Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
REGULAMENT GENERAL AL UNIUNII POSTALE UNIVERSALE*) din 5 octombrie 2004
Subsemnaţii, plenipotenţiari ai guvernelor statelor membre ale Uniunii, în virtutea art. 22.2 din Constituţia Uniunii Poştale Universale, adoptatã la Viena la 10 iulie 1964, au hotãrât de comun acord şi sub rezerva art. 25.4 din sus-numita Constituţie, în prezentul Regulament general, urmãtoarele dispoziţii care asigurã aplicarea Constituţiei şi funcţionarea Uniunii.
CAP. I Funcţionarea organelor Uniunii
ART. 101 Organizarea şi convocarea congreselor şi congreselor extraordinare (Const. 14 şi 15) 1. Reprezentanţii statelor membre se reunesc în Congres nu mai târziu de 4 ani de la sfârşitul anului în cursul cãruia precedentul congres a avut loc. 2. Fiecare stat membru este reprezentat la Congres de unul sau mai mulţi plenipotenţiari însãrcinaţi de cãtre guvernul lor cu puterile necesare. El poate, la nevoie, sã fie reprezentat de cãtre delegaţia unui alt stat membru. Totuşi, se înţelege cã o delegaţie nu poate reprezenta decât un singur stat membru, altul decât al sãu. 3. În deliberãri fiecare stat membru dispune de un vot, sub rezerva sancţiunilor prevãzute la art. 129. 4. În principiu, fiecare congres desemneazã ţara în care va avea loc congresul urmãtor. Dacã aceastã desemnare este inaplicabilã, Consiliul de administraţie este autorizat sã desemneze ţara în care va avea loc Congresul, dupã consultarea cu aceasta din urmã. 5. Dupã consultarea cu Biroul Internaţional, guvernul care invitã fixeazã data definitivã şi locul exact ale Congresului. În principiu, cu un an înaintea acestei date guvernul care invitã trimite o invitaţie guvernului fiecãrui stat membru al Uniunii. Aceastã invitaţie poate fi adresatã fie direct, fie prin intermediul unui alt guvern, fie prin intermediul directorului general al Biroului Internaţional. 6. Când un congres trebuie sã fie convocat fãrã sã existe un guvern gazdã, Biroul Internaţional, cu acordul Consiliului de administraţie şi dupã consultarea cu Guvernul Confederaţiei Elveţiene, va lua mãsurile necesare pentru a convoca şi a organiza Congresul în ţara în care îşi are sediul Uniunea. În acest caz, Biroul Internaţional exercitã funcţiile guvernului gazdã. 7. Locul reuniunii unui congres extraordinar este fixat, dupã o consultare cu Biroul Internaţional, de cãtre statele membre care au iniţiat acest congres. 8. Dispoziţiile prevãzute la paragrafele 2-6 sunt aplicabile prin analogie cu congresele extraordinare. ART. 102 Alcãtuirea, funcţionarea şi reuniunile Consiliului de administraţie (Const. 17) 1. Consiliul de administraţie se compune din 41 de membri care îşi exercitã funcţiile în timpul perioadei dintre douã congrese succesive. 2. Preşedinţia este acordatã de drept ţãrii gazdã a Congresului. Dacã aceastã ţarã nu acceptã, ea devine membru de drept şi, datoritã acestui fapt, grupul geografic cãreia îi aparţine dispune de un loc suplimentar pentru care nu sunt aplicabile restricţiile din paragraful 3. În acest caz, Consiliul de administraţie alege la preşedinţie unul dintre membrii grupului geografic din care face parte ţara gazdã. 3. Ceilalţi 40 de membri ai Consiliului de administraţie sunt aleşi de Congres pe baza unei repartiţii geografice echitabile. Cel puţin jumãtate din numãrul membrilor sunt reînnoiţi cu ocazia fiecãrui congres; nici un stat membru nu poate fi ales succesiv de cãtre 3 congrese. 4. Fiecare membru al Consiliului de administraţie îşi desemneazã reprezentantul, care trebuie sã fie competent în domeniul poştal. 5. Funcţiile de membru al Consiliului de administraţie nu sunt plãtite. Cheltuielile de funcţionare ale acestui consiliu sunt în sarcina Uniunii. 6. Consiliul de administraţie are urmãtoarele atribuţii: 6.1. sã supervizeze toate activitãţile Uniunii în intervalul dintre congrese, ţinând cont de deciziile Congresului, studiind problemele referitoare la politicile guvernamentale în materie poştalã şi ţinând seama de evoluţia reglementãrilor internaţionale, cum ar fi cele referitoare la comercializarea serviciilor şi la concurenţã; 6.2. sã examineze şi sã aprobe, în cadrul competenţelor sale, orice acţiune consideratã ca necesarã pentru salvarea şi întãrirea calitãţii serviciului poştal internaţional şi pentru modernizarea lui; 6.3. sã favorizeze, sã coordoneze şi sã supervizeze toate formele de asistenţã tehnicã poştalã în cadrul cooperãrii tehnice, internaţionale; 6.4. sã examineze şi sã aprobe bugetul şi conturile bianuale ale Uniunii; 6.5. sã autorizeze, dacã împrejurãrile o solicitã, depãşirea plafonului de cheltuieli conform art. 128 paragrafele 3, 4 şi 5; 6.6. sã stabileascã Regulamentul financiar al Uniunii; 6.7. sã stabileascã regulile care guverneazã Fondul de rezervã; 6.8. sã stabileascã regulile care guverneazã Fondul special; 6.9. sã stabileascã regulile care guverneazã Fondul pentru activitãţi speciale; 6.10. sã stabileascã regulile care guverneazã Fondul voluntar; 6.11. sã asigure controlul activitãţii Biroului Internaţional; 6.12. sã autorizeze, dacã se solicitã, alegerea unei clase de contribuţie inferioare, conform condiţiilor prevãzute la art. 130.6; 6.13. sã autorizeze schimbarea grupului geografic, dacã o ţarã solicitã, ţinând cont de avizul exprimat de cãtre statele membre ale grupelor geografice în cauzã; 6.14. sã elaboreze statutul personalului şi condiţiile de serviciu ale oficialilor aleşi; 6.15. sã creeze sau sã suprime posturile de muncã din cadrul Biroului Internaţional, ţinând seama de restricţiile legate de plafonul fixat de cheltuieli; 6.16. sã stabileascã Regulamentul Fondului social; 6.17. sã aprobe rapoartele bienale prezentate de Biroul Internaţional asupra activitãţilor Uniunii şi a gestiunii financiare şi sã prezinte, dacã este cazul, comentarii asupra acestor subiecte; 6.18. sã decidã contactele ce vor fi stabilite cu administraţiile poştale pentru îndeplinirea funcţiilor sale; 6.19. dupã consultarea Consiliului de Exploatare Poştalã, sã decidã asupra contactelor ce vor fi realizate cu organismele care nu sunt observatori de drept, sã examineze şi sã aprobe rapoartele Biroului Internaţional asupra relaţiilor UPU cu celelalte organisme internaţionale, sã ia deciziile pe care le considerã necesare asupra gestionãrii acestor relaţii şi acţiunile ce trebuie întreprinse în legãturã cu ele; sã desemneze, în timp util, dupã consultarea Consiliului de Exploatare Poştalã şi a secretarului general, organizaţiile internaţionale, asociaţiile, întreprinderile şi persoanele calificate care vor fi invitate sã fie reprezentate în cadrul anumitor lucrãri ale Congresului şi comisiilor acestuia, atunci când este în interesul Uniunii sau al lucrãrilor Congresului, precum şi sã îl însãrcineze pe directorul general al Biroului sã trimitã invitaţiile necesare; 6.20. sã hotãrascã, în cazul în care considerã util, principiile de care Consiliul de Exploatare Poştalã trebuie sã ţinã seama când va studia problemele ce au repercusiuni financiare importante (taxe, cheltuieli terminale, cheltuieli de tranzit, taxã de bazã pentru transportul aerian al curierului şi prezentarea în strãinãtate a trimiterilor de corespondenţã), sã urmãreascã îndeaproape studiul acestor probleme, sã examineze şi sã aprobe, pentru a le asigura conformitatea cu principiile sus-citate, propunerile Consiliului de Exploatare Poştalã referitoare la aceste subiecte; 6.21. sã studieze, la cererea Congresului, a Consiliului de Exploatare Poştalã sau a administraţiilor poştale, problemele de ordin administrativ, legislativ şi juridic care intereseazã Uniunea sau serviciul poştal internaţional; Consiliului de administraţie îi revine decizia, în domeniile sus-menţionate, dacã este oportun sau nu sã întreprindã studiile solicitate de administraţiile poştale în intervalul dintre congrese; 6.22. sã formuleze propuneri care sã fie supuse aprobãrii fie Congresului, fie administraţiilor poştale, conform art. 124; 6.23. sã aprobe, în cadrul competenţelor sale, recomandãrile Consiliului de Exploatare Poştalã privind adoptarea, dacã este necesar, a unor noi reglementãri sau a unei noi proceduri pânã când Congresul ia o decizie în aceastã problemã; 6.24. sã examineze raportul anual pregãtit de Consiliul de Exploatare Poştalã şi propunerile supuse de acesta; 6.25. sã supunã examinãrii Consiliului de Exploatare Poştalã subiecte de studiu, conform art. 104 paragraful 9.16; 6.26. sã desemneze ţara gazdã a viitorului congres, în cazul prevãzut de art. 101 paragraful 4; 6.27. sã determine, în timp util şi dupã consultarea Consiliului de Exploatare Poştalã, numãrul de comisii necesare pentru buna conducere a lucrãrilor Congresului şi sã fixeze atribuţiile acestora; 6.28. sã desemneze, dupã consultarea Consiliului de Exploatare Poştalã şi sub rezerva aprobãrii Congresului, statele membre susceptibile: - sã îşi asume vicepreşedinţia Congresului, precum şi preşedinţiile şi vicepreşedinţiile comisiilor, ţinând seama pe cât este posibil de repartiţia geograficã echitabilã a statelor membre; - sã facã parte din comisiile restrânse ale Congresului; 6.29. sã examineze şi sã aprobe proiectul Planului strategic ce va fi prezentat în Congres şi elaborat de Consiliul de Exploatare Poştalã cu ajutorul Biroului Internaţional; sã examineze şi sã aprobe revizuirile anuale ale Planului aprobat de Congres pe baza recomandãrilor Consiliului de Exploatare Poştalã şi sã lucreze împreunã cu Consiliul de Exploatare Poştalã la elaborarea şi actualizarea anualã a Planului; 6.30. sã stabileascã cadrul general pentru organizarea Comitetului consultativ şi sã aprobe organizarea Comitetului consultativ în conformitate cu prevederile art. 106; 6.31. sã stabileascã criteriile de aderare pentru a fi membru în Comitetul consultativ şi sã aprobe sau sã respingã, dupã caz, cererile de aderare ca membru în conformitate cu aceste criterii, asigurându-se cã aceste decizii vor fi realizate conform unei proceduri rapide, între reuniunile Consiliului de administraţie; 6.32. sã desemneze acei membri care vor fi membri ai Comitetului consultativ; 6.33. sã primeascã şi sã discute raporturile şi recomandãrile Comitetului consultativ şi sã ia în considerare recomandãrile acestuia cãtre Congres. 7. La prima sa reuniune, care va fi convocatã de cãtre preşedintele Congresului, Consiliul de administraţie alege dintre membrii sãi 4 vicepreşedinţi şi hotãrãşte Regulamentul interior. 8. La convocarea preşedintelui sãu, Consiliul de administraţie se reuneşte, în principiu, o datã pe an la sediul Uniunii. 9. Preşedintele, vicepreşedinţii, preşedinţii de comisii ai Consiliului de administraţie, precum şi preşedintele Grupului de planificare strategicã formeazã Comitetul de gestiune. Acest comitet pregãteşte şi conduce lucrãrile fiecãrei sesiuni a Consiliului de administraţie. Comitetul de gestiune aprobã, în numele Consiliului de administraţie, raportul bianual întocmit de Biroul Internaţional asupra activitãţilor Uniunii şi îşi asumã orice altã sarcinã pe care Consiliul de administraţie decide sã i-o încredinţeze sau a cãrei necesitate apare pe parcursul planificãrii strategice. 10. Reprezentantul fiecãruia dintre membrii Consiliului de administraţie care participã la sesiunile acestui organ, cu excepţia reuniunilor care au loc în timpul Congresului, are dreptul la rambursarea fie a preţului unui bilet de avion dus-întors clasa economicã sau al unui bilet de cale feratã clasa 1, fie la costul cãlãtoriei prin orice alt mijloc, cu condiţia ca aceastã valoare sã nu depãşeascã preţul biletului de avion dus-întors clasa economicã. Acelaşi drept este acordat reprezentantului fiecãrui membru al comisiilor sale, al grupurilor sale de lucru sau al altor organe ale sale atunci când acestea se reunesc în afara Congresului şi sesiunilor Consiliului. 11. Preşedintele Consiliului de Exploatare Poştalã reprezintã acest consiliu la şedinţele Consiliului de administraţie pe a cãror ordine de zi figureazã problemele legate de organul pe care îl conduce. 12. Preşedintele Comitetului consultativ va reprezenta acest comitet la reuniunile Consiliului de administraţie, când pe ordinea de zi sunt puncte de interes pentru Comitetul consultativ. 13. Cu scopul de a asigura o legãturã eficace între lucrãrile celor douã organe, Consiliul de Exploatare Poştalã poate desemna reprezentanţi pentru a asista la reuniunile Consiliului de administraţie în calitate de observator. 14. Administraţia poştalã a ţãrii în care se reuneşte Consiliul de administraţie este invitatã sã participe la reuniuni în calitate de observator, dacã aceastã ţarã nu este membrã a Consiliului de administraţie. 15. Consiliul de administraţie poate sã invite la reuniunile sale, fãrã drept de vot, orice organism internaţional, orice reprezentant al unei asociaţii sau întreprinderi ori orice persoanã calificatã care doreşte sã se asocieze lucrãrilor sale. De asemenea, el poate sã invite în aceleaşi condiţii una sau mai multe administraţii poştale ale ţãrilor interesate în problemele prevãzute pe ordinea sa de zi. 16. La cerere, în cadrul sesiunilor plenare şi lucrãrilor în comisii ale Consiliului de administraţie, pot participa ca observatori indicaţi mai jos, fãrã drept de vot: 16.1. membrii Consiliului de Exploatare Poştalã; 16.2. membrii Comitetului consultativ; 16.3. organizaţii interguvernamentale interesate de lucrãrile Consiliului de administraţie; 16.4. alte state membre ale Uniunii. 17. Pentru motive logistice, Consiliul de administraţie poate limita numãrul de participanţi ca observatori. Poate, de asemenea, sã limiteze dreptul acestora de a lua cuvântul în timpul dezbaterilor. 18. Membrii Consiliului de administraţie participã în mod efectiv la activitãţile acestuia. Observatorii pot, la cererea lor, sã fie autorizaţi sã colaboreze la studiile întreprinse, respectând condiţiile pe care Consiliul poate sã le stabileascã pentru a asigura randamentul şi eficacitatea muncii sale. De asemenea, ele pot fi solicitate pentru a prezida echipe de proiect şi grupe de lucru, atunci când cunoştinţele sau experienţa lor justificã acest lucru. Participarea observatorilor se va face fãrã cheltuieli suplimentare pentru Uniune. 19. În situaţii excepţionale, observatorii pot fi excluşi de la întreaga sau numai de la o parte din întrunire ori li se poate restricţiona dreptul de a primi documente, dacã este necesarã asigurarea confidenţialitãţii subiectului întrunirii sau a documentului. Aceastã restricţie poate fi decisã de la caz la caz de cãtre orice organism sau de cãtre preşedintele acestuia. Cazurile diferite vor fi raportate Consiliului de administraţie şi Consiliului de Exploatare Poştalã atunci când este vorba de probleme cu un interes deosebit pentru Consiliul de Exploatare Poştalã. Dacã va considera necesar, Consiliul de administraţie poate reexamina restricţiile, consultându-se cu Consiliul de Exploatare Poştalã acolo unde este cazul. ART. 103 Informarea cu privire la activitãţile Consiliului de administraţie 1. Dupã fiecare sesiune Consiliul de administraţie informeazã statele membre ale Uniunii, uniunile restrânse şi membri Comitetului consultativ asupra activitãţilor lui, trimiţându-le o analizã analiticã, precum şi rezoluţiile şi deciziile lui. 2. Consiliul de administraţie va face un raport Congresului privind ansamblul activitãţii sale şi îl va transmite statelor membre ale Uniunii şi membrilor Consiliului consultativ cu cel puţin douã luni înainte de deschiderea Congresului. ART. 104 Alcãtuirea, funcţionarea şi reuniunile Consiliului de Exploatare Poştalã (Const. 18) 1. Consiliul de Exploatare Poştalã se compune din 40 de membri care îşi exercitã funcţiile pe timpul perioadei care separã douã congrese succesive. 2. Membrii Consiliului de Exploatarea Poştalã sunt aleşi de Congres, în funcţie de repartiţia geograficã specificã. 24 de locuri sunt rezervate ţãrilor în curs de dezvoltare şi 16 ţãrilor dezvoltate. Cel puţin o treime din numãrul membrilor este reînnoitã cu ocazia fiecãrui congres. 3. Fiecare membru al Consiliului de Exploatare Poştalã îşi va desemna reprezentantul, care va avea responsabilitatea de a presta serviciile prevãzute în actele Uniunii. 4. Cheltuielile de funcţionare a Consiliului de Exploatare Poştalã sunt în sarcina Uniunii. Membrii sãi nu primesc nici o remuneraţie. Cheltuielile de voiaj şi de sejur ale reprezentanţilor administraţiilor poştale care participã la Consiliul de Exploatare Poştalã sunt în sarcina acestora. Totuşi, reprezentantul fiecãreia dintre ţãrile considerate ca defavorizate conform listelor stabilite de Organizaţia Naţiunilor Unite are dreptul, în afara reuniunilor care au loc în timpul Congresului, la rambursarea fie a preţului unui bilet de avion dus-întors clasa economicã sau al unui bilet de cale feratã clasa 1, fie la costul cãlãtoriei prin orice alt mijloc, cu condiţia ca aceastã valoare sã nu depãşeascã preţul unui bilet de avion dus-întors clasa economicã. 5. În prima sa reuniune, care este convocatã şi deschisã de preşedintele Congresului, Consiliul de Exploatare Poştalã alege dintre membrii sãi un preşedinte, un vicepreşedinte, preşedinţii comisiilor şi preşedintele Grupului de Planificare Strategicã. 6. Consiliul de Exploatare Poştalã îşi va stabili regulamentul interior. 7. În principiu, Consiliul de Exploatare Poştalã se reuneşte în fiecare an la sediul Uniunii. Data şi locul reuniunii sunt fixate de preşedinte sau pe baza unui acord cu preşedintele Consiliului de administraţie şi cu directorul general al Biroului Internaţional. 8. Preşedintele, vicepreşedintele şi preşedinţii comisiilor Consiliului de Exploatare Poştalã şi preşedintele Grupului de Planificare Strategicã formeazã Comitetul de gestiune. Acest comitet pregãteşte şi conduce lucrãrile fiecãrei sesiuni a Consiliului de Exploatare Poştalã şi îşi asumã toate sarcinile pe care acesta din urmã hotãrãşte sã i le încredinţeze şi a cãror necesitate apare în timpul procesului de planificare strategicã. 9. Atribuţiile Consiliului de Exploatare Poştalã sunt urmãtoarele: 9.1. sã conducã studiul celor mai importante probleme de exploatare, comerciale, tehnice, economice şi de cooperare tehnicã, care prezintã interes pentru administraţiile poştale ale tuturor statelor membre ale Uniunii, în special problemele care au repercusiuni financiare importante (taxe, cheltuieli terminale, cheltuieli de tranzit, taxã de bazã pentru transportul aerian al curierului, cote-pãrţi ale coletelor poştale şi depunerea în strãinãtate a trimiterilor poştei de scrisori), sã elaboreze informaţii şi avize asupra lor şi sã recomande mãsurile ce trebuie luate în privinţa lor; 9.2. sã procedeze la revizuirea regulamentelor Uniunii în urmãtoarele 6 luni dupã închiderea Congresului, dacã acesta nu hotãrãşte altfel. În caz de necesitate urgentã, Consiliul de Exploatare Poştalã poate sã modifice respectivele regulamente şi în alte sesiuni; în ambele cazuri Consiliul de Exploatare Poştalã rãmâne subordonat directivelor Consiliului de administraţie în ceea ce priveşte politicile şi principiile fundamentale; 9.3. sã coordoneze mãsurile practice pentru dezvoltarea şi ameliorarea serviciilor poştale internaţionale; 9.4. sã întreprindã, sub rezerva aprobãrii Consiliului de administraţie în cadrul competenţelor acestuia din urmã, orice acţiune consideratã necesarã pentru salvarea şi întãrirea calitãţii serviciului poştal internaţional şi pentru modernizarea lui; 9.5. sã formuleze propuneri care vor fi supuse spre aprobare fie Congresului, fie administraţiilor poştale, conform art. 125; aprobarea Consiliului de administraţie este solicitatã atunci când propunerile se referã la probleme ce ţin de competenţa acestuia din urmã; 9.6. sã examineze la cererea administraţiei poştale a unui stat membru orice propunere pe care aceastã administraţie poştalã o transmite Biroului Internaţional conform art. 124, sã pregãteascã comentariile aferente şi sã însãrcineze Biroul Internaţional sã le anexeze la respectiva propunere înainte de a fi supusã aprobãrii administraţiilor poştale ale statelor membre; 9.7. sã recomande, dacã este necesar, şi, eventual, dupã aprobarea de cãtre Consiliul de administraţie şi consultarea administraţiilor poştale, adoptarea reglementãrilor sau a unei noi practici, aşteptând ca Congresul sã decidã în aceastã materie; 9.8. sã elaboreze şi sã prezinte, sub formã de recomandãri, administraţiilor poştale norme în materie tehnicã, de exploatare şi în alte domenii ce ţin de competenţa sa, acolo unde este indispensabilã o practicã uniformã. La fel procedeazã, în caz de nevoie, şi pentru normele pe care deja le-a stabilit; 9.9. sã examineze prin consultare cu Consiliul de administraţie şi cu aprobarea acestuia proiectul de Plan strategic al Uniunii, elaborat de Biroul Internaţional şi supus Congresului; în fiecare an sã revizuiascã planul aprobat de cãtre Congres, cu ajutorul Grupului de Planificare Strategicã şi al Biroului Internaţional, precum şi cu aprobarea Consiliului de administraţie; 9.10. sã aprobe acele pãrţi ale raportului anual asupra activitãţilor Uniunii, stabilit de Biroul Internaţional, care intereseazã responsabilitãţile şi funcţiile Consiliului de Exploatare Poştalã; 9.11. sã decidã asupra contactelor ce vor fi stabilite cu administraţiile poştale în vederea îndeplinirii funcţiilor sale; 9.12. sã procedeze la studierea problemelor de învãţãmânt şi formare profesionalã care intereseazã ţãrile noi şi ţãrile în curs de dezvoltare; 9.13. sã ia mãsurile necesare în vederea studierii şi difuzãrii experienţelor şi progreselor realizate de anumite ţãri în domeniul tehnicii, exploatãrii, economiei şi formãrii profesionale care intereseazã serviciile poştale; 9.14. sã studieze situaţia actualã şi nevoile serviciilor poştale în ţãrile noi şi în ţãrile în curs de dezvoltare şi sã elaboreze recomandãrile convenabile asupra cãilor şi mijloacelor de ameliorare a serviciilor poştale în aceste ţãri; 9.15. sã ia, dupã înţelegerea cu Consiliul de administraţie, mãsurile corespunzãtoare în domeniul cooperãrii tehnice cu toate statele membre ale Uniunii, în special cu ţãrile noi şi cu ţãrile în curs de dezvoltare; 9.16. sã examineze orice probleme care îi sunt supuse de cãtre un membru al Consiliului de Exploatare Poştalã, de cãtre Consiliul de administraţie sau oricare administraţie poştalã a unui stat membru; 9.17. sã primeascã şi sã discute rapoartele, precum şi recomandãrile Consiliului consultativ şi, în situaţia în care interesele Consiliului de Exploatare Poştalã o cer, sã examineze şi sã comenteze asupra recomandãrilor Comitetului consultativ în vederea înaintãrii cãtre Congres; 9.18. sã desemneze membrii care vor face parte din Comitetul consultativ. 10. Pe baza Planului strategic al Uniunii adoptat de Congres şi, în particular, a pãrţii aferente strategiilor organelor permanente ale Uniunii, Consiliul de Exploatare Poştalã stabileşte, în prima sesiune dupã Congres, un program-proiect de lucru de bazã, care va conţine un anumit numãr de tactici vizând realizarea strategiei. Acest program de bazã, care va conţine un numãr limitat de studii asupra subiectelor de actualitate şi interes comun, va fi revizuit în fiecare an în funcţie de realitãţi şi prioritãţi, precum şi de modificãrile aduse Planului strategic. 11. Pentru a asigura o legãturã eficace între lucrãrile celor douã organe, Consiliul de administraţie poate desemna reprezentanţi pentru a asista în calitate de observatori la reununile Consiliului de Exploatare Poştalã. 12. La cerere, urmãtoarele categorii de observatori pot participa la şedinţele plenare şi la cele ale comisiilor Consiliului de Exploatare Poştalã, fãrã drept de vot: 12.1. membrii Consiliului de administraţie; 12.2. membrii Comitetului consultativ; 12.3. organizaţii interguvernamentale interesate de lucrãrile Consiliului de Exploatare Poştalã; 12.4. alte state membre ale Uniunii. 13. Pentru motive logistice, Consiliul de Exploatare Poştalã poate limita numãrul de participanţi ca observatori. Acesta poate, de asemenea, sã limiteze acestora dreptul de a vorbi în timpul dezbaterilor. 14. Membrii Consiliului de Exploatare Poştalã participã efectiv la activitãţile acestuia. Observatorilor li se poate permite, la cererea lor, sã colaboreze la studiile întreprinse, respectând condiţiile pe care Consiliul poate sã le stabileascã pentru a asigura randamentul şi eficacitatea muncii sale. Ei pot fi solicitaţi pentru a prezida echipe de proiect şi grupuri de lucru atunci când cunoştinţele sau experienţa lor justificã acest lucru. Participarea observatorilor va avea loc fãrã a determina costuri suplimentare din partea Uniunii. 15. În situaţii excepţionale, observatorii pot fi excluşi de la întreaga sau numai de la o parte din întrunire ori li se poate restricţiona dreptul de a primi documente dacã este necesar pentru a se asigura confidenţialitatea subiectului întrunirii ori a documentului, dupã caz. Aceastã restricţie poate fi decisã, de la caz la caz, de cãtre orice organism sau de preşedintele acestuia. Aceste situaţii vor fi raportate Consiliului de administraţie şi Consiliului de Exploatare Poştalã. Dacã va considera necesar, Consiliul de administraţie poate reexamina restricţiile, consultându-se cu Consiliul de Exploatare Poştalã, acolo unde este cazul. 16. Preşedintele Comitetului consultativ va reprezenta aceastã organizaţie la întrunirile Consiliului de Exploatare Poştalã când pe ordinea de zi se aflã puncte de interes pentru Comitetul consultativ. 17. Consiliul de Exploatare Poştalã poate invita la reuniunile sale fãrã drept de vot: 17.1. orice organism internaţional sau orice persoanã calificatã pe care doreşte sã o asocieze la lucrãrile sale; 17.2. administraţiile poştale ale statelor membre care nu aparţin Consiliului de Exploatare Poştalã; 17.3. orice asociaţie sau întreprindere pe care doreşte sã o consulte asupra problemelor cu privire la activitãţile sale. ART. 105 Informarea cu privire la activitãţile Consiliului de Exploatare Poştalã 1. Dupã fiecare sesiune, Consiliul de Exploatare Poştalã informeazã administraţiile poştale ale statelor membre ale Uniunii, uniunile restrânse şi membrii Comitetului consultativ asupra activitãţilor sale, adresându-le un raport analitic, precum şi rezoluţiile şi hotãrârile sale. 2. Consiliul de Exploatare Poştalã întocmeşte, pentru Consiliul de administraţie, un raport anual asupra activitãţilor sale. 3. Consiliul de Exploatare Poştalã stabileşte în atenţia Congresului un raport asupra ansamblului activitãţii sale şi îl transmite administraţiilor poştale ale statelor membre ale Uniunii şi membrilor Comitetului consultativ, cu cel puţin douã luni înainte de deschiderea Congresului. ART. 106 Alcãtuirea, funcţionarea şi reuniunile Comitetului consultativ 1. Scopul Comitetului consultativ va fi de a reprezenta interesele sectorului poştal internaţional în sensul larg al cuvântului şi de a asigura un cadru general pentru un dialog eficient între pãrţile interesate. Acesta este alcãtuit din organizaţii nonguvernamentale reprezentând interesele consumatorilor, furnizorilor de servicii de distribuire, organizaţiilor lucrãtorilor, furnizorilor de bunuri şi servicii cãtre sectorul poştal, precum şi ale organizaţiilor similare şi ale companiilor interesate cu privire la serviciile poştale internaţionale. Dacã aceste organizaţii sunt înregistrate, trebuie sã fie înregistrate într-un stat membru al Uniunii. Consiliul de administraţie şi Consiliul de Exploatare Poştalã îşi vor desemna membrii respectivi în Comitetul consultativ. Pe lângã membrii desemnaţi de Consiliul de administraţie şi de Consiliul de Exploatare Poştalã, aderarea la Comitetul consultativ este determinatã printr-un proces de depunere a cererii şi de acceptare a acesteia, stabilit de Consiliul de administraţie, ce se va desfãşura în conformitate cu art. 102.6.31. 2. Fiecare membru al Comitetului consultativ îşi va desemna reprezentantul. 3. Costurile de funcţionare a Comitetului consultativ sunt repartizate între Uniune şi membrii Comitetului conform celor stabilite de Consiliul de administraţie. 4. Membrii Comitetului consultativ nu vor primi remuneraţie sau vreo altã formã de compensare. 5. Comitetul consultativ se va reorganiza dupã fiecare Congres, urmând cadrul general stabilit de Consiliul de administraţie. Preşedintele Consiliului de administraţie va prezida şedinţele de organizare ale Comitetului consultativ, care îşi va alege preşedintele din cadrul Comitetului. 6. Comitetul consultativ îşi va stabili organizarea internã şi va întocmi regulamentul intern, luând în considerare principiile generale ale Uniunii şi cu acordul Consiliului de administraţie, dupã consultarea Consiliului de Exploatare Poştalã. 7. Consiliul consultativ se va întâlni de douã ori pe an. în principiu, reuniunile vor fi ţinute la sediul Uniunii în acelaşi timp cu cele ale Consiliului de administraţie şi, respectiv, ale Consiliului de Exploatare Poştalã. Data şi locul fiecãrei reuniuni vor fi stabilite de preşedintele Comitetului consultativ, de comun acord cu preşedintele Consiliului de administraţie, respectiv al Consiliului de Exploatare Poştalã, precum şi cu directorul general al Biroului Internaţional. 8. Comitetul consultativ îşi va stabili propriul program, în limitele cadrului general, cu urmãtoarele funcţii: 8.1. sã examineze documente şi rapoarte ale Consiliului de administraţie şi ale Consiliului de Exploatare Poştalã. În situaţii excepţionale, dreptul de a primi anumite texte şi documente poate fi restricţionat, dacã acest lucru este necesar pentru pãstrarea confidenţialitãţii cu privire la subiectul reuniunii sau a documentului. Aceastã restricţie poate fi decisã, de la caz la caz, de cãtre orice organism interesat sau de cãtre preşedintele acestuia. Cazurile diferite vor fi raportate Consiliului de administraţie şi Consiliului de Exploatare Poştalã, dacã existã probleme care privesc Consiliul de Exploatare Poştalã. Dacã se va considera necesar, Consiliul de administraţie va putea modifica ulterior aceste restricţii, consultând şi Consiliul de Exploatare Poştalã, dacã este cazul; 8.2. sã elaboreze studii şi sã dezbatã probleme importante pentru membrii Comitetului consultativ; 8.3. sã ia în dezbatere probleme care afecteazã sectorul serviciilor poştale şi sã emitã rapoarte privind aceste aspecte; 8.4. sã colaboreze la lucrãrile Consiliului de administraţie şi ale Consiliului de Exploatare Poştalã, inclusiv prin prezentarea de rapoarte şi recomandãri, puncte de vedere, la cererea celor douã consilii; 8.5. sã facã recomandãri Congresului, sub rezerva aprobãrii Consiliului de administraţie, şi, atunci când este vorba de probleme de interes pentru Consiliul de Exploatare Poştalã, sub rezerva examinãrii şi comentariilor Consiliului de Exploatare Poştalã. 9. Preşedintele Consiliului de administraţie şi preşedintele Consiliului de Exploatare Poştalã vor reprezenta aceste organe la reuniunile Comitetului consultativ atunci când pe ordinea de zi se aflã puncte de interes pentru aceste organe. 10. Pentru a asigura o legãturã eficientã cu organismele Uniunii, Comitetul consultativ poate desemna reprezentanţi pentru a participa la reuniunile Congresului, ale Consiliului de administraţie şi ale Consiliului de Exploatare Poştalã, precum şi la cele ale comisiilor acestora, în calitate de observatori fãrã drept de vot. 11. Membrii Comitetului consultativ, la cerere, pot participa la şedinţele plenare şi la reuniunile comisiilor Consiliului de administraţie şi ale Consiliului de Exploatare Poştalã, în conformitate cu prevederile art. 102.16 şi 104.12. Aceştia pot, de asemenea, participa la lucrãrile echipelor de proiect şi ale grupurilor de lucru în condiţiile prevãzute la art. 102.18 şi 104.14. Membrii Comitetului consultativ pot participa la Congres ca observatori fãrã drept de vot. 12. La cerere, pot participa la sesiunile Comitetului consultativ, fãrã drept de vot, urmãtorii: 12.1. membri ai Consiliului de Exploatare Poştalã şi ai Consiliului de administraţie; 12.2. organizaţii interguvernamentale interesate de lucrãrile Comitetului consultativ; 12.3. uniunile restrânse; 12.4. alte state membre ale Uniunii. 13. Pentru motive logistice, Comitetul consultativ poate limita numãrul de participanţi ca observatori; poate, de asemenea, limita dreptul acestora de a lua cuvântul în timpul dezbaterilor. 14. În situaţii excepţionale, observatorii pot fi excluşi de la întreaga sau de la o parte a unei întruniri ori li se poate restricţiona accesul la documente, dacã este necesar sã se asigure confidenţialitatea subiectului întrunirii sau a documentului. Aceastã restricţie poate fi decisã, de la caz la caz, de cãtre oricare corp interesat sau de cãtre preşedintele acestuia. Cazurile diferite vor fi raportate Consiliului de administraţie şi Consiliului de Exploatare Poştalã atunci când este vorba de probleme de interes pentru Consiliul de Exploatare Poştalã. Dacã va fi considerat necesar, Consiliul de administraţie va putea modifica aceste restricţii, consultând Consiliul de Exploatare Poştalã acolo unde este cazul. 15. Biroul Internaţional, sub coordonarea directorului general, va asigura secretariatul Comitetului consultativ. ART. 107 Informarea asupra activitãţilor Comitetului consultativ 1. Dupã fiecare sesiune, Comitetul consultativ va informa Consiliul de administraţie şi Consiliul de Exploatare Poştalã despre activitãţile sale, prin transmiterea cãtre preşedinţii acestor organe, inter alia, a unui raport despre reuniunile, recomandãrile şi opiniile Consiliului. 2. Comitetul consultativ va transmite Consiliului de administraţie un raport anual de activitate şi o copie cãtre Consiliul de Exploatare Poştalã. Acest raport va fi inclus în documentaţia Consiliului de administraţie cãtre statele membre ale Uniunii şi ale uniunilor restrânse, în conformitate cu art. 103. 3. Comitetul consultativ va întocmi pentru Congres un raport general asupra activitãţii sale şi îl va transmite administraţiilor poştale ale statelor membre ale Uniunii cu cel puţin douã luni înainte de deschiderea Congresului. ART. 108 Regulamentul interior al congreselor (Const. 14) 1. Pentru organizarea lucrãrilor sale şi a conducerii deliberãrilor sale, Congresul aplicã Regulamentul intern al congreselor. 2. Fiecare congres poate modifica acest regulament în condiţiile fixate în regulamentul sãu intern. ART. 109 Limbile de lucru ale Biroului Internaţional Limbile de lucru ale Biroului Internaţional sunt franceza şi engleza. ART. 110 Limbile utilizate pentru documentaţie, deliberãri şi corespondenţã oficialã 1. Pentru documentaţia Uniunii sunt utilizate limbile francezã, englezã, arabã şi spaniolã. Sunt, de asemenea, utilizate limbile germanã, chinezã, portughezã şi rusã, cu condiţia ca documentele în aceste ultime limbi sã se limiteze la documentaţia de bazã cea mai importantã. Sunt utilizate, de asemenea, şi alte limbi, cu condiţia ca statele membre care solicitã acest lucru sã suporte toate costurile aferente. 2. Statul sau statele membre care solicitã o limbã, alta decât limba oficialã, constituie un grup lingvistic. 3. Documentaţia este publicatã de cãtre Biroul Internaţional în limba oficialã şi în limbile grupurilor lingvistice constituite, fie direct, fie prin intermediul birourilor regionale ale acestor grupuri, conform modalitãţilor convenite cu Biroul Internaţional. Publicarea în diferite limbi este realizatã conform aceluiaşi model. 4. Documentaţia publicatã direct de cãtre Biroul Internaţional este, în mãsura posibilului, distribuitã simultan în diferitele limbi solicitate. 5. Corespondenţa dintre administraţiile poştale şi Biroul Internaţional şi dintre acesta din urmã şi terţi poate fi schimbatã în oricare limbã pentru care Biroul Internaţional dispune de un serviciu de traduceri. 6. Cheltuielile de traducere într-o limbã, indiferent care ar fi ea, inclusiv cele care rezultã din aplicarea dispoziţiilor paragrafului 5, sunt suportate de grupul lingvistic care a solicitat aceastã limbã. Statele membre utilizatoare ale limbii oficiale vireazã, cu titlu de traducere a documentelor neoficiale, o contribuţie forfetarã a cãrei valoare pe unitate contributivã este egalã celei suportate de statele membre care au recurs la o altã limbã de lucru la Biroul internaţional. Toate celelalte cheltuieli aferente furnizãrii documentelor sunt suportate de Uniune. Plafonul cheltuielilor ce va fi suportat de Uniune pentru producerea documentelor în limbile germanã, chinezã, portughezã şi rusã este fixat printr-o rezoluţie a Congresului. 7. Cheltuielile ce urmeazã a fi suportate de un grup lingvistic sunt repartizate între membrii acestui grup în mod proporţional cu contribuţia lor la cheltuielile Uniunii. Aceste cheltuieli pot fi repartizate între membrii grupului lingvistic conform unui instrument de repartiţie, cu condiţia ca cei interesaţi sã se înţeleagã asupra acestui subiect şi sã notifice hotãrârea lor cãtre Biroul Internaţional prin intermediul unui purtãtor de cuvânt al grupului. 8. Biroul Internaţional dã curs oricãrei schimbãri în alegerea limbii solicitate de cãtre un stat membru, dupã o perioadã care nu trebuie sã depãşeascã 2 ani. 9. Pentru deliberãrile reuniunilor organelor Uniunii, limbile francezã, englezã, spaniolã şi rusã sunt admise, prin intermediul unui sistem de interpretare - cu sau fãrã echipament electronic - a cãrui alegere este lãsatã la aprecierea organizatorilor reuniunii, dupã consultarea directorului general al Biroul Internaţional şi a statelor membre interesate. 10. Celelalte limbi sunt în general autorizate pentru deliberãrile şi reuniunile indicate la paragraful 9. 11. Delegaţiile care utilizeazã alte limbi îşi asigurã interpretarea simultanã în una dintre limbile menţionate la paragraful 9, fie prin sistemul indicat în acelaşi paragraf, când modificãri de ordin tehnic necesare pot fi aduse, fie prin interpreţi particulari. 12. Cheltuielile pentru serviciile de interpretare sunt repartizate între statele membre care utilizeazã aceeaşi limbã, proporţional cu contribuţia lor la cheltuielile Uniunii. Totuşi, cheltuielile de instalare şi întreţinere a echipamentului tehnic sunt suportate de Uniune. 13. Administraţiile poştale pot sã se înţeleagã asupra limbii ce va fi utilizatã în corespondenţa de serviciu în relaţiile reciproce. În lipsa unei asemenea înţelegeri, limba utilizatã va fi franceza.
CAP. II Biroul Internaţional
ART. 111 Alegerea directorului general şi a directorului general adjunct ai Biroului Internaţional 1. Directorul general şi directorul general adjunct ai Biroului Internaţional sunt aleşi de Congres pentru perioada care separã douã congrese succesive, durata minimã a mandatului lor fiind de 4 ani. Mandatul lor poate fi reînnoit o singurã datã. Cu excepţia unei decizii contrare a Congresului, data intrãrii lor în funcţie este fixatã pentru 1 ianuarie a anului dupã Congres. 2. Cu cel puţin 7 luni înainte de deschiderea Congresului, directorul general al Biroul Internaţional adreseazã o notã guvernelor statelor membre, invitându-le sã prezinte eventualele candidaturi pentru posturile de director general şi director general adjunct şi sã indice în acelaşi timp dacã directorul general sau directorul general adjunct în funcţie este interesat de o eventualã reînnoire a mandatului iniţial. Candidaturile însoţite de un curriculum vitae trebuie sã ajungã la Biroul Internaţional cu cel puţin douã luni înainte de deschiderea Congresului. Candidaţii trebuie sã aparţinã statelor membre care îi prezintã. Biroul Internaţional elaboreazã documentaţia necesarã pentru Congres. Alegerea directorului general şi a directorului general adjunct are loc cu scrutin secret, prima alegere fiind realizatã pentru postul de director general. 3. În caz de eliberare a postului de director general, directorul general adjunct îşi asumã funcţiile directorului general pânã la sfârşitul mandatului prevãzut pentru acesta; el este eligibil în acest post şi admis din oficiu drept candidat, sub rezerva ca mandatul sãu iniţial ca director general adjunct sã nu fi fost deja reînnoit o datã de cãtre Congresul precedent şi ca el sã îşi manifeste interesul de a fi considerat drept candidat la postul de director general. 4. În caz de eliberare simultanã a posturilor de director general şi director general adjunct, Consiliul de administraţie alege, pe baza candidaturilor primite, în urma unui concurs, un director general adjunct pentru perioada care urmeazã pânã la viitorul Congres. Pentru prezentarea candidaturilor, se aplicã prin analogie paragraful 2. 5. În cazul eliberãrii postului de director general adjunct, Consiliul de administraţie îl însãrcineazã, la propunerea directorului general, pe unul dintre directorii de grad D2 ai Biroul Internaţional sã îşi asume, pânã la viitorul Congres, funcţiile directorului general adjunct. ART. 112 Funcţiile directorului general 1. Directorul general organizeazã, administreazã şi conduce Biroul Internaţional al cãrui reprezentant legal este. El este competent pentru a clasa posturile de gradele G1 la D2 şi pentru a numi şi promova funcţionari în aceste grade. Pentru numirile în gradele P1 la D2, el trebuie sã ia în consideraţie calificãrile profesionale ale candidaţilor recomandaţi de administraţiile poştale din statele membre de a cãror naţionalitate sunt sau în care îşi exercitã activitatea profesionalã, ţinând seama de o echitabilã repartiţie geograficã continentalã şi de limbã. Posturile de director de grad D2 trebuie, în mãsura posibilului, sã fie ocupate de candidaţi provenind din regiuni diferite, altele decât cele din care provin directorul general şi directorul general adjunct, ţinând cont de considerente privind eficienţa Biroului Internaţional. În cazul posturilor care solicitã calificãri speciale, directorul general poate sã se adreseze în afarã. El ţine seama, cu ocazia numirii unui nou funcţionar, de faptul ca, în principiu, persoanele care ocupã posturile gradelor D2, D1 şi P5 trebuie sã provinã din diferite state membre ale Uniunii. Cu ocazia promovãrii unui funcţionar al Biroului Internaţional în gradele D2, D1 şi P5, nu este obligatoriu sã se aplice acelaşi principiu. În plus, cerinţele referitoare la o distribuţie echitabilã din punct de vedere geografic şi lingvistic sunt mai puţin importante decât calificarea în procesul de recrutare. Directorul general informeazã Consiliul de administraţie o datã pe an, în raportul asupra activitãţilor Uniunii, despre numirile şi promovãrile în gradele P4 la D2. 2. Directorul general are urmãtoarele atribuţii: 2.1. sã asigure funcţiile de depozitar al actelor Uniunii şi de intermediar în procedura de aderare şi admitere în Uniune, precum şi de ieşire din aceasta; 2.2. sã notifice deciziile luate de Congres tuturor guvernelor statelor membre; 2.3. sã notifice tuturor administraţiilor poştale regulamentele hotãrâte sau revizuite de Consiliul de Exploatare Poştalã; 2.4. sã pregãteascã proiectul bugetului anual al Uniunii la un nivel cât mai scãzut posibil, compatibil cu nevoile Uniunii, şi sã îl supunã în timp necesar examinãrii Consiliului de administraţie; sã comunice bugetul guvernelor statelor membre ale Uniunii dupã aprobarea acestuia de cãtre Consiliul de administraţie şi sã îl execute; 2.5. sã execute activitãţile specifice cerute de organele Uniunii şi pe cele care îi sunt atribuite prin acte; 2.6. sã ia iniţiative care sã vizeze realizarea obiectivelor fixate de organele Uniunii, în cadrul politicii stabilite şi al fondurilor disponibile; 2.7. sã supunã sugestii şi propuneri Consiliului de administraţie sau Consiliului de Exploatare Poştalã; 2.8. dupã închiderea Congresului, sã înainteze Consiliului de Exploatare Poştalã propuneri privind modificãrile Regulamentului ca urmare a deciziilor Congresului, în conformitate cu Regulile de procedurã ale Consiliului de Exploatare Poştalã; 2.9. sã pregãteascã, pentru Consiliul de Exploatare Poştalã şi pe baza directivelor date de cãtre acesta din urmã, proiectul Planului strategic ce urmeazã sã fie supus Congresului şi proiectul de revizuire anualã a planului; 2.10. sã asigure reprezentarea Uniunii; 2.11. sã serveascã drept intermediar în relaţiile dintre: - UPU şi uniunile restrânse; - UPU şi Organizaţia Naţiunilor Unite; - UPU şi organizaţiile internaţionale a cãror activitate prezintã un interes pentru Uniune; - UPU şi organismele internaţionale, asociaţiile sau întreprinderile pe care organele Uniunii doresc sã le consulte sau sã le asocieze la lucrãrile lor; 2.12. sã îşi asume funcţia de secretar general al organelor Uniunii şi sã supravegheze cu acest titlu, ţinând seama de dispoziţiile speciale ale prezentului regulament, în special: - pregãtirea şi organizarea lucrãrilor organelor Uniunii; - elaborarea, producerea şi distribuirea documentelor, rapoartelor şi proceselor-verbale; - funcţionarea secretariatului în timpul reuniunilor organelor Uniunii; 2.13. sã asiste la şedinţele organelor Uniunii şi sã ia parte la deliberãri fãrã drept de vot, cu posibilitatea de a se face reprezentat. ART. 113 Funcţiile directorului general adjunct 1. Directorul general adjunct îl asistã pe directorul general şi este responsabil faţã de el. 2. În caz de absenţã sau impediment din partea directorului general, directorul general adjunct exercitã puterile acestuia. Acelaşi lucru se întâmplã şi în cazul eliberãrii postului de director general prevãzut la art. 111.3. ART. 114 Secretariatul organelor Uniunii (Const. 14, 15, 17, 18) Secretariatul organelor Uniunii este asigurat de Biroul Internaţional sub responsabilitatea directorului general. El adreseazã toate documentele publicate cu ocazia fiecãrei sesiuni administraţiilor poştale membre ale organului Uniunii, administraţiilor poştale ale ţãrilor care, fãrã sã fie membre ale organului Uniunii, colaboreazã la studiile întreprinse, uniunilor restrânse, precum şi celorlalte administraţii poştale ale statelor membre care au solicitat. ART. 115 Lista ţãrilor membre Biroul Internaţional stabileşte şi ţine la zi lista guvernelor statelor membre ale Uniunii, indicând în ea clasa lor de contribuţie, grupul lor geografic şi situaţia lor în raport cu actele Uniunii. ART. 116 (Const. 20; Regulamentul general 124, 125, 126) Informaţii. Opinii. Cereri de interpretare şi amendare a actelor. Anchete. Intervenţia în lichidarea conturilor 1. Biroul Internaţional este tot timpul la dispoziţia Consiliului de administraţie, a Consiliului de Exploatare Poştalã şi a administraţiilor poştale pentru a le furniza toate informaţiile utile asupra problemelor referitoare la serviciu. 2. El este însãrcinat, în special, sã reuneascã, sã coordoneze, sã publice şi sã distribuie informaţii de orice naturã, care intereseazã serviciul poştal internaţional, sã emitã la cererea pãrţilor în cauzã un aviz asupra problemelor litigioase, sã dea curs cererilor de interpretare şi de modificare a actelor Uniunii şi, în general, sã realizeze studii şi lucrãri de redactare sau documentare pe care respectivele acte i le atribuie ori care ar fi în interesul Uniunii. 3. El realizeazã şi anchetele care sunt solicitate de administraţiile poştale în vederea cunoaşterii opiniei celorlalte administraţii poştale asupra unei probleme determinate. Rezultatul unei anchete nu face obiectul unui vot şi nu va avea un caracter legal oficial. 4. El poate interveni, cu titlul de oficiu de compensare, în lichidarea conturilor de orice naturã referitoare la serviciul poştal. ART. 117 Cooperare tehnicã (Const. 1) Biroul Internaţional este însãrcinat, în cadrul cooperãrii tehnice internaţionale, sã dezvolte asistenţa tehnicã poştalã sub toate formele ei. ART. 118 Formulare furnizate de Biroul internaţional (Const. 20) Biroul Internaţional este însãrcinat sã conceapã şi sã confecţioneze cupoanele-rãspuns internaţionale şi sã aprovizioneze cu ele, la preţ de cost, administraţiile poştale care solicitã acest lucru. ART. 119 Actele uniunilor restrânse şi acordurile speciale (Const. 8) 1. Douã exemplare din actele uniunilor restrânse şi din aranjamentele speciale încheiate prin aplicarea art. 8 din Constituţie trebuie sã fie transmise Biroului Internaţional de cãtre oficiile acestor uniuni sau, în lipsã, de cãtre una dintre pãrţile contractante. 2. Biroul Internaţional are grijã ca actele uniunilor restrânse şi aranjamentele speciale sã nu prevadã condiţii mai puţin favorabile pentru public decât cele care sunt prevãzute în actele Uniunii şi sã informeze administraţiile poştale despre existenţa uniunilor şi a aranjamentelor sus-menţionate. El semnaleazã Consiliului de administraţie orice neregulã constatatã în virtutea prezentei dispoziţii. ART. 120 Revista Uniunii Biroul Internaţional redacteazã, cu ajutorul documentelor care îi sunt puse la dispoziţie, o revistã în limbile germanã, englezã, arabã, chinezã, spaniolã, francezã şi rusã. ART. 121 (Const. 20; Regulamentul general 102.6.17) Raportul bianual asupra activitãţilor Uniunii Biroul Internaţional întocmeşte asupra activitãţilor Uniunii un raport bianual care este comunicat, dupã aprobarea lui de cãtre Consiliului de administraţie, administraţiilor poştale, uniunilor restrânse şi Organizaţiei Naţiunilor Unite.
CAP. III Procedura de introducere şi examinare a propunerilor
ART. 122 Procedura de prezentare a propunerilor cãtre Congres 1. Sub rezerva excepţiilor prevãzute în paragrafele 2 şi 5, procedura urmãtoare regleazã introducerea propunerilor de orice naturã ce vor fi supuse Congresului de cãtre administraţiile poştale ale statelor membre: a) sunt admise propunerile care parvin Biroului Internaţional cu cel puţin 6 luni înainte de data fixatã pentru Congres; b) nici o propunere de ordin redacţional nu este admisã în perioada de 6 luni care precedã data fixatã pentru Congres; c) propunerile de fond care parvin Biroului Internaţional în intervalul cuprins între 6 şi 4 luni înainte de data fixatã pentru Congres nu sunt admise decât dacã sunt sprijinite de cel puţin douã administraţii poştale; d) propunerile de fond care parvin Biroului Internaţional în intervalul cuprins între 4 şi 2 luni care precedã data fixatã pentru Congres nu sunt admise decât dacã sunt sprijinite de cel puţin 8 administraţii poştale; propunerile care îi parvin acestuia ulterior nu sunt admise; e) declaraţiile de sprijin trebuie sã parvinã Biroului Internaţional în acelaşi timp cu propunerile la care se referã. 2. Propunerile privind Constituţia sau Regulamentul general trebuie sã parvinã Biroului Internaţional cu cel puţin 6 luni înainte de deschiderea Congresului; acelea care îi parvin acestuia ulterior acestei date, dar înainte de deschiderea Congresului, nu pot fi luate în consideraţie decât dacã Congresul decide astfel cu majoritate de douã treimi din numãrul ţãrilor reprezentate în Congres şi dacã sunt respectate condiţiile prevãzute în paragraful 1. 3. Fiecare propunere nu trebuie sã aibã, în principiu, decât un obiectiv şi sã nu conţinã decât modificãri referitoare la acest obiectiv. 4. Propunerile de ordin redacţional sunt prevãzute în antet de cãtre administraţiile poştale care le prezintã, cu menţiunea "Propunere de ordin redacţional", şi publicate de Biroul Internaţional sub un numãr urmat de litera R. Propunerile neprevãzute cu aceastã menţiune, dar care, dupã pãrerea Biroului Internaţional, nu sunt decât redacţionale, sunt publicate cu o menţiune corespunzãtoare; Biroul Internaţional întocmeşte pentru Congres o listã a acestor propuneri. 5. Procedura descrisã în paragrafele 1 şi 4 nu se aplicã nici propunerilor privind Regulamentul interior al congreselor, nici amendamentelor la propunerile deja fãcute. ART. 123 Procedura de înaintare a propunerilor cãtre Consiliul de Exploatare Poştalã privind pregãtirea noilor regulamente, având în vedere deciziile adoptate de Congres 1. Regulamentele Convenţiei Poştale Universale şi Aranjamentul privind serviciile de platã poştale vor fi redactate de Consiliul operaţional poştal, în lumina deciziilor adoptate de Congres. 2. Propunerile care rezultã din amendamentele propuse la Convenţie sau la Aranjamentul privind serviciile de platã poştale vor fi înaintate Biroului Internaţional, Împreunã cu propunerile cãtre Congres la care acestea fac referire. Aceste propuneri pot fi depuse de o singurã administraţie poştalã a unui singur stat membru fãrã sprijinul altor administraţii poştale din alte state. Asemenea propuneri vor fi distribuite tuturor administraţiilor poştale din statele membre cu nu mai puţin de o lunã înainte de Congres. 3. Alte propuneri privind regulamentele, propuneri aflate în studiu în cadrul Consiliului operaţional poştal pentru pregãtirea regulamentelor în urmãtoarele 6 luni de la terminarea Congresului vor fi înaintate Biroului Internaţional cu cel puţin douã luni înainte de Congres. 4. Propunerile privind modificarea regulamentelor ca urmare a deciziilor Congresului, care sunt redactate de administraţiile poştale ale statelor membre, vor trebui sã ajungã la Biroul Internaţional nu mai târziu de douã luni înaintea deschiderii lucrãrilor Consiliului operaţional poştal. Astfel de propuneri vor fi distribuite tuturor statelor membre nu mai târziu de o lunã înaintea deschiderii lucrãrilor Consiliului operaţional poştal. ART. 124 Procedura de prezentare a propunerilor între douã congrese (Const. 29; Regulamentul general 116) 1. Pentru a fi luate în consideraţie, propunerile privind Convenţia sau acordurile, introduse de cãtre o administraţie poştalã între douã congrese, trebuie sã fie sprijinite de cãtre cel puţin alte douã administraţii poştale. Aceste propuneri rãmân fãrã urmare atunci când Biroul Internaţional nu primeşte, în acelaşi timp, declaraţiile de sprijin necesare. 2. Aceste propuneri sunt adresate celorlalte administraţii poştale prin intermediul Biroului Internaţional. 3. Propunerile privind regulamentele nu au nevoie de sprijin, dar nu sunt luate în consideraţie de Consiliul de Exploatare Poştalã decât dacã acesta le aprobã în urgentã necesitate. ART. 125 Examinarea propunerilor între douã congrese (Const. 29; Regulamentul general 116, 124) 1. Orice propunere referitoare la Convenţie, acorduri şi protocoalele lor finale este supusã urmãtoarei proceduri: atunci când o administraţie poştalã a unui stat membru a transmis o propunere Biroului Internaţional, acesta din urmã o va înainta tuturor administraţiilor poştale ale statelor membre pentru analizã. Un termen de douã luni este lãsat la dispoziţie administraţiilor poştale ale statelor membre pentru examinarea propunerii şi, eventual, pentru a transmite Biroului Internaţional observaţiile lor. Nu sunt admise amendamente. Dupã expirarea acestui termen, Biroul Internaţional va înainta tuturor administraţiilor poştale din statele membre toate observaţiile primite şi va invita fiecare administraţie poştalã a statului membru sã voteze pentru sau împotriva propunerii. Acele administraţii poştale ale statelor membre care nu au fãcut sã parvinã votul lor în termen de douã luni sunt considerate cã se abţin. Termenele sus-menţionate încep sã curgã de la datele circularelor Biroului Internaţional. 2. Propunerile de modificare a regulamentelor sunt tratate de Consiliul de Exploatare Poştalã. 3. Dacã propunerea priveşte un aranjament sau protocolul sãu final, numai administraţiile poştale ale statelor membre care sunt parte la acest acord pot lua parte la operaţiunile descrise în paragraful I. ART. 126 Notificarea deciziilor adoptate între douã congrese 1. Modificãrile aduse la Convenţie, aranjamentele şi protocoalele finale la aceste acte sunt consacrate printr-o notificare a directorului general al Biroului Internaţional cãtre guvernele statelor membre. 2. Modificãrile aduse de cãtre Consiliul de Exploatare Poştalã regulamentelor şi protocoalelor lor finale sunt notificate administraţiilor poştale de cãtre Biroul internaţional. Acelaşi lucru este valabil pentru interpretãrile vizate în art. 36.3.2 din Convenţie şi dispoziţiile corespunzãtoare din cadrul acordurilor. ART. 127 Punerea în vigoare a regulamentelor şi a celorlalte decizii adoptate între congrese 1. Regulamentele intrã în vigoare la aceeaşi datã şi au aceeaşi duratã ca şi actele emise de Congres. 2. Sub rezerva dispoziţiilor paragrafului 1, deciziile de modificare a actelor Uniunii care sunt adoptate între douã congrese nu sunt executorii decât la cel puţin 3 luni dupã notificarea lor.
CAP. IV Finanţe
ART. 128 Fixarea şi reglarea cheltuielilor Uniunii 1. Sub rezerva paragrafelor 2-6, cheltuielile anuale aferente activitãţilor organelor Uniunii nu trebuie sã depãşeascã urmãtoarele sume pentru anii 2005 şi urmãtorii: 37.000.000 franci elveţieni pentru anii 2005-2008. Limita de bazã pentru anul 2008 se va aplica şi urmãtorilor ani, dacã Congresul din anul 2008 se va amâna. 2. Cheltuielile aferente reuniunilor viitorului congres (deplasarea secretariatului, cheltuieli de transport, cheltuieli de instalare tehnicã a interpretãrii simultane, cheltuieli de reproducere a documentelor în timpul Congresului etc.) nu trebuie sã depãşeascã limita de 2.900.000 franci elveţieni. 3. Consiliul de administraţie este autorizat sã depãşeascã limitele fixate din paragrafele 1 şi 2 pentru a ţine seama de majorãrile treptelor de prelucrare, de contribuţii cu titlu de pensii sau indemnizaţii, inclusiv indemnizaţii de post, admise de Naţiunile Unite pentru a fi aplicate personalului lor în funcţie la Geneva. 4. Consiliul de administraţie este, de asemenea, autorizat sã ajusteze în fiecare an valoarea cheltuielilor, altele decât cele referitoare la personal, în funcţie de indicele elveţian al preţului de consum. 5. Prin derogare de la paragraful 1, Consiliul de administraţie sau, în caz de extremã urgenţã, directorul general poate autoriza depãşirea limitelor fixate pentru a face faţã reparaţiilor importante şi neprevãzute ale clãdirii Biroului Internaţional, fãrã ca valoarea depãşirii sã poatã trece de 125.000 franci elveţieni pe an. 6. Dacã apar ca insuficiente creditele prevãzute în paragrafele 1 şi 2 pentru a asigura buna funcţionare a Uniunii, aceste limite nu pot fi depãşite decât cu aprobarea majoritãţii statelor membre ale Uniunii. Orice consultaţie trebuie sã comporte o expunere completã a faptelor care justificã o asemenea cerere. 7. Ţãrile care aderã la Uniune sau care sunt admise în calitate de membru al Uniunii, precum şi cele care ies din Uniune trebuie sã îşi achite cotizaţia pentru întregul an în cursul cãruia admiterea sau ieşirea lor trebuie efectuatã. 8. Statele membre plãtesc în avans partea lor contributivã la cheltuielile anuale ale Uniunii, pe baza bugetului stabilit de Consiliul de administraţie. Aceste pãrţi contributive trebuie sã fie plãtite cel mai târziu în prima zi a exerciţiului financiar la care se raporteazã bugetul. Depãşit acest termen, sumele datorate sunt producãtoare de dobânzi în profitul Uniunii, respectiv 3% pe an în timpul primelor 6 luni şi 6% pe an începând cu a şaptea lunã. 9. Atât timp cât arieratele la contribuţiile obligatorii, în afara dobânzilor datorate Uniunii de cãtre un stat membru, sunt egale sau superioare sumei contribuţiilor respectivului stat membru pentru douã exerciţii financiare anterioare, acest stat membru poate ceda irevocabil cãtre Uniune în totalitate sau o parte din creanţele sale asupra altor state membre, conform modalitãţilor fixate de Consiliul de administraţie. Condiţiile creanţelor se definesc ca urmare a unui acord convenit între statul membru, debitori/creditori şi Uniune. 10. Statele membre care, din motive juridice sau altele, sunt în imposibilitate sã efectueze o astfel de cesiune, se angajeazã sã încheie un plan de amortizare a arieratelor lor. 11. În afara unor circumstanţe excepţionale, recuperarea arieratelor la contribuţiile obligatorii datorate Uniunii nu pot fi extinse la mai mult de 10 ani. 12. În Împrejurãri excepţionale, Consiliul de administraţie poate absolvi un stat membru, total sau numai de o parte din dobânzile datorate, dacã acesta a achitat integral datoriile restante. 13. Un stat membru poate, de asemenea, sã fie absolvit, în cadrul unui plan de amortizare a conturilor sale întârziate aprobat de cãtre Consiliul de administraţie, total sau de o parte din dobânzile acumulate ori invers; absolvirea este totuşi subordonatã executãrii complete şi punctuale a planului de amortizare într-un termen convenit la maximum 10 ani. 14. Pentru a acoperi insuficienţele de trezorerie ale Uniunii, s-a constituit un fond de rezervã a cãrui valoare este fixatã de Consiliul de administraţie. Acest fond este alimentat în primul rând prin excedente bugetare. El poate servi şi pentru echilibrarea bugetului sau reducerea valorii contribuţiilor statelor membre. 15. În ceea ce priveşte insuficienţele trecãtoare ale trezoreriei, Guvernul Confederaţiei Elveţiene face în termen scurt avansurile necesare, conform condiţiilor care sunt fixate de comun acord. Acest guvern supravegheazã fãrã remuneraţie contabilitatea conturilor financiare, precum şi contabilitatea Biroului Internaţional, în limitele condiţiilor fixate de Congres. ART. 129 Sancţiuni automate 1. Orice stat membru, gãsindu-se în imposibilitate de a efectua obligaţia prevãzutã la art. 128.9 şi care nu acceptã sã se supunã unui plan de amortizare propus de Biroul Internaţional conform art. 128.10 sau nu îl respectã, îşi pierde în mod automat dreptul la vot în Congres şi la reuniunile Consiliului de administraţie sau ale Consiliului de Exploatare Poştalã şi nu mai este eligibil în aceste douã consilii. 2. Sancţiunile automate sunt ridicate din oficiu şi cu efect imediat ce statul membru în cauzã se achitã în întregime de arieratele la contribuţiile obligatorii datorate Uniunii, în capital şi dobânzi, sau care acceptã sã se supunã unui plan de amortizare a arieratelor sale. ART. 130 Clasele de contribuţie (Const. 21; Regulamentul general 115, 128) 1. Statele membre contribuie la acoperirea cheltuielilor Uniunii conform clasei de contribuţie de care aparţin. Aceste clase sunt urmãtoarele: clasa de 50 unitãţi clasa de 45 unitãţi clasa de 40 unitãţi clasa de 35 unitãţi clasa de 30 unitãţi clasa de 25 unitãţi clasa de 20 unitãţi clasa de 15 unitãţi clasa de 10 unitãţi clasa de 5 unitãţi clasa de 3 unitãţi clasa de 1 unitate clasa de 0,5 unitãţi, rezervatã ţãrilor mai puţin avansate, enumerate de Organizaţia Naţiunilor Unite, şi altor ţãri desemnate de Consiliul de administraţie. 2. În afara claselor de contribuţie enumerate la paragraful 1, orice stat membru poate alege sã plãteascã mai mult de 50 de unitãţi. 3. Statele membre sunt înscrise în una dintre clasele de contribuţie de mai sus, în momentul admiterii lor sau aderãrii lor la Uniune, conform procedurii vizate la art. 21.4 din Constituţie. 4. Statele membre pot schimba ulterior clasa de contribuţie, cu condiţia ca aceastã schimbare sã fie notificatã Biroului Internaţional cu cel puţin douã luni înainte de deschiderea Congresului. Aceastã notificare, care este adusã la cunoştinţã Congresului, va avea efect la data intrãrii în vigoare a dispoziţiilor financiare, hotãrâtã de Congres. Statele membre care nu şi-au fãcut cunoscutã intenţia de a schimba clasa de contribuţie în perioada prevãzutã sunt menţinute în clasa de contribuţie la care au aparţinut pânã la acel moment. 5. Statele membre nu pot sã solicite sã fie declasate mai mult cu o clasã în acelaşi timp. 6. Totuşi, în împrejurãri excepţionale, cum ar fi catastrofe naturale care necesitã programe de ajutor internaţional, Consiliul de administraţie poate autoriza declasarea temporarã cu o clasã de contribuţie o singurã datã între douã congrese, la cererea unui stat membru, dacã acesta dovedeşte cã nu îşi mai poate menţine contribuţia conform clasei alese iniţial. În aceleaşi condiţii, Consiliul de administraţie poate sã autorizeze, de asemenea, declasarea temporarã a statului membru care nu aparţine categoriei ţãrilor mai puţin avansate deja incluse în clasa 1, trecându-l în clasa 0,5 unitãţi. 7. În aplicarea paragrafului 6, declasarea temporarã poate fi autorizatã de Consiliul de administraţie pentru o perioadã de maximum 2 ani sau pânã la viitorul congres, dacã acesta are loc pânã la sfârşitul acestei perioade. La expirarea perioadei fixate, ţara în cauzã se reintegreazã automat în clasa sa iniţialã. 8. Prin derogare de la paragrafele 4 şi 5, surclasãrile nu sunt supuse nici unei restricţii. ART. 131 Plata documentelor furnizate de Biroul Internaţional (Regulamentul general 118) Serviciile pe care Biroul Internaţional le oferã contra platã administraţiilor poştale trebuie sã fie plãtite în cel mai scurt timp posibil şi cel mai târziu în termen de 6 luni începând din prima zi ce urmeazã dupã cea de transmitere a contului de cãtre Birou. Depãşit acest termen, sumele datorate sunt producãtoare de dobânzi în folosul Uniunii, respectiv 5% pe an, începând din ziua expirãrii termenului sus-menţionat.
CAP. V Arbitraje
ART. 132 Procedura de arbitraj (Const. 32) 1. În caz de diferend ce trebuie reglat prin arbitraj, fiecare dintre administraţiile poştale în cauzã alege o administraţie poştalã a unui stat membru care nu este direct interesatã în litigiu. Când mai multe administraţii poştale fac cauza comunã, ele sunt considerate, pentru aplicarea acestor dispoziţii, ca fiind o singurã administraţie poştalã. 2. În cazul în care una dintre administraţiile poştale în cauzã nu dã curs unei propuneri de arbitraj în termen de 6 luni, Biroul Internaţional, în situaţia în care cererea i-a fost adresatã, determinã la rândul sãu desemnarea unui arbitru prin administraţia poştalã sau îi desemneazã el însuşi unul din oficiu. 3. Pãrţile în cauzã pot sã se înţeleagã pentru a desemna un arbitru unic care poate fi Biroul Internaţional. 4. Deciziile arbitrilor sunt luate cu majoritate de voturi. 5. În cazul unor pãreri împãrţite, arbitrii aleg pentru a tranşa diferendul o altã administraţie poştalã dezinteresatã în litigiu. În lipsa unei înţelegeri asupra alegerii, aceastã administraţie poştalã este desemnatã de Biroul Internaţional dintre administraţiile poştale nepropuse de cãtre arbitri. 6. Dacã este vorba de un diferend privind unul dintre acorduri, arbitrii nu pot fi desemnaţi în afara administraţiilor poştale care sunt parte la acest acord.
CAP. VI Dispoziţii finale
ART. 133 Condiţii de aprobare a propunerilor privind Regulamentul general Pentru a deveni efective, propunerile supuse Congresului şi referitoare la prezentul regulament general trebuie sã fie aprobate de majoritatea statelor membre reprezentate la Congres şi care au drept de vot. Cel puţin douã treimi din numãrul statelor membre ale Uniunii cu drept de vot trebuie sã fie prezente în momentul votului. ART. 134 Propuneri privind acordurile cu Organizaţia Naţiunilor Unite Condiţiile de aprobare vizate la art. 133 se aplicã şi propunerilor de modificare a acordurilor încheiate între Uniunea Poştalã Universalã şi Organizaţia Naţiunilor Unite, în mãsura în care aceste acorduri nu prevãd condiţiile de modificare a dispoziţiilor pe care le conţin. ART. 135 Punerea în aplicare şi durata Regulamentului general Prezentul regulament general va fi pus în aplicare la 1 ianuarie 2006 şi va rãmâne în vigoare pe o perioadã nedeterminatã. Drept care, plenipotenţiarii guvernelor statelor membre au semnat prezentul regulament general într-un exemplar, care este depus la directorul general al Biroului Internaţional. O copie va fi acordatã fiecãrei pãrţi de cãtre Biroul Internaţional. Întocmit la Bucureşti la 5 octombrie 2004. ___________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
