Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
REGULAMENT din 4 octombrie 2007 (*republicat*) privind evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor
EMITENT: CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII - PLENUL PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 918 din 15 noiembrie 2016
──────────
Aprobat prin Hotărârea nr. 676 din 4 octombrie 2007, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 918 din 15 noiembrie 2016.
──────────
CAP. I
Dispoziţii generale
ART. 1
(1) Evaluarea judecătorilor şi procurorilor are ca obiectiv stabilirea nivelului de competenţă profesională al acestora şi vizează îmbunătăţirea performanţelor profesionale, creşterea eficienţei activităţii instanţelor şi parchetelor şi a încrederii publice în autoritatea judecătorească, menţinerea şi consolidarea calităţii sistemului judiciar.
(2) Procesul de evaluare a judecătorilor şi procurorilor implică parcurgerea următoarelor etape: observarea de către membrul desemnat al comisiei a unor activităţi profesionale cu caracter public desfăşurate de judecătorul evaluat, analiza documentelor care conţin rezultate ale activităţii profesionale a judecătorului sau procurorului evaluat, autoanaliza şi autoaprecierea şi acordarea calificativului. Procesul de evaluare a judecătorilor şi procurorilor poate cuprinde şi un interviu de evaluare, precum şi stabilirea de comun acord a unui plan individual de dezvoltare profesională.
(3) Aspectele relevate în urma autoanalizării şi autoaprecierii vor fi avute în vedere la interviu, în scopul elaborării, de comun acord între evaluator şi evaluat, a planului de dezvoltare profesională.
ART. 2
Pentru verificarea îndeplinirii criteriilor de competenţă profesională şi de performanţă, judecătorii şi procurorii sunt supuşi la fiecare 3 ani unei evaluări privind eficienţa, calitatea activităţii şi integritatea, obligaţia de formare profesională continuă şi absolvirea unor cursuri de specializare. În cazul judecătorilor şi procurorilor numiţi în funcţii de conducere, evaluarea se face şi asupra modului de îndeplinire a atribuţiilor manageriale.
ART. 3
(1) Indicatorii sunt structuraţi în funcţie de specificul activităţii judecătorilor şi procurorilor, astfel încât să stimuleze dezvoltarea profesională a acestora şi să le diferenţieze performanţele profesionale, fără a le afecta independenţa.
(2) În vederea realizării unei evaluări unitare, modalitatea concretă de apreciere a fiecărui indicator şi criteriu, domeniile din care se culeg datele şi informaţiile necesare evaluării judecătorilor şi procurorilor, activitatea de autoevaluare şi autoapreciere, precum şi desfăşurarea interviului vor fi detaliate în cuprinsul Ghidului de evaluare a magistraţilor, elaborat de Consiliul Superior al Magistraturii.
CAP. II
Indicatori de evaluare a performanţelor profesionale
SECŢIUNEA 1
Indicatori de evaluare a performanţelor profesionale pentru judecători
A. Eficienţa activităţii
ART. 4
(1) Eficienţa activităţii desfăşurate de judecători se apreciază în funcţie de următorii indicatori:
a) rata de soluţionare a dosarelor (operativitatea) calculată exclusiv în raport cu dosarele nou-intrate;
b) stocul de dosare mai vechi de un an/un an şi 6 luni;
c) ponderea dosarelor închise într-un an;
d) redactările peste termenul legal.
(2) Indicatorii corespunzători criteriului eficienţei vor fi avuţi în vedere în funcţie de volumul de activitate al instanţei în domeniul de specializare al judecătorului evaluat, volumul de activitate al judecătorului evaluat, complexitatea cauzelor cu care a fost învestit şi încărcătura efectivă medie pe ţară în acelaşi domeniu de specializare.
(3) La analizarea şi acordarea punctajelor pentru indicatorii prevăzuţi la alin. (1) vor fi luate în considerare şi celelalte activităţi desfăşurate de judecători pe baza unor dispoziţii din legi şi regulamente.
(4) Eficienţa activităţii desfăşurate de judecătorii de supraveghere a privării de libertate se apreciază în funcţie de următorii indicatori:
a) respectarea termenelor de soluţionare a cauzelor;
b) respectarea termenelor legale de redactare a încheierilor şi de efectuare a comunicărilor prevăzute de dispoziţiile legale;
c) desfăşurarea, în termenele legale sau, în lipsa lor, în mod constant şi cu regularitate, a activităţilor cu caracter administrativ prevăzute de lege.
(5) Dispoziţiile alin. (2) şi (3) se aplică în mod corespunzător şi cu privire la evaluarea eficienţei activităţii desfăşurate de judecătorii de supraveghere a privării de libertate.
B. Calitatea activităţii
ART. 5
(1) Calitatea activităţii desfăşurate de judecători se apreciază în funcţie de următorii indicatori:
a) calitatea redactării hotărârilor judecătoreşti;
b) conduita în timpul şedinţei de judecată şi în exercitarea altor îndatoriri profesionale;
c) calitatea altor activităţi desfăşurate de judecătorul evaluat.
(2) Calitatea activităţii desfăşurate de judecătorii de supraveghere a privării de libertate se apreciază în funcţie de următorii indicatori:
a) calitatea redactării încheierilor pronunţate;
b) conduita în timpul desfăşurării procedurilor administrativ-jurisdicţionale şi a altor activităţi cu caracter administrativ;
c) organizarea evidenţei activităţii judecătorului de supraveghere a privării de libertate.
C. Integritatea
ART. 6
(1) Integritatea judecătorilor se apreciază în funcţie de următorul indicator: încălcări ale Codului deontologic al judecătorilor şi procurorilor, stabilite prin hotărâri definitive ale Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii; sancţiuni disciplinare rămase definitive în perioada supusă evaluării; pronunţarea faţă de judecătorul evaluat a unor soluţii de renunţare la urmărirea penală, de renunţare la aplicarea pedepsei, de amânare a aplicării pedepsei ori de condamnare, pentru care Plenul Consiliului Superior al Magistraturii nu a propus eliberarea din funcţie, în condiţiile legii.
(2) În cazul în care în privinţa judecătorului evaluat s-a pronunţat cel puţin o soluţie dintre cele prevăzute la alin. (1), punctajul acordat pentru acest criteriu este de cel mult 24 de puncte.
D. Obligaţia de formare profesională continuă şi absolvirea unor cursuri de specializare
ART. 7
(1) La analiza criteriului formării profesionale continue a judecătorilor se va avea în vedere următorul indicator: disponibilitatea de a participa la programele de formare profesională continuă ori la alte forme de perfecţionare profesională, participarea la activităţile care au drept scop unificarea practicii judiciare şi la învăţământul profesional al judecătorilor, respectiv participarea la întâlnirile trimestriale ale judecătorilor de supraveghere a privării de libertate.
(2) În aprecierea aceluiaşi criteriu pot fi avute în vedere şi prezentarea de teme la colocvii, simpozioane de specialitate, lucrări şi articole publicate, inclusiv contribuţii la elaborarea unor culegeri sau buletine de jurisprudenţă, proiecte şi culegeri de acte normative, activitatea didactică, inclusiv cea de formator, tutore de practică, responsabil cu formarea continuă descentralizată, fără ca nerealizarea uneia dintre aceste activităţi să constituie temei pentru depunctare.
SECŢIUNEA a 2-a
Indicatori de evaluare a performanţelor profesionale pentru procurori
A. Eficienţa activităţii
ART. 8
(1) Eficienţa activităţii de urmărire penală desfăşurate se apreciază în funcţie de următorul indicator: efectuarea urmăririi penale într-un termen rezonabil, ţinând cont de complexitatea cauzei şi de volumul de activitate al procurorului.
(2) Indicatorul de evaluare a eficienţei activităţii de urmărire penală se raportează la volumul de activitate al parchetului în sectorul în care îşi desfăşoară activitatea procurorul.
(3) În aprecierea complexităţii cauzei se vor lua în considerare următoarele elemente: dificultatea administrării probelor; numărul părţilor şi al martorilor; numărul infracţiunilor investigate; natura acestora; dificultatea problemelor de drept şi de fapt care trebuie soluţionate; conexarea mai multor cauze, precum şi alte elemente specifice relevante.
ART. 9
(1) Eficienţa activităţii de supraveghere a cercetărilor penale se apreciază în funcţie de următorii indicatori:
a) supravegherea şi îndrumarea organelor de poliţie în activitatea de cercetare penală, reflectate în verificarea periodică şi ritmică a stadiului şi calităţii actelor de cercetare penală efectuate de organele de poliţie şi urmărirea termenelor fixate, precum şi în luarea măsurilor prevăzute de art. 303 alin. (3) din Codul de procedură penală;
b) efectuarea actelor procedurale şi soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, în funcţie de complexitatea cauzei şi de volumul de activitate al procurorului.
(2) Dispoziţiile art. 8 alin. (2) şi (3) se aplică în mod corespunzător.
ART. 10
(1) Eficienţa activităţii de participare la şedinţele de judecată se apreciază în funcţie de următorii indicatori:
a) operativitatea în motivarea căilor de atac declarate, cu respectarea termenelor legale şi administrative;
b) operativitatea soluţionării altor lucrări, specifice activităţii judiciare.
(2) În cazul în care, în raport cu unitatea de parchet la care îşi desfăşoară activitatea procurorul evaluat, legea nu prevede posibilitatea declarării căilor de atac, punctajul aferent indicatorului prevăzut la alin. (1) lit. a) se distribuie celuilalt indicator.
ART. 11
(1) Eficienţa activităţii desfăşurate în alte sectoare se apreciază în funcţie de următorul indicator: operativitatea soluţionării lucrărilor, cu respectarea termenelor legale şi administrative.
(2) Indicatorul de evaluare a eficienţei activităţii desfăşurate în alte sectoare se raportează la volumul de activitate al procurorului din perioada evaluată şi la volumul de activitate al sectorului în care îşi desfăşoară activitatea procurorul.
ART. 12
(1) În vederea aprecierii criteriului privind eficienţa activităţii, la dosarul de evaluare se depune anual fişa privind volumul de activitate al procurorului, completată de grefierul-şef conform datelor care rezultă din sistemul ECRIS; procurorul evaluat va certifica sub semnătură exactitatea datelor.
(2) Acolo unde este cazul, procurorul evaluat va completa fişa cu date privind cauzele complexe, care vor fi contrasemnate de conducătorul unităţii sau, după caz, de procurorul şef secţie, procurorul şef serviciu sau procurorul şef birou.
(3) Modelul fişei se aprobă prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.
B. Calitatea activităţii
ART. 13
Calitatea activităţii de urmărire penală se apreciază în funcţie de următorii indicatori:
a) măsuri şi soluţii imputabile procurorului, pe motive de nelegalitate existente la momentul luării măsurii sau al dispunerii soluţiei de către procuror;
b) calitatea redactării şi motivării soluţiilor, capacitatea de interpretare a probelor, calitatea exprimării şi spiritul de sinteză.
ART. 14
Calitatea activităţii de supraveghere a cercetărilor penale se apreciază în funcţie de următorii indicatori:
a) măsuri şi soluţii imputabile procurorului, pe motive de nelegalitate existente la momentul luării măsurii sau al dispunerii soluţiei de către procuror;
b) calitatea redactării şi motivării soluţiilor, capacitatea de interpretare a probelor, calitatea exprimării şi spiritul de sinteză.
ART. 15
Calitatea activităţii de participare la şedinţele de judecată se măsoară prin următorii indicatori:
a) întocmirea fişelor de şedinţă şi actualizarea lor permanentă, exercitarea rolului activ în şedinţele de judecată şi calitatea concluziilor susţinute în şedinţele de judecată;
b) calitatea redactării şi motivării căilor de atac, acurateţea raţionamentului juridic şi rigoarea expunerii faptelor;
c) căi de atac admise părţilor pe motive de nelegalitate, în cauzele în care procurorul nu a exercitat căile de atac, căi de atac nedeclarate din motive imputabile procurorului, retrase sau respinse din motive de nelegalitate imputabile procurorului.
ART. 16
Calitatea activităţii desfăşurate în alte sectoare se apreciază în funcţie de următorii indicatori:
a) calitatea actelor întocmite, acurateţea raţionamentului şi rigoarea exprimării;
b) respectarea prevederilor cuprinse în legi, ordine şi regulamente.
ART. 17
(1) În vederea aprecierii criteriului privind calitatea activităţii, la dosarul de evaluare a procurorului se depune anual o fişă conţinând datele statistice relevante, aşa cum rezultă acestea din analizele şi informările întocmite conform regulamentelor interne şi ordinelor procurorului general, completată de grefierul-şef.
(2) Dispoziţiile art. 12 alin. (3) se aplică în mod corespunzător.
ART. 18
Dacă în perioada supusă evaluării procurorul îşi desfăşoară activitatea în mai multe sectoare, în acelaşi timp sau în perioade diferite, la fiecare dintre criteriile privind eficienţa şi calitatea activităţii se acordă un singur punctaj de cel mult 30 de puncte ori, în situaţia prevăzută la art. 42 alin. (6), de cel mult 15 puncte, în baza aprecierii de ansamblu a activităţii desfăşurate şi ţinând seama de ponderea activităţii desfăşurate în fiecare sector în volumul total de activitate.
C. Integritatea
ART. 19
(1) Integritatea procurorilor se apreciază în funcţie de următorul indicator: încălcări ale Codului deontologic al judecătorilor şi procurorilor, stabilite prin hotărâri definitive ale Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii; sancţiuni disciplinare rămase definitive în perioada supusă evaluării; pronunţarea faţă de procurorul evaluat a unor soluţii de renunţare la urmărirea penală, de renunţare la aplicarea pedepsei, de amânare a aplicării pedepsei ori de condamnare, pentru care Plenul Consiliului Superior al Magistraturii nu a propus eliberarea din funcţie, în condiţiile legii.
(2) În cazul în care în privinţa procurorului evaluat s-a pronunţat cel puţin o soluţie dintre cele prevăzute la alin. (1), punctajul acordat pentru acest criteriu este de cel mult 24 de puncte.
D. Obligaţia de formare profesională continuă şi absolvirea unor cursuri de specializare
ART. 20
(1) La analiza criteriului formării profesionale continue a procurorilor se va avea în vedere următorul indicator: disponibilitatea de a participa la programele de formare profesională continuă ori la alte forme de perfecţionare profesională, participarea la învăţământul profesional al procurorilor.
(2) În aprecierea aceluiaşi criteriu pot fi avute în vedere şi prezentarea de teme la colocvii, simpozioane de specialitate, lucrări şi articole publicate, inclusiv contribuţii la elaborarea unor culegeri sau buletine de jurisprudenţă, proiecte şi culegeri de acte normative, activitatea didactică, inclusiv cea de formator, tutore de practică, responsabil cu formarea continuă descentralizată, fără ca nerealizarea uneia dintre aceste activităţi să constituie temei pentru depunctare.
SECŢIUNEA a 3-a
Indicatori de evaluare a performanţelor profesionale pentru judecătorii care ocupă funcţii de conducere
ART. 21
(1) Activitatea desfăşurată de judecătorii care ocupă funcţii de conducere se evaluează prin următorii indicatori:
1. capacitatea de conducere şi organizare;
2. capacitatea de control;
3. capacitatea decizională şi asumarea răspunderii;
4. comportamentul şi comunicarea.
(2) Evaluarea indicatorilor prevăzuţi la alin. (1) se realizează inclusiv prin raportare la modul de implementare şi de îndeplinire a obiectivelor stabilite prin proiectul referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere prezentat de judecătorul evaluat în calitate de candidat pentru respectiva funcţie.
ART. 22
Integritatea judecătorilor care ocupă funcţii de conducere se apreciază în funcţie de indicatorii prevăzuţi la art. 6.
ART. 23
La analizarea criteriului formării profesionale continue a judecătorilor care ocupă funcţii de conducere vor fi avuţi în vedere indicatorii prevăzuţi la art. 7.
ART. 24
În situaţia în care judecătorul este evaluat atât pentru funcţia de execuţie, cât şi pentru funcţia de conducere, prin raportul de evaluare va fi acordat un singur punctaj la criteriile "integritate" şi "obligaţia formării profesionale continue".
SECŢIUNEA a 4-a
Indicatori de evaluare a performanţelor profesionale pentru procurorii care ocupă funcţii de conducere
ART. 25
Activitatea desfăşurată de procurorii care ocupă funcţii de conducere se evaluează prin următorii indicatori:
1. capacitatea de conducere şi organizare;
2. capacitatea de control;
3. capacitatea decizională şi asumarea răspunderii;
4. comportamentul şi comunicarea.
ART. 26
Integritatea procurorilor ce ocupă funcţii de conducere se apreciază în funcţie de indicatorii prevăzuţi la art. 19.
ART. 27
La analizarea criteriului formării profesionale continue a procurorilor care ocupă funcţii de conducere vor fi avuţi în vedere indicatorii prevăzuţi la art. 20.
ART. 28
În situaţia în care procurorul este evaluat atât pentru funcţia de execuţie, cât şi pentru funcţia de conducere, prin raportul de evaluare va fi acordat un singur punctaj la criteriile "integritate" şi "obligaţia formării profesionale continue".
CAP. III
Comisiile de evaluare
ART. 29
(1) Evaluarea judecătorilor şi procurorilor se face de comisii constituite prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, separat pentru judecători şi procurori, formate astfel:
a) pentru judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, din preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, 2 judecători desemnaţi de colegiul de conducere al instanţei supreme şi un membru supleant;
b) pentru judecătorii de la judecătorii, tribunale, tribunale specializate şi curţi de apel şi procurorii de la parchetele de pe lângă acestea, din preşedintele instanţei sau, după caz, conducătorul parchetului, 2 judecători, respectiv 2 procurori, desemnaţi de colegiul de conducere al instanţei sau parchetului, şi un membru supleant;
c) pentru procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, din conducătorul secţiei, direcţiei/serviciului, 2 procurori desemnaţi de colegiul de conducere şi un membru supleant;
d) pentru procurorii consilieri ai procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, din procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, 2 procurori desemnaţi de colegiul de conducere şi un membru supleant;
e) pentru procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, din procurorul şef al direcţiei, 2 procurori desemnaţi de colegiul de conducere şi un membru supleant;
f) pentru procurorii din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, din procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorul şef al direcţiei, 2 procurori desemnaţi de colegiile de conducere şi un membru supleant.
(2) La fiecare instanţă şi parchet pot fi constituite una sau mai multe comisii de evaluare, la propunerea colegiului de conducere al instanţei sau al parchetului. Dacă se constituie mai multe comisii de evaluare, pot fi desemnaţi cel mult 4 membri supleanţi, care pot desfăşura activitate în oricare din comisiile de evaluare.
(3) Activitatea specifică funcţiei de judecător sau de procuror, desfăşurată de membrii comisiei de evaluare, inclusiv de membrii supleanţi, chiar dacă aceştia nu au efectuat niciun act de evaluare, va fi evaluată de comisia de evaluare de la instanţa ierarhic superioară sau unitatea de parchet ierarhic superioară celei la care funcţionează.
(4) Dispoziţiile alin. (3) se aplică şi în situaţia în care membrii comisiei de evaluare, inclusiv membrii supleanţi, au această calitate doar pentru o parte din perioada supusă evaluării.
(5) Evaluarea judecătorilor care fac parte din comisiile de evaluare de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, inclusiv a membrilor supleanţi, chiar dacă aceştia nu au efectuat niciun act de evaluare, cu excepţia preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, se face de o comisie formată din 2 judecători cu grad profesional corespunzător, desemnaţi de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii dintre membrii săi.
(6) Evaluarea procurorilor care fac parte din comisiile de evaluare a procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, din comisiile de evaluare a procurorilor din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi din comisiile de evaluare a procurorilor din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, inclusiv a membrilor supleanţi, chiar dacă aceştia nu au efectuat niciun act de evaluare, se face de o comisie formată din 2 procurori desemnaţi de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii dintre membrii săi.
(7) Evaluarea prim-adjunctului şi adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a adjunctului procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi a adjunctului procurorului şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism se face de comisia prevăzută la alin. (6).
(8) Activitatea specifică funcţiei de procuror desfăşurată de membrii comisiilor de evaluare de la parchetele de pe lângă curţile de apel, inclusiv membrii supleanţi, chiar dacă aceştia nu au efectuat niciun act de evaluare, va fi evaluată de comisia de evaluare constituită la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, din care fac parte procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, 2 procurori desemnaţi de colegiul de conducere şi un membru supleant. Dispoziţiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător.
(9) Activitatea specifică funcţiei de procuror desfăşurată de membrii comisiei de evaluare constituite la nivelul Parchetului de pe lângă Curtea Militară de Apel, inclusiv membrii supleanţi, chiar dacă aceştia nu au efectuat niciun act de evaluare, va fi evaluată de comisia de evaluare constituită la nivelul Secţiei parchetelor militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(10) Preşedintele fiecărei comisii este conducătorul instanţei sau parchetului. În situaţiile de imposibilitate temporară de exercitare a funcţiei preşedintelui instanţei sau conducătorului unităţii de parchet, vicepreşedintele instanţei, respectiv adjunctul conducătorului parchetului care îl înlocuieşte exercită şi atribuţiile conferite de prezentul regulament.
(11) În situaţia încetării mandatului conducătorului instanţei sau parchetului, membru de drept şi preşedinte al comisiei, precum şi în situaţia în care acesta este numit sau delegat în funcţie de conducere, nu este necesară constatarea modificării componenţei comisiei de evaluare.
(12) La instanţele sau parchetele la care în schema de personal este prevăzut un număr mai mic de 10 judecători, respectiv procurori, evaluarea se face de comisia constituită la instanţa ierarhic superioară sau, după caz, la parchetul ierarhic superior.
(13) Evaluarea judecătorilor militari de la toate instanţele militare se face de o comisie constituită la nivelul Curţii Militare de Apel, formată din preşedintele acestei instanţe, 2 judecători desemnaţi de colegiul de conducere şi un membru supleant.
(14) Evaluarea procurorilor militari de la toate parchetele militare se face de o comisie constituită la nivelul Parchetului de pe lângă Curtea Militară de Apel, formată din procurorul general al acestui parchet, 2 procurori desemnaţi de colegiul de conducere şi un membru supleant, dintre procurorii care funcţionează la Parchetul de pe lângă Curtea Militară de Apel, indiferent de gradul profesional al acestora.
(15) Evaluarea judecătorilor şi procurorilor detaşaţi la alte instituţii decât instanţele şi parchetele se face conform prezentului regulament, după încetarea detaşării, la împlinirea a 2 ani, în cazul primei evaluări, iar în cazul celorlalte evaluări, la împlinirea a 3 ani de activitate efectivă ca judecător sau procuror, prin cumularea perioadei anterioare detaşării cu perioada ulterioară acesteia.
(16) În cazul judecătorilor sau procurorilor care pe parcursul perioadei de 2 ani sau, după caz, 3 ani îşi desfăşoară activitatea la instanţe sau parchete diferite, ca urmare a delegării, detaşării, transferului sau a promovării, preşedintele comisiei de evaluare constituite la instanţele sau parchetele la care judecătorul ori, după caz, procurorul şi-a desfăşurat activitatea înainte de a fi transferat, detaşat, delegat sau promovat are obligaţia de a transmite instanţei, respectiv parchetului la care funcţionează în prezent judecătorul ori procurorul evaluat dosarul de evaluare întocmit, inclusiv datele statistice.
(17) Evaluarea judecătorilor şi procurorilor transferaţi sau promovaţi la terminarea unei perioade de evaluare, dar înainte de finalizarea raportului de evaluare, se va efectua de comisia de evaluare constituită la nivelul instanţei, respectiv al unităţii de parchet la care au funcţionat anterior datei transferului sau promovării.
(18) La calculul perioadei de 2 ani, în cazul primei evaluări de la numirea în funcţie, şi al perioadei de 3 ani, în cazul celorlalte evaluări, se ţine seama doar de perioada în care judecătorul sau procurorul evaluat a desfăşurat efectiv activitate ca judecător, respectiv procuror, de perioadele în care acesta s-a aflat în concediu de odihnă, precum şi de perioadele în care acesta sa aflat în alte concedii care, cumulate, nu depăşesc 3 luni.
(19) Comisia care evaluează vicepreşedinţii instanţei sau conducătorii adjuncţi ai parchetelor în situaţiile în care aceştia fac parte din comisia de evaluare şi exercită efectiv atribuţiile conferite membrului de drept, în cazurile de imposibilitate temporară de exercitare a funcţiei preşedintelui instanţei ori conducătorului parchetului, va fi cea de la instanţa sau unitatea de parchet ierarhic superioară.
ART. 30
(1) Judecătorii şi procurorii, precum şi membrii supleanţi desemnaţi de colegiile de conducere sunt numiţi în comisiile de evaluare având în vedere următoarele criterii: pregătirea şi experienţa profesională, reputaţia de care se bucură, abilităţile de comunicare, precum şi rezultatul obţinut la ultima evaluare şi trebuie să aibă, în măsura posibilităţilor, specializări diferite. Nu pot fi numiţi în comisiile de evaluare judecătorii şi procurorii care nu au fost evaluaţi în funcţia de judecător sau procuror ori cei care au fost sancţionaţi disciplinar, în mod definitiv, în ultimii 3 ani.
(2) În cazul imposibilităţii constituirii comisiei de evaluare din cauza neîndeplinirii unuia dintre criteriile prevăzute la alin. (1) de către judecătorii sau procurorii care funcţionează la o instanţă ori un parchet, evaluarea se face de comisia constituită la instanţa ierarhic superioară sau, după caz, la parchetul ierarhic superior.
(3) Membrii comisiilor şi membrii supleanţi sunt numiţi pentru o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii în funcţie o singură dată.
(4) Membrii comisiilor de evaluare sunt reînvestiţi în funcţie de către Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea colegiilor de conducere.
(5) După ce au fost desemnaţi de colegiile de conducere ale instanţelor sau parchetelor, membrii comisiilor de evaluare trebuie să fie instruiţi ca evaluatori. Instruirea se realizează de către unul dintre ceilalţi membri ai comisiei de evaluare ori, după caz, de către unul dintre membrii comisiei de evaluare constituite la nivelul instanţei sau parchetului ierarhic superior.
(6) La instanţele şi parchetele la care sunt constituite mai multe comisii de evaluare, colegiul de conducere stabileşte, pentru fiecare comisie de evaluare, judecătorii, respectiv procurorii care vor fi evaluaţi de comisie.
(7) Comisiile funcţionează cu participarea tuturor membrilor şi hotărăsc cu majoritatea voturilor acestora. În situaţiile prevăzute la art. 29 alin. (5) şi (6), în caz de divergenţă între membri, comisia de evaluare se completează cu un alt judecător, respectiv procuror, desemnat de secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii dintre membrii săi.
(8) Comisia de evaluare, cu participarea tuturor membrilor, deliberează şi hotărăşte cu privire la acordarea punctajelor pentru fiecare indicator şi acordarea calificativului.
(9) În cazul în care unul dintre membri se află în imposibilitatea de a exercita funcţia de evaluator, din motive obiective, evaluarea se va face după înlocuirea acestuia cu membrul supleant. Dacă au fost desemnaţi mai mulţi membri supleanţi în condiţiile art. 29 alin. (2), colegiul de conducere stabileşte care dintre aceştia îl va înlocui pe cel aflat în imposibilitate de a exercita funcţia de evaluator. Actele îndeplinite până la momentul înlocuirii rămân valabile.
(10) Dispoziţiile alin. (9) se aplică în mod corespunzător în cazul încetării mandatului unuia dintre membrii comisiei de evaluare.
(11) Există incompatibilitate între membrii comisiei de evaluare şi judecătorul sau procurorul evaluat, în următoarele situaţii:
1. când unul dintre membrii comisiei de evaluare este soţ, rudă sau afin până la al patrulea grad inclusiv cu judecătorul sau procurorul evaluat;
2. când există sau a existat în perioada de 5 ani înaintea evaluării un litigiu între unul dintre membrii comisiei de evaluare şi judecătorul sau procurorul evaluat.
(12) Dacă un membru al comisiei de evaluare se află într-o situaţie care, deşi nu se încadrează în cazurile de incompatibilitate prevăzute la alin. (11), este de natură să îi afecteze obiectivitatea în evaluarea unui judecător sau procuror, acesta are obligaţia de a anunţa de îndată colegiul de conducere al instanţei sau parchetului.
(13) În situaţiile prevăzute la alin. (11) şi (12), membrul comisiei de evaluare care este incompatibil va fi înlocuit de membrul supleant. Dacă cel aflat în situaţia de incompatibilitate este preşedintele instanţei sau conducătorul parchetului, acesta va fi înlocuit de vicepreşedintele instanţei sau, după caz, de adjunctul conducătorului parchetului, iar, în lipsa acestora, de membrul supleant.
(14) Nu pot face parte din aceeaşi comisie de evaluare judecătorii şi procurorii care sunt soţi, rude sau afini până la al patrulea grad inclusiv.
(15) Judecătorii şi procurorii, cu excepţia preşedintelui instanţei sau, după caz, a conducătorului parchetului, secţiei sau direcţiei din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, nu pot fi în acelaşi timp membri în mai multe comisii de evaluare. Membrii supleanţi nu pot desfăşura în acelaşi timp activităţi în mai multe comisii de evaluare.
ART. 31
(1) Colegiul de conducere al instanţei sau parchetului constată situaţia de incompatibilitate în care se află un membru al comisiei de evaluare şi dispune înlocuirea acestuia cu membrul supleant.
(2) În situaţia prevăzută la alin. (1), dacă membrul comisiei de evaluare este şi membru al colegiului de conducere, hotărârea se va lua fără participarea acestuia.
(3) Competenţa constatării situaţiilor de incompatibilitate între 2 sau mai mulţi membri ai comisiei de evaluare şi judecătorul ori procurorul evaluat revine colegiului de conducere, indiferent care este numărul membrilor comisiei de evaluare cu privire la care se invocă incompatibilitatea.
(4) Competenţa constatării situaţiilor de incompatibilitate între 2 sau mai mulţi membri ai comisiei de evaluare şi judecătorul ori procurorul evaluat, în ipoteza în care membrii comisiei sunt şi membri ai colegiului de conducere, revine colegiului de conducere al instanţei ierarhic superioare sau al unităţii de parchet ierarhic superioare celei la care funcţionează judecătorul ori procurorul evaluat şi membrii comisiei de evaluare aflaţi în situaţii de incompatibilitate.
(5) La instanţele şi parchetele la care este constituită o singură comisie de evaluare, în cazul constatării situaţiei de incompatibilitate între 2 ori mai mulţi membri ai comisiei de evaluare şi judecătorul sau procurorul evaluat, evaluarea se va efectua de comisia de evaluare de la instanţa ierarhic superioară ori unitatea de parchet ierarhic superioară celei la care funcţionează judecătorul sau procurorul evaluat şi membrii comisiei de evaluare aflaţi în situaţii de incompatibilitate.
(6) Cererea prin care un membru al comisiei de evaluare solicită să se constate incompatibilitatea preşedintelui sau a membrilor comisiei de evaluare constituite la nivelul instanţei ierarhic superioare, respectiv al parchetului ierarhic superior se soluţionează de colegiul de conducere al instanţei ierarhic superioare, respectiv al parchetului ierarhic superior la care este constituită comisia de evaluare competentă să efectueze evaluarea, fără participarea membrului comisiei de evaluare faţă de care se solicită să se constate incompatibilitatea.
ART. 32
(1) Membrii comisiilor de evaluare, inclusiv membrii supleanţi, pot fi revocaţi din funcţie pentru neîndeplinirea atribuţiilor ce le revin sau îndeplinirea necorespunzătoare a acestora, prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, numai la propunerea motivată a colegiului de conducere al instanţei sau a parchetului la care îşi desfăşoară activitatea.
(2) Plenul decide cu privire la cererea de revocare, pe baza verificărilor efectuate de către Inspecţia Judiciară.
ART. 33
În funcţie de volumul de activitate de la instanţe şi parchete, colegiile de conducere pot dispune degrevarea parţială a evaluatorilor de celelalte activităţi.
ART. 34
Secretariatul comisiei de evaluare este asigurat de una sau, după caz, două persoane desemnate de conducătorul instanţei sau al parchetului.
CAP. IV
Procedura de evaluare
ART. 35
(1) Prima evaluare a judecătorilor şi procurorilor se face la 2 ani de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a decretului de numire în funcţie în condiţiile art. 31 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, iar următoarele evaluări se fac la fiecare 3 ani, de regulă până în luna iunie a anului următor. Evaluarea poate fi realizată şi în altă perioadă calendaristică, la cererea judecătorului sau a procurorului, în măsura în care evaluarea este necesară pentru promovarea în funcţii de execuţie ori numirea în funcţii de conducere, însă numai după împlinirea intervalului de 2 sau 3 ani prevăzut de lege pentru efectuarea evaluării.
(2) Pentru judecătorii şi procurorii membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, evaluarea se face după 3 ani de la încetarea mandatului.
(3) Evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor, respectiv a procurorilor, care au îndeplinit şi funcţia de procuror, respectiv de judecător în perioada supusă evaluării, se va realiza în termen de 2 ani de la numirea în funcţia de judecător, respectiv de procuror, prin decret al Preşedintelui României, conform dispoziţiilor art. 39 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 36
(1) Activitatea de evaluare a activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor se desfăşoară pe parcursul întregii perioade de 3 ani.
(2) Comisia de evaluare, prin secretariatul acesteia, întocmeşte un dosar de evaluare pentru fiecare judecător sau procuror, dosar care va cuprinde datele statistice cu privire la volumul de activitate şi la indicatorii de eficienţă, depuse anual, autoevaluarea, raportul de evaluare, observaţiile şi obiecţiunile celui evaluat, precum şi orice alte acte, date sau informaţii pe baza cărora se realizează evaluarea. Dacă este cazul, la dosarul de evaluare se depune şi planul individual de dezvoltare profesională.
(3) Judecătorii şi procurorii au acces oricând la propriul dosar de evaluare.
(4) Preşedintele comisiei de evaluare ia măsurile necesare pentru păstrarea dosarului de evaluare, astfel încât să fie asigurată confidenţialitatea acestuia.
ART. 37
(1) În cursul perioadei supuse evaluării, comisia de evaluare, dacă apreciază necesar pentru înlăturarea unor deficienţe constatate în activitatea desfăşurată, poate formula recomandări judecătorului sau procurorului evaluat, în vederea îmbunătăţirii activităţii, întocmind în acest sens un proces-verbal.
(2) Procesul-verbal prevăzut la alin. (1) se aduce la cunoştinţa judecătorului sau a procurorului evaluat, sub semnătură, care poate formula observaţii cu privire la aspectele constatate.
(3) Recomandările de formare profesională vor fi comunicate Institutului Naţional al Magistraturii, odată cu opţiunile judecătorilor şi procurorilor de participare la cursurile de formare continuă pentru anul următor.
ART. 38
(1) În procedura de evaluare, comisiile pot consulta şi, după caz, pot solicita orice evidenţă sau document ale instanţelor sau parchetelor, inclusiv actele de control.
(2) Culegerea datelor şi a informaţiilor necesare evaluării poate fi făcută de oricare dintre membrii comisiei de evaluare. Inspecţia Judiciară şi judecătorii, respectiv procurorii care ocupă funcţii de conducere la instanţa sau, după caz, la parchetul unde îşi desfăşoară activitatea judecătorul sau procurorul evaluat sau la instanţele, respectiv parchetele ierarhic superioare pot transmite şi din oficiu comisiei de evaluare date şi informaţii utile pentru efectuarea evaluării.
(3) Consiliul Superior al Magistraturii transmite comisiilor de evaluare hotărârile definitive adoptate de Plen sau, după caz, de secţiile acestuia, cu relevanţă în aprecierea indicatorilor de integritate prevăzuţi la art. 6 şi 19.
(4) Pentru evaluarea calităţii redactării hotărârilor, judecătorul evaluat selecţionează, anual, un număr de cel puţin 5 hotărâri cu obiect diferit, cu un grad de complexitate cel puţin mediu, pronunţate în diferite stadii procesuale, pe care le consideră relevante pentru activitatea desfăşurată. Comisia de evaluare poate să selecteze, anual, cel mult alte 5 hotărâri relevante pentru activitatea profesională desfăşurată de judecător. Lucrările se depun, anual, la dosarul de evaluare în format electronic. Alte acte întocmite de judecător, considerate de acesta şi de membrii comisiei relevante sub aspectul calităţii activităţii, se ataşează la raportul de evaluare în copie sau în format electronic ori sunt indicate prin menţionarea numărului lucrării.
(5) Pentru evaluarea calităţii activităţii profesionale, procurorul evaluat selecţionează, anual, un număr de cel puţin 5 lucrări cu obiect diferit, cu un grad de complexitate cel puţin mediu, pe care le consideră relevante pentru activitatea desfăşurată. Comisia de evaluare poate să selecteze, anual, cel mult alte 5 lucrări relevante pentru activitatea profesională desfăşurată de procuror. Lucrările se depun, anual, la dosarul de evaluare în format electronic.
(6) Pentru evaluarea calităţii activităţii profesionale a procurorilor se au în vedere şi analizele, şi rapoartele de control întocmite conform reglementărilor interne aplicabile Ministerului Public.
(7) Pentru evaluarea conduitei în timpul şedinţei de judecată, cel puţin un membru al comisiei de evaluare asistă anual la cel puţin o şedinţă de judecată condusă de judecătorul evaluat şi întocmeşte un proces-verbal în care se menţionează abilităţile de comunicare clară şi logică şi profesionalismul interacţiunii sociale.
(8) Pentru evaluarea indicatorilor privind activitatea desfăşurată de procurorii care ocupă funcţii de conducere, procurorul evaluat va depune la dosarul de evaluare un număr minim de 5 acte relevante pentru activitatea sa, comisia de evaluare putând avea în vedere, dacă apreciază necesar, şi un număr de cel mult 5 alte acte relevante.
ART. 39
Autoevaluarea reprezintă procesul prin care judecătorul sau procurorul formulează propriile aprecieri cu privire la activitatea desfăşurată în perioada supusă evaluării, acordând punctaje motivate la fiecare indicator, aceasta având rolul de a permite judecătorului sau procurorului să aibă o poziţie cu privire la activitatea sa, inclusiv din perspectiva nevoilor de pregătire profesională.
ART. 40
(1) Interviul de evaluare reprezintă discuţia purtată între judecătorul sau procurorul evaluat şi membrii comisiei de evaluare la finalul perioadei de evaluare, după efectuarea autoevaluării, atât cu privire la aspectele care nu au putut fi clarificate ca urmare a culegerii datelor şi informaţiilor necesare evaluării, cât şi cu privire la aspectele în legătură cu care judecătorul sau procurorul a formulat observaţii şi obiecţii. În perioada supusă evaluării, între judecătorul sau procurorul evaluat şi membrii comisiei de evaluare pot avea loc periodic discuţii cu privire la orice aspecte privind procesul de evaluare.
(2) Interviul de evaluare are loc la cererea judecătorului sau a procurorului evaluat sau în cazul în care comisia de evaluare apreciază că este necesar.
(3) Refuzul persoanei evaluate de a întocmi fişa de autoevaluare, de a motiva punctajul acordat sau de a se prezenta la interviu, atunci când comisia apreciază necesar, nu împiedică parcurgerea următoarelor etape ale procedurii de evaluare şi finalizarea acesteia.
ART. 41
(1) Raportul de evaluare a activităţii profesionale are caracter confidenţial, se întocmeşte separat, pentru fiecare judecător şi procuror, pe baza actelor dosarului de evaluare, după care se comunică celui evaluat.
(2) Raportul de evaluare cuprinde descrierea activităţilor desfăşurate de comisia de evaluare, fişa de evaluare, conform modelului corespunzător, aprobat prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, eventualele recomandări făcute judecătorului sau procurorului evaluat şi se întocmeşte în 3 exemplare, dintre care unul se comunică judecătorului sau procurorului evaluat, unul se păstrează la dosarul de evaluare, iar unul se ataşează la mapa profesională.
(3) Prin raportul de evaluare a activităţii profesionale a judecătorului sau procurorului se acordă unul dintre următoarele calificative: "Foarte bine", "Bine", "Satisfăcător" sau "Nesatisfăcător". În situaţia în care judecătorul sau procurorul este evaluat atât pentru funcţia de execuţie, cât şi pentru funcţia de conducere, prin raportul de evaluare se acordă un singur calificativ.
(4) Înainte de întocmirea raportului de evaluare, comisia de evaluare întocmeşte un proiect de raport care se comunică judecătorului sau, după caz, procurorului evaluat, acesta având dreptul de a formula observaţii şi obiecţii în termen de 15 zile.
(5) Observaţiile şi obiecţiile se depun la comisia de evaluare, care se pronunţă asupra acestora în termen de 15 zile. În situaţia în care observaţiile şi obiecţiile se admit, se vor face modificările corespunzătoare în cuprinsul raportului de evaluare.
ART. 42
(1) Pentru fiecare dintre criteriile privind eficienţa activităţii, calitatea activităţii şi integritatea se acordă un punctaj de cel mult 30 de puncte, iar pentru criteriul privind obligaţia de formare profesională continuă şi absolvirea unor cursuri de specializare punctajul maxim este de 10 puncte.
(2) Dacă există mai mulţi indicatori, punctajul prevăzut la alin. (1) se distribuie în mod egal între aceştia. În situaţia în care activitatea desfăşurată de judecătorul ori de procurorul evaluat nu priveşte unul sau mai mulţi indicatori, punctajul aferent se distribuie celorlalţi indicatori.
(3) Punctajul obţinut de judecătorul sau procurorul evaluat la fiecare criteriu de evaluare reprezintă suma punctelor acordate de comisia de evaluare la indicatorii corespunzători acelui criteriu, iar punctajul final reprezintă suma punctelor acordate de comisia de evaluare pentru fiecare criteriu de evaluare.
(4) Calificativul se acordă în funcţie de punctajul final, astfel:
- de la 90 de puncte (inclusiv) la 100 de puncte - calificativul "Foarte bine";
- de la 70 de puncte (inclusiv) la 90 de puncte - calificativul "Bine";
- de la 50 de puncte (inclusiv) la 70 de puncte - calificativul "Satisfăcător";
- sub 50 de puncte - calificativul "Nesatisfăcător".
(5) Pentru judecătorii care au ocupat funcţii de conducere în perioada supusă evaluării, punctajul final se acordă astfel: la criteriile de evaluare privind eficienţa, calitatea activităţii şi integritatea, cel mult câte 25 de puncte, la criteriul de evaluare privind formarea profesională cel mult 10 puncte, iar la criteriul privind modul de îndeplinire a atribuţiilor manageriale cel mult 15 puncte. În situaţia prevăzută la art. 6 alin. (2), punctajul acordat pentru criteriul de evaluare privind integritatea este de cel mult 20 de puncte.
(6) Pentru procurorii care, în perioada supusă evaluării, au desfăşurat atât activitate specifică funcţiei de execuţie, cât şi activitate specifică funcţiei de conducere, concomitent sau succesiv, punctajul final se acordă astfel: la criteriile de evaluare privind eficienţa şi calitatea activităţii, câte cel mult 15 puncte, la criteriul privind modul de îndeplinire a atribuţiilor manageriale cel mult 30 de puncte, la criteriul privind integritatea cel mult 30 de puncte, iar la criteriul privind formarea profesională cel mult 10 puncte. Dispoziţiile art. 19 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.
(7) Pentru procurorii care, în perioada supusă evaluării, au desfăşurat numai activitate specifică funcţiei de conducere, punctajul final se acordă astfel: la criteriul privind modul de îndeplinire a atribuţiilor manageriale cel mult 60 de puncte, la criteriul de evaluare privind integritatea cel mult 30 de puncte, iar la criteriul de evaluare privind formarea profesională cel mult 10 puncte. Dispoziţiile art. 19 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.
(8) Punctajul obţinut la fiecare indicator de evaluare, precum şi calificativul acordat trebuie să corespundă datelor, constatărilor şi observaţiilor comisiei de evaluare.
ART. 43
(1) Judecătorii sau procurorii nemulţumiţi de calificativul acordat pot face contestaţie la secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la comunicare.
(2) Contestaţia se depune la preşedintele comisiei de evaluare, care, în termen de 3 zile, o transmite Consiliului Superior al Magistraturii, împreună cu dosarul de evaluare.
(3) Pentru soluţionarea contestaţiei, secţiile Consiliului Superior al Magistraturii pot cere comisiilor de evaluare orice informaţii pe care le consideră necesare. Contestaţia se soluţionează cu citarea obligatorie a judecătorului sau, după caz, a procurorului. Audierea judecătorului sau a procurorului prezent este obligatorie. Neprezentarea judecătorului sau a procurorului legal citat nu împiedică soluţionarea contestaţiei.
(4) Judecătorii şi procurorii evaluaţi de comisiile de evaluare din cadrul secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii pot face contestaţie la secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii în termenul prevăzut la alin. (1). Magistraţii care au făcut parte din comisia de evaluare nu pot participa la soluţionarea contestaţiei de către secţia Consiliului Superior al Magistraturii.
(5) În soluţionarea contestaţiei, secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii poate:
a) respinge contestaţia ca neîntemeiată, tardivă sau inadmisibilă;
b) admite contestaţia şi:
(i) modifică raportul de evaluare, acordând un alt calificativ;
(ii) desfiinţează raportul de evaluare şi dispune refacerea evaluării, atunci când constată încălcări ale procedurii de evaluare de natură să influenţeze calificativul acordat;
(iii) desfiinţează raportul de evaluare, atunci când evaluarea a fost efectuată înainte de împlinirea perioadei de 2 ani sau de 3 ani, prevăzută de lege.
(6) Ca urmare a soluţiei adoptate, nu se poate crea o situaţie mai grea pentru cel care a formulat contestaţia.
(7) În situaţiile prevăzute la alin. (5) lit. b) pct. (ii) şi (iii), secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii stabileşte termenul şi, după caz, limitele în care se va reface evaluarea.
(8) Hotărârile secţiilor pot fi atacate, în termen de 5 zile de la comunicare, la Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.
(9) Hotărârile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii sunt definitive.
ART. 44
(1) În cazul în care judecătorul sau procurorul primeşte calificativul "Satisfăcător" sau "Nesatisfăcător", după rămânerea definitivă a calificativului, comisia de evaluare şi judecătorul sau procurorul evaluat stabilesc, de comun acord, un plan individual de dezvoltare profesională.
(2) În situaţia în care comisia de evaluare şi judecătorul sau procurorul evaluat nu ajung la un acord, planul individual de dezvoltare profesională se stabileşte de comisia de evaluare.
ART. 45
(1) Judecătorii şi procurorii care primesc calificativul "Nesatisfăcător" sunt obligaţi să urmeze, pentru o perioadă cuprinsă între 3 şi 6 luni, cursuri organizate de Institutul Naţional al Magistraturii.
(2) Judecătorii şi procurorii care primesc calificativul "Satisfăcător" în urma a două evaluări consecutive sunt obligaţi să urmeze, pentru o perioadă cuprinsă între 3 şi 6 luni, cursuri organizate de Institutul Naţional al Magistraturii.
ART. 46
(1) Cursurile prevăzute la art. 45 alin. (1) şi (2) se încheie cu susţinerea unui examen.
(2) Disciplinele cursurilor ce vor fi urmate de judecătorii sau procurorii care au primit calificativul "Nesatisfăcător" sau care au primit la două evaluări consecutive calificativul "Satisfăcător", precum şi tematica şi bibliografia examenului prevăzut la alin. (1) se aprobă de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, în funcţie de recomandarea comisiilor de evaluare.
(3) Comisia de examinare este formată din 2 judecători sau, după caz, 2 procurori, care au cel puţin acelaşi grad profesional cu judecătorul sau procurorul examinat, şi un membru al personalului de instruire din cadrul Institutului Naţional al Magistraturii, numiţi prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii.
ART. 47
(1) Absenţa nejustificată echivalează cu nepromovarea examenului.
(2) Pentru cei care din motive temeinice nu pot participa la examen, acesta se va susţine în termen de maximum o lună de la încetarea cauzei ce a determinat neprezentarea. În aceste situaţii judecătorul sau procurorul are obligaţia de a înştiinţa conducerea Institutului Naţional al Magistraturii atât cu privire la motivul neprezentării la examen, cât şi referitor la data încetării acestuia, prezentând dovada motivelor invocate.
ART. 48
Pentru judecătorii sau procurorii care primesc în urma a două evaluări consecutive calificativul "Nesatisfăcător" sau care nu au promovat examenul prevăzut la art. 46 alin. (1), Consiliul Superior al Magistraturii propune preşedintelui României eliberarea din funcţie, pentru incapacitate profesională.
CAP. V
Dispoziţii tranzitorii şi finale
ART. 49
Pentru prima evaluare realizată în temeiul prezentului regulament, în anul 2008, prin derogare de la dispoziţiile art. 37, se încheie un singur proces-verbal pentru întreaga perioadă supusă evaluării, în care se menţionează date privind eficienţa, calitatea activităţii, integritatea şi formarea profesională continuă.
NOTĂ:
Reproducem mai jos prevederile art. III din Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.157/2015, care nu sunt încorporate în forma republicată şi care se aplică, în continuare, ca dispoziţii proprii ale actului modificator:
"Art. III. - Dacă perioada supusă evaluării a început înainte de data intrării în vigoare a prezentei hotărâri şi se împlineşte după această dată, evaluarea judecătorului sau a procurorului se realizează potrivit Regulamentului privind evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 676/2007, cu modificările şi completările ulterioare, în forma anterioară intrării în vigoare a prezentei hotărâri."
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
