Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
REGULAMENT din 28 septembrie 2022 privind stocarea gazelor naturale în sistemul de distribuţie a gazelor naturale
EMITENT: Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 984 din 11 octombrie 2022
──────────
Aprobat prin ORDINUL nr. 119 din 28 septembrie 2022, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 984 din 11 octombrie 2022.
──────────
CAP. I
Dispoziţii generale
SECŢIUNEA 1
Scopul, obiectul şi domeniul de aplicare
ART. 1
(1) Prezentul regulament are drept scop:
a) asigurarea din punct de vedere tehnic a unui cadru unitar şi transparent cu privire la stocarea gazelor naturale în conductele de distribuţie aferente SD;
b) stabilirea condiţiilor tehnice necesar a fi îndeplinite de conductele de distribuţie, existente în SD, ce urmează să fie utilizate pentru stocarea gazelor naturale.
(2) Obiectul prezentului regulament cuprinde:
a) modalităţile de stocare a gazelor naturale:
(i) stocarea gazelor naturale în SD;
(ii) stocarea gazelor naturale în conducta de distribuţie a gazelor naturale;
(iii) stocarea gazelor naturale în distribuitoare inelare;
(iv) stocarea gazelor naturale în rezervoare metalice supraterane/subterane;
b) calculul energiei gazelor naturale existente în conductele de distribuţie aferente SD;
c) monitorizarea SD.
ART. 2
(1) Prezentul regulament se aplică de operatorii sistemelor de distribuţie sau de operatorii sistemelor de distribuţie închise, după caz, în situaţia în care este necesară stocarea gazelor naturale în conductele de distribuţie aferente SD.
(2) Prezentul regulament nu se aplică de:
a) operatorul de înmagazinare a gazelor naturale în vederea desfăşurării activităţii de stocare a gazelor naturale în instalaţiile utilizate pentru înmagazinarea gazelor naturale, deţinute şi/sau exploatate de acesta;
b) operatorul sistemului de transport al gazelor naturale în vederea desfăşurării activităţii de stocare a gazelor naturale în conductele de transport aferente sistemului de transport al gazelor naturale;
c) operatorul terminalului GNL în vederea desfăşurării activităţii de stocare a gazelor naturale în instalaţiile proprii GNL.
SECŢIUNEA a 2-a
Abrevieri, termeni şi expresii
ART. 3
În sensul prezentului regulament sunt definite următoarele abrevieri:
a) ANRE - Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei;
b) GNL - gaze naturale lichefiate;
c) LP - line-pack;
d) LODS - licenţă pentru activitatea de operare a sistemului de distribuţie a gazelor naturale;
e) OSD - operatorul sistemului de distribuţie a gazelor naturale sau operatorul sistemului de distribuţie închis, după caz;
f) SD - sistemul de distribuţie a gazelor naturale sau sistem de distribuţie închis, după caz.
ART. 4
(1) În sensul prezentului regulament, termenii şi expresiile utilizate se definesc după cum urmează:
a) capacitatea de stocare - volumul maxim de gaze naturale care se poate stoca într-o conductă de distribuţie a gazelor naturale;
b) capacitatea de distribuţie - volumul maxim de gaze naturale vehiculat printr-o conductă de distribuţie a gazelor naturale sau SD, în funcţie de caz;
c) conducta de distribuţie - ansamblul format din conducte, inclusiv instalaţiile, echipamentele şi dotările aferente, prin care se asigură distribuţia gazelor naturale, conform prevederilor art. 100 pct. 32^1 din Lege;
d) condiţii normale - condiţiile în care temperatura gazelor naturale este de T_0 = 273,15 K^1 şi presiunea gazelor naturale este p_0 = 1,01325 * 10^5 Pa^2;
^1 În sistemul internaţional, unitatea de măsură pentru temperatură este gradul Celsius - „°C“ sau unitatea Kelvin - „K“.
^2 În sistemul internaţional, unitatea de măsură pentru presiune este Pascal - „Pa“, iar în unităţi tehnice este bar - „bar“.
e) condiţii standard - condiţiile în care temperatura gazelor naturale este de T_s = 288,15 K şi presiunea gazelor naturale este p_s = 1,01325 * 10^5 Pa;
f) debit nominal de gaze naturale - cantitatea de gaze naturale măsurată, în condiţii standard de presiune şi temperatură a gazelor naturale; exprimat în [mc/h];
g) dispecerizare - activitatea desfăşurată de OSD cu privire la echilibrarea permanentă şi operativă, la nivelul SD, a cantităţilor de gaze naturale intrate şi/sau ieşite în/din SD, la parametrii rezultaţi din obligaţiile de livrare, precum şi luarea măsurilor de limitare a efectelor situaţiilor excepţionale, cum ar fi: temperaturi foarte scăzute, calamităţi naturale, avarii majore şi altele asemenea, prin folosirea de mijloace specifice;
h) line-pack - volumul total sau cantitatea de gaze naturale existent(ă) în conductele de distribuţie aferente SD la un moment dat;
i) Lege - Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare;
j) stocarea - procesul ciclic de depozitare, care constă în injecţia şi extracţia unor cantităţi de gaze naturale în/din spaţii etanşe, respectiv rezervoare, recipiente şi altele asemenea, la diferite presiuni şi temperaturi ale gazelor naturale;
k) stocarea în conductă - stocarea cantităţilor de gaze naturale prin compresie în SD, dar excluzând cantităţile rezervate de OSD pentru îndeplinirea atribuţiilor acestuia.
(2) Termenii şi expresiile prevăzute la alin. (1) se completează cu termenii şi expresiile definite în Lege şi în legislaţia aplicabilă în sectorul gazelor naturale.
CAP. II
Modalităţile de stocare a gazelor naturale
SECŢIUNEA 1
Informaţii generale
ART. 5
(1) Stocarea gazelor naturale în conducta de distribuţie poate fi necesară pentru satisfacerea cererilor de gaze naturale pe termen scurt.
(2) Prin activitatea desfăşurată de OSD în baza LODS, acesta monitorizează permanent parametrii SD în vederea asigurării echilibrului sistemului operat şi al siguranţei în funcţionare, conform prevederilor art. 25 alin. (1) lit. a) din Condiţiile-cadru de valabilitate a licenţei de operare a sistemului de distribuţie a gazelor naturale, aprobate prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 84/2014, cu modificările şi completările ulterioare.
(3) Parametrii SD monitorizaţi, prevăzuţi la alin. (2), pot fi:
a) capacitatea de distribuţie a SD operat;
b) variaţia presiunilor gazelor naturale, atât la ieşirea din SD, cât şi la intrarea acestora în SD;
c) cantităţile de gaze naturale intrate şi ieşite din SD;
d) temperatura gazelor naturale, după caz;
e) calitatea gazelor naturale, după caz;
f) caracteristicile tehnice ale conductelor de distribuţie aferente SD:
(i) debitul vehiculat de gaze naturale prin conductele de distribuţie;
(ii) diametrul interior al fiecărei conducte de distribuţie;
(iii) lungimea fiecărei conducte de distribuţie.
g) starea fizică a conductelor de distribuţie aferente SD;
h) echilibrarea permanentă şi operaţională a SD.
(4) Pentru monitorizarea în timp real a variaţiilor consumurilor de gaze naturale şi a parametrilor de funcţionare în condiţii de eficienţă şi siguranţă a SD este benefică în cadrul dispeceratului OSD:
a) utilizarea instrumentelor inteligente pentru:
(i) reducerea şi reglarea presiunii gazelor naturale;
(ii) măsurarea şi contorizarea debitelor de gaze naturale;
(iii) manevrarea armăturilor, montate pe conductele de distribuţie, în căminele de vană;
(iv) protecţia catodică a conductelor de distribuţie.
b) utilizarea IT^3 şi a inteligenţei artificiale integrate care permit în principal, fără a se limita la acestea:
^3 IT - tehnologia informaţiei.
(i) colectarea şi transmiterea informaţiilor SD la distanţă;
(ii) operaţionalizarea de la distanţă a armăturilor montate pe conductele de distribuţie pentru închiderea eficientă în cazul apariţiei unei avarii tehnice etc.
SECŢIUNEA a 2-a
Stocarea gazelor naturale în sistemul de distribuţie a gazelor naturale
ART. 6
În urma desfăşurării activităţii de dispecerizare SD, OSD poate constata variaţii ale consumului de gaze naturale, respectiv:
a) variaţii orare;
b) variaţii diurne;
c) variaţii sezoniere.
ART. 7
Pentru acoperirea variaţiilor orare de consum de gaze naturale din SD, prevăzute la art. 6 lit. a), OSD poate folosi una dintre următoarele metode:
a) stocarea gazelor naturale în conductele de distribuţie a gazelor naturale;
b) stocarea gazelor naturale în conductele inelare de distribuţie a gazelor naturale, denumite şi distribuitoare inelare;
c) stocarea gazelor naturale în rezervoare metalice supraterane/subterane.
ART. 8
Pentru acoperirea variaţiilor diurne şi sezoniere de consum de gaze naturale din SD, prevăzute la art. 6 lit. b) şi c), OSD poate folosi una dintre următoarele metode:
a) crearea de depozite supraterane sau subterane de GNL;
b) dotarea anumitor conducte de distribuţie cu staţii intermediare de comprimare a gazelor naturale;
c) interconectarea sistemelor de distribuţie a gazelor naturale.
SECŢIUNEA a 3-a
Stocarea gazelor naturale în conducta de distribuţie
ART. 9
Stocarea gazelor naturale în conductele de distribuţie aferente SD, prevăzută la art. 7 lit. a), este o metodă care poate fi folosită de OSD pentru preluarea variaţiilor orare de consum de gaze naturale şi pentru echilibrarea permanentă şi operaţională a SD, în cadrul unei zile calendaristice.
ART. 10
(1) Stocarea gazelor naturale în conductele de distribuţie se realizează prin:
a) vehicularea unor cantităţi de gaze naturale din sistemul de transport al gazelor naturale sau din conducta de alimentare din amonte, după caz, în conductele de distribuţie, care pot fi folosite şi ca rezervoare de stocare subterane;
b) comprimarea unor cantităţi de gaze naturale în conductele de distribuţie aferente SD.
(2) Asigurarea cantităţilor de gaze naturale necesare stocării gazelor naturale se realizează prin:
a) dispecerizarea elementelor constructive ale SD, respectiv a staţiilor de comandă vane care cuprind conducte de distribuţie aferente SD şi care pot fi folosite pentru stocare;
b) manevrarea armăturilor de secţionare reglabile aflate pe conducta de distribuţie, unde se realizează stocarea.
(3) Stocarea gazelor naturale se poate realiza în:
a) conducte de distribuţie noi proiectate, indiferent de materialul tubular al acestora; şi/sau
b) conducte de distribuţie existente, care permit stocarea.
ART. 11
Capacitatea de stocare a unei conducte de distribuţie este:
a) cu atât mai mare cu cât presiunea gazelor naturale la intrarea în conducta de distribuţie este mai mare şi cu cât volumul acesteia este mai mare;
b) o consecinţă a proprietăţilor fizice a gazelor naturale din conductele de distribuţie în care fluxul acestora poate varia în funcţie de diferenţa de presiune.
ART. 12
(1) Pentru a stoca gazele naturale în conductele de distribuţie aferente SD, OSD ia în considerare următoarele informaţii:
a) diametrele interioare ale conductelor de distribuţie;
b) presiunile maxime şi minime de operare a gazelor naturale din conductele de distribuţie;
c) cantitatea totală de gaze naturale existentă în conductele de distribuţie aferente SD, în condiţii de lucru;
d) estimarea cantităţii de gaze naturale ce poate fi stocată în conductele de distribuţie aferente SD în funcţie de:
(i) vechimea conductelor de distribuţie;
(ii) numărul de defecte constatate/km/anul precedent estimării cantităţii de gaze naturale ce poate fi stocată;
(iii) consumul tehnologic din SD pentru anul precedent estimării cantităţii de gaze naturale ce poate fi stocată;
(iv) modul de amplasare a conductei - subteran/aerian.
e) variaţia maximă şi minimă a presiunii gazelor naturale la intrarea şi la ieşirea din conductele de distribuţie;
f) variaţia debitelor de gaze naturale intrate şi ieşite din conductele de distribuţie.
(2) Condiţiile tehnice de stocare în conducta de distribuţie se stabilesc de OSD în baza informaţiilor prevăzute în fişa tehnică a fiecărei conducte de distribuţie a gazelor naturale.
(3) Fişa tehnică, prevăzută la alin. (2), conţine, în principal, informaţii cu privire la estimarea pertinentă a rezistenţei mecanice a materialului tubular şi a componentelor de tip special care intră în componenţa conductei de distribuţie, respectiv:
a) caracteristicile tehnice ale conductelor de distribuţie aferente SD;
(i) diametrul;
(ii) lungimea;
(iii) materialul tubular etc.;
b) anul punerii în funcţiune a conductei de distribuţie;
c) tuburile de protecţie;
d) răsuflătorile;
e) robinetele;
f) îmbinările electroizolante;
g) căminele de vană etc.
(4) Presiunea maximă de operare a gazelor naturale într-o conductă de distribuţie, prevăzută la alin. (1) lit. b), este presiunea maximă la care poate funcţiona o conductă în condiţii de siguranţă; aceasta este mai mică sau egală cu presiunea de proiectare a conductei de distribuţie.
(5) Presiunea minimă de operare a gazelor naturale într-o conductă de distribuţie, prevăzută la alin. (1) lit. b), este presiunea minimă necesară la care poate funcţiona o conductă de distribuţie în condiţii de siguranţă, pentru alimentarea cu gaze naturale a clienţilor.
ART. 13
(1) Volumul total de gaze naturale existent în conductele de distribuţie aferente SD se calculează în conformitate cu prevederile art. 45.
(2) Cantităţile de gaze naturale rezervate de OSD pentru îndeplinirea atribuţiilor de serviciu de utilitate publică de distribuţie sunt cele aferente consumului tehnologic din SD.
(3) Intervalul de timp în care se realizează stocarea în conducta de distribuţie se stabileşte de OSD.
SECŢIUNEA a 4-a
Stocarea gazelor naturale în distribuitoare inelare
ART. 14
Stocarea gazelor naturale, prevăzută la art. 7 lit. b), este o metodă care poate fi folosită de OSD pentru preluarea variaţiilor orare de consum de gaze naturale şi pentru echilibrarea permanentă şi operaţională a SD, în cadrul unei zile calendaristice, care presupune interconectarea unor conducte de distribuţie a gazelor naturale într-o conductă inelară de distribuţie, cu diametru mai mare, amplasată în afara perimetrului de consum de gaze naturale.
ART. 15
În situaţia în care debitul de gaze naturale necesar pentru acoperirea vârfurilor de consum este mai mare decât debitul maxim al unei conducte de distribuţie se recomandă folosirea distribuitorului inelar, prevăzut la art. 7 lit. b).
ART. 16
Mai multe conducte de distribuţie, venite din zone diferite, pot fi interconectate printr-un distribuitor inelar, respectiv o conductă inelară de distribuţie, cu diametru mare, amplasată în afara perimetrului de consum.
ART. 17
OSD poate folosi distribuitorul inelar prevăzut la art. 16 pentru:
a) asigurarea continuităţii consumului de gaze naturale;
b) creşterea eficientă a capacităţilor de distribuţie a conductelor aferente SD;
c) mărirea cantităţii de gaze naturale stocate în conductele de distribuţie pe timpul nopţii;
d) satisfacerea vârfurilor de consum de gaze naturale de a doua zi;
e) creşterea siguranţei în exploatare; în cazul apariţiei unei defecţiuni pe o conductă de distribuţie, alimentarea cu gaze naturale totală sau parţială a unor consumatori se realizează prin celelalte conducte de distribuţie aflate în funcţiune.
ART. 18
Distribuitorul inelar prevăzut la art. 16 este prezentat în figura nr. 1*).
*) Figura nr. 1 este reprodusă în facsimil.
(a se vedea imaginea asociată)
Figura nr. 1
SECŢIUNEA a 5-a
Stocarea gazelor naturale în rezervoare metalice supraterane/subterane
ART. 19
Stocarea gazelor naturale, prevăzută la art. 7 lit. c), este o metodă care poate fi folosită de OSD pentru preluarea variaţiilor orare de consum de gaze naturale şi pentru echilibrarea permanentă şi operaţională a SD, în cadrul unei zile calendaristice, care presupune implementarea unei investiţii într-un parc de rezervoare metalice, în condiţii de eficienţă economică raportat la specificul activităţii de stocare a OSD.
ART. 20
(1) Rezervoarele metalice supraterane, prevăzute la art. 7 lit. c), pot fi:
a) umede sau cu etanşare hidraulică;
b) uscate sau cu etanşare uscată.
(2) Rezervoarele metalice supraterane, prevăzute la alin. (1) lit. b), sunt mai avantajoase decât cele umede, prevăzute la alin. (1) lit. a), pentru că acestea nu cresc umiditatea gazelor naturale şi nu îngheaţă iarna.
(3) Rezervoarele metalice supraterane, prevăzute la alin. (1) lit. b), au formă cilindrică şi pot fi montate vertical sau orizontal.
(4) Rezervoarele metalice subterane, prevăzute la art. 7 lit. c), pot fi rezervoarele de stocare subterane precizate la art. 10 alin. (1) lit. a).
ART. 21
Presiunea de stocare a gazelor naturale corespunzătoare unui volum optim se calculează utilizând ecuaţia de stare a gazelor:
(a se vedea imaginea asociată)
unde:
- C_m - cantitatea de gaze naturale din recipient (kg);
– p_0 - presiunea gazelor naturale, în condiţii normale (Pa); p_0 = 1,01325 * 10^5 Pa;
– V_0 - volumul optim de gaze naturale, în condiţii normale (mc);
– Z_0 - factorul de compresibilitate a gazelor perfecte, Z_0 = 1;
– R - constanta generală a gazelor naturale (J/kgK);
– T_0 - temperatura gazelor naturale, în condiţii normale (K); T_0 = 273,15 K;
– p - presiunea de stocare a gazelor naturale, în condiţii de lucru (Pa);
– V - volumul gazelor naturale, în condiţii de lucru (mc);
– Z - factorul de compresibilitate (adimensional);
– T - temperatura gazelor naturale (K).
ART. 22
(1) Volumul de gaze naturale V_0 ce poate fi stocat într-un rezervor metalic suprateran, la presiunea de lucru p, se calculează cu formula: (a se vedea imaginea asociată)
(2) Reprezentarea grafică a formulei prevăzute la alin. (1) este redată în figura nr. 2*).
*) Figura nr. 2 este reprodusă în facsimil.
(a se vedea imaginea asociată)
Figura nr. 2
(3) Volumul maxim de gaze naturale ce poate fi stocat într-un rezervor metalic suprateran corespunde presiunii gazelor naturale egale de 160 bari, conform reprezentării grafice prevăzute la alin. (2), ceea ce implică utilizarea unor compresoare speciale pentru încărcarea acestora.
ART. 23
(1) Capacitatea necesară a rezervoarelor metalice supraterane se calculează în baza graficului de consum zilnic de gaze naturale.
(2) Capacitatea de lucru a unui rezervor metalic suprateran se calculează cu formula: (a se vedea imaginea asociată)
unde:
- C - capacitatea de lucru a unui rezervor metalic suprateran (mc);
– V_r - volumul geometric al rezervorului metalic suprateran (mc);
– p_i - presiunea maximă de lucru a gazelor naturale din rezervorul metalic suprateran (Pa);
– p - presiunea gazelor naturale la intrare în rezervor metalic suprateran (Pa);
– p_0 - presiunea gazelor naturale, în condiţii normale (Pa); p_0 = 1,01325 * 10^5 Pa.
(3) Capacitatea de lucru, prevăzută la alin. (2), poate fi:
a) utilizată integral, în momentul în care presiunea gazelor naturale din rezervorul metalic suprateran scade până la presiunea de intrare a gazelor naturale în rezervor, respectiv p_i = p şi C = 0;
b) utilizată parţial, în momentul în care presiunea gazelor naturale din rezervorul metalic suprateran scade până la o presiune a gazelor naturale mai mare decât presiunea de intrare a gazelor naturale în rezervor, respectiv (a se vedea imaginea asociată)
(4) Volumul de gaze naturale extras din rezervorul metalic suprateran corespunde capacităţii de lucru a acestuia, respectiv: (a se vedea imaginea asociată)
unde:
- V_e - volumul de gaze naturale extras din rezervorul metalic suprateran (mc);
– C - capacitatea de lucru a unui rezervor metalic suprateran (mc).
(5) Coeficientul de utilizare a capacităţii de lucru a unui rezervor metalic suprateran reprezintă raportul dintre volumul de gaze naturale extras din rezervorul metalic suprateran şi capacitatea de lucru a acestuia, respectiv: (a se vedea imaginea asociată)
unde:
- K_u - coeficientul de utilizare a capacităţii de lucru a unui rezervor metalic suprateran (adimensional);
– V_e - volumul de gaze naturale extras din rezervorul metalic suprateran (mc);
– C - capacitatea de lucru a unui rezervor metalic suprateran (mc);
– p_i - presiunea maximă de lucru a gazelor naturale din rezervorul metalic suprateran (Pa);
– p_f - presiunea gazelor naturale la un moment dat în rezervorul metalic suprateran (Pa);
– p - presiunea gazelor naturale la intrare în rezervorul metalic suprateran (Pa).
CAP. III
Calculul energiei gazelor naturale existente în conductele de distribuţie aferente SD
SECŢIUNEA 1
Informaţii generale
ART. 24
OSD are obligaţia:
a) să opereze şi să dezvolte SD în condiţii de siguranţă, conform prevederilor art. 138 alin. (1) lit. a) din Lege;
b) să asigure echilibrul permanent al SD, conform prevederilor art. 138 alin. (1) lit. h) din Lege.
ART. 25
Dispecerizarea SD se realizează de OSD prin desfăşurarea unei activităţi specifice de echilibrare permanentă şi operativă a cantităţilor de gaze naturale intrate şi, respectiv, ieşite în/din SD.
ART. 26
OSD poate calcula LP având în vedere variaţia presiunilor gazelor naturale măsurate în diferite puncte ale SD şi utilizând un model de calcul hidraulic.
SECŢIUNEA a 2-a
Aspecte teoretice privind calculul volumului total de gaze naturale existent într-o conductă de distribuţie
ART. 27
Modelul de calcul hidraulic, prevăzut la art. 26, ia în considerare următoarele ipoteze simplificatoare de calcul:
a) regimul de curgere staţionară a gazelor naturale prin SD; situaţie în care presiunea gazelor naturale este constantă, nu are variaţii în timp;
b) procesul izoterm, respectiv temperatura gazelor naturale este constantă;
c) compoziţia constantă a gazelor naturale pe SD este egală cu media compoziţiilor gazelor naturale la punctele de intrare în SD, ponderată cu debitele măsurate la aceste puncte. În baza acestei compoziţii se consideră cunoscuţi următorii parametri de calitate ai gazului: densitatea gazului ρ_s în condiţii standard, densitatea ρ_n în condiţii normale, presiunea critică p_cr şi temperatura critică T_cr.
ART. 28
(1) Volumul de gaze naturale dintr-o conductă de distribuţie, prezentată în figura nr. 3*), în condiţiile prevăzute la art. 27, se calculează cu formula:
*) Figura nr. 3 este reprodusă în facsimil.
(a se vedea imaginea asociată)
unde
- LP_i - volumul gazelor naturale din conducta de distribuţie „i“, în condiţii standard (mc);
– C_mi - cantitatea de gaze naturale din conducta de distribuţie „i“ (kg);
– ρ_s - densitatea gazelor naturale, în condiţii standard (kg/mc).
(a se vedea imaginea asociată)
Figura nr. 3
(2) Temperatura gazelor naturale în conducta de distribuţie „i“ este constantă T(x) = T_med.
(3) Ecuaţia de conservare a masei este dată de formula: (a se vedea imaginea asociată)
unde:
- ρ - densitatea gazelor naturale (kg/mc);
– ν - viteza de curgere a gazelor naturale (m/s).
(4) Ecuaţia de mişcare a gazelor naturale este dată de formula: (a se vedea imaginea asociată)
unde:
- p - presiunea gazelor naturale (Pa);
– ρ - densitatea gazelor naturale (kg/mc);
– dx - elementul de lungime (m);
– g - acceleraţia gravitaţională a gazelor naturale (m/s^2); g = 9,81 m/s^2;
– α - unghiul de înclinaţie al conductei de distribuţie: sin(α) = dz/dx;
– ν - viteza de curgere a gazelor naturale (m/s);
– D - diametrul interior al conductei de distribuţie (m);
– λ - coeficientul de frecare hidraulică (adimensional).
(5) Ecuaţia de stare a gazelor naturale este dată de formula: (a se vedea imaginea asociată)
unde:
- ρ - densitatea gazelor naturale (kg/mc);
– p - presiunea gazelor naturale (Pa);
– Z - factorul de compresibilitate (adimensional), în funcţie de presiunea p(x) şi temperatura T_med a gazelor naturale;
– R_g - constanta specifică a gazelor naturale (J/kg K);
– T - temperatura gazelor naturale (K).
ART. 29
Rezolvarea ecuaţiilor prevăzute la art. 28 alin. (3)-(5), pentru aflarea distribuţiilor spaţiale p(x), ρ(x), ν(x) ale mărimilor caracteristice procesului de curgere a gazelor naturale de-a lungul conductei de distribuţie „i“, se realizează numai prin metode numerice şi necesită cunoaşterea unor seturi de valori-limită pe extremităţile conductei, ale căror mărimi caracteristice sunt:
(a se vedea imaginea asociată)
ART. 30
Cantitatea de gaze naturale existentă într-un element de volum din conducta de distribuţie „i“ este cantitatea elementară de gaze naturale care se calculează cu formula:
(a se vedea imaginea asociată)
unde:
- dm_i - cantitatea elementară de gaze naturale a unui element de volum din conducta de distribuţie „i“ (kg);
– ρ(x) - densitatea gazelor naturale (kg/mc);
– dV_i - elementul de volum (mc);
– dx_i - elementul de lungime (m);
– A_i - aria secţiunii de curgere a gazelor naturale prin conducta de distribuţie „i“ (mp);
– D_i - diametrul interior al conductei de distribuţie „i“ (m);
– p(x) - presiunea gazelor naturale (Pa);
– Z - factorul de compresibilitate (adimensional), în funcţie de presiunea p(x) şi temperatura T_med_i a gazelor naturale;
– R_g - constanta specifică a gazelor naturale (J/kg K);
– T_med_i - temperatura medie a gazelor naturale din conducta de distribuţie „i“ (K).
ART. 31
Prin însumarea cantităţilor elementare de gaze naturale dm_i, prevăzute la art. 30, din întregul volum al conductei de distribuţie „i“ prevăzut la art. 28 alin. (1), se obţine cantitatea de gaze naturale existentă în conductă:
(a se vedea imaginea asociată)
unde,
- C_mi - cantitatea de gaze naturale existentă în conducta de distribuţie „i“ (kg).
ART. 32
Prin intermediul unui program de calcul hidraulic se implementează metoda numerică prevăzută la art. 29 care descrie procesul de curgere staţionară a gazelor naturale, inclusiv posibilităţile de selectare a diferitelor formule de calcul al parametrilor procesului de curgere: factor de compresibilitate, coeficientul de frecare hidraulică etc.
ART. 33
Unul din rezultatele calculelor hidraulice efectuate cu programul prevăzut la art. 32 îl constituie şi volumul de gaze naturale existent în SD.
ART. 34
(1) O ipoteză suplimentară simplificatoare de calcul este aceea în care conducta de distribuţie „i“ se consideră în poziţie orizontală, Δh = 0, iar viteza de curgere a gazelor naturale este mult mai mică decât viteza sunetului, ceea ce face ca termenul (a se vedea imaginea asociată)
din ecuaţia de mişcare, prevăzută la art. 28 alin. (4), să fie nesemnificativ.
(2) Cantitatea de gaze naturale din conducta de distribuţie „i“, prevăzută la alin. (1), se calculează cu formula:
unde: (a se vedea imaginea asociată)
– C_mi - cantitatea de gaze naturale din conducta de distribuţie „i“ (kg);
– A_i - aria secţiunii de curgere a gazelor naturale prin conducta de distribuţie „i“ (mp);
– L_i - lungimea conductei de distribuţie „i“ (m);
– p_med_i - presiunea medie a gazelor naturale din conducta de distribuţie „i“ (Pa);
– Z_med_i - factorul de compresibilitate mediu [adimensional], în funcţie de presiunea p_med_i şi temperatura T_med_i a gazelor naturale;
– R_g - constanta specifică a gazelor naturale (J/kg K);
– T_med_i - temperatura medie a gazelor naturale din conducta de distribuţie „i“ (K).
ART. 35
În situaţia în care sunt cunoscute presiunile de intrare şi de ieşire a gazelor naturale în/din conducta de distribuţie „i“, respectiv p_i1 şi p_i2, volumul de gaze naturale, în condiţii standard, existent în conducta de distribuţie, se calculează cu formula:
unde: (a se vedea imaginea asociată)
– LP_i - volumul de gaze naturale existent în conducta de distribuţie „i“ (mc);
– C_mi - cantitatea de gaze naturale existentă în conducta de distribuţie „i“ (kg);
– ρ_s - densitatea gazelor naturale, în condiţii standard (kg/mc);
– A_i - aria secţiunii de curgere a gazelor naturale prin conducta de distribuţie „i“ (mp);
– L_i - lungimea conductei de distribuţie „i“ (m);
– p_med_i - presiunea medie a gazelor naturale din conducta de distribuţie „i“ (Pa);
– R_g - constanta specifică a gazelor naturale (J/kg K);
– T_med_i - temperatura medie a gazelor naturale (K);
– Z_med_i - factorul de compresibilitate mediu [adimensional], în funcţie de presiunea p_med şi temperatura T_med a gazelor naturale.
ART. 36
Presiunea medie a gazelor naturale din conducta de distribuţie „i“, prevăzută la art. 34 alin. (2) şi art. 35, se calculează cu formula:
(a se vedea imaginea asociată)
unde:
- p_med_i - presiunea medie a gazelor naturale din conducta de distribuţie „i“ (Pa);
– p_i1 - presiunea gazelor naturale la intrarea în conducta de distribuţie „i“ (Pa);
– p_i2 - presiunea gazelor naturale la ieşirea din conducta de distribuţie „i“ (Pa).
ART. 37
Constanta specifică a gazelor naturale, prevăzută la art. 34 alin. (2) şi art. 35, se calculează cu formula:
(a se vedea imaginea asociată)
unde:
- R_g - constanta specifică a gazelor naturale (J/kg K);
– R - constanta generală a gazelor naturale (J/kmol K); R = 8314 J/kmol K;
– V_m - volumul molar al gazelor naturale (mc/kmol); V_m = 22,414 mc/kmol;
– ρ_n - densitatea gazelor naturale, în condiţii normale (kg/m^3).
ART. 38
(1) Densitatea gazelor naturale, în condiţii normale, prevăzută la art. 37, se calculează cu formula: (a se vedea imaginea asociată)
unde:
- M_m - masa molară a gazelor naturale (kg/kmol).
(2) În situaţia în care se aplică ipoteza prevăzută la art. 27 lit. c), densitatea gazelor naturale, în condiţii normale, este cunoscută.
ART. 39
Factorul de compresibilitate, prevăzut la art. 34 alin. (2) şi art. 35, pentru presiuni de până la 70 bari, se poate calcula cu formula AGA^4, respectiv:
^4 AGA - American Gas Association.
(a se vedea imaginea asociată)
unde:
- p_med_i - presiunea medie a gazelor naturale din conducta de distribuţie „i“ (Pa);
– p_cr - presiunea critică a gazelor naturale din conducta de distribuţie „i“ (Pa);
– T_med_i - temperatura medie a gazelor naturale din conducta de distribuţie „i“ (K);
– T_cr - presiunea critică a gazelor naturale din conducta de distribuţie „i“ (K).
ART. 40
(1) În situaţia în care este cunoscută numai una dintre presiunile de intrare sau de ieşire a gazelor naturale în/din conducta de distribuţie „i“, respectiv p_i1 sau p_i2 şi debitul staţionar Q_i12, presiunea necunoscută se determină astfel încât să fie îndeplinită formula de calcul al debitului de gaze naturale vehiculat prin conducta orizontală de distribuţie în regim staţionar şi izoterm.
(2) Debitul de gaze naturale vehiculat prin conducta orizontală de distribuţie, prevăzut la alin. (1), se calculează cu formula: (a se vedea imaginea asociată)
unde:
- Q_i12 - debitul staţionar de gaze naturale din conducta de distribuţie „i“ în condiţii standard (mc/s);
– R_aer - constanta specifică a aerului (J/kg K); R_aer = 287,04 J/kg K;
– T_s - temperatura gazelor naturale, în condiţii standard (K), T_s = 288,15 K;
– p_s - presiunea gazelor naturale, în condiţii standard (Pa); ps = 1,01325*10^5 Pa;
– D_i - diametrul interior al conductei de distribuţie „i“ (m);
– p_i1 - presiunea gazelor naturale la intrarea în conducta de distribuţie „i“ (Pa);
– p_i2 - presiunea gazelor naturale la ieşirea din conducta de distribuţie „i“ (Pa);
– δ_g - densitatea relativă a gazelor naturale (adimensională);
– L_i - lungimea conductei de distribuţie „i“ (m);
– T_med_i - temperatura medie a gazelor naturale din conducta de distribuţie „i“ (K);
– Z_med_i - factorul de compresibilitate mediu (adimensional), în funcţie de presiunea p_med_i şi temperatura T_med_i a gazelor naturale;
– \u-3988? - coeficientul de frecare hidraulică (adimensional).
ART. 41
Densitatea relativă a gazelor naturale, prevăzută la art. 40 alin. (2) se calculează cu formula:
(a se vedea imaginea asociată)
unde:
- ρ_s - densitatea gazelor naturale, în condiţii standard (kg/mc);
– ρ_aer_s - densitatea aerului, în condiţii standard (kg/mc); ρ_aer_s = 1,225 kg/mc.
ART. 42
Coeficientul de frecare hidraulică, prevăzut la art. 40 alin. (2), se calculează cu formula Hofer:
(a se vedea imaginea asociată)
sau cu formula:
(a se vedea imaginea asociată)
unde:
- k - rugozitatea conductei de distribuţie „i“ (m);
– D_i - diametrul interior al conductei de distribuţie „i“ (m);
– Re - numărul Reynolds (adimensional).
ART. 43
Numărul Reynolds, prevăzut la art. 42, se calculează cu formula:
(a se vedea imaginea asociată)
unde:
- ρ_s - densitatea gazelor naturale, în condiţii standard (kg/mc);
– Q_i12 - debitul staţionar de gaze naturale din conducta de distribuţie „i“ în condiţii standard (mc/s);
– μ_g - viscozitatea dinamică a gazelor naturale (kg/m.s); μ_g = 10^-5 kg/m.s;
– D_i - diametrul interior al conductei de distribuţie „i“ (m).
ART. 44
Temperatura medie a gazelor naturale din conducta de distribuţie „i“, prevăzută la art. 34 alin. (2) şi art. 35, se calculează cu formula:
(a se vedea imaginea asociată)
unde:
- T_med_i - temperatura medie a gazelor naturale din conducta de distribuţie „i“ (K);
– T_i1 - temperatura gazelor naturale la intrarea în conducta de distribuţie „i“ (K);
– T_i2 - temperatura gazelor naturale la ieşirea din conducta de distribuţie „i“ (K);
– T_sol - temperatura solului (K).
SECŢIUNEA a 3-a
Volumul total de gaze naturale existent în conductele de distribuţie aferente SD
ART. 45
Volumul total de gaze naturale existent în conductele de distribuţie aferente SD, la un moment dat, se calculează cu formula:
(a se vedea imaginea asociată)
unde:
- i = 1........n - numărul conductelor de distribuţie aferente SD;
– LP - volumul total de gaze naturale existent în conductele de distribuţie aferente SD (mc);
– LP_i - volumul gazelor naturale existent în conducta de distribuţie „i“ (mc).
ART. 46
Presiunea medie a gazelor naturale din SD se calculează cu formula:
(a se vedea imaginea asociată)
unde:
- i = 1........n - numărul conductelor de distribuţie aferente SD;
– p_med_SD - presiunea medie a gazelor naturale din SD (Pa);
– p_med_i - presiunea medie a gazelor naturale pe fiecare conductă de distribuţie „i“ (Pa), calculată cu formula prevăzută la art. 36.
ART. 47
Temperatura medie a gazelor naturale din SD se calculează cu formula:
(a se vedea imaginea asociată)
unde:
- k = 1........o - numărul zonelor cu temperatura medie a gazelor naturale din SD;
– T_med_SD - temperatura medie a gazelor naturale din SD (K);
– T_med_ZB_k - temperatura medie a gazelor naturale pe fiecare zonă „k“ din SD cu temperatura medie a gazelor naturale (K).
SECŢIUNEA a 4-a
Energia gazelor naturale existentă în SD
ART. 48
Energia gazelor naturale existentă în SD, la un moment dat, se calculează cu formula:
(a se vedea imaginea asociată)
unde:
- E_SD - energia gazelor naturale existentă în SD (MWh);
– LP - volumul total de gaze naturale existent în conductele de distribuţie aferente SD, la un moment dat (mc);
– H_S - puterea calorifică superioară medie a gazelor naturale din SD, la un moment dat (MWh/mc).
ART. 49
Puterea calorifică superioară medie a gazelor naturale din SD, prevăzută la art. 48, se calculează cu formula:
(a se vedea imaginea asociată)
unde:
- H_S - puterea calorifică superioară medie a gazelor naturale din SD (MWh/mc);
– H_Sf - puterea calorifică superioară a punctului de intrare „f“ în SD (MWh/mc);
– V_Sf - volumul de gaze naturale măsurat în punctul de intrare „f“ în SD (mc);
– f = 1......m - numărul punctelor de intrare în SD.
CAP. IV
Monitorizarea SD
ART. 50
(1) OSD poate utiliza LP pentru echilibrarea permanentă a SD.
(2) În situaţia în care OSD are posibilitatea să înregistreze zilnic parametrii de presiune, temperatură şi debit ale gazelor naturale, acesta poate calcula LP pentru fiecare zi calendaristică.
ART. 51
(1) OSD are obligaţia să efectueze verificarea şi revizia tehnică a conductelor de distribuţie aferente SD, conform prevederilor Normelor tehnice pentru proiectarea, executarea şi exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale, aprobate prin Ordinul preşedintelui ANRE nr. 89/2018.
(2) Pentru estimarea cantităţii de gaze naturale care există în SD, precum şi/sau pentru estimarea cantităţii de gaze naturale ce poate fi stocată în conductele de distribuţie aferente SD, este necesară monitorizarea zilnică a volumelor de gaze naturale existente în SD.
ART. 52
Pentru fiecare conductă de distribuţie, pe tot parcursul anului calendaristic, în fiecare zi calendaristică, OSD poate ţine evidenţa a cel puţin următoarelor informaţii, aferente modelului de calcul hidraulic:
a) debitul gazelor naturale la intrarea în conducta de distribuţie;
b) presiunile de intrare şi ieşire în/din conducta de distribuţie;
c) viteza medie a gazelor naturale;
d) presiunea medie a gazelor naturale;
e) temperatura gazelor naturale;
f) volumul gazelor naturale existent;
g) puterea calorifică superioară medie a gazelor naturale;
h) energia gazelor naturale existentă în SD la începutul zilei calendaristice.
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
