Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
CAP. I
Principii generale
SECŢIUNEA 1
Dispoziţii generale
ART. 1
Regulamentul serviciului interior stabileşte regulile generale, responsabilităţile şi modul de organizare şi executare a serviciului interior în obiectivele militare pentru coordonarea activităţilor, îndeplinirea misiunilor, asigurarea respectării ordinii interioare, menţinerea capacităţii de acţiune şi asigurarea pazei acestora.
............................................................
ART. 3
În obiectivele militare puse la dispoziţia forţelor altor state, serviciul interior se organizează şi execută în conformitate cu acordurile încheiate între statul român şi statele respective.
ART. 4
Sensul unor termeni şi expresii utilizate în prezentul regulament este precizat în anexa nr. 1.
SECŢIUNEA a 2-a
Serviciul interior: scop şi conţinut
ART. 5
Serviciul interior are scopul de a asigura respectarea ordinii interioare în obiectivele militare, menţinerea capacităţii de acţiune, paza acestora.
...............................................................
SECŢIUNEA a 3-a
Selecţionarea şi numirea personalului din serviciul interior
ART. 13
(1) Selecţionarea personalului pentru executarea serviciului interior se face anual, în luna noiembrie sau ori de câte ori este nevoie, din rândul întregului personal al unităţii şi al studenţilor/elevilor/cursanţilor din cadrul instituţiilor militare de învăţământ, de către şeful de stat major, împreună cu comandanţii de subunităţi, medicul şi psihologul unităţii sau psihologul care are arondată unitatea pentru asigurarea cunoaşterii şi asistenţei psihologice. Selecţionarea personalului de serviciu pe companie/similare se face de către comandantul companiei/similare.
.............................................................
ART. 16
Se interzice numirea/introducerea în serviciul interior a persoanelor care:
a) nu au participat la activitatea de pregătire la specificul obiectivului militar;
b) nu au avut asigurat timp de odihnă de cel puţin 8 ore în noaptea precedentă intrării în serviciu;
c) nu sunt apte din punct de vedere psihologic şi medical şi suferă de afecţiuni care ar pune în pericol propria viaţă sau a altora dacă ar deţine ori ar folosi arme şi muniţii;
d) au probleme personale, cunoscute de comandantul unităţii şi care pot influenţa negativ executarea serviciului;
e) sunt cercetate pentru abateri grave ori împotriva lor s-a început urmărirea penală;
f) au săvârşit una din contravenţiile pentru care legea prevede revocarea dreptului de procurare, deţinere sau, după caz, portul şi folosirea armelor;
g) sunt sub influenţa băuturilor alcoolice, produselor sau substanţelor stupefiante, a medicamentelor cu efecte similare acestora ori în stare avansată de oboseală.
ART. 17
Personalul care lipseşte din unitate o perioadă mai mare de 30 de zile calendaristice se numeşte în serviciul interior numai după ce execută o pregătire cu durata de 2-3 ore în acest sens.
ART. 18
(1) Persoanele care în ziua intrării în serviciu nu sunt apte pentru executarea serviciului interior, din diferite motive, sunt înlocuite cu altele din cadrul subunităţii/unităţii, cu aprobarea comandantului obiectivului militar.
(2) Înlocuirea unor persoane pe timpul executării serviciului interior se face cu personal din cadrul subunităţii/unităţii, apt pentru îndeplinirea serviciului, pregătit şi verificat de către persoana desemnată prin ordinul de zi pe unitate.
(3) Înlocuirea unor persoane din serviciul de pază sau de intervenţie, în afara orelor de program, se execută de către ofiţerul de serviciu, pe baza tabelului cu personalul stabilit de comandantul subunităţii/formaţiunii care asigură serviciul respectiv.
ART. 19
Personalului din serviciul interior îi este interzis să se sustragă de la îndeplinirea atribuţiilor serviciului, chiar dacă îi este pusă viaţa în pericol, integritatea corporală sau sănătatea.
SECŢIUNEA a 4-a
Planificarea şi evidenţa personalului din serviciul interior
....................................................................
ART. 21
Numărul zilelor de serviciu interior va fi, pe cât posibil, egal pentru fiecare persoană.
ART. 22
Evidenţa personalului din serviciul interior pe obiectivul militar se ţine de către persoana numită cu planificarea serviciilor, iar pe subunitate, de către administratorul acesteia.
....................................................................
SECŢIUNEA a 6-a
Controlul medical şi asistenţa psihologică
....................................................................
ART. 27
Personalul nominalizat pentru executarea serviciului interior, în cursul unui an de instrucţie, este evaluat psihologic o dată, în luna noiembrie, la care se mai adaugă alte evaluări/reevaluări, în următoarele situaţii:
a) la sfârşitul perioadei de pregătire, personalul nou-angajat care urmează să fie numit în serviciul interior;
b) înaintea efectuării primului serviciu, personalul care a lipsit din unitate pe o perioadă mai mare de 30 de zile;
c) la sfârşitul perioadei de aviz nefavorabil pentru personalul astfel evaluat;
d) la terminarea concediului medical de refacere a personalului care a fost internat pentru tulburări psihice sau psihosomatice, în vederea numirii în serviciul interior;
e) la recomandarea/solicitarea comandantului obiectivului militar, pentru situaţiile particulare individuale/specifice;
f) la solicitarea expresă a personalului care execută serviciul interior.
ART. 28
Rezultatele obţinute în urma evaluării/reevaluării vor fi consemnate în ordinul de zi pe unitate.
ART. 29
În situaţia în care o persoană aflată în serviciul interior se confruntă cu unele evenimente emoţionale puternice, se recomandă înlocuirea temporară a acesteia din serviciu şi asigurarea unui program de asistenţă psihologică de către persoane specializate.
....................................................................
SECŢIUNEA a 10-a
Timpul pentru odihnă şi pentru recuperare după executarea serviciului interior
ART. 42
Personalul numit în serviciul interior nu este angrenat în misiuni/activităţi militare în noaptea care precedă intrarea în serviciu.
ART. 43
(1) Personalul din serviciul interior are dreptul la odihnă pe timpul nopţii.
(2) Personalul din serviciul de permanenţă se odihneşte, astfel:
a) ofiţerul de serviciu, cel mult 4 ore, prin alternanţă cu ajutorul său;
b) celelalte persoane din serviciul de permanenţă, cel mult 6 ore, conform precizărilor din atribuţiile serviciului respectiv.
ART. 44
Personalul din serviciul de pază, atunci când serviciul de pază este organizat pe schimburi şi are durata de 24 de ore şi mai mare, se odihneşte pe etape de cel puţin două ore, după graficul întocmit de comandantul pazei şi aprobat de ofiţerul de serviciu pe obiectivul militar, astfel încât timpul total de odihnă într-o zi de serviciu să fie de cel mult 6 ore pentru fiecare persoană din pază.
ART. 45
Personalul din serviciul de intervenţie, care execută serviciul cu durata de 24 de ore, se odihneşte pe timpul nopţii în limita a cel mult 8 ore, conform precizărilor din documentele intervenţiei.
ART. 46
(1) Personalul din serviciul de permanenţă şi pază şi, după caz, cel din serviciul de intervenţie, pe timpul odihnei, îşi poate scoate încălţămintea şi vestonul.
(2) Lenjeria de pat din camera pentru odihna personalului din serviciul de permanenţă, serviciul de intervenţie şi serviciul de pază organizat pe schimburi se înlocuieşte zilnic, obligatoriu.
ART. 47
(1) Personalul care intră în serviciul interior şi iese din serviciu în zile lucrătoare beneficiază de recuperare în ziua în care iese din serviciu.
(2) Personalul care intră în serviciul interior în zile lucrătoare şi iese din serviciu în zile nelucrătoare beneficiază de recuperare în prima zi lucrătoare după ieşirea din serviciu.
(3) Personalul care intră în serviciul interior şi iese din serviciu în zile nelucrătoare beneficiază de două zile recuperare în primele zile lucrătoare după ieşirea din serviciu.
(4) Personalul care intră în serviciul interior în zile nelucrătoare şi iese din serviciu în zile lucrătoare beneficiază de două zile recuperare, în primele zile lucrătoare, prima zi fiind cea în care iese din serviciu.
(5) În cazuri excepţionale, la ordinul sau cu aprobarea comandantului obiectivului, personalul care iese din serviciu poate executa diverse misiuni, situaţie în care se precizează prin ordin de zi data recuperării.
(6) Personalul care asigură serviciul de permanenţă la domiciliu nu beneficiază de recuperare.
(7) Personalul unităţii, nominalizat pentru executarea intervenţiei în timpul programului, nu poate fi învoit şi nu beneficiază de recuperare.
(8) Militarii care execută serviciul de pază şi intervenţie în ture, precum şi personalul ce încadrează dispeceratul tehnic beneficiază de recuperare conform graficului de executare a serviciului.
(9) Militarii care execută serviciul de pază permanent, prevăzut la art. 8 alin. (4), beneficiază de recuperare conform prevederilor actelor normative în vigoare, corespunzător numărului de ore lucrate suplimentare.
(10) Durata de muncă stabilită pentru militarii care execută serviciul de pază şi intervenţie în ture, precum şi pentru personalul ce încadrează dispeceratul tehnic va putea fi prelungită peste 48 de ore pe săptămână, cu condiţia ca media orelor de muncă, calculată pe o perioadă maximă de 3 luni calendaristice, să nu depăşească 48 de ore pe săptămână.
SECŢIUNEA a 11-a
Echipamentul şi materialele personalului din serviciul interior
ART. 48
(1) Ţinuta personalului din serviciul interior se stabileşte de către comandantul obiectivului militar, prin documentele ce reglementează fiecare categorie şi tip de serviciu, în funcţie de anotimp, starea vremii şi condiţiile specifice de îndeplinire a serviciului.
(2) Personalul din serviciul de permanenţă şi comandantul pazei poartă pe mâneca stângă, deasupra cotului, o banderolă de culoarea uniformei categoriilor de forţe ale armatei sau mozaic de culori, lungă de 30-40 de centimetri şi lată de 10 centimetri, pe care sunt aplicate, din material alb, iniţialele denumirii serviciului respectiv.
(3) Prin documentele pazei şi intervenţiei, personalului i se stabileşte modul de ridicare şi de purtare a căştilor, completelor de protecţie şi a vestelor antiglonţ, acolo unde sunt asigurate.
....................................................................
SECŢIUNEA a 12-a
Încăperile destinate personalului din serviciul interior
ART. 51
Personalul din serviciul interior îşi desfăşoară activitatea în spaţiul special destinat acestui scop.
ART. 52
Încăperile trebuie să fie dotate cu mobilier, instalaţii electrice, sanitare şi echipamente de comunicaţii şi informatică conform normelor în vigoare, iar aparatura de recepţie a emisiunilor radio şi de televiziune, unde este cazul, se propune de către şeful de stat major şi se aprobă de comandantul obiectivului militar.
ART. 53
Orice dotare suplimentară, care ajută la îndeplinirea misiunilor sau la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă, este admisă cu aprobarea comandantului obiectivului militar.
....................................................................
CAP. III
Serviciul de pază
....................................................................
SECŢIUNEA a 8-a
Somaţii şi identificări
ART. 124
Orice persoană, formaţie militară sau civilă care se îndreaptă/apropie spre/de post, în conformitate cu precizările din consemnul particular, este somată, oprită şi/sau identificată până la sosirea comandantului pazei sau a caporalului de schimb.
ART. 125
(1) Somaţiile legale sunt:
a) Stai!;
b) Stai că trag!;
c) tragerea unui foc de armă în plan vertical.
(2) Somaţia legală se face, astfel:
a) din poziţia pentru luptă, adecvată situaţiei, luată în apropierea locaşului de tragere sau a unei adăpostiri, prin cuvântul "Stai!";
b) dacă persoana sau grupul de persoane se opreşte, santinela, cu voce puternică, dă indicaţiile potrivit consemnului: "Înaintaţi!" sau "Ocoliţi spre dreapta/stânga!", iar la nevoie însoţeşte cuvintele cu gestul, indicând direcţia de urmat;
c) în caz de nesupunere, santinela înarmată somează, din nou, prin cuvintele "Stai că trag!"; militarul neînarmat din postul de control acţionează conform consemnului particular şi, în ambele cazuri, militarii înştiinţează corpul de pază folosind semnalele şi mijloacele de semnalizare/înştiinţare/anunţare prevăzute pentru o asemenea situaţie;
d) dacă cel/cei în cauză nu se supune/supun nici de această dată, santinela somează prin tragerea unui foc de armă în sus, în plan vertical;
e) dacă persoana/grupul de persoane nu se supune în urma somaţiei legale, santinela poate face uz de armă;
f) atunci când persoana/grupul de persoane se opreşte după a doua somaţie ori la tragerea focului de armă în sus, santinela îi/le indică cu voce tare să arunce obiectele pe care le are/au în mâini, după care rosteşte: "Stânga-mprejur, mâinile sus", poziţie în care persoana/grupul de persoane stă imobilizată/stau imobilizate, până la sosirea comandantului pazei sau a caporalului de schimb ori a şefului patrulei pentru identificare.
ART. 126
(1) Pentru identificare se procedează astfel:
a) după ce persoana somată s-a oprit, santinela o întreabă: "Cine-i?";
b) dacă i se răspunde de către una dintre persoanele căreia i se subordonează sau de către şeful patrulei, santinela comandă: "Comandantul pazei/caporalul de schimb/şeful patrulei, la mine, ceilalţi pe loc!";
c) pe timp de noapte, santinela cere persoanei să îşi lumineze faţa, prin expresia: "Luminaţi-vă faţa!";
d) dacă nu a recunoscut niciuna dintre persoanele prevăzute la lit. b), santinela o opreşte şi îi cere parola, prin comanda: "Stai! Parola!";
e) dacă parola primită corespunde, santinela dă "răspunsul", mânuieşte arma "la picior", "la umărul drept" sau în toc şi, după caz, raportează: "Domnule... gradul, la postul meu nu s-a întâmplat nimic deosebit", iar dacă s-a întâmplat ceva, raportează ce anume;
f) apoi, comandantul pazei/caporalul de schimb/şeful patrulei se adresează persoanelor care îl însoţesc prin comanda: "Înaintaţi!";
g) persoanele care îl însoţesc pe comandantul pazei/caporalul de schimb/şeful patrulei se apropie la 4-5 paşi de santinelă.
(2) Când santinela constată că persoana care s-a prezentat drept comandantul pazei/caporalul de schimb sau şeful patrulei îi este necunoscută, somează legal, iar în caz de nesupunere poate face uz de armă.
(3) La întrebările persoanelor sosite în control, santinela răspunde scurt, timp în care militarul însoţitor supraveghează postul respectiv.
ART. 127
(1) Când la unul din posturi este imobilizată o persoană necunoscută, santinela o ţine sub observaţie şi cheamă una dintre persoanele cărora le este subordonată sau patrula.
(2) La chemarea santinelei, comandantul pazei sau caporalul de schimb numeşte din schimbul aflat în repaus/patrulă 1-2 militari ca însoţitori, comandă încărcarea armelor, apoi se deplasează pe itinerar, cât mai repede, la postul respectiv. În situaţia în care este chemată patrula, şeful patrulei raportează comandantului pazei şi acţionează potrivit ordinului acestuia.
(3) Comandantul pazei/Şeful patrulei preia persoana imobilizată/persoanele imobilizate, îl informează pe ofiţerul de serviciu şi procedează conform ordinelor acestuia.
....................................................................
CAP. V
Dispoziţii finale
ART. 164
(1) Comandanţii obiectivelor militare, după caz, vor lua măsuri pentru limitarea utilizării terminalelor de telefonie mobilă de către personalul din serviciul de permanenţă.
(2) Se interzic deţinerea şi utilizarea terminalelor de telefonie mobilă de către personalul din serviciul de pază şi serviciul de intervenţie pe timpul executării serviciului.
ART. 165
Implementarea sistemelor tehnice de securitate, precizate în prezentul regulament, se realizează, gradual, pe baza planurilor multianuale de securizare a obiectivelor militare conform programelor majore stabilite de directorii de programe.
ART. 166
Comandanţii de la toate eşaloanele asigură fondurile financiare necesare punerii în aplicare a prezentului regulament.
ART. 167
Anexele nr. 1-9 fac parte integrantă din prezentul regulament.
ANEXA 1
la regulament
(art. 4)
GLOSAR
Administratorul de subunitate este militarul, de regulă, din rândul subofiţerilor, care este gestionarul subunităţii.
Arme şi muniţii letale sunt armele şi muniţiile prin a căror utilizare se poate cauza moartea ori rănirea gravă a persoanelor şi care sunt prevăzute în categoriile B-D din anexa la Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor, republicată, cu modificările ulterioare.
Arme şi muniţii neletale sunt armele şi muniţiile destinate pentru un scop utilitar sau pentru agrement ori autoapărare, confecţionate astfel încât, prin utilizarea lor, să nu se cauzeze moartea persoanelor; sunt asimilate acestei categorii şi armele vechi.
Comandant al obiectivului militar - se înţelege şef/comandant al unităţii militare, după caz.
Cazarma reprezintă totalitatea construcţiilor, instalaţiilor de orice fel, terenuri aferente, terenuri pentru cazarea şi desfăşurarea activităţilor militarilor.
Formaţiune militară este o structură militară neorganică, eterogenă, cu funcţionalitate temporară: detaşament, patrulă. Valoarea organizatorică se poate exprima convenţional, de exemplu: detaşament de valoare a două plutoane.
Forţe specializate sunt forţele militare aparţinând unor structuri cu destinaţie specială, dotate şi instruite pentru a desfăşura operaţiuni specifice în spaţiul controlat.
Medicamente psihotrope sunt medicamente cu efect asupra sistemului nervos central şi care influenţează gândirea, voinţa, reflexele şi simţurile în sensul diminuării sau anulării lor.
Obiectiv militar reprezintă zona strict delimitată în care îşi desfăşoară activitatea una sau mai multe unităţi militare, în cazărmi dispuse din punct de vedere geografic, diferit ori în acelaşi loc şi pentru care se organizează un sistem de pază şi intervenţie unitar, sub comanda şi controlul unui comandant/şef unic. În categoria "obiectiv militar" se includ imobilele, echipamentele, instalaţiile, cum ar fi cazărmi, tabere sau raioane de dispunere a uneia ori mai multor unităţi militare, depozite, gări, porturi, aeroporturi, aerodromuri, lucrări de artă, poligoane, nave, ambarcaţiuni, aeronave, transporturi militare, aflate în proprietatea sau administrarea ori încredinţate pentru pază şi apărare Ministerului Apărării Naţionale.
Ordinea interioară reprezintă starea de normalitate regulamentară, care se asigură şi se realizează prin desfăşurarea activităţilor din cazarmă, potrivit principiilor şi normelor statornicite prin reglementările în vigoare.
Paza reprezintă totalitatea acţiunilor prin care se asigură securitatea unui obiectiv militar.
Post de pază/control reprezintă tot ceea ce i se încredinţează unui militar de pază, precum şi locul sau porţiunea de teren în care acesta îşi îndeplineşte consemnul.
Santinela este militarul din pază, pe timpul cât îşi desfăşoară serviciul în postul încredinţat.
Sistemul de pază reprezintă totalitatea elementelor pentru supraveghere, apărare, intervenţie, împreună cu relaţiile dintre acestea.
Unitatea militară reprezintă structura militară cu denumire, stat de organizare şi indicativ propriu.
--------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
