulamentul BNR - CNVM nr. 18/23/2006, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, este tratatã independent de valoarea maximã indicatã la art. 57.
    2.5.3. Calcularea valorilor ponderate la risc ale expunerilor
    ART. 59
    Valoarea ponderatã la risc a expunerii care trebuie calculatã în conformitate cu art. 51 este egalã cu produsul dintre valoarea interesului investitorilor, factorul de conversie corespunzãtor, conform prevederilor de la art. 61-65, şi ponderea de risc medie ponderatã care s-ar fi aplicat expunerilor securitizate în cazul în care acestea nu ar fi fost securitizate.
    ART. 60
    O clauzã de amortizare anticipatã este consideratã controlatã dacã sunt îndeplinite urmãtoarele condiţii:
    a) instituţia de credit iniţiatoare dispune de un plan adecvat referitor la capital/lichiditate, pentru a se asigura cã are la dispoziţie capital şi lichiditate suficiente, în vederea utilizãrii în cazul producerii unui eveniment care declanşeazã amortizarea anticipatã;
    b) pe tot parcursul tranzacţiei se pãstreazã o distribuire proporţionalã între interesul iniţiatorului şi interesul investitorilor, în ceea ce priveşte plãţile de dobândã şi principal, cheltuielile, pierderile şi recuperãrile, pe baza soldurilor de rambursat ale creanţelor existente la una sau mai multe date de referinţã din cadrul fiecãrei luni;
    c) perioada de rambursare este consideratã suficientã pentru 90% din datoria totalã (interesul iniţiatorului şi interesul investitorilor) de rambursat la începutul perioadei de amortizare anticipatã, care trebuie sã fie rambursatã sau recunoscutã ca fiind în stare de nerambursare; şi
    d) ritmul rambursãrilor nu este mai rapid decât cel produs de o rambursare liniarã pe parcursul perioadei prevãzute la lit. c).
    ART. 61
    (1) În cazul securitizãrilor care conţin o clauzã de amortizare anticipatã a expunerilor de tip retail, care nu sunt angajate ferm şi pot fi revocate necondiţionat fãrã notificare prealabilã, în situaţia în care amortizarea anticipatã este declanşatã de scãderea nivelului marjei în exces la un nivel prestabilit, instituţiile de credit trebuie sã compare marja în exces medie pe 3 luni cu nivelurile marjei în exces în raport cu care trebuie sã se producã reţinerea marjei în exces (niveluri de reţinere).
    (2) În cazul în care securitizarea nu prevede obligaţia de a reţine marja în exces, nivelul de reţinere se considerã a fi cu 4,5 puncte procentuale mai mare decât nivelul marjei în exces la care se declanşeazã amortizarea anticipatã.
    ART. 62
    Factorul de conversie care trebuie aplicat în sensul art. 59 este determinat de nivelul marjei în exces medii efective pe 3 luni în conformitate cu tabelul nr. 3.

    Tabelul nr. 3


┌───────────────────────────────┬────────────────────┬────────────────────┐
│ │ Securitizãri care │ Securitizãri care │
│ │ conţin o clauzã │ conţin o clauzã │
│ │ controlatã de │ necontrolatã de │
│ │ amortizare │ amortizare │
│ │ anticipatã │ anticipatã │
├───────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│Marja în exces medie pe 3 luni │Factor de conversie │Factor de conversie │
├───────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│Nivel superior nivelului A │ 0% │ 0% │
├───────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│Nivelul A │ 1% │ 5% │
├───────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│Nivelul B │ 2% │ 15% │
├───────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│Nivelul C │ 10% │ 50% │
├───────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│Nivelul D │ 20% │ 100% │
├───────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│Nivelul E │ 40% │ 100% │
└───────────────────────────────┴────────────────────┴────────────────────┘



    unde:
    - Nivelul A reprezintã nivelurile marjei în exces care se încadreazã între 100% şi 133,33% din nivelul de reţinere;
    - Nivelul B reprezintã nivelurile marjei în exces care se încadreazã între 75% şi 100% din nivelul de reţinere;
    - Nivelul C reprezintã nivelurile marjei în exces care se încadreazã între 50% şi 75% din nivelul de reţinere;
    - Nivelul D reprezintã nivelurile marjei în exces care se încadreazã între 25% şi 50% din nivelul de reţinere;
    - Nivelul E reprezintã nivelurile marjei în exces care sunt inferioare valorii de 25% din nivelul de reţinere.
    ART. 63
    În cazul securitizãrilor care conţin o clauzã de amortizare anticipatã a expunerilor de tip retail care nu sunt angajate ferm şi pot fi revocate necondiţionat fãrã notificare prealabilã şi în situaţia în care amortizarea anticipatã este declanşatã de o limitã cantitativã referitoare la un element, altul decât marja în exces medie pe 3 luni, Banca Naţionalã a României poate aplica, pentru determinarea factorului de conversie corespunzãtor, un tratament similar celui prevãzut la art. 61 şi 62.
    ART. 64
    (1) În cazul în care pentru o anumitã securitizare Banca Naţionalã a României intenţioneazã sã aplice un tratament în conformitate cu prevederile art. 63, aceasta informeazã în prealabil autoritãţile competente relevante din toate celelalte state membre.
    (2) Înainte ca aplicarea unui astfel de tratament sã devinã parte a politicii generale a Bãncii Naţionale a României pentru securitizãrile ce conţin clauze de amortizare anticipatã de natura celei în cauzã, Banca Naţionalã a României se consultã cu autoritãţile competente relevante din toate celelalte state membre şi ţine cont de opiniile exprimate de acestea.
    (3) Opiniile exprimate de autoritãţile competente relevante din toate celelalte state membre în urma consultãrilor prevãzute la alin. (2) şi tratamentul aplicat sunt fãcute publice de cãtre Banca Naţionalã a României.
    ART. 65
    (1) Pentru toate celelalte securitizãri care cuprind o clauzã controlatã de amortizare anticipatã a expunerilor reînnoibile se aplicã un factor de conversie de 90%.
    (2) Pentru toate celelalte securitizãri care cuprind o clauzã necontrolatã de amortizare anticipatã a expunerilor reînnoibile, se aplicã un factor de conversie de 100%.
    2.6. Recunoaşterea diminuãrii riscului de credit pentru poziţiile din securitizare
    ART. 66
    În cazul în care o poziţie din securitizare beneficiazã de protecţie a creditului, calcularea valorilor ponderate la risc ale expunerilor poate fi modificatã în conformitate cu <>Regulamentul BNR - CNVM nr. 19/24/2006, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
    2.7. Reducerea valorilor ponderate la risc ale expunerilor
    ART. 67
    (1) În cazul unei poziţii din securitizare cãreia îi este atribuitã o pondere de risc de 1.250%, instituţiile de credit pot sã deducã valoarea expunerii aferentã poziţiei respective din fondurile proprii, potrivit <>art. 22 alin. (1) din Regulamentul BNR - CNVM nr. 18/23/2006, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, în locul includerii respectivei poziţii în calculul valorilor ponderate la risc ale expunerilor.
    (2) În sensul alin. (1), calcularea valorii expunerii poate lua în considerare protecţia finanţatã a creditului eligibilã, într-o modalitate conformã cu prevederile art. 66.
    ART. 68
    În cazul în care o instituţie de credit utilizeazã alternativa prevãzutã la art. 67 alin. (1), o sumã egalã cu de 12,5 ori suma dedusã conform prevederii menţionate trebuie dedusã, pentru scopurile art. 44, din valoarea ponderatã la risc maximã a expunerii, specificatã la art. 44, care trebuie calculatã de instituţiile de credit în cauzã.

    SECŢIUNEA a 3-a
    Calcularea valorilor ponderate la risc ale expunerilor în cazul utilizãrii abordãrii bazate pe modele interne de rating

    3.1. Ierarhia metodelor
    ART. 69
    Pentru scopurile prevederilor art. 5-8, valoarea ponderatã la risc a expunerii aferente unei poziţii din securitizare se calculeazã în conformitate cu prevederile art. 70-103.
    ART. 70
    (1) În cazul unei poziţii care beneficiazã de rating sau al unei poziţii pentru care se poate utiliza un rating dedus, se utilizeazã, pentru calcularea valorii ponderate la risc a expunerii, metoda bazatã pe ratinguri prevãzutã la art. 77-81.
    (2) În cazul unei poziţii care nu beneficiazã de rating, se utilizeazã metoda formulei reglementate, prevãzutã la art. 82-84, cu excepţia cazurilor în care, potrivit prevederilor art. 74 şi 75, este permisã utilizarea abordãrii bazate pe evaluãri interne.
    ART. 71
    O instituţie de credit, alta decât o instituţie de credit iniţiatoare sau o instituţie de credit sponsor, poate utiliza metoda formulei reglementate numai cu aprobarea Bãncii Naţionale a României.
    ART. 72
    În cazul unei instituţii de credit iniţiatoare sau al unei instituţii de credit sponsor, care se aflã în imposibilitatea de a calcula K(IRB) şi care nu a obţinut aprobarea de a utiliza abordarea bazatã pe evaluãri interne pentru poziţiile sale din cadrul programelor ABCP, precum şi în cazul altor instituţii de credit care nu au obţinut aprobarea de a utiliza metoda formulei reglementate sau, pentru poziţiile din cadrul programelor ABCP, abordarea bazatã pe evaluãri interne, se atribuie o pondere de risc de 1.250% poziţiilor din securitizare care nu beneficiazã de rating şi pentru care nu se poate utiliza un rating dedus.

    3.1.1. Utilizarea ratingurilor deduse
    ART. 73
    O instituţie de credit atribuie un rating dedus unei poziţii care nu beneficiazã de rating, echivalent ratingului atribuit poziţiilor care beneficiazã de rating (poziţii de referinţã) care au rangul cel mai înalt şi care sunt din toate punctele de vedere subordonate poziţiei din securitizare în cauzã care nu beneficiazã de rating, dacã urmãtoarele cerinţe operaţionale minime sunt îndeplinite:
    a) poziţiile de referinţã trebuie sã fie subordonate din toate punctele de vedere poziţiei din securitizare care nu beneficiazã de rating;
    b) scadenţa aferentã poziţiilor de referinţã trebuie sã fie cel puţin egalã cu cea aferentã respectivei poziţii care nu beneficiazã de rating; şi
    c) orice rating dedus trebuie sã fie actualizat pe bazã continuã pentru a reflecta orice schimbãri intervenite în evaluarea de credit a poziţiilor de referinţã.
    3.1.2. Utilizarea abordãrii bazate pe evaluãri interne în cazul poziţiilor din cadrul programelor ABCP
    ART. 74
    (1) O instituţie de credit poate sã atribuie unei poziţii care nu beneficiazã de rating, din cadrul unui program ABCP, un rating derivat, potrivit prevederilor art. 75, dacã obţine aprobarea prealabilã a Bãncii Naţionale a României şi dacã sunt îndeplinite urmãtoarele condiţii:
    a) poziţiile din titlurile pe termen scurt emise în cadrul programului ABCP trebuie sã fie poziţii care beneficiazã de rating;
    b) instituţia de credit demonstreazã Bãncii Naţionale a României cã evaluãrile sale interne cu privire la calitatea creditului poziţiei respective reflectã metodologia de evaluare, disponibilã în mod public, a uneia sau mai multor instituţii externe de evaluare a creditului eligibile, în ceea ce priveşte atribuirea de ratinguri titlurilor garantate cu expuneri de tipul celor securitizate;
    c) instituţiile externe de evaluare a creditului a cãror metodologie de evaluare este luatã în considerare la stabilirea evaluãrilor interne ale instituţiilor de credit, în sensul lit. b), trebuie sã includã acele instituţii externe de evaluare a creditului care au acordat un rating extern titlurilor pe termen scurt emise în cadrul programului ABCP. Elementele cantitative (precum factorii pentru simulãrile de crizã) utilizate pentru atribuirea unei anumite calitãţi a creditului poziţiei din securitizare trebuie sã fie cel puţin la fel de conservatoare precum cele utilizate de respectivele instituţii externe de evaluare a creditului în cadrul metodologiilor lor de evaluare;
    d) la elaborarea metodologiei de evaluare internã, instituţia de credit trebuie sã ia în considerare metodologiile de rating relevante publicate, pe care instituţiile externe de evaluare a creditului eligibile le utilizeazã pentru atribuirea de ratinguri titlurilor pe termen scurt din cadrul programului ABCP. Acest proces trebuie sã fie formalizat de cãtre instituţia de credit şi actualizat cu regularitate, aşa cum este prevãzut la lit. g);
    e) metodologia de evaluare internã a instituţiei de credit trebuie sã includã clase de rating. Trebuie sã existe o corespondenţã între aceste clase de rating şi ratingurile furnizate de instituţiile externe de evaluare a creditului eligibile. Aceastã corespondenţã trebuie sã fie formalizatã în mod explicit;
    f) metodologia de evaluare internã trebuie utilizatã de instituţia de credit în cadrul proceselor interne de administrare a riscului, inclusiv în cadrul proceselor decizionale, de informare a conducerii şi de alocare a capitalului;
    g) auditorii interni sau externi, o instituţie externã de evaluare a creditului sau funcţia de control al riscului de credit ori funcţia de administrare a riscurilor din cadrul instituţiei de credit trebuie sã efectueze examinãri periodice ale procesului de evaluare internã şi ale calitãţii evaluãrilor interne în ceea ce priveşte calitatea creditului aferentã expunerilor instituţiei de credit în cadrul unui program ABCP. În situaţia în care examinarea este efectuatã de auditul intern, de funcţia de control al riscului de credit sau de funcţia de administrare a riscurilor din cadrul instituţiei de credit, aceste funcţii trebuie sã fie independente de activitãţile legate de derularea programului ABCP, precum şi de relaţia cu clienţii;
    h) instituţia de credit trebuie sã monitorizeze performanţa ratingurilor interne în timp pentru a evalua calitatea metodologiei de evaluare internã şi ajusteazã, dupã caz, metodologia respectivã, în situaţia în care comportamentul expunerilor deviazã în mod regulat de la cel indicat de ratingurile interne;
    i) programul ABCP trebuie sã includã standarde de subscriere sub formã de ghiduri în domeniul creditului şi investiţiilor. Pentru a decide asupra achiziţiei unui activ, administratorul programului ABCP trebuie sã ia în considerare tipul activului ce urmeazã sã fie achiziţionat, tipul şi valoarea monetarã a expunerilor ce rezultã din furnizarea facilitãţilor de lichiditate şi a mijloacelor de îmbunãtãţire a calitãţii creditului, distribuţia pierderii şi separarea din punct de vedere economic şi juridic a activelor transferate de entitatea care vinde activele. Trebuie efectuatã o analizã de credit asupra profilului de risc al vânzãtorului activului, care include analiza performanţei financiare trecute şi a celei viitoare previzionate, a poziţiei curente pe piaţã, a competitivitãţii viitoare previzionate, a efectului de pârghie (leverage), a fluxurilor de numerar, a ratei de acoperire a dobânzilor şi a ratingului datoriei. În plus, trebuie efectuatã o examinare a standardelor de subscriere ale vânzãtorului, a capacitãţii sale de a administrare a creditelor (servicing) şi a proceselor sale de colectare a debitelor aferente (collection processes);
    j) standardele de subscriere ale programului ABCP trebuie sã stabileascã criterii minime de eligibilitate a activelor care, în special:
    - exclud achiziţia activelor care înregistreazã întârzieri semnificative la platã sau se aflã în stare de nerambursare;
    - limiteazã concentrãrile excesive faţã de acelaşi debitor sau aceeaşi zonã geograficã; şi
    - limiteazã scadenţa activelor ce urmeazã a fi achiziţionate;
    k) programul ABCP trebuie sã dispunã de politici şi procese de colectare a debitelor care iau în considerare capacitatea operaţionalã şi calitatea creditului aferentã administratorului de credite (servicer). Programul ABCP trebuie sã diminueze riscul vânzãtorului/administratorului de credite prin diferite mijloace, cum ar fi stabilirea de praguri de declanşare care sã împiedice orice confuzie cu privire la originea fondurilor, bazate pe calitatea curentã a creditului;
    l) estimarea agregatã a pierderii aferente unui portofoliu de active ce se intenţioneazã a fi achiziţionate în cadrul unui program ABCP trebuie sã ia în considerare toate sursele de risc potenţial, cum ar fi riscul de credit şi riscul de diminuare a valorii creanţei. În situaţia în care îmbunãtãţirea calitãţii creditului furnizatã de vânzãtor este dimensionatã doar pe baza pierderilor aferente creditului, trebuie sã se constituie un fond de rezervã distinct pentru riscul de diminuare a valorii creanţei, atunci când acest risc de diminuare a valorii creanţei este semnificativ pentru portofoliul de expuneri respectiv. Suplimentar, pentru cuantificarea nivelului necesar de îmbunãtãţire a calitãţii creditului, programul trebuie sã analizeze seriile de informaţii istorice înregistrate pe parcursul mai multor ani, incluzând pierderile, întârzierile la platã, diminuãrile de valoare a creanţelor şi viteza de rotaţie a creanţelor; şi
    m) programul ABCP include caracteristici structurale (cum ar fi pragurile de închidere - wind down triggers) în cadrul achiziţionãrii de expuneri în vederea diminuãrii riscului de deteriorare a calitãţii creditului pentru portofoliul-suport.
    (2) În procesul de aprobare prealabilã prevãzut la alin. (1), Banca Naţionalã a României poate acorda o derogare de la cerinţa ca metodologia de evaluare a unei instituţii externe de evaluare a creditului sã fie disponibilã în mod public, în situaţia în care instituţia de credit demonstreazã cã, datoritã caracteristicilor specifice securitizãrii (spre exemplu structura unicã a acesteia), nu existã încã o astfel de metodologie de evaluare accesibilã în mod public.
    ART. 75
    (1) Instituţia de credit alocã poziţia care nu beneficiazã de rating unei clase de rating descrise la art. 74.
    (2) În sensul alin. (1), poziţiei care nu beneficiazã de rating îi este atribuit un rating derivat identic ratingurilor corespunzãtoare acelei clase de rating, aşa cum s-a prevãzut la art. 74.
    (3) Pentru scopurile calculãrii valorilor ponderate la risc ale expunerilor, în cazul în care, la iniţierea securitizãrii, ratingul derivat este cel puţin la nivelul unui rating aferent unei investiţii cu risc scãzut (investment grade), respectivul rating este considerat identic cu ratingul eligibil furnizat de o instituţie externã de evaluare a creditului eligibilã.
    3.2. Valoarea maximã ponderatã la risc a expunerilor
    ART. 76
    În cazul unei instituţii de credit iniţiatoare, al unei instituţii de credit sponsor sau al altor instituţii de credit care pot calcula K(IRB), valoarea ponderatã la risc a expunerilor calculatã pentru poziţiile sale din securitizare poate fi limitatã la cea care ar determina, prin aplicarea prevederilor <>art. 2 lit. a) din Regulamentul BNR-CNVM nr. 13/18/2006, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, o cerinţã de capital egalã cu suma dintre 8% din valoarea ponderatã la risc a expunerilor aferente activelor securitizate, dacã acestea nu ar fi fost securitizate şi ar fi fost pãstrate în bilanţul instituţiei de credit, şi dintre valoarea pierderilor aşteptate aferente acestor expuneri.
    3.3. Metoda bazatã pe ratinguri
    ART. 77
    Potrivit metodei bazate pe ratinguri, valoarea ponderatã la risc a expunerii aferente unei poziţii din securitizare care beneficiazã de rating se calculeazã prin aplicarea la valoarea expunerii a ponderii de risc asociate cu nivelul scalei de evaluare a calitãţii creditului cu care Banca Naţionalã a României a pus în corespondenţã ratingul, în conformitate cu prevederile art. 10, aşa cum este prevãzut în tabelele nr. 4 şi 5, multiplicatã cu un coeficient de 1,06.

    Tabelul nr. 4
    Poziţii, altele decât cele care beneficiazã de evaluãri de credit pe termen scurt


┌───────────────────────┬──────────────────────────┐
│ Nivelul scalei de │ │
│ evaluare a calitãţii │ │
│ creditului │ Pondere de risc │
├───────────────────────┼────────┬────────┬────────┤
│ │ A │ B │ C │
├───────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 1 │ 7% │ 12% │ 20% │
├───────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 2 │ 8% │ 15% │ 25% │
├───────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 3 │ 10% │ 18% │ 35% │
├───────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 4 │ 12% │ 20% │ 35% │
├───────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 5 │ 20% │ 35% │ 35% │
├───────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 6 │ 35% │ 50% │ 50% │
├───────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 7 │ 60% │ 75% │ 75% │
├───────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 8 │ 100% │ 100% │ 100% │
├───────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 9 │ 250% │ 250% │ 250% │
├───────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 10 │ 425% │ 425% │ 425% │
├───────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 11 │ 650% │ 650% │ 650% │
├───────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│ Sub 11 │ 1.250% │ 1.250% │ 1.250% │
└───────────────────────┴────────┴────────┴────────┘



    Tabelul nr. 5
    Poziţii care beneficiazã de ratinguri pe termen scurt


┌───────────────────────┬──────────────────────────┐
│ Nivelul scalei de │ │
│ evaluare a calitãţii │ │
│ creditului │ Pondere de risc │
├───────────────────────┼────────┬────────┬────────┤
│ │ A │ B │ C │
├───────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 1 │ 7% │ 12% │ 20% │
├───────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 2 │ 12% │ 20% │ 35% │
├───────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 3 │ 60% │ 75% │ 75% │
├───────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│ Orice alte ratinguri │ 1.250% │ 1.250% │ 1.250% │
└───────────────────────┴────────┴────────┴────────┘



    ART. 78
    (1) Fãrã a se aduce atingere prevederilor art. 79, ponderile de risc din coloana A a fiecãrui tabel prevãzut la art. 77 se aplicã în cazul în care poziţia se situeazã în tranşa de cel mai înalt rang.
    (2) Pentru a determina dacã o tranşã este de cel mai înalt rang nu este necesar sã fie luate în considerare sumele datorate în baza contractelor aferente instrumentelor financiare derivate pe rata dobânzii sau pe valute, comisioanele datorate sau alte plãţi similare.
    ART. 79
    (1) Ponderile de risc din coloana C a fiecãrui tabel prevãzut la art. 77 se aplicã în cazul în care poziţia se aflã într-o securitizare în care numãrul efectiv al expunerilor securitizate este mai mic de 6.
    (2) În vederea calculãrii numãrului efectiv al expunerilor securitizate, expunerile multiple faţã de un debitor trebuie sã fie tratate ca o singurã expunere.
    (3) Numãrul efectiv al expunerilor se calculeazã astfel:


        ┌ ┐^2
        │ f2Σ EAD(i) │
        └ i ┘
    N = ------------ ,
         Σ EAD(i)^2
         i



    unde EAD(i) reprezintã suma valorilor tuturor expunerilor înregistrate faţã de al "i"-lea debitor.
    (4) În cazul resecuritizãrii (securitizarea expunerilor din securitizare), instituţia de credit trebuie sã ia în considerare numãrul expunerilor din securitizare din cadrul portofoliului, şi nu pe cel al expunerilor-suport din portofoliile iniţiale din care provin expunerile din securitizare suport.
    (5) În situaţia în care se cunoaşte partea din portofoliu corespunzãtoare celei mai mari expuneri, C(1), instituţia de credit poate determina N ca fiind 1/C(1).
    ART. 80
    Ponderile de risc prevãzute în coloana B a fiecãrui tabel prevãzut la art. 77 se aplicã tuturor celorlalte poziţii.
    ART. 81
    Diminuarea riscului de credit aferent poziţiilor din securitizare poate fi recunoscutã în conformitate cu prevederile art. 89-91.
    3.4. Metoda formulei reglementate
    ART. 82
    Fãrã a aduce atingere prevederilor art. 87 şi 88, ponderea de risc aplicabilã unei poziţii din securitizare este, potrivit metodei formulei reglementate, maximum dintre 7% şi ponderea de risc determinatã potrivit prevederilor art. 83.
    ART. 83
    (1) Fãrã a aduce atingere prevederilor art. 87 şi 88, ponderea de risc aplicabilã valorii expunerii este:

-------------
    NOTÃ(CTCE)
    Formulele de la art. 83 alin. 1 se gãsesc în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 726 din 1 octombrie 2010, la paginile 14-15 (a se vedea imaginea asociatã).

    (2) În sensul alin. (1):
    a) Beta[x; a, b] reprezintã distribuţia cumulativã beta cu parametrii "a" şi "b" evaluaţi în punctul x;
    b) T reprezintã densitatea tranşei în care este deţinutã poziţia şi se mãsoarã ca raport între:
    - valoarea nominalã a tranşei; şi
    - suma valorilor expunerilor care au fost securitizate.
    În scopul calculãrii indicatorului T, valoarea expunerii unui instrument financiar derivat prevãzut în anexa la <>Regulamentul BNR-CNVM nr. 20/25/2006, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, atunci când costul de înlocuire curent nu are o valoare pozitivã, este egalã cu expunerea de credit viitoare potenţialã, calculatã în conformitate cu prevederile acelui regulament;
    c) K(irbr) reprezintã raportul dintre K(IRB) şi suma valorilor expunerilor care au fost securitizate. K(irbr) se exprimã în formã zecimalã (de exemplu, K(irbr) egal cu 15% din portofoliu este exprimat ca 0,15);
    d) L reprezintã nivelul îmbunãtãţirii calitãţii creditului şi se mãsoarã ca raport între valoarea nominalã a tuturor tranşelor subordonate tranşei în care este deţinutã poziţia şi suma valorilor expunerilor care au fost securitizate. Venitul viitor capitalizat nu este luat în considerare la determinarea indicatorului L. Sumele datorate de contrapartide în cazul instrumentelor financiare derivate prevãzute în anexa la <>Regulamentul BNR-CNVM nr. 20/25/2006, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, care reprezintã tranşe de rang inferior faţã de tranşa respectivã, pot fi luate în considerare la determinarea indicatorului L la costul de înlocuire curent (excluzând expunerea de credit viitoare potenţialã);
    e) N reprezintã numãrul efectiv de expuneri, determinat în conformitate cu prevederile art. 79;
    f) ELGD, valoarea medie ponderatã în funcţie de expunere a pierderii în caz de nerambursare, se determinã astfel:


            f2Σ LGD(i) x EAD(i)
            i
    ELGD = ------------------
              Σ EAD(i)
              i



    unde LGD(i) reprezintã LGD mediu pentru ansamblul expunerilor faţã de al "i"-lea debitor, iar LGD se determinã în conformitate cu prevederile <>Regulamentului BNR-CNVM nr. 15/20/2006, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. În cazul resecuritizãrii, se aplicã un LGD de 100% poziţiilor securitizate. În situaţia în care riscul de nerambursare şi riscul de diminuare a valorii creanţei aferente creanţelor achiziţionate sunt tratate în mod agregat în cadrul unei securitizãri (de exemplu, este disponibil un singur fond de rezervã sau o singurã garanţie realã suplimentarã pentru acoperirea pierderilor din oricare dintre surse), parametrul de intrare LGD(i) este egal cu media ponderatã a pierderii în caz de nerambursare (LGD) pentru riscul de credit şi a pierderii în caz de nerambursare (LGD) de 75% pentru riscul de diminuare a valorii creanţei. Ponderile sunt egale cu cele aferente cerinţelor de capital strict individuale pentru riscul de credit şi, respectiv, pentru riscul de diminuare a valorii creanţei.
    (3) În situaţia în care valoarea expunerii celei mai mari expuneri securitizate, C(1), nu depãşeşte 3% din suma valorii expunerilor securitizate, instituţia de credit poate, în scopul aplicãrii metodei formulei reglementate, sã atribuie pierderii în caz de nerambursare (LGD) o valoare de 50%, iar pentru N una dintre urmãtoarele douã valori, potrivit lit. a) sau b):


            ┌ ┌ C(m) - C(1) ┐ ┐^-1
    a) N = │ C(1)C(m) + │ ------------ │ max ( 1 - m C(1),0) │ ; sau
            └ └ m - 1 ┘ ┘



    b) N = 1/C(1).
    (4) În sensul alin. (3), C(m) reprezintã raportul dintre suma valorilor expunerilor celor mai mari "m" expuneri şi suma valorilor expunerilor aferente tuturor expunerilor securitizate. Valoarea parametrului "m" poate fi stabilitã de cãtre instituţia de credit.
    (5) În situaţia în care securitizãrile includ expuneri de tip retail, Banca Naţionalã a României poate permite implementarea metodei formulei reglementate cu urmãtoarele simplificãri: h = 0 şi v = 0.
    ART. 84
    Diminuarea riscului de credit aferent poziţiilor din securitizare poate fi recunoscutã în conformitate cu prevederile art. 89, 90 şi 92-95.
    3.5. Facilitãţi de lichiditate
    ART. 85
    În vederea determinãrii valorii expunerii unei poziţii din securitizare care nu beneficiazã de rating şi care ia forma anumitor tipuri de facilitãţi de lichiditate, se aplicã prevederile art. 86-88.
    3.5.1. Facilitãţi de furnizare de numerar în avans
    ART. 86
    Asupra valorii nominale a unei facilitãţi de lichiditate care îndeplineşte condiţiile prevãzute la art. 50 se poate aplica un factor de conversie de 0%.
    3.5.2. Tratament excepţional pentru cazurile în care K(IRB) nu poate fi calculat
    ART. 87
    În situaţia în care pentru o instituţie de credit nu este practicã calcularea valorilor ponderate la risc ale expunerilor pentru expunerile securitizate ca şi cum acestea nu ar fi fost securitizate, respectiva instituţie de credit poate, în mod excepţional şi numai cu acordul Bãncii Naţionale a României, sã aplice, pentru o perioadã limitatã, metoda prevãzutã la art. 88 pentru calcularea valorii ponderate la risc a expunerii aferente unei poziţii din securitizare care nu beneficiazã de rating, reprezentatã sub forma unei facilitãţi de lichiditate care îndeplineşte condiţiile de eligibilitate pentru o "facilitate de lichiditate eligibilã", prevãzute la art. 49.
    ART. 88
    (1) Cea mai mare pondere de risc care s-ar aplica, potrivit prevederilor <>Regulamentului BNR - CNVM nr. 14/19/2006, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, oricãreia dintre expunerile securitizate în cazul în care acestea nu ar fi fost securitizate poate fi aplicatã poziţiei din securitizare reprezentate de o facilitate de lichiditate.
    (2) Pentru a determina valoarea expunerii poziţiei se poate aplica un factor de conversie de 50% asupra valorii nominale a facilitãţii de lichiditate, dacã respectiva facilitate are o scadenţã iniţialã de cel mult un an.
    (3) În toate celelalte cazuri, în afarã de cele de la alin. (2), se aplicã un factor de conversie de 100%.
    3.6. Recunoaşterea diminuãrii riscului de credit în cazul poziţiilor din securitizare
    3.6.1. Protecţia finanţatã a creditului
    ART. 89
    Protecţia finanţatã a creditului eligibilã este limitatã la cea care este eligibilã pentru calcularea valorilor ponderate la risc ale expunerilor potrivit prevederilor <>Regulamentului BNR - CNVM nr. 14/19/2006, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, aşa cum este prevãzut în cadrul <>Regulamentului BNR-CNVM nr. 19/24/2006, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, iar recunoaşterea sa este condiţionatã de îndeplinirea cerinţelor minime relevante prevãzute în cadrul acestui din urmã regulament.
    3.6.2. Protecţia nefinanţatã a creditului
    ART. 90
    Protecţia nefinanţatã a creditului eligibilã şi furnizorii eligibili de protecţie nefinanţatã se limiteazã la acelea care sunt eligibile potrivit prevederilor <>Regulamentului BNR - CNVM nr. 19/24/2006, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, iar recunoaşterea acestora este condiţionatã de îndeplinirea cerinţelor minime relevante prevãzute în respectivul regulament.
    3.6.3. Calcularea cerinţelor de capital pentru poziţiile din securitizare care beneficiazã de diminuarea riscului de credit
    Metoda bazatã pe ratinguri
    ART. 91
    În situaţia în care valorile ponderate la risc ale expunerilor sunt calculate utilizând metoda bazatã pe ratinguri, valoarea expunerii şi/sau valoarea ponderatã la risc a expunerii aferente unei poziţii din securitizare, pentru care a fost obţinutã protecţie a creditului, pot fi modificate în conformitate cu prevederile <>Regulamentului BNR - CNVM nr. 19/24/2006, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, aşa cum se aplicã acestea la calcularea valorii ponderate la risc a expunerii potrivit prevederilor <>Regulamentului BNR - CNVM nr. 14/19/2006, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
    Metoda formulei reglementate - protecţia totalã a creditului
    ART. 92
    (1) În situaţia în care valorile ponderate la risc ale expunerilor sunt calculate utilizând metoda formulei reglementate, instituţia de credit determinã "ponderea de risc efectivã" a respectivei poziţii.
    (2) Pentru scopurile aplicãrii alin. (1), valoarea ponderatã la risc a expunerii aferentã poziţiei se împarte la valoarea expunerii poziţiei respective, iar rezultatul obţinut se înmulţeşte cu 100.
    ART. 93
    În cazul protecţiei finanţate a creditului, valoarea ponderatã la risc a expunerii aferente poziţiei din securitizare este egalã cu produsul dintre valoarea expunerii aferente poziţiei ajustate cu protecţia finanţatã (E^*, calculat potrivit prevederilor <>Regulamentului BNR - CNVM nr. 19/24/2006, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, în scopul calculãrii valorilor ponderate la risc ale expunerilor potrivit prevederilor <>Regulamentului BNR-CNVM nr. 14/19/2006, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, considerând cã E este egalã cu valoarea poziţiei din securitizare) şi ponderea de risc efectivã.
    ART. 94
    În cazul protecţiei nefinanţate a creditului, valoarea ponderatã la risc a expunerii aferente poziţiei din securitizare este egalã cu suma dintre:
    a) produsul dintre G(A), reprezentând valoarea protecţiei ajustate pentru orice neconcordanţã între monede şi pentru orice decalaj de scadenţã, determinatã în conformitate cu prevederile <>Regulamentului BNR - CNVM nr. 19/24/2006, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi ponderea de risc aferentã furnizorului de protecţie; şi
    b) produsul dintre valoarea poziţiei din securitizare, din care se scade G(A), şi ponderea de risc efectivã.
    Metoda formulei reglementate - protecţia parţialã a creditului
    ART. 95
    (1) În cazul în care prin diminuarea riscului de credit se acoperã "prima pierdere" aferentã poziţiei din securitizare sau se acoperã pierderi pe o bazã proporţionalã aferente poziţiei din securitizare, instituţia de credit poate aplica prevederile de la art. 92-94.
    (2) În celelalte cazuri, instituţia de credit trateazã poziţia din securitizare ca reprezentând douã sau mai multe poziţii, partea neacoperitã fiind consideratã poziţia cu calitatea creditului mai scãzutã.
    (3) În vederea calculãrii valorii ponderate la risc a expunerii aferente poziţiei de la alin. (2) se aplicã prevederile art. 82-84, cu urmãtoarele modificãri:
    a) în cazul protecţiei finanţate a creditului, T este ajustat la e^*;
    b) în cazul protecţiei nefinanţate a creditului, T este ajustat la T-g.
    (4) Indicatorii prevãzuţi la alin. (3) au urmãtoarele semnificaţii:
    a) e^* reprezintã raportul dintre E^* şi valoarea noţionalã totalã a portofoliului suport;
    b) E^* reprezintã valoarea expunerii ajustate aferente poziţiei din securitizare, calculatã în conformitate cu prevederile <>Regulamentului BNR - CNVM nr. 19/24/2006, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, aşa cum se aplicã acestea pentru calcularea valorilor ponderate la risc ale expunerilor potrivit <>Regulamentului BNR - CNVM nr. 14/19/2006, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, considerând valoarea poziţiei din securitizare ca fiind E;
    c) g este raportul dintre valoarea nominalã a protecţiei creditului (ajustatã în conformitate cu prevederile <>Regulamentului BNR - CNVM nr. 19/24/2006, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, pentru orice neconcordanţã de monede sau orice decalaj de scadenţã) şi suma valorilor expunerilor aferente expunerilor securitizate.
    (5) În cazul protecţiei nefinanţate a creditului, ponderea de risc aferentã furnizorului de protecţie se aplicã acelei pãrţi a poziţiei care nu este luatã în considerare în cadrul valorii ajustate a lui T.
    3.7. Cerinţe de capital suplimentare pentru securitizarea expunerilor reînnoibile cu clauzã de amortizare anticipatã
    ART. 96
    În plus faţã de valorile ponderate la risc ale expunerilor calculate pentru poziţiile sale din securitizare, o instituţie de credit iniţiatoare trebuie sã calculeze o valoare ponderatã la risc a expunerii în conformitate cu metodologia prevãzutã la art. 51-65, în situaţia în care expunerile reînnoibile sunt vândute în cadrul unei securitizãri care conţine o clauzã de amortizare anticipatã.
    ART. 97
    ART. 98 şi 99 înlocuiesc art. 54 şi 55, pentru scopurile art. 96.
    ART. 98
    (1) Pentru scopurile prezentei subsecţiuni (subsecţiunea 3.7), prin interesul iniţiatorului se înţelege suma urmãtoarelor elemente:
    a) valoarea expunerii aferente pãrţii noţionale a portofoliului de sume trase, vândute în cadrul securitizãrii, a cãrei proporţie, în raport cu valoarea portofoliului total vândut în cadrul structurii de securitizare, determinã proporţia fluxurilor de numerar generate de colectarea principalului şi a dobânzii, precum şi a altor sume asociate care nu sunt disponibile pentru efectuarea de plãţi cãtre cei care deţin poziţii din securitizare în cadrul securitizãrii; şi
    b) valoarea expunerii aferente pãrţii portofoliului de sume netrase corespunzãtoare liniilor de credit ale cãror sume trase au fost vândute în cadrul securitizãrii, a cãrei proporţie în raport cu valoarea totalã a sumelor netrase este aceeaşi cu raportul dintre valoarea expunerii prevãzute la lit. a) şi valoarea expunerii aferente portofoliului de sume trase vândute în cadrul securitizãrii.
    (2) Pentru a rãspunde definiţiei prevãzute la alin. (1), interesul iniţiatorului nu se poate subordona interesului investitorilor.
    (3) Prin interesul investitorilor se înţelege valoarea expunerii aferente pãrţii noţionale a portofoliului de sume trase care nu se încadreazã în prevederile alin. (1) lit. a), la care se adaugã şi valoarea expunerii aferente pãrţii din portofoliul de sume netrase corespunzãtoare liniilor de credit ale cãror sume trase au fost vândute în cadrul securitizãrii şi care nu se încadreazã în prevederile alin. (1) lit. b).
    ART. 99
    (1) Expunerea instituţiei de credit iniţiatoare, asociatã drepturilor care îi conferã partea din interesul iniţiatorului, descrisã la art. 98 alin. (1) lit. a), nu este consideratã o poziţie din securitizare, ci o expunere proporţionalã faţã de sumele trase securitizate, ca şi cum acestea nu ar fi fost securitizate, pentru o valoare egalã cu cea prevãzutã la art. 98 alin. (1) lit. a).
    (2) Se considerã cã instituţia de credit iniţiatoare deţine o expunere proporţionalã faţã de sumele netrase aferente liniilor de credit ale cãror sume trase au fost vândute în cadrul securitizãrii, de o valoare egalã cu cea prevãzutã la art. 98 alin. (1) lit. b).
    3.8. Reducerea valorilor ponderate la risc ale expunerilor
    ART. 100
    (1) Valoarea ponderatã la risc a expunerii aferente unei poziţii din securitizare cãreia îi este atribuitã o pondere de risc de 1250% poate fi redusã cu o valoare egalã cu 12,5 ori suma tuturor ajustãrilor de valoare aplicate de instituţia de credit în ceea ce priveşte expunerile securitizate.
    (2) În mãsura în care ajustãrile de valoare sunt luate în considerare pentru scopurile alin. (1), acestea pot fi luate în considerare în scopul efectuãrii calculelor menţionate la <>art. 65 din Regulamentul BNR - CNVM nr. 15/20/2006, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
    ART. 101
    Valoarea ponderatã la risc a expunerii aferentã unei poziţii din securitizare poate fi redusã cu o valoare egalã cu 12,5 ori suma tuturor ajustãrilor de valoare aplicate de instituţia de credit în ceea ce priveşte poziţia respectivã.
    ART. 102
    (1) În cazul unei poziţii din securitizare cãreia îi este atribuitã o pondere de risc de 1250%, instituţiile de credit pot, în locul includerii respectivei poziţii în calculul valorilor ponderate la risc ale expunerilor, sã deducã din fondurile proprii valoarea expunerii aferente poziţiei, potrivit <>art. 22 alin. (1) lit. g) din Regulamentul BNR - CNVM nr. 18/23/2006, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
    (2) În sensul alin. (1):
    a) valoarea expunerii poziţiei poate fi determinatã pornind de la valorile ponderate la risc ale expunerilor, ţinând cont de orice eventuale reduceri efectuate în conformitate cu prevederile art. 100 şi 101;
    b) calculul valorii expunerii poate lua în considerare protecţia finanţatã a creditului eligibilã într-o manierã care sã fie în concordanţã cu metodologia prevãzutã la art. 89-95; şi
    c) în cazul în care, pentru calcularea valorilor ponderate la risc ale expunerilor, se foloseşte metoda formulei reglementate, iar L ≤ K(irbr) şi [L + T] > K(irbr), poziţia poate fi tratatã ca reprezentând douã poziţii distincte în care L este egal cu K(irbr) pentru poziţia cu rangul mai ridicat.
    ART. 103
    În cazul în care o instituţie de credit utilizeazã alternativa prevãzutã la art. 102 alin. (1), o valoare egalã cu 12,5 ori suma dedusã conform prevederii menţionate este dedusã, pentru scopurile art. 76, din valoarea ponderatã la risc maximã a expunerii specificatã la art. 76 care trebuie calculatã de instituţiile de credit în cauzã.

    CAP. VII
    Sancţiuni şi dispoziţii finale

    ART. 104
    Nerespectarea dispoziţiilor prezentului regulament atrage aplicarea mãsurilor şi/sau a sancţiunilor prevãzute la art. 226, 227, 229, precum şi 284 din <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 99/2006, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 227/2007, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
    ART. 105
    Prezentul regulament intrã în vigoare la data de 31 decembrie 2010.

    Prezentul regulament transpune dispoziţii cuprinse în directive ale Uniunii Europene, dupã cum urmeazã:
    1. dispoziţiile art. 4 pct. 36-44, art. 94-101, ale anexei IX la Directiva 2006/48/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 14 iunie 2006 privind iniţierea şi exercitarea activitãţii instituţiilor de credit, publicatã în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 177 din 30 iunie 2006;
    2. dispoziţiile art. 1 pct. 9 şi 10 din Directiva 2009/83/CE a Comisiei din 27 iulie 2009 de modificare a unor anexe la Directiva 2006/48/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte normele tehnice referitoare la administrarea riscurilor, publicatã în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 196 din 28 iulie 2009;
    3. dispoziţiile art. 1 pct. 18, 30 şi 41 din Directiva 2009/111/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 septembrie 2009 de modificare a Directivelor 2006/48/CE , 2006/49/CE şi 2007/64/CE în ceea ce priveşte bãncile afiliate instituţiilor centrale, anumite elemente ale fondurilor proprii, expunerile mari, reglementãrile privind supravegherea, precum şi gestionarea crizelor, publicatã în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 302 din 17 noiembrie 2009

                                    -------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016