Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
(aprobat prin Hotãrârea plenului Curţii de Conturi nr. 1/2009, conform prevederilor <>art. 12 alin. (2) din Legea nr. 94/1992 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare) CAP. I Dispoziţii generale 1. În temeiul prevederilor <>art. 12 alin. (2) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, plenul Curţii de Conturi aprobã prezentul regulament. 2. Curtea de Conturi este organizatã şi funcţioneazã în baza dispoziţiilor <>art. 140 din Constituţia României, republicatã, şi ale Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, denumitã în continuare lege. 3. Curtea de Conturi exercitã funcţia de control asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public, furnizând Parlamentului şi, respectiv, unitãţilor administrativ-teritoriale rapoarte privind utilizarea şi administrarea acestora, în conformitate cu principiile legalitãţii, regularitãţii, economicitãţii, eficienţei şi eficacitãţii. 4. Prezentul regulament stabileşte modul de organizare şi desfãşurare a activitãţilor specifice Curţii de Conturi, modul în care se realizeazã atribuţiile, competenţele şi obiectivele de control/audit, precum şi modul în care se efectueazã valorificarea constatãrilor cuprinse în actele încheiate de cãtre auditorii publici externi ca urmare a finalizãrii acestor activitãţi. De asemenea, stabileşte şi modul de organizare şi de efectuare a auditului public extern de cãtre Autoritatea de Audit asupra utilizãrii fondurilor comunitare nerambursabile şi a cofinanţãrii naţionale aferente. 5. În înţelesul prezentului regulament, termenii şi expresiile de mai jos au urmãtoarele semnificaţii: - audit public extern - activitatea specificã de audit efectuatã de Curtea de Conturi, care cuprinde, în principal, auditul financiar şi auditul performanţei; - audit financiar - activitatea prin care se urmãreşte dacã situaţiile financiare sunt complete, reale şi conforme cu legile şi reglementãrile în vigoare, furnizându-se în acest sens o opinie; - audit al performanţei - evaluarea independentã a modului în care o entitate, un program, o activitate sau o operaţiune funcţioneazã din punctul de vedere al eficienţei, economicitãţii şi eficacitãţii; - auditor public extern - persoana din cadrul Curţii de Conturi care efectueazã activitãţi specifice de control/audit sau îndeplineşte şi alte atribuţii legate strict de funcţia de control/audit, în baza programului anual de activitate, aprobat de plenul Curţii de Conturi; - autoritate publicã - denumire genericã ce include Parlamentul, Administraţia Prezidenţialã, Guvernul, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice, alte autoritãţi publice, autoritãţile administrative autonome, autoritãţi ale administraţiei publice locale şi instituţiile din subordinea acestora, indiferent de modul lor de finanţare; - control - activitatea efectuatã de auditorii publici externi, în baza programului anual de activitate, aprobat de plen, prin care se verificã şi se urmãreşte modul de respectare a legii privind constituirea, administrarea şi utilizarea fondurilor publice; - economicitate - caracteristicã atribuitã situaţiei în care se obţine minimizarea costului resurselor alocate pentru atingerea rezultatelor estimate ale unei activitãţi, cu menţinerea calitãţii corespunzãtoare a acestor rezultate; - eficacitate - gradul de îndeplinire a obiectivelor programate pentru fiecare dintre activitãţi şi raportul dintre efectul proiectat şi rezultatul efectiv al activitãţii respective; - eficienţã - maximizarea rezultatelor unei activitãţi în relaţie cu resursele utilizate; - entitate controlatã/auditatã - autoritatea publicã, compania/societatea naţionalã, regia autonomã sau societatea comercialã la care statul ori o unitate administrativ-teritorialã deţine, singurã sau împreunã, integral ori mai mult de jumãtate din capitalul social şi asupra cãreia Curtea de Conturi îşi exercitã funcţia de control/audit în baza programului sãu anual de activitate; - eşantionarea - etapã în procesul de control/audit având drept scop selectarea operaţiunilor/tranzacţiilor ce urmeazã a fi verificate şi care permite analiza rezultatelor, astfel încât concluziile sã poatã fi extinse asupra tuturor operaţiunilor/tranzacţiilor; - fonduri publice - sumele alocate din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurãrilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetul Trezoreriei Statului, bugetele instituţiilor publice autonome, bugetele instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetul de stat, dupã caz, bugetele instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii, bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat şi ale cãror rambursare, dobânzi şi alte costuri se asigurã din fonduri publice, bugetul fondurilor externe nerambursabile, credite externe contractate sau garantate de autoritãţile administraţiei publice locale, împrumuturi interne contractate de autoritãţile administraţiei publice locale, precum şi din bugetele instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetele locale; - legalitate - caracteristica unei operaţiuni de a respecta toate prevederile legale care îi sunt aplicabile şi care sunt în vigoare la data efectuãrii acesteia; - misiune de audit - acţiunea de audit financiar sau de audit al performanţei, aprobatã a se desfãşura la o entitate publicã, conform programului anual de activitate al Curţii de Conturi, şi care se finalizeazã cu un raport de audit; - ordonator de credite - persoana împuternicitã prin lege sau prin delegare, potrivit legii, sã dispunã şi sã aprobe acţiuni cu efect financiar asupra fondurilor publice sau a patrimoniului public, indiferent de natura acestora; - opinie de audit - concluzia auditorului care se exprimã în scris asupra situaţiilor financiare şi/sau a programului ori activitãţii auditate, în legãturã cu realitatea, fidelitatea şi conformitatea acestora cu reglementãrile aplicabile domeniului; - patrimoniu public - totalitatea drepturilor şi obligaţiilor statului, ale unitãţilor administrativ-teritoriale sau ale entitãţilor publice ale acestora, dobândite ori asumate cu orice titlu. Drepturile şi obligaţiile statului şi ale unitãţilor administrativ-teritoriale se referã exclusiv la bunurile din sectorul public; - prag de semnificaţie (materialitatea) - valoarea maximã a erorilor pe care le-ar putea conţine situaţiile financiare, valoare peste care erorile detectate sunt considerate a fi semnificative, influenţând astfel opinia auditorului. Pragul de semnificaţie poate fi exprimat nu numai valoric, ci şi prin natura abaterilor sau contextul în care acestea s-au produs; - program anual de activitate - documentul aprobat de cãtre plen prin care se programeazã activitãţile specifice ale Curţii de Conturi, respectiv control, audit financiar şi auditul performanţei, în baza cãruia auditorii publici externi îşi desfãşoarã anual activitatea; - proceduri de audit public extern - metodele şi tehnicile utilizate de auditorii publici externi, necesare formulãrii, dupã caz, a constatãrilor, opiniilor, concluziilor şi recomandãrilor; - regularitate - caracteristica unei operaţiuni de a respecta sub toate aspectele ansamblul principiilor şi regulilor procedurale şi metodologice care sunt aplicabile categoriei de operaţiuni din care face parte; - standarde de audit - setul de concepte, principii directoare, proceduri şi metode pe baza cãrora auditorul public extern determinã ansamblul etapelor şi procedurilor de verificare, care sã permitã atingerea obiectivului fixat; - standarde proprii de audit ale Curţii de Conturi - definesc principiile de bazã şi stabilesc un cadru unitar de aplicare a procedurilor şi a metodelor utilizate în desfãşurarea auditului public extern, cu scopul de a asigura calitatea activitãţii. Acestea sunt elaborate pe baza Standardelor de audit ale Organizaţiei Internaţionale a Instituţiilor Supreme de Audit şi ale Federaţiei Internaţionale a Contabililor şi urmãresc aplicarea celor mai bune practici de audit. SECŢIUNEA 1 Competenţe, activitãţi specifice, controale dispuse de Camera Deputaţilor sau de Senat şi alte atribuţii ale Curţii de Conturi 6. Curtea de Conturi îşi desfãşoarã activitatea în mod autonom, în conformitate cu dispoziţiile prevãzute în Constituţie şi în legea de organizare şi funcţionare a Curţii de Conturi, şi reprezintã România în calitatea sa de instituţie supremã de audit în organizaţiile internaţionale ale acestor instituţii. 7. În baza legii, Curtea de Conturi este singura competentã sã certifice acurateţea şi veridicitatea datelor din conturile de execuţie verificate. Asupra acestora nu se poate pronunţa nicio altã autoritate decât provizoriu. 8. Controalele Curţii de Conturi se iniţiazã din oficiu şi nu pot fi oprite decât de Parlament şi numai în cazul depãşirii competenţelor stabilite prin lege. 9. Hotãrârile Camerei Deputaţilor sau ale Senatului prin care se cere Curţii de Conturi efectuarea unor controale, în limitele competenţelor sale, sunt obligatorii. Nicio altã autoritate publicã, persoanã fizicã sau juridicã nu o mai poate obliga. 10. Hotãrârile Camerei Deputaţilor sau ale Senatului vor fi prezentate plenului Curţii de Conturi în vederea introducerii acţiunilor solicitate în Programul anual de activitate. 11. La finalizarea acestor acţiuni de verificare, Curtea de Conturi întocmeşte rapoarte pe care le transmite Camerei Deputaţilor sau Senatului, dupã caz. 12. În cadrul competenţelor prevãzute la art. 16 din lege, Curtea de Conturi îşi desfãşoarã atribuţiile specifice asupra urmãtoarelor domenii, prevãzute expres în cuprinsul art. 17 din lege: a) formarea şi utilizarea resurselor bugetului de stat, ale bugetului asigurãrilor sociale de stat şi ale bugetelor unitãţilor administrativ-teritoriale, precum şi mişcarea fondurilor între aceste bugete; b) constituirea şi utilizarea celorlalte fonduri publice componente ale bugetului general consolidat; c) formarea şi gestionarea datoriei publice şi situaţia garanţiilor guvernamentale pentru credite interne şi externe; d) utilizarea alocaţiilor bugetare pentru investiţii, a subvenţiilor şi transferurilor şi a altor forme de sprijin financiar din partea statului sau a unitãţilor administrativ-teritoriale; e) constituirea, administrarea şi utilizarea fondurilor publice de cãtre autoritãţile administrative autonome şi de cãtre instituţiile publice înfiinţate prin lege, precum şi de organismele autonome de asigurãri sociale ale statului; f) situaţia, evoluţia şi modul de administrare a patrimoniului public şi privat al statului şi al unitãţilor administrativ-teritoriale de cãtre instituţiile publice, regiile autonome, companiile şi societãţile naţionale, precum şi concesionarea sau închirierea de bunuri care fac parte din proprietatea publicã; g) constituirea, utilizarea şi gestionarea resurselor financiare privind protecţia mediului, îmbunãtãţirea calitãţii condiţiilor de viaţã şi de muncã; h) alte domenii în care, prin lege, s-a stabilit competenţa Curţii. 13. Principalele activitãţi specifice ale Curţii de Conturi sunt cele de control şi de audit public extern. Auditul public extern cuprinde auditul financiar şi auditul performanţei. 14. Controlul se desfãşoarã în baza tematicilor specifice elaborate de structurile de specialitate ale Curţii de Conturi la: - instituţiile publice prevãzute la art. 18 şi art. 20 alin. (1) din lege, pe parcursul execuţiei bugetare şi pentru perioadele expirate, dupã caz; - alte persoane prevãzute la art. 18 (altele decât instituţiile publice), la art. 19 şi art. 27 alin. (2) şi (3) din lege. Controlul se poate efectua, în limita competenţelor legale, şi ca urmare a unor informaţii apãrute în mass-media, a unor sesizãri primite de Curtea de Conturi de la diverse persoane juridice şi fizice sau din alte surse. Aceste acţiuni se declanşeazã operativ, în limita fondului de timp disponibil, în baza unei analize privind necesitatea şi oportunitatea efectuãrii verificãrii. Acţiunea se iniţiazã la propunerea şefului de departament, este însuşitã de vicepreşedintele coordonator şi avizatã de preşedintele Curţii de Conturi. Ulterior declanşãrii, aceste acţiuni de control se includ în Programul anual de activitate, conform metodologiei de elaborare, modificare şi urmãrire a realizãrii Programului anual de activitate. Pentru rezolvarea unor sesizãri, Curtea de Conturi poate dispune altor entitãţi abilitate prin lege sã efectueze verificarea aspectelor semnalate. 15. Auditul financiar se exercitã în baza art. 22 din lege, potrivit Programului anual de activitate, pentru exerciţiul financiar încheiat, asupra conturilor de execuţie ale bugetului general consolidat. 16. Conform art. 24 din lege, Curtea de Conturi are competenţa sã stabileascã limitele valorice minime de la care conturile prevãzute la art. 22 din lege sunt supuse auditãrii în fiecare exerciţiu bugetar, astfel încât, în termenul legal de prescripţie, sã se asigure verificarea tuturor conturilor. Aceste valori se stabilesc de plenul Curţii de Conturi înainte de aprobarea Programului anual de activitate. 17. Curtea de Conturi efectueazã, potrivit art. 26 din lege, auditul performanţei utilizãrii resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public, în baza programului sãu de activitate, atât la finalul, cât şi pe parcursul desfãşurãrii proiectelor, programelor, proceselor sau activitãţilor supuse verificãrii. 18. Exercitarea activitãţilor specifice de control, audit financiar şi audit al performanţei se realizeazã pe baza procedurilor de audit public extern cuprinse în prezentul regulament şi în standardele proprii de audit, detaliate în manualele de audit, elaborate şi aprobate de Curtea de Conturi. Standardele proprii de audit ale Curţii de Conturi sunt elaborate în baza standardelor de audit internaţionale, general acceptate. Alte activitãţi şi atribuţii ale Curţii de Conturi 19. Potrivit art. 93 din lege, Curtea de Conturi mai are şi alte atribuţii, respectiv: a) sã evalueze activitatea de control financiar propriu şi de audit intern a persoanelor juridice controlate, prevãzute la art. 18 din lege; b) sã cearã şi sã utilizeze, pentru exercitarea funcţiilor sale de control şi audit, rapoartele celorlalte organisme cu atribuţii de control financiar, fiscal, audit intern şi inspecţie bancarã; c) sã cearã unor instituţii specializate ale statului, ori de câte ori este necesar, sã efectueze verificãri de specialitate care sã contribuie la clarificarea unor constatãri; d) sã dezvolte colaborarea cu structurile de audit intern de la nivelul persoanelor juridice, în vederea asigurãrii complementaritãţii şi a creşterii eficienţei activitãţii de audit. Totodatã, conform art. 4 alin. (6) din lege, autoritãţile publice cu atribuţii de control financiar, control fiscal, inclusiv cele de inspecţie bancarã ale Bãncii Naţionale a României, precum şi autoritãţile publice cu atribuţii de control sau de supraveghere prudenţialã în alte domenii au obligaţia sã efectueze cu prioritate verificãri specifice, la solicitarea Curţii de Conturi. 20. Conform prevederilor art. 92 din lege, Curtea de Conturi avizeazã: a) la cererea Senatului sau a Camerei Deputaţilor, proiectul bugetului de stat şi proiectele de lege în domeniul finanţelor şi al contabilitãţii publice sau prin aplicarea cãrora ar rezulta o diminuare a veniturilor sau o majorare a cheltuielilor aprobate prin legea bugetarã; b) înfiinţarea de cãtre Guvern sau ministere a unor organe de specialitate în subordinea lor. SECŢIUNEA a 2-a Programul anual de activitate 21. Curtea de Conturi decide în mod autonom asupra programului propriu de activitate, astfel cum este prevãzut în art. 2 alin. (1) din lege. 22. Acţiunile specifice de control, audit financiar şi audit al performanţei din cadrul competenţelor atribuite Curţii de Conturi se desfãşoarã pe baza Programului anual de activitate, aprobat de plenul Curţii de Conturi. Acţiunile se aduc la cunoştinţa entitãţilor ce urmeazã a fi verificate, astfel cum se precizeazã la art. 28 din lege. 23. Întocmirea, modificarea, completarea şi urmãrirea Programului anual de activitate se fac potrivit metodologiei de elaborare, modificare şi urmãrire a realizãrii Programului anual de activitate. SECŢIUNEA a 3-a Obligaţiile entitãţilor publice verificate de Curtea de Conturi 24. Potrivit art. 4 alin. (1) din lege, Curtea de Conturi are acces neîngrãdit la acte, documente şi informaţii necesare exercitãrii atribuţiilor sale. 25. Misiunile de control/audit se desfãşoarã la sediul entitãţilor supuse verificãrii. Acestea sunt obligate sã le asigure auditorilor publici externi accesul în incintã şi trebuie sã le sprijine totodatã activitatea în mod corespunzãtor, oferind spaţii de lucru adecvate şi diverse echipamente (birouri, calculatoare etc.) necesare bunei desfãşurãri a activitãţii, astfel cum prevede art. 4 alin. (2) şi alin. (4) din lege. În cazuri excepţionale, misiunile de control/audit se pot desfãşura şi la sediul Curţii de Conturi. 26. Conform prevederilor art. 4 alin. (2) din lege, la solicitarea Curţii de Conturi, entitãţile supuse verificãrii sunt obligate sã îi transmitã, sub semnãturã, actele, documentele şi informaţiile solicitate, la termenele şi în structura stabilitã, şi sã îi asigure accesul în sediile acestora. În caz contrar, se va proceda la aplicarea prevederilor art. 128 din lege ("încãlcarea obligaţiilor prevãzute la art. 4 alin. (2) se penalizeazã cu 50 lei pentru fiecare zi de întârziere"), potrivit procedurii stabilite la pct. 114-118 din prezentul regulament. De asemenea, în funcţie de situaţia concretã, acţiunile de verificare pot fi suspendate pânã la prezentarea documentelor solicitate. Suspendarea se face conform metodologiei interne a Curţii de Conturi. 27. La solicitarea auditorilor publici externi, conform art. 4 alin. (3) din lege, persoanele fizice sau juridice deţinãtoare de acte sau documente sunt obligate sã le punã la dispoziţia acestora. 28. Entitãţile supuse verificãrii, potrivit prevederilor art. 4 alin. (5) din lege, poartã întreaga rãspundere pentru acţiunile lor şi nu pot fi absolvite de aceastã rãspundere prin invocarea rapoartelor Curţii de Conturi. 29. Conducerea entitãţilor supuse verificãrii rãspunde, potrivit legii, pentru: - pregãtirea şi prezentarea integralã şi la termenul solicitat a situaţiilor financiare, precum şi a tuturor documentelor şi a informaţiilor, în concordanţã cu reglementãrile legale în vigoare. Toate situaţiile solicitate entitãţii verificate se prezintã de aceasta, sub semnãturã, în conţinutul şi în forma cerutã; - organizarea şi desfãşurarea activitãţii de control intern şi audit intern; - stabilirea întinderii prejudiciului (dacã este cazul), dispunerea mãsurilor pentru recuperarea acestuia, potrivit prevederilor art. 31 alin. (3) din lege. CAP. II Organizarea, efectuarea controlului, întocmirea actelor de control şi valorificarea constatãrilor înscrise în actele de control SECŢIUNEA 1 Atribuţiile, competenţele şi obiectivele controlului Curţii de Conturi Domenii şi entitãţi controlate 30. În temeiul art. 1 alin. (1) din lege, domeniile care intrã în competenţa de control a Curţii de Conturi sunt redate, în principal, la art. 17 din lege, prevederi care se referã la: modul de formare şi utilizare a resurselor bugetului consolidat pe parcursul execuţiei bugetare şi pentru perioadele expirate, dupã caz; formarea şi gestionarea datoriei publice şi situaţia garanţiilor guvernamentale; utilizarea diverselor forme de sprijin financiar acordat de stat sau de unitãţile administrativ-teritoriale; situaţia, evoluţia şi modul de administrare a patrimoniului public şi privat al statului şi al unitãţilor administrativ-teritoriale de cãtre instituţiile publice, regiile autonome, companiile şi societãţile naţionale, precum şi concesionarea sau închirierea de bunuri care fac parte din proprietatea publicã; constituirea, utilizarea şi gestionarea resurselor financiare privind protecţia mediului, îmbunãtãţirea calitãţii condiţiilor de viaţã şi de muncã; alte domenii stabilite, potrivit legii, în competenţa Curţii de Conturi. 31. Potrivit prevederilor art. 27 alin. (2) din lege, Curtea de Conturi exercitã controlul şi la autoritãţile cu atribuţii în domeniul privatizãrii, iar în baza prevederilor art. 36 din lege, efectueazã controale şi pe parcursul execuţiei bugetare şi pentru perioadele expirate, dupã caz, la persoanele prevãzute la art. 18 şi 19 din lege. 32. În baza hotãrârilor Camerei Deputaţilor sau ale Senatului, Curtea de Conturi efectueazã şi alte controale, în limita competenţelor sale, privind modul de gestionare a resurselor publice, potrivit prevederilor art. 3 alin. (2) din lege. 33. În cadrul atribuţiilor sale, Curtea de Conturi exercitã controlul la entitãţile prevãzute la art. 18 şi 19 din lege, unde sunt urmãrite, în principal, în funcţie de competenţe, aspectele redate la art. 27 alin. (1) din lege. 34. Curtea de Conturi, în baza prevederilor legii sale de organizare şi funcţionare, precum şi a altor prevederi legale, poate exercita, pe baza tematicilor specifice, funcţia de control la: a) instituţiile publice care intrã, potrivit legii, în competenţa de control a Curţii de Conturi, în cazul verificãrilor pe parcursul execuţiei bugetare şi pentru perioadele expirate, dupã caz; b) entitãţile aflate în raporturi de subordonare, coordonare, aflate sub autoritatea sau care funcţioneazã pe lângã instituţiile publice verificate, respectiv regii autonome, companii şi societãţi naţionale, societãţi comerciale la care statul şi/sau unitãţile administrativ-teritoriale deţin, individual ori împreunã, majoritatea capitalului social; c) Banca Naţionalã a României; d) organisme autonome de asigurãri sociale sau de altã naturã care gestioneazã bunuri, valori ori fonduri, într-un regim legal obligatoriu, în condiţiile în care prin lege sau prin statutele lor se prevede acest lucru; e) autoritãţile cu atribuţii în domeniul privatizãrii, unde controlul se face cu privire la: - respectarea de cãtre autoritãţile cu atribuţii în domeniul privatizãrii a metodelor şi procedurilor de privatizare prevãzute de lege; - modul în care s-a asigurat respectarea clauzelor stabilite prin contractele de privatizare; - respectarea dispoziţiilor legale privind modul de administrare şi întrebuinţare a resurselor financiare rezultate din acţiunile de privatizare; f) persoanele fizice şi juridice, indiferent de forma de proprietate, care: - beneficiazã de garanţii guvernamentale pentru credite, de subvenţii sau de alte forme de sprijin financiar din partea statului, a unitãţilor administrativ-teritoriale, a altor instituţii publice; - administreazã, în temeiul unui contract de concesiune sau de închiriere, bunuri aparţinând domeniului public sau privat al statului ori al unitãţilor administrativ-teritoriale; - administreazã şi/sau utilizeazã fonduri publice. La aceste entitãţi verificãrile se efectueazã numai în legãturã cu legalitatea administrãrii şi/sau utilizãrii acestor fonduri; g) entitãţile la care s-a dispus verificarea de cãtre Camera Deputaţilor şi/sau Senat a modului de gestionare a resurselor publice. 35. Prin verificãrile sale la entitãţile şi persoanele prevãzute la pct. 34, Curtea de Conturi urmãreşte, conform prevederilor art. 27 alin. (1) din lege, în principal, dupã caz, urmãtoarele aspecte: a) exactitatea şi realitatea situaţiilor financiare, aşa cum sunt stabilite în reglementãrile contabile în vigoare; b) evaluarea sistemelor de management şi control la autoritãţile cu sarcini privind urmãrirea obligaţiilor financiare cãtre bugete sau cãtre alte fonduri publice stabilite prin lege; c) utilizarea fondurilor alocate de la buget sau din alte fonduri speciale, conform destinaţiei stabilite; d) calitatea gestiunii economico-financiare; e) economicitatea, eficacitatea şi eficienţa utilizãrii fondurilor publice. Alte atribuţii legate de control 36. În îndeplinirea atribuţiilor de control pe care le conferã legea, Curtea de Conturi poate, în baza art. 93 din lege: a) sã solicite organelor de control financiar, fiscal, inclusiv de inspecţie bancarã ale Bãncii Naţionale a României, verificarea, cu prioritate, a unor obiective, în cadrul atribuţiilor lor legale; b) sã cearã şi sã utilizeze rapoartele celorlalte organisme cu atribuţii de control financiar, fiscal, audit intern şi inspecţie bancarã; c) sã cearã unor instituţii specializate ale statului, ori de câte ori este necesar, sã efectueze verificãri de specialitate care sã contribuie la clarificarea unor constatãri. Totodatã, conform prevederilor art. 4 alin. (6) din lege, autoritãţile publice cu atribuţii de control financiar, control fiscal, precum şi de control sau supraveghere prudenţialã în alte domenii au obligaţia sã efectueze cu prioritate verificãri specifice, la solicitarea Curţii de Conturi. Aceastã solicitare a Curţii de Conturi se notificã instituţiilor specializate printr-o adresã semnatã de cãtre şeful de departament sau directorul camerei de conturi, conform competenţei teritoriale. Modul de întocmire şi conţinutul adresei sunt prevãzute la pct. 60. Solicitarea se face şi în cazul auditului financiar şi auditului performanţei. SECŢIUNEA a 2-a Organizarea şi efectuarea controlului 37. Activitatea de control se desfãşoarã conform Programului anual de activitate, aprobat de plenul Curţii de Conturi, şi tematicilor specifice elaborate de departamentele de specialitate, pe categorii de persoane juridice, domenii sau sectoare de activitate. Notificarea entitãţii 38. Entitãţile incluse în Programul anual de activitate, aprobat de plenul Curţii de Conturi, sunt notificate, conform prevederilor art. 28 din lege, asupra controlului care urmeazã sã se efectueze de structurile de specialitate ale Curţii de Conturi. Adresa de notificare, al cãrei model este prevãzut în anexa nr. 1, este semnatã de şeful de departament/directorul camerei de conturi şi se transmite entitãţii ce urmeazã a fi verificatã, de regulã, cu cel mult 10 zile lucrãtoare înainte de începerea controlului. În cadrul acţiunilor de documentare sau în cazul unor controale declanşate operativ, notificarea se face cu cel puţin douã zile lucrãtoare înainte de data începerii acestora. Desemnarea auditorilor publici externi 39. Auditorii publici externi care urmeazã sã efectueze controlul sunt propuşi de cãtre directorii direcţiilor din cadrul departamentelor*/directorii adjuncţi ai camerelor de conturi şi aprobaţi de cãtre şefii de departament sau de cãtre directorii camerelor de conturi.----------- *) În cazul departamentelor de control/audit care au în structurã direcţii şi, respectiv, servicii subordonate direct şefului de departament, prin sintagma director direcţie din cadrul departamentului se înţelege director/şef serviciu din cadrul departamentului. 40. Directorii din cadrul departamentelor/directorii adjuncţi ai camerelor de conturi propun pentru fiecare acţiune de control, de regulã, câte 2 sau mai mulţi auditori publici externi, care formeazã echipa de control, în funcţie de volumul de operaţiuni ale entitãţii şi de complexitatea acţiunii. 41. În cazul în care echipa de control este formatã din 2 sau mai mulţi auditori publici externi, unul dintre aceştia este desemnat şef de echipã, el având şi sarcina de a repartiza obiectivele de control pe fiecare membru al echipei, precum şi de a urmãri şi coordona întreaga acţiune. Emiterea delegaţiei de control 42. Pentru efectuarea controlului la entitatea nominalizatã în Programul anual de activitate, şefii departamentelor de specialitate/directorii camerelor de conturi emit delegaţia de control, al cãrei model este prevãzut în anexele nr. 2.1 şi 2.2. În aceasta se precizeazã în mod explicit: auditorii publici externi desemnaţi şi denumirea acţiunii, entitatea nominalizatã pentru verificare, perioada de desfãşurare a controlului. Dupã finalizarea acţiunii, delegaţia de control se ataşeazã la actul de control. Delegaţia de control se actualizeazã în situaţia în care acţiunile de control se prelungesc ca perioadã de timp. 43. Este interzisã auditorilor publici externi efectuarea unor acţiuni de documentare şi verificare fãrã a deţine delegaţia de control şi fãrã sã fie notificatã în prealabil entitatea la care urmeazã a fi efectuatã acţiunea. Organizarea acţiunilor de control 44. Conducãtorii structurilor din cadrul Curţii de Conturi pot participa, dupã caz, la şedinţa de deschidere de la entitatea controlatã pentru prezentarea echipei de control. În cadrul acestei discuţii cu managementul entitãţii verificate se prezintã tema acţiunii şi se stabilesc persoanele de contact, logistica necesarã, precum şi alte detalii pentru realizarea în bune condiţii a respectivei acţiuni de control. 45. La entitãţile care ţin registrul unic de control, auditorii publici externi au obligaţia de a consemna în acesta, atât înaintea începerii, cât şi dupã finalizarea controlului, elementele prevãzute în <>Legea nr. 252/2003 privind registrul unic de control, respectiv numele şi prenumele persoanelor împuternicite a efectua controlul, numãrul legitimaţiei de control, numãrul şi data delegaţiei, tema controlului, perioada controlului, perioada controlatã, numãrul şi data actului de control întocmit. 46. Dupã ce a fost desemnatã pentru efectuarea acţiunii, echipa de auditori îşi planificã activitatea de control pentru a realiza o armonizare adecvatã între obiectivele de control stabilite, probele care trebuie colectate pentru atingerea acestor obiective, metodele prin care urmeazã sã se obţinã probe suficiente şi temeinice, precum şi bazele pentru evaluarea probelor. Planificarea activitãţii de control presupune întocmirea de cãtre auditorii publici externi a unui plan de control. Acesta se avizeazã de cãtre directorul direcţiei din cadrul departamentului/directorul adjunct al camerei de conturi şi se aprobã de şeful departamentului/directorul camerei de conturi. Planul cuprinde, în principal, urmãtoarele: entitatea verificatã; obiectivele controlului cuprinse în tematica de control; perioada supusã verificãrii; auditorii publici externi desemnaţi sã efectueze controlul; şeful de echipã nominalizat; repartizarea obiectivelor de control pe fiecare auditor; perioada de efectuare a controlului. Planul de control poate fi modificat şi completat pe parcursul desfãşurãrii acţiunii în funcţie de situaţia realã constatatã pe teren. 47. În vederea elaborãrii planului de control şi efectuãrii unui control eficient, la începutul fiecãrei acţiuni auditorii publici externi trebuie sã se documenteze temeinic asupra urmãtoarelor aspecte, dupã caz: - natura activitãţii entitãţii controlate şi a ramurii din care aceasta face parte. Pentru aceasta se culeg date şi informaţii privind cadrul legal, mediul de control şi condiţiile în care entitatea controlatã îşi desfãşoarã activitatea; - operaţiunile şi tranzacţiile efectuate de entitatea controlatã, inclusiv operaţiunile/tranzacţiile cu pãrţile afiliate; - sistemul de control intern al entitãţii, rapoartele auditurilor interne şi externe anterioare, precum şi modul în care au fost implementate recomandãrile acestora; - informaţiile privind statutul, regulamentele interne, contractele economice etc. 48. Auditorii publici externi au obligaţia de a examina ultimul act de control încheiat de Curtea de Conturi la entitatea controlatã, precum şi, dacã se impune, modul de ducere la îndeplinire a mãsurilor dispuse de Curtea de Conturi în procesul de valorificare şi sã consemneze despre acestea în actul de control. Auditorii publici externi au, de asemenea, obligaţia de a solicita şi de a examina actele de control întocmite la entitatea verificatã de cãtre alte organe de control. 49. Acţiunea de control se efectueazã, de regulã, la sediul entitãţii verificate. În cazuri excepţionale, verificarea se poate face şi la sediul Curţii de Conturi sau al camerei de conturi, iar acest lucru se stabileşte de cãtre şeful departamentului/ directorul camerei de conturi, la propunerea motivatã a auditorilor publici externi. 50. În cazul în care controlul se efectueazã la sediul Curţii de Conturi sau al camerei de conturi, se transmite conducerii entitãţii ce urmeazã a fi controlatã o scrisoare semnatã de cãtre conducerea structurii de control, cuprinzând actele şi documentele tehnico-operative şi financiar-contabile, în original, referitoare la obiectivele supuse verificãrii, necesare pentru realizarea acţiunii, precum şi termenul maxim la care acestea trebuie puse la dispoziţia echipei de control. 51. Pentru actele şi documentele solicitate de Curtea de Conturi în baza prevederilor art. 4 din lege, prin scrisoarea prevãzutã la pct. 50, precum şi pentru orice alte documente solicitate pe parcursul desfãşurãrii acţiunii şi aduse la sediul structurii Curţii de Conturi de cãtre reprezentanţii entitãţii verificate pe cheltuiala acesteia, se încheie proces-verbal de predare-primire între echipa de control şi aceşti reprezentanţi, atât în momentul primirii, cât şi la sfârşitul acţiunii de control, când respectivele acte şi documente se restituie. 52. Auditorii publici externi sunt obligaţi sã asigure integritatea şi securitatea actelor şi documentelor aparţinând entitãţii controlate, în cazul în care verificarea se face la sediul Curţii de Conturi sau al camerei de conturi. 53. Prevederile pct. 48-52 se aplicã şi în cazul misiunilor de audit financiar şi audit al performanţei. Proceduri folosite pentru realizarea acţiunilor de control 54. Conform prevederilor art. 1 alin. (2) din lege, controlul Curţii de Conturi se efectueazã prin proceduri de audit. Procedurile utilizate se selecteazã în funcţie de specificul activitãţii entitãţii controlate şi de obiectivele de control stabilite, dupã cum urmeazã: - teste de control, al cãror scop este verificarea modului de funcţionare a sistemului financiar-contabil utilizat de entitate şi a celui de control intern, pentru a evalua în ce mãsurã auditorii publici externi se pot baza pe rezultatele acestora; - proceduri de fond, care constituie, în principal, verificãri directe ale operaţiunilor/tranzacţiilor şi ale informaţiilor contabile. Prin procedurile de fond se verificã de cãtre auditori, de asemenea, dacã toate operaţiunile şi tranzacţiile economice verificate sunt în conformitate cu legislaţia şi cu reglementãrile în vigoare. Cele mai utilizate metode şi tehnici de colectare a probelor sunt: examinarea documentelor, organizarea de grupuri de dezbatere, chestionare, interviuri, precum şi observarea directã, prezentate dupã cum urmeazã: a) examinarea documentelor. Pentru realizarea controlului, auditorii publici externi trebuie sã examineze actele şi documentele tehnico-operative şi financiar-contabile referitoare la obiectivele supuse verificãrii. Pentru realizarea acestei activitãţi auditorii publici externi urmeazã sã analizeze, fãrã a fi limitative, şi informaţii referitoare la: - planificarea strategicã şi operaţionalã a entitãţilor controlate; - controalele dispuse de conducere entitãţii verificate; - stenogramele sau procesele-verbale ale şedinţelor adunãrilor generale ale acţionarilor, consiliilor de administraţie şi ale conducerii executive, precum şi ale organelor deliberative; - reclamaţii şi contestaţii şi modul de soluţionare a acestora; - rapoartele de activitate ale entitãţilor controlate şi ale unitãţilor subordonate acestora; - rapoartele de audit sau de control precedente; - rapoartele de audit intern; b) grupurile de dezbatere reprezintã o metodã utilizatã de auditor pentru a colecta opinii şi idei de la persoanele în mãsurã sã dea relaţii în legãturã cu obiectivele controlului; c) chestionarele se utilizeazã de auditor, în vederea obţinerii unor informaţii privind o anumitã problematicã. Avantajele acestora constau în faptul cã pot fi obţinute o multitudine de informaţii cu privire la problematica abordatã, într-un timp relativ scurt; d) interviurile reprezintã o metodã de investigare utilizatã de auditor în scopul obţinerii de date şi de informaţii în legãturã cu problematica de control abordatã; e) observarea directã este o tehnicã ce poate fi utilizatã de auditori pentru analiza diferitelor procese sau fenomene economice ori sub aspectul comportamentului managementului sau al personalului entitãţii verificate. Cele de mai sus se completeazã cu prevederile pct. 166 lit. b), acestea nefiind limitative. Aceste proceduri nu sunt limitative. 55. În cadrul acţiunii de control, operaţiunile şi documentele financiar-contabile ce se verificã se selecteazã prin eşantionare. Eşantionarea presupune aplicarea de cãtre auditor a procedurilor de audit numai asupra unei pãrţi a operaţiunilor şi documentelor financiar-contabile, astfel încât, dupã analizarea probelor selectate, concluziile sã poatã fi extinse. Eşantionul trebuie sã fie selectat astfel încât sã fie reprezentativ. Eşantionul reprezentativ este acel eşantion în care elementele controlate sunt aproximativ identice caracteristicilor specifice tuturor operaţiunilor şi documentelor financiar-contabile ale entitãţii controlate. Aceasta înseamnã cã elementele incluse în eşantion sunt asemãnãtoare cu cele rãmase în afara eşantionului, iar pe baza lor se pot formula concluziile în legãturã cu obiectivele de control urmãrite, întrucât definesc domeniul supus verificãrii. 56. Eşantionul poate fi selectat atât prin metode statistice, cât şi prin metode nestatistice. Metoda de eşantionare statisticã foloseşte teoria probabilitãţilor pentru determinarea mãrimii eşantionului, oferind posibilitatea obţinerii unor concluzii pertinente pentru întreaga populaţie. Metodele statistice cele mai frecvent utilizate sunt: selecţia aleatorie şi selecţia sistematicã. Metoda eşantionãrii nestatistice are la bazã raţionamentul profesional al auditorului, concluziile privind operaţiunile şi documentele financiar-contabile fãcându-se pe baza propriului raţionament. SECŢIUNEA a 3-a Întocmirea actelor de control Tipuri de acte de control 57. În cazul controalelor efectuate pe parcursul execuţiei bugetare şi pentru perioadele expirate, la instituţiile publice, precum şi la celelalte persoane prevãzute la art. 18, 19 şi la art. 27 alin. (2) şi (3) din lege, se întocmesc urmãtoarele tipuri de acte de control: - raport de control; - proces-verbal de constatare; - notã de constatare; - notã unilateralã, în condiţiile pct. 112 lit. a). 58. Raportul de control, al cãrui model este prevãzut în anexa nr. 3, se întocmeşte, în baza prevederilor art. 30 alin. (2) din lege, de cãtre auditorii publici externi desemnaţi sã efectueze verificarea. În raportul de control, auditorii publici externi prezintã: a) obiectivele de control prevãzute în tematica specificã la care s-au constatat abateri de la legalitate şi regularitate care nu au determinat producerea de prejudicii. Fiecare constatare este însoţitã de descrierea mãsurilor luate în timpul controlului; b) obiectivele de control prevãzute în tematica specificã la care s-au constatat abateri de la legalitate şi regularitate care au determinat producerea de prejudicii. Fiecare constatare este însoţitã de descrierea mãsurilor luate în timpul controlului; c) obiectivele de control prevãzute în tematica specificã la care s-au constatat fapte pentru care existã indicii cã au fost sãvârşite cu încãlcarea legii penale; d) obiectivele de control prevãzute în tematica specificã la care nu s-au constatat abateri de la legalitate şi regularitate. Toate abaterile constatate şi prezentate pe scurt în raport sunt detaliate în procesele-verbale de constatare, anexe la raportul de control. Raportul de control se semneazã numai de cãtre auditorii publici externi. 59. Procesul-verbal de constatare se întocmeşte: a) în cazul în care se constatã abateri de la legalitate şi regularitate care au determinat sau nu au determinat producerea unor prejudicii, conform modelului prevãzut în anexa nr. 4.1; b) în cazul în care se identificã fapte pentru care existã indicii cã au fost sãvârşite cu încãlcarea legii penale se întocmeşte procesul-verbal de constatare, distinct, al cãrui model este prevãzut în anexa nr. 4.2. Procesul-verbal de constatare se semneazã de auditorii publici externi care au efectuat verificarea şi de cãtre reprezentanţii legali ai persoanei juridice controlate. 60. În cazul în care este necesar pentru fundamentarea şi instrumentarea unor constatãri, Curtea de Conturi poate solicita unor instituţii ale statului efectuarea cu prioritate a unor verificãri de specialitate. Aceastã solicitare a Curţii de Conturi se notificã instituţiilor specializate printr-o adresã semnatã de şeful de departament/directorul camerei de conturi (conform competenţei teritoriale), la propunerea auditorilor publici externi. În adresã se precizeazã obiectivele de control, perioada de verificare şi termenul de predare a actului de control la structura Curţii de Conturi care a solicitat verificarea respectivã. Actul întocmit la solicitarea Curţii de Conturi constituie anexã la procesul-verbal de constatare. 61. Nota de constatare se întocmeşte: a) în cazul în care, ca urmare a controalelor efectuate, se constatã abateri pentru clarificarea cãrora se impune continuarea controlului la altã entitate şi/sau de cãtre alte structuri ale Curţii de Conturi; b) în cazul în care, în scopul instrumentãrii şi fundamentãrii unor constatãri, se impune efectuarea unor verificãri încrucişate şi la alte entitãţi decât cea la care s-a dispus iniţial controlul; c) în cazul în care se constatã abateri a cãror reconstituire ulterioarã nu mai este posibilã. În aceastã situaţie, nota de constatare se întocmeşte şi se semneazã în momentul identificãrii abaterilor. În cazul în care se refuzã semnarea acestei note de cãtre reprezentanţii entitãţii verificate, aceasta poate fi semnatã de 1-2 martori. În nota de constatare se consemneazã situaţia de fapt, precum şi, dacã este cazul, mãsurile luate operativ pentru remedierea abaterilor constatate. Forma şi structura notei de constatare se adapteazã modelului procesului-verbal de constatare. Nota de constatare se semneazã de cãtre auditorii publici externi, reprezentanţii legali ai persoanei juridice controlate sau, dupã caz, de alte persoane în prezenţa cãrora s-a efectuat constatarea şi constituie anexã la procesul-verbal de constatare şi raportul de control, dupã caz. Reguli generale de întocmire a actelor de control Conţinutul actelor de control 62. În actele de control se înscriu în mod obligatoriu urmãtoarele date: - numele şi prenumele auditorilor publici externi care efectueazã controlul; - structura care efectueazã controlul; - numãrul şi data delegaţiei de control; - denumirea şi adresa persoanei juridice controlate; - codul fiscal/numãrul de înregistrare la registrul comerţului al persoanei juridice controlate; - ordonatorii de credite/conducãtorii persoanei juridice controlate în perioada supusã controlului şi în timpul controlului, cu precizarea intervalelor de timp în care aceştia au asigurat conducerea; - denumirea acţiunii de control; - perioada în care s-a efectuat controlul; - perioada supusã controlului; - obiectivele controlului; - constatãrile rezultate în urma controlului efectuat. 63. Pe parcursul desfãşurãrii acţiunii, membrii echipei de control trebuie sã discute şi sã analizeze constatãrile cu persoanele implicate, precum şi cu conducerea entitãţii, în vederea elucidãrii cauzelor şi împrejurãrilor care au condus la producerea abaterilor şi a consecinţelor economico-financiare. Proiectul actului de control se prezintã conducerii entitãţii şi se analizeazã cu aceasta, la o datã stabilitã de ambele pãrţi, încercându-se cu acest prilej clarificarea eventualelor divergenţe între constatãrile auditorilor şi susţinerile reprezentanţilor entitãţii verificate. La aceastã întâlnire poate participa şi conducerea structurii de control. Redactarea formei finale a actului de control se realizeazã dupã parcurgerea acestor etape, avându-se în vedere şi eventualele probe noi prezentate de cãtre conducerea/ reprezentanţii entitãţii verificate. Înregistrarea şi semnarea actelor de control 64. Actele de control care trebuie semnate bilateral se înregistreazã la registratura entitãţii verificate. Numãrul de înregistrare se menţioneazã în finalul actului de control. În vederea semnãrii, actele de control menţionate mai sus se depun/transmit entitãţii verificate, însoţite de o adresã, semnatã de auditorii publici externi care au efectuat controlul, prin care se stabileşte şi termenul pentru semnare. În adresã se menţioneazã şi dreptul entitãţii verificate de a formula şi de a transmite obiecţiuni la actul de control în termenul-limitã de 15 zile lucrãtoare de la data înregistrãrii actului de control la entitatea verificatã. Totodatã, se precizeazã şi structura Curţii de Conturi şi adresa acesteia unde se depun/transmit obiecţiunile. Termenul pentru semnarea procesului-verbal de constatare de cãtre reprezentanţii legali ai entitãţii verificate şi, dupã caz, a notei de constatare este de pânã la 5 zile lucrãtoare de la data înregistrãrii actului de control la registratura entitãţii verificate sau data confirmãrii de primire când actul se transmite acesteia prin poştã. 65. Procesele-verbale de constatare şi notele de constatare se pot afla în urmãtoarele situaţii: - semnate fãrã obiecţiuni de cãtre reprezentanţii legali ai entitãţii controlate. În acest caz se procedeazã de îndatã la valorificarea actelor de control; - semnate cu obiecţiuni de cãtre reprezentanţii legali ai entitãţii verificate. În acest caz valorificarea actelor de control se face dupã primirea obiecţiunilor, dar nu mai târziu de 15 zile lucrãtoare de la înregistrarea actelor de control la registratura entitãţii verificate; - refuzate sã fie semnate. Acest fapt se menţioneazã ca atare de cãtre auditorii publici externi la finalul actului de control. În acest caz, dupã expirarea celor 15 zile lucrãtoare de la data înregistrãrii actului de control la entitatea verificatã, termen în care aceasta are dreptul de a depune obiecţiuni, se procedeazã de îndatã la valorificarea constatãrilor înscrise în actul de control. Depunerea obiecţiunilor la actul de control 66. Reprezentanţii legali ai persoanei juridice controlate pot face obiecţiuni la constatãrile înscrise în actul de control. Acestea trebuie transmise/depuse la structura Curţii de Conturi care a efectuat controlul, în termen de 15 zile lucrãtoare de la înregistrarea actului de control la persoana juridicã verificatã. În cazul în care obiecţiunile se depun dupã expirarea termenului de 15 zile lucrãtoare de la data înregistrãrii actului de control la registratura entitãţii controlate, acestea nu sunt avute în vedere la valorificarea constatãrilor. Numãrul de exemplare în care se întocmesc actele de control 67. Numãrul de exemplare în care se întocmesc actele de control se stabileşte în funcţie de tipul actului, dupã cum urmeazã: a) în cazul în care în raportul de control nu au fost consemnate abateri, acesta se întocmeşte într-un singur exemplar, înregistrat la registratura generalã a Curţii de Conturi sau, dupã caz, la registratura din cadrul structurilor teritoriale ale acesteia; b) în cazul în care în raportul de control au fost consemnate abateri de la legalitate şi regularitate care au determinat sau nu au determinat producerea unor prejudicii şi/sau fapte pentru care existã indicii cã au fost sãvârşite cu încãlcarea legii penale, acesta se întocmeşte în numãrul necesar de exemplare, în funcţie de modul de valorificare; c) în cazul în care au fost întocmite procese-verbale de constatare şi/sau note de constatare, anexe la raportul de control, acestea se întocmesc în numãrul necesar de exemplare, în funcţie de modul de valorificare. Toate exemplarele actelor de control trebuie sã conţinã semnãtura în original a auditorilor publici externi şi, respectiv, dupã caz, a reprezentanţilor legali ai persoanelor juridice controlate. Numãrul de exemplare în care a fost întocmit actul de control se consemneazã la finalul acestuia. De asemenea, la finalul actelor semnate bilateral se menţioneazã faptul cã prin semnarea acestora de cãtre conducerea entitãţii verificate se certificã restituirea documentelor puse la dispoziţia echipei de control. În cazul în care nu au fost constatate abateri, certificarea restituirii documentelor puse la dispoziţie de entitatea verificatã se face printr-o minutã care se anexeazã la raportul de control. Extinderea controlului 68. În situaţia în care se constatã abateri de la legalitate şi regularitate care provin din exerciţiile financiare anterioare celui verificat, controlul se poate extinde şi asupra acestora. Extinderea se propune de cãtre auditorii publici externi şi se aprobã de şeful de departament/directorul camerei de conturi, dupã caz. În situaţia în care este necesarã extinderea acţiunii de control, se procedeazã conform metodologiei de elaborare, modificare şi urmãrire a realizãrii Programului anual de activitate. Reguli specifice de întocmire a procesului-verbal de constatare Modul de întocmire a proceselor-verbale de constatare 69. În cazul constatãrii de abateri de la legalitate şi regularitate care au determinat sau nu au determinat producerea unor prejudicii şi/sau fapte pentru care existã indicii cã au fost sãvârşite cu încãlcarea legii penale, consemnate în actele de control întocmite, acestea vor fi expuse clar şi concis şi vor fi însoţite de probe relevante. 70. Redactarea proceselor-verbale de constatare se face sistematizat, pe naturi de abateri, cu indicarea frecvenţei acestora în cadrul eşantionului verificat şi cu prezentarea celor mai concludente exemple, iar celelalte cazuri se prezintã în situaţii anexe. 71. Anexele la procesul-verbal de constatare se constituie din: situaţii, tabele, acte sau documente necesare susţinerii constatãrilor, în copie ori în original, dupã caz, şi note de relaţii. 72. Tabelele şi situaţiile anexate la procesul-verbal de constatare se semneazã de echipa de control, de reprezentanţii persoanei juridice controlate şi de salariaţii cu atribuţii în activitatea respectivã. 73. Documentele sau actele în care sunt consemnate operaţiuni patrimoniale, financiar-contabile etc., necesare confirmãrii constatãrilor, se anexeazã în copie la procesul-verbal de constatare. 74. În situaţia în care se constatã producerea unor fapte pentru care existã indicii cã au fost sãvârşite cu încãlcarea legii penale, se întocmeşte proces-verbal de constatare, distinct (în care nu se consemneazã şi alte abateri), ce constituie parte integrantã a raportului de control. La acest proces-verbal de constatare, distinct, al cãrui model este prevãzut în anexa nr. 4.2, se anexeazã în original documentele care au stat la baza constatãrilor. În acest caz, entitatea controlatã are obligaţia de a-şi pãstra copii ale documentelor ridicate în original. Pentru documentele ridicate în original se va întocmi proces-verbal de ridicare documente în care se va consemna fiecare act ridicat. Procesul-verbal se încheie în douã exemplare şi este semnat atât de cãtre auditorii publici externi, cât şi de conducerea entitãţii verificate. Un exemplar al procesului-verbal se lasã la entitatea verificatã. Notele de relaţii 75. Pe parcursul desfãşurãrii acţiunii de control, în vederea clarificãrii împrejurãrilor şi a cauzelor care au condus la crearea de abateri de la legalitate şi regularitate sau producerea de fapte pentru care existã indicii cã au fost sãvârşite cu încãlcarea legii penale, auditorii publici externi solicitã, dupã caz, note de relaţii, al cãror model este prevãzut în anexa nr. 5, persoanelor cu atribuţii în domeniul în care s-au constatat aceste abateri. În nota de relaţii se descriu faptele în legãturã cu care se solicitã clarificãri. 76. La redactarea actelor de control se au în vedere notele de relaţii solicitate (în mãsura în care rãspunsurile formulate au legãturã directã cu întrebãrile puse), consemnându-se în mod explicit atât conţinutul acestora, cât şi punctul de vedere al auditorilor publici externi faţã de rãspunsurile date la întrebãrile puse în notele de relaţii, precum şi mãsurile luate de persoana juridicã controlatã. 77. Notele de relaţii se pot lua în orice etapã a controlului, în acestea fiind stabilite întrebãri precise, formulate astfel încât rãspunsurile date sã asigure clarificarea împrejurãrilor în care au fost produse aspectele reţinute de control. 78. Notele de relaţii se solicitã, dacã este posibil, şi persoanelor care la data controlului nu mai sunt angajate la entitatea controlatã. Aceste note de relaţii se obţin cu sprijinul şi prin intermediul entitãţii verificate. 79. Solicitarea notelor de relaţii are ca scop clarificarea unor aspecte constatate în timpul controlului. Persoanele cãrora le sunt adresate notele de relaţii pot prezenta orice alte date sau documente necunoscute de auditorii publici externi, care contribuie la clarificarea constatãrilor. Conţinutul proceselor-verbale de constatare 80. În afara elementelor prevãzute la pct. 62, în procesele-verbale de constatare în care sunt consemnate abateri de la legalitate şi regularitate care au determinat sau nu au determinat producerea de prejudicii ori fapte pentru care existã indicii cã au fost sãvârşite cu încãlcarea legii penale, se înscriu, în principal, pentru fiecare abatere/faptã, conform modelelor prevãzute în anexele nr. 4.1 şi 4.2, urmãtoarele: a) descrierea abaterii de la legalitate şi regularitate; descrierea abaterii se face cât mai complet, pe bazã de date, documente şi alte dovezi relevante; b) legea sau altã reglementare încãlcatã, cu indicarea articolului, literei şi a conţinutului acesteia; c) estimarea valorii operaţiunilor care constituie abateri, ce se determinã pe bazã de date, documente şi alte probe relevante; d) cauzele şi împrejurãrile care au condus la încãlcarea legii sau a altor norme; e) consecinţele economico-financiare ale abaterilor de la legalitate şi regularitate; f) persoanele cu atribuţii în domeniul în care s-au constatat abateri, poziţia acestora faţã de abaterile constatate, exprimatã în nota de relaţii, precum şi punctul de vedere motivat al auditorilor publici externi cu privire la aceasta; g) mãsurile luate de entitatea verificatã în timpul controlului. SECŢIUNEA a 4-a Valorificarea constatãrilor înscrise în actele de control Evidenţa actelor de control 81. Actele de control întocmite ca urmare a controalelor efectuate pe parcursul execuţiei bugetare şi pentru perioadele expirate sau a controalelor tematice (rapoarte de control, procese-verbale de constatare, note de constatare, note unilaterale) se depun şi se înregistreazã în evidenţa structurii care a efectuat controlul (departament sau camera de conturi). Acestea se înregistreazã şi în Registrul special privind evidenţa actelor întocmite şi modul de valorificare a constatãrilor consemnate în acestea, al cãrui model este prevãzut în anexa nr. 6. Acest registru se completeazã permanent prin grija directorului din cadrul departamentului şi a directorului adjunct al camerei de conturi. Notele întocmite de cãtre auditorii publici externi în procesul de valorificare 82. În cazul în care reprezentanţii persoanei juridice controlate formuleazã obiecţiuni la actul de control, auditorii publici externi întocmesc o notã conţinând poziţia motivatã legal referitoare la obiecţiunile în cauzã. Nota se întocmeşte în termen de maximum 5 zile lucrãtoare de la data înregistrãrii obiecţiunilor la structura care a efectuat controlul. 83. La actele de control încheiate şi înregistrate în evidenţa structurii Curţii de Conturi se ataşeazã o notã întocmitã de auditorii publici externi care au efectuat controlul şi în care se înscriu, în mod concret şi explicit, abaterile constatate şi propunerile privind modul de valorificare a constatãrilor. Aceastã notã se întocmeşte dupã primirea obiecţiunilor şi formularea punctului de vedere al auditorilor publici externi asupra acestora. Valorificarea constatãrilor înscrise în rapoartele de control 84. Rapoartele de control se valorificã în funcţie de conţinutul acestora, dupã cum urmeazã: a) rapoartele de control în care nu au fost consemnate abateri se repartizeazã de cãtre şeful departamentului cãtre directorul din cadrul departamentului şi, respectiv, de cãtre directorul camerei de conturi cãtre directorul adjunct, pentru a fi analizate de aceştia. În termen de 10 zile lucrãtoare de la data înregistrãrii actului în evidenţa structurii, directorul din cadrul departamentului/directorul adjunct al camerei de conturi întocmeşte o notã cuprinzând punctul sãu de vedere privind conţinutul actului de control. Nota se anexeazã la raportul de control. În cazul în care controlul a fost dispus şi coordonat de un departament de specialitate din cadrul Curţii de Conturi, nota aprobatã de directorul camerei de conturi, însoţitã, eventual, de raportul de control, se înainteazã departamentului în cauzã, la solicitarea acestuia; b) rapoartele de control în care au fost consemnate abateri de la legalitate şi regularitate care au determinat sau nu au determinat producerea unor prejudicii şi/sau fapte pentru care existã indicii cã au fost sãvârşite cu încãlcarea legii penale (prezentate detaliat în procesele-verbale de constatare, anexe la raportul de control) se repartizeazã de cãtre şeful de departament cãtre directorul din cadrul departamentului şi, respectiv, de cãtre directorul camerei de conturi cãtre directorul adjunct, pentru a fi analizate de cãtre aceştia şi a se întocmi proiectul documentelor de valorificare. În termen de maximum 20 de zile lucrãtoare de la primirea obiecţiunilor sau de la expirarea termenului de depunere a acestora, directorul din cadrul departamentului/directorul adjunct al camerei de conturi întocmeşte o notã cuprinzând punctul sãu de vedere privind conţinutul actului de control şi proiectul documentelor de valorificare (proiectul deciziei, proiectul adresei de sesizare a organelor de urmãrire penalã). Actele de control încheiate de cãtre auditorii publici externi, împreunã cu notele şi proiectul documentelor de valorificare, întocmite de cãtre directorul din cadrul departamentului/directorul adjunct al camerei de conturi, se înainteazã şefului de departament/directorului camerei de conturi. Valorificarea constatãrilor înscrise în procesele-verbale de constatare 85. Procesele-verbale de constatare în care au fost consemnate abateri de la legalitate şi regularitate care au determinat sau nu au determinat producerea unor prejudicii ori fapte pentru care existã indicii cã au fost sãvârşite cu încãlcarea legii penale se valorificã împreunã cu raportul de control la care acestea constituie anexe, potrivit pct. 84 lit. b). Mãsurile dispuse de cãtre Curtea de Conturi pentru valorificarea constatãrilor din actele de control 86. Pentru valorificarea constatãrilor înscrise în rapoartele de control şi, respectiv, în procesele-verbale de constatare - anexe ale acestora, Curtea de Conturi poate stabili: a) potrivit prevederilor art. 94 din lege: a.1) suspendarea aplicãrii mãsurilor care contravin reglementãrilor legale din domeniul financiar, contabil şi fiscal; a.2) blocarea fondurilor bugetare sau speciale, atunci când se constatã utilizarea nelegalã sau ineficientã a acestora; a.3) înlãturarea neregulilor constatate în activitatea financiar-contabilã sau fiscalã controlatã; b) potrivit prevederilor art. 31 alin. (3) şi (4) din lege: b.1) în situaţia în care se constatã existenţa unor abateri de la legalitate şi regularitate care au determinat producerea unor prejudicii, Curtea de Conturi comunicã conducerii entitãţii controlate aceastã stare de fapt. Stabilirea întinderii prejudiciului şi dispunerea mãsurilor pentru recuperarea acestuia devin obligaţie a conducerii entitãţii verificate; b.2) în situaţia în care se constatã, în urma controlului Curţii de Conturi, existenţa unor fapte pentru care existã indicii cã au fost sãvârşite cu încãlcarea legii penale, consemnate într-un proces-verbal de constatare distinct, conducãtorul structurii (şeful departamentului/directorul camerei de conturi) sesizeazã, dupã obţinerea avizului Departamentului juridic, organele în drept pentru asigurarea valorificãrii constatãrii şi informeazã entitatea verificatã; c) potrivit prevederilor art. 96 din lege, Curtea de Conturi poate cere celor în drept suspendarea din funcţie, în condiţiile legii, a persoanelor acuzate de sãvârşirea de fapte cauzatoare de prejudicii importante sau a unor abateri grave cu caracter financiar, constatate în urma controalelor efectuate, pânã la soluţionarea definitivã a cauzelor în care sunt implicate. Decizia 87. Pentru aplicarea mãsurilor de valorificare prevãzute la pct. 86 lit. a), b.1) şi c), se emite decizia al cãrei model este prevãzut în anexa nr. 7. 88. Proiectul deciziei se întocmeşte de cãtre directorul direcţiei din cadrul departamentului/directorul adjunct al camerei de conturi. Acesta este examinat de cãtre şeful de departament sau de cãtre directorul camerei de conturi, care îl semneazã şi îl remite spre executare conducerii entitãţii verificate. Decizia este însoţitã de o adresã de înaintare, al cãrei model este prevãzut în anexa nr. 8, care se transmite prin poştã cu confirmare de primire. 89. În decizie se înscriu concret mãsurile pe care entitatea verificatã sau alte entitãţi implicate trebuie sã le aducã la îndeplinire în vederea înlãturãrii abaterilor constatate, precum şi pentru stabilirea întinderii prejudiciului şi dispunerea mãsurilor pentru recuperarea acestuia. Totodatã, prin decizie se poate cere entitãţii verificate şi luarea unor mãsuri pentru suspendarea din funcţie, în condiţiile legii, a persoanelor acuzate de sãvârşirea de fapte cauzatoare de prejudicii importante sau a unor abateri grave cu caracter financiar, constatate în urma controalelor efectuate de Curtea de Conturi, pânã la soluţionarea definitivã a cauzelor în care sunt implicate. În cazul în care se propune blocarea fondurilor în baza art. 94 lit. b) din lege şi/sau se cere suspendarea din funcţie potrivit art. 96 din lege, proiectul de decizie, însoţit de actele de control, se transmite Departamentului juridic în vederea obţinerii avizului acestuia. Departamentul juridic verificã îndeplinirea condiţiilor legale pentru dispunerea mãsurilor propuse şi restituie documentele, însoţite de o adresã prin care comunicã avizul asupra mãsurilor propuse, structurii emitente. 90. În situaţia în care se constatã existenţa unor abateri de la legalitate şi regularitate care au determinat producerea de prejudicii, decizia cuprinzând mãsurile pentru recuperarea acestora va fi adusã la cunoştinţã şi organului ierarhic superior în subordinea cãruia se aflã entitatea verificatã sau organului de conducere colectivã, care aprobã, coordoneazã şi controleazã activitatea entitãţii verificate şi care, în cadrul atribuţiilor ce îi revin, va urmãri modul de ducere la îndeplinire a mãsurilor în cauzã. În cazul aleşilor locali decizia se transmite consiliului local/consiliului judeţean. 91. Deciziile se înregistreazã în Registrul special prevãzut în anexa nr. 6, în vederea asigurãrii urmãririi modului de ducere la îndeplinire a mãsurilor dispuse. Analiza şi soluţionarea contestaţiei la decizie 92. Împotriva mãsurilor dispuse prin decizie, în termen de 15 zile lucrãtoare de la data primirii acesteia, partea interesatã poate depune contestaţie la structura Curţii de Conturi care a emis decizia. 93. În cazul în care contestaţia este depusã la altã structurã a Curţii de Conturi decât cea care a emis decizia, contestaţia se considerã valabilã dacã a fost introdusã în termen. În aceastã situaţie, contestaţia este redirecţionatã de cãtre structura care a primit contestaţia la structura emitentã a deciziei. 94. Termenul de 15 zile lucrãtoare pentru contestarea deciziei nu cuprinde ziua primirii deciziei şi nici ziua expedierii contestaţiei. 95. Termenul care se sfârşeşte într-o zi de sãrbãtoare legalã sau când serviciul este suspendat se va prelungi pânã la sfârşitul primei zile de lucru urmãtoare. 96. Nedepunerea contestaţiei în termen atrage decãderea, cu excepţia cazului în care entitatea verificatã dovedeşte cã a fost împiedicatã printr-o împrejurare mai presus de voinţa ei. În acest caz, contestaţia se va depune în termen de 15 zile lucrãtoare de la încetarea "împiedicãrii", cu prezentarea motivelor care au determinat aceastã situaţie. 97. Contestaţia trimisã prin poştã se socoteşte în termen dacã a fost predatã recomandat la oficiul poştal în termenul prevãzut la pct. 94 din lege. 98. Contestaţia nu suspendã obligaţia executãrii deciziei. 99. În situaţia contestaţiei formulate de conducerea entitãţii verificate la decizia emisã de structurile Curţii de Conturi, se procedeazã astfel: a) atunci când decizia a fost emisã de cãtre şeful departamentului de specialitate care a efectuat controlul, contestaţia se remite de cãtre acesta directorului din cadrul departamentului respectiv. Acesta, în termen de 10 zile lucrãtoare, examineazã temeinicia contestaţiei formulate şi întocmeşte o notã cu punctul sãu de vedere referitor la argumentele prezentate în contestaţie; b) atunci când decizia a fost emisã de cãtre directorul camerei de conturi, contestaţia se remite de cãtre acesta directorului adjunct, care, în termen de 10 zile lucrãtoare, întocmeşte o notã cu punctul sãu de vedere referitor la argumentele prezentate în contestaţie. 100. Nota întocmitã de directorul din cadrul departamentului/directorul adjunct al camerei de conturi se aprobã de şeful de departament/directorul camerei de conturi. Nota împreunã cu contestaţia formulatã de entitatea verificatã, decizia emisã şi procesele-verbale de constatare se transmit Comisiei de soluţionare a contestaţiilor, constituitã conform pct. 101. În acest sens, documentele sus-menţionate, de la nivelul camerei de conturi, se transmit departamentului care coordoneazã domeniul ce a fãcut obiectul verificãrii, în vederea analizei şi soluţionãrii contestaţiei. 101. Contestaţiile formulate împotriva deciziilor emise de structurile Curţii de Conturi sunt examinate de comisii de soluţionare a contestaţiilor, formate dupã cum urmeazã: a) un vicepreşedinte, consilierul de conturi care coordoneazã departamentul care a efectuat verificarea şi un alt consilier de conturi (desemnat de vicepreşedinte), pentru deciziile emise de cãtre departamentele de specialitate. Structura care a efectuat controlul informeazã vicepreşedintele cu privire la necesitatea constituirii Comisiei de soluţionare a contestaţiilor; b) consilierul de conturi care coordoneazã domeniul ce a fãcut obiectul verificãrii, un alt consilier de conturi (desemnat de cãtre unul dintre vicepreşedinţi) şi directorul din cadrul departamentului respectiv, pentru deciziile emise la nivelul camerelor de conturi. 102. La şedinţa Comisiei de soluţionare a contestaţiilor pot fi invitaţi şi reprezentanţii entitãţii verificate, care pot depune acte şi documente suplimentare pentru susţinerea contestaţiei. Aceştia pot fi asistaţi de avocat. Comisia de soluţionare a contestaţiilor examineazã contestaţia împreunã cu celelalte documente şi emite o încheiere al cãrei model este prevãzut în anexa nr. 9, prin care se poate dispune admiterea totalã sau parţialã a contestaţiei ori respingerea acesteia. 103. Cu ocazia şedinţei Comisiei de soluţionare a contestaţiilor, în vederea emiterii încheierii, secretarul de şedinţã întocmeşte un proces-verbal al şedinţei, în care se consemneazã participarea şi a altor persoane decât membrii Comisiei de soluţionare a contestaţiilor (respectiv reprezentanţi ai entitãţii verificate). Totodatã, în procesul-verbal se menţioneazã, în sintezã, dezbaterile care au avut loc, precum şi actele şi documentele suplimentare depuse de entitatea verificatã în vederea susţinerii contestaţiei. Procesul-verbal al şedinţei se semneazã de membrii Comisiei de soluţionare a contestaţiilor şi de secretarul de şedinţã. 104. Opinia separatã şi motivarea acesteia se anexeazã la încheiere şi se semneazã de cãtre membrul Comisiei de soluţionare a contestaţiilor care a formulat-o. 105. Încheierea emisã de Comisia de soluţionare a contestaţiilor se comunicã entitãţii cãreia i-au fost dispuse mãsuri prin decizie şi structurilor de control care au emis decizia. Un exemplar al încheierii, împreunã cu decizia şi contestaţia la aceasta, se remite Departamentului juridic, în vederea reprezentãrii Curţii de Conturi în eventualele litigii. Sesizarea instanţei 106. Împotriva hotãrârilor înscrise în încheiere, entitatea verificatã, în termen de 15 zile lucrãtoare de la primirea comunicãrii, poate sesiza instanţa de contencios administrativ competentã, în condiţiile <>Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare. 107. Sesizarea instanţei se depune la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti, pentru încheierile emise de cãtre structurile centrale ale Curţii de Conturi. 108. În cazul încheierilor emise la nivelul camerelor de conturi, sesizarea instanţei se depune la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a tribunalelor judeţene. Verificarea modului de ducere la îndeplinire a mãsurilor dispuse prin decizii 109. Verificarea modului de ducere la îndeplinire a mãsurilor dispuse prin decizii se realizeazã de cãtre structurile din cadrul Curţii de Conturi care le-au emis, de regulã, în cel mult 30 de zile calendaristice de la data prevãzutã în decizie pentru comunicarea modului de ducere la îndeplinire a acesteia. 110. Pentru realizarea verificãrii modului de ducere la îndeplinire a mãsurilor dispuse prin decizii, la propunerea structurilor de control, în Programul anual de activitate, aprobat de plenul Curţii de Conturi, se alocã, în mod distinct, fond de timp aferent acestei activitãţi. 111. În vederea verificãrii modului de ducere la îndeplinire a mãsurilor dispuse prin decizii, conducãtorii structurilor Curţii de Contruri emit delegaţii de control, conform prevederilor pct. 42. Acte întocmite în urma verificãrii modului de ducere la îndeplinire a mãsurilor dispuse prin decizii 112. Verificarea modului de ducere la îndeplinire a mãsurilor dispuse prin decizii se finalizeazã astfel: a) în situaţia în care mãsurile privind remedierea abaterilor de la legalitate şi regularitate au fost duse la îndeplinire în totalitate, iar prejudiciile au fost stabilite ca întindere şi s-au dispus mãsuri de recuperare potrivit legii, se întocmeşte o notã unilateralã. În aceasta se consemneazã situaţia constatatã. Nota se semneazã numai de auditorii publici externi care au efectuat verificarea; b) în cazul în care nu s-a acţionat pentru suspendarea aplicãrii mãsurilor care contravin reglementãrilor legale din domeniul financiar-contabil, nu s-au blocat fondurile bugetare sau speciale în urma constatãrii utilizãrii nelegale ori ineficiente a acestora şi nu au fost înlãturate abaterile de la legalitate şi regularitate, altele decât cele cauzatoare de prejudicii, prevãzute la art. 94 din lege, se încheie proces-verbal de constatare. Acesta se întocmeşte cu respectarea prevederilor prezentului regulament. În baza actului de control astfel întocmit se sesizeazã organul ierarhic superior al entitãţii controlate, solicitându-se acestuia printr-o scrisoare (însoţitã de o copie a procesului-verbal de constatare) sã ia mãsuri care sã asigure ducerea la îndeplinire de cãtre entitatea aflatã în subordine a mãsurilor dispuse de Curtea de Conturi. Atunci când se impune, se informeazã Parlamentul, Guvernul sau alte instituţii interesate. În cazul autoritãţilor publice locale se sesizeazã consiliul local/consiliul judeţean pentru a lua mãsurile care se impun; c) în cazul în care conducerea entitãţii verificate nu a dispus şi nu a urmãrit mãsurile transmise de Curtea de Conturi pentru stabilirea întinderii prejudiciului şi recuperarea acestuia, potrivit prevederilor art. 31 alin. (3) din lege, se întocmeşte proces-verbal de constatare. Acesta se întocmeşte cu respectarea prevederilor prezentului regulament şi se înainteazã de cãtre şeful departamentului sau directorul camerei de conturi la Departamentul juridic, în vederea obţinerii avizului pentru sesizarea organului de urmãrire penalã. Dupã obţinerea avizului, procesul-verbal de constatare se transmite organelor de urmãrire penalã însoţit de o adresã de sesizare semnatã de şeful de departament/directorul camerei de conturi care a emis decizia, în vederea aplicãrii art. 128^1 din lege. 113. În condiţiile în care conducerea entitãţii verificate prezintã în scris argumente temeinice care justificã neducerea la îndeplinire la termen a mãsurilor dispuse prin decizie, aceasta poate solicita prelungirea termenului. Conducerea structurii care a efectuat verificarea poate acorda un nou termen pentru realizarea mãsurilor dispuse, care se comunicã entitãţii printr-o adresã separatã. La finele noului termen se reia procedura de verificare. Acte de control întocmite în cazul neducerii la îndeplinire a mãsurilor dispuse în baza prevederilor art. 93 alin. (1) lit. b), c) şi d), precum şi ale art. 96 din lege 114. În cazul în care, la solicitarea Curţii de Conturi: a) nu s-a efectuat verificarea, cu prioritate, a unor obiective, în cadrul atribuţiilor lor legale, de cãtre organele de control financiar, fiscal, inclusiv de inspecţie bancarã ale Bãncii Naţionale a României; b) nu au fost puse la dispoziţie rapoartele celorlalte organisme cu atribuţii de control financiar, fiscal, audit intern şi inspecţie bancarã; c) nu s-au efectuat de cãtre instituţiile specializate ale statului verificãrile de specialitate solicitate în vederea clarificãrii unor constatãri; d) nu s-a dispus suspendarea din funcţie a persoanelor acuzate de sãvârşirea de fapte cauzatoare de prejudicii importante sau a unor abateri grave cu caracter financiar, constatate în urma controlului efectuat, pânã la soluţionarea definitivã a cauzelor în care sunt implicate, se întocmeşte proces-verbal de constatare, în vederea aplicãrii prevederilor art. 127 lit. b) din lege. În procesul-verbal de constatare se consemneazã neducerea la îndeplinire a solicitãrilor formulate, punctul de vedere al conducerii entitãţii verificate şi al persoanei care a fost desemnatã efectiv sã realizeze mãsurile respective. Procedura de întocmire a procesului-verbal de constatare şi cãile de atac al acestuia sunt prevãzute în prezentul regulament. Potrivit prevederilor art. 127 lit. b) din lege, în cazul neîndeplinirii mãsurilor dispuse în temeiul art. 93 alin. (1) lit. b), c) şi d), precum şi al art. 96 din lege, se aplicã amendã civilã, egalã cu salariul de la 2 pânã la 5 luni al persoanei care se face rãspunzãtoare de aceastã situaţie. Prin termenul salariu se înţelege salariul brut sau indemnizaţia brutã. Amenda civilã se stabileşte prin încheiere, al cãrei model este prevãzut în anexa nr. 10, emisã de o comisie constituitã în acest sens din: a) un vicepreşedinte, consilierul de conturi care coordoneazã departamentul ce a efectuat verificarea şi un alt consilier de conturi (desemnat de vicepreşedinte); b) directorul camerei de conturi, directorul adjunct şi şeful de serviciu/un auditor public extern, altul decât cel care a efectuat controlul la entitatea în cauzã, numit de directorul structurii, pentru acţiunile de control efectuate de cãtre camerele de conturi. 115. Încheierea se transmite de cãtre şeful departamentului/directorul camerei de conturi persoanelor/pãrţilor interesate. Un exemplar al încheierii emise de comisia la nivel central, precum şi de comisiile de la nivel teritorial se remite Departamentului juridic, în vederea reprezentãrii Curţii de Conturi în instanţã, în cazul în care încheierea este atacatã prin sesizare. 116. Împotriva încheierii emise de comisii partea interesatã poate face sesizare în termen de 15 zile lucrãtoare de la data primirii acesteia. Sesizarea se depune dupã cum urmeazã: - la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti, pentru încheierile emise de comisiile constituite la nivelul central al Curţii de Conturi; - la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a tribunalelor judeţene, pentru încheierile emise de comisiile constituite la nivelul camerelor de conturi. 117. Pentru urmãrirea încasãrii amenzii, şeful de departament/directorul camerei de conturi transmite încheierea organelor fiscale competente. 118. Sumele reprezentând amenzi civile se fac venit la bugetul de stat. * * * Procedura prevãzutã la pct. 114-118 se aplicã şi în cazul auditului financiar şi auditului performanţei. Aceeaşi procedurã se utilizeazã şi în cazul încãlcãrii obligaţiei prevãzute la art. 4 alin. (2) din lege, situaţie în care se aplicã prevederile art. 128 din lege (penalitãţi de 50 lei/zi de întârziere). Sesizarea organelor de urmãrire penalã competente 119. În cazul în care la raportul de control este anexat procesul-verbal de constatare prevãzut la pct. 74 (prin care auditorii publici externi au constatat existenţa unor fapte pentru care existã indicii cã au fost sãvârşite cu încãlcarea legii penale), directorul din cadrul departamentului/directorul adjunct al camerei de conturi examineazã temeinic actul de control şi întocmeşte proiectul adresei de sesizare a organului în drept. Şeful departamentului/directorul camerei de conturi analizeazã conţinutul actului de control şi al proiectului de adresã şi solicitã avizul Departamentului juridic din cadrul Curţii de Conturi. Dupã obţinerea avizului, adresa de sesizare, însoţitã de raportul de audit la care este anexat procesul-verbal de constatare, se transmite organului de urmãrire penalã competent. 120. Despre mãsura luatã, privind sesizarea organelor de urmãrire penalã competente, este informatã în scris şi conducerea entitãţii verificate. * * * Procedura prevãzutã la pct. 119 şi 120 se aplicã şi în cazul auditului financiar şi auditului performanţei. Modul de valorificare a notelor de constatare 121. În cazul în care, în urma verificãrilor efectuate la entitãţile cuprinse în Programul anual de activitate a Curţii de Conturi, s-a întocmit nota de constatare care cuprinde abateri pentru clarificarea cãrora este necesarã continuarea controlului la altã entitate (care este, de asemenea, cuprinsã în program), aceasta este remisã cu o adresã de înaintare structurii Curţii de Conturi în a cãrei competenţã de verificare se aflã persoana juridicã la care urmeazã a se extinde controlul. Structura Curţii de Conturi care a primit nota de constatare va continua şi va finaliza acţiunea de verificare. În acest caz, nota de constatare se anexeazã la actul de control care se întocmeşte. 122. Atunci când persoana juridicã la care urmeazã a se extinde controlul nu este cuprinsã în Programul anual de activitate a Curţii de Conturi, notele de constatare în care sunt consemnate abateri pentru clarificarea cãrora este necesarã continuarea controlului la altã entitate se remit, cu adresã de înaintare, structurii competente din cadrul Curţii de Conturi. La rândul ei, aceasta analizeazã şi, dacã este cazul, solicitã aprobarea pentru includerea în program a entitãţii la care se propune extinderea acţiunii de verificare. Nota de constatare se anexeazã la actul de control. 123. În cazul în care pentru instrumentarea şi fundamentarea unor constatãri se impune efectuarea unor verificãri încrucişate şi la entitãţi aflate în competenţa de control a Curţii de Conturi, altele decât la cea la care s-a realizat iniţial controlul, se solicitã aprobarea în vederea includerii în program şi a acestora. Nota de constatare se anexeazã la actul de control. 124. Notele de constatare în care sunt consemnate fapte a cãror reconstituire ulterioarã nu mai este posibilã, se anexeazã la procesul-verbal de constatare. Conţinutul acestor note de constatare este prezentat sintetic şi în cuprinsul procesului-verbal de constatare. CAP. III Organizarea şi efectuarea auditului financiar, întocmirea raportului de audit şi valorificarea constatãrilor înscrise în raportul de audit SECŢIUNEA 1 Atribuţiile şi competenţele Curţii de Conturi privind auditul financiar 125. În baza prevederilor art. 16 alin. (3) şi art. 22 din lege, Curtea de Conturi exercitã activitatea de audit financiar asupra conturilor de execuţie ale bugetului public consolidat. 126. Totodatã, potrivit art. 1 alin. (2) din lege, auditul financiar se exercitã de cãtre Curtea de Conturi cu respectarea normelor proprii adoptate pe baza standardelor de audit internaţionale general acceptate. 127. Curtea de Conturi efectueazã auditul financiar, conform prevederilor art. 22 din lege, asupra urmãtoarelor conturi de execuţie: a) contul general anual de execuţie a bugetului de stat; b) contul anual de execuţie a bugetului asigurãrilor sociale de stat; c) conturile anuale de execuţie a fondurilor speciale; d) conturile anuale de execuţie a bugetelor locale, ale municipiului Bucureşti, ale judeţelor, ale sectoarelor municipiului Bucureşti, ale municipiilor, ale oraşelor şi comunelor; e) contul anual de execuţie a bugetului Trezoreriei Statului; f) conturile anuale de execuţie a bugetelor instituţiilor publice autonome; g) conturile anuale de execuţie a bugetelor instituţiilor publice finanţate integral sau parţial de la bugetul de stat, de la bugetul asigurãrilor sociale de stat, de la bugetele locale şi de la bugetele fondurilor speciale, dupã caz; h) conturile anuale de execuţie a bugetelor instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii; i) contul general anual al datoriei publice a statului; j) conturile anuale de execuţie a bugetului fondurilor externe nerambursabile; k) alte conturi de execuţie a unor bugete prevãzute de lege. 128. Prin activitatea de audit financiar Curtea de Conturi urmãreşte dacã situaţiile financiare sunt complete, reale şi conforme cu legile şi reglementãrile în vigoare, furnizând în acest sens o opinie. 129. În cadrul competenţelor sale, Curtea de Conturi efectueazã audit financiar la urmãtoarele categorii de entitãţi publice: a) statul şi unitãţile administrativ-teritoriale, în calitate de persoane juridice de drept public, cu serviciile şi instituţiile lor publice, autonome sau neautonome; b) organismele autonome de asigurãri sociale sau de altã naturã, care gestioneazã bunuri, valori sau fonduri, într-un regim legal obligatoriu, în condiţiile în care, prin lege sau prin statutele lor, se prevede acest lucru. SECŢIUNEA a 2-a Obiectivele auditului financiar şi certificarea conturilor 130. Obiectivul auditului financiar este acela de a obţine asigurarea cã situaţiile financiare auditate sunt întocmite, sub toate aspectele semnificative, în conformitate cu cadrul de raportare financiarã aplicabil în România şi respectã principiile legalitãţii şi regularitãţii. 131. Responsabilitatea adoptãrii politicilor contabile corespunzãtoare, a menţinerii unui control intern adecvat şi a efectuãrii de prezentãri corecte în situaţiile financiare revine entitãţii auditate. 132. Auditorul trebuie sã planifice şi sã efectueze auditul astfel încât sã obţinã o asigurare rezonabilã privind existenţa sau absenţa unor erori semnificative în situaţiile financiare. 133. În auditarea conturilor de execuţie, Curtea de Conturi urmãreşte, în principal: a) exactitatea şi realitatea datelor reflectate în situaţiile financiare. În cadrul acestui obiectiv se au în vedere, în principal, urmãtoarele: - organizarea şi conducerea evidenţei operative şi contabile; - înregistrarea veniturilor şi a cheltuielilor pe structura clasificaţiei bugetare; - concordanţa datelor înregistrate în evidenţa contabilã cu cele preluate în balanţele de verificare şi înscrise în bilanţurile contabile şi conturile de execuţie; - întocmirea conturilor de execuţie a bugetelor instituţiilor publice; - reflectarea realã şi exactã a operaţiunilor financiar-contabile în bilanţurile contabile şi conturile de execuţie bugetarã; - încheierea exerciţiului bugetar; b) legalitatea stabilirii şi încasãrii veniturilor statului, unitãţilor administrativ-teritoriale, asigurãrilor sociale de stat şi ale instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii. În cadrul acestui obiectiv se au în vedere, în principal, urmãtoarele: - stabilirea, urmãrirea şi încasarea sumelor datorate de contribuabili potrivit reglementãrilor şi procedurilor legale; - realizarea veniturilor prevãzute în bugetele publice, în cuantumul şi la termenele prevãzute de lege, identificarea cauzelor care au determinat nerealizarea acestora; c) angajarea, lichidarea, ordonanţarea, plata şi înregistrarea cheltuielilor conform reglementãrilor legale şi în concordanţã cu prevederile legii bugetare. În cadrul acestui obiectiv se au în vedere, în principal, urmãtoarele: - evidenţa angajamentelor din care derivã obligaţii de platã; - efectuarea cheltuielilor în limitele creditelor bugetare aprobate şi numai în legãturã cu activitatea instituţiei publice respective; - efectuarea cheltuielilor în conformitate cu legislaţia care le reglementeazã, cu încadrarea în limita angajamentelor asumate, cu aprobarea ordonatorului de credite, cu avizul compartimentelor de specialitate şi viza pentru controlul financiar preventiv; - existenţa documentelor justificative, întocmite conform legii, care atestã exactitatea şi realitatea sumelor datorate; - utilizarea creditelor bugetare şi efectuarea cheltuielilor în structura prevãzutã de clasificaţia bugetarã; - efectuarea vãrsãmintelor şi a contribuţiilor cãtre bugetul de stat, bugetul asigurãrilor sociale de stat şi celelalte bugete publice, în cuantumul şi la termenele legale; d) autorizarea şi legalitatea modificãrilor aduse prevederilor iniţiale ale bugetelor publice. În cadrul acestui obiectiv se au în vedere, în principal, urmãtoarele: - legalitatea modificãrilor aduse prevederilor iniţiale ale bugetelor; - efectuarea virãrilor de credite bugetare pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare; e) acordarea de la buget sau din fonduri speciale a subvenţiilor şi alocaţiilor pentru investiţii şi utilizarea lor conform destinaţiilor stabilite. În cadrul acestui obiectiv se au în vedere, în principal, urmãtoarele: - înscrierea în liste a obiectivelor de investiţii în continuare şi a celor noi pe baza documentaţiilor tehnico-economice aprobate; - organizarea şi desfãşurarea licitaţiilor, încheierea contractelor; - efectuarea cheltuielilor pentru obiectivele cuprinse în lista de investiţii; - acordarea avansurilor, efectuarea plãţilor cãtre antreprenori şi furnizori pe bazã de documente legal întocmite, certificate şi aprobate, în limita prevederilor bugetare; - executarea, livrarea şi recepţia lucrãrilor cu respectarea clauzelor contractuale; f) contractarea împrumuturilor, rambursarea ratelor scadente ale acestora şi plata dobânzilor aferente. În cadrul acestui obiectiv se au în vedere, în principal, urmãtoarele: - garantarea împrumuturilor; - încadrarea în limitele aprobate prin lege a acordurilor de împrumut; - încheierea contractelor de împrumut şi respectarea clauzelor contractuale; - rambursarea ratelor scadente, plata dobânzilor aferente şi plata comisioanelor, cu respectarea termenelor din acordul de împrumut; g) creanţele şi obligaţiile statului şi ale unitãţilor administrativ-teritoriale; protejarea activelor. În cadrul acestui obiectiv se au în vedere, în principal, urmãtoarele: - caracterul îndreptãţit sau garantat al creanţelor şi obligaţiilor; - stabilirea şi aplicarea mãsurilor de protejare a activelor; - înregistrarea creanţelor şi a obligaţiilor în contabilitate pe baza documentelor justificative; - încasarea creanţelor şi plata obligaţiilor; h) concesionarea sau închirierea de bunuri proprietate publicã şi concesionarea de servicii cu caracter public. În cadrul acestui obiectiv se au în vedere, în principal, urmãtoarele: - operaţiunile de concesionare şi/sau închiriere de bunuri proprietate publicã, precum şi concesionarea de servicii cu caracter public; - organizarea licitaţiilor, încheierea contractelor în conformitate cu prevederile legale şi urmãrirea de cãtre locator a respectãrii clauzelor contractuale; i) modul de gestionare a mijloacelor materiale şi bãneşti şi asigurarea integritãţii patrimoniului. În cadrul acestui obiectiv se au în vedere, în principal, urmãtoarele: - efectuarea inventarierii la termenul prevãzut de lege şi înregistrarea în evidenţa contabilã a rezultatelor acesteia; - gestionarea şi utilizarea mijloacelor materiale şi bãneşti primite; - vânzarea şi/sau scoaterea din funcţiune a activelor corporale; j) alte obiective în limita competenţelor stabilite de lege. 134. Situaţiile financiare supuse auditului financiar sunt urmãtoarele: - bilanţul; - contul de rezultat patrimonial (situaţia veniturilor, finanţãrilor şi cheltuielilor); - situaţia fluxurilor de trezorerie; - situaţia modificãrilor în structura activelor/capitalurilor, anexe la situaţia financiarã, care includ politici contabile şi note explicative; - contul de execuţie bugetarã. Certificarea conturilor 135. Curtea de Conturi certificã, conform prevederilor legii, acurateţea şi veridicitatea datelor din conturile de execuţie verificate. 136. Certificarea contului de execuţie nu constituie temei pentru exonerarea de rãspundere juridicã a entitãţii auditate. 137. Pentru motive bine întemeiate, în termen de un an de la data la care s-a certificat contul de execuţie, procedura examinãrii contului poate fi redeschisã. 138. Conturile de execuţie şi situaţiile financiare supuse auditului trebuie sã îndeplineascã condiţiile prevãzute de lege pentru a face posibilã auditarea lor. 139. În cazul în care conturile prezentate nu întrunesc condiţiile care sã facã posibilã auditarea lor, auditorii publici externi restituie documentele titularilor conturilor, potrivit prevederilor art. 30 alin. (3) din lege, consemnând aceastã situaţie într-un proces-verbal de constatare. În procesul-verbal de constatare se va înscrie în mod obligatoriu şi termenul pentru refacerea sau completarea conturilor. Procedura de întocmire a procesului-verbal de constatare este similarã cu cea prevãzutã la cap. II. Refacerea sau completarea conturilor de execuţie se dispune prin decizie. Procedurile de întocmire şi contestare a deciziei sunt cele prevãzute la cap. II. În aceastã situaţie, acţiunea de audit se suspendã pânã la refacerea/completarea conturilor, fapt ce se aduce la cunoştinţa entitãţii auditate. 140. Dacã titularii conturilor nu se conformeazã acestei mãsuri, completarea sau refacerea conturilor se face pe cheltuiala acestora, de cãtre un expert contabil numit de Curtea de Conturi. 141. În vederea numirii expertului, Curtea de Conturi (şeful de departament sau, dupã caz, directorul camerei de conturi) solicitã în scris Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România nominalizarea unor experţi, în vederea refacerii conturilor de execuţie la entitatea auditatã. 142. Dupã primirea nominalizãrii de la Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, şeful de departament la nivel central/directorul camerei de conturi la nivel teritorial transmite o scrisoare ordonatorului de credite respectiv, prin care îi comunicã expertul numit, precum şi obligativitatea, conform prevederilor art. 30 alin. (3) din lege, de a încheia contract pentru refacerea conturilor de execuţie. Prin scrisoare se stabileşte şi termenul pânã la care ordonatorul de credite este obligat sã încheie contractul cu expertul nominalizat. 143. În cazul în care ordonatorul de credite nu se conformeazã dispoziţiilor de încheiere a contractului de refacere a conturilor de execuţie şi, pe cale de consecinţã, nu le prezintã Curţii de Conturi, se procedeazã la aplicarea prevederilor art. 127 lit. a) din lege. 144. Nerespectarea de cãtre ordonatorii de credite a obligaţiei de a prezenta Curţii de Conturi, în termenele stabilite, conturile ce urmeazã a fi auditate constituie abatere şi se sancţioneazã cu amendã civilã, potrivit art. 127 lit. a) din lege. 145. Abaterile menţionate la pct. 143 şi 144 se consemneazã de auditori publici externi în procesul-verbal de constatare, menţionându-se punctul de vedere al conducerii entitãţii şi al persoanelor care au fost desemnate sã realizeze mãsurile respective. Amenda civilã prevãzutã la art. 127 lit. a) din lege se stabileşte prin încheiere de cãtre comisia constituitã potrivit cap. II. 146. Procedura de întocmire a procesului-verbal de constatare şi cãile de atac sunt cele prevãzute la cap.II. SECŢIUNEA a 3-a Organizarea misiunii de audit financiar 147. Misiunile de audit financiar se efectueazã conform Programului anual de activitate, aprobat de plenul Curţii de Conturi. 148. Entitãţile incluse în Programul anual de activitate trebuie notificate asupra misiunii de audit financiar ce se efectueazã de cãtre structurile Curţii de Conturi. Notificarea entitãţii auditate urmeazã aceeaşi procedurã ca şi cea detaliatã la cap. II. 149. Desemnarea auditorilor publici externi care urmeazã sã realizeze auditul financiar şi emiterea delegaţiei misiunii de audit urmeazã o procedurã similarã cu cea prevãzutã la cap. II. 150. Dupã ce a fost desemnatã pentru efectuarea misiunii, echipa de audit îşi planificã activitatea în scopul determinãrii naturii, a momentului şi întinderii procedurilor de audit care urmeazã sã fie efectuate pentru atingerea obiectivelor auditului. 151. În cazul excepţional în care se stabileşte ca misiunea de audit sã se realizeze la sediul Curţii de Conturi sau al camerei de conturi, se aplicã procedura stabilitã la cap. II. 152. În momentul începerii activitãţii de teren se organizeazã o întâlnire cu conducãtorul entitãţii auditate sau cu o altã persoanã desemnatã de acesta. În cadrul întâlnirii se prezintã tema, obiectivele, calendarul auditului, precum şi necesitatea punerii la dispoziţie de cãtre entitatea respectivã a logisticii necesare. 153. Conducãtorii structurilor de specialitate din cadrul Curţii de Conturi pot participa la întâlnirea de la entitatea auditatã în vederea prezentãrii echipei de audit. Cu aceastã ocazie se precizeazã şi faptul cã, în conformitate cu prevederile art. 4 din lege, entitãţile auditate sunt obligate sã transmitã actele, documentele, informaţiile solicitate, la termenele şi în structura stabilite de Curtea de Conturi, şi sã asigure spaţii de lucru adecvate şi accesul logistic corespunzãtor. Dosarele de audit financiar 154. Auditorii publici externi întocmesc dosare de audit, care cuprind documentele primite sau elaborate în timpul auditului, indiferent de suportul pe care sunt prezentate. Dosarele de audit sunt de douã tipuri: permanent şi curent: - dosarul permanent include informaţii relevante şi de interes despre entitatea auditatã şi despre cadrul legal în care aceasta îşi desfãşoarã activitatea. Acestea pot fi utilizate pe mai multe exerciţii financiare, fiind actualizate corespunzãtor; - dosarul curent cuprinde documente de lucru şi copii ale documentelor justificative pe care auditorul le considerã relevante sau extrase din acestea şi cu ajutorul cãrora se susţin constatãrile auditului. Documentul de lucru este suportul material pe care auditorul îşi consemneazã observaţiile, descrierile, aprecierile, concluziile asupra domeniului la care lucreazã la un moment dat şi se include în dosarul curent. Etapele auditului financiar 155. Pentru efectuarea auditului financiar, auditorii publici externi parcurg urmãtoarele etape: planificarea, execuţia şi raportarea. SECŢIUNEA a 4-a Planificarea auditului financiar 156. Prin planificarea auditului financiar auditorii publici externi cautã sã se asigure cã vor realiza auditul într-o manierã economicã, eficientã şi eficace şi într-o perioadã de timp bine determinatã. Planificarea auditului financiar se face în conformitate cu procedurile specifice, detaliate în Manualul de audit financiar şi de regularitate, aprobat de plenul Curţii de Conturi şi elaborat în conformitate cu standardele de audit internaţionale. Planificarea auditului financiar presupune parcurgerea urmãtoarelor etape: a) înţelegerea funcţionãrii şi a activitãţii entitãţii auditate; b) determinarea pragului de semnificaţie (materialitatea); c) estimarea erorilor din situaţiile financiare şi calculul preciziei; d) delimitarea operaţiunilor economice pe categorii; e) identificarea şi evaluarea riscurilor; f) stabilirea eşantionului; g) abordarea auditului; h) pregãtirea planului de audit. Înţelegerea funcţionãrii şi activitãţii entitãţii auditate 157. Pentru a planifica auditul financiar într-o manierã economicã, eficientã şi eficace, auditorul public extern trebuie sã realizeze o înţelegere cât mai completã a funcţionãrii şi a activitãţii entitãţii, precum şi a mediului în care aceasta îşi desfãşoarã activitatea. În acest sens, el se bazeazã pe cunoştinţele şi experienţa anterioarã, cãutând sã obţinã o serie de informaţii referitoare la: ● legislaţia în baza cãreia entitatea îşi desfãşoarã activitatea, inclusiv regulile interne, reglementãrile şi structura organizatoricã; ● obiectivele entitãţii şi factorii care pot influenţa modul de îndeplinire a acestora; ● dacã alte instituţii publice raporteazã entitãţii sau invers şi dacã entitatea trebuie sã obţinã aprobãri pentru efectuarea anumitor categorii de cheltuieli sau pentru diverse acţiuni; ● veniturile încasate, cheltuielile efectuate şi activele deţinute de entitate; ● schimbãrile majore ale legislaţiei, ale obiectivelor entitãţii, ale cadrului de raportare a veniturilor şi a cheltuielilor sau modificarea structurii activelor; ● planul şi rapoartele auditului intern; ● diverse aspecte rezultate din auditul financiar efectuat în anul precedent; ● persoanele cu funcţii de rãspundere din cadrul entitãţii. Determinarea pragului de semnificaţie (materialitatea) 158. Determinarea pragului de semnificaţie îl ajutã pe auditorul public extern sã stabileascã natura şi întinderea procedurilor de audit folosite, indiferent de mãrimea eşantionului. La determinarea pragului de semnificaţie (materialitatea) auditorul public extern trebuie sã ţinã cont de cadrul legislativ şi de orice alte regulamente şi hotãrâri relevante care ar putea influenţa nivelul pragului de semnificaţie. Auditorul public extern stabileşte un nivel al pragului de semnificaţie pentru fiecare categorie de operaţiuni economice, exprimat, de regulã, sub forma unei valori numerice. Când în urma verificãrilor se constatã abateri de la legalitate şi regularitate, pentru exprimarea opiniei de audit nu se mai ia în calcul pragul de semnificaţie valoric, ci cel exprimat prin natura abaterilor sau contextului în care acestea s-au produs. Estimarea erorilor din situaţiile financiare şi calculul preciziei 159. Auditorul public extern estimeazã erorile din situaţiile financiare, pentru a calcula dimensiunea eşantioanelor. În cazul în care auditorul public extern are informaţii privind existenţa unor erori constatate cu ocazia auditurilor efectuate în anii precedenţi, atunci îşi va baza estimarea pe aceste informaţii. Totodatã, auditorul public extern calculeazã "precizia" (conform procedurii descrise în Manualul de audit financiar şi de regularitate). Aceasta reprezintã nivelul considerat optim al estimãrii valorice a erorii. Auditorul public extern utilizeazã precizia pentru a calcula mãrimea eşantionului asupra cãruia se efectueazã proceduri de fond. Delimitarea operaţiunilor economice pe categorii 160. Auditorii publici externi trebuie sã delimiteze clar categoriile de operaţiuni economice. Aceastã activitate presupune o abordare corespunzãtoare a auditului financiar pentru fiecare "categorie de operaţiuni economice". Acestea cuprind, de regulã, operaţiunile care fac obiectul controalelor interne şi evaluãrii riscurilor. De obicei, auditorul public extern împarte situaţiile financiare pe categorii de operaţiuni economice, ţinând cont de modul în care informaţiile sunt prezentate în acestea. Categoriile de operaţiuni economice tipice pentru o entitate pot fi salariile, indemnizaţiile, achiziţiile, alocaţiile, subvenţiile şi veniturile. În cazul bilanţului, categoriile de operaţiuni privesc activele corporale fixe, stocurile, debitorii, creditorii şi alte obligaţii, plãţi anticipate etc. Identificarea şi evaluarea riscurilor 161. Auditorii publici externi trebuie sã identifice şi sã evalueze riscurile pentru fiecare categorie de operaţiuni economice. Evaluarea riscurilor, stabilirea nivelului pragului de semnificaţie şi estimarea erorilor de cãtre auditori determinã volumul activitãţii de audit. Identificarea riscurilor specifice îl ajutã pe auditorul public extern la selectarea testelor de audit, care vor fi orientate în special cãtre problemele cele mai importante. Având în vedere faptul cã auditul financiar oferã o asigurare rezonabilã, dar nu şi absolutã asupra corectitudinii situaţiilor financiare auditate, apare inevitabil riscul de audit, cu cele trei componente: riscul inerent, riscul de control şi riscul de nedetectare: - riscul inerent reprezintã susceptibilitatea ca o categorie de operaţiuni sã conţinã erori semnificative, fie individual, fie cumulate cu erorile altor categorii de operaţiuni, presupunând, printre altele, cã în entitatea auditatã nu existã/nu sunt implementate controale interne; - riscul de control reprezintã probabilitatea ca o eroare semnificativã sã se producã fãrã a fi detectatã sau prevenitã de sistemul contabil aplicat şi de sistemul de control intern al entitãţii auditate; - riscul de nedetectare reprezintã probabilitatea ca un auditor sã nu detecteze o eroare din situaţiile financiare auditate. În aceastã etapã se face o analizã preliminarã a bilanţului, contului de execuţie şi a controlului intern. Stabilirea eşantionului 162. Stabilirea eşantionului presupune aplicarea de cãtre auditorul public extern a procedurilor de audit numai asupra unei pãrţi a tranzacţiilor din cadrul unei categorii de operaţiuni, reflectate în contul de execuţie, astfel încât, dupã analizarea probelor selectate, concluziile sã poatã fi extinse asupra tuturor tranzacţiilor din categoria de operaţiuni respectivã. Eşantionul selectat trebuie sã fie reprezentativ şi sã aibã un numãr suficient de elemente pentru a trage concluzii realiste despre întreaga categorie de operaţiuni auditate. Eşantionul poate fi selectat atât prin metode statistice, cât şi prin metode nestatistice. Abordarea auditului 163. În aceastã fazã a planificãrii echipa de audit stabileşte procedurile de audit pe care le va utiliza în desfãşurarea auditului în scopul atingerii obiectivelor stabilite. Se va ţine cont de identificarea şi analiza zonelor de risc ce au incidenţã semnificativã asupra situaţiilor financiare auditate. Pregãtirea planului de audit 164. La sfârşitul etapei de planificare auditorii publici externi întocmesc planul de audit. Acest document se avizeazã de directorul direcţiei din cadrul departamentului/directorul adjunct al camerei de conturi şi se aprobã de şeful departamentului/directorul camerei de conturi. Planul de audit cuprinde, în principal, urmãtoarele: - prezentarea generalã a entitãţii auditate şi a contului de execuţie, inclusiv a cadrului legal aplicabil; - persoanele de contact din entitatea auditatã; - obiectivele auditului; - exerciţiul bugetar auditat; - componenţa echipei de audit; - repartizarea activitãţilor de audit ce urmeazã sã fie realizate de fiecare membru al echipei, fondul de timp alocat pe activitãţi şi persoane; - stabilirea naturii, a momentului şi a întinderii procedurilor de audit care urmeazã a se aplica; - evaluarea sistemului de control intern, inclusiv a auditului intern al entitãţii auditate; - identificarea şi evaluarea zonelor de risc de apariţie a erorilor (de exemplu, investiţii, achiziţii publice, cheltuieli cu salariile etc.); - stabilirea nivelului maxim admisibil de eroare (prag de semnificaţie) acceptat, pentru a putea decide dacã situaţiile financiare auditate sunt corecte. Planul de audit poate fi modificat şi completat pe parcursul desfãşurãrii acţiunii de audit financiar, în funcţie de situaţia concretã de pe teren. SECŢIUNEA a 5-a Execuţia auditului financiar 165. Etapa de execuţie a auditului financiar constã în aplicarea procedurilor de audit, prevãzute în planul de audit, care au ca scop obţinerea probelor de audit, pentru susţinerea constatãrilor şi a opiniei auditorilor publici externi. 166. Procedurile de audit se compun din teste de control şi proceduri de fond: a) testele de control reprezintã verificãrile efectuate pentru a constata modul de funcţionare a sistemului contabil şi a celui de control intern al entitãţii auditate; b) procedurile de fond reprezintã verificãrile efectuate de auditor pentru a obţine probe de audit în scopul detectãrii erorilor din situaţiile financiare. Acestea pot fi de douã tipuri: proceduri analitice şi teste de fond: - procedurile analitice constau în analizarea cifrelor, indicatorilor, elementelor, tendinţelor semnificative, inclusiv investigarea fluctuaţiilor şi a relaţiilor care sunt inconsecvente faţã de alte informaţii relevante sau care se abat de la valorile aşteptate; - testele de fond sunt verificãri de detaliu pe care un auditor le efectueazã asupra tranzacţiilor şi operaţiunilor economice ale entitãţii pentru anul auditat. Acestea se realizeazã prin: ● inspecţie, activitate ce constã în examinarea înregistrãrilor, documentelor şi verificarea elementelor patrimoniale; ● observare, activitate ce constã în urmãrirea procesului de aplicare a procedurilor interne folosite în cadrul entitãţii auditate; ● intervievare, activitate ce constã în obţinerea informaţiilor de la persoane abilitate din interiorul şi din exteriorul entitãţii auditate; ● confirmare, activitate ce constã în primirea unui rãspuns scris sau verbal de la o terţã parte independentã pentru a verifica acurateţea informaţiilor ori pentru a corobora informaţiile conţinute în înregistrãrile contabile; ● calculaţie, tehnicã ce constã în verificarea acurateţei calculelor aritmetice din documentele-suport. Modul în care se aplicã procedurile de audit, precum şi felul în care se evalueazã rezultatele aplicãrii acestora sunt prezentate în Manualul de audit financiar şi de regularitate. SECŢIUNEA a 6-a Întocmirea raportului de audit financiar 167. Conform prevederilor art. 30 alin. (2) din lege, auditorii public externi desemnaţi sã auditeze conturile de execuţie întocmesc pentru fiecare misiune un raport de audit financiar, în care prezintã constatãrile şi îşi exprimã opinia faţã de acestea. 168. În funcţie de constatãrile rezultate ca urmare a finalizãrii auditului financiar, se identificã: a) situaţia în care, în urma misiunii de audit, nu s-au constatat abateri de la legalitate şi regularitate; b) situaţia în care, în urma misiunii de audit, s-au constatat abateri de la legalitate şi regularitate care au determinat sau nu au determinat producerea unor prejudicii şi/sau fapte pentru care existã indicii cã au fost sãvârşite cu încãlcarea legii penale. 169. În situaţia în care nu s-au constatat abateri de la legalitate şi regularitate, raportul de audit financiar care se întocmeşte este un document unilateral, care cuprinde în principal urmãtoarele elemente: - titlul raportului; - prezentarea generalã a entitãţii şi a cadrului legal aplicabil acesteia; - obiectivele auditului; - metodologia de audit aplicatã; - concluziile auditului; - opinia de audit; - semnãturile auditorilor publici externi; - data raportului; - anexe. În acest caz, opinia de audit care se exprimã este o opinie fãrã rezerve, având în vedere cã situaţiile financiare şi conturile auditate prezintã o imagine fidelã sub toate aspectele semnificative, atât la instituţia publicã auditatã, cât şi la instituţiile publice auditate aflate în subordine sa. 170. Raportul de audit întocmit cu exprimarea opiniei fãrã rezerve şi semnat de echipa de audit se înregistreazã la registratura structurii Curţii de Conturi care a efectuat misiunea de audit financiar. Şeful departamentului de specialitate/directorul camerei de conturi repartizeazã raportul de audit directorului din cadrul departamentului de specialitate/directorului adjunct al camerei de conturi, în vederea analizei şi formulãrii propunerilor de valorificare. Directorul din cadrul departamentului de specialitate/directorul adjunct al camerei de conturi îl analizeazã şi propune şefului departamentului coordonator/directorului camerei de conturi emiterea certificatului de conformitate, astfel cum se prevede la art. 31 alin. (2) din lege. Certificatul de conformitate, al cãrui model este prevãzut în anexa nr. 11, se emite în douã exemplare, din care unul se anexeazã la raportul de audit, iar cel de-al doilea se transmite entitãţii auditate. 171. În situaţia în care s-au constatat abateri de la legalitate şi regularitate care au determinat sau nu au determinat producerea unor prejudicii şi/sau fapte pentru care existã indicii cã au fost sãvârşite cu încãlcarea legii penale, se întocmeşte un raport de audit financiar în care se exprimã o opinie adversã. În acest caz, pentru exprimarea opiniei se ia în considerare numai pragul de semnificaţie rezultat din analiza naturii abaterilor constatate sau a contextului în care s-au produs aceste abateri de la legalitate şi regularitate, şi nu pragul de semnificaţie exprimat valoric. În aceastã situaţie, raportul de audit financiar cuprinde, în plus faţã de cele precizate la pct. 169, şi: - sinteza principalelor constatãri; - mãsurile luate de entitate în timpul misiunii de audit. În acest caz se întocmesc procese-verbale de constatare în care se consemneazã abaterile de la legalitate şi regularitate care au determinat sau nu au determinat producerea unor prejudicii ori fapte pentru care existã indicii cã au fost sãvârşite cu încãlcarea legii penale. Modul de întocmire, conţinutul, circuitul şi modul de valorificare a rapoartelor de audit financiar şi a proceselor-verbale de constatare sunt similare cu cele prevãzute la cap. II. Procedura de clarificare a abaterilor constatate (concilierea) 172. Înainte de finalizarea raportului de audit financiar şi a proceselor-verbale de constatare, anexe la raport, are loc etapa de conciliere. 173. Concilierea reprezintã o dezbatere care are loc între echipa de audit şi conducerea/reprezentaţii entitãţii auditate, în vederea clarificãrii constatãrilor cuprinse în proiectul raportului de audit financiar şi în proiectul proceselor-verbale de constatare, anexe la raport. La conciliere pot participa şi conducerea structurii din cadrul Curţii de Conturi care a efectuat auditul financiar, precum şi directorul din cadrul departamentului/directorul adjunct al camerei de conturi. 174. Cu ocazia concilierii se urmãreşte clarificarea constatãrilor auditorilor publici externi, având în vedere susţinerile reprezentanţilor entitãţii auditate, precum şi eventualele probe noi prezentate de cãtre aceştia. 175. În situaţia în care existã diferenţe de opinii între auditorii publici externi şi conducerea entitãţii auditate, care nu pot fi rezolvate cu ocazia concilierii, auditorii publici externi prezintã în raportul final de audit punctul de vedere al entitãţii auditate şi explicã cu claritate motivaţiile neînsuşirii acestora. 176. Atunci când, ca urmare a auditurilor financiare efectuate la ordonatorii secundari şi terţiari de credite, se constatã abateri de la legalitate şi regularitate care au determinant sau nu au determinat producerea unor prejudicii şi/sau fapte pentru care existã indicii cã au fost sãvârşite cu încãlcarea legii penale, acestea se transmit în sintezã departamentului coordonator al acţiunii de audit. Constatãrile se preiau într-un capitol distinct al raportului de audit şi al procesului-verbal de constatare întocmit la nivelul ordonatorului principal de credite. De asemenea, în cazul bugetelor locale, constatãrile de la nivelul ordonatorului secundar şi terţiar de credite se preiau într-un capitol distinct în raportul de audit şi procesele-verbale de constatare încheiate la nivelul ordonatorului principal de credite. În aceastã situaţie, auditorii publici externi exprimã opinie adversã, atât la ordonatorii secundari şi terţiari de credite la care s-au constatat abateri, cât şi la ordonatorul principal de credite, care, în acest caz, nu şi-a îndeplinit cu eficienţã atribuţiile pe linia coordonãrii, îndrumãrii, supravegherii şi controlului acestora. 177. În cazul ordonatorilor de credite pentru care nu se emite certificatul de conformitate (ca urmare a constatãrii de abateri de la legalitate şi regularitate care au determinat sau nu au determinat producerea unor prejudicii şi/sau fapte pentru care existã indicii cã au fost sãvârşite cu încãlcarea legii penale), se iau, pe lângã mãsurile de valorificare prezentate la cap. II, şi urmãtoarele mãsuri: a) informarea organului ierarhic superior asupra neemiterii certificatului de conformitate şi a motivelor care au stat la baza acestui fapt; b) transmiterea cãtre organul ierarhic superior, dacã este cazul, a deciziei care conţine cererea de suspendare din funcţie a persoanei responsabile, în condiţiile legii; c) informarea, dacã este cazul, a Parlamentului, a Guvernului şi a altor instituţii interesate, care pot dispune mãsuri în consecinţã. În plus, aceste entitãţi vor fi selectate cu prioritate, în vederea includerii lor în acţiunile ulterioare de control/audit ale Curţii de Conturi. Transmiterea raportului de audit cãtre pãrţile interesate şi valorificarea acestuia 178. Numãrul necesar de exemplare ale raportului de audit (şi ale proceselor-verbale de constatare, anexe ale acestuia) se stabileşte în funcţie de numãrul destinatarilor, astfel încât unul sã rãmânã la sediul Curţii de Conturi. Numãrul exemplarelor emise se consemneazã la finalul raportului. Raportul de audit financiar se depune şi se înregistreazã la registratura structurii Curţii de Conturi care a efectuat auditul. Actele încheiate ca urmare a auditului financiar se evidenţiazã în Registrul special privind evidenţa actelor încheiate şi modul de valorificare a constatãrilor consemnate în acestea, al cãrui model este prevãzut în anexa nr. 6. 179. În cazul în care raportul de audit financiar are anexate procese-verbale de constatare, procedura de întocmire, circulaţie şi valorificare a proceselor-verbale de constatare este similarã cu cea prezentatã la cap. II. 180. Raportul de audit financiar/sinteza acestuia se transmite, dacã este cazul, cu aprobarea plenului Curţii de Conturi, comisiilor de specialitate din cadrul Parlamentului, organelor puterii executive (ordonatori de credite, Guvern etc.), altor pãrţi interesate. CAP. IV Organizarea şi efectuarea auditului performanţei, întocmirea actelor şi valorificarea constatãrilor cuprinse în rapoartele de audit SECŢIUNEA 1 Atribuţiile, misiunea şi scopul auditului performanţei efectuat de Curtea de Conturi Atribuţiile Curţii de Conturi în efectuarea auditului performanţei 181. Atribuţiile Curţii de Conturi privind efectuarea auditului performanţei sunt prevãzute la art. 26 din lege, conform cãruia: - Curtea de Conturi efectueazã auditul performanţei utilizãrii resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public; - Curtea de Conturi efectueazã o evaluare independentã asupra economicitãţii, eficienţei şi eficacitãţii cu care o entitate publicã, un program, un proiect, un proces sau o activitate utilizeazã resursele publice alocate pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite; - auditul performanţei se poate efectua atât la finalul, cât şi pe parcursul desfãşurãrii proiectelor, programelor, proceselor sau activitãţilor; - activitatea de audit al performanţei se desfãşoarã în conformitate cu metodologia proprie, adoptatã pe baza Sstandardelor de audit INTOSAI şi a celor mai bune practici în domeniu, şi se finalizeazã prin elaborarea unui raport de audit al performanţei; - prin constatãrile şi recomandãrile fãcute, auditul performanţei trebuie sã conducã la diminuarea costului resurselor sau la sporirea rezultatelor. 182. Auditorii publici externi desemnaţi sã efectueze auditul performanţei întocmesc rapoarte în care prezintã constatãrile şi concluziile la care au ajuns şi formuleazã recomandãri cu privire la mãsurile ce urmeazã a fi luate de cãtre entitãţile auditate. Misiunea şi scopul auditului performanţei 183. Auditul performanţei se exercitã asupra gestiunii bugetului general consolidat, precum şi asupra oricãror fonduri publice. 184. Auditul performanţei reprezintã o evaluare independentã a modului în care o entitate, un program, o activitate sau o operaţiune funcţioneazã eficient şi eficace, în condiţiile respectãrii economicitãţii. Auditul performanţei nu presupune în mod obligatoriu analizarea concomitentã a celor "3E" - economicitate, eficienţã, eficacitate. 185. Conform prevederilor art. 26 alin. (5) din lege, prin constatãrile şi recomandãrile formulate în rapoarte auditul performanţei are scopul de a conduce la diminuarea costului resurselor sau la sporirea rezultatelor. 186. Auditul performanţei furnizeazã informaţii relevante Parlamentului, Guvernului, entitãţilor auditate şi altor instituţii interesate, în vederea îmbunãtãţirii performanţei folosirii fondurilor publice. SECŢIUNEA a 2-a Organizarea şi efectuarea auditului performanţei A. La nivelul departamentului care coordoneazã/efectueazã acţiuni de audit al performanţei Selectarea temei de audit 187. Auditul performanţei este îndreptat spre domenii unde un audit extern independent aduce un plus de valoare pentru promovarea economicitãţii, eficienţei şi eficacitãţii. 188. Departamentul care coordoneazã/efectueazã auditul performanţei pregãteşte anual un portofoliu potenţial de teme de audit. Şeful departamentului analizeazã propunerile privind temele de audit al performanţei şi selecteazã acele teme şi entitãţi la care este posibil ca rezultatul auditului sã contribuie semnificativ la îmbunãtãţirea performanţei utilizãrii fondurilor publice. În aceastã activitate au loc consultãri, dacã este cazul, între departamentul care coordoneazã acţiunea de audit al performanţei, celelalte departamente şi camerele de conturi care urmeazã sã fie implicate în acţiune. 189. Şeful departamentului care coordoneazã/efectueazã auditul performanţei prezintã vicepreşedintelui coordonator, pentru fiecare temã de audit al performanţei selectatã, un document numit "Nota de propuneri", în vederea aprobãrii introducerii temei de audit în proiectul Programului de activitate pe anul urmãtor. Nota de propuneri cuprinde urmãtoarele elemente: a) denumirea temei de audit; b) motivarea propunerii de realizare a temei de audit al performanţei (existenţa unor semnale privind potenţialele riscuri în legãturã cu programul/proiectul/procesul/activitatea, interesul Parlamentului şi al contribuabililor, prioritãţi ale Curţii de Conturi etc.); c) formularea iniţialã a obiectivului principal al auditului; d) stabilirea iniţialã a obiectivelor specifice economicitãţii, eficienţei şi eficacitãţii, prin formularea întrebãrilor la care trebuie sã rãspundã auditul; e) entitãţile supuse auditului; f) destinatarii raportului de audit al performanţei; g) perioada auditatã; h) perioada desfãşurãrii auditului; i) cadrul legislativ care reglementeazã domeniul auditat. Notificarea entitãţilor la care se efectueazã auditul performanţei şi desemnarea auditorilor publici externi 190. Departamentul care efectueazã acţiunea de audit al performanţei notificã prin adresa de notificare entitãţile incluse în programul de activitate aprobat de plenul Curţii de Conturi asupra misiunii de audit ce urmeazã a se realiza. Procedura de întocmire şi transmitere a adresei de notificare este similarã cu cea prezentatã la cap. II. Desemnarea auditorilor publici externi pentru efectuarea auditului performanţei, precum şi emiterea delegaţiei misiunii de audit sunt similare cu procedurile descrise la cap. II. Etapele auditului performanţei 191. Pentru efectuarea auditului performanţei, auditorii publici externi parcurg urmãtoarele etape: planificarea, execuţia şi raportarea. Planificarea misiunii de audit al performanţei Documentarea în auditul performanţei 192. În cadrul acestei etape auditorii publici externi se documenteazã pentru înţelegerea programului/procesului/ proiectului/activitãţii ce urmeazã a fi auditat, precum şi a mediului în care entitatea îşi desfãşoarã activitatea, inclusiv a sistemului de control intern al acesteia. 193. Documentarea în auditul performanţei începe printr-o şedinţã de deschidere la entitatea auditatã, la care participã, dupã caz, şeful departamentului/directorul din cadrul departamentului, echipa de audit şi conducerea entitãţii auditate. În cadrul şedinţei de deschidere se prezintã echipa de audit, tema şi obiectivele auditului, se stabilesc persoanele de contact, precum şi alte detalii necesare realizãrii auditului performanţei şi se clarificã aspectele legate de asigurarea unor spaţii de lucru adecvate şi a accesului logistic corespunzãtor. 194. În activitatea de documentare, auditorii publici externi trebuie sã colecteze, în principal, informaţiile relevante şi de încredere referitoare la: a) strategia guvernamentalã privind domeniul auditat; b) obiectivele şi activitãţile entitãţii auditate; c) veniturile şi cheltuielile entitãţii auditate; d) cadrul legislativ care reglementeazã activitatea entitãţii auditate; e) mediul extern în care opereazã entitatea auditatã; f) rapoartele întocmite de entitatea auditatã; g) organizarea entitãţii auditate, respectiv organigrama şi responsabilitãţile managementului, regulamente interne, sistemul de control intern etc.; h) constatãrile din actele de control întocmite la entitatea auditatã de organele specializate ale statului; i) alte informaţii relevante pentru activitatea auditatã. 195. Pentru obţinerea acestor informaţii se foloseşte, în principal, procedura de examinare a documentelor existente la entitatea auditatã, studierea literaturii de specialitate sau organizarea unor grupuri de dezbatere. 196. Grupul de dezbatere este o procedurã utilizatã în audit pentru a colecta opinii şi idei de la persoane familiarizate cu tema de audit. Scopul principal al organizãrii grupurilor de dezbatere este de a culege informaţii preliminare care pot fi testate în etapa de execuţie a auditului prin interviuri sau observãri. Grupul de dezbatere se constituie prin organizarea unor întâlniri sub forma unor şedinţe de lucru între specialişti din cadrul Curţii de Conturi şi alte persoane de specialitate (cadre universitare, cercetãtori, membri ai unor organizaţii profesionale) care au legãturã cu domeniul auditat. Informaţiile obţinute se referã la identificarea unor obstacole în realizarea indicatorilor de performanţã ai unui/unei program/proiect/proces/activitãţi şi învãţarea din experienţa şi cunoştinţele unor specialişti cu performanţe deosebite în domeniu. Persoana responsabilã cu organizarea grupului de dezbatere întocmeşte o listã cu principalele probleme care vor fi dezbãtute în cadrul şedinţei de lucru. Lista se comunicã membrilor grupului de dezbatere înainte de data stabilitã pentru desfãşurarea şedinţei de lucru. Identificarea şi evaluarea riscurilor în auditul performanţei 197. Riscul se defineşte ca fiind posibilitatea producerii unor evenimente cu efecte negative în organizarea şi funcţionarea entitãţilor auditate. Riscurile pentru buna gestiune financiarã, adicã riscurile de neîndeplinire a obiectivelor de economicitate, eficienţã şi eficacitate pot fi inerente prin natura lor (risc inerent) şi/sau pot fi influenţate de deficienţele existente în organizarea şi desfãşurarea controlul intern (risc de control). 198. Stabilirea şi evaluarea riscurilor se realizeazã, în principal, prin raţionamentul profesional al auditorilor publici externi. Riscurile identificate de auditorii publici externi trebuie sã fie descrise într-un mod coerent, în vederea includerii lor în Lista riscurilor identificate şi evaluarea acestora, al cãrei model este prevãzut în anexa nr. 12. Descrierea unui risc trebuie sã aibã la bazã informaţii privind principalele cauze şi consecinţele posibile ale aspectelor constatate. 199. În contextul unui audit al performanţei evaluarea riscurilor implicã analiza riscurilor critice (semnificative şi relevante) pentru îndeplinirea obiectivelor legate de economicitate, eficienţã şi eficacitate şi care constituie astfel un punct de plecare pentru elaborarea întrebãrilor la care trebuie sã rãspundã auditul şi pentru stabilirea ariei de cuprindere a acestuia. În abordarea auditului performanţei se ţine cont de cele mai importante riscuri potenţiale identificate. Identificarea şi studierea reglementãrilor specifice programului/procesului/proiectului/activitãţii auditate 200. În auditul performanţei, aceastã etapã se concretizeazã în studierea reglementãrilor legislative prin observarea şi analiza eventualelor modificãri intervenite pe parcursul perioadei auditate. Prin utilizarea procedurilor analitice se urmãresc: a) identificarea cadrului legislativ; b) evoluţia cadrului legislativ, dacã acesta a contribuit sau nu la îmbunãtãţirea performanţei programului/proiectului/ procesului/activitãţii. Examinarea rapoartelor de audit precedente şi a altor acte de control 201. Auditorii publici externi trebuie sã examineze cu prioritate rapoartele de audit precedente şi alte acte de control, pentru a cunoaşte atât principalele probleme identificate de autoritãţile care au verificat entitatea, cât şi modul de soluţionare a deficienţelor detectate. Identificarea şi stabilirea criteriilor de audit 202. Criteriile de audit reprezintã termeni de referinţã identificaţi, respectiv standardele faţã de care este apreciatã atingerea performanţei. Acestea pot fi cantitative (de ordin numeric) şi calitative. Criteriile de audit utilizate cel mai frecvent sunt: - legislaţie, declaraţii oficiale de politicã; - ghiduri şi reglementãri ale organizaţiilor profesionale; - cerinţe contractuale; - standarde pe domenii şi alţi indicatori de performanţã; - buna practicã în domeniu; - criterii obţinute prin valorificarea experienţei unor experţi, specialişti, profesori universitari, academicieni etc. 203. Criteriile de audit sunt necesare pentru a evalua situaţia existentã faţã de situaţia care ar trebui sã fie. Pentru a reduce la minimum interpretãrile subiective ale fenomenelor întâlnite, criteriile de audit trebuie sã fie cât mai obiective. 204. Criteriile de audit pot fi diferite de la un audit la altul, iar alegerea acestora este efectuatã de auditorii publici externi, prin interpretarea conceptelor generale de economicitate, eficienţã şi eficacitate. Revizuirea şi formularea finalã a obiectivului general şi a obiectivelor specifice ale auditului, precum şi formularea finalã a întrebãrilor la care trebuie sã rãspundã auditul performanţei 205. Prin înţelegerea activitãţii entitãţii şi a mediului în care aceasta funcţioneazã, inclusiv înţelegerea sistemelor managementului şi a fluxurilor de informaţii, auditorii publici externi trebuie sã realizeze: - definitivarea obiectivelor de audit, respectiv a rezultatelor previzionate sau a efectelor auditului; - revizuirea întrebãrilor principale (problemele-cheie) la care trebuie sã rãspundã auditul, formulate încã din etapa de selecţie; - formularea întrebãrilor la care trebuie sã rãspundã auditul şi revizuirea acestora, pentru a acoperi toate problemele identificate în domeniul auditat. Eşantionarea în auditul performanţei 206. În auditul performanţei, pentru eşantionare se foloseşte în special metoda nestatisticã, aplicatã în etapa de selectare a temei de audit, pentru stabilirea entitãţilor ce vor fi auditate. Eşantionarea contribuie şi la formarea unor concluzii în legãturã cu domeniul auditat. Elaborarea şi aprobarea precizãrilor metodologice de lucru 207. Precizãrile metodologice sunt elaborate de echipele de audit pentru fiecare acţiune de audit al performanţei, sunt avizate de directorul direcţiei din departamentul care coordoneazã acţiunea de audit al performanţei şi sunt aprobate de şeful de departament. Precizãrile metodologice aprobate sunt transmise camerelor de conturi, dacã este cazul. Elaborarea planului detaliat de audit al performanţei 208. Planul detaliat de audit al performanţei este un document al echipei de audit şi cuprinde: a) obiectivele generale şi specifice ale programului/proiectului/ procesului/activitãţii auditat/auditate; b) procedurile de audit prin care se obţin probele de audit; c) metodele de sintetizare, analizare şi interpretare a probelor de audit; d) sarcinile cele mai importante stabilite pe fiecare auditor; e) intervalul de timp necesar pentru îndeplinirea fiecãrei sarcini de audit; f) cuprinsul, într-o primã formã, a raportului de audit. 209. Planul detaliat de audit al performanţei se avizeazã de cãtre director şi se aprobã de cãtre şeful de departament care coordoneazã activitatea de audit şi poate fi revizuit pe tot parcursul auditului, în funcţie de situaţiile concrete apãrute. Execuţia auditului performanţei 210. Etapa de execuţie constã în aplicarea procedurilor de audit prevãzute în planul detaliat de audit al performanţei, care au ca scop obţinerea probelor de audit care sã susţinã constatãrile, concluziile şi recomandãrile auditului. Procedurile de audit utilizate 211. Observarea directã presupune urmãrirea de cãtre auditorii publici externi a diferitelor procese şi se realizeazã pe baza unei liste de obiective stabilite înaintea începerii acestei activitãţi. Entitatea auditatã are obligaţia de a desemna reprezentanţi care sã însoţeascã auditorii publici externi, atunci când aceştia efectueazã observãri directe. 212. Examinarea documentelor reprezintã procedura de audit prin care auditorii publici externi identificã documentele ce urmeazã a fi analizate, prin consultarea dosarelor existente la entitãţi, cum ar fi: a) planificarea strategicã şi operaţionalã a activitãţii entitãţii; b) controalele dispuse de conducere; c) stenogramele sau procesele-verbale ale şedinţelor organelor de conducere ale entitãţii auditate; d) reclamaţiile şi contestaţiile şi modul de soluţionare a acestora; e) rapoartele de activitate ale entitãţii auditate şi ale unitãţilor subordonate acesteia, dacã este cazul; f) actele de control/audit întocmite anterior; g) rapoartele de audit intern; h) alte documente tehnic-operative şi financiar-contabile. 213. Rezumatele, ca rezultat al studierii literaturii de specialitate existente, reprezintã o colecţie de informaţii referitoare la domeniul auditat şi la derularea unui/unei program/proiect/proces/activitãţi. 214. Interviurile reprezintã o procedurã directã de investigare utilizatã de auditorii publici externi pentru intervievarea subiecţilor special aleşi, în scopul obţinerii de date şi informaţii care servesc la formularea unor idei şi opinii, şi acestea sunt: - nestructurate, care au un caracter interactiv; - structurate, care se desfãşoarã pe baza unei liste de întrebãri. Interviurile se pot realiza cu o persoanã sau cu mai multe persoane în acelaşi timp, telefonic ori prin poştã, inclusiv prin vizite la locul de muncã. 215. Chestionarele reprezintã un ansamblu de întrebãri scrise la care se cer rãspunsuri tot în formã scrisã, în vederea obţinerii unor informaţii despre o anumitã problemã. La finalul acestora se adreseazã întrebarea deschisã "Mai aveţi ceva de adãugat în completarea celor spuse?". 216. Listele de verificare reprezintã un inventar al tuturor obiectivelor ce trebuie evaluate în cadrul procesului de audit. Aceastã procedurã îl ajutã pe auditor sã nu piardã din vedere aspectele pe care trebuie sã le atingã auditul, conform planului detaliat de audit. Sintetizarea, analiza şi interpretarea probelor de audit 217. Probele de audit reprezintã acele date şi informaţii obţinute de cãtre auditorii publici externi, prin utilizarea procedurilor de audit specifice auditului performanţei, pentru susţinerea constatãrilor, concluziilor şi recomandãrilor cuprinse în rapoartele de audit. Auditorii publici externi trebuie sã obţinã probe de audit suficiente şi adecvate pentru a-şi susţine raţionamentul şi concluziile în legãturã cu tema auditatã. Auditorii publici externi identificã, colecteazã şi analizeazã probe de audit în legãturã cu descrierea temei auditate, a rezultatelor obţinute şi, dacã este cazul, în legãturã cu percepţiile sau opiniile publicului. Probele de audit sunt sintetizate, analizate şi interpretate pe mãsurã ce ele se obţin. Auditorii publici externi analizeazã dacã probele de audit sunt sau nu convingãtoare. În cazul în care probele de audit nu sunt suficient de convingãtoare, auditorii publici externi trebuie sã acţioneze pentru obţinerea unor probe suplimentare care sã fie colectate din surse diferite. Tipuri de probe de audit 218. În cadrul auditului performanţei, probele de audit, respectiv datele şi informaţiile obţinute sunt utilizate pentru a demonstra dacã managementul şi personalul entitãţii auditate au acţionat în conformitate cu principiile stabilite prin procedurile, politicile şi standardele adoptate şi dacã au folosit resursele în mod economic, eficient şi eficace, dupã caz. În funcţie de natura lor, se deosebesc urmãtoarele tipuri de probe de audit: a) probele fizice, care se obţin prin observarea directã (la faţa locului) şi se prezintã sub formã de fotografii, diagrame, grafice şi alte forme şi reprezentãri. Dacã proba de audit obţinutã prin observarea directã a unei anumite situaţii/împrejurãri prezintã riscul unei interpretãri eronate în legãturã cu obiectivele auditului, atunci aceasta va fi coroboratã cu alte probe, pentru a-i conferi credibilitate; b) probele verbale, care constituie rãspunsuri la interviuri, sondaje etc. Probele verbale reprezintã pentru auditorii publici externi surse importante de informaţii care sunt folosite în procesul de audit. De regulã, acestea sunt obţinute de la angajaţii entitãţii, beneficiarii programului auditat şi chiar de la reprezentanţi ai opiniei publice; c) probele documentare, care reprezintã acele probe obţinute sub formã de acte şi/sau documente. Acestea pot fi prezentate în formã scrisã sau în format electronic. Auditorii publici externi obţin astfel de probe prin examinarea unor acte şi documente, cum ar fi: scrisori sau memorandumuri primite de entitatea auditatã, diferite contracte, alte rapoarte, scrisori de confirmare din partea unor terţi etc. Totodatã se colecteazã probe şi din documentele interne (prezentate de entitate), respectiv documente tehnico-operative, documente financiar-contabile, corespondenţã, bugete, rapoarte interne, sinteze statistice ale activitãţii desfãşurate de entitate, politici şi proceduri interne etc. Prin probele documentare se asigurã: - confirmarea concluziilor şi recomandãrilor auditorilor publici externi; - sporirea eficienţei şi eficacitãţii auditului; - surse de informare în etapa de întocmire a raportului; - rãspunsuri la eventuale întrebãri din partea entitãţii auditate sau din partea terţilor; d) probele analitice, care se obţin ca urmare a verificãrii, interpretãrii şi analizãrii datelor rezultate din activitãţi legate de implementarea unui program de cãtre entitatea auditatã. Analizele presupun în principal estimãri ale indicatorilor şi tendinţelor obţinute de la entitatea auditatã sau din alte surse. Aceşti indicatori şi/sau tendinţe se comparã cu cei înscrişi în standardele aplicabile în domeniu sau cu anumite repere tehnice (acolo unde este cazul). Probele analitice, de regulã, sunt numerice, de tipul indicatorilor, dar pot fi şi nonnumerice, de tipul rezolvãrii contestaţiilor din cadrul unei entitãţi. 219. Sintetizarea datelor şi informaţiilor presupune organizarea lor dupã cum urmeazã: - sub formã de tabele - datele statistice, rezultatele observaţiilor, rãspunsurile la întrebãrile chestionarelor; - clasificarea pe teme şi idei (codificarea) a rezultatelor examinãrii documentelor, notiţelor din timpul interviurilor şi a rãspunsurilor la întrebãrile deschise ale chestionarelor. Auditorii publici externi trebuie sã efectueze o evaluare a probelor de audit codificate şi sintetizate pentru a stabili cât sunt de convingãtoare. 220. Analiza datelor şi informaţiilor reprezintã o cercetare obiectivã (cantitativã şi calitativã), cu identificarea factorilor de influenţã a întregului proces sau fenomen economic, în scopul stabilirii constatãrilor auditului. Auditorii publici externi analizeazã datele şi informaţiile colectate, prin utilizarea urmãtoarelor proceduri analitice (cantitative şi calitative): a) analiza comparativã (Benchmarking) reprezintã un proces de comparare a metodelor, proceselor, procedurilor specifice entitãţii auditate cu cele ale altor entitãţi care se încadreazã în aceeaşi clasã de performanţã. Analizele comparative sunt, în mod obişnuit, utilizate pentru: - identificarea unor cãi de îmbunãtãţire a performanţelor; - examinarea evoluţiei tendinţelor; - creşterea credibilitãţii recomandãrilor auditului. Auditorii publici externi fac comparaţii între programul/proiectul/procesul/activitatea performant/performantã şi cele mai puţin performante, între douã sau mai multe aspecte şi activitatea de ansamblu a entitãţii auditate etc.; b) analiza "înainte şi dupã" comparã situaţia existentã înaintea demarãrii programului/proiectului/procesului/activitãţii ce face obiectul auditului cu situaţia rezultatã dupã implementarea acestuia. Impactul este estimat prin compararea indicatorilor performanţei aferenţi celor douã etape; c) analiza nivelului de îndeplinire a obiectivelor se utilizeazã în principal pentru a determina dacã obiectivele stabilite au fost atinse, precum şi pentru a identifica acei factori care au condus la nerealizarea sau realizarea parţialã a acestora. Orice abatere de la derularea în bune condiţii a unui/unei program/ proiect/proces/activitãţi poate fi stabilitã prin raportarea rezultatelor şi impacturilor la obiectivele şi cerinţele prestabilite; d) analiza cost-beneficiu se realizeazã prin studiul relaţiilor dintre costurile aferente programului/proiectului/procesului/ activitãţii auditat/auditate şi beneficiile obţinute de acestea în mod obişnuit. Scopul analizei cost-beneficiu este sã evalueze dacã beneficiile aduse prin implementarea unui/unei program/proiect/proces/activitãţi sunt mai mari decât costurile aferente implementãrii acestora. Aceastã analizã se realizeazã prin exprimarea costurilor şi beneficiilor în unitãţi monetare; e) analiza cost-eficacitate se efectueazã asupra relaţiilor dintre costurile programului/proiectului/procesului/activitãţii şi rezultatele exprimate în costuri pe unitatea de rezultat obţinut. Analiza se realizeazã, de obicei, prin exprimarea componentelor în unitãţi fizice. 221. Dupã sintetizarea şi analizarea probelor de audit, auditorii publici externi interpreteazã rezultatele obţinute şi formuleazã constatãrile printr-un procedeu care presupune luarea în considerare a 4 elemente esenţiale: a) criteriu: Ce ar trebui sã fie? - criteriul poate fi stipulat în legi sau reglementãri ori în acord cu cele mai bune practici în domeniu şi, în general, reprezintã ceea ce este prevãzut a se realiza prin programul/proiectul/procesul/activitatea auditat/auditatã; b) condiţia: Ce este?, respectiv situaţia programului/ proiectului/procesului/activitãţii şi rezultatele obţinute pânã în prezent; c) cauza: Auditorii publici externi identificã factorii care determinã situaţia existentã. Identificarea cauzelor problemelor îi ajutã pe auditori sã formuleze recomandãri; d) efectul: Este rezultatul funcţionãrii programului/ proiectului/procesului/activitãţii şi are o legãturã intrinsecã cu cauza. Auditorii publici externi identificã şi analizeazã efectele cele mai importante pe care le comparã cu costurile şi rezultatele programelor sau cu alte efecte. Concluziile auditului sunt formulate cunoscându-se aşteptãrile programului/proiectului/procesului/activitãţii auditat/ auditate şi luându-se în consideraţie perspectiva îmbunãtãţirii economicitãţii, eficienţei şi eficacitãţii. În acest sens, se pot consulta experţi, specialişti şi chiar cercetãtori sau se pot efectua comparaţii şi analize privind cauza şi efectul. Consultarea cu entitatea auditatã pe parcursul realizãrii auditului 222. Auditorii publici externi, pe parcursul realizãrii auditului, stabilesc relaţii de colaborare cu entitatea auditatã sau cu alte pãrţi interesate, la toate nivelurile, pentru obţinerea sprijinului necesar derulãrii în condiţii bune a auditului, prin organizarea de întâlniri periodice. În cadrul acestor întâlniri se prezintã informãri în legãturã cu progresele realizate în derularea auditului. Raportarea Întocmirea proiectului raportului de audit al performanţei 223. Auditorii publici externi întocmesc pentru fiecare misiune de audit un raport de audit al performanţei. 224. Raportul de audit al performanţei cuprinde urmãtoarele elemente: a) titlul raportului - denumirea temei de audit; b) sinteza principalelor constatãri şi concluzii, precum şi a recomandãrilor-cheie cuprinse în raportul de audit; c) prezentarea sinteticã a contextului în care se desfãşoarã programul/proiectul/procesul/activitatea auditat/auditatã, inclusiv a cadrului instituţional; d) prezentarea obiectivelor generale şi specifice ale programului/proiectului/procesului/activitãţii auditat/auditate şi analiza perspectivei din punctul de vedere al economicitãţii, eficienţei şi eficacitãţii; e) prezentarea criteriilor utilizate pentru evaluarea performanţei; f) descrierea metodologiei de audit, respectiv a procedurilor de audit utilizate pentru colectarea, analizarea şi interpretarea probelor de audit, cu precizarea surselor acestora; g) constatãrile şi concluziile referitoare la realizarea obiectivelor programului/proiectului/ procesului/activitãţii auditat/ auditate; h) recomandãrile, ca rezultat logic al concluziilor; i) semnãtura membrilor echipei de audit care au întocmit raportul de audit al performanţei şi data acestuia. 225. Raportul de audit al performanţei trebuie sã prezinte relaţia dintre obiectivele auditului, criterii, constatãri şi concluzii. Recomandãrile cuprinse în raportul de audit al performanţei: - se fac numai dacã auditorii publici externi au identificat remedii posibile şi eficiente pentru disfuncţionalitãţile constatate; - nu trebuie sã detalieze modul de implementare, aceasta fiind o responsabilitate a managementului entitãţii. 226. Raportul de audit al performanţei trebuie sã fie obiectiv şi corect şi, în acest scop, este necesar sã întruneascã urmãtoarele caracteristici: a) sã prezinte separat concluziile şi recomandãrile; b) sã prezinte faptele în termeni neutri; c) sã cuprindã toate constatãrile relevante; d) sã fie constructiv, prezentând şi constatãrile pozitive. 227. La elaborarea raportului de audit al performanţei, la nivel central, precum şi a celor întocmite la nivelul camerelor de conturi, trebuie sã se aibã în vedere urmãtoarele: a) includerea în raportul de audit al performanţei întocmit la nivelul departamentului coordonator a aspectelor semnificative cuprinse în rapoartele de audit întocmite la nivelul camerelor de conturi, în cazul în care auditul se realizeazã şi la nivelul acestora; b) includerea în raport a celor mai recente informaţii şi, în cazul în care se fac referiri la sume din anii anteriori, acestea trebuie exprimate în valori actualizate; c) evenimentele complexe trebuie sã fie prezentate în succesiunea lor cronologicã; d) anexele raportului trebuie sã cuprindã sursele probelor de audit, precum şi tehnicile şi procedurile folosite pentru analiza informaţiilor ce stau la baza raportului. Punerea de acord cu entitatea auditatã a proiectului raportului de audit (concilierea) 228. Punerea de acord cu entitatea auditatã a proiectului raportului de audit (concilierea) reprezintã o dezbatere ce are loc între echipa de audit şi conducerea entitãţii auditate asupra constatãrilor, concluziilor şi recomandãrilor formulate, precum şi asupra prezentãrii acestora în raportul de audit al performanţei. 229. Pentru punerea de acord se parcurg urmãtoarele etape: a) transmiterea proiectului raportului de audit al performanţei entitãţii auditate, însoţit de o scrisoare semnatã de şeful departamentului, în care se precizeazã termenul de maximum 15 zile lucrãtoare pentru comunicarea punctului de vedere de cãtre entitate; b) stabilirea unei întâlniri cu entitatea auditatã pentru discutarea proiectului raportului de audit, care se realizeazã în termen de maximum 10 zile lucrãtoare dupã expirarea termenului pentru primirea punctului de vedere din partea entitãţii auditate sau dupã expirarea termenului prevãzut pentru transmiterea acestuia. Alãturi de echipa de audit, la conciliere pot participa şi şeful departamentului şi/sau directorul direcţiei. 230. În situaţia în care existã diferenţe de opinii între auditorii publici externi şi conducerea entitãţii auditate, care nu pot fi soluţionate cu ocazia punerii de acord a conţinutului proiectului raportului de audit, auditorii publici externi prezintã în raportul final de audit punctul de vedere al entitãţii auditate şi explicã cu claritate motivaţiile care au stat la baza neînsuşirii acestora. Dupã discuţiile purtate cu entitatea auditatã, auditorii publici externi pot modifica proiectul raportului de audit, dacã entitatea auditatã aduce probe de audit noi care sã susţinã modificarea constatãrilor. Revizuirea şi întocmirea raportului final de audit al performanţei 231. În termen de maximum 10 zile lucrãtoare de la data concilierii, se întocmeşte raportul final de audit al performanţei. Revizuirea proiectului raportului de audit al performanţei se efectueazã de cãtre directorul direcţiei. În cadrul revizuirii trebuie sã se analizeze dacã raportul de audit este redactat clar, corect, echilibrat şi argumentat. Raportul final de audit al performanţei este semnat de auditorii publici externi care au efectuat auditul. 232. Numãrul necesar de exemplare ale raportului de audit al performanţei se stabileşte în funcţie de numãrul destinatarilor acestuia, astfel încât un exemplar sã rãmânã la sediul Curţii de Conturi. Raportul de audit însoţit de procesele-verbale de constatare anexe ale acestuia, dupã caz, se depun şi se înregistreazã la registratura generalã a Curţii de Conturi. Acestea vor fi evidenţiate şi în Registrul special privind evidenţa actelor întocmite şi modul de valorificare a constatãrilor consemnate în acestea, al cãrui model este prevãzut în anexa nr. 6. Transmiterea raportului final de audit al performanţei cãtre pãrţile interesate şi valorificarea acestuia 233. Raportul de audit al performanţei se transmite entitãţilor auditate însoţit de o scrisoare semnatã de şeful de departament, în care se înscriu principalele constatãri şi recomandãri rezultate în urma auditului. În aceastã scrisoare se stabileşte, acolo unde este cazul, termenul pânã la care entitatea auditatã urmeazã sã comunice Curţii de Conturi modul de implementare a recomandãrilor. Raportul de audit al performanţei sau o sintezã a principalelor constatãri, concluzii şi recomandãri ale acestuia pot fi transmise, dupã caz, şi instituţiilor publice interesate, Guvernului, comisiilor de specialitate din cadrul Parlamentului. În funcţie de nivelul de reprezentare, scrisoarea care însoţeşte raportul de audit al performanţei/sinteza se semneazã, dupã caz, de cãtre preşedintele Curţii de Conturi sau de şeful de departament. Urmãrirea implementãrii recomandãrilor formulate în rapoartele de audit al performanţei 234. Entitãţile auditate trebuie sã comunice Curţii de Conturi, la data stabilitã, modul de implementare a recomandãrilor. Totodatã, Curtea de Conturi efectueazã, dupã un interval de timp stabilit, de la caz la caz, în funcţie de natura activitãţii şi de recomandãrile cuprinse în raportul de audit, o verificare a modului de implementare a recomandãrilor. 235. În urma verificãrilor efectuate, auditorii publici externi întocmesc o notã în care consemneazã stadiul realizãrii recomandãrilor. În situaţia în care recomandãrile formulate nu au fost implementate, acest fapt se aduce şi la cunoştinţa organului ierarhic superior al entitãţii auditate. Alte acte de control 236. Atunci când pe parcursul auditului performanţei se identificã abateri de la legalitate şi regularitate care au determinat sau nu au determinat producerea unor prejudicii, precum şi/sau fapte pentru care existã indicii cã au fost sãvârşite cu încãlcarea legii penale, acestea se consemneazã în procese-verbale de constatare, dupã caz, care se anexeazã la raportul de audit al performanţei. În aceastã situaţie, în raportul de audit al performanţei, la capitolul "Constatãrile şi concluziile referitoare la realizarea obiectivelor programului/proiectului/procesului/activitãţii auditat/ auditate", se prezintã în mod sintetic abaterile consemnate în procesul-verbal de constatare. În acest caz, procedura de întocmire, circulaţie şi valorificare a proceselor-verbale de constatare anexate la raportul de audit al performanţei este similarã cu cea prevãzutã la cap. II. B. La nivelul camerelor de conturi 237. Planificarea misiunii de audit al performanţei la nivelul camerelor de conturi începe odatã cu transmiterea precizãrilor metodologice din partea departamentului care coordoneazã acţiunea de audit. 238. Echipele de audit din cadrul camerelor de conturi întocmesc planul detaliat de audit, potrivit pct. 208. Acesta se avizeazã de cãtre directorul adjunct şi se aprobã de cãtre directorul camerei de conturi, cu respectarea precizãrilor metodologice primite de la departamentul coordonator al acţiunii de audit. 239. Efectuarea auditului performanţei, întocmirea raportului de audit, revizuirea şi transmiterea acestuia, precum şi procedura de valorificare se realizeazã conform prevederilor secţiunii a 2-a lit. A din prezentul capitol. 240. Procedura de urmãrire a implementãrii recomandãrilor este similarã cu cea prevãzutã la secţiunea a 2-a lit. A din prezentul capitol. * * * La aplicarea reglementãrilor cuprinse în prezentul capitol se ţine seama şi de prevederile Manualului de audit al performanţei, aprobat de plenul Curţii de Conturi. CAP. V Organizarea şi efectuarea auditului public extern de cãtre Autoritatea de Audit asupra fondurilor comunitare nerambursabile şi a cofinanţãrii naţionale aferente SECŢIUNEA 1 Atribuţii şi competenţe 241. Curtea de Conturi, prin Autoritatea de Audit, efectueazã audit public extern, în conformitate cu legislaţia naţionalã şi comunitarã, asupra fondurilor prevãzute la art. 14 din lege. Autoritatea de Audit raporteazã Comisiei Europene asupra modului de utilizare a fondurilor comunitare nerambursabile, prevãzute la art. 14 din lege, iar principalele constatãri şi recomandãri rezultate în urma auditurilor efectuate sunt incluse în Raportul public anual al Curţii de Conturi. 242. Autoritatea de Audit este un organism independent din punct de vedere operaţional faţã de Curtea de Conturi şi faţã de celelalte autoritãţi responsabile cu gestionarea şi implementarea fondurilor comunitare nerambursabile, fiind singura autoritate naţionalã competentã sã efectueze audit public extern, în conformitate cu legislaţia comunitarã şi naţionalã. În teritoriu, Autoritatea de Audit are structuri regionale organizate în judeţele în care îşi desfãşoarã activitatea agenţii, autoritãţi de management şi/sau organismele intermediare care gestioneazã fondurile comunitare. 243. Principalele atribuţii ale Autoritãţii de Audit sunt urmãtoarele: a) evaluarea conformitãţii sistemelor de management şi control pentru programele operaţionale cofinanţate prin instrumentele structurale şi prin Fondul European pentru Pescuit cu prevederile legale comunitare; b) verificarea, pe bazã de eşantion reprezentativ, a cheltuielilor declarate de autoritãţile responsabile cu gestionarea şi implementarea fondurilor prevãzute la art. 14 din lege; c) raportarea anualã privind compatibilitatea sistemelor de management şi control ale autoritãţilor responsabile cu gestionarea şi implementarea fondurilor prevãzute la art. 14 din lege, referitor la capacitatea acestora de a asigura conformitatea operaţiunilor cu reglementãrile comunitare; d) verificarea existenţei şi corectitudinii elementului de cofinanţare naţional; e) eliberarea certificatelor de audit privind conturile anuale ale agenţiilor de plãţi, precum şi pentru contul Euro SAPARD, în ceea ce priveşte integralitatea, acurateţea şi veridicitatea acestor conturi; f) emiterea opiniei asupra declaraţiei de asigurare emise de agenţiile de plãţi pentru agriculturã şi dezvoltare ruralã; g) emiterea declaraţiilor de închidere, însoţite de rapoarte de audit, pentru fiecare program sau mãsurã finanţatã din fondurile prevãzute la art. 14 din lege, dupã caz; h) urmãrirea respectãrii criteriilor de acreditare a autoritãţilor responsabile cu gestionarea şi implementarea fondurilor comunitare nerambursabile, destinate agriculturii şi dezvoltãrii rurale, pe toatã perioada de implementare tehnicã şi financiarã a acestora; i) urmãrirea modului de implementare de cãtre entitãţile auditate a recomandãrilor formulate ca urmare a acţiunilor de audit efectuate de Autoritatea de Audit. 244. Pentru fondurile comunitare nerambursabile destinate susţinerii agriculturii şi dezvoltãrii rurale, Autoritatea de Audit îndeplineşte rolul de organism de certificare. 245. Autoritatea de Audit din cadrul Curţii de Conturi are atribuţii şi proceduri de lucru proprii. Regulile şi procedurile privind activitatea specificã în ceea ce priveşte auditul fondurilor prevãzute la art. 14 din lege respectã cerinţele Comisiei Europene şi se aprobã de cãtre preşedintele acesteia. 246. În îndeplinirea atribuţiilor sale, Autoritatea de Audit este competentã sã cearã şi sã utilizeze rapoartele altor organisme cu atribuţii de control şi audit. 247. Entitãţile auditate sunt obligate, potrivit legii, sã punã la dispoziţia auditorilor publici externi rapoartele celorlalte organisme cu atribuţii de control financiar, fiscal, audit intern şi inspecţie bancarã. În cazurile în care existã constatãri pentru clarificarea cãrora sunt necesare verificãri de specialitate ale instituţiilor specializate ale statului, pe baza propunerilor fundamentate la nivelul direcţiilor de specialitate din cadrul Autoritãţii de Audit, se solicitã, printr-o scrisoare semnatã de preşedintele acesteia, obiectivele ce urmeazã sã fie verificate/clarificate. De asemenea, în scrisoare se va preciza obligativitatea instituţiilor respective de a transmite Autoritãţii de Audit rezultatele verificãrilor efectuate. SECŢIUNEA a 2-a Sfera şi obiectivele auditului 248. Domeniile care intrã în competenţa Autoritãţii de Audit sunt prevãzute la art. 14 din lege, respectiv fondurile nerambursabile de preaderare acordate României de Uniunea Europeanã, fondurile postaderare şi alte fonduri nerambursabile, astfel: a) fondurile nerambursabile de preaderare acordate României prin programele PHARE, ISPA şi SAPARD; b) fondurile nerambursabile postaderare: Fondul European de Dezvoltare Regionalã, Fondul Social European, Fondul de Coeziune destinat mediului şi infrastructurii, Fondul European de Garantare în Agriculturã, Fondul European pentru Agriculturã şi Dezvoltare Ruralã, Fondul European pentru Pescuit, Facilitatea Schengen, fondurile destinate cooperãrii europene, Programul general "Solidaritatea şi gestionarea fluxurilor migratorii"; c) alte categorii de fonduri decât cele prevãzute la art. 14 din lege, urmând ca reglementãrile care vizeazã fondurile respective sã prevadã şi asigurarea resurselor necesare acestei activitãţi. În cadrul auditului public extern privind fondurile comunitare, Autoritatea de Audit asigurã verificarea existenţei şi corectitudinii utilizãrii elementului de cofinanţare naţionalã. 249. Autoritatea de Audit efectueazã audit public extern la toate entitãţile care gestioneazã, certificã, implementeazã şi/sau beneficiazã de fonduri comunitare nerambursabile, indiferent de forma de proprietate şi/sau de natura juridicã a acestora. 250. Autoritatea de Audit are acces neîngrãdit la acte, documente şi informaţii necesare exercitãrii atribuţiilor sale, oricare ar fi persoanele juridice sau fizice deţinãtoare. 251. În conformitate cu prevederile regulamentelor comunitare, Autoritatea de Audit efectueazã urmãtoarele tipuri de audit: audit de conformitate, audit de sistem, audit al operaţiunilor şi audit la finalizarea proiectului/programului, ale cãror obiective sunt: a) audit de conformitate - obiectivul auditului de conformitate este obţinerea unei asigurãri rezonabile cã sistemele de management şi control stabilite pentru implementarea programelor operaţionale cofinanţate prin instrumente structurale şi prin Fondul European pentru Pescuit sunt instituite conform principiilor regulamentelor comunitare; b) audit de sistem - obiectivul auditului de sistem este obţinerea unei asigurãri rezonabile cã sistemele de management şi control funcţioneazã eficace pentru a preveni erorile şi neregulile şi cã, în cazul apariţiei acestora, sistemul este capabil de detectarea şi corectarea lor; c) auditul operaţiunilor - obiectivul auditului operaţiunilor este obţinerea unei asigurãri rezonabile cã declaraţiile de cheltuieli transmise Comisiei Europene sunt exacte, iar tranzacţiile aferente sunt conforme cu normele comunitare şi naţionale aplicabile; d) audit la finalizarea proiectului/programului este activitatea desfãşuratã de auditorii publici externi în vederea emiterii unei declaraţii de încheiere parţialã/finalã a mãsurii/programului operaţional în conformitate cu cerinţele regulamentelor comunitare. SECŢIUNEA a 3-a Desfãşurarea activitãţii de audit 252. Acţiunile de audit se desfãşoarã în baza strategiilor de audit şi a programului anual de activitate, aprobate de preşedintele Autoritãţii de Audit şi transmise, dupã caz, Comisiei Europene. 253. Declanşarea acţiunii de audit urmeazã procedura prevãzutã la cap. II secţiunea a 2-a pct. 38-45. 254. Desfãşurarea acţiunii de audit se face cu respectarea urmãtoarelor etape: planificare, execuţie şi raportare, dupã cum urmeazã: a) planificarea constã în stabilirea obiectivelor de audit, cunoaşterea activitãţii entitãţii auditate, efectuarea analizei de risc, stabilirea materialitãţii, utilizarea muncii altor auditori şi experţi, eşantionarea, elaborarea, revizuirea şi avizarea planului de audit, însoţit de programele de audit, listele de verificare, chestionare şi alte instrumente de lucru; b) execuţia auditului constã în efectuarea testelor de control, a procedurilor de fond, aplicarea tehnicilor de audit şi obţinerea probelor de audit; c) raportarea constã în elaborarea proiectului raportului de audit şi transmiterea acestuia cãtre entitãţile auditate în vederea comunicãrii punctului de vedere al acestora faţã de constatãrile şi recomandãrile consemnate în documentele înaintate; finalizarea, aprobarea şi transmiterea raportului de audit şi emiterea opiniei de audit. 255. Pentru fiecare acţiune de audit se întocmeşte un raport de audit scris. Raportul de audit include, de regulã, urmãtoarele secţiuni: a) introducere, cuprinzând obiectivele şi scopul auditului, baza legalã a auditului, prezentarea pe scurt a entitãţilor şi a sistemului de management şi control auditat, perioada auditatã; b) sumarul executiv, cuprinzând cele mai importante constatãri şi recomandãri şi concluzia generalã a auditului; c) metodologia de audit, cuprinzând standardele utilizate în activitatea de audit, instrumentele de lucru utilizate, identificarea eşantionului şi a metodei de eşantionare, activitatea de audit efectuatã; d) constatãri, cuprinzând detalierea pe fiecare autoritate a naturii abaterilor şi neregulilor identificate în funcţie de tipul auditului efectuat, slãbiciunile identificate în sistemul de management şi control şi impactul acestora, natura erorilor constatate, eventualele corecţii financiare, operaţiunile care pot fi afectate de erorile sistemice pentru care trebuie sã fie extinse investigaţiile şi altele; e) concluzii şi recomandãri, cuprinzând rezultatele auditului şi mãsurile necesare a fi luate de entitãţile auditate; f) rãspunsul entitãţilor auditate, informaţiile suplimentare furnizate şi programul propus pentru implementarea recomandãrilor; g) concluzia generalã/opinia exprimatã în raport cu rezultatele auditului. 256. Înainte de finalizarea raportului de audit are loc procedura contradictorie cu entitãţile auditate. Procedura contradictorie reprezintã o consultare cu entitatea auditatã în vederea clarificãrii constatãrilor prezentate în sinteza proiectului raportului de audit. 257. În situaţia în care existã diferenţe de opinii între auditorii publici externi şi conducerea entitãţii auditate, care nu pot fi rezolvate cu ocazia procedurii contradictorii, auditorii publici externi prezintã în raportul final de audit punctul de vedere al entitãţii auditate şi explicã motivaţiile care au stat la baza nesoluţionãrii acestora. 258. Etapele misiunilor de audit sunt detaliate în manualele de audit specifice Autoritãţii de Audit. 259. Numãrul necesar de exemplare ale raportului de audit se stabileşte în funcţie de numãrul destinatarilor acestuia, astfel încât unul sã rãmânã la sediul Autoritãţii de Audit. Rapoartele de audit se înregistreazã la sediul Autoritãţii de Audit şi sunt pãstrate conform regulilor comunitare la dispoziţia Comisiei Europene şi a Curţii de Conturi Europene. Informaţiile cuprinse în rapoartele de audit devin publice odatã cu finalizarea raportului public al Curţii de Conturi. SECŢIUNEA a 4-a Valorificarea rapoartelor de audit 260. În vederea valorificãrii constatãrilor înscrise în rapoartele de audit, Autoritatea de Audit transmite câte un exemplar entitãţilor auditate şi, dupã caz, altor organisme interesate. 261. Atunci când în rapoartele de audit sunt consemnate erori care pot constitui nereguli sau sunt constatate indicii de posibile fraude, se va proceda în conformitate cu prevederile <>Ordonanţei Guvernului nr. 79/2003 privind controlul şi recuperarea fondurilor comunitare, precum şi a fondurilor de cofinanţare aferente utilizate necorespunzãtor, aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 529/2003 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare. 262. Constatãrile Autoritãţii de Audit care pot constitui nereguli, aşa cum sunt ele definite în ordonanţa menţionatã la pct. 261, sunt comunicate autoritãţilor cu competenţe în gestionarea fondurilor comunitare, pentru punerea în aplicare a procedurilor legale în vederea emiterii titlului de creanţã. 263. Autoritãţile cu competenţe în gestionarea fondurilor comunitare, sesizate de Autoritatea de Audit prin rapoartele sale, sunt obligate sã comunice acesteia rezultatul propriilor verificãri efectuate. 264. În situaţia în care, pe parcursul misiunilor sale, Autoritatea de Audit descoperã indicii de posibile fraude, acestea sunt comunicate de îndatã Departamentului pentru Lupta Antifraudã - DLAF. 265. Atunci când în rapoartele de audit sunt consemnate nereguli, altele decât cele prevãzute la pct. 261 şi 264, autoritãţile cu competenţe în gestionarea fondurilor comunitare sunt obligate sã ia mãsuri şi pentru înlãturarea acestora şi sã comunice Autoritãţii de Audit modul de implementare. 266. Potrivit regulamentelor comunitare, Autoritatea de Audit este obligatã sã urmãreascã modul în care sunt implementate, de cãtre entitãţile auditate, recomandãrile consemnate în rapoartele sale de audit. În acest sens, Autoritatea de Audit monitorizeazã modul de implementare a recomandãrilor pe baza calendarului de implementare stabilit în raportul de audit. Verificarea modului în care au fost implementate recomandãrile se face pe teren, dupã un interval de timp stabilit de la caz la caz, în funcţie de natura activitãţii şi recomandãrile cuprinse în raportul de audit. 267. Rezultatele acestor verificãri se consemneazã de cãtre echipa de audit într-un raport de urmãrire a modului de implementare a recomandãrilor (follow-up). 268. În situaţiile în care, ca urmare a misiunii pe teren, se constatã cã recomandãrile din rapoartele de audit nu au fost implementate, se va întocmi un proces-verbal de constatare de cãtre echipa de auditori, conform modelului prevãzut în anexa nr. 4.1 sau 4.2, dupã caz. 269. Procesul-verbal de constatare urmeazã procedura prevãzutã la cap. II pct. 62-80. 270. Evidenţa proceselor-verbale de constatare se ţine în Registrul special privind evidenţa actelor întocmite şi modul de valorificare a constatãrilor consemnate în acestea al cãrui model este prevãzut în anexa nr. 6, de cãtre directorul direcţiei de specialitate din cadrul Autoritãţii de Audit. 271. Pe baza procesului-verbal de constatare întocmit în condiţiile pct. 269 şi în aplicarea prevederilor art. 94 din lege, preşedintele Autoritãţii de Audit emite o decizie prin care se stabilesc, dupã caz, urmãtoarele mãsuri: a) suspendarea aplicãrii mãsurilor care contravin reglementãrilor legale din domeniul financiar, contabil şi fiscal; b) blocarea fondurilor bugetare sau speciale, atunci când se constatã utilizarea nelegalã sau ineficientã a acestora; c) înlãturarea neregulilor constatate în activitatea financiar-contabilã sau fiscalã controlatã. 272. Decizia cuprinde în principal elementele prevãzute în anexa nr. 7. 273. Proiectul deciziei se întocmeşte de cãtre directorul direcţiei de specialitate în cadrul cãreia a fost elaborat raportul de audit/procesul-verbal de constatare. Acesta se avizeazã de cãtre vicepreşedintele coordonator al direcţiei şi se aprobã de cãtre preşedintele Autoritãţii de Audit. 274. Decizia emisã de Autoritatea de Audit se transmite autoritãţii competente pentru aplicarea mãsurilor prevãzute în aceasta. 275. Decizia poate fi contestatã în termen de 15 zile lucrãtoare la Secţia de contencios administrativ a curţii de apel. SECŢIUNEA a 5-a Abateri şi sancţiuni 276. Nerespectarea obligaţiilor prevãzute la art. 93 alin. (1) lit. b), c) şi d) din lege constituie abatere şi se sancţioneazã cu amendã civilã egalã cu salariul de la douã pânã la 5 luni al persoanei din vina cãreia mãsurile respective nu au fost respectate. 277. Abaterile de la prevederile art. 93 alin. (1) lit. b), c) şi d) din lege se constatã de auditorii publici externi prin proces-verbal de constatare, al cãrui model este prevãzut în anexa nr. 4.1. 278. Procesul-verbal de constatare se înainteazã direcţiei de specialitate din cadrul Autoritãţii de Audit. Directorul direcţiei de specialitate întocmeşte proiectul de decizie pe care îl prezintã vicepreşedintelui coordonator din cadrul Autoritãţii de Audit. 279. Decizia se avizeazã de cãtre vicepreşedintele coordonator şi se aprobã de cãtre preşedintele Autoritãţii de Audit. 280. În decizie se menţioneazã obligatoriu: numele şi prenumele persoanei sancţionate, adresa de domiciliu a acesteia, numãrul şi data procesului-verbal de constatare, încheiat de auditorul public extern, cãile de atac şi perioada de timp în care prevederile deciziei pot fi contestate. 281. Decizia Autoritãţii de Audit, prin care a fost stabilitã amenda civilã, se transmite persoanei care a fost sancţionatã, la adresa de domiciliu a acesteia. 282. Decizia poate fi contestatã în termen de 15 zile lucrãtoare la Secţia de contencios administrativ a curţii de apel. 283. Autoritãţile competente cu gestionarea şi implementarea fondurilor comunitare sunt obligate, potrivit art. 4 alin. (2) din lege, sã transmitã, la solicitarea scrisã a Autoritãţii de Audit, actele, documentele şi informaţiile la termenele şi în structura stabilite de Autoritatea de Audit şi sã asigure accesul în sediile acestora. 284. Încãlcarea obligaţiei prevãzute la art. 4 alin. (2) din lege se penalizeazã conform art. 128 din lege, cu 50 lei pentru fiecare zi de întârziere. 285. Constatarea abaterilor, ca urmare a încãlcãrii obligaţiei prevãzute la art. 4 alin. (2) din lege, se face de cãtre auditorii publici externi prin proces-verbal de constatare, al cãrui model este prevãzut în anexa nr. 4.1, iar aplicarea sancţiunii se face prin decizie a preşedintelui Autoritãţii de Audit, urmând procedura prevãzutã la pct. 278-282, 291 şi 292. 286. În situaţia în care Autoritatea de Audit a constatat abateri grave cu caracter financiar, consemnate în rapoartele sale de audit, poate cere celor în drept suspendarea din funcţie, în condiţiile legii, a persoanelor acuzate de sãvârşirea acestora, pânã la soluţionarea definitivã a cauzelor în care au fost implicate. Cererea de suspendare se semneazã de cãtre preşedintele Autoritãţii de Audit. 287. Cererea de suspendare se iniţiazã în cadrul direcţiei care a constatat abateri grave cu caracter financiar, se avizeazã de cãtre vicepreşedinte şi se semneazã de cãtre preşedintele Autoritãţii de Audit. 288. Cererea de suspendare semnatã de cãtre preşedintele Autoritãţii de Audit se transmite autoritãţii competente în luarea mãsurii de suspendare din funcţie a persoanei vizate. 289. În conformitate cu dispoziţiile art. 127 din lege, neîndeplinirea mãsurilor dispuse în temeiul art. 96 din lege constituie abatere, care se sancţioneazã cu amendã civilã egalã cu salariul de la douã pânã la 5 luni al persoanei din vina cãreia nu au fost îndeplinite mãsurile stabilite. 290. Constatarea abaterii şi aplicarea sancţiunii urmeazã procedura prevãzutã la pct. 277-282, 291 şi 292. 291. Contestaţia nu suspendã executarea deciziei. 292. Deciziile prin care au fost stabilite amenzi civile se transmit organelor de executare fiscalã în vederea urmãririi şi încasãrii în condiţiile legii. 293. În situaţia în care Autoritatea de Audit a constatat cã autoritãţile competente în gestionarea şi implementarea fondurilor comunitare nu au asigurat implementarea recomandãrilor care vizeazã recuperarea prejudiciilor ce afecteazã bugetul comunitar şi naţional, va proceda la întocmirea unui proces-verbal de constatare, care conţine în principal elementele prevãzute în modelul cuprins în anexa nr. 4.2. 294. Procesul-verbal de constatare, însoţit de probele care susţin constatãrile, se înainteazã de cãtre preşedintele Autoritãţii de Audit organelor de urmãrire penalã, pentru aplicarea prevederilor art. 128^1 din lege. CAP. VI Atribuţii de evaluare a activitãţii de control financiar propriu şi de audit intern ale entitãţilor care intrã în competenţa de verificare a Curţii de Conturi 295. Potrivit prevederilor art. 93 alin. (1) lit. a) din lege, Curtea de Conturi are şi atribuţii de evaluare a activitãţii de control financiar propriu şi de audit intern la entitãţile aflate în competenţa de verificare a Curţii de Conturi, prevãzute la art. 18 din lege. În acest sens, cu ocazia acţiunilor de control/audit, auditorii publici externi analizeazã, în principal, urmãtoarele aspecte: a) statutul organizaţional - dacã activitãţile de control financiar propriu şi audit intern sunt organizate şi funcţioneazã conform legii; b) numirea şefilor compartimentului de audit intern şi a auditorilor interni, dacã posturile sunt completate cu persoane care îndeplinesc condiţiile prevãzute de lege pentru auditorii interni şi dacã existã constrângeri sau restricţii din partea conducerii în legãturã cu organizarea şi exercitarea controlului şi auditului intern; c) dacã activitatea de audit intern este planificatã, supravegheatã, revizuitã şi documentatã corespunzãtor; d) natura şi întinderea misiunilor de audit desfãşurate pe parcursul anului; e) dacã auditul intern se desfãşoarã pe baza unor proceduri de audit aplicate activitãţilor specifice entitãţii şi dacã s-au cuprins în planul de audit activitãţile care prezintã un risc ridicat; f) respectarea metodologiei şi prevederilor legale în legãturã cu întocmirea documentelor şi actelor specifice, obţinerea de rezultate concludente şi formularea opiniilor; g) implementarea recomandãrilor formulate în rapoartele de audit intern. Rezultatele evaluãrii activitãţii de audit intern se consemneazã de cãtre auditorii publici externi într-un capitol distinct în actele de control/audit încheiate. Constatãrile rezultate din evaluarea activitãţilor de control şi de audit intern consemnate în actele de control/audit sunt sintetizate de fiecare structurã din cadrul Curţii de Conturi şi se transmit departamentului de specialitate pentru a fi cuprinse în Raportul public anual al Curţii de Conturi, într-o secţiune distinctã intitulatã "Evaluarea sistemelor de control şi audit intern". 296. Persoanele juridice care intrã în competenţa de verificare a Curţii de Conturi sunt obligate, potrivit art. 93 alin. (2) din lege, sã îi transmitã acesteia, pânã la sfârşitul trimestrului I, pentru anul precedent, raportul privind desfãşurarea şi realizarea programului de audit intern. Raportarea se face pe baza raportului-cadru difuzat de cãtre Unitatea Centralã de Armonizare pentru Auditul Public Intern (U.C.A.A.P.I.) din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, în calitate de responsabil cu coordonarea şi supravegherea auditului intern pentru toţi ordonatorii de credite. Dupã elaborare, un exemplar din raportul-cadru privind desfãşurarea şi realizarea programului de audit intern, aprobat de cãtre conducãtorul entitãţii publice, se transmite la Curtea de Conturi, anual, pânã la 31 martie, dupã cum urmeazã: a) entitãţile publice de nivel central, ordonatorii principali de credite ai bugetului general consolidat, transmit rapoartele de activitate la sediul central al Curţii de Conturi; b) entitãţile publice care au calitatea de ordonatori secundari sau terţiari de credite transmit rapoartele la camerele de conturi, în concordanţã cu principiul teritorialitãţii; c) ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale, precum şi celelalte entitãţi publice de nivel local transmit rapoartele la camerele de conturi, în concordanţã cu principiul teritorialitãţii. Dupã înregistrarea la sediul central şi la sediile structurilor teritoriale ale Curţii de Conturi, rapoartele-cadru privind auditul intern se repartizeazã dupã cum urmeazã: - la sediul central al Curţii de Conturi, rapoartele se transmit şefilor departamentelor care coordoneazã activitatea de control/audit la entitãţile respective, pentru a fi analizate şi anexate la dosarul permanent al entitãţii; - la sediile structurilor teritoriale, rapoartele se repartizeazã directorilor adjuncţi, pentru a fi analizate şi anexate la dosarele permanente ale entitãţii. Rapoartele-cadru transmise structurilor centrale şi teritoriale ale Curţii de Conturi constituie surse de informaţii pentru auditorii publici externi în exercitarea atribuţiilor de control/audit, precum şi criterii de selectare a entitãţilor pentru a fi incluse în acţiunile de control/audit ale Curţii de Conturi. 297. În temeiul art. 93 alin. (3) din lege, Curtea de Conturi dezvoltã colaborarea cu structurile de audit intern de la nivelul persoanelor juridice, care intrã în sfera ei de competenţã, în vederea asigurãrii complementaritãţii şi a creşterii eficienţei activitãţii de audit, pentru: - evitarea suprapunerii perioadelor în care se desfãşoarã acţiunile de control/audit; - stabilirea misiunilor de interes pentru Curtea de Conturi, a obiectivelor acestora şi a termenelor de realizare, având în vedere respectarea principiului ca misiunile de audit public extern sã fie, de regulã, ulterioare misiunilor de audit intern; - furnizarea de informaţii cãtre Curtea de Conturi de cãtre entitãţile publice ce intrã în competenţa sa de verificare, inclusiv acele informaţii privind elaborarea programelor de audit intern anuale sau multianuale. CAP. VII Dispoziţii finale 298. În exercitarea funcţiilor sale, în situaţia în care auditorii publici externi iau cunoştinţã de informaţii care constituie secrete de stat, de serviciu, comerciale sau individuale, sunt obligaţi sã respecte caracterul lor şi sã facã cunoscute aceste informaţii numai autoritãţilor îndreptãţite, aşa cum prevede art. 4 alin. (7) din lege. Obligativitatea confidenţialitãţii se respectã atât pe parcursul, cât şi dupã finalizarea misiunii de control/audit. 299. Actele întocmite şi/sau emise de structurile Curţii de Conturi au caracter public numai dupã încheierea procedurilor de valorificare prevãzute în prezentul regulament. 300. În cazul în care se constatã abateri ce sunt sancţionate contravenţional de cãtre auditorii publici externi din cadrul Curţii de Conturi, se procedeazã conform dispoziţiilor legale specifice, precum şi prevederilor legale comune care se aplicã în materie de contravenţii. 301. Rãspunderea, sub aspectul mãsurilor dispuse de cãtre Curtea de Conturi, pentru valorificarea constatãrilor din actele de control, nu poate interveni decât în cazul exercitãrii funcţiei cu rea-credinţã sau gravã neglijenţã, iar termenul de prescripţie este de un an. 302. În cadrul acţiunilor de control/audit care dureazã cel puţin 30 de zile sau se desfãşoarã, în baza unor tematici specifice, la mai multe entitãţi aflate în competenţa de verificare a mai multor structuri ale Curţii de Conturi, se pot organiza, la propunerea şefilor de departament, cu avizul vicepreşedintelui coordonator, schimburi de experienţã, care sã permitã cunoaşterea, clarificarea, extinderea şi generalizarea unor constatãri. Schimbul de experienţã se organizeazã cu aprobarea preşedintelui Curţii de Conturi şi se desfãşoarã în prezenţa şefului de departament care coordoneazã acţiunea în cauzã, cu participarea, dacã este cazul, a şefului Departamentului juridic sau a reprezentantului acestuia. Raportul public anual şi alte atribuţii de raportare ale Curţii de Conturi 303. Curtea de Conturi întocmeşte urmãtoarele acte de raportare: - Raportul public anual; - rapoartele anuale referitoare la finanţele publice locale, ce se înainteazã şi autoritãţilor publice deliberative ale unitãţilor administrativ-teritoriale; - rapoarte pe domenii specifice pe care le înainteazã Parlamentului, precum şi altor instituţii interesate (Guvern, ministere, alte entitãţi publice). 304. Conform prevederilor art. 89 alin. (1) din lege, în termen de 6 luni de la primirea conturilor prevãzute la art. 22 din lege de la organele competente sã le întocmeascã şi obligate sã i le transmitã, Curtea de Conturi elaboreazã Raportul public anual pe care îl înainteazã Parlamentului. 305. Conform prevederilor art. 90 din lege, Raportul public anual cuprinde: observaţiile Curţii de Conturi asupra conturilor de execuţie a bugetelor supuse controlului sãu; concluziile degajate din controalele dispuse de Camera Deputaţilor sau de Senat ori efectuate la regii autonome, companii naţionale, societãţi comerciale cu capital integral sau majoritar de stat şi la celelalte persoane juridice supuse verificãrii Curţii de Conturi; încãlcãrile de lege constatate şi mãsurile luate; alte aspecte pe care Curtea le considerã necesare. 306. Raportul public anual al Curţii de Conturi se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, astfel cum este prevãzut la art. 3 alin. (4) din lege. Conform prevederilor art. 89 alin. (2) din lege, rapoartele anuale referitoare la finanţele publice locale sunt înaintate de cãtre camerele de conturi autoritãţilor publice deliberative ale unitãţilor administrativ-teritoriale. 307. Anexele nr. 1-12 fac parte integrantã din prezentul regulament. ANEXA 1 -------la regulament------------- CURTEA DE CONTURI Departamentul/Camera de Conturi .................... Adresa ............................................. Nr. de înregistrare .............. Cãtre: (Pãrţile interesate) Stimate(ã) .............................. Conform Programului de activitate pe anul ..........., aprobat prin Hotãrârea plenului nr. ......./......, vã comunicãm cã în perioada ............. urmeazã sã efectuãm o acţiune de ........... cu tema .......... la .........(numele entitãţii ce va fi supusã verificãrii)........ În scopul efectuãrii în condiţii optime a activitãţii de verificare şi în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1), (2) şi (4) şi ale <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, vã rugãm sã puneţi la dispoziţia auditorilor publici externi actele, documentele şi informaţiile ce vor fi solicitate, precum şi sã asiguraţi un spaţiu adecvat şi logistica necesarã pe perioada desfãşurãrii acţiunii. Cu stimã, ................................. Data ................................. Semnãtura (şefului departamentului/directorului camerei de conturi) ................................................................... ANEXA 2.1 ---------la regulament------------- CURTEA DE CONTURI Departamentul .................................................. Numãr de înregistrare ........ /ziua ..... /luna ..... /anul ... DELEGAŢIE DE CONTROL Domnul/Doamna ................, auditor public extern în cadrul Departamentului ............. din cadrul Curţii de Conturi, posesor/posesoare al/a legitimaţiei nr. ........., este împuternicit(ã) sã efectueze, în baza <>Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, verificarea ......(denumirea acţiunii de control)........ la entitatea ........ . Verificarea se va desfãşura în perioada .......................................................... . Auditorii publici externi au acces neîngrãdit la toate actele, documentele şi informaţiile necesare exercitãrii atribuţiilor lor, iar persoanele juridice şi fizice supuse controlului Curţii de Conturi sunt obligate sã le punã la dispoziţia acestora, potrivit prevederilor <>art. 4 din Legea nr. 94/1992 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. Şef de departament, ....................... ANEXA 2.2 ---------la regulament------------- CURTEA DE CONTURI Camera de Conturi ......................................... Numãr de înregistrare ........ /ziua .... /luna .... /anul .... DELEGAŢIE DE CONTROL Domnul/Doamna ..........., auditor public extern în cadrul Camerei de Conturi ............ din cadrul Curţii de Conturi, posesor/posesoare al/a legitimaţiei nr. .........., este împuternicit(ã) sã efectueze, în baza <>Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, verificarea ........(denumirea acţiunii de control)........ la entitatea ............ . Verificarea se va desfãşura în perioada ................ . Auditorii publici externi au acces neîngrãdit la toate actele, documentele şi informaţiile necesare exercitãrii atribuţiilor lor, iar persoanele juridice şi fizice supuse controlului Curţii de Conturi sunt obligate sã le punã la dispoziţia acestora, potrivit prevederilor <>art. 4 din Legea nr. 94/1992 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. Director, ................. ANEXA 3 -------la regulament------------- CURTEA DE CONTURI Departamentul/Camera de conturi RAPORT DE CONTROL Localitatea ........., ziua ...... luna ..... anul ....... Subsemnatul, ............, având funcţia de auditor public extern în cadrul ........(denumirea structurii de control)......., în temeiul <>Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi al Delegaţiei nr. ........., am efectuat în perioada ......... controlul .........(denumirea acţiunii)........ la .........(denumirea persoanei juridice verificate, cod fiscal)........ din ..........(localitatea şi adresa completã)......... . În perioada supusã controlului şi în timpul controlului, conducerea executivã a persoanei juridice verificate a fost asiguratã de ..........(Se vor înscrie, pe perioade, numele, prenumele şi funcţia persoanelor care au asigurat conducerea executivã în perioada supusã controlului şi în timpul controlului.)............... Conţinut: Din verificarea efectuatã au rezultat urmãtoarele: a) obiective de control prevãzute în tematica specificã, la care s-au constatat abateri de la legalitate şi regularitate care nu au determinat producerea de prejudicii. Fiecare constatare este însoţitã de mãsurile luate în timpul controlului; b) obiective de control prevãzute în tematica specificã, la care s-au constatat abateri de la legalitate şi regularitate care au determinat producerea de prejudicii. Fiecare constatare este însoţitã de mãsurile luate în timpul controlului; c) obiective de control prevãzute în tematica specificã, la care s-au constatat fapte pentru care existã indicii cã au fost sãvârşite cu încãlcarea legii penale; d) obiective de control prevãzute în tematica specificã, la care nu s-au constatat abateri de la legalitate şi regularitate. Pentru obiectivele la care s-au constatat abateri de la legalitate şi regularitate care au determinat sau nu au determinat producerea de prejudicii se va face referire la procesul-verbal de constatare în care acestea au fost consemnate. Pentru obiectivele la care s-au constatat fapte pentru care existã indicii cã au fost sãvârşite cu încãlcarea legii penale şi pentru care s-a întocmit proces-verbal de constatare distinct, se va face referire la acesta. Prezentul raport de control a fost întocmit în ....... exemplare. Echipa de control ........................ Numele şi prenumele ...................... Semnãtura ................................ ANEXA 4.1 ---------la regulament------------- CURTEA DE CONTURI Departamentul/Camera de conturi PROCES-VERBAL DE CONSTATARE Localitatea ........., ziua .... luna ..... anul ...... Subsemnatul, ............, având funcţia de auditor public extern în cadrul .........(denumirea structurii de control)......., în temeiul <>Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi al Delegaţiei nr. ........., am efectuat în perioada ........ controlul ..........(denumirea acţiunii şi perioada supusã verificãrii)........ la ........(denumirea persoanei juridice verificate, cod fiscal)........... din .........(localitatea şi adresa completã)........... În perioada supusã controlului şi în timpul controlului, conducerea executivã a unitãţii a fost asiguratã de ..........(Se vor înscrie, pe perioade, numele, prenumele şi funcţia persoanelor care au asigurat conducerea executivã în perioada supusã controlului şi în timpul controlului.)........... Ca urmare a controlului efectuat, au fost constatate abateri de la legalitate şi regularitate care au determinat sau nu au determinat producerea de prejudicii, dupã cum urmeazã: 1. Se prezintã în mod concret şi explicit: a) abaterile de la legalitate şi regularitate constatate, care nu au determinat producerea de prejudicii: 1. 2. ... n b) abaterile de la legalitate şi regularitate constatate, care au determinat producerea de prejudicii: 1. 2. ... n 2. Pentru fiecare constatare se precizeazã în mod obligatoriu urmãtoarele: a) descrierea abaterii de la legalitate şi regularitate; descrierea abaterii se va face cât mai complet, pe bazã de date, documente şi alte dovezi relevante; b) legea sau altã reglementare încãlcatã, cu indicarea articolului, literei şi a conţinutului acesteia; c) estimarea valorii operaţiunilor care constituie abateri, ce se determinã pe bazã de date, documente şi alte probe relevante; d) cauzele şi împrejurãrile care au condus la încãlcarea legii sau a altor norme; e) consecinţele economico-financiare ale abaterilor de la legalitate şi regularitate; f) persoanele cu atribuţii în domeniul în care s-au constatat abateri, poziţia acestora faţã de abaterile constatate, exprimatã în nota de relaţii, precum şi punctul de vedere motivat al auditorilor publici externi cu privire la aceasta; g) mãsurile luate de entitatea verificatã în timpul controlului. Prezentul proces-verbal de constatare a fost întocmit în ...... exemplare şi a fost înregistrat sub nr. .......... din .........., la entitatea controlatã, din care un exemplar a fost lãsat acesteia, iar ....... exemplare au fost luate de echipa de control. Prin semnarea procesului-verbal de constatare se recunoaşte restituirea actelor şi documentelor puse la dispoziţia auditorilor publici externi. Echipa de control, Conducerea entitãţii controlate, Auditori publici externi: Numele şi prenumele, funcţia Numele şi prenumele ............................... ......................... ......................... Semnãtura Semnãtura ............................. ......................... ......................... ANEXA 4.2 ---------la regulament------------- CURTEA DE CONTURI Departamentul/Camera de conturi PROCES-VERBAL DE CONSTATARE Localitatea ........, ziua .... luna ....... anul ....... Subsemnatul, ..........., având funcţia de auditor public extern în cadrul .........(denumirea structurii de control).........., în temeiul <>Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi al Delegaţiei nr. ........., am efectuat în perioada ............ controlul ............(denumirea acţiunii şi perioada supusã verificãrii)............. la ........(denumirea persoanei juridice verificate, cod fiscal)........... din ........... (localitatea şi adresa completã)............. . În perioada supusã controlului şi în timpul controlului, conducerea executivã a unitãţii a fost asiguratã de ............(Se vor înscrie, pe perioade, numele, prenumele şi funcţia persoanelor care au asigurat conducerea executivã în perioada supusã controlului şi în timpul controlului.)................. Ca urmare a controlului efectuat, au fost constatate fapte pentru care existã indicii cã au fost sãvârşite cu încãlcarea legii penale, astfel: Se prezintã în mod concret şi explicit faptele pentru care existã indicii cã au fost sãvârşite cu încãlcarea legii penale: 1. 2. 3. ... n Pentru fiecare constatare se precizeazã în mod obligatoriu urmãtoarele: a) legea sau altã reglementare încãlcatã, cu indicarea articolului, literei şi a conţinutului acesteia; b) estimarea, dupã caz, a valorii operaţiunilor care constituie abateri, ce se determinã pe bazã de date, documente şi alte probe relevante; c) cauzele şi împrejurãrile care au condus la încãlcarea legii sau a altor norme; d) stabilirea, dupã caz, a consecinţelor economico-financiare ale abaterilor ce constituie indicii cã au fost sãvârşite cu încãlcarea legii penale; e) persoanele cu atribuţii în domeniul în care s-au constatat abateri, poziţia acestora faţã de abaterile constatate, exprimatã în nota de relaţii, precum şi punctul de vedere motivat al auditorilor publici externi cu privire la aceasta; f) mãsurile luate de entitatea verificatã în timpul controlului. Prezentul proces-verbal de constatare a fost întocmit în ...... exemplare şi a fost înregistrat sub nr. ......... din ......... la entitatea controlatã, din care un exemplar a fost lãsat acesteia, iar ....... exemplare au fost luate de echipa de control. Prin prezenta se consemneazã faptul cã au fost ridicate documente în original prin Procesul-verbal nr. .......... . Prin semnarea procesului-verbal de constatare se recunoaşte restituirea celorlalte acte şi documente în original puse la dispoziţia auditorilor publici externi. Echipa de control, Conducerea entitãţii controlate, Auditori publici externi: Numele şi prenumele, funcţia Numele şi prenumele ............................... ......................... ......................... Semnãtura Semnãtura ............................. ......................... ......................... ANEXA 5 -------la regulament------------- CURTEA DE CONTURI Departamentul/Camera de conturi NOTĂ DE RELAŢII* Solicitate domnului(doamnei) .........., încadrat(ã) la ............(instituţia publicã, regia autonomã, societatea comercialã, bancarã etc.)......... în funcţia de .................., în perioada ........(perioada controlatã)......... Aspectele în legãturã cu care vi se solicitã relaţii se referã la urmãtoarele: 1. Întrebare (Se vor formula întrebãri menite sã clarifice cauzele şi împrejurãrile în care au fost produse aspectele constatate, cu descrierea, dacã este cazul, a aspectelor în cauzã.) ................................................. 2. Întrebare ................................................. n. Dacã mai aveţi ceva de adãugat? ................................................ Persoanele care dau relaţii vor trebui sã prezinte documente sau alte acte justificative care sã probeze afirmaţiile fãcute. De asemenea, pot prezenta şi alte informaţii considerate necesare clarificãrii împrejurãrilor în care s-au produs abaterile de la legalitate şi regularitate care au determinat sau nu au determinat producerea de prejudicii, respectiv faptele pentru care existã indicii cã au fost sãvârşite cu încãlcarea legii penale. Auditorul public extern va preciza data pânã la care trebuie prezentatã nota de relaţii. Data: Auditor public extern, ...................... Numele şi prenume ..................... Semnãtura .....................----------- * Persoana cãreia i s-au solicitat relaţii prezintã în scris, sub semnãturã, rãspunsurile la întrebãrile formulate în nota de relaţii. ANEXA 6 -------la regulament------------- REGISTRUL SPECIAL*) privind evidenţa actelor întocmite şi modul de valorificare a constatãrilor consemnate în acestea
┌──┬───────────┬────────┬────────┬───────────────────┬─────────────────────┬─────────┬───────────────────────┬───────┐
│ │ │ │ │ Obiecţiuni │Modul de valorificare│ │ Modul de îndeplinire │ │
│N │ │ │Proces- │ │ │Sesizarea│ a mãsurilor dispuse │ Data │
│r.│ Entitatea │ Raport │ verbal ├─────────┬─────────┼───────┬─────────────┤organelor├───────────┬───────────┤progra-│
│ │controlatã/│ de │ de │ La │ La │ Mãsuri│ Decizie │ de │ Duse la │ Neduse la │matã │
│c │verificatã │control │consta- │entitatea│structura│ în ├────────┬────┤urmãrire │îndeplinire│îndeplinire│pentru │
│r │ │ │tare**) │verifi- │Curţii de│ timpul│Înregis-│ Nr.│ penalã ├───────────┼───────────┤efectu-│
│t.│ │ │ │ catã │ Conturi │verifi-│ trare │ de │ │ Mãsuri │ Mãsuri │area │
│ │ │ │ │ │ │ cãrii │ │ mã-│ │ │ │ │
│ │ ├───┬────┼───┬────┼────┬────┼────┬────┼───────┼───┬────┤suri├────┬────┼───┬───────┼───┬───────┤verifi-│
│ │ │Nr.│Data│Nr.│Data│ Nr.│Data│ Nr.│Data│ Nr. │Nr.│Data│ │Nr. │Data│Nr.│Valoare│Nr.│Valoare│cãrii │
├──┼───────────┼───┼────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼───────┼───┼────┼────┼────┼────┼───┼───────┼───┼───────┼───────┤
│ 0│ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │ 9 │ 10 │11 │12 │ 13 │ 14 │ 15 │ 16│ 17 │18 │ 19 │ 20 │
├──┼───────────┼───┼────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼───────┼───┼────┼────┼────┼────┼───┼───────┼───┼───────┼───────┤
├──┼───────────┼───┼────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼───────┼───┼────┼────┼────┼────┼───┼───────┼───┼───────┼───────┤
├──┼───────────┼───┼────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼───────┼───┼────┼────┼────┼────┼───┼───────┼───┼───────┼───────┤
├──┼───────────┼───┼────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼───────┼───┼────┼────┼────┼────┼───┼───────┼───┼───────┼───────┤
├──┼───────────┼───┼────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼───────┼───┼────┼────┼────┼────┼───┼───────┼───┼───────┼───────┤
├──┼───────────┼───┼────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼───────┼───┼────┼────┼────┼────┼───┼───────┼───┼───────┼───────┤
├──┼───────────┼───┼────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼───────┼───┼────┼────┼────┼────┼───┼───────┼───┼───────┼───────┤
├──┼───────────┼───┼────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼───────┼───┼────┼────┼────┼────┼───┼───────┼───┼───────┼───────┤
└──┴───────────┴───┴────┴───┴────┴────┴────┴────┴────┴───────┴───┴────┴────┴────┴────┴───┴───────┴───┴───────┴───────┘
a) pentru deciziile emise de departamentele de specialitate:
1. ......... - vicepreşedinte;
2. ......... - consilierul de conturi care coordoneazã departamentul care a efectuat verificarea;
3. ......... - consilier de conturi (desemnat de vicepreşedinte).
b) pentru deciziile emise de camerele de conturi:
1. ......... - consilierul de conturi care coordoneazã domeniul care a fãcut obiectul verificãrii;
2. ......... - consilier de conturi (desemnat de cãtre unul dintre vicepreşedinţi);
3. ......... - director din departamentul respectiv.
a) la nivelul departamentelor de specialitate:
1. ......... - vicepreşedinte;
2. ......... - consilierul de conturi care coordoneazã departamentul ce a efectuat verificarea;
3. ......... - consilier de conturi (desemnat de vicepreşedinte).
b) la nivelul camerelor de conturi:
1. ......... - directorul camerei de conturi;
2. ......... - directorul adjunct al camerei de conturi;
3. ......... - şeful de serviciu/auditor public extern.
┌────────────────────┬────────────────────────┬─────────────────────────┬──────┐
│Domeniul/Obiectivul/│ Descrierea riscului- │Risc critic (semnificativ│Obser-│
│Activitatea/Procesul│cauza-problema-impactul,│ şi relevant) │vaţii │
│ │ dupã caz │ Da/Nu │ │
├────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────────┼──────┤
├────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────────┼──────┤
├────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────────┼──────┤
├────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────────┼──────┤
├────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────────┼──────┤
├────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────────┼──────┤
├────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────────┼──────┤
├────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────────┼──────┤
└────────────────────┴────────────────────────┴─────────────────────────┴──────┘
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
