Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
──────────
Aprobat prin ORDINUL nr. 1.132 din 29 iulie 2016, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 619 din 12 august 2016.
──────────
CARTEA I
PARTEA I
Dispoziţii generale cu privire la organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Externe
ART. 1
(1) Ministerul Afacerilor Externe, denumit în continuare M.A.E., este organ de specialitate al administraţiei publice centrale în subordinea Guvernului, cu personalitate juridică, având sediul în municipiul Bucureşti, aleea Modrogan nr. 14, sectorul 1.
(2) M.A.E. realizează politica externă a statului român, inclusiv prin îndeplinirea sarcinilor din sfera sa de competenţă care revin României în calitate de stat membru al Organizaţiei Naţiunilor Unite, al Uniunii Europene şi al Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord şi al altor organizaţii internaţionale, precum şi prin promovarea intereselor economice ale României în lume.
ART. 2
Competenţa, atribuţiile, organizarea şi funcţionarea M.A.E. sunt prevăzute de legea privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, de hotărârea Guvernului privind organizarea şi funcţionarea M.A.E., precum şi de alte acte normative cu incidenţă în materie, în conformitate cu prevederile Constituţiei României.
PARTEA II
Funcţiile M.A.E.
ART. 3
Pentru realizarea obiectivelor din domeniul său de activitate, M.A.E. exercită următoarele funcţii:
a) strategică, prin care defineşte şi urmăreşte elaborarea şi aplicarea Programului de guvernare în domeniul său de activitate;
b) de reglementare, prin care asigură elaborarea cadrului normativ şi de politici publice pentru realizarea obiectivelor din domeniul său de activitate;
c) de reprezentare, prin care asigură, în numele statului şi al Guvernului României, reprezentarea pe plan intern şi extern în domeniul său de activitate;
d) de autoritate de stat, prin care asigură urmărirea şi controlul aplicării şi respectării reglementărilor legale din domeniul său de activitate şi a celor privind organizarea şi funcţionarea instituţiilor care îşi desfăşoară activitatea în subordinea sa;
e) de coordonare, prin care asigură coordonarea la nivel naţional şi local a activităţii de implementare a obiectivelor de politică externă; de asemenea, asigură coordonarea în domeniul afacerilor europene pentru definirea în domeniul său de competenţă şi implementarea obiectivelor rezultând din calitatea României de stat membru al Uniunii Europene, precum şi coordonarea naţională în domeniul relaţiilor cu românii de pretutindeni;
f) de administrare, prin care asigură administrarea patrimoniului său, potrivit dispoziţiilor legale.
PARTEA III
Atribuţiile principale ale M.A.E.
ART. 4
Competenţele M.A.E. care derivă din acte normative:
1. apără şi promovează pe plan extern imaginea şi interesele naţionale ale României;
2. iniţiază şi sprijină activităţi internaţionale menite să ducă la dezvoltarea de relaţii de cooperare cu toate statele, întemeiate pe normele dreptului internaţional;
3. promovează în plan internaţional valorile democraţiei, ale statului de drept, respectarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, colaborarea paşnică şi solidaritatea umană, respectarea şi promovarea dreptului internaţional;
4. contribuie la definirea şi promovarea intereselor naţionale ale României în organizaţii internaţionale şi alte structuri internaţionale sau regionale şi propune liniile strategice în vederea creării condiţiilor pentru promovarea şi susţinerea acestor interese;
5. urmăreşte, analizează şi semnalează aspecte privind evoluţia relaţiilor internaţionale şi coordonează activităţile de cooperare bilaterală şi multilaterală;
6. apără în străinătate drepturile şi interesele statului român, ale cetăţenilor şi ale persoanelor juridice române, în conformitate cu legea română şi dreptul internaţional aplicabil, precum şi cu practica internaţională;
7. coordonează implementarea sancţiunilor internaţionale adoptate prin rezoluţii ale Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite, decizii şi regulamente sau alte instrumente la nivelul Uniunii Europene, prin acte fără caracter obligatoriu, adoptate în cadrul unor organizaţii internaţionale ori de către alte state, precum şi prin decizii unilaterale ale României sau ale altor state şi asigură informarea organizaţiilor internaţionale relevante cu privire la procesul de implementare;
8. în conformitate cu Legea nr. 590/2003 privind tratatele şi Legea nr. 276/2011 privind procedura prin care România devine parte la tratatele încheiate între Uniunea Europeană şi statele membre, pe de-o parte, şi state terţe sau organizaţii internaţionale, pe de altă parte, îndeplineşte următoarele atribuţii:
a) iniţiază şi/sau participă la negocierea tratatelor şi a altor documente de cooperare internaţională, inclusiv a tratatelor încheiate la nivelul UE şi a celor privind amendarea tratatelor fundamentale ale UE;
b) prezintă Guvernului, singur sau, după caz, împreună cu celelalte ministere, propuneri privind semnarea, ratificarea, aprobarea ori acceptarea tratatelor, aderarea la acestea ori denunţarea lor, renunţarea la acestea sau retragerea, elaborează şi efectuează schimbul instrumentelor de ratificare, depune instrumentele de ratificare, aderare ori de acceptare, notifică aprobarea sau acceptarea tratatelor internaţionale şi denunţarea lor, renunţarea la acestea ori retragerea, eliberează în condiţiile legii documente certificând deplinele puteri;
c) urmăreşte, direct sau în colaborare cu ministerele, cu celelalte autorităţi ale administraţiei publice centrale de specialitate, precum şi cu autorităţi ale administraţiei publice locale, aplicarea prevederilor tratatelor şi ale altor documente internaţionale la care România este parte şi prezintă propuneri pentru îndeplinirea întocmai şi cu bună-credinţă a obligaţiilor asumate;
d) avizează în prealabil, în mod obligatoriu, proiectele de tratate şi alte înţelegeri internaţionale pe care le încheie ministerele şi autorităţile administraţiei publice centrale, precum şi proiectele de documente de cooperare internaţională pe care le încheie autorităţile administraţiei publice locale cu autorităţi similare din alte state;
e) păstrează originalele tratatelor bilaterale la nivel statal şi guvernamental, copiile certificate ale tratatelor multilaterale la care România este parte şi originalele tratatelor al căror depozitar este România şi îndeplineşte obligaţiile ce decurg din această calitate;
f) îndeplineşte celelalte atribuţii care îi revin conform Legii nr. 590/2003 şi Legii nr. 276/2011;
9. coordonează, planifică şi operaţionalizează politica naţională în domeniul cooperării internaţionale pentru dezvoltare şi ajutor umanitar, conform legii;
10. iniţiază sau participă la negocierea şi la încheierea tuturor documentelor internaţionale care conţin prevederi referitoare la acordarea de fonduri financiare nerambursabile de la bugetul de stat către state terţe în curs de dezvoltare, care intră în categoria asistenţei pentru dezvoltare, potrivit legii;
11. coordonează ansamblul activităţilor politico-diplomatice desfăşurate de România pe problematica NATO. Asigură cooperarea şi coordonarea interinstituţională pentru promovarea intereselor României şi îndeplinirea obligaţiilor ce îi revin ca membru al Alianţei Nord-Atlantice;
12. iniţiază şi fundamentează propuneri menite a consolida şi operaţionaliza rolul politic şi militar al României în cadrul Alianţei. Formulează, în colaborare cu alte direcţii din M.A.E. şi instituţii implicate, propuneri privind demersuri diplomatice, acţiuni, poziţii de utilizare a calităţii de membru NATO în susţinerea unor obiective de politică externă ale României;
13. asigură pregătirea şi participarea României la reuniunile comitetelor politice ale NATO;
14. coordonează, conform strategiei naţionale privind capacităţile civile, activităţile de planificare, pregătire de personal şi participare la misiuni internaţionale civile;
15. promovează priorităţile şi elementele de interes pentru România pe tematica abordată în cadrul formatelor de discuţie la nivelul OSCE, inclusiv prin coordonarea cu statele membre UE şi în formatul NATO Caucus;
16. participă în cadrul structurilor interministeriale cu caracter permanent sau ad-hoc, care au în competenţă teme relevante pentru participarea României la OSCE;
17. coordonează activităţile diplomatice privind problematica dezarmării şi neproliferării la nivel multilateral (foruri şi convenţii din cadrul ONU, Uniunea Europeană, alte formate multilaterale);
18. urmăreşte îndeplinirea de către România a obligaţiilor asumate prin deciziile relevante pe domeniile dezarmării şi neproliferării;
19. asigură reprezentarea la reuniunile de lucru UE pentru neproliferare (CONOP), dezarmare (CODUN) şi problematica spaţială (CODUN SPACE);
20. urmăreşte şi analizează evoluţiile şi poziţiile adoptate de alte state privind regimul de control al armamentelor convenţionale şi măsurile de creştere a încrederii şi securităţii;
21. elaborează împreună cu alte ministere şi instituţii guvernamentale liniile generale şi poziţiile de promovare a intereselor politice în raport cu regimul de control al armamentelor convenţionale şi cooperarea cu instituţiile competente în îndeplinirea acţiunilor comune de politică externă;
22. asigură finanţarea acţiunilor de gestionare a crizelor, alertelor consulare şi reacţie rapidă;
23. elaborează şi aplică politica statului român în domeniul relaţiilor cu comunităţile româneşti din afara graniţelor şi acţionează pentru întărirea legăturilor cu românii din afara frontierelor României şi pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase, cu respectarea legislaţiei statului ai cărui rezidenţi sunt, sens în care:
a) elaborează, propune, avizează şi aplică strategiile şi programele guvernamentale şi sectoriale, precum şi proiecte de acte normative consacrate consolidării raporturilor statului român cu românii de pretutindeni;
b) coordonează demersurile tuturor instituţiilor implicate în gestionarea problematicii comunităţilor româneşti din străinătate pentru a asigura o abordare unitară, integrată, în plan naţional;
c) participă la negocierea tratatelor şi a altor documente internaţionale care au incidenţă asupra domeniului, precum şi la lucrările comisiilor mixte privind minorităţile naţionale, stabilite în temeiul tratatelor internaţionale la care România este parte;
d) stabileşte raporturi de parteneriat şi cooperează cu autorităţile centrale şi locale însărcinate cu problematica minorităţii naţionale din ţările de cetăţenie, cu cultele recunoscute legal şi organizaţiile neguvernamentale, precum şi cu organizaţiile internaţionale de specialitate, pentru asigurarea drepturilor persoanelor aparţinând minorităţii naţionale româneşti, pe principiul reciprocităţii şi conform normelor internaţionale în materie;
e) dezvoltă parteneriate cu asociaţiile reprezentative ale românilor din afara graniţelor (finanţări nerambursabile către entităţi publice sau private, în condiţiile legii);
f) sprijină înfiinţarea şi dezvoltarea instituţiilor de mass-media scrisă şi audiovizuală ale românilor de pretutindeni, casele limbii şi culturii române şi centrele culturale ale comunităţilor româneşti, precum şi catedrele, lectoratele şi bibliotecile de limba română din străinătate, inclusiv înfiinţarea unor catedre de romanistică;
g) susţine şi protejează menţinerea identităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase, conservarea patrimoniului cultural şi păstrarea tradiţiilor şi obiceiurilor în rândul comunităţilor româneşti stabilite peste hotare;
24. asigură coordonarea sistemului naţional de gestionare a afacerilor europene şi coordonarea interministerială în vederea transpunerii directivelor UE şi asigurării cadrului de aplicare directă a regulamentelor şi deciziilor UE;
25. coordonează în plan naţional participarea României la acţiunea externă a UE, inclusiv poziţia României privind negocierea şi încheierea acordurilor internaţionale ale UE şi poziţia UE în organizaţiile internaţionale, şi aspectele legate de modificarea sau implementarea tratatelor constitutive ale UE, cu implicaţiile instituţionale care derivă din acestea;
26. participă la realizarea şi implementarea politicii externe şi de securitate comună a UE şi coordonează în plan naţional participarea României la politica de securitate şi apărare comună, precum şi la misiunile civile şi militare derulate sub egida UE;
27. asigură reprezentarea României la Consiliul Afaceri Externe şi Consiliul Afaceri Generale;
28. asigură diseminarea în plan naţional a informaţiilor UE clasificate, primite de la instituţiile europene prin sisteme informatice sau în format hârtie, cu respectarea normelor de securitate ale UE şi naţionale;
29. avizează, în mod obligatoriu, proiectele de acte normative care urmăresc transpunerea sau asigurarea cadrului de aplicare directă în legislaţia naţională a actelor legislative ale UE ori care au relevanţă europeană şi examinează, sub aspectul compatibilităţii cu reglementările UE, propunerile legislative în vederea formulării punctului de vedere al Guvernului asupra acestora;
30. coordonează şi urmăreşte formularea şi susţinerea mandatului reprezentanţilor români cu privire la evoluţia politicilor UE şi propune măsuri pentru adaptarea politicilor României la acestea, în vederea asigurării compatibilităţii acţiunilor autorităţilor române cu obligaţiile rezultate din calitatea României de stat membru al UE, elaborează sinteze şi rapoarte de monitorizare a îndeplinirii obligaţiilor României ca stat membru al UE, pe care le prezintă Guvernului şi, după caz, Comisiei Europene;
31. urmăreşte respectarea obligaţiilor României în calitate de stat membru al UE, precum şi asigurarea respectării acquis-ului european în cadrul tuturor acordurilor internaţionale încheiate de România;
32. urmăreşte evoluţia jurisprudenţei Curţii de Justiţie a UE şi Tribunalului UE şi prezintă rapoarte şi informări periodice cu privire la chestiunile cu relevanţă pentru România;
33. organizează registrul mandatelor naţionale elaborate şi transmise cu privire la proiectele de acte legislative şi alte documente cu relevanţă strategică ale UE;
34. coordonează şi supraveghează fundamentarea de către autorităţile şi instituţiile publice a poziţiilor naţionale care urmează a fi comunicate Comisiei Europene, în cadrul solicitărilor de informaţii ale acesteia, transmise prin intermediul bazei de date electronice constituite în acest scop;
35. coordonează procesul de notificare electronică a legislaţiei naţionale care transpune dreptul UE;
36. reprezintă coordonatorul naţional şi punctul tehnic de contact în problematica Strategiei "Europa 2020";
37. este punctul de contact şi coordonator al Strategiei UE pentru Regiunea Dunării; prezidează Grupul interministerial pentru implementarea Strategiei şi asigură secretariatul Forumului naţional pentru implementarea acesteia;
38. reprezintă punctul naţional de contact pentru problematica pieţei interne şi pentru Oficiul TAIEX al Comisiei Europene;
39. gestionează Centrul Naţional SOLVIT;
40. este coordonator naţional al Sistemului de informare al pieţei interne şi coordonator al ariei legislative servicii;
41. reprezintă punctul naţional de contact cu UE care gestionează informaţii prin intermediul sistemelor informatice şi de comunicaţii conectate la instituţiile europene şi asigură diseminarea acestora în plan naţional. În vederea asigurării condiţiilor tehnice şi de securitate necesare protecţiei informaţiilor clasificate ale UE, cooperează cu instituţiile naţionale competente, potrivit atribuţiilor acestora;
42. exercită, în numele Guvernului României, prerogativele de agent guvernamental în faţa Curţii de Justiţie a UE, a Tribunalului UE, a celorlalte instituţii UE, în cadrul procedurilor relevante prevăzute prin Tratatul privind funcţionarea UE, în legătură cu, după caz, etapele precontencioase şi contencioase ale respectivelor proceduri, precum şi în faţa Curţii de Justiţie a Asociaţiei Europene a Liberului Schimb (AELS);
43. exercită, în numele Guvernului României, prerogativele de agent guvernamental în procedurile în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Comitetului Miniştrilor al Consiliului Europei, conform legii;
44. asigură reprezentarea României în eventuale proceduri contencioase sau consultative în faţa Curţii Internaţionale de Justiţie, Tribunalului Internaţional pentru Dreptul Mării şi a altor instanţe internaţionale, cu excepţia cazului în care atribuţiile de reprezentare sunt conferite prin acte normative altor autorităţi publice;
45. avizează, în mod obligatoriu, acţiunile pe care le iniţiază celelalte ministere şi autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale în probleme care ţin de activitatea lor specifică, dar care au legătură cu relaţiile internaţionale ale României, înainte de încheierea documentelor aferente sau desfăşurarea acestor acţiuni, şi este informat asupra rezultatelor respectivelor acţiuni;
46. avizează şi coordonează acţiunile şi poziţiile promovate în cadrul activităţilor UE de către celelalte ministere şi autorităţi ale administraţiei publice centrale, pe domeniile lor de competenţă. Ministerele şi celelalte autorităţi ale administraţiei publice centrale au obligaţia de a informa M.A.E. despre rezultatele participării reprezentanţilor români la activităţile UE;
47. colaborează la elaborarea politicii României în domeniul relaţiilor economice internaţionale şi contribuie la stabilirea şi încheierea de parteneriate strategice în domenii-cheie, în concordanţă cu priorităţile şi interesele naţionale ale României; colaborează cu alte instituţii cu atribuţii specifice în domeniul economic în vederea elaborării şi aplicării poziţiei României în domeniul relaţiilor economice internaţionale;
48. participă, în colaborare cu instituţiile naţionale cu atribuţii specifice în domeniu, la formularea, articularea şi promovarea intereselor României legate de aspectele de securitate energetică, în special securitatea aprovizionării cu energie în contextul proiectelor majore de infrastructură energetică;
49. participă la organizarea de evenimente cu caracter economic (conferinţe, seminare, reuniuni, forumuri) având ca scop promovarea intereselor economice româneşti;
50. urmăreşte promovarea în străinătate a intereselor economice ale României şi ale mediului de afaceri din România, prin instrumente specifice activităţii de diplomaţie economică şi în limitele competenţelor sale;
51. contribuie, împreună cu alte instituţii abilitate, la promovarea intereselor României în/pe lângă organizaţii economice internaţionale (OCDE, FMI, Grupul Băncii Mondiale, BERD, OMC, OMV) şi organizaţii regionale şi propune liniile strategice de colaborare România-OCDE în vederea creării condiţiilor pentru luarea în considerare a candidaturii României la această organizaţie;
52. formulează norme şi asigură sprijin instituţiilor centrale de stat în materie de protocol şi curtoazie internaţională;
53. avizează, din punctul de vedere al oportunităţii, deplasările în străinătate, în interes de serviciu, ale demnitarilor şi asimilaţilor acestora din administraţia publică, precum şi mandatele acestora şi este informat în legătură cu rezultatele principale ale acestor vizite, pentru a putea urmări într-o manieră sistematică şi coerentă obiectivele de politică externă ale României;
54. asigură legătura cu misiunile diplomatice şi cu oficiile consulare străine din România, în conformitate cu dreptul internaţional şi cu practica internaţională;
55. cu luarea în considerare a principiului reciprocităţii, întreţine contacte cu autorităţile altor state, direct, prin misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate (MD/OC) sau prin alţi reprezentanţi, în vederea cunoaşterii şi armonizării punctelor de vedere asupra problemelor de interes reciproc şi a stabilirii modalităţilor de colaborare;
56. se ocupă de asigurarea respectării statutului pe care îl au reprezentanţii oficiali străini în România, de acordarea privilegiilor şi imunităţilor la care MD/OC, precum şi membrii acestora sunt îndreptăţiţi, în baza tratatelor la care România este parte, a regulilor dreptului internaţional şi a practicii internaţionale sau a dispoziţiilor din legislaţia română;
57. iniţiază hotărâri ale Guvernului privind înfiinţarea, modificarea structurii sau desfiinţarea institutelor culturale româneşti în străinătate, conform procedurilor legale în vigoare;
58. organizează curierul diplomatic;
59. supune spre aprobare scrisorile de acreditare şi de rechemare, cererile de agrement şi de exequatur;
60. face propuneri privind stabilirea de către România de relaţii diplomatice şi consulare cu alte state şi pentru înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului MD/OC şi al altor instituţii de reprezentare a României în străinătate - în alte state sau pe lângă organizaţii internaţionale, precum şi privind modul în care să fie reprezentate acestea în România;
61. îndeplineşte procedurile de acreditare pentru ataşaţii apărării şi pentru personalul care este încadrat în birourile ataşaţilor apărării;
62. avizează numirea consilierilor economici, ataşaţilor de interne şi a personalului care este încadrat în birourile ataşaţilor de afaceri interne, precum şi a ataşaţilor în probleme de muncă şi sociale şi a ataşaţilor agricoli;
63. elaborează sau, după caz, cooperează cu ministerele şi cu celelalte autorităţi publice ale administraţiei publice centrale de specialitate la elaborarea proiectelor de acte normative care au legătură cu relaţiile externe ale României, inclusiv cele privind finanţări internaţionale din partea BERD, FMI şi a Grupului Băncii Mondiale ş.a.;
64. pregăteşte rapoarte şi declaraţii în domeniul politicii externe pentru a fi prezentate în Parlament de prim-ministru, de ministrul afacerilor externe sau de ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni în numele Guvernului;
65. elaborează proiecte de iniţiative legislative în domeniul său de activitate şi le susţine în Parlament;
66. prezintă periodic în Parlament principalele acţiuni şi poziţii în probleme de actualitate ale politicii internaţionale;
67. în cadrul controlului parlamentar al activităţii sale, prezintă informaţiile şi documentele cerute de Senat şi de Camera Deputaţilor sau de către comisiile parlamentare de politică externă;
68. prezintă în plenul Camerelor răspunsuri la interpelările şi întrebările primite prin intermediul Departamentului pentru Relaţia cu Parlamentul sau transmite acestuia răspunsuri scrise la alte întrebări şi interpelări;
69. examinează şi dispune măsurile care se impun în legătură cu problemele care au făcut obiectul interpelării în cadrul Senatului şi Camerei Deputaţilor;
70. păstrează sigiliul de stat al României;
71. coordonează, conform legii, prin Departamentul pentru controlul exporturilor, sistemul naţional de control al exporturilor, importurilor şi al altor operaţiuni cu produse militare, sistemul naţional de control al operaţiunilor cu produse cu dublă utilizare; supraveghează şi coordonează activităţile privind aplicarea prevederilor Convenţiei privind interzicerea dezvoltării, producerii, stocării şi folosirii armelor chimice şi distrugerea acestora, semnată la Paris la 13 ianuarie 1993, ratificată prin Legea nr. 125/1994, precum şi a oricăror tratate internaţionale relevante în domeniu;
72. coordonează procesul de pregătire şi de participare a României la expoziţia mondială, precum şi modul de gestionare a fondurilor aferente. Comisariatul general pentru expoziţii mondiale funcţionează în cadrul M.A.E.;
73. editează publicaţii de specialitate;
74. poate încheia contracte de comodat potrivit prevederilor Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, cu reprezentanţele din România ale organizaţiilor internaţionale, având ca obiect imobile proprietate privată a statului, deţinute de M.A.E. în condiţiile legii, necesare pentru desfăşurarea activităţilor acestora, conform obligaţiilor asumate de România;
75. răspunde de aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 92/2002 pentru aprobarea participării României, cu drepturi depline, la Consiliul de Administraţie al Colegiului Europei şi a plăţii cotizaţiei anuale, cu modificările ulterioare;
76. contractează, în condiţiile legii, servicii de specialitate, inclusiv servicii de consultanţă pentru realizarea unor activităţi în vederea îndeplinirii atribuţiilor sale;
77. organizează pe plan intern şi internaţional şi finanţează acţiuni de comunicare publică, de diplomaţie publică şi de diplomaţie culturală, activităţi de cercetare ştiinţifică în domeniul relaţiilor internaţionale, activităţi arhivistice specifice, precum şi de protecţie a informaţiilor clasificate, în conformitate cu priorităţile M.A.E. şi cu obiectivele de politică externă ale României;
78. orice alte atribuţii specifice stabilite prin acte normative pentru domeniul său de activitate.
ART. 5
(1) Până la data de 1 ianuarie a fiecărui an se elaborează obiectivele şi priorităţile M.A.E. pentru anul în curs, care derivă din atribuţiile sale, din Programul de guvernare, precum şi din alte angajamente internaţionale.
(2) Până la data de 1 februarie a fiecărui an se stabilesc, la nivel central şi al fiecărui compartiment din M.A.E., activităţi necesare pentru ducerea la îndeplinire a obiectivelor şi priorităţilor prevăzute la alin. (1).
PARTEA IV
Structura organizatorică
ART. 6
Structura organizatorică a M.A.E. este alcătuită din Administraţia centrală a M.A.E., denumită în continuare Centrala, şi Serviciul exterior al M.A.E.
ART. 7
Centrala şi Serviciul exterior al M.A.E. îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea, conducerea şi controlul ministrului afacerilor externe, în forma stabilită de acesta.
ART. 8
În cadrul M.A.E. funcţionează ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni, care coordonează activităţile din domeniul relaţiilor cu românii de pretutindeni.
ART. 9
(1) În subordinea M.A.E. funcţionează Institutul Diplomatic Român, instituţie publică cu personalitate juridică.
(2) Activitatea Institutului Diplomatic Român este finanţată din venituri proprii şi din subvenţii acordate de la bugetul de stat.
ART. 10
În subordinea M.A.E. şi în coordonarea ministrului delegat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni funcţionează Institutul "Eudoxiu Hurmuzachi" pentru românii de pretutindeni, instituţie publică cu personalitate juridică.
ART. 11
În coordonarea M.A.E. funcţionează Institutul European din România, instituţie publică cu personalitate juridică.
ART. 12
M.A.E. reprezintă Guvernul României în cadrul Comisiei Fulbright, organizaţie binaţională, nonprofit, al cărei scop este să continue facilitarea administrării şi coordonării programelor de schimburi educaţionale finanţate de Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii.
PARTEA V
Conducerea M.A.E.
TITLUL I
Ministrul afacerilor externe
ART. 13
(1) Conducerea M.A.E. se exercită de ministrul afacerilor externe.
(2) Ministrul afacerilor externe răspunde de întreaga activitate a M.A.E. în faţa Guvernului, precum şi, în calitate de membru al Guvernului, în faţa Parlamentului.
ART. 14
Ministrul afacerilor externe conduce întreaga activitate a ministerului, îl reprezintă şi îl angajează în raporturile cu alte ministere şi organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, cu alte autorităţi, instituţii publice şi organizaţii centrale şi locale, cu instituţiile UE şi cu alte organizaţii internaţionale, cu alte persoane fizice şi juridice, din ţară şi din străinătate, precum şi în justiţie.
ART. 15
(1) Ministrul afacerilor externe îndeplineşte, în domeniul de activitate al M.A.E., atribuţiile generale prevăzute de lege.
(2) Ministrul afacerilor externe îşi poate delega atribuţiile, prin ordin, secretarilor de stat, subsecretarilor de stat, secretarului general, secretarului general adjunct, precum şi altor persoane cu funcţii de conducere în M.A.E., în raport cu obiectul delegării, în condiţiile legii.
ART. 16
(1) Ministrul afacerilor externe are calitatea de ordonator principal de credite, în condiţiile legii.
(2) Ministrul afacerilor externe, în calitate de ordonator principal de credite, poate delega, în condiţiile legii, prin ordin, dreptul de a aproba folosirea şi repartizarea creditelor bugetare secretarilor de stat, subsecretarilor de stat, secretarului general, secretarului general adjunct, precum şi altor persoane împuternicite special în acest scop.
(3) Prin ordin se vor preciza condiţiile şi limitele delegării.
ART. 17
În exercitarea atribuţiilor sale, ministrul afacerilor externe emite ordine şi instrucţiuni, în condiţiile legii.
TITLUL II
Ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni
ART. 18
(1) În cadrul M.A.E. funcţionează ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni, care coordonează activităţile din domeniul relaţiilor cu românii de pretutindeni.
(2) Ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni îndeplineşte atribuţiile ordonatorului principal de credite al M.A.E. în domeniul relaţiilor cu românii de pretutindeni. În această calitate poate delega, în condiţiile legii, prin ordin, dreptul de a aproba folosirea şi repartizarea creditelor bugetare secretarului de stat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni, precum şi altor persoane împuternicite special în acest scop.
(3) Ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni angajează M.A.E. în raporturile cu terţii în domeniul relaţiilor cu românii de pretutindeni.
ART. 19
(1) Ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni iniţiază şi avizează proiectele de acte normative, respectiv contrasemnează împreună cu ministrul afacerilor externe actele normative adoptate potrivit legii în domeniul relaţiilor cu românii de pretutindeni.
(2) Ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni emite ordine şi instrucţiuni, în condiţiile legii, în domeniul relaţiilor cu românii de pretutindeni, inclusiv pentru aprobarea statului de funcţii, a regulamentului de organizare şi funcţionare şi pentru reglementarea raporturilor de muncă sau de serviciu ale personalului, aferente structurilor corespunzătoare domeniului relaţiilor cu românii de pretutindeni.
ART. 20
Ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni îşi îndeplineşte atribuţiile ce îi revin în domeniul relaţiilor cu românii de pretutindeni folosind aparatul propriu al M.A.E., precum şi prin instituţiile aflate în subordonarea, coordonarea sau autoritatea M.A.E., specifice domeniului relaţiilor cu românii de pretutindeni.
TITLUL III
Secretarii de stat, secretarul general şi secretarul general adjunct
ART. 21
(1) Ministrul afacerilor externe este sprijinit în activitatea sa de secretarii de stat, secretarul general şi secretarul general adjunct.
(2) Ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni este sprijinit în activitatea sa de un secretar de stat.
(3) Secretarilor de stat, secretarului general sau secretarului general adjunct li se pot delega atribuţii în condiţiile art. 15.
(4) În situaţia în care structura organizatorică prevede şi subsecretari de stat, acestora li se aplică prevederile referitoare la secretari de stat.
ART. 22
(1) Secretarii de stat de stat sunt numiţi prin decizie a prim-ministrului şi sunt membri de drept ai Corpului diplomatic şi consular al România (CDCR).
(2) Secretarul general şi secretarul general adjunct sunt, pe durata exercitării funcţiei, înalţi funcţionari publici, numiţi în condiţiile legii, şi membri de drept ai CDCR.
ART. 23
Secretarii de stat, secretarul general şi secretarul general adjunct coordonează compartimentele stabilite prin hotărârea de organizare şi funcţionare a M.A.E. şi prin ordin al ministrului afacerilor externe, precum şi activităţile stabilite prin acte normative sau, după caz, prin ordin al ministrului afacerilor externe.
ART. 24
În baza şi în executarea ordinelor şi instrucţiunilor emise de ministru, secretarii de stat, secretarul general şi secretarul general adjunct emit dispoziţii în domeniul de competenţă, obligatorii pentru toate compartimentele ministerului şi instituţiile subordonate acestuia, cu respectarea prevederilor legale şi cu avizul celorlalţi secretari de stat, al secretarului general sau al secretarului general adjunct care coordonează structurile vizate, după caz.
ART. 25
În cazurile în care un secretar de stat se află în concediu sau în delegaţie, în ţară sau străinătate, atribuţiile acestuia vor fi preluate de către un alt secretar de stat, conform ordinii de precădere stabilite de ministrul afacerilor externe prin ordin.
ART. 26
(1) Secretarul general exercită următoarele atribuţii principale:
1. coordonează buna funcţionare a compartimentelor şi activităţilor cu caracter funcţional din cadrul ministerului şi asigură legătura operativă dintre ministrul afacerilor externe şi conducătorii tuturor compartimentelor din minister şi ai unităţilor subordonate acestuia;
2. colaborează cu compartimentele de specialitate din cadrul Secretariatului General al Guvernului (SGG) şi cu secretarii generali din celelalte ministere în probleme de interes comun;
3. primeşte şi transmite spre avizare ministerelor proiectele de acte normative iniţiate de minister şi asigură avizarea actelor normative primite de la alţi iniţiatori;
4. transmite SGG proiectele de acte normative iniţiate de minister, pentru a fi discutate în şedinţa Guvernului;
5. urmăreşte şi asigură finalizarea actelor normative aprobate de Guvern, care au fost iniţiate de minister;
6. monitorizează şi controlează elaborarea raportărilor periodice, prevăzute de reglementările în vigoare;
7. informează ministrul afacerilor externe asupra modului de îndeplinire a sarcinilor transmise de SGG;
8. realizează, prin structura specifică, activităţile de relaţii cu publicul, soluţionarea petiţiilor şi cea privind liberul acces la informaţiile de interes public;
9. coordonează politicile de personal, activitatea de elaborare a acestora şi principiile directoare pentru managementul de personal din cadrul compartimentelor M.A.E.
(2) Secretarul general îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin acte normative sau, după caz, prin ordin al ministrului afacerilor externe.
(3) În realizarea atribuţiilor ce îi revin, secretarul general este ajutat de secretarul general adjunct.
(4) În cazurile în care secretarul general se află în concediu sau în imposibilitatea exercitării funcţiilor sale, este înlocuit de secretarul general adjunct sau de către o altă persoană cu funcţie de conducere desemnată prin ordin de ministrul afacerilor externe.
TITLUL IV
Alte organe: Colegiul M.A.E., Biroul executiv
ART. 27
Pe lângă ministrul afacerilor externe funcţionează Colegiul M.A.E. şi Biroul executiv al M.A.E.
ART. 28
(1) Colegiul M.A.E. este constituit din experţi recunoscuţi în domeniul politicii externe şi cu o amplă activitate practică.
(2) Membrii Colegiului M.A.E. sunt nominalizaţi de ministrul afacerilor externe, pe baza criteriilor de la alin. (1). Aceştia îşi desfăşoară activitatea voluntar şi neremunerat.
(3) Colegiul M.A.E. se întruneşte ori de câte ori este necesar, la solicitarea ministrului afacerilor externe.
ART. 29
(1) Biroul executiv al M.A.E., denumit în continuare B.Ex., are în componenţa sa secretarii de stat, secretarul general, secretarul general adjunct, directorii generali şi directorul cabinetului ministrului.
(2) La lucrările B.Ex. pot participa şi alte persoane, conform deciziei ministrului afacerilor externe.
ART. 30
(1) B.Ex. se întruneşte săptămânal şi ori de câte ori este necesar pentru a dezbate activitatea ministerului şi politicile acestuia.
(2) Data convocării şi agenda B.Ex. sunt stabilite de ministrul afacerilor externe. Lucrările B.Ex. sunt conduse de ministrul afacerilor externe sau de un secretar de stat desemnat în acest scop.
(3) În cadrul întâlnirilor B.Ex. se dezbat problemele referitoare la activităţile ministerului, se realizează o informare asupra activităţilor desfăşurate şi asupra proiectelor viitoare ale ministerului şi se identifică soluţii sau se fac recomandări care vor fi supuse deciziei ministrului afacerilor externe.
(4) Concluziile rezultate în urma B.Ex. se consemnează în scris, iar consemnările se transmit ministrului afacerilor externe, precum şi compartimentelor interesate.
(5) Conducerile compartimentelor vor lua măsurile corespunzătoare pentru ducerea la îndeplinire în bune condiţii şi la termen a activităţilor date în sarcina acestora.
TITLUL V
Personalul cu funcţii de conducere din Centrala M.A.E. şi şefii misiunilor diplomatice şi ai oficiilor consulare
CAP. I
Conducerea şi mecanismul decizional
ART. 31
Compartimentele ierarhic superioare organizează, coordonează, controlează şi monitorizează, potrivit sarcinilor, competenţelor şi responsabilităţilor din domeniul de activitate, întreaga activitate a compartimentelor aflate în subordine, inclusiv modul de aplicare a prevederilor legale de către acestea.
ART. 32
(1) În sensul prezentului regulament, conducerea reprezintă ansamblul activităţilor prin care persoanele cu funcţii de conducere stabilesc obiectivele compartimentului şi personalului din subordine, în sensul şi cu scopul realizării obiectivelor stabilite la nivelul M.A.E.
(2) Cerinţele conducerii constau în: cunoaşterea situaţiei existente în domeniul de competenţă; identificarea formelor, metodelor, tehnicilor, procedeelor, procedurilor şi mijloacelor optime de acţiune; identificarea modalităţilor optime de gestionare şi de motivare a personalului în sensul contribuţiei efective la realizarea obiectivelor M.A.E.
ART. 33
(1) Decizia şefului ierarhic, ca esenţă a atributului de conducere, trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a) să fie legală;
b) să fie emisă în baza unei autorităţi instituţionale;
c) să se încadreze în perioada adecvată de elaborare şi aplicare;
d) să aibă în vedere necesitatea realizării de o manieră eficientă a obiectivelor M.A.E.;
e) să fie formulată corespunzător, cu indicarea modalităţii de acţiune preconizate şi, după caz, a resurselor alocate, a decidentului şi a responsabilului, şi să precizeze unde se aplică şi care este perioada sau termenul de aplicare;
f) să aibă în vedere necesitatea realizării de o manieră eficientă a obiectivelor M.A.E.
(2) Şeful ierarhic are obligaţia de a asigura condiţiile care fac posibilă executarea deciziei.
CAP. II
Personalul cu funcţii de conducere din Centrala M.A.E.
SECŢIUNEA 1
Directorii generali şi directorii
ART. 34
Directorii generali şi directorii organizează, îndrumă şi răspund de activitatea compartimentelor pe care le conduc şi asigură buna colaborare şi coordonare cu alte compartimente.
ART. 35
Directorii generali şi directorii îndeplinesc următoarele atribuţii:
1. stabilesc măsurile necesare şi urmăresc îndeplinirea în mod corespunzător a obiectivelor compartimentului pe care îl conduc;
2. organizează activitatea compartimentului pe care îl conduc prin repartizarea echilibrată a sarcinilor;
3. întocmesc fişele posturilor din cadrul compartimentului;
4. repartizează lucrările personalului din subordine, direct sau, după caz, prin intermediul personalului de conducere din subordine, emit dispoziţii şi/sau rezoluţii scrise, precum şi termenele în care trebuie rezolvate;
5. urmăresc elaborarea corespunzătoare şi la termenele stabilite a lucrărilor repartizate;
6. verifică şi avizează sau, după caz, aprobă lucrările întocmite în cadrul compartimentului pe care îl coordonează;
7. iniţiază, coordonează şi aprobă acţiuni, respectiv lucrări în domeniul de activitate al compartimentului pe care îl conduc şi răspund de soluţionarea acestora;
8. duc la îndeplinire sarcinile încredinţate de conducerea ministerului şi răspund pentru îndeplinirea acestora;
9. realizează efectiv lucrările de o complexitate şi importanţă deosebite;
10. coordonează şi gestionează resursele umane existente la nivelul compartimentului, în sensul motivării acestora şi al identificării nevoii de perfecţionare individuală;
11. evaluează, în mod obiectiv şi în condiţiile legii, activitatea profesională a personalului din subordine, pe baza criteriilor de performanţă stabilite pentru îndeplinirea obiectivelor specifice domeniului de activitate pe care îl coordonează;
12. urmăresc respectarea obligaţiilor profesionale şi a disciplinei muncii de către persoanele din subordine şi iniţiază demersuri vizând sancţionarea disciplinară;
13. formulează propuneri referitoare la asigurarea resurselor materiale şi financiare necesare funcţionării compartimentului;
14. răspund de procesul de inventariere şi arhivare a lucrărilor prevăzute în Nomenclatorul arhivistic al M.A.E. şi de predarea acestora la arhiva ministerului;
15. duc la îndeplinire activităţile de implementare a studiilor şi proiectelor iniţiate de minister, în scopul eficientizării activităţii ministerului, potrivit domeniului de activitate al fiecărui compartiment;
16. iniţiază sau participă împreună cu alte compartimente din M.A.E. la iniţierea unor proiecte de acte normative; avizează proiectele de acte normative elaborate de alte compartimente din minister sau trimise la aviz de alte instituţii, conform atribuţiilor compartimentului pe care îl conduc;
17. informează şi se asigură că persoanele din subordine au luat act de strategia şi obiectivele ministerului în ansamblu, precum şi de cele specifice compartimentului din care acestea fac parte, potrivit priorităţilor stabilite de conducerea ministerului;
18. asigură reprezentarea instituţiei, pe bază de mandat, la evenimente organizate pe plan intern şi extern, în domeniul de activitate pe care îl coordonează;
19. asigură reprezentarea instituţiei în relaţia cu mass-media, numai sub coordonarea compartimentului de comunicare şi conform atribuţiilor stabilite de conducerea ministerului;
20. asigură o bună colaborare cu compartimentul de comunicare şi informează acest compartiment, în timp util, în legătură cu activităţile/subiectele care pot genera interes din partea opiniei publice;
21. coordonează cooperarea cu celelalte ministere, agenţii guvernamentale şi instituţii din administraţia centrală şi locală a României în relaţia cu statele şi organizaţiile din domeniul de referinţă;
22. îndeplinesc orice alte atribuţii legate de specificul lor de activitate, stabilite de conducerea ministerului.
ART. 36
(1) În cazul absenţei din instituţie, directorii generali şi directorii deleagă, cu informarea prealabilă a şefului ierarhic superior, atribuţiile care le revin unei persoane din subordine.
(2) În caz de imposibilitate obiectivă şi justificată a preluării atribuţiilor respective de către o persoană din subordine, în cazul absenţei din instituţie, directorii generali şi directorii deleagă atribuţiile care le revin, cu aprobarea şefului ierarhic superior, unei persoane cu funcţie de conducere din cadrul altui compartiment decât cel coordonat, cu acordul acesteia din urmă.
(3) Directorul general poate prelua coordonarea unui compartiment din subordine pe perioada absenţei din instituţie a conducătorului acestuia.
(4) Delegarea se consemnează prin decizie scrisă, întocmită în acest sens.
(5) Numele persoanei căreia i-au fost delegate atribuţiile potrivit alin. (1) şi (2) se comunică întregului personal al compartimentului.
(6) Directorilor generali adjuncţi şi directorilor adjuncţi li se aplică în mod corespunzător prevederile prezentei secţiuni stipulate pentru directorii generali şi directori.
SECŢIUNEA a 2-a
Şefii de serviciu şi birou
ART. 37
(1) Şefii de serviciu şi birou din cadrul unor direcţii din M.A.E. îndeplinesc următoarele atribuţii:
1. repartizează lucrările şi îndrumă personalul din subordine în soluţionarea acestora;
2. avizează toate documentele elaborate în cadrul compartimentului;
3. participă, verifică şi răspund de realizarea în cele mai bune condiţii şi la termenele stabilite a lucrărilor repartizate compartimentului;
4. realizează efectiv o parte din lucrările repartizate compartimentului, precum şi pe cele de o complexitate şi importanţă ridicate;
5. prezintă şi susţin, după caz, directorilor lucrările elaborate la nivelul compartimentului;
6. evaluează, în condiţiile legii, în mod obiectiv, activitatea profesională a personalului din cadrul compartimentului, pe baza criteriilor de performanţă stabilite pentru îndeplinirea obiectivelor specifice domeniului de activitate pe care îl coordonează, după caz;
7. iniţiază, coordonează şi aprobă acţiuni, respectiv lucrări în domeniul de activitate al compartimentului pe care îl conduc şi răspund de soluţionarea acestora;
8. duc la îndeplinire sarcinile încredinţate de conducerea ministerului sau a direcţiei şi răspund pentru modul de îndeplinire a acestora, în domeniul de competenţă.
(2) Şefilor de serviciu şi birouri independente li se aplică prevederile de la secţiunea 1 stipulate pentru directorii generali şi directori.
ART. 38
(1) În cazul absenţei din instituţie, şefii de serviciu şi birouri deleagă, cu avizul şefului ierarhic superior, atribuţiile care le revin unei persoane din subordine.
(2) În caz de imposibilitate obiectivă şi justificată a preluării atribuţiilor respective de către o persoană din subordine, în cazul absenţei din instituţie, şefii de serviciu şi birouri deleagă atribuţiile care le revin, cu aprobarea şefului ierarhic superior, unei persoane cu funcţie de conducere din cadrul altui compartiment decât cel coordonat, cu acordul acesteia din urmă.
(3) Şeful ierarhic superior poate prelua coordonarea unui serviciu sau birou din subordine pe perioada absenţei din instituţie a conducătorului acestuia.
(4) Delegarea se consemnează prin decizie scrisă, întocmită în acest sens.
(5) Numele persoanei căreia i-au fost delegate atribuţiile potrivit alin. (1) şi (2) se comunică întregului personal al compartimentului.
CAP. III
Şefii misiunilor diplomatice şi ai oficiilor consulare
ART. 39
Şeful de misiune şi, după caz, şeful oficiului consular au următoarele atribuţii:
1. organizează activitatea misiunii diplomatice/oficiului consular pe care o/îl conduc şi propun obiectivele acestuia/acesteia;
2. stabilesc măsurile necesare şi urmăresc îndeplinirea în mod corespunzător a obiectivelor MD/OC pe care o/îl conduc;
3. întocmesc fişele posturilor din cadrul MD/OC, cu avizul Departamentului de resurse umane;
4. întreţin relaţii de lucru în cercurile politice, diplomatice, culturale, economice, de presă din ţara de reşedinţă sau cu instituţiile pe lângă care sunt acreditaţi, precum şi cu comunităţile de români;
5. coordonează şi sprijină activitatea altor instituţii române care funcţionează în statul de reşedinţă;
6. întreprind demersuri politico-diplomatice în vederea acceptării sau sprijinirii de către statul acreditar a iniţiativelor româneşti;
7. negociază cu statul acreditar, conform împuternicirilor primite din ţară;
8. iniţiază, propun şi efectuează demersuri pe lângă factorii competenţi din statul de reşedinţă pentru înlăturarea dificultăţilor apărute în desfăşurarea relaţiilor bilaterale, obţinerea de facilităţi în cadrul reglementărilor din statul de reşedinţă sau în baza acordurilor bilaterale; stabilesc condiţiile în care ceilalţi membri ai MD/OC vor efectua demersuri pe lângă autorităţile statului acreditar;
9. coordonează acordarea sprijinului cetăţenilor români aflaţi în statul acreditar, în conformitate cu legile României şi ale statului acreditar;
10. contribuie la iniţierea, pregătirea şi organizarea de vizite reciproce la nivelul şefilor de stat, de guvern, al miniştrilor de externe, pe linie parlamentară; acţionează pentru realizarea înţelegerilor stabilite în urma acestor vizite;
11. îndrumă şi sprijină delegaţiile române pentru îndeplinirea mandatului primit din ţară;
12. repartizează lucrările personalului din subordine, stabilesc modul de soluţionare a acestora, prioritatea lor şi, după caz, termenele în care trebuie rezolvate;
13. coordonează şi gestionează resursele umane existente la nivelul MD/OC, în sensul motivării acestora şi al identificării nevoii de perfecţionare individuală;
14. participă la selecţia personalului diplomatic şi consular şi a celui tehnico-administrativ prin emiterea unui aviz consultativ cu privire la compatibilitatea candidaţilor pe posturile scoase la concurs pentru trimiterea în Serviciul exterior;
15. evaluează personalul din subordine;
16. iniţiază şi contribuie la demersurile de cercetare disciplinară a personalului din subordine;
17. urmăresc elaborarea corespunzătoare şi la termenele stabilite a lucrărilor repartizate;
18. realizează efectiv lucrările de o complexitate şi importanţă deosebite;
19. duc la îndeplinire sarcinile încredinţate de conducerea ministerului şi răspund pentru îndeplinirea acestora;
20. îndeplinesc orice alte atribuţii care decurg din instrucţiunile Centralei M.A.E.
ART. 40
Şeful reprezentanţei sau misiunii permanente, acreditat pe lângă o organizaţie internaţională sau pe lângă UE, este însărcinat cu aplicarea unitară, coerentă a politicii externe a României în cadrul organizaţiei respective sau în cadrul instituţiilor comunitare. În raport cu personalul misiunii, şeful acesteia exercită aceleaşi competenţe conferite unui ambasador, în calitate de şef al misiunii diplomatice acreditat într-o ţară.
ART. 41
Pe perioada absenţei din ţara de reşedinţă a şefului MD/OC se numeşte un însărcinat cu afaceri a.i., respectiv gerant interimar. Numirea va fi făcută din Centrala M.A.E., în urma propunerii făcute de şeful MD/OC, în cazul unei absenţe pe o perioadă mai mare de 30 de zile, respectiv de către şeful MD/OC, cu informarea Centralei M.A.E., în cazul unei absenţe pe o perioadă mai mică de 30 de zile.
PARTEA VI
Structura organizatorică a Centralei
TITLUL I
Organizare şi structură
ART. 42
(1) Structura organizatorică a Centralei este prevăzută în anexa la hotărârea Guvernului de organizare şi funcţionare a M.A.E. În cadrul acesteia, prin ordin al ministrului afacerilor externe, se pot înfiinţa sau desfiinţa direcţii, servicii şi birouri, în condiţiile prevăzute de lege.
(2) Ministrul afacerilor externe poate numi reprezentanţi cu însărcinări speciale, cu rang de director general sau director, precum şi alţi reprezentanţi speciali, cu încadrarea în numărul total de posturi.
(3) Ministrul afacerilor externe poate înfiinţa şi organiza prin ordin structuri specifice, grupuri de lucru pentru realizarea unor activităţi sau operaţiuni în domeniile de competenţă ale M.A.E.
(4) Atribuţiile structurilor specifice şi ale grupurilor de lucru sunt prevăzute prin ordin al ministrului afacerilor externe.
TITLUL II
Cooperarea între compartimente
ART. 43
Secretarul de stat, secretarul general sau secretarul general adjunct organizează cooperarea între compartimentele pe care le coordonează, în probleme care necesită o abordare complexă, interdisciplinară.
ART. 44
(1) Pentru coerenţa activităţii, în consonanţă cu caracterul unitar al politicii externe a României, toate compartimentele funcţionale se vor informa reciproc şi vor colabora în realizarea acţiunilor lor.
(2) Circuitele fluxurilor de informaţii în M.A.E. sunt proiectate astfel:
a) la nivelul organizării structurale (indicată de organigramă):
(i) circuite descendente - de la conducerea M.A.E. către unităţile organizatorice;
(ii) circuite ascendente - de la baza organigramei către conducerea M.A.E., trecând prin toate nivelurile ierarhice necesare;
b) la nivelul organizării procesuale (cooperarea între direcţii):
(i) circuite orizontale - urmăresc, în funcţie de problematică, informarea şi cooperarea între direcţii.
(3) Informarea reciprocă şi colaborarea dintre compartimente se realizează, în principal, prin:
a) discuţii/convorbiri/consultări;
b) stabilirea procedurilor de lucru şi a colectivelor;
c) schimb de materiale/documente/informaţii şi date;
d) clarificarea/eliminarea punctelor de vedere divergente;
e) analiza rezultatelor parţiale şi finale.
ART. 45
(1) Dacă un compartiment apreciază că o informaţie primită de la MD/OC române, de la alte ministere sau din alte surse, inclusiv audienţe, prezintă interes pentru un alt compartiment din minister, compartimentul care a luat cunoştinţă de o asemenea informaţie se asigură că ea a fost difuzată sau o aduce la cunoştinţa direcţiei în cauză în timp util.
(2) În cazul în care o problemă trece de la un compartiment la altul, spre competentă soluţionare, compartimentul trimiţător se asigură că toate documentele pe care le deţine şi care sunt utile continuării rezolvării problemei sunt transmise împreună cu orice alte informaţii necesare.
ART. 46
(1) Lucrările prezentate conducerii M.A.E. vor avea în mod obligatoriu avizul tuturor compartimentelor implicate, ale căror puncte de vedere au relevanţă pentru acţiunile respective.
(2) Avizele se obţin de către compartimentele emitente ale lucrărilor.
(3) Lucrările care nu vor dispune de avizele necesare vor fi considerate incomplete şi vor fi returnate emitentului.
ART. 47
Fiecare compartiment va lua măsuri pentru consultarea din timp şi obţinerea avizelor altor compartimente din minister, în cazul în care problemele de rezolvat prezintă aspecte care intră în competenţa acestora din urmă.
ART. 48
(1) Dacă un compartiment are observaţii, propuneri sau neclarităţi cu privire la o lucrare primită pentru aviz, intră în legătură cu conducerea compartimentului care a întocmit lucrarea şi urmăreşte să clarifice situaţia prin discuţii directe.
(2) În cazul în care, în urma acestor discuţii, rămân observaţii/ neclarităţi sau propuneri nepreluate de compartimentul iniţiator, compartimentul avizator formulează o notă de observaţii pe care o ataşează la lucrarea care este trimisă în continuare pe circuitul de avizare. Compartimentul iniţiator are obligaţia de a întocmi o notă justificativă privind nepreluarea acestor observaţii.
(3) Decizia cu privire la includerea aspectelor prevăzute în nota de observaţii aparţine persoanei din conducerea M.A.E. care aprobă lucrarea.
ART. 49
(1) Pentru problemele a căror soluţionare necesită colaborarea între mai multe compartimente pot fi constituite temporar grupuri de lucru pe domenii de activitate, programe sau proiecte. Grupurile de lucru pot fi constituite prin decizii ale secretarilor de stat, secretarului general sau secretarului general adjunct.
(2) Constituirea grupului de lucru nu afectează responsabilitatea compartimentelor în ceea ce priveşte atribuţiile ce le revin.
(3) În compunerea grupurilor de lucru trebuie să se regăsească personal care să aibă competenţa şi experienţa necesare pentru rezolvarea problemei stabilite şi să poată gestiona date şi informaţii specifice, desemnat de către şefii compartimentelor cu atribuţii în materie.
ART. 50
(1) Pentru rezolvarea problemelor complexe, care excedează competenţelor/atribuţiilor unui compartiment, pot fi constituite comisii. Acestea se constituie prin ordin al ministrului afacerilor externe.
(2) La constituirea unei comisii se stabilesc: denumirea, compunerea, mandatul, autoritatea şi competenţele, persoana desemnată coordonator, tipul relaţiilor de lucru, modul de lucru, durata de funcţionare şi, după caz, locul de desfăşurare a activităţii.
(3) Constituirea comisiilor se face cu respectarea următoarelor reguli:
a) problematica să fie limitată temporar şi corespunzător din punctul de vedere al complexităţii, astfel încât să se evite depăşirea competenţelor membrilor comisiei;
b) selecţia specialiştilor să vizeze, după caz, şi cuprinderea domeniilor conexe celui în a cărui sferă se află problema de rezolvat;
c) eliberarea, totală sau parţială, a membrilor comisiei de obligaţiile de serviciu curente sau cel puţin acordarea de prioritate colaborării în cadrul comisiei faţă de celelalte activităţi;
d) participarea fiecărui membru la rezolvarea problemelor în ansamblu;
e) obligaţia tuturor compartimentelor de a sprijini activitatea comisiei, prin punerea la dispoziţie a documentelor şi datelor solicitate;
f) obligaţia preşedintelui comisiei de a prezenta rezultatele, nemijlocit, conducerii M.A.E.;
g) asigurarea spaţiilor de lucru şi a sprijinului logistic necesar.
TITLUL III
Atribuţiile la nivelul Centralei M.A.E.
CAP. I
Atribuţiile departamentelor
SECŢIUNEA 1
Departamentul Uniunea Europeană
ART. 51
Departamentul Uniunea Europeană îndeplineşte următoarele atribuţii;
1. realizează, în conformitate cu legislaţia în vigoare, coordonarea interinstituţională a procesului de luare a deciziilor şi adoptare a poziţiilor României în ceea ce priveşte problematica afacerilor europene;
2. coordonează procesul de elaborare, adoptare şi promovare a poziţiilor naţionale care vor fi promovate în cadrul instituţiilor UE şi structurilor de lucru ale acestora;
3. asigură, prin structurile din componenţa sa, rolul de coordonator naţional şi punct tehnic de contact în problematica Strategiei Europa 2020, precum şi rolul de punct de contact şi coordonator al Strategiei UE pentru Regiunea Dunării;
4. gestionează relaţiile bilaterale ale României cu statele membre UE, statele SEE, AELS şi Turcia.
SECŢIUNEA a 2-a
Departamentul afaceri strategice
ART. 52
Departamentul afaceri strategice îndeplineşte următoare atribuţii:
1. gestionează dimensiunea de securitate a politicii externe a României, în special pe dimensiunea NATO şi cea a Politicii de securitate şi apărare comună a UE (PSAC). În acest sens monitorizează evoluţiile pe linia NATO şi PSAC, informează pe orizontală şi superior ierarhic în privinţa dezvoltărilor relevante, evaluează şi identifică interesele şi opţiunile României în domeniu, pe care le promovează atât prin intermediul MD/OC, cât şi în cadrul unei cooperării interinstituţionale aprofundate cu celelalte instituţii cu atribuţii de linie;
2. defineşte obiectivele specifice ale României în raport cu SUA şi Canada, gestionează ansamblul relaţiilor bilaterale ale României cu acestea, atribuind în acest sens un rol deosebit dezvoltării continue a Parteneriatului strategic româno-american, pe toate dimensiunile sale, dar şi intensificării relaţiilor cu Canada;
3. urmăreşte evoluţiile şi promovează interesele naţionale pe dimensiunea de neproliferare, controlul armamentelor convenţionale şi dezarmarea, la care se adaugă activitatea României în cadrul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), precum şi în cadrul organizaţiilor internaţionale, agenţiilor şi grupurilor de specialitate (OIAC, AIEA etc.), şi, pe această dimensiune, promovează o cooperare strânsă cu alte instituţii româneşti cu atribuţii pe linie;
4. contribuie, din perspectiva M.A.E., la aspecte privind combaterea terorismului.
SECŢIUNEA a 3-a
Departamentul afaceri regionale
ART. 53
Departamentul afaceri regionale îndeplineşte următoare atribuţii:
1. gestionează, în mod distinct, ansamblul relaţiilor bilaterale cu Republica Moldova;
2. gestionează relaţiile bilaterale ale României cu Ucraina, Belarus, Federaţia Rusă, ţările din Balcanii de Vest (Serbia, Muntenegru, Albania, Bosnia şi Herţegovina), ţările din regiunea Caucazului (Armenia, Azerbaidjan şi Georgia), precum şi cu ţările din regiunea Asiei Centrale (Kazahstan, Kîrghistan, Tadjikistan, Turkmenistan şi Uzbekistan);
3. urmăreşte şi contribuie la derularea Parteneriatul Estic al UE pentru vecinătatea estică a Uniunii;
4. gestionează dimensiunea drepturilor fundamentale ale omului şi ale minorităţilor naţionale în relaţia cu organizaţiile internaţionale specializate în domeniu (Consiliul Europei, ONU) şi agenţiile conexe ale acestora;
5. urmăreşte problematicile antisemitismului, extremismului, xenofobiei, a comemorării Holocaustului.
SECŢIUNEA a 4-a
Departamentul globalizare
ART. 54
Departamentul globalizare îndeplineşte următoarele atribuţii:
1. asigură urmărirea şi coordonarea relaţiilor României cu ONU şi celelalte instituţii internaţionale; contribuie la definirea şi punerea în practică a poziţiei României faţă de problematica de pe agenda globală a ONU, cum sunt pacea şi securitatea, dezvoltarea economică şi socială, democraţia, statul de drept şi drepturile omului;
2. aplică politica externă a României în privinţa cooperării cu statele din Asia, Orientul Mijlociu, Australia, Oceania, Africa şi America Latină, prin sprijinirea dezvoltării şi diversificării relaţiilor politice, economice, sociale şi culturale cu aceste ţări. România acţionează în acest sens şi prin prisma statutului său de membru al UE, în baza acordurilor încheiate de UE cu aceste state şi grupuri de state sau în alte formate de cooperare regionale.
SECŢIUNEA a 5-a
Directorul politic
ART. 55
Directorul politic îndeplineşte următoarele atribuţii:
1. asigură organizarea activităţii în direcţiile cărora le revin sarcini în domeniile participării la politica externă şi de securitate comună a UE, analizei şi planificării politice, diplomaţiei economice şi asistenţei pentru dezvoltare;
2. participă la consultările regulate ale directorilor politici din ministerele de externe ale statelor UE şi la alte reuniuni ad-hoc convocate de SEAE sau Preşedinţia rotativă a Consiliului UE;
3. coordonează contribuţia M.A.E. la elaborarea documentelor şi materialelor de sinteză a politicii externe şi asigură conformitatea acestora cu documentele strategice internaţionale;
4. coordonează activităţile de planificare politică, constând în elaborarea de documente de sistematizare a priorităţilor în realizarea politicii externe, redactarea de sinteze, analize şi prognoze (inclusiv documentare şi informări cu profil economic), pe baza comunicărilor şi rapoartelor primite de la misiunile diplomatice;
5. coordonează integrarea, proiectarea şi monitorizarea realizării obiectivelor de politică externă, conform Programului de guvernare;
6. coordonează pregătirea participării ministrului afacerilor externe la reuniunile Consiliului Afaceri Externe al UE, precum şi la reuniunile informale ale miniştrilor de externe din statele UE (de tip Gymnich);
7. îndrumă activitatea de informare politică desfăşurată de misiunile diplomatice şi valorificarea rezultatelor acesteia;
8. coordonează întocmirea rapoartelor de activitate şi a bilanţurilor periodice ale M.A.E;
9. asigură coordonarea pe orizontală a departamentelor din M.A.E.;
10. coordonează ansamblul acţiunilor de diplomaţie economică, în vederea armonizării acestora cu prevederile programului de guvernare în sfera politicii externe şi a relaţiilor internaţionale;
11. coordonează politica de cooperare pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară şi urmăreşte asigurarea coerenţei politicilor şi eficacităţii asistenţei pentru dezvoltare din perspectiva priorităţilor de politică externă a României şi a obligaţiilor internaţionale.
SECŢIUNEA a 6-a
Departamentul comunicare, diplomaţie publică şi culturală
ART. 56
Departamentul comunicare, diplomaţie publică şi culturală are următoarele atribuţii:
1. asigură coordonarea unitară şi coerentă a acţiunilor publice ale M.A.E. şi ale MD/OC menite să susţină implementarea priorităţilor şi obiectivelor de politică externă;
2. realizează următoarele activităţi de bază: comunicarea publică referitoare la acţiunile diplomatice; informarea transparentă cu privire la temele de interes pentru politica externă a României şi măsurile întreprinse de diplomaţia română; promovarea unei imagini realiste a României contemporane;
3. utilizează următoarele instrumente şi canale la dispoziţie: programele de diplomaţie publică şi culturală în străinătate, inclusiv în cooperare cu Institutul Cultural Român; cooperarea bilaterală cu alte state şi multilaterală în cadrul organizaţiilor regionale şi internaţionale în domeniul culturii, ştiinţei şi educaţiei, precum cea realizată în cadrul Comisiei Fulbright; programele de burse de studiu în România; coordonarea tematică cu alte instituţii ale administraţiei centrale; relaţia cu mass-media din România şi străinătate etc.
SECŢIUNEA a 7-a
Departamentul afaceri juridice
ART. 57
Departamentul afaceri juridice are următoarele atribuţii:
1. formulează opinii juridice cu privire la orice chestiune de drept internaţional public, precum şi cu privire la elemente de dreptul UE din perspectiva relaţiilor externe ale Uniunii - în special a acordurilor la care Uniunea este sau devine parte - şi din perspectiva relaţiilor instituţionale şi a repartiţiei competenţelor între Uniune şi statele membre;
2. îndeplineşte competenţele M.A.E. prevăzute de legislaţia privind tratatele: Legea nr. 590/2003 privind tratatele şi Legea nr. 276/2011 privind procedura prin care România devine parte la tratatele încheiate între Uniunea Europeană şi statele membre, pe de o parte, şi state terţe sau organizaţii internaţionale, pe de altă parte (aşa-numitele "tratate mixte");
3. acordă, în ceea ce priveşte tratatele la care România este parte, sprijin în negociere instituţiilor competente şi oferă sprijin pentru îndeplinirea procedurilor legale interne necesare pentru intrarea în vigoare a tratatelor; ţine evidenţa tratatelor României la nivel de stat şi guvernamental şi îndeplineşte funcţiile de depozitar pentru tratatele multilaterale la care partea română are acest statut;
4. oferă, în ceea ce priveşte tratatele încheiate de UE, opinii juridice asupra competenţelor UE sau ale statelor membre în materie, asigură sprijin în cadrul sistemului naţional de coordonare a afacerilor europene în legătură cu stabilirea poziţiei cu privire la astfel de acorduri şi acordă sprijin instituţiilor competente pentru îndeplinirea procedurilor interne pentru intrarea în vigoare; se pronunţă asupra compatibilităţii tratatelor la care România este parte cu dreptul UE;
5. coordonează şi asigură, prin intermediul Oficiului pentru Implementarea Sancţiunilor Internaţionale, Consiliul interministerial pentru Implementarea Sancţiunilor Internaţionale, conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancţiunilor internaţionale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 217/2009, cu modificările ulterioare; asigură publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a rezoluţiilor Consiliului de Securitate şi coordonarea activităţii de pregătire a raportului periodic al prim-ministrului către Consiliul Superior de Apărare a Ţării şi către Parlament privind măsurile interne adoptate pentru punerea în aplicare a sancţiunilor internaţionale şi acordă sprijin celorlalte departamente din M.A.E. în formularea poziţiilor referitoare la sancţiunile adoptate de UE şi/sau ONU.
SECŢIUNEA a 8-a
Agentul guvernamental pentru Curtea de Justiţiei a UE
ART. 58
Agentul guvernamental pentru Curtea de Justiţie a UE îndeplineşte următoarele atribuţii:
1. reprezintă România în cadrul procedurilor prevăzute de legislaţia română în materie;
2. coordonează Grupul de Lucru Contencios UE, conform legii, precum şi grupurile de lucru ad-hoc având caracter sectorial constituite în scopul stabilirii poziţiei României în procedurile prevăzute de legislaţia română în materie;
3. examinează şi formulează propuneri privind proiectele de acte normative interne aflate în domeniul său de competenţă, transmise spre a fi avizate de M.A.E.; examinează propunerile legislative din domeniul său de competenţă în scopul asigurării contribuţiei M.A.E. la formularea punctului de vedere al Guvernului asupra acestora;
4. coordonează formularea răspunsurilor autorităţilor române la solicitările de informaţii ale Comisiei Europene din baza de date electronică dedicată;
5. coordonează activitatea interministerială de transpunere a directivelor, de notificare a actelor naţionale de transpunere, precum şi cea de creare a cadrului de aplicare directă a actelor legislative UE direct aplicabile;
6. coordonează activitatea Centrului Naţional SOLVIT, a punctului de contact TAIEX, a structurii care asigură rolul de coordonator naţional al Sistemului de informare al pieţei interne (IMI) şi de coordonator al ariei legislative servicii din cadrul IMI; coordonează participarea, în domeniul său de competenţă, a structurii subordonate la demersul Better Regulation al Comisiei Europene, respectiv la problematica Pieţei interne.
SECŢIUNEA a 9-a
Agentul guvernamental pentru CEDO
ART. 59
Agentul guvernamental pentru CEDO îndeplineşte următoarele atribuţii:
1. întocmeşte actele şi apărările necesare, înfăptuieşte orice alte acte procesuale, ia măsurile necesare pe plan intern şi realizează orice alte acte sau activităţi legate de reprezentarea intereselor statului la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) şi la Comitetul Miniştrilor;
2. sesizează CEDO în numele României cu o cauză interstatală, pe baza deciziei Guvernului;
3. formulează intervenţia voluntară într-o cauză aflată pe rolul CEDO, în care reclamantul este un cetăţean român, iar pârâtul un alt stat decât România, parte la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (Convenţia);
4. formulează propuneri cu privire la desemnarea judecătorului ad-hoc în cazurile prevăzute de Convenţie;
5. colaborează cu autorităţile publice, instituţiile publice, regiile autonome, societăţile comerciale cu capital majoritar public, precum şi cu persoanele şi structurile învestite cu o misiune de serviciu public, care sunt obligate să trimită Agentului guvernamental, la cererea şi în termenul stabilit de acesta, toate actele, datele şi informaţiile necesare reprezentării intereselor statului român la CEDO şi la Comitetul Miniştrilor;
6. colaborează cu instanţele judecătoreşti, Curtea Constituţională, Curtea de Conturi, celelalte jurisdicţii, Ministerul Public, organele de cercetare penală, notarii publici, executorii judecătoreşti şi celelalte persoane sau structuri cu misiune de serviciu public, legate de înfăptuirea sau administrarea justiţiei ori a celorlalte activităţi jurisdicţionale sau de executarea hotărârilor judecătoreşti ori a celorlalte acte jurisdicţionale, care au obligaţia să trimită Agentului guvernamental, la cererea şi în termenul stabilit de acesta, pe lângă actele, datele şi informaţiile necesare reprezentării intereselor statului român la CEDO şi la Comitetul Miniştrilor şi actele privind procedurile aflate în curs de desfăşurare în faţa acestora, indiferent de stadiul în care se află, cu respectarea celerităţii procedurilor interne în curs;
7. solicită tribunalului competent teritorial, în cazul în care consideră necesar, efectuarea unei expertize judiciare, care să constituie mijloc de probă în cauza aflată pe rolul CEDO;
8. încheie, în numele Guvernului României, convenţiile de rezolvare pe cale amiabilă a unei cauze întemeiate pe o cerere individuală împotriva statului român, după ce CEDO îi comunică cererea;
9. informează ministrul afacerilor externe cu privire la modificările legislative care se impun în urma evoluţiei jurisprudenţei CEDO, în vederea promovării, împreună cu instituţiile competente, a actelor normative corespunzătoare.
SECŢIUNEA a 10-a
Departamentul consular
ART. 60
Departamentul consular îndeplineşte următoarele atribuţii:
1. gestionează ansamblul relaţiilor consulare, îndrumă şi coordonează activitatea MD/OC în acest domeniu;
2. acordă asistenţă şi protecţie consulară, cu sprijinul MD/OC, cetăţenilor români şi cetăţenilor statelor membre UE nereprezentaţi într-un stat terţ, în conformitate cu legislaţia română, legislaţia statului acreditar, legislaţia comunitară, practica internaţională, acordurile bi- şi multilaterale la care România este parte;
3. intermediază legătura între MD/OC şi instituţiile partenere în procesul de prestare a serviciilor consulare cetăţenilor români din străinătate (în materie de cetăţenie, acte de stare civilă, activitate notarială, documente de călătorie, vize, asistenţă în materie penală; procurarea de acte judiciare şi extrajudiciare etc.);
4. gestionează Sistemul informatic consular (E-cons) cu toate componentele sale;
5. face parte integrantă a Celulei de criză a M.A.E.;
6. elaborează proiecte de tratate, convenţii, acorduri sau alte înţelegeri internaţionale cu incidenţă în materie consulară, participă la negocierea acestora, gestionează şi îndeplineşte procedurile de semnare şi ratificare, elaborează/avizează proiectele legislative cu incidenţă în activitatea consulară;
7. îndeplineşte formalităţile pentru deschiderea şi închiderea oficiilor consulare de carieră şi onorifice ale României;
8. supralegalizează documentele oficiale întocmite de autorităţile române şi străine care urmează să producă efecte în străinătate sau pe teritoriul României, după caz;
9. preia şi gestionează solicitările de eliberare de paşapoarte diplomatice şi de serviciu;
10. intermediază obţinerea, pe cale diplomatică, de la autorităţile ţării de reşedinţă de autorizaţii prealabile pentru survolarea spaţiului aerian sau pentru aterizarea pe teritoriul acesteia pentru aeronavele române, conform legislaţiei.
SECŢIUNEA a 11-a
Departamentul de resurse umane
ART. 61
Departamentul de resurse umane îndeplineşte următoarele atribuţii:
1. coordonează activitatea în domeniul resurselor umane ale M.A.E.;
2. contribuie la definirea şi implementarea politicii de resurse umane a M.A.E., în special prin gestionarea schemelor de personal pentru Centrala M.A.E. şi Serviciul exterior, participarea la elaborarea cadrului normativ (legislativ şi la nivel intern) relevant, elaborarea ordinelor ministrului în domeniul resurselor umane, demararea şi urmărirea procedurii de acreditare şi rechemare a şefilor de misiune, organizarea şi desfăşurarea concursurilor pentru angajarea, pentru promovarea personalului şi pentru trimiterea în misiune permanentă în străinătate, ţine evidenţa funcţiei publice şi a funcţionarilor publici la nivel M.A.E.;
3. gestionează aspectele ce ţin de semnarea şi derularea contractelor individuale de muncă, a raporturilor de serviciu, a detaşărilor şi a stagiilor în M.A.E.;
4. gestionează depunerea în vederea completării, respectiv actualizării a declaraţiilor de avere şi de interese, în conformitate cu prevederile legislaţiei privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice;
5. iniţiază procedurile de avizare a trimiterii la post în misiune permanentă a personalului specializat al altor instituţii publice centrale;
6. asigură secretariatul Comisiei de dialog social şi al celei pentru negocierea contractului colectiv de muncă;
7. promovează, dezvoltă şi asigură participarea la programe de formare şi perfecţionare profesională a personalului M.A.E., inclusiv în colaborare cu Institutul Diplomatic Român;
8. gestionează sistemul de efectuare a stagiilor de practică în Centrala M.A.E. şi în cadrul MD/OC;
9. gestionează procedurile privind recrutarea şi selecţia personalului M.A.E. pentru ocuparea posturilor vacante din cadrul instituţiilor europene şi internaţionale.
SECŢIUNEA a 12-a
Departamentul financiar şi administrativ
ART. 62
Departamentul financiar şi administrativ are următoarele atribuţii:
1. coordonează acţiunile care sunt în responsabilitatea M.A.E. pe linie bugetară şi logistic-administrativă, şi anume: pregătirea proiectelor privind bugetele anuale, rectificările, precum şi listele de investiţii şi reparaţii;
2. coordonează emiterea de norme metodologice privind elaborarea bugetelor şi forma de prezentare a acestora pentru Centrala M.A.E. şi MD/OC;
3. analizează propunerile de buget în etapele de elaborare a bugetelor;
4. coordonează procesul de emitere de norme metodologice, precizări şi instrucţiuni prin care se stabilesc practicile şi procedurile pentru încasarea veniturilor, angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor, activităţile de control financiar preventiv propriu şi control intern privind modul de gestionare a fondurilor la MD/OC;
5. coordonează procesul de încheiere a exerciţiului bugetar anual, contabilizarea şi raportarea acestuia;
6. avizează, în fază de proiect, acordurile, memorandumurile, protocoalele sau alte asemenea înţelegeri, precum şi proiectele de acte normative care conţin implicaţii financiare şi logistic-administrative;
7. furnizează periodic ordonatorului principal de credite analize asupra activităţilor direcţiilor sau compartimentelor din subordine;
8. avizează propunerile de trimitere în misiune pe zonele financiar-contabil şi administrativ-logistic.
SECŢIUNEA a 13-a
Departamentul pentru controlul exporturilor
ART. 63
Departamentul pentru controlul exporturilor are următoarele atribuţii, în calitate de autoritate naţională în domeniul controlului exporturilor, importurilor şi altor operaţiuni cu produse militare, produse cu dublă utilizare:
1. răspunde de aplicarea politicii Guvernului în domeniu;
2. controlează modul de îndeplinire a obligaţiilor şi angajamentelor asumate de România prin tratatele, acordurile şi aranjamentele internaţionale în domeniu şi în conformitate cu legislaţia şi tratatele UE;
3. licenţiază operaţiunile de export, import, tranzit internaţional, transbordare, intermediere şi asistenţă tehnică pentru produse militare şi produse cu dublă utilizare, precum şi operaţiunile care se efectuează fără atingerea teritoriului fizic al României;
4. acordă, la cerere, consultanţă de specialitate operatorilor economici şi altor persoane interesate în efectuarea de operaţiuni de comerţ cu produse militare sau cu dublă utilizare, supuse regimului de control;
5. reprezintă România în cadrul activităţilor desfăşurate de organizaţiile şi organismele internaţionale cu responsabilităţi în domeniul controlului produselor militare şi al produselor cu dublă utilizare.
SECŢIUNEA a 14-a
Departamentul politici pentru relaţia cu românii de pretutindeni
ART. 64
Departamentul politici pentru relaţia cu românii de pretutindeni are următoarele atribuţii:
1. elaborează şi aplică politica statului român în domeniul relaţiilor cu comunităţile româneşti din afara graniţelor şi acţionează pentru întărirea legăturilor cu românii din afara frontierelor României şi pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase, cu respectarea legislaţiei statului ai cărui rezidenţi sunt;
2. elaborează, propune, avizează şi aplică strategiile şi programele guvernamentale şi sectoriale, precum şi proiectele de acte normative consacrate consolidării raporturilor statului român cu românii de pretutindeni;
3. coordonează demersurile tuturor instituţiilor implicate în gestionarea problematicii comunităţilor româneşti din străinătate pentru a asigura o abordare unitară, integrată, în plan naţional;
4. participă la negocierea tratatelor şi a altor documente internaţionale care au incidenţă asupra domeniului, precum şi la lucrările comisiilor mixte privind minorităţile naţionale, stabilite în temeiul tratatelor internaţionale la care România este parte;
5. stabileşte raporturi de parteneriat şi cooperează cu autorităţile centrale şi locale însărcinate cu problematica minorităţii naţionale din ţările de cetăţenie, cu cultele recunoscute legal şi organizaţiile neguvernamentale, precum şi cu organizaţiile internaţionale de specialitate, pentru asigurarea drepturilor persoanelor aparţinând minorităţii naţionale româneşti, pe principiul reciprocităţii şi conform normelor internaţionale în materie;
6. dezvoltă parteneriate cu asociaţiile reprezentative ale românilor din afara graniţelor (finanţări nerambursabile către entităţi publice sau private, în condiţiile legii);
7. sprijină înfiinţarea şi dezvoltarea instituţiilor de mass-media scrisă şi audiovizuală ale românilor de pretutindeni, casele limbii şi culturii române şi centrele culturale ale comunităţilor româneşti, precum şi catedrele, lectoratele şi bibliotecile de limba română din străinătate, inclusiv înfiinţarea unor catedre de romanistică;
8. susţine şi protejează menţinerea identităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase, conservarea patrimoniului cultural şi păstrarea tradiţiilor şi obiceiurilor în rândul comunităţilor româneşti sau românofone stabilite peste hotare.
CAP. II
Atribuţiile compartimentelor din subordinea directă a ministrului afacerilor externe
SECŢIUNEA 1
Direcţia protocol
ART. 65
Direcţia protocol are următoarele atribuţii principale:
1. urmăreşte aplicarea şi respectarea pe teritoriul României a normelor şi uzanţelor de ceremonial şi protocol diplomatic şi elaborarea de norme unitare în aceste domenii;
2. urmăreşte aplicarea şi respectarea pe teritoriul României a statutului juridic, a privilegiilor şi imunităţilor diplomatice de care se bucură misiunile diplomatice şi membrii acestora, precum şi reprezentanţele organizaţiilor internaţionale şi personalul acestora, în concordanţă cu convenţiile internaţionale şi în conformitate cu legea română, pe baza principiului reciprocităţii;
3. avizează acordurile de sediu şi înţelegerile pentru funcţionarea şi acordarea de privilegii şi imunităţi reprezentanţelor organizaţiilor internaţionale, bancare, fundaţiilor şi asociaţiilor care desfăşoară activităţi de asistenţă şi voluntariat în România.
SECŢIUNEA a 2-a
Corpul de control şi evaluare diplomatică
ART. 66
Corpul de control şi evaluare diplomatică are următoarele atribuţii principale:
1. desfăşoară o activitate permanentă de prevenire, verificare şi evaluare a modului în care sunt respectate şi aplicate prevederile legale şi normele de deontologie şi etică diplomatică în funcţionarea misiunilor diplomatice, oficiilor consulare şi institutelor culturale ale României în exterior, precum şi a structurilor specifice, departamente, direcţii şi servicii independente din centrala M.A.E. şi unităţile subordonate, ţinând seama de atribuţiile şi sarcinile pe care acestea le au, potrivit legii;
2. îndeplineşte rol operaţional de exercitare a autorităţii de stat a ministrului afacerilor externe în materie reactivă şi de investigare în cadrul cercetării disciplinare prealabile a faptelor comise de toate categoriile de personal încadrate în M.A.E. şi unităţile subordonate, având competenţa de a verifica şi modul de respectare a normelor de etică şi deontologie diplomatică, cu excepţia situaţiei în care legea prevede expres o altă procedură;
3. îndeplineşte un rol strategic privind implementarea Strategiei naţionale anticorupţie şi exercită orice alte atribuţii în domeniul controlului şi evaluării performanţelor diplomatice stabilite de ministrul afacerilor externe, în condiţiile legii.
SECŢIUNEA a 3-a
Corpul de audit intern
ART. 67
Corpul de audit intern are următoarele atribuţii principale:
1. efectuează activităţi de audit intern, conform planurilor aprobate de către ministrul afacerilor externe, pentru a evalua dacă sistemele de management financiar şi control ale structurilor din cadrul ministerului sunt transparente şi sunt conforme cu normele de legalitate, regularitate, economicitate, eficienţă şi eficacitate;
2. monitorizează modul de implementare a recomandărilor prevăzute prin rapoartele de audit intern;
3. raportează periodic asupra constatărilor, concluziilor şi recomandărilor rezultate din misiunile de audit intern;
4. verifică respectarea normelor, instrucţiunilor, precum şi a codului privind conduita etică în cadrul compartimentelor de audit din unităţile subordonate sau aflate în coordonare şi poate lua măsurile corective necesare, în cooperare cu conducătorul entităţii publice în cauză.
SECŢIUNEA a 4-a
Direcţia juridic, legislaţie şi contencios
ART. 68
Direcţia juridic, legislaţie şi contencios are următoarele atribuţii principale:
1. asigură asistenţa şi reprezentarea juridică în faţa instanţelor judecătoreşti române şi a organelor administraţiei publice centrale, în condiţiile legii;
2. în domeniul reprezentării ministerului în justiţie, prin directorul acesteia, semnează documentele, actele şi apărările în faţa instanţelor judecătoreşti române potrivit reglementărilor legale în vigoare;
3. asigură legalitatea actelor emise/semnate de ministrul afacerilor externe, precum şi legalitatea contractelor şi a actelor care angajează răspunderea juridică a ministerului, care se află sub incidenţa legislaţiei de drept intern;
4. acordă avizul de legalitate pentru actele emise de minister, în condiţiile în care acesta este expres prevăzut de lege;
5. avizează proiectele de acte normative, ordinele şi instrucţiunile ministrului afacerilor externe;
6. avizează notele justificative elaborate în materia achiziţiilor publice, în situaţiile în care legea prevede expres avizul compartimentului juridic şi structura iniţiatoare nu dispune, din cauze întemeiate, de asistenţă juridică proprie;
7. avizează, sub aspectul legalităţii, clauzele contractelor şi actelor adiţionale ce urmează a fi încheiate de minister, atribuite în conformitate cu legislaţia naţională.
SECŢIUNEA a 5-a
Direcţia cancelarie şi protecţia informaţiilor clasificate
ART. 69
Direcţia cancelarie şi protecţia informaţiilor clasificate are următoarele atribuţii principale:
1. reglementează şi coordonează activitatea de protecţie a informaţiilor naţionale, NATO, UE clasificate privind protecţia juridică, protecţia prin măsuri procedurale, protecţia fizică, protecţia personalului care are acces la informaţiile clasificate ori este desemnat să asigure securitatea acestora şi protecţia surselor generatoare de informaţii;
2. acordă asistenţă de specialitate la avizarea/aprobarea acordurilor bilaterale/multilaterale în domeniul protecţiei informaţiilor clasificate, precum şi a altor acte normative în domeniu, încheiate la nivel departamental, la care România este parte, şi participă la negocierea acestora, potrivit responsabilităţilor legale care revin MAE;
3. asigură gestionarea unitară a problematicii securităţii cibernetice în cadrul MAE;
4. coordonează şi reglementează activitatea de cancelarie în Centrală şi Serviciul exterior.
PARTEA VII
Serviciul diplomatic exterior
TITLUL I
Organizare şi structură
ART. 70
Serviciul exterior al M.A.E. cuprinde MD/OC şi institutele culturale.
ART. 71
(1) MD/OC sunt reprezentanţele României care funcţionează pe teritoriul altor state în scopul reprezentării, apărării şi promovării intereselor statului român şi ale cetăţenilor români în străinătate.
(2) Misiunile diplomatice sunt reprezentate de ambasade, reprezentanţe, delegaţii şi misiuni permanente pe lângă organizaţiile internaţionale, inclusiv Reprezentanţa permanentă a României la UE.
(3) Oficiile consulare sunt reprezentate de consulate generale, consulate, viceconsulate şi agenţii consulare.
ART. 72
(1) Înfiinţarea, desfiinţarea şi schimbarea rangului MD/OC de carieră se aprobă de Preşedintele României, prin decret, la propunerea Guvernului, în baza documentaţiei iniţiate de M.A.E.
(2) În cadrul unei/unui MD/OC, în afara sediilor acestora, pot fi înfiinţate birouri, prin ordin al ministrului afacerilor externe, în conformitate cu normele de drept internaţional şi practica locală din statul acreditar.
(3) Misiunea diplomatică acreditată într-un stat poate asigura şi reprezentarea României pe lângă o organizaţie internaţională interguvernamentală, în conformitate cu normele de drept internaţional, practica locală din statul acreditar şi practica organizaţiei internaţionale respective.
ART. 73
Înfiinţarea şi desfiinţarea institutelor culturale româneşti din străinătate se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ICR.
ART. 74
(1) Misiunile diplomatice sunt conduse de un şef de misiune titular - ambasador, însărcinat cu afaceri permanent (en pied) sau de un însărcinat cu afaceri ad-interim.
(2) Ambasadorul se numeşte prin decret al Preşedintelui României, iar în procedura de numire sunt consultate comisiile de politică externă ale Parlamentului.
(3) Însărcinatul cu afaceri permanent se numeşte prin ordin al ministrului afacerilor externe, iar însărcinatul cu afaceri adinterim - de către şeful de misiune titular sau, după caz, de ministrul afacerilor externe.
ART. 75
MD/OC şi institutele culturale româneşti în străinătate sunt încadrate, după caz, cu personal diplomatic, consular şi cu personal contractual încadrat pe funcţii specifice.
ART. 76
(1) Ordinea de precădere a personalului diplomatic, în funcţie de gradul diplomatic deţinut, este următoarea:
a) ambasador;
b) ministru plenipotenţiar;
c) ministru consilier;
d) consilier diplomatic;
e) secretar I;
f) secretar II;
g) secretar III;
h) ataşat diplomatic.
(2) În cazul ambasadelor, ambasadorul poate numi din cadrul diplomaţilor un prim-colaborator, care are un rol de consiliere în actul conducerii misiunii şi asigură, în cazul absenţei sau imposibilităţii exercitării funcţiilor de către ambasador, conducerea misiunii.
(3) Numirea prim-colaboratorului se face cu acordul Centralei, la propunerea ambasadorului.
(4) Ca ordine de precădere, prim-colaboratorul este imediat după ambasador.
(5) Personalul diplomatic cu atribuţii în domeniul relaţiilor economice şi comerciale, ataşaţii apărării, ataşaţii de afaceri interne, ataşaţii pe probleme de muncă şi sociale, specialiştii în domeniile financiar-bancare, agricultură, justiţie etc. vin, ca ordine de precădere, după prim-colaborator, în funcţie de gradul diplomatic deţinut, ţinând seama de observaţia de la alin. (7).
(6) Personalul oficiului consular are următoarea ordine de precădere:
a) consul general;
b) consul;
c) viceconsul;
d) agent consular.
(7) La grade egale, ordinea de precădere este în funcţie de data trimiterii în misiune, respectiv vechime mai mare reprezintă nivel de precădere superior.
ART. 77
(1) Şeful misiunii diplomatice este reprezentantul oficial unic al României în statul în care este acreditat sau la organizaţia internaţională şi îl reprezintă pe Preşedintele României pe lângă şeful statului acreditar sau preşedintele organizaţiei.
(2) În această calitate el are competenţa generală de reprezentare a statului şi de apărare a intereselor statului român, ale persoanelor fizice şi juridice de cetăţenie română.
(3) Oficiile consulare şi institutele culturale îşi desfăşoară activitatea sub îndrumarea şefului misiunii diplomatice acreditat în ţara de reşedinţă.
(4) Şeful MD/OC sau institutului cultural primeşte instrucţiuni din Centrală în legătură cu îndeplinirea misiunii sale, cu caracter obligatoriu. El poate primi instrucţiuni şi din partea altor membri ai Guvernului, dar acestea trebuie aprobate de către ministrul afacerilor externe.
TITLUL II
Cooperarea cu Centrala şi între MD/OC
ART. 78
(1) În îndeplinirea atribuţiilor lor, MD/OC menţin legătura, informează şi se coordonează permanent cu Centrala.
(2) MD/OC pot să transmită, în mod direct, documente şi comunicări altor MD/OC, cu informarea concomitentă a Centralei. Comunicările oficiilor consulare către Centrală trebuie transmise, informativ, şi misiunii diplomatice din statul acreditar.
(3) Atunci când situaţia o impune, MD/OC pot coresponda în mod direct cu alte instituţii din administraţia publică centrală, cu informarea concomitentă a Centralei.
TITLUL III
Atribuţiile structurilor Serviciului exterior
CAP. I
Atribuţiile MD/OC
ART. 79
(1) MD/OC îndeplinesc sarcinile de politică externă a României şi contribuie efectiv la realizarea acestora, sub îndrumarea şi controlul M.A.E.
(2) MD/OC îşi desfăşoară activitatea în concordanţă cu legile României, cu prevederile convenţiilor de la Viena privind relaţiile diplomatice şi consulare din 1961 şi 1963, cu tratatele, acordurile şi alte convenţii internaţionale la care România este parte, cu normele şi regulile dreptului internaţional şi în conformitate cu legislaţia şi uzanţele din statul de reşedinţă.
ART. 80
Prevederile de mai jos referitoare la atribuţiile misiunilor diplomatice se aplică în mod corespunzător şi oficiilor consulare şi institutelor culturale româneşti, după caz, cu luarea în considerare a diferenţelor care există între aceste categorii de reprezentanţe şi între formele lor de reprezentare, precum şi în raport cu legislaţia şi cutuma locală.
ART. 81
Misiunile diplomatice au următoarele atribuţii de ordin general:
1. exercită funcţia de reprezentare a statului român;
2. acţionează pentru realizarea obiectivelor stabilite de autorităţile centrale ale puterii şi administraţiei publice în domeniul politicii externe;
3. acţionează pentru promovarea intereselor României în relaţiile cu statul acreditar;
4. apără interesele statului român, ale cetăţenilor români - persoane fizice şi juridice;
5. menţin legătura, după caz, cu reprezentanţii institutelor culturale româneşti, lectorii universitari de limba română, ai Bisericii Ortodoxe Române, ai altor culte, le sprijină activitatea şi, când este necesar, formulează propuneri pentru eficientizarea activităţii acestora;
6. contribuie la dezvoltarea şi perfecţionarea cadrului juridic al relaţiilor dintre România şi statul acreditar, participă la elaborarea şi încheierea unor noi instrumente politico-juridice de colaborare şi acţionează pentru aplicarea acestora;
7. urmăresc evoluţia situaţiei politice, economice, sociale, culturale din statul acreditar şi pe această bază prezintă propuneri pentru dezvoltarea relaţiilor bilaterale;
8. acţionează pentru promovarea imaginii României în statul acreditar ca partener economic şi comercial, facilitează crearea de contacte între comunităţile de afaceri din România şi cele din statul acreditar în vederea încurajării oportunităţilor investiţionale;
9. acţionează pentru cunoaşterea, apropierea, coagularea, asociativitatea şi atragerea comunităţilor româneşti şi a cetăţenilor români aflaţi în ţările de reşedinţă la sprijinirea şi promovarea intereselor României;
10. urmăresc şi informează Centrala M.A.E. cu privire la evoluţiile situaţiei regionale politice, economice şi de securitate, precum şi ale mecanismelor de integrare regională;
11. urmăresc şi informează Centrala M.A.E. cu privire la politicile şi poziţiile statelor membre UE şi ale Comisiei Europene, precum şi ale actorilor semnificativi la nivel mondial faţă de statele acreditare;
12. elaborează şi transmit Centralei M.A.E. rapoarte în urma acţiunilor desfăşurate în contextul dezvoltării relaţiei bilaterale (vizite ale unor delegaţii române, consultări pe linia M.A.E. etc.);
13. elaborează şi transmit Centralei M.A.E. rapoarte de activitate trimestriale succinte, în primele trei trimestre ale fiecărui an, precum şi rapoarte anuale.
CAP. II
Atribuţiile reprezentanţelor şi misiunilor permanente pe lângă organizaţiile internaţionale, inclusiv ale Reprezentanţei permanente a României la UE
ART. 82
Reprezentanţele şi misiunile permanente pe lângă organizaţiile internaţionale, inclusiv pe lângă UE, promovează interesele României, poziţiile şi principiile politicii sale externe, relaţiile cu aceste organizaţii şi în cadrul lor, în conformitate cu instrucţiunile specifice transmise de Centrala M.A.E. fiecărei reprezentanţe şi misiuni permanente.
ART. 83
Misiunile permanente îndeplinesc următoarele atribuţii:
1. reprezintă România în organizaţiile internaţionale, în conformitate cu mandatul încredinţat;
2. acordă asistenţă necesară delegaţilor români trimişi în misiuni temporare la reuniunile organizaţiilor internaţionale;
3. urmăresc, studiază şi fac propuneri concrete pentru participarea României la activităţile ONU, NATO, Consiliului Europei, ale instituţiilor specializate din sistemul ONU şi ale altor organizaţii internaţionale guvernamentale şi neguvernamentale cu vocaţie universală sau regională;
4. urmăresc, studiază şi elaborează propuneri privind promovarea intereselor României în cadrul organizaţiilor internaţionale acreditare;
5. contribuie la elaborarea de propuneri privind aderarea şi participarea la activitatea unor organizaţii internaţionale la care România nu este parte, punând în evidenţă posibilităţile pe care aceste organizaţii le oferă pentru promovarea intereselor statului român, a politicii sale externe;
6. urmăresc activitatea organizaţiilor internaţionale, participarea la acestea a statelor membre şi elaborează informări, studii, analize şi sinteze asupra principalelor documente adoptate, a tendinţelor mai deosebite şi a mutaţiilor consecinţelor în politica mondială;
7. acţionează pentru reflectarea corespunzătoare a poziţiei României în dezbaterile şi negocierile vizând soluţionarea problemelor majore aflate în preocuparea organizaţiilor internaţionale. Fac demersuri pentru prezentarea imaginii corecte a României în documente şi publicaţii ale organizaţiilor internaţionale. Asigură difuzarea în cadrul organizaţiilor internaţionale a unor documente oficiale ale României;
8. întreprind demersuri pentru obţinerea sprijinului în promovarea candidaturilor României în organismele ONU şi în alte organizaţii internaţionale, în conformitate cu instrucţiunile M.A.E.;
9. prezintă Centralei M.A.E. propuneri privind poziţia României faţă de problematica organizaţiilor internaţionale;
10. studiază şi fac propuneri privind desfăşurarea în ţară a reuniunilor unor organizaţii şi organisme internaţionale, seminare, colocvii sau alte reuniuni internaţionale, precum şi atragerea în România a unor activităţi permanente ale acestor organizaţii;
11. organizează şi transmit curierul diplomatic, în conformitate cu reglementările stabilite de M.A.E.
ART. 84
Reprezentanţa permanentă a României la UE are următoarele atribuţii:
1. reprezintă, după caz, România în negocierile la nivelul Consiliului UE, în conformitate cu mandatul încredinţat;
2. asigură interfaţa între autorităţile române şi instituţiile europene;
3. contribuie la pregătirea poziţiilor naţionale şi la susţinerea acestora la diverse niveluri de lucru ale Consiliului: comitete şi grupuri de lucru, Comitetul Reprezentanţilor Permanenţi (COREPER) şi Comitetul de Politică şi Securitate (COPS);
4. contribuie la pregătirea şi asistă reprezentanţii României la reuniunile Consiliului UE şi ale Consiliului European;
5. urmăreşte, studiază şi elaborează propuneri privind evoluţiile la nivel UE în scopul promovării intereselor României în cadrul UE şi în relaţia dintre UE şi ţările terţe sau organizaţiile internaţionale;
6. cooperează cu serviciile Comisiei Europene în vederea perfecţionării şi aplicării corecte a legislaţiei UE;
7. urmăreşte activitatea Parlamentului European (PE) şi cooperează cu comisiile de specialitate ale PE în cadrul procesului colegislativ;
8. urmăreşte şi acţionează pentru asigurarea unei reprezentări proporţionale a personalului românesc în cadrul instituţiilor şi structurilor UE;
9. asigură un flux de informaţii constant cu toate instituţiile şi structurile UE şi autorităţile guvernamentale din România;
10. cooperează cu organizaţiile neguvernamentale, think-tank-uri, organizaţii profesionale din domeniul afacerilor europene;
11. întreprinde demersuri pentru obţinerea sprijinului în promovarea candidaturilor României pentru instituţiile şi structurile UE, în conformitate cu mandatul încredinţat;
12. face demersuri pentru promovarea imaginii României la nivelul instituţiilor UE; organizează seminare, colocvii sau alte reuniuni în acest scop;
13. organizează şi transmite curierul diplomatic, în conformitate cu reglementările stabilite de M.A.E.
CAP. III
Institutele culturale
ART. 85
Institutele culturale româneşti din străinătate sunt înfiinţate potrivit legislaţiei interne privind organizarea şi funcţionarea institutelor culturale româneşti din străinătate şi, după caz, pe baza unor acorduri bilaterale.
ART. 86
Institutele culturale româneşti din străinătate fac parte integrantă din serviciul diplomatic exterior al M.A.E.
ART. 87
Institutele culturale româneşti din străinătate au drept scop reprezentarea şi promovarea culturii şi civilizaţiei româneşti în ţările în care funcţionează.
ART. 88
Din punct de vedere administrativ, institutele culturale româneşti se află în subordinea M.A.E., care asigură bugetul necesar derulării activităţii. Susţinerea logistică a proiectelor se face în baza unor programe trimestriale şi anuale aprobate de M.A.E.
ART. 89
(1) Programele culturale ale institutelor culturale româneşti sunt coordonate şi finanţate de către Institutul Cultural Român (ICR).
(2) Pentru realizarea proiectelor şi programelor culturale, institutele culturale româneşti menţin legătura cu departamentul de profil din ICR şi cu departamentele de profil din M.A.E.
(3) Institutele culturale româneşti elaborează rapoarte trimestriale şi anuale care sunt trimise ICR şi M.A.E., la departamentele de profil.
ART. 90
(1) Programele şi proiectele institutelor culturale româneşti se realizează în condiţiile respectării legilor statului de reşedinţă şi a reglementărilor existente pe planul relaţiilor bilaterale.
(2) Măsurile pentru realizarea programului se convin, de regulă, cu şeful misiunii diplomatice, care va acorda sprijinul său direct în realizarea lor, inclusiv prin demersuri oficiale la autorităţile ţării de reşedinţă.
PARTEA VIII
Dispoziţii tranzitorii şi finale
ART. 91
Prin sintagma "prezentul regulament" se înţelege Regulamentul de organizare şi funcţionare al M.A.E.
ART. 92
(1) Modificarea şi/sau completarea prezentului regulament se realizează ca urmare a schimbărilor cadrului normativ care reglementează activitatea M.A.E. sau la recomandarea autorităţilor/entităţilor cu atribuţii de control.
(2) Compartimentul de resurse umane are ca atribuţie iniţierea modificării şi/sau completării prezentului regulament, în conformitate cu prevederile alin. (1).
ART. 93
Regulamentele de organizare şi funcţionare ale unităţilor subordonate M.A.E. vor fi elaborate de către acestea şi aprobate prin ordin al conducătorilor acestora.
ART. 94
Structura organizatorică şi regulamentul de organizare şi funcţionare ale institutelor culturale româneşti din străinătate se stabilesc, la propunerea ICR, prin ordin comun al ministrului afacerilor externe, al ministrului culturii şi al preşedintelui ICR, care completează în mod corespunzător Regulamentul de organizare, funcţionare şi ordine internă al MAE.
ART. 95
Atribuţiile extinse ale tuturor compartimentelor din M.A.E., precum şi ale MD/OC se aprobă prin ordin al ministrului afacerilor externe, cu respectarea normelor privind protecţia informaţiilor clasificate.
ART. 96
Prezentul regulament se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării.
ART. 97
(1) Prin mijloace de publicitate interne se va aduce la cunoştinţa personalului M.A.E. publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentului regulament.
(2) De la data intrării în vigoare, prezentul regulament se prezumă a fi cunoscut de către personalul M.A.E.
------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
