Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
────────── Aprobat prin HOTĂRÂREA nr. 114 din 28 iunie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 605 din 3 iulie 2023.────────── CAP. I Dispoziţii generale ART. 1 (1) Admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii se face prin concurs, pe baza competenţei profesionale, a aptitudinilor şi a bunei reputaţii, cu respectarea principiilor transparenţei şi egalităţii. (2) Admiterea pe posturile de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi al instituţiilor coordonate de Consiliu sau subordonate Consiliului, al Ministerului Public ori al Ministerului Justiţiei şi al instituţiilor coordonate sau subordonate acestuia se face prin concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii. ART. 2 Poate fi admisă la Institutul Naţional al Magistraturii sau, după caz, poate ocupa un post dintre cele prevăzute la art. 1 alin. (2) persoana care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: a) are cetăţenia română, domiciliul în România şi capacitate deplină de exerciţiu; b) este licenţiată în drept; c) nu are antecedente penale şi se bucură de o bună reputaţie; d) cunoaşte limba română; e) este aptă, din punct de vedere medical şi psihologic, pentru exercitarea funcţiei. ART. 3 Cursanţii Institutului Naţional al Magistraturii au calitatea de auditori de justiţie. CAP. II Organizarea concursului ART. 4 (1) Data şi locul concursului de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, calendarul de desfăşurare a concursului, numărul de locuri scoase la concurs, cuantumul taxei de înscriere, precum şi cererea de înscriere tipizată se stabilesc prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii. (2) Tematica şi bibliografia de concurs se stabilesc prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, cu sprijinul Institutului Naţional al Magistraturii. (3) Numărul locurilor scoase la concurs se stabileşte, cu consultarea Direcţiei resurse umane şi organizare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, în funcţie de numărul de posturi de judecători şi procurori vacante, precum şi de cele care vor fi înfiinţate. (4) Datele prevăzute la alin. (1) şi (2) se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii, cu cel puţin 60 de zile înainte de data stabilită pentru concurs. (5) Lista posturilor vacante de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi al instituţiilor coordonate sau subordonate Consiliului, al Ministerului Public, precum şi al Ministerului Justiţiei şi al instituţiilor coordonate sau subordonate acestuia, care se ocupă prin concurs, se publică odată cu anunţul referitor la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii. (6) Pentru Ministerul Justiţiei şi instituţiile coordonate sau subordonate acestuia şi Ministerul Public, posturile care se scot la concurs se stabilesc de fiecare din cele două instituţii, după caz. Anterior anunţării concursului, Consiliul Superior al Magistraturii transmite Ministerului Public, Ministerului Justiţiei, precum şi instituţiilor coordonate sau subordonate Consiliului intenţia de a organiza concursul, în vederea stabilirii posturilor vacante de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul acestora şi, după caz, al instituţiilor coordonate sau subordonate, ce urmează a fi alocate pentru concurs. (7) În cuprinsul cererii de înscriere, candidatul optează fie pentru locurile de auditori de justiţie, fie pentru posturile vacante de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor scoase la concurs, fără a indica instituţia în cadrul căreia este postul vacant, putându-se formula o singură opţiune. (8) Pentru înscrierea la concurs, candidatul plăteşte o taxă al cărei cuantum se stabileşte, cu consultarea Direcţiei resurse umane şi organizare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, în funcţie de cheltuielile necesare pentru organizarea concursului. Taxa se plăteşte în contul bancar specificat în anunţul privind organizarea concursului. (9) Taxa de înscriere la concurs se restituie în cazul unor situaţii obiective de împiedicare a participării la concurs intervenite înainte de susţinerea primei probe a concursului. Cererea de restituire se depune la Direcţia resurse umane şi organizare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi se soluţionează în termen de 30 de zile de la înregistrare de către Direcţia economică şi administrativ din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. (10) Cererile pentru înscrierea la concurs şi actele prevăzute la alin. (11) se depun în format online, prin intermediul platformei informatice puse la dispoziţie de Consiliul Superior al Magistraturii, în termenul prevăzut de calendarul concursului. În anunţul privind organizarea concursului se face trimitere şi la instrucţiunile privind folosirea platformei informatice. În cazul persoanelor care nu au acces la internet sau nu dispun de mijloacele tehnice pentru a realiza transmiterea documentelor în format online, precum şi în cazul în care platforma informatică nu funcţionează, candidaţii completează o declaraţie tipizată cu privire la aceste aspecte, iar cererile pentru înscrierea la concurs se depun, personal sau prin mandatar cu procură specială, în acelaşi termen, la orice tribunal sau, după caz, parchet de pe lângă tribunal. (11) La cererea de înscriere se anexează, în format scanat sau, după caz, în format letric, copii simple de pe următoarele acte: a) certificatul de naştere; b) actul de identitate; c) diploma de licenţă sau adeverinţa provizorie; d) dovada plăţii taxei de înscriere; e) certificatul de cazier judiciar; f) certificatul medical eliberat în condiţiile art. 16 alin. (1). (12) În cazul cererilor depuse în format letric, preşedinţii tribunalelor şi, după caz, prim-procurorii parchetelor de pe lângă acestea vor preda dosarele candidaţilor la comisia de organizare a concursului în cel mult 3 zile de la data expirării termenului de înscriere la concurs. ART. 5 (1) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii numeşte comisia de organizare a concursului, precum şi, cu sprijinul Institutului Naţional al Magistraturii, comisia de elaborare a subiectelor, comisia de corectare, comisia de interviu şi comisia de soluţionare a contestaţiilor. (2) Nu pot fi numite în comisiile prevăzute la alin. (1) persoanele care au soţul sau soţia, rude ori afini până la gradul al patrulea inclusiv în rândul candidaţilor. O persoană poate face parte dintr-o singură comisie. Din aceeaşi comisie sau din comisii diferite nu pot face parte soţi, rude sau afini până la gradul al patrulea inclusiv. Nu pot face parte din comisia de elaborare a subiectelor, comisia de corectare, comisia de interviu, precum şi comisia de soluţionare a contestaţiilor membrii Consiliului Superior al Magistraturii şi nici persoane din conducerea Consiliului Superior al Magistraturii ori a Institutului Naţional al Magistraturii. Toţi membrii comisiilor completează declaraţii pe propria răspundere în acest sens. (3) Dacă oricare dintre incompatibilităţile prevăzute la alin. (2) se iveşte ulterior desemnării membrilor comisiilor, membrul în cauză are obligaţia să comunice de îndată această situaţie preşedintelui comisiei, în vederea înlocuirii sale. În cazul comisiei de organizare a concursului, desemnarea unei alte persoane în locul membrului incompatibil se realizează doar dacă este necesar. Situaţiile de incompatibilitate a preşedintelui comisiei de concurs sunt soluţionate de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii. ART. 6 (1) Comisia de organizare a concursului coordonează organizarea şi desfăşurarea concursului şi verifică îndeplinirea de către candidaţi a condiţiilor de participare la concurs. (2) Comisia de organizare a concursului se compune din: a) preşedinte: secretarul general al Consiliului Superior al Magistraturii sau secretarul general adjunct; b) vicepreşedinte: secretarul general adjunct, directorii Institutului Naţional al Magistraturii sau directorii Direcţiei resurse umane şi organizare, după caz; c) membri, desemnaţi din rândul personalului din cadrul aparatului de specialitate al Consiliului Superior al Magistraturii şi al Institutului Naţional al Magistraturii, inclusiv al celui cu funcţii de conducere. (3) Responsabilii de sală şi supraveghetorii, precum şi alte persoane care desfăşoară activitatea pentru buna organizare a concursului sunt desemnaţi prin decizie a preşedintelui comisiei de organizare a concursului. ART. 7 (1) Comisia de organizare a concursului are, în principal, următoarele atribuţii: 1. verifică îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 2 lit. a), b) şi d), a condiţiei privind lipsa antecedentelor penale prevăzute la art. 2 lit. c), precum şi a condiţiei de a fi apt din punct de vedere medical prevăzute la art. 2 lit. e), centralizează dosarele candidaţilor, întocmeşte şi afişează listele candidaţilor care îndeplinesc condiţiile de mai sus şi listele finale ale candidaţilor, distinct, în funcţie de opţiunea formulată potrivit art. 4 alin. (7); 2. controlează şi îndrumă acţiunile privind organizarea şi desfăşurarea concursului, identificarea şi, după caz, închirierea spaţiilor adecvate pentru susţinerea probelor de concurs, procurarea necesarului de rechizite, asigurarea asistenţei medicale pe parcursul desfăşurării concursului şi a pazei necesare pentru păstrarea ordinii publice la centrele de concurs şi de evaluare, asigurarea cheltuielilor de transport, cazare şi diurnă, după caz, pentru membrii comisiilor; 3. ia măsuri pentru securizarea subiectelor şi a lucrărilor scrise la sediul Institutului Naţional al Magistraturii şi în timpul transportului acestora; 4. asigură confecţionarea ştampilelor-tip pentru concurs, care sunt numerotate; 5. instruieşte, înaintea susţinerii concursului, responsabilii de sală; 6. preia de la comisia de elaborare subiectele pentru probele scrise şi baremele de evaluare şi de notare, în plicuri distincte, închise şi sigilate; 7. păstrează în condiţii de deplină siguranţă subiectele şi baremele de evaluare şi notare; 8. efectuează tragerea la sorţi a variantei de subiecte pentru proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice, dintre cele 2 variante elaborate conform art. 11 alin. (1) pct. 2, în vederea multiplicării subiectelor pentru această probă. Tragerea la sorţi se realizează de către preşedintele comisiei de organizare a concursului, în prezenţa a 5 membri ai comisiei, cu cel mult 12 ore înainte de ora de începere a probei în fiecare zi de concurs, încheind un proces-verbal în acest sens; 9. coordonează multiplicarea subiectelor pentru probele scrise, în funcţie de numărul candidaţilor, sigilând apoi plicurile conţinând necesarul de subiecte pentru fiecare sală; 10. distribuie responsabililor de sală subiectele multiplicate pentru probele scrise; 11. repartizează candidaţii pe săli, pentru probele scrise, în ordine alfabetică, separat în funcţie de opţiunea formulată potrivit art. 4 alin. (7), şi dispune afişarea listelor respective cu cel puţin 24 de ore înainte de fiecare probă pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi a Institutului Naţional al Magistraturii; 12. afişează baremul de evaluare şi notare la centrele de concurs după încheierea fiecărei probe scrise şi asigură publicarea acestuia pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi a Institutului Naţional al Magistraturii; 13. organizează transportul lucrărilor scrise de la centrele de concurs la sediul Institutului Naţional al Magistraturii şi răspunde de securitatea acestora; 14. ia măsuri pentru ca în spaţiile în care se desfăşoară probele scrise de concurs să nu pătrundă persoane străine neautorizate de comisie sau neprevăzute de prezentul regulament; 15. calculează mediile generale şi întocmeşte listele finale; 16. efectuează verificări privind îndeplinirea condiţiei bunei reputaţii prevăzute la art. 2 lit. c), după afişarea rezultatelor definitive ale concursului; 17. analizează desfăşurarea şi rezultatele concursului şi prezintă concluziile Consiliului Superior al Magistraturii; 18. informează de îndată conducerea Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la orice situaţie deosebită a cărei rezolvare nu este prevăzută în prezentul regulament, precum şi cu privire la orice situaţie care impune anularea unor subiecte, cum ar fi pierderea, deteriorarea sau desecretizarea unui subiect; 19. asigură afişarea şi publicarea pe paginile de internet, de către Consiliul Superior al Magistraturii şi Institutul Naţional al Magistraturii, a rezultatelor concursului; 20. propune Consiliului Superior al Magistraturii eventualele modificări în modul de organizare şi desfăşurare a concursului; 21. îndeplineşte orice alte atribuţii necesare bunei desfăşurări a concursului. (2) Membrii comisiei de organizare a concursului îşi desfăşoară activitatea în timpul programului normal de lucru de la Consiliul Superior al Magistraturii sau, după caz, Institutul Naţional al Magistraturii. În mod excepţional, în situaţii temeinic justificate, membrii comisiei de organizare a concursului îşi pot desfăşura activitatea şi în afara programului normal de lucru, cu aprobarea preşedintelui comisiei de organizare a concursului şi în limitele stabilite de acesta. ART. 8 (1) Preşedintele comisiei de organizare a concursului ia toate măsurile necesare ducerii la îndeplinire a atribuţiilor prevăzute la art. 7. (2) În acest scop, preşedintele comisiei de organizare a concursului stabileşte fişa de atribuţii pentru vicepreşedinte şi membrii comisiei, instrucţiunile pentru responsabilii de sală şi supraveghetori, precum şi sarcinile ce revin tribunalelor şi parchetelor de pe lângă acestea, în vederea bunei desfăşurări a concursului. (3) Preşedinţii tribunalelor şi prim-procurorii parchetelor de pe lângă acestea răspund de ducerea la îndeplinire a acestor sarcini, sub coordonarea preşedintelui comisiei de organizare a concursului. ART. 9 (1) Comisia de elaborare a subiectelor elaborează subiectele şi baremele de evaluare şi notare pentru testul-grilă şi pentru proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice. (2) Comisia de corectare corectează şi notează lucrările la proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice. (3) Comisia de interviu elaborează grila de evaluare în baza căreia se face aprecierea interviului, precum şi subiectele pe baza cărora vor fi examinaţi candidaţii şi realizează intervievarea candidaţilor, în scopul identificării aptitudinilor, motivaţiilor şi elementelor de etică specifice profesiei. (4) Comisia de soluţionare a contestaţiilor, prin subcomisiile corespunzătoare, soluţionează contestaţiile la barem şi la probele de concurs. (5) Comisiile prevăzute la alin. (1)-(4) sunt conduse de câte un preşedinte. Numărul membrilor comisiilor se stabileşte prin hotărârea de numire a acestora, în funcţie de numărul candidaţilor. (6) Desemnarea membrilor acestor comisii se face pe baza consimţământului scris, exprimat anterior. Consimţământul pentru desemnarea într-o comisie de concurs se consideră dat atât pentru calitatea de membru titular, cât şi pentru calitatea de membru supleant în comisie. (7) Membrii comisiilor prevăzute la alin. (1)-(4) semnează contracte de participare în comisii cu privire la modalităţile de plată şi respectarea atribuţiilor ce le revin potrivit dispoziţiilor prezentului regulament. (8) Declaraţiile şi contractele de participare în comisii sunt centralizate de comisia de organizare a concursului şi se păstrează alături de celelalte documente de concurs. (9) În comisiile prevăzute la alin. (1)-(4) sunt numiţi şi membri supleanţi, care îi vor înlocui de drept, în ordinea stabilită de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii prin hotărârea de numire a comisiilor, pe acei membri ai comisiei care, din motive întemeiate, nu îşi pot exercita atribuţiile. Înlocuirea se efectuează de preşedintele comisiei respective. În cazul în care, din motive întemeiate, preşedintele unei comisii de concurs nu îşi poate exercita atribuţiile, înlocuirea acestuia se dispune de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii. ART. 10 (1) Pentru testul-grilă şi pentru proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice, în cadrul comisiei de elaborare a subiectelor se constituie în mod distinct comisii de elaborare a subiectelor la disciplinele drept civil şi drept procesual civil, respectiv drept penal şi drept procesual penal. Subiectele de drept material sunt elaborate de membrii comisiei care elaborează şi subiectele de drept procesual în materia corespunzătoare. (2) Membrii comisiilor prevăzute la alin. (1) sunt numiţi dintre judecători şi procurori specializaţi în disciplinele de concurs. Din aceste comisii pot face parte şi cadre didactice universitare, specializate în disciplinele de concurs. (3) Numirea membrilor comisiei de elaborare a subiectelor se face cu cel puţin 30 de zile înaintea datei de desfăşurare a primei probe din cadrul primei etape a concursului. ART. 11 (1) Comisia de elaborare a subiectelor are, în principal, următoarele atribuţii: 1. elaborarea subiectelor de concurs şi a baremelor de evaluare şi de notare, cu respectarea următoarelor reguli: a) să fie în concordanţă cu tematica şi bibliografia aprobate şi publicate pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi a Institutului Naţional al Magistraturii; b) să asigure o cuprindere echilibrată a materiei studiate, să aibă grad de complexitate corespunzător conţinutului tematicii şi bibliografiei, pentru a putea fi tratate în timpul de lucru stabilit; c) să se evite repetarea subiectelor de la concursurile anterioare; d) în cazul testului-grilă, să asigure o repartizare echilibrată a răspunsurilor corecte şi a numărului de răspunsuri corecte între variantele de răspuns; e) în cazul probei scrise de verificare a cunoştinţelor juridice: (i) să asigure pondere egală între disciplinele de concurs; (ii) să evidenţieze operaţiile gândirii - analiză, sinteză, generalizare - în trăsături ale procesului de gândire, cum ar fi: flexibilitatea, dimensiunea critică; (iii) să fie formulate astfel încât tratarea subiectelor să angajeze cât mai multe posibilităţi de analiză, de sinteză şi de generalizare din partea candidaţilor; (iv) să indice pentru fiecare subiect atât punctajul prevăzut în barem, cât şi timpul recomandat pentru rezolvare; (v) să pună accent în notarea lucrărilor pe motivarea soluţiei alese de candidat, în barem putând să fie punctate modalităţi alternative de motivare a soluţiei alese de candidat; (vi) baremul stabilit să puncteze coerenţa în exprimare şi respectarea regulilor de gramatică şi ortografie; f) timpul necesar rezolvării subiectelor să nu depăşească timpul alocat desfăşurării probelor de concurs; g) să se asigure unitatea de evaluare la nivel naţional; h) subiectele nu pot conţine probleme controversate în doctrină sau în practică; 2. pentru proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice, elaborarea a câte două variante de subiecte pentru fiecare disciplină, din care se alege, prin tragere la sorţi, varianta pentru această probă; 3. predarea către comisia de organizare a concursului, cu cel puţin 12 ore înainte de desfăşurarea probelor scrise eliminatorii, a subiectelor şi a baremelor de evaluare şi de notare, în plicuri sigilate; 4. în cazul probei scrise de verificare a cunoştinţelor juridice, predarea ghidurilor de corectare pentru varianta extrasă, către comisia de corectare, cel târziu la momentul începerii corectării lucrărilor. (2) Preşedintele comisiei de elaborare a subiectelor veghează la respectarea regulilor de elaborare a subiectelor şi coordonează activitatea comisiei. ART. 12 (1) În cadrul comisiei de interviu se pot constitui subcomisii de interviu, numărul acestora stabilindu-se în funcţie de numărul candidaţilor declaraţi admişi după prima etapă eliminatorie. (2) Din comisia de interviu sau, după caz, din fiecare subcomisie de interviu fac parte un psiholog, doi judecători, un procuror şi un cadru didactic universitar selectat, de regulă, din rândul celor ce au gradul didactic de profesor universitar. Membrii care vor activa în subcomisii se stabilesc, pe fiecare categorie, în ordinea aprobată de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, prin hotărârea de numire a comisiilor de concurs. În situaţia în care activează mai multe subcomisii, componenţa nominală a fiecăreia dintre ele va fi stabilită prin tragere la sorţi, în ziua desfăşurării probei. Membrii subcomisiilor neactivate dobândesc calitatea de membru supleant, în ordinea stabilită de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii prin hotărârea de numire a comisiilor, dispoziţiile art. 9 alin. (9) aplicându-se în mod corespunzător. (3) Dispoziţiile art. 10 alin. (3) se aplică în mod corespunzător. ART. 13 Comisia de interviu are următoarele atribuţii: a) elaborarea grilei de evaluare în baza căreia se face aprecierea interviului; b) elaborarea subiectelor pe baza cărora vor fi examinaţi candidaţii; c) intervievarea candidaţilor, în scopul identificării aptitudinilor, motivaţiilor şi elementelor de etică specifice profesiei. ART. 14 (1) Pentru corectarea şi notarea lucrărilor la proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice, în cadrul comisiei de corectare se constituie în mod distinct comisii de corectare pentru disciplinele drept civil şi drept procesual civil, respectiv drept penal şi drept procesual penal. (2) Membrii comisiilor prevăzute la alin. (1) sunt numiţi dintre judecători şi procurori specializaţi în disciplinele de concurs. Din aceste comisii pot face parte şi cadre didactice universitare, specializate în disciplinele de concurs. (3) Numirea membrilor comisiei de corectare se face conform dispoziţiilor art. 10 alin. (3). (4) Comisiile de corectare evaluează lucrările de la proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice şi acordă note, pe baza baremului definitiv de evaluare şi notare şi a ghidului de corectare. ART. 15 (1) Comisia de soluţionare a contestaţiilor este compusă din următoarele subcomisii: a) subcomisii de soluţionare a contestaţiilor formulate împotriva baremului stabilit pentru cele două probe scrise şi împotriva punctajului de la testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice, constituite în mod distinct la disciplinele drept civil şi drept procesual civil, respectiv drept penal şi drept procesual penal; b) subcomisii de soluţionare a contestaţiilor formulate împotriva rezultatelor obţinute la proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice, constituite în mod distinct la disciplinele drept civil şi drept procesual civil, respectiv drept penal şi drept procesual penal; c) subcomisii de soluţionare a contestaţiilor formulate împotriva rezultatelor obţinute la proba interviului. (2) Membrii subcomisiilor prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b) sunt numiţi dintre judecători şi procurori specializaţi în disciplinele de concurs. Din aceste subcomisii pot face parte şi cadre didactice universitare, specializate în disciplinele de concurs. Subcomisiile prevăzute la alin. (1) lit. c) au componenţa prevăzută la art. 12 alin. (2), care se aplică în mod corespunzător. Numărul membrilor subcomisiilor prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b), precum şi numărul subcomisiilor prevăzute la alin. (1) lit. c) se stabilesc în funcţie de numărul candidaţilor. (3) Numirea membrilor comisiei de soluţionare a contestaţiilor se face conform dispoziţiilor art. 10 alin. (3). (4) Subcomisiile prevăzute la alin. (1) lit. a) au următoarele atribuţii: a) soluţionarea, cu consultarea subcomisiei de elaborare a subiectelor corespunzătoare, a contestaţiilor formulate împotriva baremului stabilit pentru cele două probe scrise, motivarea soluţiilor şi adoptarea baremului definitiv; b) soluţionarea contestaţiilor formulate împotriva punctajului de la testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice. (5) Subcomisiile prevăzute la alin. (1) lit. b) reevaluează lucrările ale căror note iniţiale au fost contestate, acordând note, pe baza baremului definitiv şi a ghidului de corectare. (6) Subcomisiile prevăzute la alin. (1) lit. c) reevaluează proba, pe baza înregistrării audio-video şi a analizei scrise depuse de candidat. ART. 16 (1) Verificarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 2 lit. a), b) şi d), a condiţiei privind lipsa antecedentelor penale prevăzute la art. 2 lit. c), precum şi a condiţiei de a fi apt din punct de vedere medical prevăzute la art. 2 lit. e) se realizează de comisia de organizare a concursului, după înscrierea la concurs a candidaţilor. Condiţia de a fi apt din punct de vedere medical se dovedeşte prin certificat medical eliberat de un medic specializat în medicina muncii, la cererea fiecărui candidat, pe baza unui barem medical aprobat prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii la propunerea unei comisii medicale de specialitate numite prin ordin al ministrului sănătăţii. Hotărârea Plenului se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. (2) Rezultatele verificărilor prevăzute la alin. (1) se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi a Institutului Naţional al Magistraturii, cel mai târziu cu 15 zile înainte de data susţinerii primei probe din cadrul primei etape a concursului. (3) Candidaţii respinşi în urma verificării pot formula contestaţii în termen de 48 de ore de la publicarea listei cu rezultatele verificării. (4) Contestaţiile se depun la tribunale şi parchetele de pe lângă acestea care le înaintează de îndată comisiei de organizare a concursului. (5) Contestaţiile se soluţionează prin hotărâre definitivă a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii. (6) Listele finale ale candidaţilor, întocmite distinct în funcţie de opţiunea formulată potrivit art. 4 alin. (7), se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi a Institutului Naţional al Magistraturii. CAP. III Desfăşurarea concursului ART. 17 (1) Examinarea candidaţilor se face în două etape. (2) Prima etapă este eliminatorie şi constă în susţinerea următoarelor probe scrise eliminatorii: 1. un test-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice, teoretice şi practice, susţinut la următoarele discipline: a) drept civil; b) drept procesual civil; c) drept penal; d) drept procesual penal; 2. o probă scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice, teoretice şi practice, susţinută la drept civil şi drept procesual civil, respectiv la drept penal şi drept procesual penal. (3) La proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice participă numai candidaţii declaraţi admişi la testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice. (4) Nota obţinută la prima etapă este media aritmetică a notelor obţinute la cele două probe prevăzute la alin. (2). (5) A doua etapă constă într-o testare psihologică şi susţinerea unui interviu. (6) La testarea psihologică participă toţi candidaţii declaraţi admişi la prima etapă. Candidaţii declaraţi a fi apţi din punct de vedere psihologic pentru exercitarea funcţiei participă la proba interviului, în ordinea descrescătoare a notei obţinute la prima etapă, stabilite conform alin. (4), şi în limita unui număr egal cu o dată şi jumătate din numărul de locuri de auditori de justiţie, respectiv din numărul de posturi vacante de personal de specialitate juridică asimilat magistraţilor scoase la concurs. În cazul unui număr impar de locuri sau posturi, rotunjirea se face la numărul mai mare. Numărul candidaţilor admişi pentru susţinerea interviului se suplimentează în cazul mediilor egale cu cea a ultimului candidat admis. ART. 18 (1) Testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice cuprinde 100 de întrebări, câte 25 pentru fiecare dintre disciplinele de concurs menţionate la art. 17 alin. (2) pct. 1. (2) La testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice fiecare răspuns corect primeşte 1 punct, care are ca echivalent 10 sutimi în sistemul de notare de la 1 la 10. (3) Timpul necesar pentru formularea răspunsurilor la întrebările din testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice este cel stabilit de comisia de elaborare a subiectelor pentru această probă şi nu poate depăşi 4 ore, socotite din momentul în care s-a încheiat distribuirea testelor către toţi candidaţii. (4) Evaluarea şi notarea lucrărilor la testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice se realizează prin procesare electronică. Lucrările se notează cu "admis" sau "respins", în funcţie de punctajul obţinut de candidat. Sunt declaraţi admişi la această probă candidaţii care au obţinut minimum 60 de puncte, echivalentul notei 6,00, în ordinea descrescătoare a notelor obţinute, în limita dublului numărului de locuri de auditori de justiţie, respectiv de posturi vacante de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor scoase la concurs. Numărul candidaţilor admişi se suplimentează în cazul mediilor egale cu cea a ultimului candidat admis. ART. 19 (1) Accesul candidaţilor în sălile de concurs este permis pe baza unui act de identitate, până la ora stabilită de comisia de organizare, cel mai târziu până la momentul deschiderii plicului în care se află subiectele de concurs. (2) Se interzice candidaţilor accesul în centrele de concurs cu orice surse de informare care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, precum şi cu orice mijloace de comunicare sau de transmitere de date, inclusiv telefoane mobile. Încălcarea acestor dispoziţii constituie fraudă şi atrage eliminarea din concurs. (3) În vederea elaborării lucrărilor scrise candidaţii folosesc numai cerneală sau pix cu pastă de culoare neagră. (4) Candidaţii se aşază în ordine alfabetică, conform listelor afişate, întocmite distinct în funcţie de opţiunea formulată potrivit art. 4 alin. (7). Fiecare candidat primeşte o teză de concurs tipizată, cu ştampila Consiliului Superior al Magistraturii, pe care îşi completează citeţ, cu majuscule, numele, prenumele şi celelalte date. Colţul tezei de concurs va fi lipit şi ştampilat la momentul predării lucrării, numai după ce persoanele care supraveghează în sală au verificat identitatea candidaţilor şi completarea corectă a tuturor datelor şi după ce responsabilii de sală au semnat în interiorul porţiunii care urmează a fi sigilată. (5) Din momentul deschiderii plicului în care se află subiectele de concurs niciun candidat nu mai poate intra în sală şi niciun candidat nu poate părăsi sala decât dacă predă lucrarea scrisă şi semnează de predarea acesteia. Candidaţii care nu se află în sală în momentul deschiderii plicului pierd dreptul de a mai susţine proba respectivă. (6) Pe toată durata desfăşurării probei este interzisă părăsirea sălii de concurs de către candidaţi. În cazuri excepţionale, dacă un candidat solicită părăsirea temporară a sălii, el trebuie să fie însoţit de una dintre persoanele care supraveghează, până la înapoierea în sala de concurs. (7) Niciun membru al comisiei de organizare a concursului prezent la centrul de concurs nu poate comunica în exterior conţinutul subiectelor de concurs până la încheierea probei scrise. ART. 20 (1) Pe parcursul desfăşurării probei, membrii comisiei de organizare a concursului, responsabilii de sală şi supraveghetorii nu pot da candidaţilor indicaţii referitoare la rezolvarea testului şi nu pot aduce modificări acestuia şi baremului de evaluare şi notare. Comisia de elaborare a subiectelor poate transmite candidaţilor precizări privind eventuale erori materiale constatate în redactarea subiectelor. (2) În cazul în care unii candidaţi doresc să îşi transcrie lucrarea, fără să depăşească timpul stabilit, primesc alte teze tipizate. Colile folosite iniţial se anulează pe loc de către supraveghetori, menţionându-se pe ele "Anulat", se semnează de 2 supraveghetori şi se păstrează în condiţiile stabilite pentru lucrările scrise. (3) Fiecare candidat primeşte atâtea teze tipizate câte îi sunt necesare. (4) La expirarea timpului acordat, candidaţii predau lucrările sub semnătură în faza în care se află, fiind interzisă depăşirea timpului stabilit potrivit art. 18 alin. (3). Ultimii 3 candidaţi rămân în sală până la predarea ultimei lucrări. (5) Toţi candidaţii semnează, la momentul predării lucrărilor, în catalogul de sală. (6) Preşedintele comisiei de organizare a concursului preia lucrările sub semnătură de la supraveghetori. (7) Frauda dovedită atrage eliminarea din concurs. Se consideră fraudă şi depăşirea timpului de concurs, stabilit potrivit art. 18 alin. (3), precum şi înscrierea numelui candidatului pe teza de concurs în afara rubricii care se sigilează şi orice alte semne distinctive care ar permite identificarea lucrării. În aceste cazuri responsabilul de sală consemnează într-un proces-verbal faptele şi măsurile luate, iar lucrarea se anulează cu menţiunea "Fraudă". Procesul-verbal se comunică comisiei de organizare şi candidatului respectiv. (8) Pentru fiecare sală de concurs se întocmeşte un proces-verbal. ART. 21 (1) Baremul de evaluare şi notare pentru proba prevăzută la art. 18, stabilit de comisia de elaborare a subiectelor, se afişează la centrele de concurs după încheierea probei şi se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi a Institutului Naţional al Magistraturii. În termen de 24 de ore de la afişarea baremului la centrele de concurs, candidaţii pot face contestaţii la acesta, care se depun, prin fax sau e-mail, la Institutul Naţional al Magistraturii. Contestaţiile la barem se soluţionează de subcomisia corespunzătoare de soluţionare a contestaţiilor, în cel mult 48 de ore de la expirarea termenului de contestare. Soluţia se motivează în termen de 3 zile de la expirarea termenului pentru soluţionarea contestaţiilor. Baremul stabilit în urma soluţionării contestaţiilor se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi a Institutului Naţional al Magistraturii. În cazul în care concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii se desfăşoară în acelaşi timp cu concursul de admitere în magistratură şi există întrebări identice, baremul stabilit în urma soluţionării contestaţiilor la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii se publică în acelaşi timp cu baremul stabilit în urma soluţionării contestaţiilor la concursul de admitere în magistratură. (2) În situaţia în care, în urma soluţionării contestaţiilor la barem, se anulează una sau mai multe întrebări din testul-grilă, punctajul corespunzător întrebărilor anulate se acordă tuturor candidaţilor. (3) În ipoteza în care, în urma soluţionării contestaţiilor la barem, se apreciază că răspunsul indicat ca fiind corect în baremul iniţial nu este singurul răspuns corect, baremul definitiv va cuprinde atât punctajul corespunzător variantei de răspuns stabilite în baremul iniţial, cât şi punctajul corespunzător variantei de răspuns stabilite de comisia de contestaţii. (4) În situaţia în care, în urma soluţionării contestaţiilor la barem, se apreciază că răspunsul corect la una dintre întrebări este în mod evident altul decât cel indicat în barem, fără a fi incidente dispoziţiile alin. (3), se corectează baremul şi se va acorda punctajul corespunzător întrebării respective numai candidaţilor care au indicat răspunsul corect stabilit prin baremul definitiv. (5) În cazul în care concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii se desfăşoară în acelaşi timp cu concursul de admitere în magistratură şi există întrebări identice, admiterea unei contestaţii la vreuna dintre aceste întrebări la concursul de admitere în magistratură produce efecte şi în privinţa concursului de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, în condiţiile alin. (2) - (4). (6) În cazul admiterii contestaţiei la barem, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii poate dispune sancţionarea membrilor comisiei de elaborare a subiectelor, în măsura în care se reţine reaua-credinţă sau grava neglijenţă a acestora. (7) Persoanele prevăzute la alin. (6) pot fi sancţionate cu reducerea sau neplata drepturilor băneşti cuvenite pentru activitatea prestată; acestor persoane le poate fi interzisă şi participarea în comisii similare pe o perioadă de până la 3 ani. (8) Sancţiunile prevăzute la alin. (7) se aplică în funcţie de circumstanţele concrete şi proporţional cu consecinţele produse. ART. 22 Rezultatele testului-grilă se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi a Institutului Naţional al Magistraturii, fiind întocmite liste distincte în funcţie de opţiunea formulată potrivit art. 4 alin. (7). ART. 23 (1) Candidaţii pot contesta punctajul obţinut la testul-grilă. Contestaţia se transmite, prin fax sau e-mail, la Institutul Naţional al Magistraturii, în termen de cel mult 24 de ore de la data publicării rezultatelor. (2) În vederea soluţionării contestaţiilor, colţul lucrării se va sigila din nou. (3) Contestaţiile se soluţionează de către subcomisiile prevăzute la art. 15 alin. (4), în termen de 3 zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (1). (4) Nota acordată în urma soluţionării contestaţiei este definitivă şi nu poate fi mai mică decât nota contestată. ART. 24 (1) Proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice constă în elaborarea unor lucrări la disciplinele drept civil şi drept procesual civil, respectiv drept penal şi drept procesual penal şi se susţine pe parcursul a două zile, după următoarea repartizare: a) prima zi: drept civil şi drept procesual civil; b) a doua zi: drept penal şi drept procesual penal. (2) Candidaţii care doresc să corecteze o greşeală taie fiecare rând din pasajul greşit cu o linie orizontală. În cazul în care unii candidaţi, din diferite motive - corectări numeroase şi greşeli care ar putea fi interpretate drept semn de recunoaştere -, doresc să îşi transcrie lucrarea, fără să depăşească timpul stabilit, aceştia primesc alte coli tipizate. Colile folosite iniţial se anulează pe loc de către supraveghetori, menţionându-se pe ele "Anulat", se semnează de aceştia şi se păstrează în condiţiile stabilite pentru lucrările scrise. (3) La predarea lucrărilor supraveghetorii barează spaţiile nescrise, verifică numărul de pagini şi îl trec în catalogul de sală în care semnează candidaţii, precum şi în rubrica prevăzută pe prima pagină a lucrării. (4) Dispoziţiile art. 18 alin. (3) şi art. 19-22 se aplică în mod corespunzător. (5) Corectarea lucrărilor se face de către comisiile de corectare prevăzute la art. 14 alin. (1). Fiecare lucrare se corectează separat de către 2 corectori, pe baza baremului definitiv de evaluare şi de notare şi a ghidului de corectare. Lucrările scrise se notează distinct, la drept civil şi drept procesual civil, respectiv la drept penal şi drept procesual penal, cu note de la 0 la 10, cu două zecimale. Notarea se înregistrează în borderoul de notare, separat, de către fiecare corector, semnat de aceştia pe fiecare pagină. Nota finală a lucrării o reprezintă media celor două note acordate, calculată cu două zecimale, fără rotunjire. Dacă între notele acordate diferenţa este mai mare de un punct, nota finală va fi stabilită de o comisie formată din cei 2 corectori şi un arbitru desemnat de către preşedintele comisiei de corectare, prin tragere la sorţi, dintre ceilalţi membri ai comisiei de corectare. Nota dată la reevaluare se stabileşte prin mediere sau, în caz de dezacord, ca medie aritmetică a notelor acordate în cadrul arbitrajului de către cei 3 membri ai comisiei şi se consemnează într-un borderou de notare distinct, sub semnătura celor 3 membri ai comisiei. (6) Colţul lucrării nu se desigilează pe durata corectării. Notele acordate se înscriu în borderou sub semnătura celor care le-au acordat şi apoi pe lucrare, în rubrica specială a foii de concurs, cu cerneală neagră, sub semnătură, de către comisia de organizare. După ce toate lucrările scrise au fost corectate şi notate, iar notele înscrise pe lucrări, acestea se deschid, iar notele se înregistrează în borderourile de concurs. (7) Nota probei scrise de verificare a cunoştinţelor juridice este media aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, a notelor obţinute la fiecare lucrare. (8) Candidaţii pot contesta punctajul obţinut la această probă, dispoziţiile art. 23 alin. (1), (2) şi (4) aplicându-se în mod corespunzător. (9) Contestaţiile la notele obţinute la această probă se soluţionează de către subcomisia de soluţionare a contestaţiilor formulate împotriva rezultatelor prevăzută la art. 15 alin. (5), în termenul stabilit de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii prin calendarul de concurs. Fiecare lucrare a cărei notă iniţială a fost contestată se recorectează de către 2 membri ai subcomisiei, pe baza baremului definitiv de evaluare şi de notare şi a ghidului de corectare. În cazul în care se constată o diferenţă mai mare de un punct între notele celor 2 corectori şi cel puţin una dintre note este minimum 5 sau dacă diferenţa dintre mediile stabilite de comisia de corectare şi de subcomisia de contestaţii este mai mare de 1,5 puncte, în favoarea candidatului, nota finală va fi stabilită de o comisie formată din cei 2 corectori, membri ai subcomisiei de contestaţii, şi un arbitru desemnat de preşedintele comisiei de contestaţii, prin tragere la sorţi, dintre ceilalţi membri ai acestei subcomisii. Nota finală se stabileşte prin mediere sau, în caz de dezacord, ca medie aritmetică a notelor acordate în cadrul arbitrajului de către cei 3 membri ai subcomisiei. (10) Pentru a fi declarat admis la proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice, candidatul trebuie să obţină cel puţin nota 5 la fiecare lucrare şi cel puţin media 6, calculată potrivit alin. (7). ART. 25 (1) Candidaţii declaraţi admişi la cele două probe scrise susţin testarea psihologică prin care se verifică îndeplinirea condiţiei de a fi apt din punct de vedere psihologic pentru exercitarea funcţiei. (2) Testarea psihologică constă în susţinerea unui test scris şi a unui interviu în faţa unui psiholog desemnat de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii din rândul psihologilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Inspecţiei Judiciare, Institutului Naţional al Magistraturii, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, curţilor de apel, parchetelor de pe lângă acestea ori din Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România atestaţi în condiţiile legii. Rezultatele testării psihologice sunt concretizate într-un raport, care cuprinde profilul psihologic al fiecărui candidat, precum şi calificativul "admis" sau "respins". (3) În funcţie de numărul candidaţilor şi de opţiunea formulată potrivit art. 4 alin. (7), aceştia sunt repartizaţi pe grupe după criteriul alfabetic, urmând ca fiecare grupă să susţină testarea psihologică în faţa unui psiholog. (4) Testarea psihologică a candidaţilor se realizează conform Metodologiei privind organizarea şi desfăşurarea testării psihologice, prevăzută în anexa nr. 1. (5) În vederea publicării rezultatelor testării psihologice, fiecărui candidat îi este atribuit un cod alcătuit dintr-o literă şi 4 cifre. Calificativul acordat se aduce la cunoştinţă prin publicarea pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi a Institutului Naţional al Magistraturii. (6) Candidaţii nemulţumiţi de calificativul acordat pot formula, în termen de 24 de ore de la publicarea rezultatelor, contestaţii care se transmit prin fax sau e-mail Institutului Naţional al Magistraturii. (7) Contestaţiile se soluţionează de comisia de reexaminare psihologică, formată din 3 psihologi desemnaţi potrivit alin. (2), alţii decât cei care au examinat iniţial candidaţii. Reexaminarea psihologică se realizează prin reevaluarea testului scris, aplicarea unui nou test scris şi susţinerea unui nou interviu. (8) Calificativul acordat de comisia de reexaminare psihologică este definitiv şi se publică în condiţiile alin. (5). ART. 26 (1) Candidaţii care îndeplinesc condiţia de a fi apt din punct de vedere psihologic pentru exercitarea funcţiei susţin interviul, în condiţiile prevăzute de art. 17 alin. (6), în faţa comisiei sau, după caz, a subcomisiilor de interviu, prevăzute la art. 12. (2) Interviul se desfăşoară conform Metodologiei privind organizarea şi desfăşurarea interviului, prevăzută în anexa nr. 2. (3) Interviul constă în: a) prezentarea candidatului prin prisma experienţei personale şi profesionale; b) analiza şi interpretarea unui text la prima vedere; analiza se elaborează în scris şi se susţine oral de către candidat; c) analiza orală a unei speţe cu elemente de etică specifice profesiei. (4) Analiza prevăzută la alin. (3) lit. b) se predă comisiei de interviu sau, după caz, subcomisiei de interviu după susţinerea orală a acesteia şi va fi avută în vedere pentru aprecierea interviului. Fiecare dintre membrii comisiei de interviu sau, după caz, ai subcomisiei de interviu poate adresa întrebări candidaţilor. (5) Se interzice candidaţilor accesul în centrele de concurs cu orice surse de informare care ar putea fi utilizate la interviu, precum şi cu orice mijloace de comunicare sau de transmitere de date, inclusiv telefoane mobile. Încălcarea acestor dispoziţii constituie fraudă. (6) Se consideră fraudă şi depăşirea neautorizată a timpului stabilit prin Metodologia privind organizarea şi desfăşurarea interviului pentru elaborarea analizei prevăzute la alin. (3) lit. b). (7) Frauda dovedită atrage eliminarea din concurs. În aceste cazuri faptele şi măsurile luate se consemnează într-un proces-verbal care se comunică comisiei de organizare a concursului şi candidatului respectiv. ART. 27 (1) Cu cel puţin 24 de ore înainte de desfăşurarea interviului, comisia de organizare a concursului întocmeşte lista alfabetică a candidaţilor, distinct, în funcţie de opţiunea formulată potrivit art. 4 alin. (7), cu precizarea orei la care trebuie să se prezinte grupele de candidaţi, şi dispune publicarea listelor candidaţilor pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi a Institutului Naţional al Magistraturii. (2) Accesul candidaţilor în sala de concurs este permis pe baza unui act de identitate, în ordinea afişată, respectându-se ora prevăzută pentru fiecare grupă. (3) Înregistrarea interviului prin mijloace tehnice audio-video este obligatorie. (4) Înregistrările se păstrează timp de un an, după care se distrug. ART. 28 (1) În cadrul probei interviului, evaluarea de către comisie/subcomisie a candidatului se face prin notarea, cu respectarea punctajului maxim indicat, pe baza următoarelor criterii de evaluare: a) motivaţia de a accede în profesia de judecător sau procuror - punctaj maxim 20 de puncte; b) existenţa aptitudinilor specifice profesiei de judecător sau procuror, fiind avute în vedere aptitudinea de comunicare clară şi logică a ideilor, capacitatea de gândire critică, capacitatea de analiză, motivare şi sinteză, înţelegerea realităţii sociale, folosirea corectă a limbii române - punctaj maxim 40 de puncte; c) elemente de etică specifice profesiei, fiind avut în vedere modul în care candidatul se raportează la valori precum independenţa justiţiei, imparţialitatea judecătorilor şi procurorilor, integritatea, responsabilitatea - punctaj maxim 40 de puncte. (2) Aprecierea interviului se face în baza grilei de evaluare elaborate de comisia de interviu, care se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi a Institutului Naţional al Magistraturii, imediat după încheierea probei pentru toţi candidaţii. (3) Pe baza grilei de evaluare, membrii comisiei sau, după caz, ai subcomisiei de interviu acordă, individual, pentru fiecare candidat, punctaje cuprinse între 0 şi maximul punctajului alocat, pentru fiecare dintre criteriile prevăzute la alin. (1). Fiecare punct primit este echivalentul a 10 sutimi în sistemul de notare de la 1 la 10. (4) Pe baza punctajelor acordate potrivit alin. (3), aprecierea interviului se face cu note de la 1 la 10, cu două zecimale, fără rotunjire. Nota 1 se acordă atunci când punctajul obţinut de candidat este mai mic sau egal cu această notă. (5) Nota obţinută la această probă reprezintă media aritmetică a notelor acordate de membrii comisiei sau, după caz, ai subcomisiei de interviu. (6) În funcţie de nota obţinută de candidat la interviu, se acordă unul dintre calificativele "admis" sau "respins". Sunt declaraţi admişi la această probă candidaţii care au obţinut cel puţin nota 7. (7) Rezultatele de la proba interviului se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi a Institutului Naţional al Magistraturii, fiind întocmite liste distincte în funcţie de opţiunea formulată potrivit art. 4 alin. (7). ART. 29 (1) Candidaţii pot contesta nota acordată la proba interviului, dispoziţiile art. 23 alin. (1) şi (4) aplicându-se în mod corespunzător. (2) Contestaţiile se soluţionează de către subcomisiile prevăzute la art. 15 alin. (6), în termenul stabilit de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii prin calendarul de concurs. (3) Soluţionarea contestaţiei la proba interviului se realizează prin reevaluarea probei, pe baza înregistrării audio-video şi a analizei scrise depuse de candidat, având în vedere grila de evaluare elaborată de comisia de interviu. (4) Rezultatele finale ale probei se publică în condiţiile art. 28 alin. (7). ART. 30 După cele două etape ale concursului sunt declaraţi admişi candidaţii care au obţinut calificativul "admis" la interviu, în ordinea descrescătoare a notei obţinute la prima etapă a concursului, stabilite conform art. 17 alin. (4), în limita numărului de locuri de auditori de justiţie, respectiv a numărului de posturi vacante de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor scoase la concurs. ART. 31 (1) Listele cuprinzând rezultatele definitive ale concursului, întocmite distinct în funcţie de opţiunea formulată potrivit art. 4 alin. (7), se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi a Institutului Naţional al Magistraturii. (2) Clasificarea candidaţilor urmează a se face în ordinea descrescătoare a notelor obţinute la concurs, în funcţie de opţiunea candidatului formulată potrivit art. 4 alin. (7). Candidaţii admişi care au optat pentru posturile vacante de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor sunt convocaţi de comisia de organizare pentru a-şi exprima opţiunea pentru unul dintre posturile scoase la concurs din lista prevăzută la art. 4 alin. (5). Candidaţii nu pot reveni asupra opţiunii formulate. (3) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii suplimentează numărul de locuri de auditori de justiţie scoase la concurs, astfel încât să fie declaraţi admişi toţi candidaţii care au obţinut note egale cu cea a ultimului candidat declarat admis după cele două etape ale concursului. (4) În cazul candidaţilor care au optat pentru posturile vacante de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor menţionate în lista prevăzută la art. 4 alin. (5), departajarea candidaţilor cu note egale se face în ordine, după următoarele criterii: nota mai mare obţinută la proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice, prevăzută de art. 17 alin. (2) pct. 2, vechimea mai mare în specialitate juridică, deţinerea titlului ştiinţific de doctor în drept, calitatea de doctorand în drept, activitatea publicistică de specialitate. (5) În situaţia în care pentru posturile vacante de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor nu sunt candidaţi admişi sau nu au fost formulate opţiuni pentru aceste posturi, candidaţii care sunt admişi în condiţiile prevăzute la art. 18 alin. (4) şi art. 24 alin. (10) şi care au obţinut calificativul "admis" la interviu, dar care nu au fost declaraţi admişi în limita locurilor şi posturilor scoase la concurs, pot opta pentru aceste posturi, în ordinea descrescătoare a notelor obţinute la prima etapă a concursului, stabilite conform art. 17 alin. (4). Dispoziţiile alin. (4) se aplică în mod corespunzător. ART. 32 (1) După publicarea rezultatelor definitive ale concursului, candidaţii admişi după cele două etape ale concursului sunt verificaţi sub aspectul îndeplinirii condiţiei bunei reputaţii prevăzute la art. 2 lit. c). (2) Verificările privind îndeplinirea condiţiei bunei reputaţii se fac de comisia de organizare a concursului, cu respectarea legislaţiei în vigoare referitoare la protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date. (3) În vederea verificării îndeplinirii condiţiei bunei reputaţii, candidaţii au obligaţia de a depune la Consiliul Superior al Magistraturii, în termen de 5 zile de la data publicării rezultatelor definitive ale concursului, următoarele documente în format letric: a) curriculum vitae care să cuprindă datele de identificare, datele de stare civilă, datele cu privire la studiile absolvite şi locurile de muncă anterioare; b) adeverinţele eliberate de angajatorii de la locurile de muncă avute în ultimii 3 ani anterior datei susţinerii primei probe din cadrul primei etape a concursului care să cuprindă menţiuni privind existenţa ori inexistenţa unor eventuale sancţiuni disciplinare, aplicate în această perioadă, pentru care nu a intervenit radierea; c) adeverinţele eliberate de unităţile de învăţământ superior care să cuprindă menţiuni privind existenţa ori inexistenţa unor eventuale sancţiuni disciplinare aplicate în ultimii 3 ani anterior datei susţinerii primei probe din cadrul primei etape a concursului, pentru care nu a intervenit radierea; d) adeverinţe eliberate de primării şi/sau, după caz, de administraţiile financiare de la domiciliile avute în ultimii 3 ani anterior datei susţinerii primei probe din cadrul primei etape a concursului, din care să rezulte, dacă este cazul, natura şi tipul contravenţiilor comise şi sancţiunile contravenţionale aplicate în această perioadă; e) orice alte înscrisuri pe care candidaţii le consideră relevante pentru verificarea îndeplinirii condiţiei bunei reputaţii. (4) Odată cu documentele prevăzute la alin. (3), candidaţii au obligaţia de a depune, în format letric, şi actele prevăzute la art. 4 alin. (11). Documentele prevăzute la art. 4 alin. (11) lit. a) şi b) se depun în copii certificate pentru conformitate de către candidaţi, cele prevăzute la art. 4 alin. (11) lit. c) se depun în copii legalizate, iar cele prevăzute la art. 4 alin. (11) lit. d)-f) se depun în original. (5) Comisia de organizare a concursului verifică documentele prevăzute la alin. (3) şi, în cazul persoanelor care au mai îndeplinit anterior funcţia de judecător sau procuror, vor constitui obiect al verificării privind buna reputaţie şi datele cuprinse în dosarul profesional al acestora, în condiţiile alin. (6). (6) Pentru stabilirea condiţiei bunei reputaţii sunt analizate: a) faptele pentru care candidaţilor li s-au aplicat sancţiuni contravenţionale în ultimii 3 ani anterior datei susţinerii primei probe din cadrul primei etape a concursului; b) faptele pentru care candidaţilor li s-au aplicat sancţiuni disciplinare în ultimii 3 ani anterior datei susţinerii primei probe din cadrul primei etape a concursului. Sancţiunile disciplinare pentru care a intervenit radierea nu sunt avute în vedere. (7) Nu se bucură de o bună reputaţie persoana care a fost sancţionată contravenţional sau disciplinar în ultimii 3 ani anterior datei susţinerii primei probe din cadrul primei etape a concursului pentru fapte în raport cu care numirea acesteia în funcţia de judecător sau procuror nu ar fi conformă cu onoarea şi probitatea specifice acestor funcţii sau ar aduce atingere prestigiului justiţiei, la stabilirea bunei reputaţii avându-se în vedere următoarele criterii: a) gravitatea faptei, astfel cum rezultă din natura acesteia şi din împrejurările în care a fost săvârşită, din forma şi gradul de vinovăţie, precum şi din sancţiunea aplicată; b) conduita persoanei înainte şi după săvârşirea faptei, care relevă perseverenţa în săvârşirea unor fapte de natura celor prevăzute la alin. (6), sancţionate ca atare. (8) Rezultatele verificării se consemnează în cuprinsul raportului referitor la îndeplinirea condiţiilor de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, care se înaintează Plenului Consiliului Superior al Magistraturii. Raportul prin care se constată, în privinţa unuia sau mai multor candidaţi, neîndeplinirea condiţiei bunei-reputaţii cuprinde motivele pentru care comisia apreciază că nu este îndeplinită condiţia respectivă, constând în analiza faptelor persoanei în cauză şi aplicarea criteriilor prevăzute de lege situaţiei de fapt reţinute. (9) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii hotărăşte cu privire la îndeplinirea condiţiei bunei reputaţii. Candidaţii care nu se bucură de o bună reputaţie sunt declaraţi respinşi. ART. 33 (1) Pentru locurile de auditor de justiţie şi posturile de personal asimilat judecătorilor şi procurorilor ce au devenit vacante în urma aplicării art. 32 alin. (9) pot opta, până la data validării concursului, candidaţii admişi în condiţiile prevăzute la art. 18 alin. (4) şi art. 24 alin. (10) şi care au obţinut calificativul "admis" la interviu, în ordinea descrescătoare a notelor obţinute la prima etapă a concursului, stabilite conform art. 17 alin. (4). La note egale, dispoziţiile art. 31 alin. (3) şi (4) se aplică în mod corespunzător. (2) Dispoziţiile art. 32 se aplică în mod corespunzător. (3) Listele definitive ale candidaţilor declaraţi admişi se afişează la sediul Institutului Naţional al Magistraturii şi se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi a Institutului Naţional al Magistraturii. ART. 34 (1) După ce se hotărăşte cu privire la îndeplinirea de către candidaţii admişi după cele două etape ale concursului a condiţiei bunei reputaţii, în condiţiile art. 32, şi, dacă este cazul, ale art. 33, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii se pronunţă cu privire la validarea concursului. (2) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii poate invalida, în tot sau în parte, concursul în cazurile în care constată că nu au fost respectate condiţiile prevăzute de lege ori de regulament cu privire la organizarea şi desfăşurarea concursului sau că există dovada săvârşirii unei fraude. (3) Frauda reprezintă eludarea cu rea-credinţă a dispoziţiilor legale şi regulamentare referitoare la organizarea şi desfăşurarea concursului, de natură să creeze situaţii de inegalitate între candidaţi, şi poate fi constatată în cazuri precum folosirea unor documente false pentru înscrierea la concurs sau precum cele prevăzute la art. 19 alin. (2), art. 20 alin. (7) şi art. 26 alin. (5) şi (6). (4) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii nu poate valida rezultatele concursului în cazul candidaţilor care, în condiţiile art. 32 alin. (4), nu au depus, în format letric, actele prevăzute la art. 4 alin. (11). ART. 35 În cazul posturilor de personal asimilat judecătorilor şi procurorilor vacante la data validării concursului sau care se vacantează ulterior validării acestuia, la solicitarea instituţiilor în care se regăsesc acele posturi, rezultatele concursului pot fi valorificate în termen de un an de la data validării lui, aceste posturi putând fi ocupate de candidaţii care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 18 alin. (4) şi art. 24 alin. (10), care au obţinut calificativul "admis" la interviu, dar care nu au fost declaraţi admişi în limita locurilor şi posturilor scoase la concurs. Dispoziţiile art. 31 alin. (2) şi (4) şi ale art. 32 se aplică în mod corespunzător. ART. 36 (1) Lucrările de concurs ale candidaţilor declaraţi admişi, inclusiv analiza prevăzută la art. 26 alin. (3) lit. b), se păstrează, în original, la dosarele profesionale ale acestora. (2) Restul lucrărilor scrise, precum şi toate celelalte documente privind desfăşurarea concursului se arhivează şi se păstrează în arhiva Consiliului Superior al Magistraturii, prin grija Direcţiei resurse umane şi organizare. Lucrările scrise anulate pentru fraudă se arhivează şi se păstrează separat. (3) Originalele documentelor în privinţa cărora prezentul regulament dispune că se înaintează Direcţiei resurse umane şi organizare prin fax se transmit de către tribunale sau parchetele de pe lângă acestea, prin grija preşedinţilor tribunalelor şi a prim-procurorilor parchetelor de pe lângă acestea, după caz, în cel mai scurt timp, şi se arhivează la mapele de concurs. CAP. IV Dispoziţii finale ART. 37 (1) Anunţurile sau documentele care se publică pe paginile de internet potrivit prezentului regulament sau se afişează în condiţiile prezentului regulament cuprind, în mod obligatoriu, data şi ora publicării ori afişării anunţului sau documentului respectiv. (2) În cazul anunţurilor sau documentelor care se publică, potrivit prezentului regulament, pe paginile de internet ale mai multor instituţii, publicarea se face, pe cât posibil, simultan. Dacă acest lucru nu este posibil, termenele curg de la data sau, după caz, ora publicării ultimului anunţ sau document. (3) Termenele prevăzute de prezentul regulament se calculează potrivit dispoziţiilor art. 181 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. ART. 38 Depunerea documentelor prevăzute de lege şi de prezentul regulament, formularea contestaţiilor, precum şi orice alte aspecte stabilite de comisia de organizare a concursului se pot realiza şi prin intermediul mijloacelor de comunicare electronică, inclusiv prin intermediul unei platforme informatice puse la dispoziţie de Consiliul Superior al Magistraturii, în condiţiile anunţate de comisia de organizare a concursului. ANEXA 1 la regulament Metodologie privind organizarea şi desfăşurarea testării psihologice din cadrul concursului de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii Scopul metodologiei constă în asigurarea unui cadru unitar de desfăşurare a procedurii de testare, respectiv reexaminare psihologică. Activitatea de psihologie de la nivelul Consiliului este organizată potrivit Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România, cu modificările ulterioare. Prestarea serviciilor psihologice de către psihologii desemnaţi să realizeze testarea, respectiv reexaminarea psihologică este condiţionată de deţinerea atestatului de liberă practică în specialitatea "psihologia muncii şi organizaţională", treapta de specializare cel puţin "autonom", eliberat în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare, precum şi de dreptul de a desfăşura activităţile prevăzute de dispoziţiile art. 5 din Legea nr. 213/2004, cu modificările ulterioare. Rezultatele obţinute de către candidaţii examinaţi în cadrul procedurii de testare, respectiv reexaminare psihologică vor fi raportate la acelaşi set de criterii, stabilite în conformitate cu dispoziţiile din Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 184/2006 privind aprobarea profilului profesiei de judecător şi procuror. Criteriile utilizate în cadrul testării, respectiv reexaminării psihologice, precum şi standardele de admitere sunt următoarele: A. Raţionament analitic şi sintetic
┌───────────┬──────┬────┬─────┬───┬──────┐
│Constructe │Foarte│Slab│ │Bun│Foarte│
│cognitive │slab │S: │Mediu│B: │bun │
│evaluate/ │FS: A5│A4 │M: A3│A2 │FB: A1│
│Scor │ │ │ │ │ │
├───────────┼──────┼────┼─────┼───┼──────┤
│Capacitatea│ │ │ │ │ │
│de a opera │ │ │ │ │ │
│cu concepte│ │ │ │ │ │
│în plan │ │ │ │ │ │
│mintal şi ├──────┼────┼─────┼───┼──────┤
│de a găsi │ │ │ │ │ │
│conexiuni │ │ │ │ │ │
│logice │ │ │ │ │ │
│între │ │ │ │ │ │
│acestea; ├──────┼────┼─────┼───┼──────┤
│abilitatea │ │ │ │ │ │
│de a gândi │ │ │ │ │ │
│logic │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │
├───────────┴──────┴────┴─────┴───┴──────┤
│Rezultatul evaluării aptitudinii │
├───────────┬──────┬────┬─────┬───┬──────┤
│ │ │ │ │ │ │
│Calificativ├──────┴────┼─────┴───┴──────┤
│ │Respins │Admis │
└───────────┴───────────┴────────────────┘
B. Raţionamentul verbal
┌───────────┬──────┬────┬─────┬───┬──────┐
│Constructe │Foarte│Slab│Mediu│Bun│Foarte│
│cognitive │slab │ │ │ │bun │
│evaluate/ ├──────┼────┼─────┼───┼──────┤
│Scor │FS: A5│S: │M: A3│B: │FB: A1│
│ │ │A4 │ │A2 │ │
├───────────┼──────┼────┼─────┼───┼──────┤
│Capacitatea│ │ │ │ │ │
│de a │ │ │ │ │ │
│raţiona │ │ │ │ │ │
│într-un │ │ │ │ │ │
│context │ │ │ │ │ │
│verbal, ├──────┼────┼─────┼───┼──────┤
│precum şi │ │ │ │ │ │
│de a face │ │ │ │ │ │
│conexiuni │ │ │ │ │ │
│între │ │ │ │ │ │
│conceptele │ │ │ │ │ │
│verbale şi ├──────┼────┼─────┼───┼──────┤
│de a le │ │ │ │ │ │
│aplica în │ │ │ │ │ │
│rezolvarea │ │ │ │ │ │
│de │ │ │ │ │ │
│probleme. │ │ │ │ │ │
├───────────┴──────┴────┴─────┴───┴──────┤
│Rezultatul evaluării aptitudinii │
├───────────┬──────┬────┬─────┬───┬──────┤
│ │ │ │ │ │ │
├───────────┼──────┴────┼─────┴───┴──────┤
│Calificativ│Respins │Admis │
└───────────┴───────────┴────────────────┘
C. Criterii privind profilul de personalitate
┌──────────────┬──────┬────┬─────┬─────┬──────┐
│ │Foarte│Slab│Mediu│Bun │Foarte│
│ │slab │S: │M: A3│B: A2│bun │
│Criterii/Scor │FS: A5│A4 │ │ │FB: A1│
│ ├──────┼────┼─────┼─────┼──────┤
│ │1-3 │4-6 │7-9 │10-12│13-15 │
├──────────────┼──────┼────┼─────┼─────┼──────┤
│Capacitatea de│ │ │ │ │ │
│luare a │ │ │ │ │ │
│deciziilor │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────┼────┼─────┼─────┼──────┤
│Capacitatea de│ │ │ │ │ │
│asumare a │ │ │ │ │ │
│răspunderii │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────┼────┼─────┼─────┼──────┤
│Capacitatea de│ │ │ │ │ │
│a manifesta │ │ │ │ │ │
│abilităţi │ │ │ │ │ │
│interpersonale│ │ │ │ │ │
│si de lucru în│ │ │ │ │ │
│echipă │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────┼────┼─────┼─────┼──────┤
│Capacitatea de│ │ │ │ │ │
│a manifesta │ │ │ │ │ │
│echilibru şi │ │ │ │ │ │
│rezistenţă la │ │ │ │ │ │
│stres │ │ │ │ │ │
├──────────────┴──────┴────┴─────┴─────┴──────┤
│Rezultatul evaluării criteriilor privind │
│profilul de personalitate │
├──────────────┬──────┬────┬─────┬─────┬──────┤
│ │ │ │ │ │ │
│Calificativ ├──────┴────┴─────┼─────┴──────┤
│ │Respins │Admis │
└──────────────┴─────────────────┴────────────┘
În cazul în care la unul sau mai multe criterii candidatul nu întruneşte standardul minim acceptat, urmează a fi declarat RESPINS. Evaluarea criteriilor/constructelor cognitive se realizează exclusiv prin raportarea scorului obţinut de candidat la etalonul recomandat de producătorul/distribuitorul instrumentelor psihologice utilizate. În cazul criteriilor privind profilul de personalitate, evaluarea are în vedere integrarea informaţiilor cu semnificaţie psihologică obţinute cu ajutorul testului scris şi interviului. Pentru fiecare categorie de criterii prevăzute la lit. C se acordă maximum 15 puncte. Calificativul reprezintă media aritmetică a notelor acordate la fiecare criteriu privind profilul de personalitate. În selectarea metodelor şi tehnicilor de evaluare psihologică se va avea în vedere caracterul standardizat al acestora, precum şi corespondenţa constructelor psihologice măsurate cu criteriile stabilite prin prezenta metodologie. Compartimentul de psihologie a personalului, structură de specialitate înregistrată în Registrul structurilor de psihologie conform avizului de funcţionare nr. 5/2011 eliberat de Comitetul Director al Colegiului Psihologilor din România, asigură coordonarea metodologică a psihologilor desemnaţi să realizeze testarea, respectiv reexaminarea psihologică prin punerea la dispoziţia acestora a metodelor şi tehnicilor de evaluare standardizate. Tehnicile şi metodele de evaluare standardizate sunt avizate de către comisia de metodologie din cadrul Colegiului Psihologilor din România, utilizarea acestora de către psihologii desemnaţi să realizeze testarea, respectiv reexaminarea psihologică fiind condiţionată de respectarea licenţei de utilizare, manualului tehnic, precum şi a principiilor prevăzute de dispoziţiile art. 3 din Hotărârea Comitetului Director al Colegiului Psihologilor din România nr. 1/2006 privind constituirea, declararea, înregistrarea şi funcţionarea cabinetelor individuale, cabinetelor asociate, societăţilor civile profesionale de psihologie, precum şi exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică în sectorul public sau privat, în regim salarial. Tehnicile şi metodele de evaluare standardizate vor fi utilizate de către psihologii desemnaţi doar în scopul îndeplinirii activităţilor specifice în cadrul procedurii de testare, respectiv reexaminare psihologică a candidaţilor, fiind interzisă înstrăinarea, fotocopierea, stocarea sau divulgarea informaţiilor, datelor, documentelor sau a oricăror altor materiale folosite/primite pe parcursul îndeplinirii atribuţiilor specifice. Datele şi informaţiile cu semnificaţie psihologică colectate în cadrul procedurii de testare, respectiv reexaminare psihologică vor fi prelucrate în conformitate cu Regulamentul UE nr. 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE. Testarea psihologică constă în susţinerea unui test scris şi a unui interviu în faţa unui psiholog desemnat de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii din rândul psihologilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Inspecţiei Judiciare, Institutului Naţional al Magistraturii, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, curţilor de apel, parchetelor de pe lângă acestea ori din Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România atestaţi în condiţiile legii. În funcţie de numărul candidaţilor, aceştia vor putea fi repartizaţi pe grupe după criteriul alfabetic, urmând ca fiecare grupă să susţină testarea psihologică în faţa câte unui psiholog. În structurarea unei sesiuni de testare psihologică se va avea în vedere ca metodele şi tehnicile propuse să respecte următoarele cerinţe de aplicare şi de timp efectiv de lucru: ● testare scrisă: colectiv, timp efectiv de lucru de minim 3 ore. ● interviu: individual, timp efectiv de lucru de minim 30 minute/candidat. Aplicarea testelor scrise se va face după completarea consimţământului informat şi realizarea instructajului. Instructajul se va realiza pentru fiecare test din bateria de evaluare, conform manualului tehnic, cu respectarea succesiunii de aplicare. Accesul la susţinerea testului scris şi a interviului este condiţionat de prezentarea unui act de identitate valabil şi semnarea de către candidat a tabelului de prezenţă. Interviul în cadrul procedurii de testare, respectiv reexaminare psihologică va fi unul de tip standardizat, dar cu o structură care să ofere oportunitatea candidaţilor de a-şi demonstra abilităţile, condus de către psihologul examinator într-un cadru formal, conform ghidului de interviu. Interviul se desfăşoară pe baza rezultatelor obţinute la testul scris şi are drept scop culegerea de informaţii legate de conduite şi experienţe concrete, relevante în raport cu criteriile evaluate, acestea fiind apreciate din perspectiva capacităţii persoanei de a-şi controla comportamentul într-o manieră care să asigure adaptarea eficientă la solicitările profesionale. Cerinţele pentru care psihologul examinator trebuie să ia o decizie cu privire la nivelul de dezvoltare în cadrul interviului sunt: 1. Capacitatea de luare a deciziilor; 2. Capacitatea de asumare a răspunderii; 3. Capacitatea de a manifesta abilităţi interpersonale şi de lucru în echipă; 4. Capacitatea de a manifesta echilibru şi rezistenţă la stres. Având în vedere asigurarea unui standard unitar de evaluare a calităţii răspunsurilor, în cadrul interviului se vor utiliza grile de evaluare cu ancore comportamentale în 5 trepte, unde 1 reprezintă un nivel foarte slab de dezvoltare al cerinţei evaluate iar 5 reprezintă un nivel foarte bun de dezvoltare a cerinţei evaluate. Concluziile rezultate în urma susţinerii testului scris şi a interviului vor fi consemnate de către psihologul examinator, pentru fiecare candidat, în raportul de evaluare psihocomportamentală. Raportul de evaluare psihocomportamentală va avea o structură standardizată şi va cuprinde, pentru fiecare dintre criteriile stabilite, informaţii relevante despre persoana evaluată rezultate ca urmare a coroborării informaţiilor cu semnificaţie psihologică obţinute în urma susţinerii testului scris şi interviului, precum şi calificativul " Admis" sau " Respins". Raportul de evaluare psihocomportamentală va conţine pe ultima pagină parafa psihologului examinator. În vederea publicării rezultatelor testării psihologice, fiecărui candidat îi va fi atribuit un cod alcătuit dintr-o literă şi patru cifre. Calificativul acordat se aduce la cunoştinţă prin publicarea pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi a Institutului Naţional al Magistraturii. Candidaţii nemulţumiţi de calificativul acordat pot formula, în termen de 24 ore de la publicarea rezultatelor, contestaţii care se transmit prin fax sau e-mail la Institutul Naţional al Magistraturii. Contestaţiile se soluţionează de comisia de reexaminare psihologică, formată din 3 psihologi, desemnaţi în mod similar celui prevăzut la testarea psihologică, alţii decât cei care au examinat candidaţii iniţial. Reexaminarea psihologică se realizează prin reevaluarea testului scris aplicat iniţial, aplicarea unui nou test scris şi susţinerea unui nou interviu. Cerinţele privind desfăşurarea testării scrise, interviului şi întocmirea raportului de evaluare psihocomportamentală se aplică în mod corespunzător. Calificativul acordat de comisia de reexaminare psihologică este definitiv şi se aduce la cunoştinţă prin publicarea pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi a Institutului Naţional al Magistraturii. Compartimentul de psihologie a personalului asigură centralizarea şi arhivarea documentelor utilizate în cadrul procedurii de testare, respectiv reexaminare psihologică. ANEXA 2 la regulament Metodologie privind organizarea şi desfăşurarea probei interviului din cadrul concursului de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii Metodologia privind organizarea şi desfăşurarea probei interviului din cadrul concursului de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii are la bază dispoziţiile Legii nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Procedura de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, în cadrul probei interviului, urmăreşte realizarea unei selecţii a candidaţilor care să permită cea mai bună prognoză în ceea ce priveşte abilităţile necesare unui magistrat şi eficienţa utilizării acestora în viitoarea profesie. Aspectele investigate în cadrul interviului sunt următoarele: I. Motivaţia pentru a accede în profesia de judecător sau procuror; II. Existenţa aptitudinilor specifice profesiei de judecător sau procuror; III. Raportarea la elemente de etică specifice profesiei. În cadrul probei interviului, comisia de interviu are în vedere următoarele criterii de evaluare: a) motivaţia de a accede în profesia de judecător sau procuror - punctaj maxim 20 de puncte; b) existenţa aptitudinilor specifice profesiei de judecător sau procuror, fiind avute în vedere aptitudinea de comunicare clară şi logică a ideilor, capacitatea de gândire critică, capacitatea de analiză, motivare şi sinteză, înţelegerea realităţii sociale, folosirea corectă a limbii române - punctaj maxim 40 de puncte; c) elemente de etică specifice profesiei, fiind avut în vedere modul în care candidatul se raportează la valori precum independenţa justiţiei, imparţialitatea judecătorilor şi procurorilor, integritatea, responsabilitatea - punctaj maxim 40 de puncte. Etapele interviului în faţa comisiei/subcomisiei de interviu: 1. Discuţii pe baza fişei de prezentare, în vederea prezentării candidatului prin prisma experienţei personale şi profesionale; 2. Dialog care are la bază analiza scrisă realizată de candidat pentru interpretarea unui text la primă vedere (proverb, citat, maximă etc.); 3. Discuţii asociate opiniilor exprimate de către candidat, cu privire la o speţă cu elemente de etică, corelate cu specificul profesiei. Desfăşurarea interviului: - Candidaţii se prezintă la Institutul Naţional al Magistraturii la ora indicată în programarea publicată pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi a Institutului Naţional al Magistraturii. Candidaţii predau reprezentanţilor comisiei de organizare fişa de prezentare completată. Formularul fişei de prezentare va fi publicat pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi a Institutului Naţional al Magistraturii şi va fi completat individual de către candidaţi, în intervalul dintre publicarea lui şi data prezentării la interviu. – Fiecare candidat extrage un bilet conţinând un text la primă vedere (proverb, citat, maximă etc.). Timp de 30 minute, candidatul elaborează în scris o analiză a ideii cuprinse în subiectul extras. Elaborarea în scris a analizei are drept scop pregătirea discuţiei care va avea loc cu comisia/subcomisia de interviu şi, totodată, va oferi comisiei/subcomisiei un element în plus pentru aprecierea generală a interviului. Analiza elaborată în scris de candidaţi se multiplică de către comisia de organizare a concursului; copiile se închid, împreună cu originalul, într-un plic sigilat predat candidatului pentru păstrarea până la momentul intrării în sala de examinare. Copiile analizei elaborate se înaintează comisiei/subcomisiei de interviu, la intrarea în sala de examinare. Originalul analizei va fi predat comisiei/subcomisiei după încheierea interviului. – Candidatul intră în sala în care se află comisia/subcomisia de interviu, după care se prezintă (face un rezumat al fişei de prezentare). Pornind de la prezentarea făcută, este iniţiat un dialog între membrii comisiei/subcomisiei şi candidat, aspectele investigate fiind cele enumerate la pct. I - III. – Candidatul prezintă oral analiza elaborată. Pornind de la analiza elaborată şi prezentată, comisia/subcomisia formulează întrebări, aspectele investigate fiind cele enumerate la pct. I - III. – Candidatului i se citeşte o speţă cu elemente de etică specifice profesiei, pe care acesta este invitat să o analizeze în conformitate cu principii şi valori morale personale. Comisia/subcomisia continuă dialogul şi formulează întrebări, aspectele investigate fiind, de asemenea, cele enumerate la pct. I - III. – Interviul se înregistrează prin mijloace tehnice audio-video. Pe baza grilei de evaluare elaborate de comisia de interviu, membrii comisiei/subcomisiei de interviu acordă, individual, pentru fiecare candidat, punctaje cuprinse între 0 şi maximul punctajului alocat, pentru fiecare dintre criteriile prevăzute la art. 28 alin. (1) din Regulamentul privind admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii. Fiecare punct primit este echivalentul a 10 sutimi în sistemul de notare de la 1 la 10. Aprecierea interviului se face cu note de la 1 la 10, cu două zecimale. Nota 1 se acordă atunci când punctajul obţinut de candidat este mai mic sau egal cu această notă. Nota obţinută la această probă reprezintă media aritmetică a notelor acordate de membrii comisiei/subcomisiei de interviu. Sunt declaraţi admişi la această probă candidaţii care au obţinut cel puţin nota 7. În funcţie de nota obţinută de candidat la interviu, se acordă unul dintre calificativele "admis" sau "respins". Candidaţii pot contesta nota obţinută în termen de 24 de ore de la data publicării rezultatelor pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi a Institutului Naţional al Magistraturii. Soluţionarea contestaţiei la proba interviului se realizează prin reevaluarea probei, pe baza înregistrării audiovideo şi a analizei scrise depuse de candidat. -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
