MONITORUL OFICIAL nr. 1.014 din 20 decembrie 2006
1. Scop. Domeniu de aplicare. Terminologie
1.1. Prezentul regulament stabileşte condiţiile de mãsurare şi de conversie în energie a cantitãţilor de gaze naturale tranzacţionate pe piata angro, între agenţii economici din sectorul gazelor naturale în baza urmãtoarelor contracte:
* Contract cadru de inmagazinare subterana a gazelor naturale
* Contract cadru de transport al gazelor naturale
* Contract cadru de distribuţie a gazelor naturale
1.2. Gazele naturale tranzacţionate între producãtori / furnizori, transportator, distribuitori şi consumatori eligibili se mãsoarã în punctele de predare - preluare comercialã a gazelor naturale.
1.3. Prevederile prezentului regulament sunt obligatorii pentru toţi participanţii la piata angro a gazelor naturale, agenţi economici licentiati şi consumatori eligibili acreditaţi de ANRGN
1.4. Regulamentul se aplica masurarii gazelor naturale în punctele de predare - preluare comercialã, dupã cum urmeazã:
- la intrarea în SNT din cimpurile de producţie şi din depozitele de inmagazinare subterana.
- la ieşirea din SNT respectiv la intrarea directa în sistemele de distribuţie, în depozitele de inmagazinare subterana sau direct la consumatorii eligibili racordati la SNT.
- la ieşirea din conductele colectoare ale producãtorilor respectiv la intrarea în sistemele de distribuţie sau la consumatorii eligibili racordati direct la acestea.
- la ieşirea din sistemele de distribuţie, respectiv intrarea la consumatorii eligibili sau la alte sisteme de distribuţie.
Terminologie
1. clasa de exactitate - clasa de mijloace de mãsurare care satisfac anumite condiţii metrologice, destinate sa menţinã erorile în limitele specificate
2. condiţii de baza - condiţii specificate la care este transformata cantitatea de gaz mãsurat (în prezent: T=288,15 K; p=1,01325 bar, iar dupã data aderãrii României la Uniunea Europeanã: T=273,15 K; p=1.01325 bar)
3. condiţii de referinta - condiţii de utilizare prescrise pentru încercarea functionarii unui mijloc de mãsurare sau pentru intercompararea rezultatelor masurarii
4. consumator captiv - consumatorul care, din considerente de reglementare, nu poate alege furnizorul
5. consumator casnic - consumator care achiziţioneazã gaze naturale pentru consumul casnic propriu
6. consumator noncasnic - consumator care achiziţioneazã gaze naturale ce nu sunt destinate consumului casnic propriu
7. contor de gaze naturale - aparat de mãsurat care are funcţia de a mãsura, memora şi afişa cantitatea de gaz care a trecut prin el
8. contor de gaz cu membrana - contor de debit în care volumul de gaz se mãsoarã prin umplerea şi golirea succesiva a camerelor sale cu pereţi deformabili
9. contor de gaze cu pistoane rotative - contor de gaz în care se formeazã un compartiment rigid între pereţii unei camere stationare şi un element (sau elemente) în mişcare. Fiecare ciclu de rotaţie al elementului (elementelor) deplaseaza un volum cunoscut de gaz care este înregistrat cumulativ şi indicat de un dispozitiv indicator
10. contor de gaze cu turbina - contor de gaz în care forţele dinamice ale unui gaz aflat în mişcare produc rotatia unei turbine cu o viteza proporţionalã cu volumul de gaz care trece prin turbina. Numãrul de rotatii al turbinei este semnalul de mãsurare pentru volumul de gaz care a trecut prin contor
11. contor de gaze cu ultrasunete - contor de gaz care mãsoarã timpul de propagare a ultrasunetelor prin gazul aflat în curgere, între una sau mai multe perechi de transductoare ultrasonice. Timpul de propagare este semnalul de mãsurare pentru indicarea volumului de gaz care a trecut prin contor
12. convertor de volum - dispozitiv electronic conectat la un contor de gaz care transforma automat volumul de gaz mãsurat în condiţii de lucru în volum de gaz în condiţii de baza
13. domeniu de debit - gama de debite de gaz limitate de debitul maxim şi cel minim pentru care eroarea de justete a contorului este cuprinsã între limite specificate (se mai poate folosi termenul de rangeabilitate)
14. gaze naturale - gazele libere din zacamintele de gaz metan, gazele dizolvate în ţiţei, cele din capul de gaze asociat zãcãmintelor de ţiţei, precum şi gazele rezultate din extractia sau separarea hidrocarburilor lichide.
15. incertitudine de mãsurare - Estimare a rezultatului unei masurari care caracterizeazã domeniul valorilor în care se presupune ca se gãseşte valoarea realã a acestui rezultat
16. indice Wobbe - putere calorifica superioarã volumica în condiţii de referinta specificate, împãrţitã la radacina patrata din densitatea relativã în aceleaşi condiţii de referinta specificate la mãsurare
17. mijloc de mãsurare - reprezintã toate mãsurile, aparatele, dispozitivele, instalaţiile, precum şi mostrele de materiale şi substanţe care materializeaza şi conserva unitãţi de mãsura şi furnizeazã informaţii de mãsurare.
18. operator de sistem - persoana juridicã, autorizata şi/sau licentiata sa opereze infrastructura sistemului de transport, de distribuţie, de dispecerizare, de inmagazinare/stocare, de alimentare şi de producţie a gazelor naturale, în scopul menţinerii siguranţei parametrilor funcţionali ai sistemului.
19. piata angro - totalitatea tranzacţiilor libere având ca obiect cantitãţile de gaze vândute/cumpãrate, în baza contractelor de achiziţie/contractelor de vânzare/cumpãrare a gazelor naturale, încheiate între titularii licenţei de furnizare a gazelor naturale sau între aceştia şi consumatorii eligibili;
20. punct de predare/preluare comercialã a gazelor naturale - ansamblul instalaţiilor care asigura mãsurarea gazelor naturale, din punctul în care gazele naturale trec din proprietatea/custodia furnizorului/transportatorului în cea a operatorului de distribuţie/inmagazinare sau a consumatorului.
21. punctul de roua al apei - temperatura peste care condensarea vaporilor de apa nu se produce la presiune specificatã. Pentru orice presiune mai mica decât presiunea specificatã nu exista condensare la aceasta temperatura.
22. punctul de roua al hidrocarburilor - temperatura deasupra cãreia nu se mai produce condensarea hidrocarburilor la o presiune specificatã
23. putere calorifica inferioarã - cantitatea de caldura care se elibereazã prin arderea completa în aer a unei cantitãţi specificate de gaz, încât presiunea la care reactia are loc rãmâne constanta şi toţi produsii de ardere sa fie adusi la aceeaşi temperatura specificatã ca şi reactantii, toţi aceşti produşi fiind în stare gazoasa. Temperatura şi presiunea menţionate mai sus trebuie specificate.
24. putere calorifica superioarã - cantitatea de caldura care se elibereazã prin arderea completa în aer a unei cantitãţi specificate de gaz, încât presiunea la care reactia are loc rãmâne constanta şi toţi produsii de ardere sa fie adusi la aceeaşi temperatura specificatã ca şi reactanti, toţi aceşti produşi fiind în stare gazoasa cu excepţia apei formatã prin combustie, care este condensata la starea lichidã la temperatura menţionatã mai sus. Temperatura şi presiunea menţionate mai sus trebuie specificate.
25. sectorul gazelor naturale - ansamblul agenţilor economici, activitãţilor şi instalaţiilor aferente privind producţia, transportul, tranzitul, inmagazinarea, dispecerizarea, distribuţia, furnizarea şi utilizarea gazelor naturale.
26. sisteme de mãsurare - ansamblul complet de mijloace de mãsurare şi alte echipamente, reunite pentru efectuarea unor masurari
27. statie de mãsurare - ansamblul instalaţiilor de mãsurare a debitului, filtrare şi odorizare, conectate printr-un racord la conductele colectoare, de transport sau distribuţie şi care alimenteazã un sistem de distribuţie, un grup de consumatori sau un consumator.
28. statie de reglare-mãsurare-predare - ansamblul instalaţiilor de reducere şi reglare a presiunii, mãsurare a debitului, filtrare şi odorizare, prin care gazul din conductele de transport intra în sistemul de alimentare a unor consumatori.
29. traductor de mãsurare - dispozitiv care face ca unei marimi de intrare sa îi corespundã, conform unei legi determinate, o mãrime de ieşire
2. Documente de referinta
2.1. Lista standardelor neobligatorii
SR EN ISO 5167-1:2004 - Mãsurarea debitului fluidelor cu dispozitive de
mãsurare a presiunii diferentiale introduse în conducte
cu secţiune circulara sub sarcina. Partea 1: Principii
şi condiţii generale;
SR EN ISO 5167-2:2004 - Mãsurarea debitului fluidelor cu dispozitive de
mãsurare a presiunii diferentiale introduse în conducte
cu secţiune circulara sub sarcina. Partea 2: Diafragme;
SR EN ISO 5167-3:2004 - Mãsurarea debitului fluidelor cu dispozitive de
mãsurare a presiunii diferentiale introduse în conducte
cu secţiune circulara sub sarcina. Partea 3: Ajutaje
şi ajutaje Venturi;
SR EN ISO 5167-4:2004 - Mãsurarea debitului fluidelor cu dispozitive de
mãsurare a presiunii diferentiale introduse în conducte
cu secţiune circulara sub sarcina. Partea 4: Tuburi
Venturi;
SR EN 12480:2002 - Contoare de gaz. Contoare de gaz cu pistoane rotative;
SR EN 12261:2003 - Contoare de gaz. Contoare de gaz cu turbina;
SR EN 12405:2004 - Contoare de gaz. Dispozitive electronice de conversie
a volumului de gaz
Report no.9 AGA - Mãsurarea gazului cu contoare ultrasonice cu cai
multiple;
SR EN 1776:2002 - Alimentare cu gaz. Staţii de mãsurare gaze naturale.
Prescripţii functionale;
SR 3317: 2003 - Gaz natural. Condiţii tehnice de calitate
SR ISO 13686:2001 - Gaz natural. Definirea calitãţii;
SR ISO 6976+C2:1999 - Gaz natural. Calculul puterii calorifice, densitatii,
densitatii relative şi indicelui Wobbe din compoziţie;
SR EN ISO 6974:2002 - Gaz natural - Determinarea compoziţiei cu o
incertitudine definitã prin gazcromatografie în faza
gazoasa.
SR ISO 12213-1:2001 - Gaz natural. Calculul factorului de compresibilitate.
Partea 1: Introducere şi linii directoare.
SR ISO 12213-2:2001 - Gaz natural. Calculul factorului de compresibilitate.
Partea 2: Calcul pe baza analizei compoziţiei molare.
SR ISO 12213-3:2001 - Gaz natural. Calculul factorului de compresibilitate.
Partea 3: Calcul pe baza proprietãţilor fizice.
SR EN 60079-10:2004 - Aparatura electrica pentru atmosfere explozive
gazoase. Partea 10 : Clasificarea ariilor periculoase.
SR 13251:1996 - Vocabular internaţional de termeni fundamentali şi
generali în metrologie. Nota: în situaţia în care se
modifica standardele din tabelul de mai sus, se va lua
în considerare ultima editie oficialã a acestora.
2.2. Alte documente
Document Denumire
NML 004 - 05 Contoare de gaz şi dispozitive de conversie a volumului
OIML R32 Contoare de gaz cu turbina şi cu pistoane rotative
MID 22-2004 Directiva 2004/22/EC
3. Legislaţie conexã
┌────┬───────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┐
│ │ │Nr. deciziei│ │
│ │ │de aprobare │ Publicare │
│Nr. │ Denumirea actului normativ │ emisã de │ în │
│crt.│ │preşedintele│ Monitorul │
│ │ │ ANRGN │ Oficial │
├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤
│ 1. │<>Legea Gazelor nr. 351/2004 , cu │ - │ nr. 679 din│
│ │modificãrile şi completãrile ulterioare │ │ 28.07.2004 │
├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤
│ 2. │O.G. nr. 20/1992 privind activitatea de │ - │ nr. 212 din│
│ │metrologie, aprobatã cu modificãri prin │ │ 28.08.1992 │
│ │Legea nr. 11/1994, cu modificãrile ulterioare │ │ │
├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤
│ 3. │<>Legea nr. 178/9.05.2003 , privind │ - │ nr. 338 din│
│ │aprobarea O.G. nr. 104/1999 pentru │ │ 19.05.2003 │
│ │modificarea şi completarea prevederilor │ │ │
│ │O.G. nr. 20/1992 │ │ │
├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤
│ 4. │<>H.G. nr. 862/2004 privind aprobarea │ - │ nr. 567 din│
│ │instrucţiunilor de metrologie legalã │ │ 28.06.2004 │
├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤
│ 5. │Regulamentul pentru autorizarea şi verificarea │ 1342/ │nr. 1017 din│
│ │persoanelor fizice care desfãşoarã activitãţi │ 01.11.2004 │ 4.11.2005 │
│ │de proiectare, execuţie şi exploatare în │ cu modifi- │ │
│ │sectorul gazelor naturale şi Regulamentul │ carile şi │ │
│ │pentru autorizarea şi verificarea agenţilor │completãrile│ │
│ │economici care desfãşoarã activitãţi de │ ulterioare │ │
│ │proiectare, execuţie şi exploatare în │ │ │
│ │sectorul gazelor naturale │ │ │
├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤
│ 6. │Acordul tehnic privind exploatarea │ - │ - │
│ │punctelor de predare/preluare comercialã a │ │ │
│ │gazelor naturale (în vigoare) │ │ │
├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤
│ 7. │Codul Tehnic al sectorului gazelor naturale │ 616/ │ nr.438 din │
│ │ │ 10.06.2002 │ 24.06.2002 │
├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤
│ 8. │Contracte-cadru emise de ANRGN (în vigoare) │ - │ - │
├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤
│ 9. │Lista Oficialã a mijloacelor de mãsurare │ - │ - │
│ │supuse obligatoriu controlului metrologic al │ │ │
│ │statului (în vigoare) │ │ │
└────┴───────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┘
4. Cerinţe generale
4.1. Mãsurarea comercialã a gazelor naturale pe piata angro se realizeazã prin intermediul mijloacelor de mãsurare care sunt montate în staţii de mãsurare (SM) sau staţii de reglare mãsurare (SRM).
NOTA:
Referirile ulterioare din regulament la SRM, vizeazã în special echipamentele care concura la realizarea masurarii gazelor naturale
4.2. SM-urile sau SRM-urile trebuie sa fie proiectate, construite, exploatate şi întreţinute în conformitate cu legislaţia în vigoare, normele şi reglementãrile tehnice europene şi internaţionale aplicabile, cu rastructiunile producãtorilor de contoare / sisteme şi echipamente de mãsurare şi vor îndeplini condiţiile minime de performanta stipulate în contractul dintre pãrţi.
Condiţiile concrete şi precizarea particularitatilor de exploatare a SM-urilor şi SRM-urilor sunt precizate în Acordul Tehnic de exploatare a punctelor de predare / preluare comercialã a gazelor naturale, numit în continuare Acord Tehnic, anexa la contractele menţionate la pct. 1.1.
4.3. (1) Pentru gazele naturale mãsurate pe piata angro este obligatorie conversia volumelor mãsurate în condiţii de lucru la condiţii de baza.
(2) Condiţiile de baza sunt p=1,01325 bar şi T=288,15 K, iar dupã data aderãrii României la Uniunea Europeanã, acestea vor fi p=1,01325 bar şi T=273,15 K.
(3) Temperatura de combustie pentru determinarea compoziţiei chimice a gazelor naturale este de 15°C, iar dupã data aderãrii României la Uniunea Europeanã, aceasta va fi 25°C.
Trecerea la noile condiţii de referinta şi la noua temperatura de combustie se va face simultan, la termenul precizat de ANRGN.
4.4. Clasa de exactitate a mijloacelor de mãsurare trebuie sa fie mai buna sau cel puţin egala cu cea precizatã în reglementãrile emise de ANRGN, şi reprezintã cerinta minima contractualã.
4.5. Caracteristicile fiecãrei componente a sistemului de mãsurare trebuie sa corespundã caracteristicilor masurandului cãruia i se adreseazã, astfel încît sa fie asigurata incertitudinea necesarã.
4.6. Mijloacele de mãsurare utilizate la mãsurarea cantitãţilor de gaze naturale pe piata angro trebuie sa corespundã legislaţiei metrologice în vigoare.
Regimul de proprietate
4.7. Mijloacele de mãsurare sunt, de regula, în proprietatea titularului de licenta care preda gazele naturale, respectiv producãtorii / furnizorii şi operatorii de inmagazinare, de transport şi de distribuţie de gaze naturale. Acestea sunt sisteme de mãsurare pentru decontare fiscalã şi sunt denumite sisteme de baza.
4.8. Proprietarul/operatorul sistemelor de baza, la solicitarea celeilalte pãrţi, va accepta, pe baza unei documentaţii tehnice avizate, ca aceasta sa monteze în SM-uri sau SRM-uri sisteme de mãsurare proprii, numite sisteme de control, în condiţiile prevãzute în Acordul Tehnic. Sistemul de mãsurare de control nu este opozabil sistemului de baza.
4.9. În cazul în care mijloacele de mãsurare de baza sunt în proprietatea altei pãrţi decât a titularului de licenta care preda gazele naturale, sau în cazul în care se convine ca sistemul de control sa devinã sistem de baza, proprietarul este obligat sa predea în exploatare aceste mijloace de mãsurare titularului de licenta pe baza unui Protocol de predare/primire care va stipula cel puţin: componenta sistemului, repartiţia cheltuielilor de exploatare şi întreţinere, inclusiv condiţiile de rãscumpãrare.
4.10. Partenerii de tranzacţie au drept de acces la SM sau SRM pentru controlul sistemelor de baza, în conformitate cu prevederile Acordului Tehnic.
4.11. Proprietarul/operatorul punctelor de predare/preluare comercialã a gazelor naturale trebuie sa permitã, la cererea Beneficiarului, instalarea de echipamente pentru transmiterea la distanta a datelor de exploatare (presiune, temperatura, debit instantaneu, index al aparatului de mãsurare, etc.) acolo unde nivelul tehnic al instalaţiilor permite, fãrã a fi afectatã corectitudinea masurarii.
5. Caracteristici metrologice ale sistemelor de mãsurare utilizate pe piata angro.
Pãrţile implicate în contractele precizate la articolul 1.1. au obligaţia de a stabili în contracte standardele aplicabile sistemelor de mãsurare.
5.1. Sisteme de mãsurare cu element deprimogen.
Sistemul este alcãtuit din urmãtoarele componente:
* Tronsoane de conducte amonte şi aval;
* Element primar
- element deprimogen de tipul:
1. diafragma cu prize de presiune în unghi;
2. diafragma cu prize de presiune la flanse;
3. diafragma cu prize de presiune la D şi D/2;
Diafragmele se pot monta în dispozitive port-diafragma.
- prize de presiune
* Elemente secundare (traductoare), care pot fi:
- traductoare de presiune statica;
- traductoare de presiune diferentiala;
- traductoare de temperatura;
- traductor multivariabil;
- termorezistenta;
- traductor de densitate;
- cromatograf de linie;
* Element tertiar (calculator de debit);
* Elemente auxiliare, care sunt:
- ţevi de impuls pentru preluarea parametrilor gazelor naturale;
Incertitudinea de mãsurare cu aceste sisteme a volumelor de gaze naturale, este de maxim ±1,5%.
Elementele secundare din sistemul de mãsurare, respectiv traductoarele de presiune statica, diferentiala, temperatura, multivariabile sau densitate, nu trebuie sa depãşeascã o eroare maxima de ±0,1%.
Elementul tertiar al sistemului de mãsurare, respectiv calculatorul de debit (incluzând convertoarele de intrare) va avea eroarea maxima admisã de calcul a volumului corectat de ±0,2% .
5.2. Sisteme de mãsurare cu contoare cu pistoane rotative sau cu turbina.
Aceste sisteme pot fi alcãtuite în doua configuratii:
1. a. contor cu pistoane rotative sau contor cu turbina;
b. convertor electronic de volum de gaz, care poate fi de doua tipuri:
- complet (cu traductoare integrate);
- cu traductoare externe;
2. a. contor cu pistoane rotative sau contor cu turbina;
b. traductoare:
- de presiune statica şi de temperatura;
- de densitate;
c. calculator de debit;
Operatorul licenţiat care exploateazã sistemele de mãsurare va lua toate mãsurile pentru funcţionarea sistemelor de mãsurare cu o incertitudine de mãsurare a cantitãţilor de gaze naturale (în volume) de ±1%.
Convertoarele electronice de volum trebuie sa fie în conformitate cu normativele europene şi/sau internaţionale în vigoare.
Erorile maxime admise la verificarea metrologica iniţialã pentru contoarele cu pistoane rotative sau cu turbina sunt:
- pentru Q(min) ≤ Q < Q(t), eroarea maxima este de ± 2% ;
- pentru Q(t) ≤ Q ≤ Q(max), eroarea maxima este de ±1% ;
unde Q(max) - debitul maxim la care echipamentul furnizeazã indicaţii care satisfac cerinţele cu privire la erorile maxime admise;
Q(min) - debitul minim la care echipamentul furnizeazã indicaţii care satisfac cerinţele cu privire la erorile maxime admise;
Q(t) - debitul de tranzit; este debitul care desparte domeniul de debit în doua zone distincte, care au erori maxime admise diferite.
Valoarea debitului de tranzit este funcţie de raportul Q(max)/Q(min).
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Contoare cu turbina Contoare cu pistoane rotative
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Raport Q(max)/Q(min) Q(t) Raport Q(max)/Q(min) Q(t)
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
10:1 0,20 Q(max) < 20:1 0,20 Q(max)
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
20:1 0,20 Q(max) 30:1 0,15 Q(max)
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
30:1 0,15 Q(max) 50:1 0,10 Q(max)
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
≥ 50:1 0,10 Q(max) > 50:1 0,05 Q(max)
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Dacã verificarea metrologica iniţialã se face la presiuni mai mari de 4 bar, erorile maxime admise sunt urmãtoarele:
- pentru Q(min) ≤ Q < Q(t), eroarea maxima este de ± 1% ;
- pentru Q(t) ≤ Q ≤ Q(max), eroarea maxima este de ± 0,5% ;
Erorile maxime admise la verificarea metrologica iniţialã pentru convertoarele electronice sunt:
- ± 0,5%, pentru condiţii de referinta (t = 20±5°C şi presiune atmosferica)
- ± 1%, pentru condiţii de lucru
5.3. Sisteme de mãsurare cu contoare cu ultrasunete.
Acest sistem este alcãtuit din:
1. contor cu ultrasunete;
2. traductoare, care pot fi
- de presiune statica şi de temperatura;
- de densitate;
3. calculator de debit.
Erorile maxime admise la verificarea metrologica a contoarelor cu ultrasunete sunt (Dn reprezintã diametrul contorului):
───────────────────────────────────────────────────────
Debit Eroare maxima admisã
────────────────────────────────
Dn < 12" Dn ≥ 12"
───────────────────────────────────────────────────────
Q(min) ≤ Q < Q(t) ± 1,4% ± 1,4%
───────────────────────────────────────────────────────
Q(t) ≤ Q ≤ Q(max) ± 1% ± 0,7%
───────────────────────────────────────────────────────
5.4. Pe piata angro a gazelor naturale se pot folosi şi alte tipuri de mijloace de mãsurare. Acestea trebuie sa detina marcaj CE sau dupã caz, aprobare de model eliberata de BRML, dar numai cu acordul pãrţilor participante la tranzacţie.
6. Cerinţe tehnice
6.1. Toate mijloacele de mãsurare trebuie sa fie realizate de cãtre producãtori care deţin un sistem al calitãţii certificat.
6.2. Mijloacele de mãsurare utilizate trebuie sa corespundã parametrilor de curgere (debit, presiune, temperatura), de calitate a gazelor naturale mãsurate şi de mediu în care acestea sunt montate.
6.3. Contoarele cu pistoane rotative, cu turbina sau cu ultrasunete trebuie sa funcţioneze corespunzãtor şi în cazul masurarii unui debit de 1,2 Q(max) timp de minim de o ora.
6.4. Convertoare electronice de volum.
6.4.1. Se recomanda ca factorul de compresibilitate Z, sa se calculeze în conformitate cu SR ISO 12213-1, SR ISO 12213-2, SR ISO 12213-3.
6.4.2. Convertorul trebuie sa afiseze toate datele relevante ale masurarii fãrã utilizarea unor echipamente adiţionale. Afişarea volumului corectat trebuie sa se facã de regula la nivel de unitate de volum. Prin acordul pãrţilor implicate în mãsurarea gazelor naturale, pentru indicarea volumului corectat se pot utiliza afisaje de tipul 10^n unitãţi de volum.
6.4.3. Convertorul nu trebuie sa influenteze funcţionarea corecta a contorului.
6.4.4. Convertorul trebuie sa sesizeze funcţionarea în afarã domeniului de mãsurare a diversi parametri (temperatura, presiune, debit). În acest caz, echipamentul va opri contorizarea volumului corectat şi va contoriza în alt registru de memorie volumul necorectat înregistrat de contor sau corectat cu valori de presiune şi temperatura de substitutie presetate. Valorile de presiune şi temperatura de substitutie vor fi precizate de cãtre operatorul care preda gazele naturale şi vor fi aprobate de cãtre beneficiar.
6.4.5. Bateria de alimentare a convertorului trebuie sa aibã o durata de viata de minim 5 ani. La consumarea a 90 % din durata de viata a acesteia, convertorul trebuie sa afiseze un semnal de avertizare vizibil pe ecran.
6.4.6. Convertoarele electronice de volum şi mecanismele indicatoare ale contoarelor cu pistoane rotative sau cu turbina trebuie sa aibã un grad de protecţie de cel puţin IP 64.
În cazul montarii într-o incinta, este permisã şi utilizarea contoarelor/sistemelor şi echipamentelor de mãsurare care au un grad de protecţie IP 54.
6.4.7. Convertoarele electronice de volum şi accesoriile lor vor fi în construcţie antiex dacã locul de montaj o impune.
6.5. Traductoare şi calculatoare de debit.
6.5.1. Traductoarele de presiune statica, de presiune diferentiala, de temperatura, multivariabile şi de densitate vor fi construite din materiale rezistente la solicitarile la care sunt supuse în timpul functionarii.
6.5.2. Elementele componente care alcãtuiesc traductorul, aflate în zona de contact cu mediul ambiant şi cu fluidul de lucru, trebuie sa aibã acoperiri de protecţie sau sa fie executate din materiale care sa reziste la acţiunea coroziva a acestora.
6.5.3. Pentru a evita erorile introduse de variatia presiunii atmosferice, pentru mãsurarea presiunii statice se vor utiliza traductoare de presiune absolutã. Pentru presiuni absolute ale gazelor naturale de peste 21 de bar se pot utiliza şi traductoare de presiune relativã.
6.5.4. Elementul sensibil al termorezistentei trebuie sa fie alcãtuit din metale pure. Termorezistenta va fi, cel puţin, de tip cu trei fire.
6.5.5. Toate traductoarele utilizate vor fi în construcţie antiex corespunzãtoare cerinţelor impuse de locul de montaj.
6.5.6. Calculatoarele de debit vor fi echipate cu imprimanta în vederea tipãririi declaraţiei de configurare, a consumurilor sau a parametrilor de livrare ai gazelor naturale, sau sa dispunã de o interfata la care, prin conectarea unui calculator, sa poatã fi cititi indicatorii mentionati.
6.5.7. Calculatoarele de debit vor afişa separat consumul înregistrat în timpul alarmelor.
6.5.8. Pentru a asigura continuitatea alimentarii cu energie electrica a sistemelor de mãsurare electronice, acestea vor fi prevãzute cu surse neintreruptibile de tensiune cu autonomie de cel puţin 8 ore. În cazul în care sistemul de mãsurare este echipat cu grup electrogen automat, autonomia sursei neintreruptibila de tensiune trebuie sa fie de cel puţin 2 ore.
Proiectarea SM şi SRM
6.6. SM-urile sau SRM-urile vor fi proiectate în conformitate cu reglementãrile în vigoare.
6.7. SM-urile sau SRM-urile vor fi proiectate astfel încât sa fie asigurata funcţionarea lor corecta pentru întregul domeniu de debite, presiuni şi temperaturi specificate în tema de proiectare, şi în limitele de variatie a compoziţiei chimice a gazelor. Pentru cazul în care sunt prezente impuritati solide şi lichide în gazele naturale, se vor prevedea din proiectare separatoare şi filtre adecvate.
6.8. SM-urile sau SRM-urile vor fi proiectate astfel încît sa asigure continuitatea în furnizare în condiţii de siguranta şi în timpul efectuãrii operaţiunilor de întreţinere. În cazuri extreme, trebuie sa fie posibila separarea statiei de conducta amonte şi aval prin robineti de secţionare cu închidere rapida, în condiţii de siguranta.
6.9. Mijloacele de mãsurare se monteaza de regula într-o încãpere. Este permisã şi montarea în aer liber, cu condiţia ca o astfel de instalare sa nu inflenteze exactitatea acestor aparate.
6.10. Pentru cazurile în care este posibila o curgere bidirectionala a gazelor naturale prin sistemul de mãsurare şi acest lucru este de natura sa afecteze mãsurarea corecta, este obligatorie montarea unei clapete de curgere unisens.
6.11. La proiectarea SM-urilor şi SRM-urilor, diametrul interior al conductelor situate amonte de organul de reglare a presiunii se va calcula astfel încât viteza de curgere a gazelor sa fie de maxim 30 m/s; pentru determinarea diametrului interior al conductelor situate în aval de organul de reglare, se va lua în calcul o viteza de maxim 20 m/s.
Excepţie de la aceasta regula vor face conductele situate amonte/aval de elementul deprimogen sau de contor, prin care indiferent dacã se afla înainte sau dupã elementul de reglare a presiunii, se limiteazã viteza maxima la 20 m/s.
Se accepta viteze de curgere mai mari în cazul liniilor de mãsurare cu debitmetre cu ultrasunete, în conformitate cu recomandãrile producãtorului.
Robinetele amonte şi aval de sistemul de mãsurare vor fi cu deschidere completa la dimensiunea diametrului interior al conductelor (aceasta condiţie nu este obligatorie în cazul utilizãrii contoarelor cu pistoane rotative).
6.12. Proiectele de SM sau SRM vor fi realizate pe baza temei de proiectare data de titularul de licenta care urmeazã sa predea gazele naturale în punctul respectiv şi care va cuprinde cel puţin urmãtoarele precizãri:
- destinaţia;
- locaţia de amplasare;
- date climaterice;
- studii de teren, pentru amplasamente noi;
- compozitia gazelor, tipul şi nivelul impuritatilor;
- fişa tehnica care sa cuprindã parametrii de intrare şi ieşire ai gazului livrat şi anume:
a. debitul de gaze naturale maxim şi minim;
b. presiunea maxima/minima, temperatura la intrare în statie, presiunile reglate şi temperatura la ieşirea din statie;
c. cãderea maxima de presiune admisã pe statie şi pe fiecare echipament;
d. cerinţe functionale ale statiei (grad de automatizare, cu/fãrã personal operativ, monitorizare parametrii, teletransmisie de date);
6.13. Tabelul de mai jos prezintã unele cerinţe recomandate la proiectarea SM-urilor sau SRM-urilor, în funcţie de mãrimea debitului vehiculat.
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Nr. Dotare/Debit (mc/h) │
│crt. (condiţii de baza) ≥ 500 ≥ 5.000 ≥ 10.000 ≥ 100.000│
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 1. Posibilitate de X X │
│ interconectare a unui │
│ sistem de control │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 2. Corectie de volum cu X X X X │
│ temperatura şi presiunea │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 3. Corectie de volum cu X X X │
│ factor de compresibilitate │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 4. Alternativa la 2, 3: X X │
│ Corectie de volum cu │
│ densitatea │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
6.14. În cazul proiectãrii mai multor linii de mãsurare a gazelor naturale, numãrul acestora trebuie sa fie ales astfel încât debitul maxim pe statie sa poatã fi mãsurat cu o linie închisã şi cu celelalte linii funcţionând în condiţiile specificate.
6.15. Odorizarea gazelor nu trebuie sa influenteze performanţele mijloacelor de mãsurare. Amplasarea instalaţiei de odorizare se va face în aval de sistemul de mãsurare.
6.16. Orice echipament periferic care se conecteaza la mijloacele de mãsurare nu trebuie sa influenteze exactitatea masurarii.
6.17. Echiparea statiilor de reglare mãsurare/mãsurare.
În funcţie de necesitaţi, SM-urile sau SRM-urile pot fi echipate cu urmãtoarele componente principale:
- mijloace de mãsurare pentru determinarea cantitãţilor de gaze naturale;
- echipament pentru determinarea compoziţiei gazului;
- robinete de izolare;
- sisteme de monitorizare;
- filtre şi separatoare;
- incalzitoare de gaze naturale;
- echipamente pentru reducerea zgomotului;
- echipament de reglare a debitului;
- echipamente de reducere a pulsatiilor şi vibratiilor;
- flanse electroizolante;
- aparate indicatoare.
Montarea mijloacelor de mãsurare
6.18. Condiţii de montaj a mijloacelor de mãsurare.
a) La sistemele de mãsurare cu element deprimogen, se recomanda respectarea condiţiilor de montaj prevãzute în SR EN ISO 5167-1:2004, SR EN ISO 5167-2:2004, SR EN ISO 5167-3:2004 şi SR EN ISO 5167-4:2004.
Elementele secundare se vor monta astfel încît sa poatã fi izolate de proces, pentru a putea fi verificate pe teren.
b) La sistemele de mãsurare cu contoare cu pistoane rotative, cu turbina şi ultrasonice, pentru a asigura un profil uniform al curgerii, se prevãd porţiuni de conducta rectilinii, fãrã obstacole, deviatii, prize de presiune în amonte şi aval de contor. Dacã producãtorul de contoare nu recomanda altfel, lungimile tronsoanelor amonte şi aval de contor recomandate de SR EN 1776:2002 sunt date în tabelul urmãtor. Pentru mijloacele de mãsurare aflate în funcţiune la data intrãrii în vigoare a prezentului regulament, distanţele amonte/aval pot rãmâne neschimbate.
┌───────────────────────────────────────┬──────────────────┬─────────────────┐
│Tip echipament mãsurare │Tronson amonte, Dn│Tronson aval, Dn │
├───────────────────────────────────────┼──────────────────┼─────────────────┤
│Contor cu pistoane rotative │ 4 │ 2 │
├───────────────────────────────────────┼──────────────────┼─────────────────┤
│Contor cu turbina │ 5 │ 2 │
├───────────────────────────────────────┼──────────────────┼─────────────────┤
│Contor ultrasonic │ 10 │ 3 │
└───────────────────────────────────────┴──────────────────┴─────────────────┘
Lungimile rectilinii pot fi reduse prin montarea de dispozitive de uniformizare a curgerii, conform standardelor aplicabile fiecãrei metode de mãsurare în parte.
Contoarele cu ultrasunete utilizate pe piata angro vor fi montate în conformitate cu indicaţiile producãtorului.
Montarea traductoarelor de temperatura, de presiune statica, de presiune diferentiala, multivariabile şi de densitate
6.19. Traductoarele electronice de presiune statica, de presiune diferentiala, de temperatura, multivariabile şi de densitate se pot monta în cofrete termostatate, pentru a asigura o temperatura de lucru corespunzãtoare exactitatii indicaţiilor, dacã prin aprobarea de model nu se specifica altfel.
6.20. Pentru sisteme de mãsurare, altele decât cele cu contoare cu pistoane rotative sau cu element deprimogen, sondele de temperatura se monteaza în aval de contor pentru a evita deformarea profilului curgerii.
6.21. Pentru asigurarea masurarii corecte a temperaturii, teaca pentru sonda termometrica trebuie sa pãtrundã în interiorul conductei aproximativ o treime din diametrul conductei. La conducte cu diametrul mai mare de 300 mm este permisã reducerea lungimii de insertie la minimum 75 mm.
Teaca de temperatura se va monta numai în amonte de elementul deprimogen.
La panourile existente, unde lungimea tronsoanelor nu permite montarea tecii în amonte, se admite montarea acesteia în aval, cu condiţia ca sistemul de mãsurare sa detina aprobare de model cu precizarea expresã a posibilitatii de mãsurare a temperaturii gazelor naturale în aval de elementul deprimogen.
Cu ocazia modernizãrii acestor panouri, teaca pentru mãsurarea temperaturii se va monta în amonte de elementul deprimogen.
6.22. Pentru a asigura mãsurarea corecta a temperaturii gazelor naturale poate fi necesarã izolarea partii exterioare a traductorului de temperatura şi a unor porţiuni de conducta amonte şi aval de contor/element deprimogen, în funcţie de precizia dorita a masurarii.
6.23. Traductoarele de presiune statica, de presiune diferentiala, de temperatura, şi multivariabile se monteaza astfel încât sa poatã fi izolate de proces, pentru a putea fi verificate şi calibrate. Robinetii de izolare trebuie sa aibã posibilitatea de sigilare pentru a preintampina inchideri accidentale care afecteazã calitatea masurarii.
6.24. În cazul utilizãrii traductoarelor de densitate, trebuie îndeplinite prevederile normativelor europene şi/sau internaţionale în vigoare.
6.25. În cazul în care se utilizeazã un alt sistem de mãsurare decît cel cu element deprimogen, proba de gaz pentru traductorul de densitate trebuie prelevata de la priza de presiune a contorului marcata p(m).
6.26. Conducta de legatura între punctul de prelevare p(m) şi traductorul de densitate trebuie sa fie izolata termic pentru a minimiza efectul temperaturii exterioare.
6.27. În cazul în care se utilizeazã traductoare de densitate care se monteaza în conducta, acestea se vor monta numai în aval de contor/sistem sau echipament de mãsurare, pentru a evita deformarea profilului curgerii. Aceasta regula nu este obligatorie în cazul contoarelor cu pistoane rotative.
Exploatarea şi întreţinerea mijloacelor de mãsurare
6.28. Exploatarea SM-urilor şi SRM-urilor are la baza condiţia precizatã la punctul 4.2.
6.29. Pentru toate operaţiile efectuate în cadrul SM-urilor şi SRM-urilor, operatorul va întocmi şi actualiza prin revizii periodice (sau ori de cîte ori este cazul), un set de proceduri de lucru conforme cu Manualul de Asigurare a Calitãţii.
6.30. Toate persoanele care desfãşoarã activitãţi de operare şi întreţinere în cadrul SM-urilor şi SRM-urilor, trebuie nominalizate iar obligaţiile şi responsabilitãţile lor trebuie bine precizate.
6.31. Agenţii economici titulari de licenta, care au în operare SM-uri şi SRM-uri se vor îngriji de şcolarizarea şi perfecţionarea personalului responsabil cu mãsurarea gazelor naturale şi cu formarea de specialişti în domeniul masurarii.
6.32. Toate activitãţile de exploatare şi întreţinere trebuie realizate în conformitate cu legislaţia referitoare la siguranta şi protecţia muncii.
6.33. La contoarele cu pistoane rotative şi cu turbina se va utiliza, pentru lubrifiere, numai ulei recomandat de producãtor.
6.34. La contoarele cu pistoane rotative este permisã instalarea unui dispozitiv pentru urmãrirea valorii caderii de presiune pe contor. Creşterea acesteia peste valoarea normalã data de producãtor semnifica apariţia unei defectiuni mecanice sau a unui blocaj.
6.35. În cazul în care apar anomalii în funcţionarea contorului cu turbina sau a contorului cu ultrasunete (de exemplu: zgomote deosebite, diferenţe semnificative la mãsurarea parametrilor de proces fata de valorile asteptate) se va proceda fie la montarea contorului de control şi compararea celor doua seturi de indicaţii fie la demontarea şi examinarea contorului în cauza. Se va verifica integritatea dispozitivului de laminare a curgerii şi a turbiaei. De asemenea se va verifica dacã exista depuneri pe peretele interior al corpului contoarelor, pe lamelele turbinei sau pe traductoarele ultrasonice. Acestea se vor îndepãrta conform procedurilor specifice.
Responsabilul cu mãsurarea va decide, dupã caz, dacã este necesarã verificarea pe stand a contorului.
6.36. La sistemele cu element deprimogen, se vor verifica, în plus fata de prevederile din LO, în funcţie de condiţiile concrete, în special referitoare la calitatea gazelor naturale (impuritati lichide şi solide), urmãtoarele:
- diametrul d al elementului deprimogen;
- integritatea muchiilor elementului deprimogen;
- existenta depunerilor în conductele amonte şi aval de elementul deprimogen şi pe fetele diafragmei;
- concentricitatea diafragmei cu conductele amonte şi aval.
6.37. Se recomanda efectuarea de verificãri la un interval cuprins între 3 şi 6 luni a punctului de zero a traductoarelor de presiune statica şi presiune diferentiala sau a traductorului multivariabil din cadrul sistemelor de mãsurare cu element deprimogen.
Echipamente electrice
6.38. Toate echipamentele electrice utilizate trebuie sa aibã protecţie antiex în funcţie de zona cu pericol de explozie în care vor fi montate. Clasificarea zonelor cu pericol de explozie din staţii va fi precizatã prin proiect.
7. Mãsurarea cantitãţilor de gaze în unitãţi de energie
7.1. Având în vedere prevederile <>Legii Gazelor nr. 351/2004 , începând cu data de 1.09.2007 facturarea gazelor naturale se va face în unitãţi de energie.
7.2. Conversia volumelor de gaze naturale în unitãţi de energie se face aplicând formula:
E = V(b) x H(s) unde
E - energia gazelor naturale - [kWh]
V(b) - volumul corectat (volumul mãsurat în condiţii de baza) - [mc(c)]
H(s) - puterea calorifica superioarã la temperatura de combustie
de 25°C - [kWh/mc(c)]
7.3. Determinarea puterii calorifice superioare este obligaţia operatorului care livreaza gazele naturale, în punctele de predare-primire între:
- campurile de producţie şi sistemul naţional de transport;
- sistemul naţional de transport şi depozitele de inmagazinare subterana;
- punctele de import gaze naturale (în aceste staţii de mãsurare determinarea puterii calorifice se face de cãtre operatorul sistemului naţional de transport);
- operatorul SNT şi distribuitori/consumatori racordati direct la SNT;
- distribuitori şi consumatori având un consum mai mare de 1.240.000 mc pe an;
La cererea beneficiarului, acesta poate participa la prelevarea probelor sau la determinarile on-line care se fac în SRM-urile de predare.
7.4. Pentru determinarea energiei gazelor naturale livrate, determinarea puterii calorifice superioare se face astfel:
- cu cromatografe sau calorimetre on-line;
- cu cromatografe sau calorimetre de laborator la perioade de timp stabilite în funcţie de consumul de gaze naturale corespunzãtor anului anterior dupã cum urmeazã:
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Nr. Intervalul maxim de
crt. Consum de gaze timp pentru Modul de facturare
naturale/an determinarea puterii lunarã a energiei
calorifice
superioare
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1. >12.400.001 mc Zilnic*) n
E = f2Σ V(zi) x H(i), unde:
i=1
V(zi) - volumul corectat consumat zilnic
H(i) - puterea calorifica superioarã
masurata zilnic
n - numãrul de zile din luna respectiva
2. 1.240.001- Decadal**) 3
12.400.000 mc E = f2Σ V(Di) x H(i), unde:
i=1
V(Di) - volumul corectat consumat în
fiecare decada
H(i) - puterea calorifica superioarã
masurata decadal
3. < 1.240.000 mc O data/luna***) E = V(l) x H(s), unde:
V(l) - volumul corectat consumat lunar
H(s) - puterea calorifica superioarã
masurata lunar
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
*) - în cazul interfetei dintre producãtori şi operatorul SNT, pentru
situaţiile în care livrarea cãtre SNT se face dintr-o singura sursa,
determinarea puterii calorifice superioare se face decadal
**) - determinarile se vor face în urmãtoarele perioade:
I determinare: 1-5 ale lunii
a II-a determinare: 11-15 ale lunii
a III-a determinare: 21-25 ale lunii
- intervalul de timp între prima şi a doua determinare, respectiv a
doua şi a treia determinare este de maxim zece zile.
***)- determinarea se face în perioada 10-20 ale fiecãrei luni
