Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
REGULAMENT din 4 mai 2022 privind stocarea gazelor naturale în sistemul de transport al gazelor naturale
EMITENT: Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 474 din 12 mai 2022
──────────
Aprobat prin ORDINUL nr. 72 din 4 mai 2022, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 474 din 12 mai 2022.
──────────
CAP. I
Dispoziţii generale
SECŢIUNEA 1
Scopul, obiectul şi domeniul de aplicare
ART. 1
(1) Prezentul regulament are drept scop:
a) asigurarea din punct de vedere tehnic a unui cadru unitar şi transparent cu privire la stocarea gazelor naturale în conductele de transport aferente sistemului de transport al gazelor naturale;
b) stabilirea condiţiilor tehnice necesar a fi îndeplinite de conductele de transport, existente în sistemul de transport al gazelor naturale, ce urmează să fie utilizate pentru stocarea gazelor naturale.
(2) Obiectul prezentului regulament cuprinde:
a) modalităţile de stocare a gazelor naturale:
(i) stocarea gazelor naturale în sistemul de transport al gazelor naturale;
(ii) stocarea gazelor naturale în conducta de transport al gazelor naturale;
(iii) stocarea gazelor naturale în distribuitoare inelare de presiune înaltă;
(iv) stocarea gazelor naturale în rezervoare metalice supraterane.
b) calculul energiei gazelor naturale existente în conductele de transport aferente ST;
c) monitorizarea ST.
ART. 2
(1) Prezentul regulament se aplică de operatorul de transport şi de sistem în situaţia în care este necesară stocarea gazelor naturale în conductele de transport aferente ST.
(2) Prezentul regulament nu se aplică de:
a) operatorul de înmagazinare a gazelor naturale în vederea desfăşurării activităţii de stocare a gazelor naturale în instalaţiile utilizate pentru înmagazinarea gazelor naturale, deţinute şi/sau exploatate de acesta;
b) operatorul sistemului de distribuţie a gazelor naturale în vederea desfăşurării activităţii de stocare a gazelor naturale în conductele de distribuţie aferente sistemului de distribuţie a gazelor naturale;
c) operatorul terminalului GNL în vederea desfăşurării activităţii de stocare a gazelor naturale în instalaţiile proprii GNL.
SECŢIUNEA a 2-a
Abrevieri, termeni şi expresii
ART. 3
În sensul prezentului regulament sunt definite următoarele abrevieri:
a) ANRE - Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei;
b) GNL - gaze naturale lichefiate;
c) LP - line-pack;
d) LOTS - licenţă pentru activitatea de operare a sistemului de transport al gazelor naturale;
e) OTS - operatorul de transport şi de sistem al gazelor naturale;
f) ST - sistemul de transport al gazelor naturale.
ART. 4
(1) În sensul prezentului regulament, termenii şi expresiile utilizaţi/utilizate se definesc după cum urmează:
a) acvifer - zăcământul subteran permeabil saturat care poate fi dulce sau mineralizat, orizontal sau puţin înclinat, în care pot fi înmagazinate gaze naturale la presiuni maxime de injecţie;
b) capacitatea de stocare - volumul maxim de gaze naturale care se poate stoca într-o conductă de transport al gazelor naturale;
c) capacitatea de transport - volumul maxim de gaze naturale vehiculat printr-o conductă de transport al gazelor naturale sau ST, în funcţie de caz;
d) conducta de transport - ansamblul format din conducte, inclusiv instalaţiile, echipamentele şi dotările aferente, care funcţionează în principal în regim de înaltă presiune, prin care se asigură transportul gazelor naturale, conform prevederilor art. 100 pct. 33 din Lege;
e) condiţii normale - condiţiile în care temperatura gazelor naturale este de T_0 = 273,15K^1 şi presiunea gazelor naturale este p_0 = 1,01325*10^5 Pa^2;
^1 În sistem internaţional, unitatea de măsură pentru temperatură este gradul Celsius - „°C“ sau unitatea Kelvin - „K“.
^2 În sistem internaţional, unitatea de măsură pentru presiune este Pascal - „Pa“, iar în unităţi tehnice este bar - „bar“.
f) condiţii standard - condiţiile în care temperatura gazelor naturale este de T_s=288,15K şi presiunea gazelor naturale este p_s = 1,01325*10^5 Pa;
g) debit nominal de gaze naturale - cantitatea de gaze naturale măsurată, în condiţii standard de presiune şi temperatură a gazelor naturale; exprimat în [mc/h];
h) dispecerizare - activitatea desfăşurată de OTS cu privire la echilibrarea permanentă şi operativă, la nivelul ST, a cantităţilor de gaze naturale intrate şi/sau ieşite în/din ST, la parametrii rezultaţi din obligaţiile de livrare, precum şi luarea măsurilor de limitare a efectelor situaţiilor excepţionale, cum ar fi: temperaturi foarte scăzute, calamităţi naturale, avarii majore şi altele asemenea, prin folosirea de mijloace specifice;
i) line-pack - volumul total sau cantitatea de gaze naturale existent/ă în conductele de transport aferente ST la un moment dat;
j) Lege - Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare;
k) regimul de înaltă presiune - domeniul în care presiunea gazelor naturale este mai mare de 6*10^5 Pa;
l) stocarea - procesul ciclic de depozitare, care constă în injecţia şi extracţia unor cantităţi de gaze naturale în/din spaţii etanşe, respectiv rezervoare, recipiente şi alte asemenea, la diferite presiuni şi temperaturi ale gazelor naturale;
m) stocarea în conductă - stocarea cantităţilor de gaze naturale prin compresie în sistemul de transport al gazelor naturale, dar excluzând cantităţile rezervate de OTS pentru îndeplinirea atribuţiilor acestuia, conform prevederilor art. 100 pct. 86 din Lege;
n) zăcământul de hidrocarburi depletat - zăcământul consumat/epuizat de gaze naturale, în care presiunea gazelor naturale din zăcământ a scăzut, neputând asigura debitul sondei de extracţie a gazelor naturale.
(2) Termenii şi expresiile prevăzuţi/prevăzute la alin. (1) se completează cu termenii şi expresiile definiţi/definite în Lege şi în legislaţia aplicabilă în sectorul gazelor naturale.
CAP. II
Modalităţile de stocare a gazelor naturale
SECŢIUNEA 1
Informaţii generale
ART. 5
(1) Stocarea gazelor naturale în conducta de transport este necesară pentru satisfacerea cererilor de gaze naturale pe termen scurt.^
(2) Prin activitatea desfăşurată de OTS în baza LOTS, acesta monitorizează, în principal, următoarele informaţii aferente ST, pentru acoperirea variaţiilor orare de consum de gaze naturale aferente ST:
a) capacitatea de transport a ST operat;
b) variaţia presiunilor gazelor naturale înregistrate orar în ST, atât la ieşirea din ST, cât şi la intrarea acestora în ST;
c) temperatura gazelor naturale;
d) calitatea gazelor naturale;
e) caracteristicile tehnice ale conductelor de transport aferente ST;
(i) debitul vehiculat de gaze naturale prin conductele de transport;
(ii) diametrul interior al fiecărei conducte de transport;
(iii) lungimea fiecărei conducte de transport.
f) funcţionarea staţiilor de comprimare din ST;
g) starea fizică a conductelor de transport aferente ST;
h) echilibrarea operaţională a ST.
SECŢIUNEA a 2-a
Stocarea gazelor naturale în sistemul de transport al gazelor naturale
ART. 6
În urma desfăşurării activităţii de dispecerizare a ST, OTS poate constata variaţii ale consumului de gaze naturale, respectiv:
a) variaţii orare;
b) variaţii diurne;
c) variaţii sezoniere.
ART. 7
Pentru acoperirea variaţiilor orare de consum de gaze naturale din ST, prevăzute la art. 6 lit. a), OTS poate folosi una din următoarele metode:
a) stocarea gazelor naturale în conductele de transport al gazelor naturale;
b) stocarea gazelor naturale în conductele inelare de transport al gazelor naturale, denumite şi distribuitoare inelare de presiune înaltă;
c) stocarea gazelor naturale în rezervoare metalice supraterane.^
ART. 8
Pentru acoperirea variaţiilor diurne şi sezoniere de consum de gaze naturale din ST, prevăzute la art. 6 lit. b) şi c), OTS poate folosi una din următoarele metode:
a) înmagazinarea subterană a gazelor naturale în zăcăminte de hidrocarburi depletate sau în acvifere;
b) crearea de depozite supraterane sau subterane de GNL;
c) dotarea conductelor de transport cu staţii intermediare de recomprimare a gazelor naturale;
d) interconectarea sistemelor de transport al gazelor naturale.
SECŢIUNEA a 3-a
Stocarea gazelor naturale în conducta de transport
ART. 9
Stocarea gazelor naturale în conductele de transport aferente ST, prevăzută la art. 7 lit. a), este o metodă care poate fi folosită de OTS pentru preluarea variaţiilor orare de consum de gaze naturale, precum şi pentru echilibrarea operaţională a ST, în cadrul unei zile gaziere.
ART. 10
(1) Stocarea gazelor naturale în conductele de transport se realizează prin:
a) vehicularea unor cantităţi de gaze naturale din depozitele de înmagazinare, în perioada ciclului de extracţie, în conductele de transport, care pot fi folosite şi ca rezervoare de stocare;
b) comprimarea unor cantităţi de gaze naturale în conductele de transport aferente ST.
(2) Asigurarea cantităţilor de gaze naturale necesare stocării gazelor naturale se realizează prin:
a) dispecerizarea elementelor constructive, respectiv dispecerizarea nodurilor tehnologice sau a staţiilor de comandă vane, care cuprind conducte de transport aferente ST şi care pot fi folosite pentru stocare;
b) manevrarea armăturilor de secţionare reglabile aflate pe conducta de transport, unde se realizează stocarea.
ART. 11
Capacitatea de stocare a unei conducte de transport este:
a) cu atât mai mare cu cât presiunea gazelor naturale la intrarea în conducta de transport este mai mare şi cu cât volumul acesteia este mai mare;
b) o consecinţă a proprietăţilor fizice ale gazelor naturale din conductele de transport în care fluxul acestora poate varia în funcţie de diferenţa de presiune.
ART. 12
În intervalul de timp în care se face stocarea gazelor naturale în conducta de transport, capacitatea de stocare a acesteia se diminuează pe măsură ce presiunea gazelor naturale la capătul final al conductei creşte şi presiunea la capătul iniţial al conductei de transport rămâne aceeaşi.
ART. 13
(1) Pentru a stoca gazele naturale în conductele de transport aferente ST, OTS gestionează zilnic următoarele informaţii:
a) diametrele interioare ale conductelor de transport;
b) presiunile maxime şi minime de operare a gazelor naturale din conductele de transport;
c) cantitatea totală de gaze naturale existentă în conductele de transport aferente ST, în condiţii de lucru;
d) estimarea cantităţii de gaze naturale ce poate fi stocată în conductele de transport aferente ST;
e) variaţia maximă şi minimă a presiunii gazelor naturale la intrarea şi la ieşirea din conductele de transport;
f) variaţia debitelor de gaze naturale intrate şi ieşite din conductele de transport.
(2) Condiţiile tehnice de stocare în conducta de transport se stabilesc de OTS în baza informaţiilor prevăzute în fişele tehnice ale fiecărei conducte de transport.
(3) Fişa tehnică, prevăzută la alin. (2), conţine, în principal, informaţii cu privire la estimarea pertinentă a rezistenţei mecanice a materialului tubular şi a componentelor de tip special care intră în componenţa conductei de transport, respectiv:
a) caracteristicile tehnice ale conductelor de transport aferente ST;
(i) diametrul interior;
(ii) lungimea.
b) presiunea maximă de operare a gazelor naturale;
c) unităţile de clasă de locaţie demarcate pe traseul conductei de transport şi clasele de locaţie asociate acestora;
d) anul punerii în funcţiune a conductei de transport.
(4) Presiunea maximă de operare a gazelor naturale într-o conductă de transport, prevăzută la alin. (1) lit. b) şi la alin. (3) lit. b), este presiunea maximă la care poate funcţiona o conductă în condiţii de siguranţă; aceasta este mai mică sau egală cu presiunea de proiectare a conductei de transport.
(5) Presiunea minimă de operare a gazelor naturale într-o conductă de transport, prevăzută la alin. (1) lit. b), este presiunea minimă necesară la care poate funcţiona o conductă de transport în condiţii de siguranţă, pentru alimentarea cu gaze naturale a clienţilor.
ART. 14
Volumul total de gaze naturale existent în conductele de transport aferente ST se calculează în conformitate cu prevederile art. 47.
SECŢIUNEA a 4-a
Stocarea gazelor naturale în distribuitoare inelare de presiune înaltă
ART. 15
Stocarea gazelor naturale, prevăzută la art. 7 lit. b), este o metodă care poate fi folosită de OTS pentru preluarea variaţiilor orare de consum de gaze naturale, precum şi pentru echilibrarea operaţională a ST în cadrul unei zile gaziere şi care presupune interconectarea unor conducte de transport al gazelor naturale într-o conductă inelară de transport, cu diametru mai mare, amplasată în afara perimetrului de consum gaze naturale.
ART. 16
În situaţia în care debitul de gaze naturale necesar pentru acoperirea vârfurilor de consum este mai mare decât debitul maxim al unei conducte de transport, se recomandă folosirea distribuitorului inelar de presiune înaltă, prevăzut la art. 7 lit. b).
ART. 17
Mai multe conducte de transport gaze naturale, venite din zone diferite, pot fi interconectate printr-un distribuitor inelar de presiune înaltă, respectiv o conductă inelară de transport, cu diametru mare, amplasată în afara perimetrului de consum.
ART. 18
OTS poate folosi distribuitorul inelar prevăzut la art. 17 pentru:
a) asigurarea continuităţii consumului de gaze naturale;
b) creşterea eficientă a capacităţilor de transport ale conductelor aferente ST;
c) mărirea cantităţii de gaze naturale stocate în conductele de transport pe timpul nopţii;
d) satisfacerea vârfurilor de consum de gaze naturale de a doua zi;
e) creşterea siguranţei în exploatare; în cazul apariţiei unei defecţiuni pe o conductă de transport, alimentarea cu gaze naturale totală sau parţială a unor consumatori se realizează prin celelalte conducte de transport aflate în funcţiune.
ART. 19
Distribuitorul inelar de presiune înaltă prevăzut la art. 17 este prezentat în figura nr. 1*).
(a se vedea imaginea asociată)
Figura nr. 1
*) Figura nr. 1 este reprodusă în facsimil.
SECŢIUNEA a 5-a
Stocarea gazelor naturale în rezervoare metalice supraterane
ART. 20
Stocarea gazelor naturale, prevăzută la art. 7 lit. c), este o metodă care poate fi folosită de OTS pentru preluarea variaţiilor orare de consum de gaze naturale, precum şi pentru echilibrarea operaţională a ST, în cadrul unei zile gaziere, şi care presupune implementarea unei investiţii într-un parc de rezervoare metalice, în condiţii de eficienţă economică raportat la specificul activităţii de stocare a OTS.
ART. 21
(1) Rezervoarele metalice supraterane, prevăzute la art. 7 lit. c), pot fi:
a) umede sau cu etanşare hidraulică;
b) uscate sau cu etanşare uscată.
(2) Rezervoarele metalice supraterane, prevăzute la alin. (1) lit. b), sunt mai avantajoase decât cele umede, prevăzute la alin. (1) lit. a), pentru că acestea nu cresc umiditatea gazelor naturale şi nu îngheaţă iarna.
(3) Rezervoarele metalice supraterane, prevăzute la alin. (1) lit. b), au formă cilindrică şi pot fi montate vertical sau orizontal.
ART. 22
Presiunea de stocare a gazelor naturale corespunzătoare unui volum optim se calculează utilizând ecuaţia de stare a gazelor:
(a se vedea imaginea asociată)
unde:
- C_m - cantitatea de gaze naturale din recipient, [kg];
– p_0 - presiunea gazelor naturale, în condiţii normale, [Pa]; p_0 = 1,01325*10^5 Pa;
– V_0 - volumul optim de gaze naturale, în condiţii normale, [mc];
– Z_0 - factorul de compresibilitate a gazelor perfecte, Z_0 = 1;
– R - constanta generală a gazelor naturale, [J/kgK];
– T_0 - temperatura gazelor naturale, în condiţii normale, [K]; T_0 = 273,15 K;
– p - presiunea de stocare a gazelor naturale, în condiţii de lucru, [Pa];
– V - volumul gazelor naturale, în condiţii de lucru, [mc];
– Z -- factorul de compresibilitate, [adimensional];
– T - temperatura gazelor naturale, [K].
ART. 23
(1) Volumul de gaze naturale V_0 ce poate fi stocat într-un rezervor metalic suprateran, la presiunea de lucru p, se calculează cu formula: (a se vedea imaginea asociată)
(2) Reprezentarea grafică a formulei prevăzută la alin. (1) este redată în figura nr. 2*). (a se vedea imaginea asociată)
Figura nr. 2
*) Figura nr. 2 este reprodusă în facsimil.
(3) Volumul maxim de gaze naturale ce poate fi stocat într-un rezervor metalic suprateran corespunde presiunii gazelor naturale egale de 160 bar, conform reprezentării grafice prevăzute la alin. (2), ceea ce implică utilizarea unor compresoare speciale pentru încărcarea acestora.
ART. 24
(1) Capacitatea necesară a rezervoarelor metalice supraterane se calculează în baza graficului de consum zilnic de gaze naturale.
(2) Capacitatea de lucru a unui rezervor metalic suprateran se calculează cu formula: (a se vedea imaginea asociată)
unde:
- C - capacitate de lucru a unui rezervor metalic suprateran, [mc];
– V_r - volumul geometric al rezervorului metalic suprateran, [mc];
– p_i - presiunea maximă de lucru a gazelor naturale din rezervorul metalic suprateran, [Pa];
– p - presiunea gazelor naturale la intrare în rezervor metalic suprateran, [Pa];
– p_0 - presiunea gazelor naturale, în condiţii normale, [Pa]; p_0 = 1,01325*10^5 Pa.
(3) Capacitatea de lucru, prevăzută la alin. (2), poate fi:
a) utilizată integral, în momentul în care presiunea gazelor naturale din rezervorul metalic suprateran scade până la presiunea de intrare a gazelor naturale în rezervor, respectiv p_i = p şi C = 0;
b) utilizată parţial, în momentul în care presiunea gazelor naturale din rezervorul metalic suprateran scade până la o presiune a gazelor naturale mai mare decât presiunea de intrare a gazelor naturale în rezervor, respectiv (a se vedea imaginea asociată)
(4) Volumul de gaze naturale extras din rezervorul metalic suprateran corespunde capacităţii de lucru a acestuia, respectiv:
V_e = C,
- V_e - volumul de gaze naturale extras din rezervorul metalic suprateran, [mc];
– C - capacitatea de lucru a unui rezervor metalic suprateran, [mc].
(5) Coeficientul de utilizare a capacităţii de lucru a unui rezervor metalic suprateran reprezintă raportul dintre volumul de gaze naturale extras din rezervorul metalic suprateran şi capacitatea de lucru a acestuia, respectiv: (a se vedea imaginea asociată)
unde:
- K_u - coeficientul de utilizare a capacităţii de lucru a unui rezervor metalic suprateran, [adimensional];
– V_e - volumul de gaze naturale extras din rezervorul metalic suprateran, [mc];
– C - capacitatea de lucru a unui rezervor metalic suprateran, [mc];
– p_i - presiunea maximă de lucru a gazelor naturale din rezervorul metalic suprateran, [Pa];
– p_f - presiunea gazelor naturale la un moment dat în rezervorul metalic suprateran, [Pa];
– p - presiunea gazelor naturale la intrare în rezervorul metalic suprateran, [Pa].
CAP. III
Calculul energiei gazelor naturale existente în conductele de transport aferente ST
SECŢIUNEA 1
Informaţii generale
ART. 25
OTS are obligaţia să asigure:
a) echilibrul fizic rezidual al ST, respectiv să asigure programarea, dispecerizarea şi funcţionarea ST în condiţii de siguranţă, conform prevederilor art. 130 alin. (1) lit. a) din Lege;
b) achiziţia gazelor naturale pentru cantităţile necesare operării şi asigurării echilibrului fizic al ST, conform prevederilor art. 130 alin. (1) lit. j) din Lege.
ART. 26
Dispecerizarea ST, prevăzută la art. 25 lit. a), se realizează de OTS prin desfăşurarea unei activităţi specifice de echilibrare permanentă şi operativă a cantităţilor de gaze naturale intrate şi, respectiv, ieşite în/din ST.
ART. 27
OTS aprovizionează cu gaze naturale ST, ţinând cont atât de considerentele economice, cât şi de cele operaţionale ale acestuia.
ART. 28
OTS calculează LP având în vedere variaţia presiunilor gazelor naturale măsurate în diferite puncte ale SNT şi utilizând un model de calcul hidraulic.
SECŢIUNEA a 2-a
Aspecte teoretice privind calculul volumului total de gaze naturale existent într-o conductă de transport
ART. 29
Modelul de calcul hidraulic, prevăzut la art. 28, ia în considerare următoarele ipoteze simplificatoare de calcul:
a) regimul de curgere staţionar a gazelor naturale prin ST; situaţie în care presiunea gazelor naturale este constantă, nu are variaţii în timp;
b) procesul izoterm, respectiv temperatura gazelor naturale este constantă;
c) compoziţia constantă a gazelor naturale pe ST egală cu media compoziţiilor gazelor naturale la punctele de intrare în ST, ponderată cu debitele măsurate la aceste puncte. În baza acestei compoziţii se consideră cunoscuţi următorii parametri de calitate ai gazului: densitatea gazului ρ_s în condiţii standard, densitatea ρ_n în condiţii normale, presiunea critică p_cr şi temperatura critică T_cr.
ART. 30
(1) Volumul de gaze naturale dintr-o conductă de transport, prezentată în figura nr. 3, în condiţiile prevăzute la art. 29, se calculează cu formula: (a se vedea imaginea asociată)
unde:
- LP_i - volumul gazelor naturale din conducta de transport „i“, în condiţii standard, [mc];
– C_mi - cantitatea de gaze naturale din conducta de transport „i“, [kg];
– ρ_s - densitatea gazelor naturale, în condiţii standard, [kg/mc]. (a se vedea imaginea asociată)
Figura nr. 3*)
*) Figura nr. 3 este reprodusă în facsimil.
(2) Temperatura gazelor naturale în conducta de transport „i“ este constantă T(x) = T_med.
(3) Ecuaţia de conservare a masei este dată de formula: (a se vedea imaginea asociată)
unde:
- ρ - densitatea gazelor naturale, [kg/mc];
– ν - viteza de curgere a gazelor naturale, [m/s].
(4) Ecuaţia de mişcare a gazelor naturale este dată de formula: (a se vedea imaginea asociată)
unde:
- p - presiunea gazelor naturale, [Pa];
– ρ - densitatea gazelor naturale, [kg/mc];
– dx - elementul de lungime, [m];
– g - acceleraţia gravitaţională a gazelor naturale, [m/s^2]; g = 9,81 m/s^2;
– α - unghiul de înclinaţie al conductei de transport: (a se vedea imaginea asociată)
– ν - viteza de curgere a gazelor naturale, [m/s];
– D - diametrul interior al conductei de transport, [m];
– λ - coeficientul de frecare hidraulică, [adimensional].
(5) Ecuaţia de stare a gazelor naturale este dată de formula: (a se vedea imaginea asociată)
unde:
- ρ - densitatea gazelor naturale, [kg/mc];
– p - presiunea gazelor naturale, [Pa];
– Z - factorul de compresibilitate, [adimensional], în funcţie de presiunea p(x) şi temperatura T_med a gazelor naturale;
– R_g - constanta specifică a gazelor naturale, [J/kg K];
– T - temperatura gazelor naturale, [K].
ART. 31
Rezolvarea ecuaţiilor prevăzute la art. 30 alin. (3)-(5), pentru aflarea distribuţiilor spaţiale p(x), p(x), v(x) ale mărimilor caracteristice procesului de curgere a gazelor naturale de-a lungul conductei de transport „i“, se realizează numai prin metode numerice şi necesită cunoaşterea unor seturi de valori-limită pe extremităţile conductei, ale căror mărimi caracteristice sunt:
a) p(1), ρ(2), v(2);
b) p(2), ρ(1), v(1).
ART. 32
Cantitatea de gaze naturale existentă într-un element de volum din conducta de transport „i“ este cantitatea elementară de gaze naturale care se calculează cu formula:
(a se vedea imaginea asociată)
unde:
- dm_i - cantitatea elementară de gaze naturale a unui element de volum din conducta de transport „i“, [kg];
– ρ(x) - densitatea gazelor naturale, [kg/mc];
– dV_i - elementul de volum, [mc];
– dx_i - elementul de lungime, [m];
– A_i - aria secţiunii de curgere a gazelor naturale prin conducta de transport „i“, [m^2];
– D_i - diametrul interior al conductei de transport „i“, [m];
– p(x) - presiunea gazelor naturale, [Pa];
– Z - factorul de compresibilitate, [adimensional], în funcţie de presiunea p(x) şi temperatura T_med_i a gazelor naturale;
– R_g - constanta specifică a gazelor naturale, [J/kg K];
– T_med_i - temperatura medie a gazelor naturale din conducta de transport „i“, [K].
ART. 33
Prin însumarea cantităţilor elementare de gaze naturale dm_i, prevăzute la art. 32, din întregul volum al conductei de transport „i“, prevăzut la art. 30 alin. (1), se obţine cantitatea de gaze naturale existentă în conductă:
(a se vedea imaginea asociată)
unde,
- C_mi - cantitatea de gaze naturale existentă în conducta de transport „i“, [kg].
ART. 34
Prin intermediul unui program de calcul hidraulic se implementează metoda numerică prevăzută la art. 31 care descrie procesul de curgere staţionară a gazelor naturale, inclusiv posibilităţile de selectare a diferitelor formule de calcul al parametrilor procesului de curgere: factor de compresibilitate, coeficientul de frecare hidraulică etc.
ART. 35
Unul dintre rezultatele calculelor hidraulice efectuate cu programul prevăzut la art. 34 îl constituie şi volumul de gaze naturale existent în ST.
ART. 36
(1) O ipoteză suplimentară simplificatoare de calcul este aceea în care conducta de transport „i“ se consideră în poziţie orizontală, Δh = 0, iar viteza de curgere a gazelor naturale este mult mai mică decât viteza sunetului, ceea ce face ca termenul
(a se vedea imaginea asociată)
din ecuaţia de mişcare, prevăzută la art. 30 alin. (4), să fie nesemnificativ.
(2) Cantitatea de gaze naturale din conducta de transport „i“, prevăzută la alin. (1), se calculează cu formula: (a se vedea imaginea asociată)
– C_mi - cantitatea de gaze naturale din conducta de transport „i“, [kg];
– A_i - aria secţiunii de curgere a gazelor naturale prin conducta de transport „i“, [mp];
– L_i - lungimea conductei de transport „i“, [m];
– p_med_i - presiunea medie a gazelor naturale din conducta de transport „i“, [Pa];
– Z_med_i - factorul de compresibilitate mediu, [adimensional], în funcţie de presiunea p_med_i şi temperatura T_med_i a gazelor naturale;
– R_g - constanta specifică a gazelor naturale, [J/kg K];
– T_med_i - temperatura medie a gazelor naturale din conducta de transport „i“, [K].
ART. 37
În situaţia în care sunt cunoscute presiunile de intrare şi de ieşire a gazelor naturale în/din conducta de transport „i“, respectiv p_i1 şi p_i2, volumul de gaze naturale, în condiţii standard, existent în conducta de transport se calculează cu formula:
(a se vedea imaginea asociată)
unde:
- LP_i - volumul de gaze naturale existent în conducta de transport „i“, [mc];
– C_mi - cantitatea de gaze naturale existentă în conducta de transport „i“, [kg];
– ρ_s - densitatea gazelor naturale, în condiţii standard, [kg/mc];
– A_i - aria secţiunii de curgere a gazelor naturale prin conducta de transport „i“, [mp];
– L_i - lungimea conductei de transport „i“, [m];
– p_med_i - presiunea medie a gazelor naturale din conducta de transport „i“, [Pa];
– R_g - constanta specifică a gazelor naturale, [J/kg K];
– T_med_i - temperatura medie a gazelor naturale, [K];
– Z_med_i - factorul de compresibilitate mediu, [adimensional], în funcţie de presiunea p_med şi temperatura T_med a gazelor naturale.
ART. 38
Presiunea medie a gazelor naturale din conducta de transport „i“, prevăzută la art. 36 alin. (2) şi art. 37, se calculează cu formula:
(a se vedea imaginea asociată)
unde:
- p_med_i - presiunea medie a gazelor naturale din conducta de transport „i“, [Pa];
– p_i1 - presiunea gazelor naturale la intrarea în conducta de transport „i“, [Pa];
– p_i2 - presiunea gazelor naturale la ieşirea din conducta de transport „i“, [Pa].
ART. 39
Constanta specifică a gazelor naturale, prevăzută la art. 36 alin. (2) şi art. 37, se calculează cu formula:
(a se vedea imaginea asociată)
unde:
- R_g - constanta specifică a gazelor naturale, [J/kg K];
– R - constanta generală a gazelor naturale, [J/kmol K]; R = 8314 J/kmol K;
– V_m - volumul molar al gazelor naturale, [mc/kmol]; V_m = 22,414 mc/kmol;
– ρ_n - densitatea gazelor naturale, în condiţii normale, [kg/m^3].
ART. 40
(1) Densitatea gazelor naturale, în condiţii normale, prevăzută la art. 39, se calculează cu formula: (a se vedea imaginea asociată)
unde:
- M_m - masa molară a gazelor naturale, [kg/kmol].
(2) În situaţia în care se aplică ipoteza prevăzută la art. 29 lit. c), densitatea gazelor naturale, în condiţii normale, se cunoaşte.
ART. 41
Factorul de compresibilitate, prevăzut la art. 36 alin. (2) şi art. 37, pentru presiuni de până la 70 bar se calculează cu formula AGA, respectiv:
(a se vedea imaginea asociată)
unde:
- p_med_i - presiunea medie a gazelor naturale din conducta de transport „i“, [Pa];
– p_cr - presiunea critică a gazelor naturale din conducta de transport „i“, [Pa];
– T_med_i - temperatura medie a gazelor naturale din conducta de transport „i“, [K];
– T_cr - presiunea critică a gazelor naturale din conducta de transport „i“, [K].
ART. 42
(1) În situaţia în care este cunoscută numai una din presiunile de intrare sau de ieşire a gazelor naturale în/din conducta de transport „i“, respectiv p_i1 sau p_i2, şi debitul staţionar Q_i12, presiunea necunoscută se determină astfel încât să fie îndeplinită formula de calcul al debitului de gaze naturale vehiculat prin conducta orizontală de transport în regim staţionar şi izoterm.
(2) Debitul de gaze naturale vehiculat prin conducta orizontală de transport, prevăzut la alin. (1), se calculează cu formula: (a se vedea imaginea asociată)
unde:
- Q_i12 - debitul staţionar de gaze naturale din conducta de transport „i“, în condiţii standard, [mc/s];
– R_aer - constanta specifică a aerului, [J/kg K]; R_aer = 287,04 J/kg K;
– T_s - temperatura gazelor naturale, în condiţii standard, [K], T_s = 288,15 K;
– p_s - presiunea gazelor naturale, în condiţii standard, [Pa]; p_s = 1,01325*10^5 Pa;
– D_i - diametrul interior al conductei de transport „i“, [m];
– p_i1 - presiunea gazelor naturale la intrarea în conducta de transport „i“, [Pa];
– p_i2 - presiunea gazelor naturale la ieşirea din conducta de transport „i“, [Pa];
– δ_g - densitatea relativă a gazelor naturale, [adimensională];
– L_i – lungimea conductei de transport „i“, [m];
– T_med_i - temperatura medie a gazelor naturale din conducta de transport „i“, [K];
– Z_med_i - factorul de compresibilitate mediu, [adimensional], în funcţie de presiunea p_med_i şi temperatura T_med_i a gazelor naturale;
– λ - coeficientul de frecare hidraulică, [adimensional].
ART. 43
Densitatea relativă a gazelor naturale, prevăzută la art. 42 alin. (2), se calculează cu formula:
(a se vedea imaginea asociată)
unde:
- ρ_s - densitatea gazelor naturale, în condiţii standard, [kg/mc];
– ρ_aer_s - densitatea aerului, în condiţii standard, [kg/m^3]; ρ_aes_s = 1,225 kg/mc.
ART. 44
Coeficientul de frecare hidraulică, prevăzut la art. 42 alin. (2), se calculează cu formula Hofer:
(a se vedea imaginea asociată)
sau cu formula:
(a se vedea imaginea asociată)
unde:
- k - rugozitatea conductei de transport „i“, [m];
– D_i - diametrul interior al conductei de transport „i“, [m];
– R_e - numărul Reynolds, [adimensional].
ART. 45
Numărul Reynolds, prevăzut la art. 44, se calculează cu formula:
(a se vedea imaginea asociată)
unde:
- ρ_s - densitatea gazelor naturale, în condiţii standard, [kg/mc];
– Q_i12 - debitul staţionar de gaze naturale din conducta de transport „i“, în condiţii standard, [mc/s];
– μ_g - viscozitatea dinamică a gazelor naturale, [kg/m.s]; μ_g = 10^-5 kg/m.s;
– D_i - diametrul interior al conductei de transport „i“, [m].
ART. 46
(1) Temperatura medie a gazelor naturale din conducta de transport „i“, prevăzută la art. 36 alin. (2) şi art. 37, se calculează ca media aritmetică a temperaturilor gazelor măsurate în punctele din ST cu instrumentaţie de măsurare dintr-o zonă a ST, zonă în care se află şi conducta de transport „i“, utilizând formula: (a se vedea imaginea asociată)
unde:
- T_med_i - temperatura medie a gazelor naturale din conducta de transport „i“, [K];
– T_med_zona_k - temperatura gazelor naturale măsurate în punctele din ST cu instrumentaţie de măsurare dintr-o zonă a ST, [K];
– zona_k - zona în care se află conducta de transport „i“;
– r - numărul temperaturilor gazelor naturale, măsurate cu SCADA, la intrările de la clienţi, la intrările sau ieşirile din nodurile tehnologice din ST sau pe robinetele situate de-a lungul traseelor conductelor de transport, aflate în zona_k;
– T_r - temperatura gazelor naturale măsurată cu SCADA, [K].
(2) Zona din ST pentru care se calculează temperatura medie, prevăzută la alin. (1), se stabileşte de către OTS.
SECŢIUNEA a 3-a
Volumul total de gaze naturale existent în conductele de transport aferente ST
ART. 47
Volumul total de gaze naturale existent în conductele de transport aferente ST, la un moment dat, se calculează cu formula:
(a se vedea imaginea asociată)
unde:
- i = 1........n - numărul conductelor de transport aferente ST;
– LP - volumul total de gaze naturale existent în conductele de transport aferente ST, [mc];
– LP_I - volumul gazelor naturale existent în conducta de transport „i“, [mc].
ART. 48
Presiunea medie a gazelor naturale din ST se calculează cu formula:
(a se vedea imaginea asociată)
unde:
- i = 1........n - numărul conductelor de transport aferente ST;
– p_med_ST - presiunea medie a gazelor naturale din ST, [Pa];
– p_med_i - presiunea medie a gazelor naturale pe fiecare conductă de transport „i“, [Pa], calculată cu formula prevăzută la art. 38.
ART. 49
Temperatura medie a gazelor naturale din ST se calculează cu formula:
(a se vedea imaginea asociată)
unde:
- k = 1........o - numărul zonelor cu temperatura medie a gazelor naturale din ST;
– T_med_ST - temperatura medie a gazelor naturale din ST, [K];
– T_med_ZB_k - temperatura medie a gazelor naturale pe fiecare zonă „k“ din ST cu temperatura medie a gazelor naturale, [K].
SECŢIUNEA a 4-a
Energia gazelor naturale existentă în ST
ART. 50
Energia gazelor naturale existentă în ST, la un moment dat, se calculează cu formula:
(a se vedea imaginea asociată)
unde:
- E_ST - energia gazelor naturale existentă în ST, [MWh];
– LP - volumul total de gaze naturale existent în conductele de transport aferente ST, la un moment dat, [mc];
– H_S - puterea calorifică superioară medie a gazelor naturale din ST, la un moment dat, [MWh/mc].
ART. 51
Puterea calorifică superioară medie a gazelor naturale din ST, prevăzută la art. 50, se calculează cu formula:
(a se vedea imaginea asociată)
unde:
- H_S - puterea calorifică superioară medie a gazelor naturale din ST, [MWh/mc];
– H_Sf - puterea calorifică superioară a punctului de intrare „f“ în ST, aferent ultimei zile gaziere încheiate, [MWh/mc];
– V_sF - volumul de gaze naturale măsurat în punctul de intrare „f“ în ST, pe ultima zi gazieră încheiată, [mc];
– f = 1......m - numărul punctelor de intrare în ST.
CAP. I
Monitorizarea ST
ART. 52
(1) OTS utilizează LP în ecuaţia de echilibrare comercială a ST.
(2) OTS calculează LP pentru fiecare zi gazieră, în baza parametrilor de presiune, temperatură şi debit ale gazelor naturale, înregistraţi în ST la ora 7.00 a fiecărei zile calendaristice.
ART. 53
(1) OTS monitorizează parametrii şi condiţiile care pot determina materializarea pericolelor dependente de timp, respectiv:
a) cedările produse datorită desfăşurării efectelor proceselor de coroziune asupra conductelor de transport şi asupra elementelor componente de tip special montate pe acestea;
b) parametrii şi condiţiile care potenţează pericolele independente de timp, care pot fi:
(i) intervenţiile de terţă parte;
(ii) regimurile de operare cu suprapresiune a gazelor naturale;
(iii) fluctuaţii frecvente ale presiunii gazelor naturale;
(iv) alunecările de teren şi cutremurele, care determină cedarea instantanee a conductelor de transport sau o deteriorare rapidă şi semnificativă a capacităţii portante a acestora.
(2) Condiţiile care trebuie să facă obiectul monitorizării pe parcursul exploatării unei conducte de transport sunt:
a) presiunea de lucru/operare a gazelor naturale; se înregistrează:
(i) duratele şi valoarea presiunii de operare a gazelor naturale din conductele de transport;
(ii) duratele şi valoarea presiunii de operare a gazelor naturale din conductele de transport în situaţia în care se depăşeşte presiunea maximă de operare;
(iii) numărul şi frecvenţa fluctuaţiilor de presiune în jurul presiunii de operare a gazelor naturale.
b) starea izolaţiei de protecţie anticorozivă şi agresivitatea solului în care este amplasată conducta; se verifică periodic starea izolaţiei conductei de transport şi se măsoară rezistivitatea electrică a solului;
c) compoziţia şi agresivitatea gazelor naturale vehiculate; se verifică periodic calitatea gazelor naturale vehiculate şi se înregistrează conţinuturile de hidrogen sulfurat, dioxid de carbon, cloruri şi apă liberă ale acestora;
d) activităţile umane de orice natură şi manifestările climatice sau mişcările terenului (alunecări de teren şi/sau cutremure) din zona de siguranţă a conductei; se înregistrează toate activităţile (licite şi/sau ilicite) şi toate manifestările climatice şi/sau telurice, ca natură, intensitate şi durată, inclusiv eventuale efecte ale acestora asupra integrităţii structurale a conductei de transport;
e) apariţia unor scăpări/emanaţii de gaze naturale.
ART. 54
(1) Pentru fiecare conductă de transport, pe tot parcursul anului gazier, în fiecare zi calendaristică la ora 7.00, OTS ţine evidenţa a cel puţin următoarelor informaţii, aferente modelului de calcul hidraulic:
a) debitul gazelor naturale la intrarea în conducta de transport;
b) presiunile de intrare şi ieşire în/din conducta de transport;
c) viteza medie a gazelor naturale;
d) presiunea medie a gazelor naturale;
e) temperatura gazelor naturale;
f) volumul gazelor naturale existent.
(2) Pentru ST, pe tot parcursul anului gazier, în fiecare zi calendaristică la ora 7.00, OTS ţine evidenţa a cel puţin următoarelor informaţii:
a) debitul gazelor naturale la intrarea în ST;
b) volumul gazelor naturale existent în ST la începutul zilei gaziere;
c) volumul gazelor naturale necesar în ST pentru menţinerea în stare optimă de funcţionare a ST;
d) puterea calorifică superioară medie a gazelor naturale;
e) energia gazelor naturale existentă în ST la începutul zilei gaziere.
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
