Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   REGULAMENT INTERIOR din 13 septembrie 1994  al congreselor*)    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

REGULAMENT INTERIOR din 13 septembrie 1994 al congreselor*)

EMITENT: ACT INTERNATIONAL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 329 din 26 noiembrie 1997
---------
*) Traducere

ART. 1
Dispozitii generale
Prezentul regulament interior, denumit in continuare regulament, este stabilit prin aplicarea actelor Uniunii si le este subordonat. In caz de divergente intre una dintre dispozitiile sale si o dispozitie a actelor, aceasta din urma are autoritate.
ART. 2
Delegatii
1. Prin termenul delegatie se intelege persoana sau ansamblul de persoane desemnate de catre o tara membra pentru a participa la congres. Delegatia este compusa dintr-un sef de delegatie, precum si, eventual, dintr-un supleant al sefului de delegatie, dintr-unul sau mai multi delegati si, eventual, dintr-unul sau mai multi functionari detasati (inclusiv experti, secretari etc.).
2. Sefii de delegatie, adjunctii lor, precum si delegatii sunt reprezentanti ai tarilor membre in sensul art. 14 paragraful 2 din Constitutia Uniunii Postale Universale, daca ei sunt prevazuti cu puteri care sa raspunda conditiilor stabilite la art. 3 din prezentul regulament.
3. Functionarii atasati sunt admisi la sedinte si au dreptul de a participa la deliberari, dar ei nu au, in principiu, drept de vot. Totusi ei pot sa fie autorizati de catre seful de delegatie sa voteze in numele tarii lor in sedintele comisiilor. Asemenea autorizatii trebuie sa fie remise, in scris, inainte de inceperea sedintei, presedintelui comisiei interesate.
ART. 3
Puterile delegatilor
1. Puterile delegatilor trebuie sa fie semnate de catre seful statului sau de catre seful guvernului sau de ministerul afacerilor externe din tara interesata. Ele trebuie sa fie redactate in forma corecta. Puterile delegatilor abilitati sa semneze actele (plenipotentiarii) trebuie sa indice forta acestei semnaturi (semnatura sub rezerva ratificarii sau aprobarii, semnatura ad referendum, semnatura definitiva). In absenta unei astfel de precizari, semnatura este considerata ca fiind supusa ratificarii sau aprobarii. Puterile care autorizeaza semnarea actelor cuprind implicit dreptul de deliberare si vot. Delegatii carora autoritatile competente le-au incredintat deplinele puteri, fara se precizeze forta acestor puteri, sunt autorizati sa delibereze, sa voteze si sa semneze acte, cu conditia de a nu reiesi, in mod explicit, ceva contrar din textul puterilor.
2. Puterile trebuie sa fie depuse de la deschiderea congresului pe langa autoritatea desemnata in acest scop.
3. Delegatii neprevazuti cu puteri sau care nu vor fi depus puterile lor pot, daca ei au fost anuntati de catre guvernul lor guvernului tarii gazda, sa ia parte la deliberari si sa voteze in momentul in care incep sa participe la lucrarile congresului. Acelasi lucru este valabil pentru cei ale caror puteri sunt recunoscute ca reprezentand nereguli. Acesti delegati nu vor mai fi autorizati sa voteze incepand din momentul in care congresul a aprobat ultimul raport al comisiei de verificare a puterilor, care constata ca puterile lor sunt gresite sau reprezinta nereguli, si atat timp cat situatia nu este regularizata. Ultimul raport trebuie sa fie aprobat de catre congres inainte de alegeri, altele decat cea a presedintelui congresului si inainte de aprobarea proiectelor de acte.
4. Puterile unei tari membre, care este reprezentata la congres de catre delegatia unei tari membre (procura), trebuie sa comporte aceeasi forma cu cele mentionate in paragraful 1.
5. Puterile si procurile adresate prin telegrama nu sunt admise. In schimb sunt acceptate telegramele care raspund unei cereri de informare referitoare la o problema de puteri.
6. O delegatie care, dupa ce si-a depus puterile, este impiedicata sa asiste la una sau mai multe sedinte are posibilitatea sa fie reprezentata de catre delegatia unei alte tari, cu conditia sa informeze in scris pe presedintele reuniunii interesate. Totusi o delegatie poate reprezenta o singura tara, alta decat a sa.
7. Delegatii tarilor membre care nu fac parte la un aranjament pot lua parte, fara drept de vot, la deliberarile congresului referitoare la acel aranjament.
ART. 4
Ordinea locurilor
1. La sedintele congresului si ale comisiilor, delegatiile sunt aranjate in ordinea alfabetica franceza a tarilor membre reprezentate.
2. Presedintele Consiliului de administratie trage la sorti, la momentul oportun, numele tarii care va ocupa primul loc in fata tribunei prezidentiale, cu ocazia sedintelor congresului si ale comisiilor.
ART. 5
Observatori
1. Reprezentanti ai Organizatiei Natiunilor Unite pot sa participe la deliberarile congresului.
2. Observatorii organizatiilor interguvernamentale sunt admisi la sedintele congresului si ale comisiilor sale atunci cand sunt discutate probleme care intereseaza aceste organizatii. In aceleasi scopuri observatorii organizatiilor internationale neguvernamentale pot fi admisi la sedintele comisiilor, daca comisia respectiva consimte acest lucru.
3. Sunt admisi ca observatori si reprezentantii calificati ai uniunilor restranse stabilite conform art. 8 paragraful 1 din Constitutia Uniunii Postale Universale, atunci cand ele isi exprima dorinta.
4. Observatorii mentionati in paragrafele 1-3 iau parte la deliberari fara drept de vot.
ART. 6
Decanul congresului
1. Administratia postala a tarii gazda a congresului propune desemnarea decanului congresului in acord cu biroul international. Consiliul de administratie procedeaza, in timp oportun, la adoptarea acestei desemnari.
2. La deschiderea primei sedinte plenare a fiecarui congres, decanul isi asuma presedentia congresului pana cand acesta isi alege presedintele. In plus, el exercita functiile care ii sunt atribuite de prezentul regulament.
ART. 7
Presedintii si vicepresedintii congresului si ai comisiilor
1. In prima sa adunare plenara, congresul alege, la propunerea decanului, pe presedintele congresului, apoi aproba, la propunerea Consiliului de administratie, desemnarea tarilor membre care isi vor asuma vicepresedintia congresului, precum si presedintia si vicepresedintia comisiilor. Aceste functii sunt atribuite, tinandu-se seama, pe cat este posibil, de repartitia geografica, echitabila a tarilor membre.
2. Presedintii deschid si inchid sedintele pe care le prezideaza, conduc discutiile, dau cuvantul oratorilor, supun la vot propunerile si indica majoritatea necesara votarii, proclama deciziile si, sub rezerva aprobarii congresului, dau, eventual, o interpretare a acestor decizii.
3. Presedintii vegheaza la respectarea prezentului regulament si la mentinerea ordinii in timpul sedintelor.
4. Orice delegatie poate sa aminteasca, in fata congresului sau a comisiei, despre o decizie luata de catre presedintele acestora pe baza unei dispozitii din regulament sau a unei interpretari a acestuia; decizia presedintelui ramane totusi valabila, daca ea nu este anulata de majoritatea membrilor prezenti si care voteaza.
5. Daca o tara membra, insarcinata cu presedintia, nu mai este in masura sa isi asume aceasta functie, unul dintre vicepresedinti este desemnat, de catre congres sau de catre comisie, sa il inlocuiasca.
ART. 8
Biroul congresului
1. Biroul este organul central insarcinat sa conduca lucrarile congresului. El este compus din presedintele si vicepresedintii congresului, precum si din presedintii comisiilor. El se reuneste, periodic, pentru a examina derularea lucrarilor congresului si a comisiilor acestuia si pentru a formula recomandari care sa favorizeze aceasta derulare. El ajuta pe presedinte sa elaboreze ordinea de zi a fiecarei sedinte plenare si sa coordoneze lucrarile comisiilor. El face recomandari referitoare la inchiderea congresului.
2. Secretarul general al congresului si secretarul general adjunct, mentionati la art. 11 paragraful 1 asista la reuniunile biroului.
ART. 9
Membrii comisiilor
1. Tarile membre reprezentate in congres sunt de drept membre in comisiile insarcinate cu examinarea propunerilor referitoare la Constitutia Uniunii Postale Universale, la regulamentul general, la conventie si la regulamentul de aplicare a acesteia.
2. Tarile membre reprezentate in congres, care sunt parte la unul sau la mai multe aranjamente facultative, sunt de drept membre ale comisiei sau ale comisiilor insarcinate cu revizuirea acestor aranjamente. Dreptul de vot al membrilor acestor comisii este limitat la aranjamentul sau la aranjamentele la care sunt parte.
3. Delegatiile care nu sunt membre ale comisiilor care trateaza aranjamentele si regulamentele lor de aplicare au posibilitatea sa asiste la sedintele acestora si sa ia parte la deliberari, fara drept de vot.
ART. 10
Grupele de lucru
Congresul si fiecare comisie pot constitui grupe de lucru pentru studiul problemelor speciale.
ART. 11
Secretariatul congresului si al comisiilor
1. Directorul general si vicedirectorul general al Biroului international isi asuma functiile de secretar general si, respectiv, de secretar general adjunct ai congresului.
2. Secretarul general si secretarul general adjunct asista la sedintele congresului si ale biroului congresului, luand parte la deliberari, fara drept de vot. De asemenea, ei pot, in aceleasi conditii, sa asiste la sedintele comisiilor sau sa fie reprezentati la ele de catre un functionar superior al Biroului international.
3. Lucrarile secretariatului congresului, ale biroului congresului si ale comisiilor sunt asigurate de catre personalul Biroului international, in colaborare cu administratia tarii gazda.
4. Functionarii superiori ai Biroului international isi asuma functiile de secretari ai congresului, ai biroului congresului si ai comisiilor. Ei asista pe presedinte in timpul sedintelor si sunt responsabili cu redactarea proceselor-verbale sau a rapoartelor.
5. Secretarii congresului si ai comisiilor sunt asistati de catre secretari adjuncti.
6. Raportorii care cunosc limba franceza sunt insarcinati cu redactarea proceselor-verbale ale congresului si ale comisiilor.
ART. 12
Limbi de deliberare
1. Sub rezerva paragrafului 2, limbile franceza, engleza, spaniola si rusa sunt admise pentru deliberari, prin intermediul unui sistem de interpretare simultana sau consecutiva.
2. Deliberarile comisiei de redactare se desfasoara in limba franceza.
3. Sunt autorizate si celelalte limbi pentru deliberarile indicate in paragraful 1. Limba tarii gazda se bucura in aceasta privinta de un drept de prioritate. Delegatiile care utilizeaza alte limbi asigura interpretarea simultana in una dintre limbile mentionate in paragraful 1 fie prin sistemul de interpretare simultana, cand pot fi aduse modificari de ordin tehnic, fie prin interpreti particulari.
4. Cheltuielile de instalare si de intretinere a echipamentului tehnic sunt in sarcina uniunii.
5. Cheltuielile serviciilor de interpretare sunt repartizate intre tarile membre care utilizeaza aceeasi limba, proportional cu contributia lor la cheltuielile Uniunii.
ART. 13
Limbile de redactare a documentelor congresului
1. Documentele elaborate in timpul congresului, inclusiv proiectele de hotarari supuse aprobarii congresului sunt publicate in limba franceza de catre secretariatul congresului.
2. In acest scop, documentele care provin de la delegatiile tarilor membre trebuie sa fie prezentate in aceasta limba fie direct, fie prin intermediul serviciilor de traducere anexate secretariatului congresului.
3. Aceste servicii, organizate pe cheltuiala lor de catre grupurile lingvistice, constituite conform dispozitiilor corespunzatoare din regulamentul general, pot, de asemenea, sa traduca documente ale congresului in limbile lor respective.
ART. 14
Propuneri
1. Toate problemele aduse in fata congresului fac obiectul unor propuneri.
2. Toate propunerile publicate de catre Biroul international, inainte de deschiderea congresului, sunt considerate ca fiind supuse congresului.
3. Cu doua luni inainte de deschiderea congresului, nici o propunere nu va fi luata in considerare, in afara acelora care sunt amendamente ale propunerilor anterioare.
4. Se considera amendament orice propunere de modificare, care, fara sa altereze fondul propunerii, comporta o suprimare, o adaugare la o parte a propunerii originale sau revizuirea unei parti a acestei propuneri. Nici o propunere de modificare nu va fi considerata ca amendament, daca ea este incompatibila cu sensul sau intentia propunerii originale. In cazuri indoielnice, transarea problemei ii revine congresului sau comisiei.
5. Amendamentele prezentate in congres, referitoare la propuneri deja facute, trebuie sa fie remise in scris, in limba franceza, la secretariat, inainte de ora 12,00 a zilei anterioare celei de punere a lor in discutie, pentru a fi distribuite in aceeasi zi delegatiilor. Acest termen nu se aplica amendamentelor care rezulta direct din discutii in congres sau in comisie. In acest ultim caz, daca se solicita, autorul amendamentului trebuie sa prezinte textul in scris, in limba franceza sau, daca nu se poate, in orice limba in care se desfasoara dezbaterile. Presedintele interesat va citi sau va face sa fie citit textul.
6. Procedura prevazuta in paragraful 5 se aplica si in prezentarea propunerilor care nu vizeaza modificarea textului actelor (proiecte de rezolutie, de recomandari etc.).
7. Orice propunere sau amendament trebuie sa primeasca forma definitiva a textului de introdus in actele Uniunii, sub rezerva, bineinteles, a punerii la punct de catre comisia de redactare.
ART. 15
Examinarea propunerilor in congres si in comisii
1. Propunerile de ordin redactional (al caror numar este urmat de litera R) sunt atribuite comisiei de redactare fie direct, daca din partea Biroului international nu exista nici o indoiala privind natura lor (o lista a lor este redactata de Biroul international in atentia comisiei de redactare), fie daca, conform avizului Biroului international, exista indoieli privind natura lor dupa ce celelalte comisii au confirmat natura lor pur redactionala (o lista a lor este, de asemenea, redactata in atentia comisiilor interesate). Totusi, daca asemenea propuneri sunt legate de alte propuneri de fond ce urmeaza a fi tratate de catre congres sau de catre celelalte comisii, comisia de redactare nu le abordeaza studierea decat dupa ce congresul sau celelalte comisii s-au pronuntat fata de propunerile de fond corespunzatoare. Propunerile al caror numar nu este urmat de litera R, dar care, dupa parerea Biroului international, sunt propuneri de ordin redactional, sunt repartizate direct comisiilor care se ocupa de propunerile de fond corespunzatoare. Aceste comisii decid, inca de la inceperea lucrarilor lor, care dintre aceste propuneri vor fi atribuite direct comisiei de redactare. O lista a acestor propuneri este redactata de catre Biroul international in atentia comisiilor in cauza.
2. In principiu propunerile de modificare a regulamentelor de aplicare, care sunt considerate propuneri de modificare a conventiei si aranjamentelor, sunt tratate de catre comisia respectiva, cu conditia ca aceasta sa nu decida returnarea lor catre Consiliul de exploatare postala, la propunerea presedintelui ei sau a unei delegatii. Daca aceasta returnare ridica obiectii, presedintele supune imediat problema unui vot de procedura.
3. In schimb, propunerile de modificare a regulamentelor de aplicare, care nu sunt consecinta propunerilor de modificare a conventiei si a aranjamentelor, sunt returnate Consiliului de exploatare postala, cu conditia sa nu fie propuse de catre comisie pentru tratarea lor in congres, ca urmare a propunerii presedintelui ei sau a unei delegatii. Daca o asemenea propunere face obiectul unei obiectii, presedintele supune imediat problema unui vot de procedura.
4. Daca o aceeasi problema face obiectul mai multor propuneri, presedintele hotaraste ordinea lor in discutie, incepand, in principiu, cu propunerea care se indeparteaza cel mai mult de textul de baza si care comporta schimbarea cea mai profunda fata de statu quo.
5. Daca o propunere poate fi subdivizata in mai multe parti, fiecare dintre ele poate, cu acordul autorului propunerii sau al adunarii, sa fie examinata si supusa separat la vot.
6. Orice propunere retrasa in congres sau in comisie de catre autorul ei poate fi reluata de catre delegatia altei tari membre. De asemenea, daca un amendament la o propunere este acceptat de catre autorul acesteia, o alta delegatie poate relua propunerea originala neamendata.
7. Orice amendament la o propunere, acceptat de catre delegatia care prezinta aceasta propunere, este imediat inclus in textul propunerii. Daca autorul propunerii originale nu accepta un amendament, presedintele hotaraste daca trebuie sa se voteze mai intai asupra amendamentului sau asupra propunerii, plecand de la redactarea care se indeparteaza cel mai mult de sensul sau intentia textului de baza si care antreneaza schimbarea cea mai profunda fata de statu quo.
8. Procedura descrisa in paragraful 7 se aplica si atunci cand sunt prezentate mai multe amendamente pentru aceeasi propunere.
9. Presedintele congresului si presedintii comisiilor fac sa fie remis Comisiei de redactare, dupa fiecare sedinta, textul scris al propunerilor, al amendamentelor sau al hotararilor adoptate.
10. La sfarsitul lucrarilor lor, comisiile redacteaza, referitor la regulamentele de aplicare care le privesc, o rezolutie in doua parti, care cuprinde:
a) numerele propunerilor returnate Consiliului de exploatare postala spre examinare;
b) numerele propunerilor returnate Consiliului de exploatare postala, pentru examinare cu directive ale congresului.
In ceea ce priveste propunerile de modificare a regulamentelor de executie, care au fost adoptate de catre o comisie si transmise apoi Comisiei de redactare, ele fac obiectul unei rezolutii cuprinzand in anexa textul definitiv al propunerilor retinute.
ART. 16
Deliberari
1. Delegatii nu pot lua cuvantul decat dupa ce au fost autorizati de presedintele reuniunii. El le recomanda sa vorbeasca rar si clar. Presedintele trebuie sa lase delegatilor posibilitatea de a-si exprima liber si in intregime parerea asupra subiectului in discutie, atat timp cat exprimarea este compatibila cu derularea normala a deliberarilor.
2. In afara unei decizii contrare luate de majoritatea membrilor prezenti si votanti, discursurile nu pot sa depaseasca 5 minute. Presedintele este autorizat sa intrerupa oricare orator care depaseste timpul de vorbit. De asemenea, el poate sa invite delegatul sa nu se indeparteze de subiect.
3. In cursul unei dezbateri, presedintele poate, cu acordul majoritatii membrilor prezenti si votanti, sa declare inchisa lista oratorilor, dupa ce i-a dat citire. Cand lista este epuizata, el declara inchise dezbaterile, sub rezerva de a acorda autorului propunerii in discutie, chiar dupa inchiderea listei, dreptul de a raspunde oricarui discurs pronuntat.
4. De asemenea, presedintele poate, cu acordul majoritatii membrilor prezenti si votanti, sa limiteze numarul de interventii al uneia si aceleiasi delegatii asupra unei propuneri sau unui grup de propuneri determinat, trebuind totusi sa fie acordata autorului propunerii posibilitatea de a o prezenta si de a interveni ulterior, daca solicita, pentru a aduce elemente noi ca raspuns la interventiile altor delegatii, in asa fel incat el sa poata avea ultimul cuvant, daca solicita.
5. Cu acordul majoritatii membrilor prezenti si votanti, presedintele poate limita numarul de interventii asupra unei propuneri sau unui grup de propuneri determinat; aceasta limitare nu poate fi inferioara unui numar de cinci voturi "pentru" si cinci voturi "contra" propunerii in discutie.
ART. 17
Motiuni de ordine si motiuni de procedura
1. In cursul discutarii oricarei probleme si chiar, eventual, dupa incheierea dezbaterilor, o delegatie poate sa ridice o motiune de ordine pentru a cere:
- lamuriri asupra derularii dezbaterilor;
- respectarea regulamentului interior;
- modificarea ordinii sugerate de presedinte pentru discutarea propunerilor.
Motiunea de ordine are prioritate asupra tuturor problemelor, inclusiv a motiunilor de procedura mentionate in paragraful 3.
2. Presedintele face imediat precizarile dorite sau ia decizia pe care o considera oportuna, referitoare la motiunea de ordine. In caz de obiectii, hotararea presedintelui este imediat supusa la vot.
3. In plus, in cursul discutarii unei probleme, o delegatie poate introduce o motiune de procedura care are ca obiect propunerea:
a) suspendarii sedintei;
b) ridicarii sedintei;
c) amanarii dezbaterilor asupra problemei in discutie;
d) inchiderii dezbaterilor asupra problemei in discutie.
Motiunile de procedura au prioritate, in ordinea stabilita mai sus, fata de toate celelalte propuneri, in afara de motiunile de ordine mentionate in paragraful 1.
4. Motiunile referitoare la suspendarea sau la ridicarea sedintei nu sunt discutate, ci sunt supuse imediat la vot.
5. Cand o delegatie propune amanarea dezbaterilor asupra unei probleme in discutie, cuvantul nu este acordat decat noilor oratori care se opun amanarii sau inchiderii dezbaterii, dupa care motiunea este supusa la vot.
6. Delegatia care prezinta motiunea de ordine sau de procedura nu poate, in interventia sa, sa trateze fondul problemei in discutie. Autorul unei motiuni de procedura poate sa o retraga inainte ca ea sa fie supusa la vot si orice motiune asemanatoare, amendata sau nu, care ar fi retrasa, poate fi reluata de catre o alta delegatie.
ART. 18
Cvorum
1. Sub rezerva paragrafelor 2 si 3, cvorumul necesar pentru deschiderea sedintelor si pentru votare este constituit din jumatate din numarul tarilor membre reprezentate in congres si care au drept de vot.
2. In momentul votarii modificarii Constitutiei Uniunii Postale Universale si a regulamentului general, cvorumul necesar este constituit din doua treimi din numarul tarilor membre ale uniunii.
3. In ceea ce priveste aranjamentele si regulamentele lor de aplicare, cvorumul necesar pentru deschiderea sedintelor si pentru votare este constituit din jumatate din numarul tarilor membre reprezentate in congres, care sunt parti la aranjament si care au drept de vot.
4. Delegatiile prezente, care nu participa la un vot determinat sau care declara ca nu vor sa participe la el, nu sunt considerate ca absente in vederea determinarii cvorumului prevazut in paragrafele 1, 2 si 3.
ART. 19
Principiul si procedura de vot
1. Problemele care nu pot fi reglate de comun acord sunt transate prin vot.
2. Votul se desfasoara prin sistemul traditional sau prin intermediul dispozitivului electronic de votare. In principiu, votul se desfasoara prin intermediul dispozitivului electronic, atunci cand acesta este la dispozitia adunarii. Totusi, pentru votul secret, recurgerea la sistemul traditional poate avea loc, daca cererea prezentata in acest sens de catre o delegatie este sprijinita de catre majoritatea delegatiilor prezente si cu drept de vot.
3. Pentru sistemul traditional, procedura de votare este urmatoarea:
a) prin ridicarea mainii: daca rezultatul unei astfel de votari produce indoieli, presedintele poate, de la sine sau la cererea unei delegatii, sa ceara procedarea imediat la votarea prin apel nominal;
b) prin apel nominal: la cererea unei delegatii sau la dorinta presedintelui. Apelul se face in ordinea alfabetica franceza a tarilor membre reprezentate, incepand cu tara al carei nume a fost tras la sorti de catre presedinte. Rezultatul votului, cu lista tarilor in functie de natura votului, este consemnat in procesul-verbal al sedintei;
c) prin scrutin secret: prin buletin de vot, la cererea a doua delegatii. Presedintele reuniunii desemneaza in acest caz trei scrutatori si ia masurile necesare pentru a asigura secretul votului.
4. Prin intermediul dispozitivului electronic, procedura de votare este urmatoarea:
a) vot neinregistrat: inlocuieste un vot prin ridicarea mainii;
b) vot inregistrat: inlocuieste un vot prin apel nominal; totusi nu se procedeaza la apelul nominal al tarilor, decat daca o delegatie solicita acest lucru si daca propunerea este sprijinita de catre majoritatea delegatiilor prezente si cu drept de vot.
5. Oricare ar fi sistemul utilizat, votarea prin scrutin secret are prioritate fata de oricare alta procedura de votare.
6. Cand incepe votarea, nici o delegatie nu poate sa il intrerupa, decat daca este vorba de o motiune de ordine referitoare la modalitatea conform careia se efectueaza votarea.
7. Dupa votare, presedintele poate autoriza delegatiile sa-si explice votul lor.
ART. 20
Conditii de aprobare a propunerilor
1. Pentru a fi adoptate, propunerile referitoare la modificarea actelor trebuie sa fie aprobate:
a) pentru Constitutia Uniunii Postale Universale, de catre cel putin doua treimi din numarul tarilor membre ale uniunii;
b) pentru regulamentul general, de catre majoritatea tarilor membre reprezentate in congres;
c) pentru conventie si regulamentul ei de aplicare, de aplicare, de catre majoritatea tarilor membre prezente si cu drept de vot;
d) pentru aranjamente si regulamentele lor de aplicare, de catre majoritatea tarilor membre prezente si cu drept de vot, care sunt parti la aranjamente.
2. Problemele de procedura, care nu pot fi rezolvate de comun acord, sunt hotarate de catre majoritatea tarilor membre prezente si cu drept de vot. Acelasi lucru este valabil si pentru deciziile care nu privesc modificarea actelor, cu conditia ca in congres majoritatea tarilor membre prezente si cu drept de vot sa nu decida altfel.
3. Sub rezerva prevederilor paragrafului 5, prin tari membre prezente si cu drept de vot trebuie sa se inteleaga tarile membre care voteaza "pentru" sau "contra", abtinerile nefiind luate in considerare in calculul voturilor necesare pentru constituirea majoritatii, la fel si buletinele albe sau nule, in caz de vot prin scrutin secret.
4. In caz de egalitate de sufragii, propunerea este considerata ca respinsa.
5. Cand numarul de abtineri si de buletine albe sau nule depaseste jumatate din numarul sufragiilor exprimate (pentru, contra, abtineri), examinarea problemei este amanata pentru o sedinta ulterioara, in cursul careia abtinerile, precum si buletinele albe sau nule nu vor mai fi luate in considerare.
ART. 21
Alegerea membrilor Consiliului de administratie si ai Consiliului de exploatare postala
Pentru departajarea tarilor care au obtinut acelasi numar de voturi in alegerea membrilor Consiliului de administratie si ai Consiliului de exploatare postala, presedintele procedeaza prin tragere la sorti.
ART. 22
Alegerea directorului general si a vicedirectorului general al Biroului international
1. Alegerile directorului general si vicedirectorului general al Biroului international au loc prin scrutin secret, succesiv, in una sau mai multe sedinte tinute in aceeasi zi. Este ales candidatul care obtine majoritatea sufragiilor exprimate de catre tarile membre prezente si cu drept de vot. Se organizeaza atatea scrutinuri cate sunt necesare pentru ca un candidat sa obtina aceasta majoritate.
2. Sunt considerate tari membre prezente si cu drept de vot cele care voteaza pentru unul dintre candidatii reglementar anuntati, abtinerile nefiind luate in considerare la calculul necesar pentru constituirea majoritatii, la fel si buletinele albe sau nule.
3. Cand numarul de abtineri si de buletine albe sau nule depaseste jumatate din numarul de sufragii exprimate conform paragrafului 2, alegerea este amanata pentru o sedinta ulterioara, in cursul careia abtinerile si buletinele albe sau nule nu mai sunt luate in considerare.
4. Candidatul care, la un tur de scrutin, a obtinut cele mai putine voturi este eliminat.
5. In caz de egalitate de voturi se realizeaza un prim ori un al doilea scrutin suplimentar, pentru a se departaja candidatii, votarea executandu-se doar pentru acesti candidati. Daca rezultatul este negativ, se decide prin tragere la sorti. Tragerea la sorti este efectuata de catre presedinte.
ART. 23
Procese-verbale
1. Procesele-verbale ale sedintelor congresului si ale comisiilor reproduc desfasurarea sedintelor, rezuma pe scurt interventiile, mentioneaza propunerile si rezultatul deliberarilor. Procesele-verbale sunt redactate pentru sedintele plenare, si procesele-verbale sumare, pentru sedintele comisiilor.
2. Procesele-verbale ale sedintelor unei comisii pot fi inlocuite prin rapoarte adresate congresului, daca Consiliul de administratie decide astfel. In general, grupurile de lucru redacteaza un raport in atentia organelor care le-a creat.
3. Totusi fiecare delegat are dreptul sa solicite insertia analitica sau in extenso, in procesul-verbal sau in raport, a oricarei declaratii facute de el, cu conditia sa depuna textul francez al acesteia la secretariat, in cel tarziu 2 ore de la sfarsitul sedintei.
4. Din momentul in care a fost distribuit proiectul de proces-verbal sau de raport, delegatii dispun de un termen de 24 de ore pentru a prezenta observatiile lor secretariatului care, eventual, serveste de intermediar intre cel interesat si presedintele sedintei in cauza.
5. In general si sub rezerva paragrafului 4, la inceputul sedintelor congresului, presedintele supune aprobarii procesul-verbal al unei sedinte precedente. Acelasi lucru este valabil si pentru comisiile ale caror deliberari fac obiectul unui proces-verbal sau al unui raport. Procesele-verbale sau rapoartele ultimelor sedinte, care nu ar putea fi aprobate in congres sau in comisie, sunt aprobate de catre presedintii respectivi ai acestor reuniuni. Biroul international va tine seama si de eventualele observatii pe care delegatii tarilor membre le comunica in termen de 40 de zile de la trimiterea respectivelor procese-verbale.
6. Biroul international este autorizat sa rectifice in procesele-verbale sau in rapoartele sedintelor congresului si ale comisiilor erorile materiale care n-ar fi putut fi evidentiate cu ocazia aprobarii lor conform paragrafului 5.
ART. 24
Aprobarea de catre congres a proiectelor de hotarari (acte, rezolutii etc.)
1. In general, fiecare proiect de acte, prezentat de catre Comisia de redactare, este examinat articol cu articol. El nu poate fi considerat ca adoptat decat dupa un vot de ansamblu favorabil. Art. 20 paragraful 1 este aplicabil acestui vot.
2. In cursul acestei examinari, fiecare delegatie poate relua o propunere care a fost adoptata sau respinsa de catre comisie. Apelul privind asemenea propuneri este subordonat conditiei ca delegatia sa fi informat in scris pe presedintele congresului cu cel putin o zi inainte de sedinta in care dispozitia mentionata in proiectul de acte va fi supusa aprobarii congresului.
3. Totusi este intotdeauna posibil, daca presedintele considera oportun pentru derularea lucrarilor congresului, sa se procedeze la examinarea apelurilor inainte de examinarea proiectului de acte prezentat de catre Comisia de redactare.
4. Cand o propunere a fost adoptata sau respinsa de catre congres, ea nu poate fi examinata din nou de catre acelasi congres, decat daca apelul a fost sprijinit de cel putin zece delegatii si aprobat cu o majoritate de doua treimi din numarul membrilor prezenti si cu drept de vot.
Aceasta posibilitate se limiteaza la propunerile supuse direct in sedintele plenare, fiind cunoscut ca o aceeasi problema nu poate determina mai mult de un apel.
5. Biroul international este autorizat sa rectifice in actele definitive erorile materiale care n-ar fi putut fi evidentiate cu ocazia examinarii proiectelor de acte, numerotarea articolelor si a paragrafelor, precum si referintele.
6. Proiectele de decizii, altele decat acelea care modifica actele, prezentate de catre Comisia de redactare, sunt in general examinate global. Prevederile paragrafelor 2-5 sunt aplicabile si proiectelor acestor decizii.
ART. 25
Atribuirea de studii Consiliului de administratie si Consiliului de exploatare postala
La recomandarea biroului sau, congresul atribuie studii Consiliului de administratie si Consiliului de exploatare postala, conform compozitiei si competentelor respective ale acestor doua organe, asa cum sunt ele descrise in art. 102 si 104 din regulamentul general.
ART. 26
Rezerve la acte
Rezervele trebuie sa fie prezentate in scris, in limba franceza (propuneri referitoare la protocolul final), pentru a putea fi examinate de catre congres inainte de semnarea actelor.
ART. 27
Semnarea actelor
Actele aprobate definitiv de catre congres sunt supuse spre semnare plenipotentiarilor.
ART. 28
Modificarile regulamentului
1. Fiecare congres poate modifica regulamentul interior. Pentru a fi supuse deliberarilor, propunerile de modificare a prezentului regulament, trebuie sa fie sprijinite de congres de cel putin zece delegatii, cu conditia ca ele sa nu fie prezentate de catre un organ al Uniunii abilitat sa introduca propuneri.
2. Pentru a fi adoptate, propunerile de modificare a prezentului regulament trebuie sa fie aprobate de cel putin doua treimi din numarul tarilor membre reprezentate in congres.

-------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016