Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
REGULAMENT nr. 1.403/1 din 30 iunie 2018 de organizare şi funcţionare a Ordinului Arhitecţilor din România
În temeiul art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 184/2001 privind organizarea şi exercitarea profesiei de arhitect, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Conferinţa naţională ordinară a Ordinului Arhitecţilor din România din 30 iunie-1 iulie 2018 aprobă prezentul regulament de organizare şi funcţionare a Ordinului Arhitecţilor din România. CAP. I Dispoziţii generale ART. 1 Ordinul Arhitecţilor din România (1) Ordinul Arhitecţilor din România, denumit în continuare Ordinul, funcţionează în condiţiile Legii nr. 184/2001 privind organizarea şi exercitarea profesiei de arhitect, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Lege, ale prevederilor art. 13 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale celorlalte prevederi legale în vigoare, ca organizaţie profesională, cu personalitate juridică de drept privat, nonprofit, apolitică, de interes public, cu patrimoniu şi buget proprii, autonomă şi independentă, având rolul de a reprezenta, a promova şi a proteja la nivel naţional şi internaţional interesele profesiei de arhitect. (2) Ordinul acordă şi suspendă dreptul de semnătură arhitecţilor, conductorilor arhitecţi şi arhitecţilor de interior din România, denumiţi în continuare membrii Ordinului, şi veghează la conduita profesională a membrilor săi. (3) Ordinul este autoritatea competentă pentru recunoaşterea titlurilor oficiale de calificare în profesia de arhitect pentru cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, cetăţenii statelor membre ale Spaţiului Economic European şi cetăţenii Confederaţiei Elveţiene. (4) Ordinul are sediul central în municipiul Bucureşti şi este organizat în teritoriu cu filiale, cu personalitate juridică. (5) Ordinul reprezintă profesia de arhitect la nivel naţional, iar la nivel local reprezentarea profesiei se realizează prin filialele teritoriale; în aplicarea prevederilor prezentului alineat, Ordinul şi filialele teritoriale colaborează şi acţionează unitar în raport cu autorităţile publice centrale şi/sau locale, după caz. (6) Este interzisă aproprierea, uzurparea sau utilizarea denumirii „Ordinul Arhitecţilor din România“ (O.A.R.) de către orice persoană fizică ori persoană juridică, indiferent de natura activităţii desfăşurate de către aceasta, sub sancţiunea prevăzută de lege pentru folosirea fără drept a denumirii unei persoane juridice de interes public, înfiinţată prin lege.
ART. 2 Atribuţiile Ordinului (1) Ordinul are următoarele atribuţii: a) protejează şi promovează calitatea produsului de arhitectură şi urbanism; b) urmăreşte exercitarea competentă şi calificată a profesiei, cu respectarea codului deontologic al acesteia; c) propune reglementări legislative şi normative specifice, în vederea promovării lor; d) reprezintă interesele membrilor săi în faţa autorităţilor publice şi administrative, precum şi în organismele profesionale internaţionale; e) acordă arhitecţilor, arhitecţilor de interior şi conductorilor arhitecţi dreptul de semnătură, în condiţiile legii, atribuţie care nu poate fi exercitată de nicio altă instituţie sau asociaţie profesională; f) întocmeşte şi gestionează Tabloul naţional al arhitecţilor.
(2) În exercitarea atribuţiilor sale, Ordinul are sarcina permanentă de a asigura: a) exercitarea competentă şi calificată a profesiei de către membrii săi; b) îndrumarea şi pregătirea stagiarilor; c) organizarea anuală a programelor de formare continuă a membrilor, pentru menţinerea competenţelor acestora la un înalt nivel, precum şi a aptitudinilor de a aplica în practică cunoştinţele obţinute; d) respectarea strictă a deontologiei profesionale şi aplicarea de sancţiuni disciplinare împotriva membrilor săi; e) instituirea, organizarea şi gestionarea sistemului de înregistrare a proiectelor de arhitectură elaborate de membrii cu drept de semnătură, proiecte aferente documentaţiilor tehnice pentru autorizarea executării lucrărilor de construire/desfiinţare sau organizare de şantier, inclusiv emiterea actelor de atestare a înregistrării.
(3) Ordinul, organizaţie de creatori, poate desfăşura şi alte activităţi, după cum urmează: a) organizează şi susţine proiecte culturale de interes naţional, local, regional sau internaţional; b) iniţiază şi sprijină înscrierea în circuitul naţional şi internaţional a operelor de arhitectură valoroase; c) organizează şi susţine financiar, din surse proprii sau atrase, expoziţii de arhitectură, editarea de cărţi, cataloage, albume şi reviste de specialitate şi acordă premii de excelenţă pentru lucrări şi activitate profesională şi ştiinţifică şi/sau burse de studii/cercetare pentru membri şi studenţi; d) contribuie la promovarea şi, după caz, la finanţarea programelor de protejare a patrimoniului istoric, de arhitectură, urbanistic, peisagistic, monumental şi de for public, prin clasarea, achiziţionarea, restaurarea, reamenajarea, punerea în valoare, integrarea în circuitul naţional şi internaţional şi promovarea turistică a acestora; e) iniţiază şi sprijină programe naţionale de creştere a calităţii vieţii prin mijloacele oferite de domeniul arhitecturii, urbanismului şi amenajării teritoriului; f) organizează concursuri de arhitectură, amenajare urbană şi peisagistică, precum şi concursuri pe teme ştiinţifice; g) iniţiază şi, după caz, finanţează cercetări de specialitate prin programe de cercetare proprii sau desfăşurate în parteneriat, studii de specialitate, acordă burse de studii/ cercetare pentru membri şi studenţi; h) iniţiază şi, după caz, finanţează cheltuielile pentru documentare profesional-ştiinţifică în ţară şi în străinătate, schimburi de experienţă, dezbateri profesionale şi ştiinţifice (conferinţe, seminare, mese rotunde, alte tipuri de manifestări ştiinţifice); i) participă la programele culturale naţionale şi europene, în mod special ale Uniunii Europene, şi încheie în acest scop contracte de asociere şi colaborare cu autorităţi publice centrale şi locale, cu parteneri publici şi privaţi din ţară şi din străinătate, inclusiv pentru obţinerea unor finanţări nerambursabile din fonduri europene; j) achiziţionează şi asigură întreţinerea imobilelor monumente istorice în care îşi desfăşoară activitatea Ordinul şi filialele teritoriale, organizează muzee, case memoriale, case de creaţie, precum şi funcţionarea acestora în imobile aflate în proprietatea sau în folosinţa Ordinului şi a filialelor teritoriale; k) cooperează cu organisme şi asociaţii profesionale din domeniul arhitecturii şi urbanismului sau din domenii complementare; l) acordă ajutoare financiare membrilor aflaţi în dificultate; m) iniţiază, organizează şi, după caz, finanţează alte activităţi culturale.
(4) Membrii Ordinului, potrivit legii, îşi aleg forurile de conducere care să îi reprezinte în faţa autorităţilor, precum şi în raporturile cu persoanele fizice şi juridice din ţară şi din străinătate.
CAP. II Forurile de conducere şi control ale Ordinului SECŢIUNEA 1 Dispoziţii generale ART. 3 Forurile de conducere ale Ordinului (1) Organizarea şi funcţionarea Ordinului sunt asigurate, potrivit legii şi prezentului regulament, de către forurile de conducere alese, care au funcţie reprezentativă, de conducere, decizie şi control. (2) Forurile de conducere ale Ordinului sunt: a) Conferinţa naţională; b) Consiliul naţional; c) Colegiul director; d) preşedintele Ordinului.
(3) Persoanele alese în Consiliul naţional, în Colegiul director sau ca preşedinte al Ordinului au mandat de 4 ani şi nu pot exercita mai mult de două mandate consecutiv.
ART. 4 Comisiile alese ale Ordinului (1) Comisiile Ordinului reglementate în prezentul regulament sunt Comisia de cenzori şi Comisia naţională de disciplină. (2) Membrii Comisiei de cenzori şi cei ai Comisiei naţionale de disciplină sunt aleşi de Conferinţa naţională şi au mandat de 4 ani. Membrii aleşi nu pot exercita mai mult de două mandate consecutiv.
SECŢIUNEA a 2-a Conferinţa naţională ART. 5 Conferinţa naţională Conferinţa naţională este forul de conducere superior şi de control al Ordinului. Conferinţa naţională poate fi ordinară sau extraordinară.
ART. 6 Conferinţa naţională ordinară (1) Conferinţa naţională ordinară este constituită din membrii delegaţi ai filialelor teritoriale, cu drept de reprezentare proporţională. Filialele teritoriale vor asigura participarea la Conferinţa naţională cel puţin a unui reprezentant al fiecărui judeţ cuprins în filială, conform prevederilor legii. (2) Conferinţa naţională se întruneşte o dată la 4 ani, prin grija Consiliului naţional, care va alege locul desfăşurării şi data acesteia şi va stabili documentele care vor fi supuse dezbaterii şi aprobării conferinţei. (3) Conferinţa naţională ordinară se convoacă cu cel puţin 120 de zile înaintea datei de desfăşurare a acesteia.
ART. 7 Conferinţa naţională extraordinară (1) Conferinţa naţională extraordinară se întruneşte în situaţii deosebite şi ori de câte ori se impune în intervalul prevăzut la art. 6 alin. (2) şi se convoacă, de regulă, cu cel puţin 45 de zile înaintea datei de desfăşurare a acesteia. (2) Situaţiile deosebite în care va fi convocată Conferinţa naţională extraordinară sunt: a) în condiţiile demisiei sau imposibilităţii de exercitare a funcţiilor de către Consiliul naţional, preşedinte sau una dintre comisiile alese, caz în care se vor organiza noi alegeri; b) în condiţiile solicitării scrise a cel puţin unei treimi din numărul membrilor Ordinului; c) în condiţiile solicitării scrise a două treimi din numărul filialelor, prin hotărâre a consiliilor de conducere teritoriale ale acestora; d) în condiţiile solicitării scrise a trei pătrimi din numărul membrilor Consiliului naţional; e) alte situaţii constatate de Consiliul naţional şi care implică votul membrilor în cadrul Conferinţei naţionale.
(3) Se convoacă Conferinţa naţională extraordinară şi în cazul solicitării de revocare a preşedintelui sau a jumătate plus unu din membrii Consiliului naţional ori a jumătate plus unu din membrii comisiilor alese ale Ordinului, în condiţiile solicitării scrise a cel puţin unei treimi din numărul membrilor Ordinului. Convocarea conferinţei se face în cel mult 45 de zile de la solicitarea de revocare a preşedintelui sau a membrilor comisiilor alese şi în cel mult 60 de zile în cazul solicitării de revocare a membrilor Consiliului naţional. (4) În situaţia convocării Conferinţei naţionale extraordinare ca urmare a situaţiilor prevăzute la alin. (2) lit. b)-e) şi alin. (3) se vor preciza motivele care impun convocarea, respectiv faptele care impun revocarea şi se vor ataşa listele cu semnăturile olografe, în original, ale solicitanţilor, urmând ca delegaţii la conferinţă să decidă asupra motivelor convocării. (5) Conferinţa naţională extraordinară se va desfăşura în aceleaşi condiţii legale privind prezenţa, cvorumul şi aprobarea hotărârilor ca şi în cazul Conferinţei naţionale ordinare.
ART. 8 Condiţii legale de desfăşurare a Conferinţei naţionale (1) Conferinţa naţională este legal constituită la prima convocare în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul delegaţilor, iar hotărârile se adoptă cu votul majorităţii simple a membrilor prezenţi. (2) În cazul neîntrunirii numărului membrilor delegaţi, a doua convocare are loc după cel puţin două săptămâni. (3) La a doua convocare, Conferinţa naţională este legal constituită în prezenţa majorităţii simple a membrilor delegaţi şi adoptă hotărâri cu votul majorităţii simple a celor prezenţi.
ART. 9 Atribuţiile Conferinţei naţionale (1) Conferinţa naţională are următoarele atribuţii: a) adoptă şi modifică regulamentul de organizare şi funcţionare a Ordinului, Codul deontologic al profesiei de arhitect şi Regulamentul-cadru privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea filialelor teritoriale ale Ordinului Arhitecţilor din România, denumit în continuare Regulamentul-cadru pentru filialele teritoriale; b) adoptă organizarea aparatului administrativ al Ordinului; c) alege şi, după caz, revocă preşedintele Ordinului; d) alege şi, după caz, revocă membrii Consiliului naţional al Ordinului; e) alege şi, după caz, revocă membrii comisiilor de cenzori şi de disciplină organizate la nivel naţional; f) aprobă valoarea cotizaţiilor anuale unice pentru categoriile de membri ai Ordinului, valoarea taxei de înscriere şi valoarea taxei de reluare a dreptului de semnătură; g) adoptă hotărâri cu privire la documentele aflate pe ordinea de zi stabilită în convocare; h) stabileşte prin vot ordinea de înlocuire a preşedintelui de către vicepreşedinţi, în caz de indisponibilitate şi absenţă temporară a acestuia, potrivit ordinii domeniilor de responsabilitate; i) ia act de decăderea de drept din funcţii a membrilor forurilor de conducere care au fost sancţionaţi disciplinar sau în cazul în care o instanţă judecătorească pronunţă o hotărâre definitivă de condamnare pentru fapte penale legate de exercitarea profesiei de arhitect ori aplică sancţiunea complementară a interdicţiei de exercitare a acestei profesii; j) aprobă procentul reprezentând cota de virament a filialelor către Ordin, din sursele de finanţare prevăzute la lit. f).
(2) Revocarea persoanelor prevăzute la alin. (1) lit. c), d) şi e) se face prin votul a jumătate plus unu din numărul delegaţilor prezenţi la Conferinţa naţională.
ART. 10 Delegaţii la Conferinţa naţională (1) Sunt delegaţi ai filialelor membrii acestora care au fost desemnaţi la conferinţele teritoriale. (2) Filialele vor desemna prin vot un număr de delegaţi cu drept de a reprezenta filiala la Conferinţa naţională, proporţional cu numărul membrilor filialei, astfel: a) un delegat la 20 de membri; b) un supleant la 10 membri delegaţi.
(3) Sunt consideraţi delegaţi desemnaţi ai filialelor membrii cu plata cotizaţiei la zi şi care nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 4 ani, aleşi prin vot de conferinţa teritorială până la completarea numărului total de delegaţi ai filialei. (4) Sunt consideraţi delegaţi supleanţi desemnaţi ai filialelor Ordinului membrii cu plata cotizaţiei la zi şi care nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 4 ani, aleşi prin vot de conferinţa teritorială, în funcţie de numărul total de delegaţi ai filialei. Delegaţii supleanţi vor înlocui delegaţii titulari, care comunică, în scris, Ordinului, cu cel puţin 48 de ore înainte de data Conferinţei naţionale, imposibilitatea participării la lucrările acesteia. (5) Numele delegaţilor şi supleanţilor, datele lor de contact (adresă poştală, telefon, fax, e-mail), precum şi dovada achitării cotizaţiei la zi şi situaţia disciplinară vor fi comunicate Ordinului în cel mult 7 zile de la data desemnării acestora prin vot la conferinţele teritoriale. (6) În cazul convocării Conferinţei naţionale pentru situaţiile prevăzute la art. 7 alin. (3) prin care se solicită revocarea preşedintelui sau a membrilor comisiilor alese, delegaţii filialelor teritoriale vor fi cei desemnaţi la ultimele conferinţe teritoriale ale acestora. Modificarea listei delegaţilor se va face numai prin hotărâre a consiliului de conducere teritorial, pentru motive temeinice şi justificate. (7) Filialele teritoriale vor organiza conferinţe teritoriale extraordinare în cazul convocării Conferinţei naţionale pentru situaţia prevăzută la art. 7 alin. (3), prin care se solicită revocarea membrilor Consiliului naţional, ocazie cu care vor desemna prin vot delegaţii la Conferinţa naţională şi candidaţii pentru Consiliul naţional.
ART. 11 Alţi participanţi la Conferinţa naţională Pot participa la Conferinţa naţională fără drept de vot: a) membrii forurilor de conducere şi ai comisiilor alese, în exerciţiu, care nu se regăsesc pe listele delegaţilor desemnaţi; b) membrii grupurilor de lucru care au participat la elaborarea documentelor supuse aprobării şi care nu se regăsesc pe listele delegaţilor desemnaţi; c) alte persoane, în calitate de invitaţi.
ART. 12 Calendarul Conferinţei naţionale (1) Consiliul naţional are obligaţia de a aproba prin hotărâre, cu cel puţin 120 de zile înainte, data, durata, lista documentelor supuse dezbaterii Conferinţei naţionale şi perioada procedurii de consultare a documentelor de către membri, comitetul de organizare ales, secretariatul Conferinţei naţionale, precum şi perioada în care urmează să se desfăşoare conferinţele teritoriale. Hotărârea Consiliului naţional va fi comunicată filialelor teritoriale, în cel mult 24 de ore de la aprobare. (2) Calendarul detaliat pentru fiecare conferinţă se aprobă de către Colegiul director, la propunerea Comitetului de organizare. (3) Documentele, în forma lor finală, vor fi transmise delegaţilor cu minimum 14 zile înaintea datei Conferinţei naţionale.
ART. 13 Documentele Conferinţei naţionale (1) Documentele supuse aprobării Conferinţei naţionale sunt elaborate de grupul/grupurile de lucru constituit/constituite în acest sens, documente care au fost suspuse procedurii de consultare a membrilor. (2) Procedura de consultare a documentelor cuprinde posibilitatea tuturor membrilor de a formula propuneri şi amendamente la acestea, astfel: a) proiectele documentelor în forma agreată de grupul/grupurile de lucru vor fi postate pe site-ul Ordinului şi pe cele ale filialelor teritoriale, prin grija secretariatelor acestora, la o dată stabilită de coordonatorul grupului de lucru, respectiv vicepreşedintele pe domeniu al Ordinului; b) documentele prevăzute la lit. a) vor fi supuse consultării membrilor pentru o perioadă de 30 de zile calendaristice şi postate pe site într-o rubrică numită „Transparenţă decizională - documente în dezbaterea membrilor“, specificându-se data postării; c) durata procedurii de consultare a documentelor trebuie să fie corelată cu calendarul Conferinţei naţionale; d) în intervalul celor 30 de zile calendaristice, oricare dintre membrii Ordinului va putea formula propuneri şi amendamente la documentele supuse dezbaterii.
(3) Propunerile şi amendamentele formulate la proiectele de documente trebuie să respecte în mod obligatoriu următoarele condiţii: a) să fie făcute în formă scrisă; b) să fie motivate în drept şi în fapt; c) să fie trimise grupurilor de lucru care au întocmit documentele în termen de 30 de zile; d) să fie semnate de titularul propunerilor.
(4) Propunerile şi amendamentele formulate sunt supuse dezbaterilor grupului/grupurilor de lucru care a/au întocmit documentele şi care, în cazul însuşirii lor, le va/vor introduce în documentele pregătite, iar în caz contrar va/vor formula o argumentaţie de respingere. (5) Amendamentele acceptate vor fi introduse de către grupul/grupurile de lucru în proiectele finale ale documentelor, care vor fi transmise Colegiului director împreună cu amendamentele respinse şi argumentaţia de respingere. (6) Pentru însuşirea proiectelor documentelor, Colegiul director le va analiza, inclusiv amendamentele respinse, şi le va înainta Consiliului naţional spre avizare, împreună cu toate amendamentele respinse, susţinerile autorilor şi argumentaţia respingerilor. (7) Consiliul naţional va decide forma finală a documentelor, precum şi asupra amendamentelor şi argumentaţiei de respingere a acestora. La şedinţa Consiliului naţional vor participa şi autorii amendamentelor respinse. (8) Documentele puse la dispoziţia delegaţilor trebuie să conţină: a) ordinea de zi propusă; b) listele cu delegaţii şi filialele pe care aceştia le reprezintă; c) documentele finale supuse aprobării Conferinţei naţionale; d) lista candidaţilor pentru alegerea forurilor de conducere, însoţită de un document explicând modalităţile electorale şi indicând numărul locurilor.
(9) Contestaţiile formulate în scris, cu motivele justificative referitoare la lista finală cu membrii delegaţi, se comunică Ordinului cu cel mult 5 zile înaintea datei Conferinţei naţionale şi se soluţionează de către Comitetul de organizare. Situaţia contestaţiilor şi a modului de soluţionare se comunică contestatarilor şi filialei vizate în cel mult 3 zile de la primirea acestora şi se prezintă la începutul lucrărilor Conferinţei naţionale spre informare.
ART. 14 Înregistrarea delegaţilor şi a participanţilor la Conferinţa naţională Tabelele cu delegaţi vor cuprinde persoanele care au fost desemnate de filiale prin vot, conform prezentului regulament, şi vor fi afişate în ziua Conferinţei naţionale, la ora anunţată prin convocare.
ART. 15 Prezidiul şi secretariatul Conferinţei naţionale (1) Lucrările Conferinţei naţionale vor fi deschise de preşedintele în exerciţiu al Ordinului şi conduse prin rotaţie de către preşedinte şi membrii prezidiului, în ordinea stabilită de ei prin consens. (2) Din prezidiu fac parte membrii Colegiului director. Din prezidiu mai pot face parte invitaţi români sau străini, care au confirmat participarea şi au anunţat că vor lua cuvântul la lucrările Conferinţei naţionale. (3) Secretariatul Conferinţei naţionale va fi asigurat de persoanele desemnate de Colegiul director.
ART. 16 Comisia de verificare şi numărare a voturilor (1) Pentru asigurarea încrederii votului secret, Conferinţa naţională numeşte o comisie de verificare şi numărare a voturilor, care va fi formată din 7-9 membri, aleşi la începerea lucrărilor dintre participanţii care nu şi-au depus candidatura pentru forurile de conducere sau comisii. (2) Comisia de verificare şi numărare a voturilor va alege un preşedinte dintre membrii săi, având rolul de a coordona etapele procesului de numărare a voturilor şi de a comunica rezultatele acestora.
ART. 17 Hotărârile Conferinţei naţionale (1) Documentele supuse Conferinţei naţionale se aprobă şi/sau se adoptă prin vot deschis, cu excepţia alegerii forurilor de conducere şi a comisiilor de cenzori şi disciplină, care se face prin vot secret. (2) Hotărârile Conferinţei naţionale se adoptă cu votul majorităţii membrilor delegaţi prezenţi şi sunt definitive şi obligatorii pentru toate forurile de conducere şi pentru toţi membrii Ordinului.
ART. 18 Comunicarea rezultatelor cu privire la alegerea forurilor de conducere şi a comisiilor alese (1) Comisia de verificare şi numărare a voturilor va întocmi un raport, semnat de toţi membrii, care va fi prezentat participanţilor la Conferinţa naţională şi care va conţine: a) numărul total al delegaţilor; b) numărul total al delegaţilor prezenţi; c) numărul total al voturilor exprimate; d) numărul total al voturilor valabile şi cel al voturilor nule; e) numărul candidaţilor şi funcţiile care au fost eligibile, inclusiv comisiile; f) numărul de voturi obţinut de fiecare candidat ales, în ordinea descrescătoare a acestora; g) lista persoanelor alese.
(2) Datele din raportul comisiei vor fi preluate în procesul-verbal al Conferinţei naţionale, întocmit de secretariatul acesteia.
ART. 19 Procesul-verbal al Conferinţei naţionale (1) Secretariatul Conferinţei naţionale va redacta procesul-verbal, care va cuprinde: a) modul în care a fost convocată Conferinţa naţională şi caracterul ei ordinar sau extraordinar; b) anul, luna, ziua, ora şi locul desfăşurării Conferinţei naţionale; c) componenţa prezidiului Conferinţei naţionale; d) ordinea de zi votată de Conferinţa naţională; e) hotărârile de adoptare a documentelor şi numărul de voturi obţinut de fiecare document; f) componenţa forurilor de conducere şi a comisiilor alese; g) orice alte activităţi desfăşurate în cadrul Conferinţei naţionale.
(2) Procesul-verbal va purta semnăturile membrilor secretariatului şi ai Comitetului de organizare ale Conferinţei naţionale. (3) Procesul-verbal va fi înregistrat la sediul Ordinului, consultarea sa fiind permisă membrilor.
ART. 20 Comunicarea documentelor Conferinţei naţionale (1) Copii ale procesului-verbal şi materialele aprobate vor fi transmise, în termen de 12 zile lucrătoare, tuturor filialelor. (2) Hotărârile de interes public adoptate de Conferinţa naţională se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Sunt hotărâri de interes public cele prin care se validează rezultatul alegerilor forurilor de conducere şi comisiilor alese. (3) Rezultatul scrutinului se va afişa la sediul Ordinului şi la sediile filialelor timp de 30 de zile. (4) Ordinul, în cel mult 5 zile de la data Conferinţei naţionale, va organiza o conferinţă de presă pentru comunicarea rezultatelor conferinţei.
ART. 21 Consiliul naţional (1) Consiliul naţional este format din membri aleşi de Conferinţa naţională, dintre care două treimi sunt arhitecţi cu drept de semnătură, exclusiv preşedintele Ordinului, în condiţiile art. 30 din Lege. (2) În Consiliul naţional, numărul membrilor fiecărei filiale este reprezentat proporţional, după cum urmează: a) 50-150 de membri - 2 membri; b) 151-250 de membri - 3 membri; c) 251-500 de membri - 5 membri; d) 501-1.000 de membri - 7 membri; e) 1.001-1.500 de membri - 9 membri; f) 1.501-2.000 de membri - 12 membri; g) peste 2.000 de membri - 1/100 de membri.
(3) Prin hotărâre a conferinţei teritoriale a fiecărei filiale se stabilesc candidaţii propuşi pentru Consiliul naţional, în număr mai mare decât numărul locurilor alocate filialei, în vederea asigurării procesului electoral.
ART. 22 Condiţii de eligibilitate (1) Pentru funcţia de membru al Consiliului naţional sunt eligibili membrii înscrişi în Ordin, fără sancţiuni disciplinare în ultimii 8 ani, cu plata cotizaţiei la zi şi cu respectarea condiţiei de incompatibilitate prevăzute la alin. (5), care au obţinut cel puţin jumătate plus unu din numărul de voturi al membrilor prezenţi la Conferinţa teritorială a filialei. (2) Pentru funcţia de preşedinte al Ordinului sunt eligibili arhitecţii cu drept de semnătură, fără sancţiuni disciplinare în ultimii 8 ani, cu vechime de cel puţin 8 ani în profesie, cu plata cotizaţiei la zi şi cu respectarea condiţiei de incompatibilitate prevăzute la alin. (6). (3) Pentru funcţia de membru în Comisia de cenzori a Ordinului sunt eligibili membrii cu drept de semnătură, fără sancţiuni disciplinare în ultimii 8 ani, cu plata cotizaţiei la zi şi cu respectarea condiţiei de incompatibilitate prevăzute la alin. (7). (4) Pentru funcţia de membru în Comisia naţională de disciplină sunt eligibili membrii cu drept de semnătură, cu minimum 10 ani vechime în profesie, fără sancţiuni disciplinare în ultimii 8 ani, cu plata cotizaţiei la zi şi cu respectarea condiţiei de incompatibilitate prevăzute la alin. (7). (5) Funcţia de membru în Consiliul naţional este incompatibilă cu cea de membru într-o comisie aleasă, atât la nivelul Ordinului, cât şi la nivelul filialelor. (6) Funcţia de preşedinte al Ordinului este incompatibilă cu cea de: a) preşedinte al filialei sau membru într-un consiliu teritorial; b) membru în comisii, atât în cele ale Ordinului, cât şi în cele ale filialelor.
(7) Funcţia de membru într-o comisie a Ordinului este incompatibilă cu cea de: a) preşedinte al Ordinului sau al filialei, membru în Consiliul naţional sau în consiliul teritorial; b) membru în alte comisii, atât în cele ale Ordinului, cât şi în cele ale filialelor.
(8) Condiţiile de eligibilitate sunt verificate de o comisie numită de Colegiul director al Ordinului, care va valida candidaturile.
ART. 23 Candidaturile (1) Ordinul, prin intermediul filialelor teritoriale, al site-ului propriu şi al buletinului informativ, are obligaţia de a aduce la cunoştinţa filialelor sale şi membrilor Ordinului condiţiile pentru depunerea candidaturilor, modelul dosarului de candidatură şi data-limită până la care candidaturile pot fi depuse. (2) Candidaturile sunt individuale. (3) Candidaturile se depun personal sau prin poştă la sediul Ordinului, conform modelului-tip comunicat, însoţite de un succint curriculum vitae şi de o scrisoare de intenţie privind obiectivele pe care urmează să le îndeplinească în funcţia pentru care candidează. (4) Fiecare candidat trebuie să depună, de asemenea, o dovadă privind plata la zi a cotizaţiei, eliberată de filiala din care face parte, precum şi o dovadă că nu a avut sancţiuni disciplinare în ultimii 8 ani. (5) Nu se admit candidaturi pentru locuri aflate pe două sau mai multe liste, excepţie făcând candidaturile pentru preşedinte. (6) În termen de 5 zile lucrătoare de la data-limită stabilită pentru depunerea candidaturilor, Comisia de verificare şi validare a candidaturilor, numită de Colegiul director, verifică fiecare dosar de candidatură şi întocmeşte procesul-verbal cu candidaturile validate, nominalizând candidaturile respinse.
ART. 24 Documentele necesare votului (1) Buletinele de vot vor fi puse la dispoziţia delegaţilor în ziua scrutinului şi se vor înmâna personal, pe bază de semnătură, fiecăruia dintre aceştia. (2) Pierderea buletinului de vot nu dă dreptul la obţinerea unui alt buletin de vot.
ART. 25 Votul pentru alegerea forurilor de conducere (1) Buletinele de vot se tipăresc prin grija secretariatului Ordinului. Buletinele de vot pe care se găsesc alte însemnări decât cele prevăzute de sistemul de votare vor fi anulate. (2) Votarea se face prin bifare, conform indicaţiei de pe buletine. (3) Buletinele de vot care nu conţin nicio opţiune sau conţin mai multe opţiuni decât numărul locurilor disponibile, pentru Consiliul naţional, comisii şi preşedinte, vor fi anulate.
ART. 26 Scrutinul pentru Consiliul naţional (1) Scrutinul are loc într-un singur tur. (2) Votarea se face direct şi secret, prin introducerea buletinelor în urnă. (3) Sunt declaraţi aleşi candidaţii care au obţinut cele mai multe voturi. În caz de egalitate, Conferinţa naţională stabileşte modalitatea de departajare.
ART. 27 Scrutinul pentru preşedintele Ordinului (1) Preşedintele se alege cu majoritatea voturilor delegaţilor prezenţi. (2) În cazul în care niciunul dintre candidaţi nu a întrunit în primul tur de scrutin majoritatea simplă de voturi, respectiv 50% plus unu din numărul voturilor valabil exprimate, se va organiza al doilea tur de scrutin. (3) La al doilea tur de scrutin vor participa candidaţii clasaţi pe primele două locuri în primul tur. (4) După al doilea tur de scrutin, este considerat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi.
ART. 28 Scrutinul pentru comisiile Ordinului (1) Membrii comisiilor Ordinului se aleg prin vot direct şi secret, într-un singur tur de scrutin. (2) Sunt declaraţi aleşi candidaţii care au obţinut cele mai multe voturi. În caz de egalitate, Conferinţa naţională stabileşte modalitatea de departajare.
SECŢIUNEA a 3-a Consiliul naţional ART. 29 Consiliul naţional (1) Între reuniunile Conferinţei naţionale, activitatea Ordinului este coordonată de Consiliul naţional. Două treimi din numărul membrilor Consiliului naţional vor fi arhitecţi cu drept de semnătură. (2) Prima şedinţă a Consiliului naţional se va ţine în primele 15 zile care urmează alegerilor, în urma convocării de către preşedintele Ordinului. (3) Consiliul naţional alege, dintre membrii săi, candidaţii la propunerea preşedintelui Ordinului, pe domenii de responsabilitate, Colegiul director, format din 5 vicepreşedinţi şi un trezorier, prin vot secret al majorităţii membrilor prezenţi. (4) Sunt declaraţi aleşi membri ai Colegiului director acei candidaţi care obţin numărul cel mai mare de voturi, în ordine descrescătoare, dar nu mai puţin de jumătate plus unu din voturile valabil exprimate. În condiţiile în care una sau mai multe propuneri nu a/au întrunit cel puţin jumătate plus unu din voturile valabil exprimate, preşedintele poate propune alt/alţi candidat/candidaţi. Dacă nici aceştia sau unii dintre aceştia nu au întrunit numărul de voturi necesare, sarcina desemnării revine Consiliului naţional. Procesul desemnării Colegiului director trebuie încheiat la prima şedinţă a acestuia. (5) După alegerea Colegiului director, Consiliul naţional va proceda la distribuirea funcţiilor, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi obţinut de fiecare membru al Colegiului director, şi va nominaliza înlocuitorii de drept ai preşedintelui, în ordinea stabilită de Conferinţa naţională. (6) Membrii Consiliului naţional, alţii decât preşedinţii filialelor, pot face parte dintr-un grup de lucru, dintre cele constituite în domeniile prevăzute la art. 35 alin. (1) , pentru care vor opta la prima şedinţă a Consiliului naţional după alegerea acestuia. (7) Oricare dintre membrii Consiliului naţional decade de drept din această funcţie dacă: a) s-a aplicat împotriva sa o sancţiune disciplinară; b) instanţa judecătorească pronunţă o hotărâre definitivă de condamnare a sa pentru fapte penale legate de exercitarea profesiei de arhitect sau aplică sancţiunea complementară a interdicţiei de exercitare a acestei profesii.
(8) Oricare dintre membrii Consiliului naţional poate decade din funcţie pentru 3 absenţe consecutive nemotivate sau pentru alte fapte. Consiliul naţional constată decăderea din funcţie a unui membru al său pe baza unui raport de cercetare prealabilă, întocmit de o comisie formată din 3 membri ai săi desemnaţi de către acesta prin hotărâre.
ART. 30 Atribuţiile Consiliului naţional (1) Consiliul naţional are următoarele atribuţii: a) numeşte Comitetul de organizare a Conferinţei naţionale şi secretariatul acesteia; b) stabileşte documentele care vor fi supuse aprobării/adoptării Conferinţei naţionale; c) avizează organizarea/organigrama aparatului administrativ al Ordinului; d) aprobă sistemul de informaţii asupra costurilor pentru proiectarea de arhitectură; e) aprobă bugetul anual de venituri şi cheltuieli al Ordinului şi bugetul timbrului arhitecturii, precum şi rectificările acestora, efectuate pe parcursul anului; bugetele anuale de venituri şi cheltuieli ale filialelor, aprobate de consiliile de conducere teritoriale, se constituie anexe la bugetul de venituri şi cheltuieli al Ordinului; f) aprobă grila privind remunerarea membrilor forurilor de conducere şi ai comisiilor alese şi/sau numite la nivelul organizaţiei profesionale; g) analizează modul de gestiune a patrimoniului şi bugetului Ordinului şi face descărcarea anuală de gestiune a Ordinului; h) aprobă regulamentul-cadru pentru organizarea concursurilor de arhitectură, amenajare urbană şi peisagistică; i) soluţionează contestaţiile depuse împotriva hotărârilor Colegiului director; j) emite avize consultative la proiectele de acte normative iniţiate de Ordin referitoare la exercitarea profesiei de arhitect sau care se referă la domeniul arhitecturii şi urbanismului; k) aplică sancţiunile prevăzute la art. 39 alin. (2) lit. c) şi d) din Lege; l) iniţiază propuneri de reglementări legislative şi normative specifice, în vederea promovării lor, potrivit Legii; m) analizează şi dispune, după caz, controlul filialelor teritoriale cu privire la alcătuirea tabloului teritorial, colectarea cotizaţiei, funcţionarea forurilor de conducere, constituirea bazei de date sau pentru alte situaţii aprobate de Consiliul naţional şi stabileşte tematica şi membrii săi care vor efectua controlul; n) aprobă regulamentele de organizarea şi funcţionare a comisiilor alese ale Ordinului; o) numeşte comisiile Ordinului, altele decât cele alese, şi aprobă regulamentele de organizare şi funcţionare ale acestora; p) aprobă Normele metodologice privind efectuarea stagiului pentru dobândirea dreptului de semnătură; q) aprobă regulamentele de organizare şi funcţionare ale grupurilor de lucru constituite la nivelul Ordinului şi desemnează reprezentanţii Ordinului în grupurile de lucru ale organizaţiilor internaţionale; r) aprobă Normele metodologice de acordare a dreptului de semnătură; s) aprobă rapoartele de activitate ale filialelor teritoriale, analizează rapoartele de activitate întocmite de Colegiul director, comisiile şi grupurile de lucru ale Ordinului şi, după caz, dispune măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii sau alte măsuri necesare; ş) aprobă Programul naţional de formare profesională continuă, la propunerea Colegiului director; t) întocmeşte raportul privind activitatea îndeplinită pe parcursul mandatului şi îl supune aprobării Conferinţei naţionale; ţ) aprobă procedura de acreditare a lectorilor pentru susţinerea cursurilor din cadrul conferinţelor de stagiu şi a cursurilor stabilite prin Programul naţional de formare profesională continuă a membrilor; u) aprobă criteriile şi procedura de acordare a distincţiilor şi instituirea titlului de „membru de onoare“; v) constată decăderea de drept din funcţie a membrilor forurilor de conducere şi ai comisiilor alese ale Ordinului, în cazul aplicării unei sancţiuni disciplinare sau în cazul prevederilor art. 29 alin. (7) lit. b); x) constată decăderea din funcţie a membrilor forurilor de conducere şi ai comisiilor alese ale Ordinului, în cazul nerespectării hotărârilor adoptate de forurile de conducere sau în cazul a 3 absenţe consecutive nemotivate de la şedinţele forurilor ori comisiilor în care au fost aleşi; y) aprobă regulamentul privind constituirea, organizarea şi gestionarea bazelor de date constituite la nivelul Ordinului şi filialelor teritoriale şi aprobă mecanismele şi procedurile prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. e).
(2) Consiliul naţional poate delega Colegiului director unele atribuţii ce îi sunt conferite prin prezentul regulament.
ART. 31 Şedinţele Consiliului naţional (1) Consiliul naţional se întruneşte în şedinţe ordinare, de regulă, trimestrial, la convocarea preşedintelui. (2) Convocarea şedinţelor ordinare ale Consiliului naţional se face cu cel puţin 15 zile înainte şi cuprinde locul, data, ora de desfăşurare, ordinea de zi propusă, lista materialelor supuse dezbaterii şi data până la care se transmit acestea, dar nu mai târziu de 7 zile înainte de şedinţă, împreună cu propunerile de hotărâri. (3) Preşedintele poate convoca şedinţa Consiliului naţional ori de câte ori consideră necesar, cu avizul prealabil al Colegiului director. Preşedintele are obligaţia de a convoca Consiliul naţional în termen de 10 zile de la solicitarea scrisă a două treimi din numărul membrilor Colegiului director sau ai Consiliului naţional. (4) Ordinea de zi a şedinţelor este fixată de preşedinte, după consultarea prealabilă a Colegiului director. (5) Şedinţa este considerată statutară în prezenţa majorităţii simple a membrilor Consiliului naţional, cu excepţia şedinţei de alegere a membrilor Colegiului director, la care cvorumul este de cel puţin două treimi din numărul membrilor. (6) Votul este deschis, cu excepţia celui pentru alegerea membrilor Colegiului director sau în cazul altor situaţii stabilite de către Consiliul naţional, iar hotărârile se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi, incluzând în aceasta şi votul preşedintelui Ordinului. (7) În exercitarea atribuţiilor sale, Consiliul naţional adoptă hotărâri şi emite avize. (8) În aplicarea prevederilor art. 30 alin. (1) lit. v) , Consiliul naţional constată, prin hotărâre, decăderea de drept din funcţie a unui membru al forurilor de conducere sau al unei comisii alese a Ordinului. (9) În aplicarea prevederilor art. 30 alin. (1) lit. x) , Consiliul naţional constată, prin hotărâre, decăderea din funcţie pe baza unui raport de cercetare prealabilă, întocmit de o comisie formată din 3 membri ai săi desemnaţi prin hotărâre. (10) La a doua şedinţă după alegerea sa, Consiliul naţional va aproba propriul regulament de organizare şi funcţionare cu votul a două treimi din numărul membrilor prezenţi. (11) Şedinţele Consiliului naţional sunt consemnate într-un proces-verbal semnat de preşedinte şi secretarul general al Ordinului. Procesul-verbal al fiecărei şedinţe, însoţit de materialele votate, va fi transmis filialelor şi membrilor Consiliului naţional, în termen de cel mult 15 zile lucrătoare. (12) Şedinţele Consiliului naţional sunt conduse de preşedintele Ordinului. (13) Membrii Consiliului naţional se pot reuni şi în afara şedinţelor de consiliu, în vederea pregătirii documentelor ce urmează a fi discutate în cadrul şedinţelor şi/sau pentru a da curs deciziilor, fără ca la aceste reuniuni să se poată adopta hotărâri sau să se emită avize. (14) Pentru realizarea atribuţiilor sale, Consiliul naţional poate atribui misiuni de studiu sau reflexie unuia ori altuia dintre membrii săi şi poate forma cu această ocazie, în subordinea persoanei respective, un grup de lucru, ale cărui componenţă şi sarcini trebuie stabilite printr-o hotărâre a Consiliului naţional. Această procedură trebuie urmată şi în cazul grupului/grupurilor de lucru din subordinea vicepreşedinţilor şi a trezorierului.
SECŢIUNEA a 4-a Colegiul director ART. 32 Colegiul director (1) Colegiul director coordonează activitatea curentă a Ordinului. (2) Colegiul director este format din 7 membri, dintre care preşedintele, 5 vicepreşedinţi şi un trezorier. (3) Vicepreşedinţii şi trezorierul sunt incompatibili cu funcţia de preşedinte al unei filiale teritoriale. (4) Cel puţin două treimi din numărul membrilor Colegiului director trebuie să fie arhitecţi cu drept de semnătură. (5) Colegiul director poate fi revocat în totalitatea lui sau în parte în cazul în care se află în imposibilitatea de a-şi îndeplini mandatul ori când se constată neîndeplinirea misiunilor asumate de către acesta sau, după caz, de către unii membri ai acestuia. (6) Revocarea vicepreşedinţilor şi a trezorierului sau a unora dintre aceştia se face de către Consiliul naţional, după constatarea celor prevăzute la alin. (5).
ART. 33 Atribuţiile Colegiului director (1) Colegiul director are următoarele atribuţii: a) coordonează activitatea de pregătire a Conferinţei naţionale; b) pregăteşte organizarea/organigrama aparatului administrativ al Ordinului şi o supune avizării Consiliului naţional; c) pregăteşte şi supune aprobării Consiliului naţional sistemul de informaţii asupra costurilor pentru proiectarea de arhitectură, Programul naţional de formare continuă a membrilor, proiectele de regulamente şi norme metodologice prevăzute la art. 30 alin. (1), precum şi proiectele de acte normative specifice profesiei de arhitect; d) întocmeşte proiectul bugetului anual de venituri şi cheltuieli şi al bugetului timbrului arhitecturii şi le supune aprobării Consiliului naţional, inclusiv rectificările acestora; e) asigură informarea membrilor şi a filialelor asupra problemelor specifice şi deciziilor luate; f) organizează primirea în profesie, potrivit legii şi prezentului regulament; g) dispune publicarea Tabloului naţional al arhitecţilor în Monitorul Oficial al României, Partea I; h) stabileşte procedura şi modul de constituire a evidenţei operelor de arhitectură, inclusiv planşele, machetele şi lucrările grafice ce formează proiectele de arhitectură, elaborate de membri şi depuse la filialele teritoriale pentru a primi dată certă; i) verifică legalitatea înfiinţării şi/sau reorganizării filialelor teritoriale, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, ale prezentului regulament şi ale Regulamentului-cadru pentru filialele teritoriale; j) aprobă regulamentul intern privind funcţionarea aparatului administrativ al Ordinului; k) coordonează modul de administrare şi gestionare a bugetului anual de venituri şi cheltuieli şi a bugetului timbrului arhitecturii, precum şi a patrimoniului Ordinului; l) numeşte secretarul general al Ordinului; m) aprobă încheierea actelor de dispoziţie ale filialelor, în condiţiile prezentului regulament şi ale legislaţiei în materie; n) analizează anual rapoartele de activitate întocmite de filiale şi le supune aprobării Consiliului naţional; o) întocmeşte raportul anual de activitate şi îl supune spre aprobare Consiliului naţional; p) stabileşte sesiunile şi tematica pentru evaluarea cunoştinţelor, aptitudinilor şi experienţei profesionale relevante, în vederea acordării dreptului de semnătură; q) elaborează proiectul Programului naţional de formare continuă a membrilor şi îl supune aprobării Consiliului naţional; r) stabileşte tematicile pentru cursurile din cadrul conferinţelor de stagiu şi pentru cursurile stabilite prin Programul naţional de formare profesională continuă a membrilor; s) numeşte Comisia de verificare şi validare a candidaturilor pentru preşedinte, Consiliul naţional, Comisia de cenzori şi Comisia naţională de disciplină; ş) acceptă donaţiile, legatele sau alte liberalităţi pentru Ordin şi aprobă efectuarea unor donaţii în bani; t) îndeplineşte alte atribuţii delegate de Consiliul naţional, conform prezentului regulament.
(2) Membrii Colegiului director au obligaţia de a colabora pentru a duce la îndeplinire atribuţiile conferite. (3) În exercitarea atribuţiilor sale, Colegiul director emite hotărâri.
ART. 34 Şedinţele Colegiului director (1) Colegiul director se întruneşte în şedinţe, de regulă, lunar sau ori de câte ori este necesar, la convocarea preşedintelui Ordinului. Preşedintele are obligaţia de a convoca Colegiul director în termen de 7 zile de la solicitarea a 4 dintre membrii acestuia. (2) Ordinea de zi a şedinţelor este fixată de preşedintele Ordinului. (3) Şedinţele sunt convocate cu cel puţin 5 zile înainte, iar convocarea va cuprinde locul, data, ora de desfăşurare, ordinea de zi stabilită şi materialele supuse dezbaterii şi aprobării. (4) Fac excepţie de la prevederile alin. (3) cazurile de urgenţă care impun adoptarea unei hotărâri, situaţie în care membrii Colegiului director sunt consultaţi telefonic, votul va fi transmis şi în scris, în format electronic, iar ordinea de zi va cuprinde un singur punct. (5) Şedinţa este considerată statutară în prezenţa majorităţii simple a membrilor săi. La şedinţă pot asista persoane invitate, fără drept de vot. (6) Votul este deschis, iar hotărârile se adoptă cu majoritatea simplă a membrilor prezenţi, incluzând în aceasta şi votul preşedintelui. (7) Şedinţele Colegiului director sunt consemnate într-un proces-verbal semnat de preşedinte şi secretarul general al Ordinului. Procesul-verbal al fiecărei şedinţe, însoţit de materialele votate, va fi transmis filialelor şi membrilor Consiliului naţional, în termen de cel mult 15 zile lucrătoare.
ART. 35 Vicepreşedinţii (1) Vicepreşedinţii asistă preşedintele în coordonarea, informarea şi reprezentarea Ordinului şi fiecare are atribuţii specifice, care acoperă în principal următoarele domenii: a) profesie şi sistemul de informaţii privind costurile de proiectare; b) legislaţie, regulamente şi concursuri de arhitectură; c) educaţie şi pregătire profesională; d) comunicare şi imagine; e) parteneriate, organizare, gestiune şi relaţia cu membrii.
(2) Preşedintele Ordinului poate propune orice alt domeniu de interes pentru profesia de arhitect, pe care doreşte să îl dezvolte în timpul mandatului său. În acest sens, va propune Consiliului naţional numirea vicepreşedinţilor pe domeniile stabilite în interesul membrilor şi al Ordinului. (3) Vicepreşedinţii coordonează, conform hotărârii Consiliului naţional, unul dintre grupurile de lucru, pe domeniile alese de preşedinte ca fiind de interes în timpul mandatului său. (4) Vicepreşedinţii Ordinului sunt înlocuitori de drept ai preşedintelui, potrivit art. 9 alin. (1) lit. h) şi art. 29 alin. (5).
ART. 36 Grupurile de lucru (1) Grupurile de lucru sunt structuri care elaborează documente supuse avizării Colegiului director. După avizare, Colegiul director va supune documentele aprobării Consiliului naţional. (2) Grupurile de lucru se formează prin libera adeziune a oricărui membru al Ordinului, în baza hotărârii Consiliului naţional, prin care se stabilesc componenţa acestora, misiunile şi perioada pentru care se formează. (3) Preşedinţii filialelor teritoriale vor face parte din grupul de lucru al preşedinţilor constituit la nivelul Ordinului, care se va reuni în şedinţe trimestriale, convocate de preşedintele Ordinului.
ART. 37 Trezorierul (1) Trezorierul este însărcinat cu coordonarea execuţiei bugetului Ordinului. (2) Proiectul de buget, pregătit de compartimentul/serviciul de specialitate al Ordinului, sub coordonarea trezorierului, va fi avizat de Colegiul director. Consiliul naţional va aproba bugetul Ordinului pentru anul calendaristic următor, în ultima şedinţă a anului în curs. (3) Elaborarea bugetului va ţine cont de obiectivele şi activităţile specifice Ordinului. (4) Documentele de plată vor fi semnate atât de preşedinte, cât şi de trezorier. (5) În fiecare an, cel târziu până la 30 mai, trezorierul va prezenta Consiliului naţional un raport privind execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli al Ordinului pe anul financiar anterior, în baza raportului anual al Comisiei de cenzori, la care se anexează execuţiile bugetelor filialelor teritoriale întocmite în baza rapoartelor comisiilor teritoriale de cenzori. (6) Trezorierul coordonează grupul de lucru pe probleme financiare.
SECŢIUNEA a 5-a Preşedintele Ordinului ART. 38 Preşedintele Ordinului (1) Preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România reprezintă Ordinul în relaţiile sale cu persoane juridice, de drept public ori privat, din ţară sau din străinătate, ori cu persoane fizice şi încheie, în numele Ordinului, convenţii, contracte, parteneriate, protocoale etc. (2) Preşedintele Ordinului coordonează întreaga activitate a Ordinului şi are următoarele atribuţii principale: a) convoacă Colegiul director, Consiliul naţional, conduce şedinţele şi duce la îndeplinire hotărârile adoptate; b) ordonanţează cheltuielile bugetare ale Ordinului şi poate delega această competenţă unui vicepreşedinte, pentru situaţii justificate; c) dispune plata cotizaţiilor către organismele internaţionale la care Ordinul este parte sau afiliat; d) este reprezentantul legal al Ordinului în relaţia cu salariaţii Ordinului; e) este îndreptăţit să primească, în formă scrisă, toate hotărârile de sancţionare disciplinară dispuse de comisiile de disciplină împotriva membrilor Ordinului; f) propune, dintre membrii Consiliului naţional, persoanele care vor fi alese ca vicepreşedinţi şi trezorier ai Ordinului; g) dispune înscrierea arhitecţilor în Tabloul naţional al arhitecţilor, după dobândirea dreptului de semnătură de către aceştia; h) propune domeniile de interes pentru înfiinţarea grupurilor de lucru; i) îndeplineşte alte atribuţii stabilite de celelalte foruri de conducere ale Ordinului.
(3) În caz de indisponibilitate sau absenţă temporară pentru o perioadă de până la 30 de zile lucrătoare, prerogativele sale vor fi preluate de unul dintre vicepreşedinţi. (4) Preşedintele semnează hotărârile adoptate de Conferinţa naţională, Consiliul naţional şi Colegiul director. (5) În exercitarea atribuţiilor curente, preşedintele Ordinului emite decizii şi circulare. (6) Preşedintele Ordinului decade de drept din această funcţie dacă: a) s-a aplicat împotriva sa o sancţiune disciplinară; b) instanţa judecătorească pronunţă o hotărâre definitivă de condamnare a sa pentru fapte penale legate de exercitarea profesiei de arhitect sau aplică sancţiunea complementară a interdicţiei de exercitare a acestei profesii.
ART. 39 Organizarea aparatului administrativ (1) Organizarea/Organigrama aparatului administrativ (secretariatul general) al Ordinului se aprobă prin hotărâre a Conferinţei naţionale. (2) Secretarul general al Ordinului coordonează şi controlează activitatea curentă a secretariatului general, având atribuţiile şi obligaţiile prevăzute în fişa postului şi în regulamentul intern. (3) Secretarul general al Ordinului se bucură de stabilitate în funcţie şi nu poate fi schimbat ca urmare a schimbării forurilor de conducere ale Ordinului. (4) În exercitarea atribuţiilor curente, secretarul general emite dispoziţii numai în legătură cu activitatea personalului secretariatului general. (5) Drepturile şi obligaţiile salariaţilor din cadrul secretariatului general se stabilesc prin contractele individuale de muncă şi fişele de post, potrivit procedurii stabilite în regulamentul intern, aprobat de Colegiul director în conformitate cu legislaţia în materie.
SECŢIUNEA a 6-a Comisia de cenzori ART. 40 Dispoziţii generale (1) Comisia de cenzori este formată din 2 membri titulari şi 2 membri supleanţi, aleşi de Conferinţa naţională pentru un mandat de 4 ani. Membrii Comisiei de cenzori nu pot avea mai mult de două mandate consecutiv. (2) Din Comisia de cenzori va face parte, în mod obligatoriu, un expert contabil cu statut de membru titular. (3) Comisia de cenzori se întruneşte: a) pentru prima dată în termen de 15 zile de la alegere şi desemnează prin vot secret preşedintele; b) în şedinţe ordinare trimestriale, potrivit regulamentului propriu de organizare şi funcţionare; c) în şedinţe extraordinare, ori de câte ori este nevoie, la convocarea preşedintelui comisiei sau, după caz, la solicitarea preşedintelui Ordinului.
(4) Şedinţele sunt considerate statutare dacă sunt prezenţi toţi membrii Comisiei de cenzori. (5) Oricare dintre membrii aleşi ai Comisiei de cenzori decade de drept din această funcţie dacă: a) s-a aplicat împotriva sa o sancţiune disciplinară; b) instanţa judecătorească pronunţă o hotărâre definitivă de condamnare a sa pentru fapte penale legate de exercitarea profesiei de arhitect sau aplică sancţiunea complementară a interdicţiei de exercitare a acestei profesii.
ART. 41 Competenţele Comisiei de cenzori Comisia de cenzori asigură controlul financiar intern al Ordinului şi are următoarele atribuţii: a) verifică modul în care s-au colectat veniturile şi s-au efectuat cheltuielile, modalitatea în care este administrat patrimoniul Ordinului, precum şi bilanţul contabil, sub aspectul corectitudinii datelor şi a evidenţelor în documentele contabile; b) verifică dacă operaţiunile financiare ale Ordinului se regăsesc în hotărârile Colegiului director sau ale Consiliului naţional şi dacă acestea sunt conforme cu bugetul aprobat; c) întocmeşte rapoartele trimestriale de verificare, precum şi raportul anual de descărcare de gestiune a forurilor alese ale Ordinului şi îl prezintă Consiliului naţional; d) întocmeşte un raport general de descărcare de gestiune a forurilor alese ale Ordinului pe perioada mandatului şi îl prezintă Conferinţei naţionale spre aprobare.
ART. 42 Rapoartele Comisiei de cenzori Rapoartele Comisiei de cenzori vor fi semnate obligatoriu de toţi membrii titulari ai comisiei şi vor fi înaintate preşedintelui Ordinului, în termen de 10 zile de la întocmire.
SECŢIUNEA a 7-a Comisia naţională de disciplină ART. 43 Componenţa Comisiei naţionale de disciplină (1) Comisia naţională de disciplină este alcătuită din 5 membri titulari şi 10 membri supleanţi, cu minimum 10 ani vechime, din care cel puţin jumătate plus unu sunt arhitecţi cu drept de semnătură aleşi de Conferinţa naţională pentru un mandat de 4 ani. (2) Membrii Comisiei naţionale de disciplină nu pot avea mai mult de două mandate consecutiv. (3) Competenţele, modul de organizare şi funcţionare a Comisiei naţionale de disciplină sunt reglementate la cap. X
SECŢIUNEA a 8-a Filialele Ordinului ART. 44 Dispoziţii generale (1) Filialele teritoriale ale Ordinului se înfiinţează conform prevederilor cap. III secţiunea a 2-a din Lege şi se organizează şi funcţionează conform Regulamentului-cadru pentru filialele teritoriale, precum şi celorlalte acte normative în materie. (2) Filialele teritoriale, care funcţionează în cadrul Ordinului potrivit prevederilor legale în materie, reprezintă profesia de arhitect la nivel local. (3) Fiecare filială teritorială va avea înscrisă pe toate documentele pe care le emite, alături de sigla Ordinului, formularea „Filiala Teritorială ... a Ordinului Arhitecţilor din România“. Denumirea fiecărei filiale va fi aprobată de către conferinţa teritorială.
ART. 45 Raporturile funcţionale dintre Ordin şi filiale (1) Potrivit dispoziţiilor legale în vigoare, filialele sunt structuri teritoriale ale Ordinului, cu personalitate juridică, în componenţa cărora intră arhitecţii care au domiciliul în raza teritorială a acestora. (2) Hotărârile şi deciziile emise de forurile de conducere ale filialelor contrare hotărârilor emise de forurile de conducere ale Ordinului sunt nule de drept. (3) Ordinul are obligaţia să aducă la cunoştinţa filialelor următoarele: a) hotărârile, deciziile şi circularele emise de forurile de conducere ale Ordinului; b) bugetul anual de venituri şi cheltuieli şi execuţia acestuia, inclusiv bugetul timbrului arhitecturii; c) date şi informaţii periodice despre activităţile iniţiate, organizate şi desfăşurate de Ordin; d) orice alte informaţii importante pentru întreaga organizaţie.
(4) Filialele sunt obligate să aducă la cunoştinţa Ordinului următoarele: a) hotărârile şi deciziile emise de forurile de conducere ale filialelor; b) bugetele anuale de venituri şi cheltuieli ale filialelor şi execuţia acestora; bugetele anuale ale filialelor, aprobate de consiliile de conducere teritoriale în anul în curs pentru exerciţiul financiar următor, se vor constitui anexe la bugetul Ordinului, care se aprobă de către Consiliul naţional; c) informaţii privind evidenţa membrilor din raza lor teritorială şi registrul sancţiunilor aplicate membrilor; d) informaţii la zi despre colectarea cotizaţiilor şi efectuarea viramentelor către Ordin.
(5) Ordinul şi filialele se vor informa reciproc şi în timp util despre toate activităţile desfăşurate.
ART. 46 Raporturile juridice dintre Ordin şi filiale (1) Filialele teritoriale pot încheia în nume propriu acte juridice de administrare şi conservare. (2) Filialele teritoriale pot încheia acte de dispoziţie numai în numele şi pe seama Ordinului, în baza hotărârii Colegiului director al Ordinului. (3) Preşedintele filialei şi celelalte foruri de conducere alese la nivelul filialei vor duce la îndeplinire hotărârile, deciziile şi circularele adoptate de Ordin.
ART. 47 Relaţia Ordinului cu membrii Ordinul informează periodic membrii cu privire la activitatea sa prin intermediul filialelor teritoriale, prin site-ul propriu, prin buletinele informative, precum şi în mod direct prin corespondenţă.
CAP. III Membrii Ordinului SECŢIUNEA 1 Membrii Ordinului ART. 48 Membrii Ordinului (1) Din Ordin fac parte arhitecţii, arhitecţii de interior şi conductorii arhitecţi, cu sau fără drept de semnătură, urbaniştii diplomaţi fără drept de semnătură sau cărora le-a fost acordat, în condiţiile legii, drept de semnătură similar conductorilor arhitecţi, arhitecţii şi conductorii arhitecţi stagiari şi orice deţinător al titlului de arhitect, la cererea acestora. (2) Poartă titlul de arhitect absolventul cu diplomă sau alt document similar eliberat de instituţiile de învăţământ superior de arhitectură recunoscute de statul român, care îndeplineşte condiţiile minime de formare pentru profesia de arhitect, potrivit celor prevăzute de Lege. (3) Poartă titlul de arhitect recunoscut de Ordin şi cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, cetăţenii statelor membre ale Spaţiului Economic European, precum şi cetăţenii Confederaţiei Elveţiene, absolvenţi cu diplomă sau alt document similar eliberat de instituţiile de învăţământ superior de arhitectură recunoscute în unul dintre statele menţionate, care îndeplinesc condiţiile minime de formare pentru profesia de arhitect specificate în Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoaşterea calificărilor profesionale, cu completările şi modificările aduse de Directiva 2013/55/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, denumită în cele ce urmează Directiva. (4) Poartă titlul de arhitect de interior absolventul cu diplomă de arhitect de interior obţinută în specializarea arhitectură de interior la o instituţie acreditată de învăţământ superior din România. (5) Poartă titlul de conductor arhitect absolventul cu diplomă de licenţă sau alt document similar eliberat de instituţiile de învăţământ superior de arhitectură recunoscute de statul român, cu durata minimă a studiilor de 3 ani. (6) Poartă titlul de arhitect şi absolvenţii, cetăţeni ai statelor membre ale Uniunii Europene, cetăţeni ai statelor membre ale Spaţiului Economic European şi cetăţeni ai Confederaţiei Elveţiene, cu diplomă sau alt document similar obţinut în cadrul unor programe sociale ori ca urmare a absolvirii unor cursuri superioare fără frecvenţă în domeniul arhitecturii şi care au dobândit nivelul minim necesar de cunoştinţe, deşi nu au fost respectate condiţiile referitoare la durata minimă a studiilor prevăzute de Directivă. Aceste persoane trebuie să aibă o experienţă profesională de minimum 7 ani sub îndrumarea unui arhitect cu drept de semnătură ori alt drept echivalent sau a unei firme de arhitectură şi să promoveze un examen standard de absolvire de nivel universitar, echivalent cu examenul final pentru obţinerea diplomei sau a altui document similar.
ART. 49 Recunoaşterea titlurilor oficiale de calificare pentru profesia de arhitect (1) Ordinul Arhitecţilor din România este autoritatea competentă pentru recunoaşterea titlurilor oficiale de calificare pentru profesia de arhitect, titluri prevăzute în anexele nr. 1 şi 2 la Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 184/2001 privind organizarea şi exercitarea profesiei de arhitect, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 932/2010, cu modificările ulterioare. (2) Recunoaşterea titlurilor oficiale de calificare permite accesul în România la aceeaşi profesie cu cea pentru care persoana solicitantă este calificată în statul membru de origine sau de provenienţă, precum şi exercitarea activităţilor profesionale pe teritoriul României, în condiţiile prevăzute de lege pentru cetăţenii români deţinători ai titlurilor oficiale de calificare în profesia de arhitect, eliberate de autorităţile române competente.
SECŢIUNEA a 2-a Drepturile şi obligaţiile membrilor Ordinului ART. 50 Drepturile membrilor Ordinului Membrii Ordinului au în această calitate următoarele drepturi: a) să participe la toate activităţile organizate de Ordin; b) să aleagă şi să fie aleşi în forurile de conducere şi comisiile Ordinului; c) să fie informaţi asupra activităţii desfăşurate de Ordin; d) să consulte materialele documentare aflate la Ordin şi să beneficieze de programe de perfecţionare a pregătirii profesionale organizate de Ordin împreună cu filiala din care fac parte; e) să formuleze amendamente şi/sau propuneri la toate documentele supuse aprobării/adoptării de către Conferinţa naţională, conform procedurii stabilite în prezentul regulament; f) să beneficieze de sprijinul Ordinului împreună cu filiala în administrarea dovezilor necesare şi argumentelor legale pentru apărarea dreptului de autor, în condiţiile legii; g) să utilizeze alături de nume şi calitatea de membru al Ordinului; h) să aibă acces nelimitat la concursurile de arhitectură organizate/coorganizate de Ordin; i) să beneficieze în situaţii deosebite de sprijin moral şi social, după caz; j) să beneficieze de consiliere şi sprijin din partea organizaţiei; k) să beneficieze de orice alte drepturi conferite de lege, de prezentul regulament şi de Conferinţa naţională a Ordinului.
ART. 51 Obligaţiile membrilor Ordinului Membrii Ordinului au în această calitate următoarele obligaţii: a) să îşi exercite dreptul de semnătură şi să declare corect şi în timp util modalitatea de exercitare a acestuia pentru întocmirea anuală a Tabloului naţional al arhitecţilor; b) să respecte hotărârile şi deciziile forurilor de conducere ale Ordinului şi filialelor, emise potrivit competenţelor şi atribuţiilor acestora; c) să participe la lucrările Conferinţei naţionale atunci când au fost desemnaţi prin vot de conferinţa teritorială; d) să nu desfăşoare şi să nu angajeze activităţi politice în cadrul şi pe seama Ordinului; e) să participe la programele de formare profesională organizate de Ordin împreună cu filiala sau cu un grup de filiale; f) să participe şi să contribuie la activitatea desfăşurată în cadrul grupului/grupurilor de lucru pentru care a optat; g) să contribuie la realizarea acţiunilor şi manifestărilor iniţiate de Ordin.
ART. 52 Membrii de onoare (1) Ordinul poate acorda distincţii şi institui titlul de „membru de onoare“ unor arhitecţi, unor personalităţi recunoscute profesional sau care au contribuit substanţial la promovarea arhitecturii în România. Titlul de onoare poate fi acordat şi personalităţilor din alte domenii a căror activitate este relevantă pentru creaţia de arhitectură. (2) Distincţiile şi condiţiile de acordare a titlului de „membru de onoare“ se stabilesc prin regulament aprobat de Consiliul naţional.
CAP. IV Finanţarea Ordinului ART. 53 Veniturile Ordinului (1) Activitatea Ordinului se finanţează din taxe de înscriere, cotizaţii anuale ale membrilor, taxa de reluare a dreptului de semnătură, precum şi din fonduri rezultate din manifestări culturale, ştiinţifice, economice şi drepturi editoriale specifice pe care le desfăşoară, precum şi din donaţii, legate, sponsorizări, sume provenite din timbrul arhitecturii sau alte surse, în condiţiile legii. (2) Sumele provenite din timbrul arhitecturii vor fi utilizate pentru destinaţiile prevăzute la art. 2 alin. (3).
ART. 54 Cotizaţiile anuale şi taxe. Modalitatea de stabilire a acestora Valoarea cotizaţiilor anuale unice pentru categoriile de membri ai Ordinului, cea a taxei de reluare a dreptului de semnătură şi cea a taxei de înscriere se stabilesc prin hotărâre a Conferinţei naţionale.
ART. 55 Termenul şi modalităţile de plată a cotizaţiei anuale (1) Plata cotizaţiei anuale se face o singură dată pe an, până cel târziu la 30 aprilie. După 6 luni de neplată a cotizaţiei fără justificare, dreptul de semnătură se suspendă, prin decizie a preşedintelui filialei, până la achitarea integrală a acesteia. Membrii cu drept de semnătură care achită cotizaţia anuală până la data de 25 februarie beneficiază de reducerea cotizaţiei, potrivit hotărârii Conferinţei naţionale. (2) În cazuri excepţionale, Colegiul director al Ordinului poate aproba eşalonarea sau scutirea de la plata cotizaţiei anuale, la cererea membrului interesat şi în baza documentelor justificative care dovedesc imposibilitatea plăţii acesteia. (3) Membrii cărora li s-a suspendat dreptul de semnătură pentru neplata cotizaţiei, la reluarea dreptului de semnătură, vor achita integral plata restantă şi o taxă de reluare a dreptului de semnătură. (4) Cotizaţiile şi taxele prevăzute în prezentul regulament se colectează prin filialele teritoriale. Modalitatea în care se face plata, direct sau prin virament bancar, va fi decisă de fiecare filială în parte. (5) Filialele teritoriale vor efectua viramentul cotei către Ordin până la data de 10 martie a anului în curs, pentru cotizaţiile încasate până la 25 februarie, respectiv 10 mai a anului în curs, pentru cotizaţiile încasate până la 30 aprilie, şi pe parcursul anului calendaristic, în funcţie de încasări. Cota de virament din cotizaţii şi taxe este stabilită de Conferinţa naţională.
CAP. V Tabloul naţional al arhitecţilor SECŢIUNEA 1 Dispoziţii generale ART. 56 Dispoziţii generale (1) Tabloul naţional al arhitecţilor se întocmeşte pentru centralizarea evidenţei arhitecţilor, arhitecţilor de interior şi conductorilor arhitecţi cu drept de semnătură din întreaga ţară, precum şi a arhitecţilor cetăţeni ai statelor membre ale Uniunii Europene, ai Spaţiului Economic European şi ai Confederaţiei Elveţiene cărora li s-a recunoscut dreptul de semnătură permanent pe teritoriul României. (2) Tabloul naţional al arhitecţilor se publică anual în Monitorul Oficial al României, Partea I.
SECŢIUNEA a 2-a Tabloul naţional al arhitecţilor şi tablourile teritoriale ale arhitecţilor ART. 57 Tabloul naţional al arhitecţilor (1) Tabloul naţional al arhitecţilor va avea două părţi: A. partea I - Membri cu drept de semnătură, cu următoarele secţiuni: a) secţiunea 1: Arhitecţi cu drept de semnătură; b) secţiunea a 2-a: Conductori arhitecţi cu drept de semnătură; c) secţiunea a 3-a: Urbaniştii diplomaţi cărora li s-a acordat drept de semnătură de conductor arhitect; d) secţiunea a 4-a: Arhitecţi de interior cu drept de semnătură.
B. partea a II-a - Arhitecţi/Arhitecţi de interior/Conductori arhitecţi cu drept de semnătură suspendat, menţionându-se motivele.
(2) Tabloul naţional al arhitecţilor va evidenţia, în ordine alfabetică: a) numele şi prenumele; b) numărul de înregistrare în acesta; c) filiala; d) modalitatea de exercitare a dreptului de semnătură; e) sediul profesional, precum şi, opţional, datele de contact ale membrului.
(3) Tabloul naţional al arhitecţilor se ţine şi în format electronic şi se postează pe site-ul Ordinului, fiind disponibil online.
ART. 58 Tablourile teritoriale ale arhitecţilor (1) Pe lângă toate filialele Ordinului se înfiinţează tablourile teritoriale ale arhitecţilor, cu evidenţa tuturor membrilor acestora. (2) Înscrierea arhitecţilor, a arhitecţilor de interior şi a conductorilor arhitecţi în tabloul teritorial al arhitecţilor se face la filialele teritoriale ale Ordinului în raza cărora arhitecţii îşi au domiciliul. (3) Pentru întocmirea Tabloului naţional al arhitecţilor al anului în curs, filialele teritoriale au obligaţia să comunice Ordinului tablourile teritoriale până la data de 20 ianuarie. (4) Tablourile teritoriale ale arhitecţilor se verifică şi se actualizează lunar, prin grija secretarilor executivi ai filialelor, şi se comunică Ordinului. (5) Preşedintele filialei dispune transmiterea către Ordin a formei finale a tabloului teritorial al arhitecţilor. (6) Înregistrarea arhitecţilor, a arhitecţilor de interior şi a conductorilor arhitecţi cu drept de semnătură în Tabloul naţional al arhitecţilor permite exercitarea profesiei în întreaga ţară.
ART. 59 Radierea administrativă din Tabloul naţional al arhitecţilor (1) În aplicarea legii, consiliul de conducere teritorial va dispune radierea din tablou a arhitecţilor care nu mai îndeplinesc condiţiile de înscriere cerute de lege sau în caz de deces. Această măsură nu este o sancţiune, ci reprezintă o operaţiune administrativă. (2) Consiliul teritorial poate dispune radierea din tablou la cererea arhitectului care înţelege să renunţe, în scris, la exerciţiul profesiei sau în situaţia prevăzută la art. 42 din Lege. (3) Radierea din tabloul unei filiale se va dispune ca urmare a transferului arhitectului într-o altă filială; în acest caz, arhitectul va fi înscris în tabloul filialei unde se transferă şi se vor opera modificările corespunzătoare în Tabloul naţional al arhitecţilor. (4) Decizia privind radierea va fi semnată de preşedintele filialei şi îşi produce efectele de la data comunicării. (5) Numerele radiate vor fi specificate ca atare în partea finală a tablourilor teritoriale ale arhitecţilor.
SECŢIUNEA a 3-a Legitimaţia de membru al Ordinului ART. 60 Legitimaţia de membru al Ordinului (1) Legitimaţia de membru constituie dovada înscrierii într-o filială a Ordinului şi în Tabloul naţional al arhitecţilor. (2) Modelul legitimaţiei de membru şi acordarea acesteia se stabilesc de Consiliul naţional al Ordinului.
SECŢIUNEA a 4-a Parafa profesională ART. 61 Dispoziţii generale (1) Parafa profesională se eliberează arhitecţilor/arhitecţilor de interior/conductorilor arhitecţi cu drept de semnătură de către filiala teritorială, la solicitarea acestora, în termen de 20 de zile de la înscrierea lor în secţiunea corespunzătoare din Tabloul naţional al arhitecţilor. (2) Parafa este proprietatea Ordinului şi nu poate fi duplicată, fiind eliberată de Ordin prin filiala teritorială din care face parte arhitectul/arhitectul de interior/conductorul arhitect cu drept de semnătură, în exemplar unic. (3) Parafa nu se înstrăinează, nu se împrumută altor membri sau altor colaboratori şi nu se foloseşte în alt scop decât pentru exercitarea dreptului de semnătură. (4) Nerespectarea prevederilor prezentului articol atrage răspunderea disciplinară a membrilor Ordinului. (5) În cazul pierderii parafei individuale, arhitectul/arhitectul de interior/conductorul arhitect va declara acest eveniment întrun ziar cu acoperire naţională. Într-o astfel de situaţie, filiala va solicita radierea numărului de înregistrare din Tabloul naţional al arhitecţilor, iar Ordinul va atribui un alt număr arhitectului/arhitectului de interior/conductorului arhitect. Numerele radiate vor fi ţinute într-o evidenţă separată atât de filiale, cât şi de Ordin. (6) Pierderea dreptului de semnătură, ca urmare a suspendării acestuia sau la cerere, pentru neplata cotizaţiei sau ca sancţiune disciplinară, ori radierea din tablou atrage în mod automat obligaţia arhitectului/arhitectului de interior/conductorului arhitect de a preda parafa, în termen de 10 zile, la filiala din care face parte.
CAP. VI Dobândirea dreptului de semnătură SECŢIUNEA 1 Dispoziţii generale ART. 62 Dispoziţii generale (1) Arhitecţii dobândesc drept de semnătură acordat de către Ordinul Arhitecţilor din România, în condiţiile legii, dacă au exerciţiul deplin al drepturilor civile, dacă îndeplinesc condiţiile de onorabilitate şi de stagiu sau, după caz, de experienţă profesională practică, potrivit condiţiilor prevăzute de lege, de prezentul regulament, de prevederile Directivei şi de Normele metodologice de acordare a dreptului de semnătură. (2) Dobândirea dreptului de semnătură de către arhitecţi atrage obligatoriu înscrierea acestora în Tabloul naţional al arhitecţilor, în condiţiile legii.
ART. 63 Înscrierea în Ordin şi înregistrarea în Tabloul naţional al arhitecţilor (1) Persoana care îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege poate solicita înscrierea în Ordin şi înregistrarea în Tabloul naţional al arhitecţilor printr-o cerere adresată preşedintelui filialei teritoriale în a cărei rază domiciliază. (2) Cererea se depune, în dublu exemplar, la sediul filialei teritoriale şi va cuprinde: a) numele, prenumele şi domiciliul solicitantului; b) locul şi data naşterii; c) elementele actului de identitate: seria şi numărul actului, codul numeric personal, data eliberării şi organul emitent; d) indicarea diplomei care atestă calitatea de licenţiat în arhitectură: numărul, data eliberării şi emitentul; e) indicarea sediului profesional unde solicitantul îşi exercită sau doreşte să îşi exercite profesia; f) modalitatea în care solicitantul doreşte să îşi exercite profesia; g) menţiunea înscrierii anterioare în Ordin şi înregistrarea în Tabloul naţional al arhitecţilor, după caz.
(3) Cererea va fi însoţită în mod obligatoriu de următoarele acte, care dovedesc împrejurările sus-menţionate, depuse de solicitant într-un singur exemplar: a) copie legalizată a diplomei de studii sau adeverinţă emisă de instituţia de învăţământ prin care se dovedeşte că solicitantul a promovat examenul de diplomă; b) certificatul de acordare a dreptului de semnătură pentru cei care solicită înscrierea în Tabloul naţional al arhitecţilor la secţiunea „Arhitecţi cu drept de semnătură“; c) copie a actului de identitate al solicitantului sau copie a paşaportului, după caz; d) copie a actelor de stare civilă ale acestuia, în cazul schimbării numelui; e) copie a certificatului de naştere; f) certificatul de cazier judiciar, eliberat cu cel mult 15 zile înainte de data depunerii cererii; g) în condiţiile unei înscrieri anterioare în Ordin, un înscris, eliberat de filiala teritorială, din care să rezulte că solicitantul a mai fost înscris în profesie, precum şi cauzele retragerii sau încetării calităţii de membru al Ordinului; h) curriculum vitae; i) două fotografii, pentru legitimaţia de membru al Ordinului; j) copie a dovezii achitării taxei de înscriere; k) dovada recunoaşterii titlului oficial de calificare în profesia de arhitect al cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene, al cetăţenilor statelor membre ale Spaţiului Economic European şi al cetăţenilor Confederaţiei Elveţiene, al cetăţenilor români care au dobândit titlul academic de arhitect în unul dintre aceste state, precum şi dovada echivalării titlului oficial de arhitect, în baza unei diplome obţinute eliberate de o instituţie de învăţământ superior de arhitectură dintr-un stat terţ.
(4) Arhitectul care îşi schimbă domiciliul are obligaţia de a solicita transferul la filiala teritorială în raza căreia domiciliază, printr-o cerere adresată în scris preşedintelui filialei respective, în termen de maximum 30 de zile de la schimbarea domiciliului.
SECŢIUNEA a 2-a Recunoaşterea profesională a titlurilor oficiale de calificare eliberate de instituţiile de învăţământ superior de arhitectură din statele membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi Confederaţia Elveţiană ART. 64 Dispoziţii generale (1) În scopul exercitării profesiei de arhitect pe teritoriul României, Ordinul recunoaşte titlurile oficiale de calificare care îndeplinesc condiţiile minime de formare prevăzute de Directivă, eliberate de autorităţile competente din statele membre, acordând acestor titluri oficiale de calificare acelaşi efect juridic ca şi titlurilor oficiale de calificare eliberate de autorităţile române competente, titluri oficiale de calificare prevăzute în anexa nr. 1 la Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 184/2001 privind organizarea şi exercitarea profesiei de arhitect, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 932/2010, cu modificările ulterioare. (2) Ordinul recunoaşte titlurile de calificare ca arhitect, prevăzute în anexa nr. 2 la Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 184/2001 privind organizarea şi exercitarea profesiei de arhitect, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 932/2010, cu modificările ulterioare, eliberate de statele membre, care atestă o formare care a început cel târziu în decursul anului academic de referinţă prevăzut în respectiva anexă, chiar dacă nu îndeplinesc cerinţele minime prevăzute de Directivă, dândule acelaşi efect pe teritoriul României ca şi titlurilor de calificare de arhitect eliberate de autorităţile competente din România în ceea ce priveşte accesul la activităţile profesionale de arhitect şi exercitarea acestora. (3) În situaţia în care titlurile oficiale de calificare în profesia de arhitect eliberate de un stat membru al Uniunii Europene, de un alt stat aparţinând Spaţiului Economic European sau de Confederaţia Elveţiană cetăţenilor acestora nu îndeplinesc cerinţele prevăzute în prezentul regulament pentru a fi recunoscute, Ordinul va examina cunoştinţele de specialitate şi competenţele atestate de aceste titluri oficiale de calificare şi alte documente similare, precum şi experienţa solicitantului, comparativ cu cerinţele de calificare şi cunoştinţele prevăzute de legea română. (4) Dacă în urma examinării comparative se constată că abilităţile şi cunoştinţele atestate de aceste titluri oficiale de calificare corespund numai parţial cerinţelor de calificare şi cunoştinţelor prevăzute de legea română, Ordinul poate solicita persoanei interesate să dovedească că îndeplineşte toate aceste cerinţe prin susţinerea măsurilor compensatorii, conform Legii nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările şi completările ulterioare. (5) Documentele necesare şi procedura recunoaşterii titlurilor oficiale de calificare în profesia de arhitect sunt prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 932/2010 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 184/2001 privind organizarea şi exercitarea profesiei de arhitect, cu modificările ulterioare. (6) Condiţiile în care posesorii unor titluri oficiale de calificare în profesia de arhitect, care sunt cetăţeni ai altor state în afara celor menţionate la art. 5 din Lege, denumite în continuare state terţe, pot să îşi exercite profesia în România, să dobândească drept de semnătură şi să solicite înscrierea în Tabloul naţional al arhitecţilor vor fi stabilite, în condiţii de reciprocitate, prin convenţii încheiate de statul român cu statele de origine ale acestora, cu respectarea cel puţin a condiţiilor minime de formare în profesia de arhitect prevăzute de Directivă.
CAP. VII Exercitarea dreptului de semnătură SECŢIUNEA 1 Dispoziţii generale ART. 65 Domeniul de exercitare a dreptului de semnătură (1) Proiectele de arhitectură pentru materializarea cărora legea impune obţinerea autorizaţiei de construire/desfiinţare vor fi elaborate de un arhitect cu drept de semnătură, arhitect de interior cu drept de semnătură sau de un conductor arhitect cu drept de semnătură, potrivit competenţelor legale. (2) Dreptul de semnătură se exercită pe toate documentele/documentaţiile tehnice de arhitectură elaborate, constând în piese scrise şi desenate, în toate fazele de proiectare prevăzute de lege, după cum urmează: studii de fezabilitate, documentaţii pentru obţinerea avizelor de specialitate solicitate prin certificatul de urbanism, documentaţii tehnice pentru autorizarea construirii/desfiinţării, proiecte tehnice, detalii de execuţie, teme de proiectare pentru subproiectanţii de specialitate, dispoziţii de şantier, procese-verbale de recepţie la terminarea lucrărilor, procese-verbale de recepţie finală, altele de această natură. (3) Arhitecţii cetăţeni ai unui stat membru de origine sau de provenienţă, care au dreptul de a exercita profesia de arhitect cu drept de semnătură ori cu un alt drept echivalent în unul dintre aceste state şi care nu solicită stabilirea în România, ci doar dreptul de a presta temporar sau ocazional servicii în domeniul arhitecturii pe teritoriul României, beneficiază de drept de semnătură şi parafă fără să fie înscrişi în Tabloul naţional al arhitecţilor şi sunt înregistraţi automat în Ordin pe durata prestării serviciilor respective. (4) Arhitecţii care îşi desfăşoară activitatea în România trebuie să respecte normele de conduită cu caracter profesional, legislativ şi administrativ care sunt direct legate de profesia de arhitect, precum definiţia profesiei, utilizarea titlurilor şi abaterile profesionale grave care au o legătură directă şi specifică cu protecţia şi siguranţa consumatorilor, precum şi dispoziţiile disciplinare aplicabile arhitecţilor în România.
ART. 66 Arhitect, arhitect de interior şi conductor arhitect cu drept de semnătură (1) Arhitectul dobândeşte drept de semnătură, acordat de Ordin, dacă îndeplineşte condiţiile de onorabilitate şi stagiu profesional. (2) Cetăţenii unui stat membru de origine sau de provenienţă care solicită stabilirea în România şi nu deţin drept de semnătură sau un alt drept echivalent, dar îndeplinesc condiţiile minime de formare referitoare la deţinerea titlului de arhitect prevăzute de Directivă vor dobândi, la cerere, drept de semnătură în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români, potrivit legii. (3) Conductorii arhitecţi, absolvenţi cu diplomă până în anul 2004 inclusiv, pot primi drept de semnătură limitat la categoriile de lucrări pentru care Legea recunoaşte acest drept. (4) Dreptul de semnătură implică asumarea de către persoana care îl exercită a întregii responsabilităţi profesionale faţă de client şi autorităţi cu privire la calitatea şi funcţionalitatea soluţiilor propuse, integrarea în ambianţa înconjurătoare, a posibilităţilor tehnice de realizare, cu respectarea legislaţiei în domeniu. (5) Dreptul de semnătură se exercită olograf, cu menţionarea în clar a numelui, prenumelui şi a numărului de înregistrare în Tabloul naţional al arhitecţilor, pe toate documentaţiile elaborate în cadrul tuturor fazelor de proiectare şi autorizare, inclusiv pe durata execuţiei şi la recepţia lucrărilor. Copiile tuturor pieselor scrise şi desenate, componente ale proiectelor, trebuie semnate şi parafate în original. Lucrările colective trebuie să poarte semnătura tuturor arhitecţilor care au contribuit la elaborarea lor. (6) Exercitarea dreptului de semnătură implică independenţă în luarea deciziilor cu caracter profesional. (7) Conductorii arhitecţi cu drept de semnătură cu o vechime de cel puţin 3 ani în exercitarea acestui drept, care prin completarea studiilor dobândesc diploma de arhitect, vor primi, la cerere, drept de semnătură de arhitect, fără efectuarea unei perioade de stagiu.
SECŢIUNEA a 2-a Incompatibilităţi ART. 67 Incompatibilităţi Exercitarea dreptului de semnătură, potrivit legii, este incompatibilă cu următoarele situaţii: a) arhitectul cu drept de semnătură îndeplineşte pentru acelaşi proiect funcţia de verificator, expert sau consilier ales ori numit în cadrul administraţiei publice implicate în procesul de avizare sau de autorizare; b) arhitectul este funcţionar public.
SECŢIUNEA a 3-a Drepturi şi obligaţii ale membrilor cu drept de semnătură ART. 68 Drepturile membrilor cu drept de semnătură Arhitectul, arhitectul de interior şi conductorul arhitect cu drept de semnătură au următoarele drepturi: a) să fie înscrişi în Tabloul naţional al arhitecţilor; b) să elaboreze şi să semneze proiectele de arhitectură pentru materializarea cărora legea impune obţinerea autorizaţiei de construire; c) să verifice în timpul execuţiei lucrării conformitatea acesteia cu autorizaţia emisă, chiar dacă asistenţa tehnică nu lea fost încredinţată; d) să beneficieze, pentru serviciile prestate în relaţiile contractuale ce se stabilesc cu clientul, de un onorariu just, negociat în mod liber cu acesta, potrivit art. 20 lit. c) din Lege; e) să introducă în contractul încheiat cu clientul clauze privind protecţia dreptului de autor.
ART. 69 Obligaţiile membrilor cu drept de semnătură Arhitectul, arhitectul de interior şi conductorul arhitect cu drept de semnătură au următoarele obligaţii: a) să cunoască şi să respecte reglementările legale în vigoare referitoare la exercitarea profesiei de arhitect; b) să se conformeze şi să respecte Codul deontologic al profesiei de arhitect şi prezentul regulament; c) să facă cunoscută clientului obligaţia de a obţine şi de a respecta avizele, acordurile şi autorizaţiile necesare, prevăzute de lege; d) să se preocupe de perfecţionarea calificării profesionale; e) să îşi asume, prin exercitarea dreptului de semnătură, întreaga responsabilitate profesională faţă de client şi autorităţi, manifestând conştiinciozitate şi probitate profesională; f) să servească interesele clientului în acord cu interesul public şi cu exigenţele profesionale, acţiunile şi măsurile care ar putea aduce prejudicii materiale sau morale clientului fiind interzise; g) să anunţe în scris filiala teritorială din care fac parte despre orice modificare privind modalitatea de exercitare a dreptului de semnătură, imediat ce aceasta a avut loc, anexând şi o copie după actele doveditoare; h) să predea filialei din care fac parte parafa individuală şi certificatul care atestă dreptul de semnătură, în cazul suspendării dreptului de semnătură, indiferent de motivele suspendării. Pe toată perioada de suspendare, nu pot face uz de calitatea de arhitect, arhitect de interior sau conductor arhitect cu drept de semnătură; i) să solicite documentele prevăzute de Directivă, dacă doresc să exercite profesia de arhitect pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene, ale Spaţiului Economic European şi în Confederaţia Elveţiană, precum şi în state terţe; j) să înregistreze proiectele de arhitectură elaborate, în vederea emiterii autorizaţiei de construire/desfiinţare sau organizare de şantier, potrivit sistemului prevăzut la art. 2 alin. (2) lit. e).
ART. 70 Suspendarea şi încetarea dreptului de semnătură (1) Dreptul de semnătură se suspendă: a) temporar, la cererea persoanei înscrise; b) după 6 luni, în caz de neplată, fără justificare, a cotizaţiilor anuale către Ordin, până la achitarea lor integrală, prin decizie a preşedintelui filialei; c) pe perioada suspendării dreptului de a profesa, dispusă prin hotărâre judecătorească definitivă; d) cu titlu de sancţiune disciplinară, pe toată durata sancţiunii.
(2) Dreptul de semnătură încetează: a) prin renunţarea în scris la exerciţiul dreptului de semnătură; b) dacă arhitectul, arhitectul de interior sau conductorul arhitect a fost condamnat definitiv pentru o faptă prevăzută de lege în legătură directă cu exercitarea dreptului de semnătură ori dacă i s-a aplicat pedeapsa complementară a interdicţiei exercitării profesiei printr-o hotărâre judecătorească definitivă.
(3) Suspendarea şi încetarea dreptului de semnătură conduc la modificări în tablourile teritoriale şi în Tabloul naţional al arhitecţilor. (4) Încetarea dreptului de semnătură atrage pierderea calităţii de membru al Ordinului şi radierea din Tabloul naţional al arhitecţilor.
SECŢIUNEA a 4-a Baza de date şi oficiul de dată certă ART. 71 Evidenţe şi baze de date (1) Ordinul şi filialele sale teritoriale sunt operatori de baze de date referitoare la membri. (2) Filialele vor înregistra, vor actualiza periodic şi vor stoca datele referitoare la membri într-o evidenţă distinctă de datele din Tabloul naţional al arhitecţilor. (3) Baza de date gestionată de fiecare filială teritorială referitoare la membri sau, după caz, o parte a acesteia va fi transmisă Ordinului, în termen de 30 de zile de la actualizare. (4) Baza de date are două secţiuni: a) generală, care cuprinde toate datele despre membri, date înregistrate la înscrierea în Ordin şi completate pe parcurs, aspectele financiare legate de taxa de înscriere şi plata cotizaţiilor, precum şi registrul sancţiunilor disciplinare aplicate membrilor filialelor, registru instituit şi gestionat de către acestea; b) publică, care cuprinde datele din Tabloul naţional al arhitecţilor, precum şi alte date stabilite prin regulamentul privind constituirea şi gestionarea bazei de date, aprobat de Consiliul naţional.
(5) Informaţiile din secţiunea publică a bazei de date pot fi postate şi pe site-ul Ordinului, potrivit regulamentului privind constituirea şi gestionarea bazei de date. (6) Se interzice transmiterea către terţi a bazelor de date sau a unor părţi ale acestora, precum şi a datelor cu caracter personal ale membrilor Ordinului, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege. (7) Se interzice publicarea pe site a datelor cu caracter personal ale membrilor, cu excepţia datelor prevăzute la alin. (4) lit. b). (8) Persoanele care operează bazele de date vor semna un angajament de confidenţialitate, în condiţiile legii.
ART. 72 Oficiul de dată certă (1) În vederea protejării dreptului de autor, membrii Ordinului pot solicita înscrierea într-un registru, deschis la nivelul fiecărei filiale teritoriale, a proiectelor de arhitectură, inclusiv a planşelor, machetelor şi lucrărilor grafice ce formează proiectele de arhitectură elaborate, primind astfel dată certă. (2) Procedura privind înscrierea proiectelor şi a celorlalte documente prevăzute la alin. (1) se aprobă de către Colegiul director al Ordinului, prin hotărâre.
CAP. VIII Stagiul şi arhitecţii stagiari ART. 73 Stagiul (1) În vederea dobândirii dreptului de semnătură, arhitectul, conform prevederilor Directivei, îşi desfăşoară activitatea profesională ca stagiar, pe o perioadă de minimum 2 ani, la un birou de arhitectură sau la o societate comercială de proiectare de arhitectură. (2) Stagiul este obligatoriu şi efectiv şi se va desfăşura în baza unui contract individual de muncă, sub îndrumarea unui arhitect cu drept de semnătură, cu practică profesională în domeniu de minimum 5 ani. (3) Prin excepţie de la alin. (2), stagiul arhitecţilor de interior se poate desfăşura şi sub îndrumarea unui arhitect de interior cu drept de semnătură, cu practică profesională în domeniu de minimum 5 ani. (4) Ordinul actualizează periodic Registrul arhitecţilor stagiari, care cuprinde arhitecţii, arhitecţii de interior şi conductorii arhitecţi stagiari. În timpul stagiului, arhitectul va fi înscris în Registrul arhitecţilor stagiari instituit la nivelul Ordinului şi filialelor, iar pe toate înscrisurile profesionale denumirea purtată de acesta va fi cea de arhitect stagiar/arhitect de interior stagiar/conductor arhitect stagiar. (5) Consiliul de conducere teritorial al fiecărei filiale are obligaţia de a organiza şi de a supraveghea îndrumarea arhitecţilor stagiari, prin intermediul responsabilului de stagiu desemnat din Colegiul director teritorial.
ART. 74 Durata stagiului (1) Durata stagiului de 2 ani efectivi se calculează începând cu data încheierii contractului de muncă cu normă întreagă şi/sau a contractelor de muncă care, cumulate, însumează o normă întreagă. (2) Stagiul prevăzut la alin. (1) poate fi redus la un an în cazul arhitecţilor care au dobândit experienţă de minimum 2 ani consecutivi în cadrul serviciilor de specialitate ale administraţiei publice centrale sau locale, precum şi în cazul absolvenţilor de arhitectură cu diplomă de doctor în domeniu, în condiţiile legii.
ART. 75 Suspendarea stagiului (1) Stagiul se consideră suspendat şi perioada respectivă nu este inclusă în calculul celor 2 ani efectivi în condiţiile în care încetează sau se suspendă raporturile de muncă, potrivit legii, ori nu se depun la termenul stabilit rapoartele de stagiu. (2) Arhitecţii stagiari au obligaţia de a anunţa conducerea filialei din care fac parte despre încetarea sau suspendarea raporturilor de muncă, în termen de cel mult 15 zile. (3) Suspendarea stagiului se evidenţiază în Registrul arhitecţilor stagiari. (4) Stagiul poate fi reluat când motivele suspendării încetează, caz în care perioada efectuată anterior este inclusă în perioada stagiului.
ART. 76 Înscrierea în Registrul arhitecţilor stagiari (1) Cererea de înscriere în Ordin se depune la filiala teritorială în a cărei rază solicitantul îşi are domiciliul, conform art. 63. (2) Cererea va fi însoţită de actele necesare înscrierii, contractul de muncă al stagiarului încheiat potrivit prevederilor legale în materie, angajamentul arhitectului cu drept de semnătură sub îndrumarea căruia acesta efectuează stagiul, certificatul prevăzut la art. 33 alin. (2) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 184/2001 privind organizarea şi exercitarea profesiei de arhitect, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 932/2010, cu modificările ulterioare, şi, după caz, diploma de doctor în domeniu.
ART. 77 Asigurarea îndrumării profesionale (1) Arhitectul care garantează îndrumarea profesională a stagiarului trebuie să aibă competenţa profesională cerută de lege şi de prevederile prezentului regulament. (2) Arhitectul care a fost sancţionat disciplinar nu poate îndeplini funcţia de îndrumător de stagiu, după cum urmează: a) pe o perioadă de 3 ani de la aplicarea sancţiunii cu avertisment sau vot de blam; b) pe o perioadă de 5 ani de la executarea sancţiunii de suspendare a dreptului de semnătură; c) pe o perioadă de 7 ani de la executarea sancţiunii de suspendare a calităţii de membru al Ordinului.
(3) Arhitectul îndrumător sancţionat disciplinar pierde această calitate odată cu aplicarea sancţiunii, caz în care convenţia de stagiu încetează cu aceeaşi dată, iar arhitectul stagiar urmează să încheie o convenţie de stagiu cu un alt arhitect, în condiţiile legii. (4) Arhitectul îndrumător se angajează faţă de consiliul filialei teritoriale cu privire la asigurarea unei bune şi complete pregătiri profesionale şi a unui venit echitabil pentru stagiar, corespunzător muncii depuse, şi este obligat să îl informeze pe preşedintele filialei, în scris, asupra oricărei cauze de încetare a îndrumării. (5) Dacă, din orice motive, pe perioada stagiului, arhitectul care asigură efectiv îndrumarea profesională nu îşi mai poate îndeplini obligaţiile specifice, acesta va trebui să depună un raport motivat asupra situaţiei intervenite, adresat preşedintelui filialei, solicitând preluarea obligaţiilor de către un alt arhitect. (6) În cazul în care se constată că arhitectul îndrumător, cu rea-credinţă, nu şi-a îndeplinit obligaţiile asumate prin angajamentul asumat potrivit prezentului regulament şi/sau prin contractul încheiat în acest sens cu stagiarul, consiliul filialei teritoriale va declanşa împotriva sa procedura disciplinară, potrivit legii şi prezentului regulament.
ART. 78 Drepturile arhitecţilor, arhitecţilor de interior şi conductorilor arhitecţi stagiari (1) Stagiarii pot semna în perioada stagiaturii studii, planuri şi proiecte proprii, întocmite pentru concursuri, expoziţii sau alte manifestări specializate, în măsura în care rezultatul acestora nu presupune eliberarea unei autorizaţii de construire. (2) Stagiarii vor colabora la întocmirea proiectelor de arhitectură, dacă un arhitect cu drept de semnătură îşi asumă întreaga responsabilitate a proiectului în vederea emiterii autorizaţiei de construire/desfiinţare, în condiţiile legii. (3) Pentru o bună şi completă pregătire profesională, stagiarii vor participa efectiv la toate fazele de proiectare, inclusiv la cea de urmărire de şantier. (4) În perioada efectuării stagiului, stagiarii pot beneficia, la cerere, de o detaşare în cadrul filialei în care efectuează stagiatura în condiţiile prezentului regulament, cu acordul celor două filiale implicate, respectiv cea de domiciliu şi cea în care se află locul de muncă.
ART. 79 Obligaţiile stagiarilor (1) Stagiarii sunt obligaţi să respecte toate dispoziţiile legale referitoare la profesia de arhitect, precum şi Normele metodologice privind efectuarea stagiului pentru dobândirea dreptului de semnătură. (2) Stagiarii au obligaţia de a anunţa, în scris, filiala din care fac parte despre suspendarea stagiului, indicând în mod obligatoriu motivele suspendării.
ART. 80 Conferinţele de stagiu (1) Conferinţele de stagiu anuale se constituie ca o formă de îndrumare profesională a arhitecţilor stagiari, în vederea acordării dreptului de semnătură. (2) Ordinul, împreună cu filialele sale teritoriale, are obligaţia de a organiza anual o conferinţă de stagiu, la care stagiarii au obligaţia să participe. (3) Conferinţele de stagiu cuprind expuneri asupra tematicii stabilite conform art. 33 alin. (1) lit. r), cu prezentarea unor aplicaţii practice.
ART. 81 Finalizarea stagiului La împlinirea efectivă a duratei stagiului, potrivit art. 74, stagiarul care solicită drept de semnătură poate să se prezinte la sesiunea de acordare a dreptului de semnătură, organizată trimestrial de Ordin, respectând Normele metodologice de acordare a dreptului de semnătură.
ART. 82 Acordarea dreptului de semnătură (1) Dreptul de semnătură se acordă arhitecţilor care îndeplinesc condiţiile de onorabilitate şi de stagiu sau, după caz, de experienţă profesională practică, în condiţiile legii, ale Directivei şi ale Normelor metodologice de acordare a dreptului de semnătură aprobate de către Consiliul naţional. (2) Evaluarea cunoştinţelor, aptitudinilor şi a experienţei profesionale relevante dobândite în timpul stagiului se face de către o comisie formată din arhitecţi cu drept de semnătură, numită de Consiliul naţional, potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) lit. o). (3) Sesiunile de acordare a dreptului de semnătură vor fi organizate de către Colegiul director. (4) În vederea dobândirii dreptului de semnătură, stagiarul va întocmi un dosar care va cuprinde documentele prevăzute de Normele metodologice de acordare a dreptului de semnătură, precum şi certificatul privind dobândirea experienţei profesionale practice, prevăzut la art. 11 alin. (5) din Lege şi, după caz, diploma de doctor în domeniu.
CAP. IX Modalităţi de exercitare a profesiei de arhitect ART. 83 Dispoziţii generale (1) Pentru exercitarea profesiei, arhitecţii cu drept de semnătură pot constitui, la alegere, potrivit legii, birouri individuale, birouri asociate, societăţi civile profesionale, societăţi comerciale de proiectare sau îşi pot desfăşura activitatea în temeiul unor contracte de muncă, potrivit legii. (2) Arhitectul este liber să opteze şi să îşi schimbe în orice moment opţiunea pentru una dintre formele şi modalităţile de exercitare a profesiei prevăzute de Lege. (3) Indiferent de forma de exercitare a profesiei precizată la alin. (1), arhitecţii cu drept de semnătură pot dobândi calitatea de proiectant general. (4) Indiferent de forma de exercitare a profesiei, potrivit prevederilor Legii, arhitecţii cu drept de semnătură pot angaja salariaţi. (5) Societăţile, constituite conform legii, cu obiect principal de activitate proiectarea de arhitectură, care nu au în cadrul personalului un arhitect cu drept de semnătură şi care desfăşoară şi activităţi de proiectare în arhitectură, au obligaţia ca, pentru întocmirea proiectelor de arhitectură supuse autorizării, să încheie contracte cu birouri sau societăţi comerciale de proiectare, pentru a beneficia de serviciile unui arhitect cu drept de semnătură. (6) Arhitecţii, titulari ai birourilor individuale sau asociate ori asociaţi într-o societate civilă de arhitectură, îşi pot începe activitatea doar după declararea formei de exercitare a profesiei la filiala teritorială din care fac parte şi înregistrarea acestora la administraţia financiară din localitatea/sectorul municipiului Bucureşti unde îşi desfăşoară activitatea. (7) Arhitectul este obligat să anunţe, în scris, filiala teritorială din care face parte despre orice modificare în forma de exercitare a profesiei, imediat ce aceasta a avut loc, anexând şi o copie după actele doveditoare. (8) Obligaţia de a comunica de îndată filialei teritoriale, în scris, modificările privind asocierea, colaborarea sau angajarea revine atât arhitectului, cât şi titularului biroului individual sau coordonatorului birourilor asociate şi societăţilor civile profesionale de arhitectură. (9) În cazul în care arhitectul nu şi-a declarat forma în cadrul căreia îşi exercită dreptul de semnătură, acesta nu va fi înregistrat în Tabloul naţional al arhitecţilor.
ART. 84 Birourile individuale de arhitectură (1) Birourile individuale de arhitectură, constituite potrivit legii, se declară la Ordin. Raporturile contractuale se stabilesc între biroul individual şi client. (2) În birourile individuale de arhitectură îşi exercită profesia un arhitect cu drept de semnătură, în calitate de titular. În cadrul biroului individual îşi pot desfăşura activitatea şi alţi arhitecţi, cu sau fără drept de semnătură, precum şi stagiari, care pot avea calitatea de salariaţi.
ART. 85 Procedura de înfiinţare a birourilor individuale de arhitectură (1) Birourile individuale de arhitectură se înfiinţează prin actul de voinţă/decizia arhitectului titular. (2) Birourile individuale de arhitectură se înregistrează la filiala teritorială a Ordinului din care face parte arhitectul, prin depunerea următoarelor documente: a) cererea-tip de înregistrare a biroului individual de arhitectură, semnată şi parafată, întocmită în două exemplare, dintre care unul, purtând numărul de înregistrare a cererii, se păstrează în evidenţa filialei Ordinului, iar celălalt se returnează solicitantului, acesta neţinând loc de dovadă de înregistrare a biroului individual de arhitectură; b) dovada spaţiului; c) modelul siglei şi ştampilei biroului individual de arhitectură la scara 3/1 şi 1/1; d) actul de înfiinţare a biroului individual, în 3 exemplare, din care două, purtând dovada de înregistrare a biroului individual de arhitectură la filiala Ordinului, se vor returna solicitantului în termen de cel mult 7 zile.
(3) În termen de 7 zile de la înregistrarea cererii, preşedintele filialei teritoriale va elibera o dovadă de înregistrare a biroului individual de arhitectură.
ART. 86 Procedura de desfiinţare a birourilor individuale de arhitectură (1) În cazul desfiinţării biroului individual de arhitectură, titularul acestuia are obligaţia finalizării tuturor contractelor angajate. (2) Pentru renunţarea la exerciţiul profesiei se formulează o cerere în scris cu cel puţin 60 de zile înainte de data prevăzută pentru încetarea activităţii. (3) Biroul individual de arhitectură se desfiinţează de drept în următoarele situaţii: a) încetarea dreptului de semnătură al titularului; b) decesul titularului.
ART. 87 Birourile asociate de arhitectură (1) Birourile individuale de arhitectură, constituite potrivit legii, se pot asocia prin contract, în scopul exercitării în comun a profesiei. Asocierea nu poate restrânge drepturile arhitecţilor asociaţi, cu excepţia interdicţiei de a angaja clienţi cu interese contrare. (2) Convenţia de asociere se încheie, în formă scrisă, între arhitecţii titulari ai birourilor individuale de arhitectură. (3) Convenţia de asociere se declară şi se depune la filiala teritorială unde sunt înregistrate birourile individuale, nu mai târziu de 7 zile calendaristice de la semnarea ei. (4) Un asociat nu poate accepta o lucrare sau un client dacă unul dintre asociaţii săi se opune în mod justificat.
ART. 88 Procedura de înfiinţare a birourilor asociate de arhitectură (1) Asocierea birourilor individuale de arhitectură se declară la filiala teritorială a Ordinului unde se află sediul profesional, prin depunerea următoarelor documente: a) cererea-tip de înregistrare a birourilor asociate de arhitectură, semnată şi parafată de către toţi asociaţii, întocmită în două exemplare, din care unul, purtând numărul de înregistrare a cererii, se păstrează în evidenţa filialei Ordinului, iar celălalt se returnează solicitantului, acesta neţinând loc de dovadă de înregistrare a biroului individual de arhitectură; b) dovada spaţiului; c) modelul siglei şi ştampilei birourilor asociate de arhitectură la scara 3/1 şi 1/1; d) exemplarele contractului de asociere, din care unul se va păstra la filială, iar celelalte, purtând dovada de înregistrare a birourilor asociate de arhitectură la filiala Ordinului, se vor returna solicitantului în termen de cel mult 7 zile.
(2) În termen de 7 zile de la înregistrarea cererii, preşedintele filialei teritoriale va elibera o dovadă de înregistrare a birourilor asociate de arhitectură.
ART. 89 Procedura de desfiinţare a asocierii birourilor de arhitectură (1) Condiţiile desfiinţării asocierii se vor stabili prin contractul de asociere, iar renunţarea la asociere se anunţă în scris în termen de 7 zile la filiala unde este înregistrată cererea iniţială de înfiinţare, precum şi la filialele din care fac parte asociaţii, în condiţiile înscrierii acestora în mai multe tablouri teritoriale. (2) Prin desfiinţarea asocierii birourilor de arhitectură, dacă titularii birourilor nu hotărăsc altfel, birourile individuale îşi desfăşoară activitatea în continuare în mod independent.
ART. 90 Societăţile civile profesionale de arhitectură (1) Societăţile civile profesionale de arhitectură se constituie, în condiţiile legii, de către 2 sau mai mulţi arhitecţi cu drept de semnătură, prin contract de societate înregistrat la filiala teritorială a Ordinului. (2) Raporturile contractuale se nasc între client şi societatea civilă profesională de arhitectură, indiferent care dintre arhitecţii asociaţi sau salariaţi îndeplineşte serviciul profesional. (3) În cadrul societăţilor civile profesionale de arhitectură, patrimoniul este comun şi aparţine asociaţilor în cote-părţi stabilite prin contractul de societate. (4) Contractul de societate civilă profesională de arhitectură şi statutul acesteia sunt încheiate în formă scrisă între arhitecţii asociaţi, cu respectarea contractului-cadru stabilit de Consiliul naţional al Ordinului.
ART. 91 Procedura de înfiinţare a societăţilor civile profesionale de arhitectură (1) Societăţile civile profesionale de arhitectură se declară la filiala teritorială a Ordinului în a cărei rază se află sediul profesional, prin depunerea următoarelor documente: a) cererea-tip de înregistrare a societăţii civile profesionale de arhitectură, întocmită în două exemplare, din care unul, purtând numărul de înregistrare a cererii, se păstrează în evidenţa filialei, iar celălalt se returnează solicitantului, acesta neţinând loc de dovadă de înregistrare a societăţii civile profesionale de arhitectură; b) dovada spaţiului; c) modelul siglei şi ştampilei societăţii civile profesionale de arhitectură la scara 3/1 şi 1/1; d) exemplarele contractului de societate şi o copie a statutului, din care unul se va păstra la filială, iar celelalte, purtând dovada de înregistrare a societăţii civile profesionale de arhitectură, se vor returna solicitantului în termen de cel mult 7 zile.
(2) În termen de 7 zile de la înregistrarea cererii, preşedintele filialei teritoriale va elibera o dovadă de înregistrare a societăţii civile profesionale de arhitectură.
ART. 92 Procedura de desfiinţare a societăţilor civile profesionale de arhitectură Condiţiile desfiinţării societăţilor civile profesionale de arhitectură se vor stabili prin contractul de societate şi statut, iar renunţarea la asociere se anunţă în scris în termen de 7 zile la filiala unde este înregistrată cererea iniţială de înfiinţare, precum şi la filialele din care fac parte asociaţii, în condiţiile înscrierii acestora în mai multe tablouri teritoriale.
ART. 93 Nedeclararea formei de exercitare a dreptului de semnătură În cazul în care arhitectul nu şi-a declarat la filială forma în cadrul căreia îşi exercită dreptul de semnătură, acesta nu poate fi înregistrat în Tabloul naţional al arhitecţilor.
ART. 94 Procedura de înregistrare a formelor de exercitare a profesiei de arhitect: birou individual, birouri asociate, societăţi civile (1) Cererile de înregistrare a formelor de exercitare a profesiei pot fi respinse numai în cazul în care documentele depuse nu cuprind toate menţiunile prevăzute în prezentul regulament sau conţin dispoziţii contrare legii. (2) În evidenţa filialei se vor arhiva toate documentele depuse de titulari, precum şi dovada de înregistrare emisă, întrun dosar de evidenţă care se deschide pentru fiecare birou individual, asociere de birouri sau societate civilă profesională.
CAP. X Răspunderea disciplinară SECŢIUNEA 1 Dispoziţii generale ART. 95 Răspunderea disciplinară (1) Membrii Ordinului răspund disciplinar pentru nerespectarea prevederilor Legii, ale prezentului regulament, ale Codului deontologic al profesiei de arhitect, ale hotărârilor proprii adoptate de forurile de conducere abilitate ale Ordinului, precum şi pentru orice abateri săvârşite în legătură cu profesia ori în afara acesteia care aduc prejudicii prestigiului profesiei sau Ordinului. (2) Protecţia onoarei şi prestigiului profesiei, respectarea legii, a statutului profesiei şi a deciziilor obligatorii ale forurilor de conducere ale profesiei sunt încredinţate organelor profesiei constituite potrivit dispoziţiilor Legii. (3) Răspunderea disciplinară a arhitectului nu exclude răspunderea contravenţionala, civilă, penală sau administrativă a acestuia. (4) În cazul în care instanţele judecătoreşti pronunţă hotărâri definitive de condamnare a unui arhitect cu drept de semnătură pentru fapte penale legate de exercitarea profesiei sau aplică pedeapsa complementară a interdicţiei de exercitare a profesiei, o copie a dispozitivului hotărârii va fi comunicată filialei Ordinului. (5) În condiţiile neînceperii procedurii de judecare de către comisiile de disciplină a abaterilor săvârşite de membrii Ordinului, aplicarea sancţiunilor se prescrie în termen de 2 ani de la săvârşirea acestora.
ART. 96 Sancţiunile disciplinare Sancţiunile disciplinare sunt: a) avertismentul; b) votul de blam; c) suspendarea pe o perioadă de 6-12 luni a dreptului de semnătură; d) suspendarea pe o perioadă de 6-12 luni a calităţii de membru al Ordinului.
ART. 97 Abateri disciplinare privind parafa profesională (1) Abaterile disciplinare, fără a fi o enumerare limitativă, pentru care se aplică sancţiunile disciplinare stabilite de art. 39 alin. (2) lit. c) şi d) din Lege, sunt: a) împrumutarea sau înstrăinarea parafei altor persoane, indiferent de calitatea acestora, cu scopul de a o aplica pe proiectele supuse autorizării; b) nepredarea în termenul legal a parafei profesionale în cazul în care s-a dispus prin sancţiune definitivă suspendarea dreptului de semnătură sau arhitectul/arhitectul de interior/conductorul arhitect cu drept de semnătură a solicitat la cerere suspendarea, în condiţiile prezentului regulament şi ale altor prevederi legale în materie; c) realizarea de duplicate ale parafei; d) nedeclararea pierderii parafei la filiala teritorială din care face parte membrul şi într-un ziar de circulaţie naţională; e) păstrarea parafei în alt loc decât sediul profesional, în condiţiile în care deţinătorul nu o are asupra sa; f) practicarea semnăturii de complezenţă, aşa cum este definită de Codul deontologic al profesiei de arhitect; g) neînregistrarea proiectelor de arhitectură elaborate în vederea emiterii autorizaţiei de construire/desfiinţare sau organizare de şantier.
(2) Pentru abaterile disciplinare pentru care se aplică sancţiunile disciplinare stabilite de art. 39 alin. (2) lit. c) şi d) din Lege, membrul sancţionat are obligaţia de a preda parafa şi legitimaţia de membru, în caz contrar aplicându-se încă o dată sancţiunea respectivă.
ART. 98 Instanţele disciplinare (1) Instanţele disciplinare organizate la nivelul Ordinului sunt: a) comisia teritorială de disciplină, organizată la nivelul fiecărei filiale; b) Comisia naţională de disciplină, organizată la nivelul Ordinului.
(2) Oricare dintre membrii comisiilor de disciplină decade de drept din această funcţie dacă: a) s-a aplicat împotriva sa o sancţiune disciplinară; b) instanţa judecătorească pronunţă o hotărâre definitivă de condamnare a membrului comisiei de disciplină pentru fapte penale legate de exercitarea profesiei de arhitect sau aplică sancţiunea complementară a interdicţiei de exercitare a acestei profesii.
SECŢIUNEA a 2-a Funcţionarea comisiilor teritoriale de disciplină ART. 99 Comisiile teritoriale de disciplină (1) În fiecare filială teritorială se organizează şi funcţionează o comisie teritorială de disciplină, independentă de forurile de conducere ale filialei teritoriale. Comisiile teritoriale de disciplină vor fi compuse din: a) 7 membri, dintre care 5 titulari şi 2 supleanţi, pentru filialele teritoriale care au până la 250 de membri; b) 9 membri, dintre care 7 titulari şi 2 supleanţi, pentru filialele teritoriale care au între 251 şi 1.000 de membri; c) 13 membri, dintre care 9 titulari şi 4 supleanţi, pentru filialele care au peste 1.000 de membri.
(2) Cel puţin două treimi din numărul membrilor comisiilor teritoriale de disciplină vor fi arhitecţi cu drept de semnătură. (3) Membrii comisiilor teritoriale de disciplină sunt aleşi de conferinţa teritorială a filialei, pe o perioadă de 4 ani, dar nu mai mult de două mandate consecutive.
ART. 100 Organizarea şi funcţionarea comisiilor teritoriale de disciplină (1) Comisia teritorială de disciplină se organizează şi îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu dispoziţiile Legii, ale prezentului regulament şi ale Codului deontologic al profesiei de arhitect. (2) Membrii comisiei teritoriale de disciplină se aleg de conferinţa teritorială dintre arhitecţii cu o vechime de minimum 10 ani în profesie. (3) Comisia teritorială de disciplină se întruneşte: a) pentru prima dată, în termen de 15 zile de la alegere, pentru desemnarea preşedintelui; b) în şedinţe de lucru, la convocarea preşedintelui.
(4) Un angajat al filialei desemnat de colegiul director teritorial îndeplineşte funcţia de secretar al comisiei teritoriale de disciplină.
ART. 101 Atribuţiile comisiei teritoriale de disciplină (1) Comisia teritorială de disciplină judecă, în fond, abaterile disciplinare săvârşite de arhitecţii, arhitecţii de interior şi conductorii arhitecţi înscrişi în filială, cu excepţia membrilor forurilor de conducere şi a celor ai comisiilor alese. (2) Comisia teritorială de disciplină dispune împotriva membrilor săi sancţiunile prevăzute la art. 39 alin. (2) lit. a) şi b) din Lege. (3) Pentru sancţiunile prevăzute la art. 39 alin. (2) lit. c) şi d) din Lege, comisia teritorială de disciplină propune sancţiunea şi înaintează dosarul Comisiei naţionale de disciplină.
ART. 102 Atribuţiile preşedintelui comisiei teritoriale de disciplină Preşedintele comisiei teritoriale de disciplină are următoarele atribuţii: a) coordonează activitatea comisiei teritoriale de disciplină; b) alcătuieşte completurile de judecată; c) programează şedinţele comisiei teritoriale de disciplină; d) asigură buna organizare a evidenţelor comisiei teritoriale de disciplină; e) organizează activităţile cu caracter administrativ ale comisiei teritoriale de disciplină.
ART. 103 Completul de judecată (1) Completul de judecată al comisiei teritoriale de disciplină este alcătuit din 3 membri. (2) Preşedintele comisiei teritoriale de disciplină va desemna pentru fiecare cauză un complet de judecată, precum şi preşedintele acestuia. (3) În cadrul completurilor de judecată care soluţionează cauze în care este implicat un arhitect nu pot fi desemnaţi membri ai completului conductori arhitecţi sau arhitecţi de interior din cadrul comisiei de disciplină. (4) Prezenţa membrilor completului, precum şi respectarea orei de începere a şedinţei sunt obligatorii. (5) Din completurile de judecată nu pot face parte soţul sau rudele ori afinii până la gradul al treilea inclusiv ai arhitectului trimis în judecată, precum şi ai celui care a declanşat prin sesizare procedura disciplinară.
ART. 104 Statutul comisiei şi al completurilor Comisia teritorială de disciplină şi completurile de judecată îşi desfăşoară activitatea independent de forurile de conducere ale filialei.
ART. 105 Atribuţiile preşedintelui completului de judecată Preşedintele completului de judecată are următoarele atribuţii: a) se asigură că dosarul cauzei este cunoscut tuturor membrilor completului; b) face prezenţa membrilor completului de judecată şi apelul părţilor la începutul fiecărei şedinţe; c) conduce dezbaterile, dă cuvântul părţilor, precum şi celorlalţi membri ai completului de judecată şi asigură disciplina şedinţei.
ART. 106 Abaterile membrilor comisiei teritoriale de disciplină (1) În cazul în care un membru al comisiei teritoriale de disciplină are 3 absenţe consecutive nemotivate de la şedinţele comisiei ori nu îşi îndeplineşte atribuţiile care îi revin potrivit calităţii sale, poate decădea din funcţie. (2) La propunerea preşedintelui comisiei teritoriale de disciplină, consiliul de conducere teritorial constată decăderea din funcţie a unui membru al comisiei. Constatarea decăderii din funcţie se face pe baza unui raport de cercetare prealabilă, întocmit de o comisie formată din 3 membri ai consiliului de conducere teritorial, desemnaţi de către acesta prin hotărâre.
ART. 107 Completarea comisiei teritoriale de disciplină Locurile rămase vacante se completează cu arhitecţi care au candidat la alegerile pentru comisia teritorială de disciplină în cadrul conferinţei teritoriale, în ordinea numărului de voturi obţinute, dar nu mai puţin de jumătate plus unu din voturile valabil exprimate.
ART. 108 Hotărârile şi rezoluţiile comisiei teritoriale de disciplină (1) Hotărârile în cauzele disciplinare se adoptă cu majoritatea voturilor membrilor completului. (2) Hotărârile se adoptă potrivit procedurii prevăzute în prezentul regulament şi se completează cu prevederile codului de procedură privind activitatea jurisdicţională a comisiilor de disciplină ale filialelor teritoriale şi cea a Ordinului, aprobat de către Consiliul naţional, precum şi cu prevederile Codului de procedură civilă. (3) Rezoluţiile se adoptă în probleme de organizare, discutate de plenul comisiei teritoriale de disciplină, în cadrul şedinţelor cu caracter administrativ. (4) Rezoluţiile se adoptă cu votul majorităţii simple a membrilor comisiei teritoriale de disciplină.
ART. 109 Arhiva (1) Toate dosarele cauzelor aflate pe rolul comisiei teritoriale de disciplină, precum şi documentele cu caracter administrativ ale comisiei se vor arhiva prin grija secretarului comisiei, cu sprijinul secretariatului filialei. (2) Comisia teritorială de disciplină ţine, prin grija secretarului său, următoarele registre: a) registrul de procese-verbale şi rezoluţii ale şedinţelor administrative din plenul comisiei teritoriale de disciplină; b) registrul general al cauzelor disciplinare, în care se înregistrează fiecare cauză şi se specifică fiecare sancţiune disciplinară dispusă.
ART. 110 Contestaţiile împotriva hotărârilor comisiei teritoriale de disciplină (1) Împotriva hotărârii comisiei teritoriale de disciplină prin care s-a dispus una dintre sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 39 alin. (2) lit. a) şi b) din Lege se poate formula contestaţie la Comisia naţională de disciplină în termen de 30 de zile de la data comunicării hotărârii. (2) În cazul în care nu se formulează contestaţie în termenul prevăzut la alin. (1), hotărârea comisiei teritoriale de disciplină rămâne definitivă.
ART. 111 Aplicarea hotărârilor disciplinare Aplicarea hotărârilor disciplinare prevăzute la art. 39 alin. (2) lit. a) şi b) din Lege, rămase definitive, se face de către colegiul director al filialei teritoriale.
SECŢIUNEA a 3-a Funcţionarea Comisiei naţionale de disciplină ART. 112 Comisia naţională de disciplină (1) Comisia naţională de disciplină se organizează şi îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu dispoziţiile Legii şi ale prezentului regulament. (2) Comisia naţională de disciplină funcţionează independent de forurile de conducere ale Ordinului. (3) Comisia naţională de disciplină se întruneşte: a) pentru prima dată în termen de 15 zile de la alegerea ei şi desemnează din rândul membrilor săi, prin vot secret, preşedintele; b) în şedinţe de lucru, la convocarea preşedintelui.
(4) Un angajat al Ordinului cu studii superioare juridice, desemnat de Colegiul director, îndeplineşte funcţia de secretar al Comisiei naţionale de disciplină, calitate în care păstrează, ţine evidenţele şi efectuează lucrările necesare în vederea desfăşurării activităţii Comisiei naţionale de disciplină, sub îndrumarea preşedintelui.
ART. 113 Competenţa Comisiei naţionale de disciplină (1) Comisia naţională de disciplină este alcătuită din 5 arhitecţi titulari şi 10 supleanţi, cu minimum 10 ani vechime în profesie, dintre care în mod obligatoriu două treimi sunt arhitecţi cu drept de semnătură. (2) Comisia naţională de disciplină judecă, în complet de 3 membri, abaterile pentru care comisiile teritoriale de disciplină au propus, potrivit art. 39 alin. (4) din Lege, aplicarea uneia dintre sancţiunile prevăzute de art. 39 alin. (2) lit. c) şi d) din Lege. (3) Comisia naţională de disciplină judecă în fond şi soluţionează contestaţiile. (4) În fond, în complet de 3 membri, Comisia naţională de disciplină judecă abaterile disciplinare săvârşite de membrii forurilor de conducere ale filialelor şi ale Ordinului, precum şi abaterile disciplinare săvârşite de membrii comisiilor alese ale filialelor şi ale Ordinului. (5) Pentru soluţionarea contestaţiilor, Comisia naţională de disciplină judecă: a) în complet de 3 membri, contestaţiile împotriva hotărârilor comisiilor teritoriale de disciplină prin care s-a dispus una dintre sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 39 alin. (2) lit. a) şi b) din Lege; b) în complet de 5 membri, contestaţiile împotriva hotărârilor pronunţate în fond de Comisia naţională de disciplină.
(6) Comisia naţională de disciplină şi completele de judecată îşi desfăşoară activitatea independent de forurile de conducere ale Ordinului.
ART. 114 Atribuţiile preşedintelui Comisiei naţionale de disciplină Preşedintele Comisiei naţionale de disciplină are următoarele atribuţii: a) coordonează activitatea Comisiei naţionale de disciplină; b) alcătuieşte completurile de judecată; c) programează şedinţele Comisiei naţionale de disciplină; d) asigură buna organizare a evidenţelor Comisiei naţionale de disciplină; e) organizează activităţile cu caracter administrativ ale Comisiei naţionale de disciplină.
ART. 115 Completul de judecată (1) Completul de judecată al Comisiei naţionale de disciplină este alcătuit şi judecă potrivit prevederilor art. 113 alin. (2)-(5). (2) Prezenţa membrilor completului, precum şi respectarea orei de începere a şedinţei sunt obligatorii. (3) Absenţa poate fi motivată în situaţii excepţionale. Într-o asemenea ipoteză, preşedintele va desemna de urgenţă un înlocuitor dintre ceilalţi membri ai Comisiei naţionale de disciplină. (4) Preşedintele Comisiei naţionale de disciplină va desemna pentru fiecare şedinţă un preşedinte de şedinţă, astfel încât să asigure participarea tuturor membrilor la activitatea acesteia. (5) În cadrul completurilor de judecată care soluţionează cauze în care este implicat un arhitect nu pot fi desemnaţi membri ai completului conductori arhitecţi sau arhitecţi de interior din cadrul Comisiei naţionale de disciplină. (6) Din completurile de judecată nu pot face parte soţul sau rudele ori afinii până la gradul al treilea inclusiv ai arhitectului trimis în judecată, precum şi ai celui care a declanşat prin sesizare procedura disciplinară. (7) Din completul de judecată desemnat pentru soluţionarea contestaţiei nu pot face parte membri ai Comisiei naţionale de disciplină care au judecat cauza în fond.
ART. 116 Atribuţiile preşedintelui completului de judecată Preşedintele de şedinţă are următoarele atribuţii: a) se asigură că dosarul cauzei este cunoscut tuturor membrilor completului; b) face prezenţa membrilor completului de judecată şi apelul părţilor la începutul fiecărei şedinţe; c) conduce dezbaterile, dă cuvântul părţilor, precum şi celorlalţi membri ai completului de judecată şi asigură disciplina şedinţei.
ART. 117 Abaterile membrilor Comisiei naţionale de disciplină (1) În cazul în care un membru al Comisiei naţionale de disciplină are 3 absenţe consecutive nemotivate de la şedinţele comisiei ori nu îşi îndeplineşte atribuţiile care îi revin potrivit calităţii sale, poate decădea din funcţie. (2) La propunerea preşedintelui Comisiei naţionale de disciplină, Consiliul naţional constată decăderea din funcţie a unui membru al comisiei. Constatarea decăderii din funcţie se face pe baza unui raport de cercetare prealabilă, întocmit de o comisie formată din 3 membri ai Consiliului naţional desemnaţi de către acesta prin hotărâre.
ART. 118 Completarea Comisiei naţionale de disciplină Locurile rămase vacante se completează cu arhitecţi care au candidat la alegerile pentru Comisia naţională de disciplină în cadrul Conferinţei naţionale, în ordinea numărului de voturi obţinute, dar nu mai puţin de jumătate plus unu din voturile valabil exprimate.
ART. 119 Hotărârile şi rezoluţiile Comisiei naţionale de disciplină (1) Hotărârile se adoptă potrivit codului de procedură privind activitatea jurisdicţională a comisiilor de disciplină ale filialelor teritoriale şi cea a Ordinului, aprobat de către Consiliul naţional, procedură care se completează cu prevederile Codului de procedură civilă. (2) Comisia naţională de disciplină dezbate problemele de organizare în cadrul şedinţelor cu caracter administrativ şi adoptă rezoluţii cu votul majorităţii simple.
ART. 120 Arhiva (1) Toate dosarele cauzelor aflate pe rolul Comisiei naţionale de disciplină, precum şi documentele cu caracter administrativ ale comisiei se vor arhiva prin grija secretarului comisiei, cu sprijinul secretariatului Ordinului. (2) Comisia naţională de disciplină ţine, prin grija secretarului acestei comisii, următoarele registre: a) registrul de procese-verbale şi rezoluţii ale şedinţelor în plen; b) registrul general al cauzelor disciplinare, în care se înregistrează fiecare cauză şi se specifică fiecare sancţiune disciplinară dispusă.
ART. 121 Contestaţiile împotriva hotărârilor Comisiei naţionale de disciplină (1) Hotărârea Comisiei naţionale de disciplină prin care s-a dispus o sancţiune disciplinară prevăzută la art. 39 alin. (2) din Lege poate fi atacată la instanţa judecătorească de contencios administrativ competentă, în termen de 30 de zile de la data comunicării acesteia. (2) În cazul în care hotărârea Comisiei naţionale de disciplină nu a fost atacată la instanţa judecătorească de contencios administrativ competentă, potrivit prevederilor alin. (1), aceasta rămâne definitivă.
ART. 122 Aplicarea hotărârilor disciplinare Aplicarea hotărârilor disciplinare prevăzute la art. 39 alin. (2) lit. c) şi d) din Lege, rămase definitive, se face de Consiliul naţional al Ordinului, în baza hotărârii Comisiei naţionale de disciplină.
SECŢIUNEA a 4-a Reguli de procedură ale comisiilor de disciplină ART. 123 Sesizarea şi conţinutul acesteia (1) Sesizarea împotriva unui membru se adresează comisiei teritoriale de disciplină a filialei din care face parte membrul. În cazul membrilor care fac parte din forurile de conducere ale Ordinului sau filialelor, sesizarea se face la Comisia naţională de disciplină. (2) Forurile de conducere ale filialelor şi Ordinului se pot autosesiza în legătură cu abaterile disciplinare ale membrilor, situaţie în care vor formula sesizare la comisia de disciplină competentă şi vor anexa documentele aferente în susţinerea acesteia. (3) Sesizarea, în două exemplare, trebuie să cuprindă: a) numele, prenumele şi adresa persoanei, respectiv denumirea forului de conducere care face sesizarea; b) numele, prenumele şi filiala din care face parte arhitectul/arhitectul de interior/conductorul arhitect împotriva căruia se formulează sesizarea; c) descrierea situaţiei de fapt şi de drept; d) probele pe care se întemeiază sesizarea, anexate în copie; e) semnătura.
(4) În cazul în care sesizarea se face de către un for de conducere, se anexează o copie a procesului-verbal al şedinţei în care s-a luat hotărârea de a sesiza comisia de disciplină.
ART. 124 Primirea sesizării de către preşedintele comisiei de disciplină (1) Preşedintele comisiei de disciplină va examina dacă sesizarea primită îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 123. În caz afirmativ, acesta va fixa completul de judecată şi termenul primei şedinţe. (2) Dacă sesizarea nu îndeplineşte condiţiile, aceasta va fi returnată celui care a depus-o, cu solicitarea de a fi refăcută potrivit prezentului regulament.
ART. 125 Citarea părţilor şi fixarea termenului pentru şedinţa de judecată (1) Membrul împotriva căruia s-a făcut sesizarea este citat în scris, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, trimisă la sediul profesional al acestuia sau la domiciliu cu 30 de zile înaintea datei fixate pentru şedinţa de judecată. Sesizarea şi înscrisurile aflate la dosar, în copie, se anexează la citaţie. (2) Autorul sesizării este citat în acelaşi mod şi la aceeaşi dată. (3) Refuzul de a da curs citaţiei nu împiedică desfăşurarea judecării. (4) Neîndeplinirea procedurii de citare duce la anularea hotărârii. (5) Părţile pot să ia cunoştinţă de dosar în orice stare a pricinii.
ART. 126 Şedinţele completului de judecată (1) Şedinţa completului de judecată nu este publică. (2) La primul termen, cu procedura completă, părţile pot formula cereri pentru lipsă de apărare. (3) Lipsa părţilor legal citate nu împiedică judecata. Instanţa disciplinară se va pronunţa pe baza probelor aflate la dosarul cauzei. (4) Preşedintele completului de judecată conduce dezbaterile. Acesta va lua declaraţii părţilor şi, dacă este cazul, martorilor. (5) La finalul dezbaterilor, preşedintele va da cuvântul autorului sesizării şi apoi membrului împotriva căruia s-a formulat sesizarea. (6) Procesul-verbal al fiecărei şedinţe de judecată disciplinară va fi întocmit de secretarul comisiei de disciplină şi va fi semnat de către toţi membrii completului.
ART. 127 Dreptul la apărare (1) Dreptul la apărare este garantat. (2) Părţile trebuie să se înfăţişeze personal în faţa comisiei de disciplină şi pot fi asistate de un arhitect cu drept de semnătură. (3) Membrii comisiei de disciplină nu pot fi apărători. (4) Dacă membrul procedural citat împotriva căruia s-a formulat sesizare nu se prezintă, completul de judecată apreciază suveran dacă se poate trece la dezbateri.
ART. 128 Completul de judecată Completul de judecată poate judeca numai în prezenţa tuturor membrilor.
ART. 129 Deliberarea (1) În cazul în care comisia de disciplină consultă un jurist independent asupra problemelor de drept în discuţie, acesta va răspunde în scris şi nu va participa la dezbaterile comisiei de disciplină. (2) Rezultatul deliberărilor asupra soluţiei se consemnează în scris şi se semnează de toţi membrii comisiei de disciplină care au participat la judecată. (3) Comisia de disciplină poate pronunţa una dintre următoarele soluţii: a) admiterea sesizării; b) respingerea sesizării; c) admiterea contestaţiei formulate împotriva hotărârilor pronunţate în fond de comisiile teritoriale de disciplină sau de Comisia naţională de disciplină; d) respingerea contestaţiei formulate împotriva hotărârilor pronunţate în fond de comisiile teritoriale de disciplină sau de Comisia naţională de disciplină.
(4) Hotărârile se adoptă cu votul majorităţii simple a membrilor completului.
ART. 130 Redactarea hotărârilor (1) După pronunţarea hotărârii, aceasta trebuie să fie redactată în termen de 15 zile lucrătoare. (2) Hotărârea trebuie să cuprindă: a) numele şi prenumele preşedintelui de şedinţă, ale membrilor completului şi secretarului completului; b) numele, prenumele sau denumirea părţilor; c) susţinerile părţilor; d) reţinerea situaţiei de fapt; e) motivarea soluţiei în fapt şi în drept; f) soluţia pronunţată în cauză; g) calea de atac; h) data pronunţării; i) semnăturile membrilor completului de judecată şi cea a secretarului.
(3) Hotărârile se redactează de un membru al completului de judecată desemnat de preşedintele de şedinţă, ajutat de secretarul comisiei. (4) Când nu există unanimitate, membrul completului de judecată aflat în minoritate este obligat să îşi motiveze în scris opinia separată, care se va ataşa la hotărâre. (5) Prevederile privind deliberarea şi redactarea hotărârilor se aplică şi completurilor de judecată ale comisiilor teritoriale de disciplină. (6) În cazul în care comisia teritorială de disciplină propune una dintre sancţiunile prevăzute la art. 39 alin. (2) lit. c) şi d) din Lege, completul comisiei teritoriale de disciplină formulează propunerea de sancţionare, motivată în fapt şi în drept, şi înaintează dosarul cauzei Comisiei naţionale de disciplină în termen de 15 zile de la data redactării propunerii.
ART. 131 Comunicarea hotărârilor (1) Fiecare hotărâre de sancţionare disciplinară este comunicată, în termen de 15 zile de la redactare, părţilor, preşedintelui filialei teritoriale şi preşedintelui Ordinului, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire. (2) Propunerea de sancţionare prevăzută la art. 130 alin. (6) va fi comunicată numai părţilor.
ART. 132 Efectele hotărârilor disciplinare Hotărârea disciplinară rămasă definitivă are faţă de părţi şi de forurile organizaţiei autoritate de lucru judecat.
ART. 133 Executarea sancţiunilor disciplinare (1) Hotărârile disciplinare rămase definitive se aplică de către colegiul director teritorial sau, după caz, de Consiliul naţional al Ordinului, fiind executorii de la data comunicării hotărârilor de aplicare. (2) În cazul hotărârilor de aplicare a sancţiunilor prevăzute la art. 39 alin. (2) lit. c) şi d) din Lege, Consiliul naţional va stabili, în hotărârea de aplicare, data la care sancţiunea încetează.
ART. 134 Alte dispoziţii de procedură obligatorii Dispoziţiile privitoare la procedura de judecare a abaterilor prevăzute în acest capitol se completează cu prevederile Codului de procedură civilă.
CAP. XI Dispoziţii finale ART. 135 Dispoziţii finale (1) Prezentul regulament se completează cu prevederile Legii şi ale Hotărârii Guvernului nr. 932/2010 de aprobare a Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 184/2001 privind organizarea şi exercitarea profesiei de arhitect, cu modificările ulterioare. (2) Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I. (3) La data intrării în vigoare a prezentului regulament, Regulamentul de organizare şi funcţionare a Ordinului Arhitecţilor din România, aprobat de Conferinţa naţională extraordinară a Ordinului Arhitecţilor din România din 26-27 noiembrie 2011, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 342 din 21 mai 2012, se abrogă. (4) Prezentul regulament se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România, Şerban Dragoş Ion Ţigănaş
Bucureşti, 30 iunie 2018. Nr. 1.403/1. ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
