Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
──────────
Aprobat prin ORDINUL nr. 142 din 4 septembrie 2024, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 10 septembrie 2024.
──────────
CAP. I
Dispoziţii generale
ART. 1
(1) Direcţia generală pentru relaţiile cu instituţiile prefectului, denumită în continuare direcţia generală, este structura de specialitate a aparatului central al Ministerului Afacerilor Interne, denumit în continuare ministerul, fără personalitate juridică, având competenţă în domeniul monitorizării, îndrumării metodologice şi coordonării activităţii prefecţilor, subprefecţilor şi a personalului din cadrul instituţiilor prefectului, raportat la prerogativele ce le revin potrivit prevederilor art. 123 din Constituţia României, republicată, coroborate cu prevederile art. 252-260 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu cele ale Hotărârii Guvernului nr. 906/2020 pentru punerea în aplicare a unor prevederi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Direcţia generală asigură în activitatea sa aplicarea legilor, a ordonanţelor şi a hotărârilor Guvernului, a ordinelor şi a instrucţiunilor emise de ministrul afacerilor interne, precum şi a dispoziţiilor secretarului de stat care coordonează direcţia generală, în domeniul său de competenţă.
ART. 2
Direcţia generală este subordonată ministrului afacerilor interne, denumit în continuare ministru, şi se află în coordonarea secretarului de stat desemnat în acest sens.
CAP. II
Organizarea direcţiei generale
ART. 3
(1) Direcţia generală are următoarea structură organizatorică:
a) conducerea;
b) manageri publici (la nivel de compartiment);
c) Serviciul monitorizarea şi îndrumarea activităţii instituţiei prefectului în domeniul politicilor publice şi electoral;
d) Serviciul monitorizarea şi îndrumarea activităţii instituţiei prefectului în domeniul verificării legalităţii şi al serviciilor publice deconcentrate;
e) Serviciul coordonarea activităţii instituţiei prefectului, analize şi sinteze;
f) monitorizarea activităţii instituţiei prefectului în domeniul serviciilor de utilităţi publice (la nivel de compartiment);
g) suport decizional şi documente clasificate (la nivel de compartiment);
h) structura de securitate (la nivel de compartiment).
(2) Organigrama direcţiei generale este prevăzută în anexa nr. 1.
ART. 4
Între structurile de specialitate ale direcţiei generale prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b)-h) se stabilesc relaţii de cooperare, în vederea îndeplinirii atribuţiilor care le revin.
ART. 5
(1) Activitatea desfăşurată de direcţia generală în vederea atingerii obiectivelor propuse are la bază relaţii de autoritate, de cooperare, respectiv de colaborare.
(2) Relaţiile de autoritate ierarhică se stabilesc:
a) între conducerea direcţiei generale şi structurile sale de specialitate, în scopul menţinerii şi perfecţionării stării de funcţionalitate a sistemului relaţional intern al direcţiei generale;
b) între şefii structurilor de specialitate ale direcţiei generale şi personalul subordonat acestora.
(3) Direcţia generală are relaţii de autoritate funcţională şi de coordonare cu instituţiile prefectului, în scopul:
a) desfăşurării unitare a activităţii instituţiilor prefectului;
b) asigurării îndrumării instituţiilor prefectului în ceea ce priveşte aplicarea legislaţiei specifice, precum şi a procedurilor stabilite prin normele interne;
c) monitorizării îndeplinirii de către instituţiile prefectului a atribuţiilor specifice şi a sarcinilor încredinţate de către Guvern şi Ministerul Afacerilor Interne.
(4) Relaţiile de cooperare ale direcţiei generale se stabilesc cu alte structuri din cadrul aparatului central al ministerului, instituţii şi structuri aflate în subordinea sau în coordonarea ministerului, respectiv unităţi din subordinea acestora.
(5) Relaţiile de colaborare ale direcţiei generale se stabilesc cu autorităţi publice, instituţii şi alte organizaţii pentru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin.
(6) Diagrama principalelor relaţii ale direcţiei generale este prevăzută în anexa nr. 2.
ART. 6
(1) Sistemul informaţional-decizional derulat în cadrul direcţiei generale este prevăzut în anexa nr. 3.
(2) Legătura dintre componenta decizională şi cea informaţională a sistemului prevăzut la alin. (1) se prezintă astfel:
a) la intrare, componenta informaţională furnizează componentei decizionale informaţia pe care aceasta din urmă o transmite spre prelucrare structurilor de specialitate ale direcţiei generale;
b) la ieşire, componenta informaţională dirijează deciziile luate în cadrul componentei decizionale pentru a fi executate şi aplicate de către structurile de specialitate ale direcţiei generale, respectiv instituţiile prefectului;
c) componenta informaţională presupune existenţa unui circuit intern de informaţii.
(3) Componenta informaţională şi cea decizională sunt cuplate, variabilele de intrare ale uneia fiind variabilele de ieşire ale celeilalte.
ART. 7
Personalul direcţiei generale este format din funcţionari publici, funcţionari publici cu statut special - poliţişti şi cadre militare, repartizaţi pe domenii de activitate.
ART. 8
(1) Întregul personal al direcţiei generale este subordonat direct directorului general, respectiv directorilor generali adjuncţi care îi coordonează activitatea şi, în mod nemijlocit, şefilor structurilor din care face parte.
(2) Personalul direcţiei generale răspunde pentru executarea sarcinilor de serviciu încredinţate, potrivit fişelor posturilor.
CAP. III
Obiectivele şi atribuţiile direcţiei generale
ART. 9
Principalele obiective ale direcţiei generale sunt:
a) asigurarea cadrului de referinţă corespunzător aplicării legislaţiei specifice la nivelul instituţiilor prefectului, într-un mod coerent şi unitar;
b) perfecţionarea activităţii instituţiilor prefectului în ceea ce priveşte gestionarea problematicilor din diferite sectoare de activitate, raportat la îndeplinirea prerogativelor stabilite de actele normative în vigoare;
c) creşterea calităţii şi eficienţei serviciilor publice prestate de instituţiile prefectului.
ART. 10
(1) Direcţia generală are următoarele atribuţii principale:
a) monitorizarea activităţii prefecţilor, subprefecţilor şi a personalului din cadrul instituţiilor prefectului cu privire la exercitarea atribuţiilor stabilite prin acte normative şi realizarea sarcinilor încredinţate de către Guvern şi Ministerul Afacerilor Interne;
b) îndrumarea metodologică, prin asigurarea cadrului de referinţă corespunzător aplicării legislaţiei specifice la nivelul instituţiilor prefectului, într-un mod coerent şi unitar;
c) coordonarea activităţilor structurilor de specialitate din cadrul instituţiilor prefectului, cu excepţia serviciilor publice comunitare de paşapoarte şi a serviciilor publice comunitare regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor;
d) prelucrarea de informaţii referitoare la modul de gestionare a problematicilor din diferite sectoare de activitate ale instituţiilor prefectului;
e) controlul de specialitate, pe linia de competenţă, al modului de organizare şi desfăşurare a activităţii în cadrul instituţiilor prefectului.
(2) Pe linie de monitorizare, îndrumare metodologică şi coordonare, direcţia generală are atribuţii, în principal, cu privire la organizarea şi desfăşurarea în cadrul instituţiilor prefectului a următoarelor activităţi:
a) verificarea legalităţii actelor administrative emise sau adoptate de către autorităţile administraţiei publice locale şi sesizarea instanţei de contencios administrativ în situaţia în care acestea sunt considerate ilegale;
b) gestionarea problematicilor din domeniul serviciilor publice deconcentrate;
c) utilizarea aplicaţiei Apostilă;
d) realizarea atribuţiilor prevăzute în legislaţia specifică din domeniul organizării şi desfăşurării alegerilor locale, parlamentare, prezidenţiale şi pentru Parlamentul European, precum şi a referendumului naţional;
e) modul de realizare a obiectivelor prevăzute în Programul de guvernare, politici publice şi strategii, la nivelul judeţului sau al municipiului Bucureşti, după caz;
f) sarcinile încredinţate de către Guvern şi Ministerul Afacerilor Interne în urma desfăşurării videoconferinţelor cu prefecţii;
g) exercitarea atribuţiilor stabilite prin acte normative şi realizarea sarcinilor încredinţate de către Guvern şi Ministerul Afacerilor Interne;
h) aplicarea legislaţiei specifice domeniului lor de competenţă.
(3) Pe linie de prelucrare a datelor şi informaţiilor primite de la instituţiile prefectului, direcţia generală are ca principale atribuţii:
a) întocmirea de informări, sinteze, note, analize şi rapoarte, pe diverse teme din domeniul de competenţă, pe baza datelor transmise de către prefecţi;
b) analizarea problemelor întâmpinate de către prefecţi, în calitatea acestora de preşedinţi ai comitetelor judeţene pentru situaţii de urgenţă, în vederea informării conducerii direcţiei generale şi a conducerii Ministerului Afacerilor Interne.
(4) Pe linie de control, direcţia generală are ca atribuţie realizarea, din dispoziţia conducerii ministerului, a controlului ierarhic de specialitate asupra activităţii instituţiilor prefectului, cu privire la exercitarea atribuţiilor prevăzute în acte normative ori a sarcinilor date de conducerea ministerului.
(5) Direcţia generală exercită şi alte atribuţii, după cum urmează:
a) pregătirea şi elaborarea proiectelor de hotărâre a Guvernului pentru numirea, respectiv eliberarea din funcţie a prefecţilor şi a subprefecţilor;
b) întocmirea şi înaintarea documentaţiei către prim-ministrul României, ca urmare a propunerii prefectului privind ocuparea funcţiei publice de secretar general al instituţiei prefectului;
c) verificarea ordinelor cu caracter normativ emise de către prefecţi, cu formularea de propuneri conform prevederilor legale;
d) întocmirea, la solicitarea Direcţiei generale juridice, a unor puncte de vedere cu privire la interpelările şi întrebările adresate prim-ministrului şi ministrului afacerilor interne de către deputaţi şi senatori, în domeniul de competenţă;
e) elaborarea, în calitate de unitate iniţiatoare, a proiectelor de acte normative din domeniul său de competenţă şi întocmirea unor puncte de vedere cu privire la proiectele de acte normative elaborate de alte entităţi, care privesc activitatea instituţiilor prefectului sau a ministerului în relaţia cu acestea;
f) analizarea şi verificarea aspectelor sesizate de către petenţi şi formularea, în condiţiile legii, a răspunsurilor la petiţiile cetăţenilor şi organizaţiilor neguvernamentale, adresate direcţiei generale ori ministerului şi repartizate spre soluţionare direcţiei generale de către conducerea ministerului.
CAP. IV
Conducerea direcţiei generale
ART. 11
(1) Conducerea direcţiei generale este exercitată de către directorul general, ajutat de doi directori generali adjuncţi.
(2) Directorul general se află în subordinea directă a ministrului şi în coordonarea secretarului de stat care coordonează activitatea direcţiei generale. Directorii generali adjuncţi se află în subordinea nemijlocită a directorului general.
ART. 12
(1) Directorul general conduce întreaga activitate a direcţiei generale şi o reprezintă în relaţiile cu celelalte structuri din aparatul central al ministerului, cu instituţiile şi structurile aflate în subordinea sau în cadrul ministerului şi cu unităţile din subordinea acestora, precum şi cu structurile similare din cadrul instituţiilor şi organismelor din afara ministerului.
(2) Directorul general poate delega atribuţii din competenţa sa directorilor generali adjuncţi sau altor persoane din subordine, în condiţiile legii.
(3) Raporturile de coordonare şi îndrumare a activităţilor structurilor direcţiei generale de către directorii generali adjuncţi se stabilesc potrivit organigramei.
(4) Directorul general, în baza analizelor şi sintezelor realizate la nivelul structurilor din cadrul direcţiei, prezintă secretarului de stat care coordonează activitatea direcţiei generale documentele necesare emiterii unor dispoziţii.
ART. 13
(1) În baza şi executarea actelor normative, a ordinelor şi instrucţiunilor ministrului, precum şi a dispoziţiilor secretarului de stat care coordonează activitatea direcţiei generale, emise conform competenţelor, directorul general emite dispoziţii obligatorii pentru personalul din subordine, iar pentru instituţiile prefectului numai cu aprobarea secretarului de stat care coordonează activitatea direcţiei generale.
(2) În exercitarea actului de conducere, directorul general stabileşte prin dispoziţie raporturile de coordonare şi îndrumare a activităţilor structurilor direcţiei de către directorii generali adjuncţi.
ART. 14
Directorul general reprezintă direcţia generală în relaţiile cu celelalte structuri din cadrul aparatului central al ministerului şi cu structuri aflate în subordinea sau în cadrul ministerului, cu autorităţi publice din administraţia publică centrală şi locală, cu instituţii publice, precum şi cu organizaţii ale societăţii civile.
ART. 15
(1) Directorul general răspunde în condiţiile legii, potrivit fişei postului, în faţa ministrului şi a secretarului de stat care coordonează activitatea direcţiei generale, de întreaga activitate pe care o desfăşoară direcţia generală.
(2) Organizarea şi modalităţile de planificare a activităţilor desfăşurate de direcţia generală, precum şi de evaluare a activităţilor desfăşurate de către structurile acesteia se stabilesc prin dispoziţie a directorului general.
ART. 16
Directorii generali adjuncţi răspund în condiţiile legii, potrivit fişelor posturilor, în faţa directorului general, de activitatea serviciilor şi compartimentelor care le sunt încredinţate spre coordonare şi îndrumare, precum şi de îndeplinirea altor atribuţii sau competenţe care le sunt dispuse/delegate de către directorul general.
CAP. V
Obiectivele şi atribuţiile structurilor din cadrul direcţiei generale
SECŢIUNEA 1
Obiectivul şi atribuţiile Compartimentului manageri publici
ART. 17
(1) Obiectivul general al Compartimentului manageri publici îl reprezintă transferul de cunoştinţe către celelalte structuri din cadrul direcţiei generale şi către instituţiile prefectului în vederea proiectării şi implementării procedurilor şi activităţilor necesare creşterii eficienţei actului administrativ.
(2) Compartimentul manageri publici se subordonează nemijlocit directorului general.
ART. 18
Compartimentul manageri publici are următoarele atribuţii principale:
a) elaborarea de strategii, planuri de acţiune şi alte documente de politici publice privind activitatea direcţiei generale şi a instituţiilor prefectului, în colaborare cu celelalte compartimente funcţionale ale direcţiei generale;
b) asigurarea diseminării, la nivelul personalului de conducere al direcţiei generale, de concepte şi componente ale managementului public modern;
c) monitorizarea şi îndrumarea metodologică a dezvoltării sistemului de control intern/managerial la nivelul direcţiei generale;
d) sprijinirea instituţiilor prefectului pe linia elaborării documentaţiei în vederea implementării programelor proprii de dezvoltare a sistemului de control intern managerial;
e) formularea de propuneri de îmbunătăţire a activităţii direcţiei generale sau a instituţiilor prefectului prin introducerea de instrumente de lucru specifice;
f) elaborarea de documente programatice, inclusiv ghiduri, privind realizarea activităţilor specifice de către prefect şi aparatul de specialitate al acestuia;
g) întocmirea unor puncte de vedere cu privire la interpelările şi întrebările adresate prim-ministrului şi ministrului afacerilor interne de către deputaţi şi senatori, repartizate de conducerea direcţiei generale, potrivit domeniului de competenţă al compartimentului;
h) elaborarea unor proiecte de acte normative şi întocmirea unor puncte de vedere cu privire la proiectele de acte normative elaborate de alte entităţi, din domeniul de competenţă al compartimentului, potrivit dispoziţiilor conducerii direcţiei generale;
i) coordonarea şi controlul instituţiilor prefectului în vederea asigurării identităţii vizuale în mediul electronic prin intermediul paginilor de internet proprii;
j) realizarea activităţii de arhivare a documentelor.
SECŢIUNEA a 2-a
Obiectivul şi atribuţiile Serviciului monitorizarea şi îndrumarea activităţii instituţiei prefectului în domeniul politicilor publice şi electoral
ART. 19
Obiectivul general al Serviciului monitorizarea şi îndrumarea activităţii instituţiei prefectului în domeniul politicilor publice şi electoral îl reprezintă asigurarea cadrului de referinţă corespunzător aplicării legislaţiei specifice într-un mod coerent şi unitar la nivelul instituţiilor prefectului.
ART. 20
Serviciul monitorizarea şi îndrumarea activităţii instituţiei prefectului în domeniul politicilor publice şi electoral are următoarele atribuţii principale:
a) îndrumarea şi coordonarea activităţii instituţiilor prefectului pentru aplicarea într-un mod coerent şi unitar a legislaţiei referitoare la organizarea şi desfăşurarea alegerilor locale, parlamentare, prezidenţiale şi pentru Parlamentul European, precum şi a referendumului naţional;
b) participarea la elaborarea proiectelor de acte normative referitoare la organizarea şi desfăşurarea alegerilor locale, locale parţiale, parlamentare, prezidenţiale şi pentru Parlamentul European, precum şi a referendumului naţional;
c) asigurarea evidenţei unităţilor administrativ-teritoriale care îndeplinesc condiţiile pentru organizarea de alegeri locale parţiale;
d) îndrumarea instituţiilor prefectului, în limita competenţelor, în vederea îndeplinirii la nivelul judeţului sau, după caz, al municipiului Bucureşti a obiectivelor prevăzute în Programul de guvernare, strategii şi politici publice;
e) asigurarea aplicării la nivelul instituţiilor prefectului, într-un mod coerent şi unitar, a legislaţiei în ceea ce priveşte principalele activităţi desfăşurate, prin întocmirea de circulare pentru stabilirea direcţiilor de acţiune;
f) asigurarea evidenţei şi monitorizarea efectuării concediilor de odihnă şi a altor concedii legale ale prefecţilor şi subprefecţilor, precum şi a efectuării deplasărilor acestora în conformitate cu dispoziţiile legale;
g) analizarea modului în care prefectul monitorizează implementarea, la nivelul judeţelor, respectiv al municipiului Bucureşti, a politicilor publice promovate de către ministere şi celelalte autorităţi ale administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului şi, după caz, informarea Guvernului, cu aprobarea conducerii Ministerului Afacerilor Interne;
h) îndrumarea instituţiilor prefectului cu privire la accesarea fondurilor externe nerambursabile şi monitorizarea activităţilor desfăşurate pentru implementarea proiectelor accesate;
i) monitorizarea activităţii de întocmire şi actualizare a listei cuprinzând aleşii locali de la nivelul fiecărei unităţi/subdiviziuni administrativ-teritoriale, de către instituţiile prefectului;
j) întocmirea unor puncte de vedere la interpelările şi întrebările adresate prim-ministrului şi ministrului afacerilor interne de către deputaţi şi senatori, repartizate de conducerea direcţiei generale, potrivit domeniului de competenţă al serviciului;
k) elaborarea unor proiecte de acte normative şi întocmirea unor puncte de vedere la proiectele de acte normative elaborate de alte entităţi, din domeniul de competenţă al serviciului, potrivit dispoziţiilor conducerii direcţiei generale;
l) analizarea şi verificarea aspectelor sesizate de către petenţi şi formularea, în condiţiile legii, a răspunsurilor la petiţiile cetăţenilor şi organizaţiilor neguvernamentale, adresate direcţiei generale ori ministerului şi repartizate spre soluţionare direcţiei generale de către conducerea ministerului;
m) realizarea activităţii de arhivare a documentelor.
SECŢIUNEA a 3-a
Obiectivul şi atribuţiile Serviciului monitorizarea şi îndrumarea activităţii instituţiei prefectului în domeniul verificării legalităţii şi al serviciilor publice deconcentrate
ART. 21
Obiectivul general al Serviciului monitorizarea şi îndrumarea activităţii instituţiei prefectului în domeniul verificării legalităţii şi al serviciilor publice deconcentrate îl reprezintă asigurarea cadrului necesar bunei desfăşurări a activităţii instituţiilor prefectului în cele două domenii.
ART. 22
Serviciul monitorizarea şi îndrumarea activităţii instituţiei prefectului în domeniul verificării legalităţii şi al serviciilor publice deconcentrate are următoarele atribuţii principale:
a) acordarea de sprijin, la solicitarea instituţiilor prefectului, prin formularea unor puncte de vedere în legătură cu organizarea şi desfăşurarea activităţii de verificare a respectării, la nivelul judeţului sau, după caz, al municipiului Bucureşti, a Constituţiei României, republicată, a legilor, a ordonanţelor şi hotărârilor Guvernului şi a celorlalte acte normative;
b) monitorizarea modului de organizare şi desfăşurare în cadrul instituţiilor prefectului a activităţii de verificare a legalităţii actelor administrative emise sau adoptate de către autorităţile administraţiei publice locale şi de sesizare a instanţei de contencios administrativ în situaţia în care acestea sunt considerate ilegale;
c) monitorizarea modului de gestionare de către instituţiile prefectului a problematicii specifice serviciilor publice deconcentrate;
d) monitorizarea, îndrumarea şi controlul activităţii de eliberare a apostilei pentru actele oficiale administrative, inclusiv în ceea ce priveşte utilizarea aplicaţiei Apostilă;
e) verificarea ordinelor cu caracter normativ transmise de către prefecţi, cu formularea de propuneri conform prevederilor legale;
f) verificarea documentaţiei transmise de către prefecţi şi elaborarea proiectului de aviz al ministerului pentru înfiinţarea/desfiinţarea de oficii prefecturale, cu formularea de propuneri conform prevederilor legale;
g) verificarea informaţiilor de interes public referitoare la unele activităţi ale direcţiei generale ce urmează a fi publicate pe paginile de internet şi intranet ale ministerului;
h) monitorizarea şi controlul instituţiilor prefectului cu privire la activitatea colegiilor prefecturale, a comitetelor, comisiilor ori a altor structuri, constituite prin ordin al prefectului, cu excepţia celor prevăzute de legile speciale din domeniul proprietăţii şi cel al situaţiilor de urgenţă;
i) asigurarea suportului de specialitate în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor (IT&C) la nivelul direcţiei generale;
j) reprezentarea direcţiei generale în cadrul comisiilor de specialitate şi grupurilor de lucru în domeniul IT&C;
k) întocmirea unor puncte de vedere la interpelările şi întrebările adresate prim-ministrului şi ministrului afacerilor interne de către deputaţi şi senatori, repartizate de conducerea direcţiei generale, potrivit domeniului de competenţă al serviciului;
l) elaborarea unor proiecte de acte normative şi întocmirea unor puncte de vedere cu privire la proiectele de acte normative elaborate de alte entităţi, din domeniul de competenţă al serviciului, potrivit dispoziţiilor conducerii direcţiei generale;
m) analizarea şi verificarea aspectelor sesizate de către petenţi şi formularea, în condiţiile legii, a răspunsurilor la petiţiile cetăţenilor şi organizaţiilor neguvernamentale, adresate direcţiei generale ori ministerului şi repartizate spre soluţionare direcţiei generale de către conducerea ministerului;
n) realizarea activităţii de arhivare a documentelor.
SECŢIUNEA a 4-a
Obiectivul şi atribuţiile Serviciului coordonarea activităţii instituţiei prefectului, analize şi sinteze
ART. 23
Obiectivul general al Serviciului coordonarea activităţii instituţiei prefectului, analize şi sinteze îl reprezintă coordonarea activităţilor desfăşurate de instituţiile prefectului în diferite sectoare de activitate şi stabilirea măsurilor necesare în vederea îmbunătăţirii acestora.
ART. 24
Serviciul coordonarea activităţii instituţiei prefectului, analize şi sinteze are următoarele atribuţii principale:
a) monitorizarea activităţii instituţiilor prefectului cu privire la exercitarea atribuţiilor stabilite prin acte normative şi realizarea sarcinilor dispuse de către Guvern şi Ministerul Afacerilor Interne, cu informarea conducerii direcţiei generale;
b) sprijinirea instituţiilor prefectului în vederea aplicării legislaţiei specifice domeniului lor de competenţă;
c) realizarea activităţii de verificare/control de specialitate cu privire la modul în care sunt îndeplinite sarcinile de către instituţiile prefectului, din dispoziţia conducerii Ministerului Afacerilor Interne;
d) monitorizarea şi controlul instituţiilor prefectului cu privire la activitatea comisiilor constituite prin ordin al prefectului pe diferite segmente de activitate, raportat la competenţele ce revin prefectului;
e) monitorizarea activităţii instituţiilor prefectului cu privire la asigurarea şi verificarea modului de îndeplinire de către primari, respectiv preşedinţii consiliilor judeţene a principalelor atribuţii delegate şi exercitate de către aceştia în numele statului;
f) elaborarea de analize şi sinteze necesare dispunerii unor măsuri de către conducerea direcţiei generale şi, după caz, promovarea acestora către secretarul de stat care coordonează activitatea direcţiei generale, în vederea emiterii unor dispoziţii care să asigure aplicarea în mod unitar a prevederilor legale şi îmbunătăţirea activităţii instituţiilor prefectului;
g) îndrumarea, prin asigurarea cadrului de referinţă corespunzător aplicării legislaţiei într-un mod coerent şi unitar, la nivelul instituţiilor prefectului;
h) identificarea problemelor întâmpinate de instituţiile prefectului şi elaborarea unor propuneri de îmbunătăţire a activităţii acestora, în domeniul de competenţă al serviciului, care vor fi supuse aprobării conducerii direcţiei generale;
i) întocmirea şi înaintarea documentaţiei către prim-ministrul României, ca urmare a propunerii prefectului privind ocuparea funcţiei publice de secretar general al instituţiei prefectului;
j) pregătirea şi elaborarea proiectelor de hotărâre a Guvernului pentru numirea, respectiv eliberarea în/din funcţie a prefecţilor şi a subprefecţilor;
k) întocmirea unor puncte de vedere la interpelările şi întrebările adresate prim-ministrului şi ministrului afacerilor interne de către deputaţi şi senatori, repartizate de conducerea direcţiei generale, potrivit domeniului de competenţă al serviciului;
l) elaborarea unor proiecte de acte normative şi întocmirea unor puncte de vedere cu privire la proiectele de acte normative elaborate de alte entităţi, din domeniul de competenţă al serviciului, potrivit dispoziţiilor conducerii direcţiei generale;
m) analizarea şi verificarea aspectelor sesizate de către petenţi şi formularea, în condiţiile legii, a răspunsurilor la petiţiile cetăţenilor şi organizaţiilor neguvernamentale, adresate direcţiei generale ori ministerului şi repartizate spre soluţionare direcţiei generale de către conducerea ministerului;
n) realizarea activităţii de arhivare a documentelor.
SECŢIUNEA a 5-a
Obiectivul şi atribuţiile Compartimentului monitorizarea activităţii instituţiei prefectului în domeniul serviciilor de utilităţi publice
ART. 25
Obiectivul general al Compartimentului monitorizarea activităţii instituţiei prefectului în domeniul serviciilor de utilităţi publice îl reprezintă acordarea de sprijin şi îndrumare instituţiilor prefectului în gestionarea problematicii specifice serviciilor de utilităţi publice şi a situaţiilor de criză din sfera acestora de competenţă la nivelul judeţelor sau, după caz, al municipiului Bucureşti.
ART. 26
Compartimentul monitorizarea activităţii instituţiei prefectului în domeniul serviciilor de utilităţi publice are următoarele atribuţii principale:
a) îndrumarea instituţiilor prefectului cu privire la activităţile specifice desfăşurate în realizarea serviciilor de utilităţi publice la nivelul judeţului/municipiului Bucureşti în corespondenţă cu obiectivele cuprinse în Programul de guvernare, raportat la domeniul de competenţă al MAI;
b) îndrumarea instituţiilor prefectului cu privire la aplicarea legislaţiei specifice domeniului gestionării serviciilor de utilităţi publice ce au incidenţă în realizarea politicilor publice la nivelul judeţului/municipiului Bucureşti;
c) analizarea problemelor întâmpinate de către prefecţi, în calitatea acestora de preşedinţi ai comitetelor judeţene pentru situaţii de urgenţă, în vederea informării conducerii direcţiei generale, a secretarului de stat pentru relaţia cu instituţiile prefectului şi a secretarului de stat, şef al Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă;
d) efectuarea demersurilor necesare la nivelul ministerelor, ca urmare a informărilor realizate de prefecţi cu privire la problemele întâmpinate în activitatea serviciilor publice deconcentrate pe linia situaţiilor de urgenţă;
e) întocmirea de informări, note, rapoarte şi sinteze privind cheltuielile aferente operaţiunilor de urgenţă şi lucrărilor de reabilitare la nivelul judeţelor şi al municipiului Bucureşti, în vederea accesării Fondului Solidaritatea al Uniunii Europene;
f) elaborarea, împreună cu celelalte structuri ale direcţiei generale, de materiale de analiză necesare dispunerii unor măsuri care să asigure aplicarea în mod unitar a prevederilor legale şi îmbunătăţirea activităţii instituţiilor prefectului;
g) îndrumarea instituţiilor prefectului cu privire la elaborarea proiectelor de hotărâri ale Guvernului privind alocarea unor sume pentru înlăturarea efectelor unor calamităţi naturale;
h) solicitarea de informaţii instituţiilor prefectului cu privire la stadiul pregătirilor pentru sezonul rece la nivelul judeţelor, în vederea centralizării datelor respective şi a informării conducerii Ministerului Afacerilor Interne;
i) monitorizarea activităţii personalului din cadrul instituţiilor prefectului cu atribuţii în domeniul situaţiilor de urgenţă, în ceea ce priveşte întocmirea, la solicitarea prefectului, a rapoartelor şi informărilor privind evoluţia şi desfăşurarea evenimentelor în situaţii de urgenţă sau de criză, potrivit art. 257 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu privire la măsurile întreprinse de autorităţile administraţiei publice locale;
j) îndrumarea instituţiilor prefectului cu privire la modul în care se realizează centralizarea solicitărilor autorităţilor administraţiei publice locale referitor la acordarea unor ajutoare umanitare, precum şi la modul în care prefectul le repartizează în scopul protecţiei populaţiei afectate de calamităţi naturale, epidemii, epizootii, incendii sau alte fenomene periculoase;
k) întocmirea unor puncte de vedere la interpelările şi întrebările adresate prim-ministrului şi ministrului afacerilor interne de către deputaţi şi senatori, repartizate de conducerea direcţiei generale, potrivit domeniului de competenţă al compartimentului;
l) elaborarea unor proiecte de acte normative şi întocmirea unor puncte de vedere cu privire la proiectele de acte normative elaborate de alte entităţi, din domeniul de competenţă al compartimentului, potrivit dispoziţiilor conducerii direcţiei generale;
m) analizarea şi verificarea aspectelor sesizate de către petenţi şi formularea, în condiţiile legii, a răspunsurilor la petiţiile cetăţenilor şi organizaţiilor neguvernamentale, adresate direcţiei generale ori ministerului şi repartizate spre soluţionare direcţiei generale de către conducerea ministerului;
n) realizarea activităţii de arhivare a documentelor.
SECŢIUNEA a 6-a
Obiectivul şi atribuţiile Compartimentului suport decizional şi documente clasificate
ART. 27
(1) Obiectivul general al Compartimentului suport decizional şi documente clasificate îl reprezintă asigurarea derulării în condiţii optime a procesului managerial şi a gestionării documentelor, inclusiv a celor clasificate, în cadrul direcţiei generale.
(2) Compartimentul suport decizional şi documente clasificate are următoarele atribuţii principale:
a) asigurarea condiţiilor organizatorice necesare desfăşurării proceselor de management şi de execuţie în cadrul direcţiei generale;
b) primirea, înregistrarea, evidenţa, înaintarea către conducerea direcţiei generale a corespondenţei, inclusiv a celei electronice, clasificarea, ordonarea, precum şi repartizarea corespondenţei pe baza rezoluţiei conducerii direcţiei generale, respectiv a şefilor structurilor de specialitate din cadrul direcţiei generale;
c) asigurarea expedierii corespondenţei primite/trimise la/de către direcţia generală şi a lucrărilor întocmite în cadrul direcţiei generale;
d) întocmirea şi actualizarea periodică a calendarului de evenimente, în funcţie de regimul acestora - interne sau externe instituţiei;
e) organizarea activităţii de primire în audienţă la directorul general şi asigurarea evidenţei modului de soluţionare a problemelor sesizate;
f) asigurarea bunei desfăşurări a evenimentelor profesionale, prin îndeplinirea formalităţilor administrative de primire a persoanelor în cadrul direcţiei;
g) asigurarea în cadrul direcţiei generale a activităţii de informare-documentare;
h) asigurarea activităţilor necesare funcţionării grupurilor de lucru şi a şedinţelor organizate la nivelul direcţiei generale;
i) asigurarea clasării, îndosarierii şi arhivării lucrărilor primite şi soluţionate, respectiv a celor create în cadrul direcţiei generale, conform prevederilor actelor normative incidente şi dispoziţiilor directorului general;
j) asigurarea activităţii privind operaţiunile de evidenţă, controlul existenţei şi inventarierea sigiliilor şi a ştampilelor la nivelul direcţiei generale, al instituţiilor prefectului, în colaborare cu alte structuri ale ministerului cu atribuţii în domeniu;
k) asigurarea primirii, evidenţei, înregistrării petiţiilor adresate conducerii direcţiei generale, precum şi repartizarea acestora pe baza rezoluţiei conducerii direcţiei generale, respectiv a şefilor structurilor de specialitate din cadrul direcţiei generale;
l) asigurarea multiplicării documentelor conform dispoziţiilor conducerii direcţiei generale, cu respectarea normelor legale referitoare la multiplicarea, înregistrarea şi manipularea acestora;
m) asigurarea evidenţei privind dinamica personalului din direcţia generală, consemnarea personalului care asigură serviciul de zi pe unitate, a personalului care asigură continuitatea conducerii direcţiei generale şi a permanenţei de la domiciliu;
n) redactarea, înaintarea spre semnare şi evidenţa dispoziţiei zilnice a directorului general;
o) înregistrarea şi evidenţa registrelor, condicilor, carnetelor de borderouri şi a altor documente preconstituite;
p) gestionarea, prin personal desemnat şi autorizat, potrivit legii, a operaţiunilor de elaborare, luare în evidenţă, accesare, procesare, multiplicare, manipulare, transport, transmitere, inventariere, păstrare sau distrugere a documentelor care conţin informaţii clasificate, în condiţii de siguranţă;
q) efectuarea demersurilor necesare în vederea eliberării legitimaţiilor de serviciu pentru prefecţi, subprefecţi şi întreg personalul instituţiilor prefectului;
r) realizarea activităţii de arhivare a documentelor.
SECŢIUNEA a 7-a
Atribuţiile Structurii de securitate
ART. 28
Structura de securitate se subordonează nemijlocit directorului general adjunct anume desemnat de directorul general şi desfăşoară activităţile necesare implementării măsurilor de protecţie a informaţiilor clasificate în cadrul direcţiei generale.
ART. 29
Structura de securitate are următoarele atribuţii:
a) punerea în aplicare şi verificarea respectării prevederilor legale privind protecţia informaţiilor clasificate în direcţia generală;
b) întocmirea programului de prevenire a scurgerii de informaţii clasificate, pe care îl supune avizării Direcţiei Generale de Protecţie Internă şi aprobării directorului general, şi acţionarea în vederea aplicării acestuia;
c) coordonarea activităţilor de protecţie a informaţiilor clasificate desfăşurate de personalul direcţiei generale în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu;
d) asigurarea relaţionării cu Direcţia Generală de Protecţie Internă pe linia protecţiei informaţiilor clasificate;
e) monitorizarea activităţii de aplicare a normelor de protecţie a informaţiilor clasificate şi a modului de reglementare a acestora în cadrul direcţiei generale;
f) consilierea conducerii direcţiei generale în legătură cu toate aspectele privind securitatea informaţiilor clasificate;
g) informarea conducerii direcţiei generale şi Direcţiei Generale de Protecţie Internă despre vulnerabilităţile şi riscurile existente în sistemul de protecţie a informaţiilor clasificate şi formularea de propuneri de măsuri pentru înlăturarea acestora;
h) acordarea de sprijin reprezentanţilor autorizaţi ai Direcţiei Generale de Protecţie Internă pe linia verificării persoanelor pentru care se solicită accesul la informaţii clasificate;
i) organizarea, în colaborare cu Direcţia Generală de Protecţie Internă, de activităţi de pregătire specifică a persoanelor care au acces la informaţii clasificate;
j) asigurarea păstrării, organizarea şi actualizarea, cu caracter permanent, a evidenţei certificatelor de securitate şi autorizaţiilor de acces la informaţii clasificate pentru personalul direcţiei generale;
k) întocmirea şi actualizarea listelor informaţiilor clasificate elaborate sau păstrate de direcţia generală, pe clase şi niveluri de secretizare;
l) prezentarea directorului general de propuneri pentru stabilirea sectoarelor şi a locurilor de importanţă deosebită pentru protecţia informaţiilor clasificate din sfera de responsabilitate;
m) efectuarea, cu aprobarea conducerii direcţiei generale, de controale privind modul de aplicare a măsurilor legale de protecţie a informaţiilor clasificate;
n) asigurarea implementării măsurilor de protecţie a informaţiilor clasificate în sistemele informatice şi de comunicaţii din cadrul direcţiei generale;
o) exercitarea de alte atribuţii în domeniul protecţiei informaţiilor clasificate, potrivit legii;
p) realizarea activităţii de arhivare a documentelor.
CAP. VI
Dispoziţii finale
ART. 30
(1) În cadrul relaţiilor de serviciu/muncă funcţionează principiul egalităţii de tratament faţă de toţi angajaţii.
(2) Sunt interzise orice formă de discriminare, bazată pe criteriul de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenenţă naţională, rasă, culoare, etnie, religie, origine socială, handicap, situaţie sau responsabilitate familială, apartenenţă ori activitate sindicală, funcţie sau apartenenţă la o anumită categorie profesională, precum şi emiterea oricărei dispoziţii în măsură de a discrimina o persoană.
(3) Pentru prevenirea şi eliminarea oricăror comportamente, definite drept discriminare, direcţia are obligaţiile prevăzute de Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(4) Soluţionarea sesizărilor şi reclamaţiilor privind discriminarea se realizează în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
ART. 31
Activităţile, metodele, mijloacele, procedeele utilizate şi sarcinile concrete ce revin personalului direcţiei generale se stabilesc prin dispoziţii, proceduri şi fişele posturilor.
ART. 32
Personalul direcţiei generale este obligat să cunoască şi să aplice întocmai prevederile prezentului regulament, potrivit atribuţiilor specifice.
ART. 33
Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezentul regulament.
ANEXA 1
la regulament
^1) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.
ORGANIGRAMA
Direcţiei generale pentru relaţiile cu instituţiile prefectului
(a se vedea imaginea asociată)
ANEXA 2
la regulament
*) Anexa nr. 2 este reprodusă în facsimil.
DIAGRAMA
principalelor relaţii ale Direcţiei generale pentru relaţiile cu instituţiile prefectului
(a se vedea imaginea asociată)
ANEXA 3
la regulament
*) Anexa nr. 3 este reprodusă în facsimil.
SISTEMUL INFORMAŢIONAL-DECIZIONAL
în cadrul Direcţiei generale pentru relaţiile cu instituţiile prefectului
(a se vedea imaginea asociată)
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
