Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina: REGULAMENT din 28 ianuarie 2006 privin posta de scrisori (Anexa 1)*) Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

REGULAMENT din 28 ianuarie 2006 privin posta de scrisori (Anexa 1)*)

EMITENT: ACT INTERNATIONAL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 489 bis din 6 iunie 2006
Comenteaza legea
-------
*) Aprobat de <>Ordinul nr. 220 din 16 mai 2006 , publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 489 din 6 iunie 2006.

Uniunea Poştalã Universalã

[SIGLA*]
-------------
NOTĂ(CTCE)
*) Sigla Uniunii Poştale Universale se gãseşte în Monitorul oficial al României, Partea I, Nr. 489 bis, din data de 6 iunie 2006, la pagina 3 (a se vedea imaginea asociatã).


Regulamentul poştei de scrisori
Protocol final
Berna 2005

Notã privind imprimarea Regulamentului poştei de scrisori şi a Protocolului sãu final

Caracterele aldine ce figureazã în texte marcheazã modificãrile în raport cu textul dupã revizuirea de cãtre CEP supusã Congresului de la Bucureşti, referinţa Congres - Doc 25, versiunea revizuitã 1.

REGULAMENTUL POŞTEI DE SCRISORI

Cuprins

CAP. 1
Dispoziţii generale

Art.
RL 101 Aplicarea libertãţii de tranzit
RL 102 Nerespectarea libertãţii de tranzit
RL 103 Unitatea monetarã
RL 104 Securitate poştalã

CAP. 2
Taxe, suprataxe aeriene şi francare poştalã
RL 105 taxe de francare
RL 106 taxe speciale
RL 107 Condiţii de aplicare a taxelor de francare
RL 108 Calculul suprataxelor pentru trimiterile avion
RL 109 Echivalenţi
RL 110 Scutirea de francarea poştalã aplicabilã trimiterilor privind serviciul poştal
RL 111 Aplicarea scutirii francãrii poştale organismelor care se ocupã de prizonierii de rãzboi şi internaţii civili
RL 112 Desemnarea trimiterilor expediate în scutire poştalã

CAP. 3
Timbre poştale. Moduri de francare
RL 113 Timbre poştale. Notificarea emisiunilor şi schimbul între administraţii
RL 114 Francare. Moduri de francare
RL 115 Caracteristicile timbrelor poştale, mãrcilor sau ştampilelor de francare
RL 116 Utilizarea presupus frauduloasã a timbrelor poştale, a mãrcilor sau a ştampilelor de francare
RL 117 Aplicarea ştampilei cu data
RL 118 Trimiteri non francate sau insuficient francate
RL 119 Francarea şi timbrarea trimiterilor la bordul navelor

CAP. 4
Categorii de trimiteri şi condiţii de admitere
RL 120 Servicii de bazã
RL 121 Particularitãţi referitoare la limitele de greutate
RL 122 Limite de dimensiuni
RL 123 Condiţii de acceptare a trimiterilor. Condiţionare. Ambalaj
RL 124 Dispoziţii speciale aplicabile fiecãrei categorii de trimiteri
RL 125 Semnalizarea prioritãţii sau a modului de îndrumare
RL 126 Ambalaje speciale
RL 127 Trimiteri în plic cu fereastrã
RL 128 Trimiteri normalizate
RL 129 Condiţii de acceptare şi marcare a trimiterilor conţinând materii biologice perisabile (inclusiv eşantioane de diagnostic)
RL 130 Condiţii de acceptare şi marcare a trimiterilor conţinând materii infecţioase
RL 131 Condiţii de acceptare şi marcare a trimiterilor conţinând materii radioactive

CAP. 5
Servicii suplimentare
RL 132 Trimiteri recomandate
RL 133 Trimiteri cu predare atestatã
RL 134 Trimiteri cu valoare declaratã
RL 135 Trimiteri contra ramburs
RL 136 Trimiteri expres
RL 137 Confirmarea de primire
RL 138 Predarea în mânã proprie
RL 139 Trimiteri scutite de taxe şi drepturi
RL 140 Serviciul de corespondenţã comercialã-rãspuns internaţionalã (CCRI)
RL 141 Serviciul de corespondenţã comercialã-rãspuns internaţionalã la nivel local
RL 142 Cupoane-rãspuns internaţionale (CRI)
RL 143 Serviciul de grupaj "Consignment"

CAP. 6
Materiale periculoase interzis a se introduce în trimiterile poştei de scrisori. Prelucrarea trimiterilor admise din greşealã
Reexpediere. Înapoierea la origine. Retragerea. Reclamaţii
RL 144 Materii periculoase interzise în trimiterile poştei de scrisori
RL 145 Prelucrarea trimiterilor admise din greşealã
RL 146 Reexpedierea
RL 147 Trimiteri nedistribuibile. Returarea în ţara de origine sau la expeditor şi termenul de pãstrare
RL 148 Retragere. Modificarea sau corectarea adresei la cererea expeditorului
RL 149 Retragere. Modificarea sau corectarea adresei. Trimiteri prezentate într-o altã ţarã decât cea care primeşte cererea
RL 150 Reclamaţii
RL 151 Reclamaţii privind trimiterile prezentate într-o altã ţarã

CAP. 7
Probleme vamale
RL 152 Trimiteri supuse controlului vamal
RL 153 Taxa de prezentare la vamã
RL 154 Anularea drepturilor vamale şi altor drepturi

CAP. 8
Responsabilitatea administraţiilor poştale
RL 155 Aplicarea responsabilitãţii administraţiilor poştale
RL 156 Predarea unei trimiteri cu valoare declaratã spoliatã sau avariatã
RL 157 Constatarea responsabilitãţii expeditorului
RL 158 Plata despãgubirii
RL 159 Termenul de platã a despãgubirii
RL 160 Plata din oficiu a despãgubirii
RL 161 Determinarea responsabilitãţii între administraţiile poştale
RL 162 Modalitãţi pentru determinarea responsabilitãţii administraţiilor poştale
RL 163 Recuperarea de la transportatorii aerieni a despãgubirilor plãtite
RL 164 Rambursarea despãgubirii cãtre administraţia plãtitoare
RL 165 Lichidarea despãgubirilor între administraţiile poştale
RL 166 Decontarea sumelor datorate cu titlu de despãgubire pentru trimiterile poştei de scrisori

CAP. 9
Modalitãţi referitoare la transmiterea, îndrumarea şi primirea depeşelor/trimiterilor
RL 167 Schimbul de trimiteri
RL 168 Prioritatea de prelucrare a trimiterilor prioritare şi a trimiterilor-avion
RL 169 Depeşe
RL 170 Schimbul depeşelor închise
RL 171 Tranzit deschis
RL 172 Cãi şi modalitãţi de transmitere a trimiterilor cu valoare declaratã
RL 173 Confecţionarea depeşelor
RL 174 Foaia de aviz
RL 175 Transmiterea trimiterilor recomandate
RL 176 Transmiterea trimiterilor cu predare atestatã
RL 177 Transmiterea trimiterilor cu valoare declaratã
RL 178 Transmiterea mandatelor poştale şi trimiterilor contra ramburs nerecomandate
RL 179 Transmiterea trimiterilor expres
RL 180 Transmiterea trimiterilor CCRI
RL 181 Transmiterea sacilor M
RL 182 Transmiterea trimiterilor în numãr
RL 183 Transmiterea trimiterilor destinate accesului direct în regimul intern
RL 184 Etichetarea depeşelor
RL 185 Utilizarea de coduri cu bare
RL 186 Îndrumarea depeşelor
RL 187 Transbordarea depeşelor-avion şi a depeşelor de suprafaţã transportate pe cale aerianã (S.A.L.)
RL 188 Mãsuri de luat când transbordarea directã a depeşelor-avion nu se poate efectua aşa cum s-a prevãzut
RL 189 Întocmirea buletinelor de încercare
RL 190 Predarea depeşelor
RL 191 Întocmirea şi verificarea borderourilor de predare CN 37, CN 38 sau CN 41
RL 192 Absenţa borderoului de predare CN 37, CN 38 sau CN 41
RL 193 Verificarea depeşelor
RL 194 Buletine de verificare
RL 195 Trimiteri greşit îndrumate
RL 196 Mãsuri de luat în caz de accident
RL 197 Mãsuri de luat în caz de întrerupere a zborului, deviere sau îndrumare greşitã a curierului-avion
RL 198 Mãsuri de luat în caz de întrerupere a zborului, deviere sau îndrumare greşitã a curierului de suprafaţã transportat pe cale aerianã (SAL)
RL 199 Mãsuri de luat în caz de suspendare temporarã şi de reluare a serviciului
RL 200 Returarea sacilor goi
RL 201 Depeşe schimbate cu unitãţi militare

CAP. 10
Calitatea serviciului
RL 202 Obiective în materie de calitate a serviciului

CAP. 11
Cheltuieli de tranzit şi cheltuieli terminale
RL 203 Cheltuieli de tranzit şi cheltuieli terminale. Dispoziţii generale
A. Cheltuieli de tranzit
RL 204 Aplicarea cheltuielilor de tranzit
RL 205 Cheltuieli de tranzit
RL 206 Distanţe kilometrice
RL 207 Servicii extraordinare. Transport multimodal
RL 208 Calculul şi decontarea cheltuielilor de tranzit a trimiterilor neprioritare şi trimiterilor de suprafaţã în tranzit deschis
RL 209 Cheltuielile de tranzit ale depeşelor deviate sau greşit îndrumate
RL 210 Depeşe-avion şi SAL în tranzit pe cale de suprafaţã
RL 211 Plata cheltuielilor de tranzit a sacilor goi
B. Cheltuieli terminale. Dispoziţii generale
RL 212 Adeziunea voluntarã a ţãrilor din sistemul tranzitoriu la sistemul ţintã
RL 213 Accesul direct la sistemul intern
RL 214 Calculul taxelor cheltuielilor terminale aplicabile schimburilor între ţãrile din sistemul ţintã
RL 215 Remunerarea cheltuielilor terminale în funcţie de calitatea serviciului între ţãrile din sistemul ţintã
RL 216 Cheltuieli terminale legate de calitatea serviciului. Dispoziţii aplicabile fluxului de curier cãtre, de la şi între ţãrile din sistemul tranzitoriu
RL 217 Mecanismul de revizuire a taxelor cheltuielilor terminale
RL 218 Mecanismul de armonizare a sistemelor
RL 219 Cerere de remunerare specificã curierului în numãr
RL 220 Depeşe închise schimbate cu unitãţi militare
C. Operaţii de eşantionare
RL 221 Principii generale privind eşantionarea statisticã şi estimarea numãrului mediu de trimiteri pe kilogram
RL 222 Eşantionarea statisticã pentru schimburile de curier între ţãrile din sistemul ţintã
RL 223 Alte metode statistice pentru schimburile de curier între ţãrile din sistemul ţintã
RL 224 Statisticã specialã pentru aplicarea mecanismului de revizuire sau a mecanismului de armonizare a sistemelor
D. Întocmirea, transmiterea şi acceptarea releveelor şi conturilor privind cheltuielile de tranzit şi cheltuielile terminale
RL 225 Întocmirea, transmiterea şi acceptarea releveelor CN 53 şi CN 54 pentru schimburile de curier între ţãrile din sistemul ţintã
RL 226 Întocmirea, transmiterea şi acceptarea releveelor CN 53 şi CN 54 pentru mecanismul de revizuire şi mecanismul de armonizare a sistemelor
RL 227 Regularizarea diferenţelor decurgând din aplicarea mecanismului de armonizare a sistemelor
RL 228 Întocmirea releveelor de depeşe CN 55 şi CN 56
RL 229 Transmiterea şi acceptarea releveelor de depeşe CN 55 şi CN 56
RL 230 Contabilitatea privind curierul în numãr
RL 231 Contabilitatea privind curierul destinat accesului direct în regimul intern
RL 232 Întocmirea, transmiterea şi acceptarea conturilor de cheltuieli de tranzit şi de cheltuieli terminale
RL 233 Adresã specialã pentru transmiterea formularelor privind cheltuielile de tranzit şi cheltuielile terminale
RL 234 Acceptarea conturilor de cheltuieli de tranzit şi cheltuieli terminale
RL 235 Plãţi provizorii a cheltuielilor de tranzit şi a cheltuielilor terminale
RL 236 Plata sumelor datorate Fondului pentru ameliorarea calitãţii serviciului în ţãrile în dezvoltare

CAP. 12
Cheltuieli de transport aerian
RL 237 Formula de stabilire a taxei de bazã şi calculul cheltuielilor de transport aerian al depeşelor închise
RL 238 Calculul şi decontarea cheltuielilor de transport aerian al trimiterilor prioritare, al trimiterilor-avion şi al trimiterilor S.A.L. în caz de reîndrumare pe cale aerianã în tranzit deschis
RL 239 Modalitãţi de decontare a cheltuielilor de transport aerian
RL 240 Întocmirea releveelor de greutate CN 66 şi CN 67
RL 241 Întocmirea conturilor particulare CN 51 şi conturilor generale CN 52
RL 242 Transmiterea şi acceptarea releveelor CN 55, CN 66 şi CN 67, a conturilor particulare CN 51 şi a conturilor generale CN 52
RL 243 Modificãrile taxelor cheltuielilor de transport aerian
RL 244 Plata cheltuielilor de transport aerian
RL 245 Plata cheltuielilor de transport aerian a sacilor goi
RL 246 Cheltuielile de transport aerian al depeşelor sau sacilor deviaţi sau greşit îndrumaţi
RL 247 Cheltuielile de transport aerian al curierului pierdut sau distrus

CAP. 13
Reglarea conturilor. Plata
RL 248 Transferul electronic al releveelor şi conturilor
RL 249 Întocmirea şi reglementarea conturilor
RL 250 Lichidarea conturilor prin intermediul Biroului Internaţional
RL 251 Plata creanţelor exprimate în DST. Dispoziţii generale
RL 252 Reguli de platã a conturilor a cãror reglare nu se efectueazã prin intermediul Biroului Internaţional

CAP. 14
Serviciul EMS
RL 253 Serviciul EMS
RL 254 Exploatarea serviciului EMS

CAP. 15
Curier electronic. Legãturi telematice
RL 255 Curier electronic
RL 256 Serviciul de telecopiere
RL 257 Serviciul de teleimprimare
RL 258 Dispoziţii generale privind legãturile telematice
RL 259 Dispoziţii particulare privind legãturile telematice
RL 260 Reguli de platã a legãturilor telematice
RL 261 Serviciul de logisticã integratã

CAP. 16
Dispoziţii diverse
RL 262 Informaţii de furnizat de cãtre administraţii
RL 263 Publicaţiile Biroului Internaţional
RL 264 Adrese telegrafice
RL 265 Termen de pãstrare a documentelor
RL 266 Formulare
RL 267 Formulare pentru uzul publicului
RL 268 Aplicarea normelor
RL 269 Aspecte privind mediul înconjurãtor

CAP. 17
Dispoziţii tranzitorii şi finale
RL 270 Punerea în aplicare şi durata Regulamentului poştei de scrisori

Protocolul final al Regulamentului poştei de scrisori

Art.
RL I Imprimate. Greutate maximã
RL II Dispoziţii speciale aplicabile fiecãrei categorii de trimiteri
RL III Trimiteri normalizate
RL IV Condiţii de aplicare a taxelor de francare
RL V Sacii M recomandaţi
RL VI Limite maxime pentru trimiterile cu valoare declaratã
RL VII Trimiterile cu valoare declaratã
RL VIII Facturarea serviciului CCRI
RL IX Prelucrarea trimiterilor admise din greşealã
RL X Tratarea reclamaţiilor
RL XI Trimiteri supuse controlului vamal
RL XII Plata despãgubirilor
RL XIII Saci
RL XIV Îndrumarea depeşelor
RL XV Cheltuieli de tranzit speciale
RL XVI Statisticã pentru schimburile de curier între ţãrile din sistemul ţintã
RL XVII Contabilitatea referitoare la curierul în numãr
RL XVIII Formula de stabilire a taxei de bazã şi calcul a cheltuielilor de transport aerian al depeşelor închise
RL XIX Transmiterea şi acceptarea releveelor CN 55, CN 66 şi CN 67, a conturilor particulare CN 51 şi a conturilor generale CN 52
RL XX Cupoane-rãspuns internaţionale emise înainte de 01 ianuarie 2001
RL XXI Plata datoriilor care rezultã din reglarea conturilor efectuatã prin intermediul decontului final privind cupoanele-rãspuns internaţionale distribuite înainte de 01 ianuarie 2002
RL XXII Plata datoriilor care rezultã din reglarea conturilor efectuatã prin intermediul sistemului de compensare a Biroului Internaţional în vigoare înainte de 01 ianuarie 2001
RL XXIII Formulare
Lista formularelor


──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Numãrul   Denumirea sau natura formularului                         Referinţa
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
CN 01     Cupon-rãspuns internaţional                              RL 142.5
CN 02bis  Releveu particular. Cupoane-rãspuns                      RL XX.4
CN 03     Releveu particular. Cupoane-rãspuns schimbate            RL 142.9
CN 03bis  Enunţ recapitulativ. Cupoane-rãspuns                     RL XX.6
CN 04     Eticheta "R" pentru trimiterile recomandate              RL 132.5.2
CN 05     Eticheta pentru trimiterile cu predare atestatã          RL 133.4.1
CN 06     Eticheta "V" pentru trimiterile cu valoare declaratã     RL 134.6.1
CN 07     Confirmare de primire/de livrare/de platã/de înscriere   RL 137.2.2
CN 08     Reclamaţie                                               RL 150.2.1
CN 08     Recipisã                                                 RL 150.2.8
CN 09     Releveu de trimiteri CCRI expediate                      RL 140.5.1
CN 10     Releveu recapitulativ de trimiteri CCRI                  RL 140.5.1
CN 11     Buletin de francare                                      RL 139.4.2
CN 12     Cont particular lunar. Cheltuieli vamale, etc.           RL 139.6.1
CN 13     Proces-verbal. Informaţie privind reţinerea unei
          trimiteri poştale                                        RL 145.5
CN 14     Plic colector. Reexpedierea trimiterilor poştei de
          scrisori                                                 RL 146.8.1
CN 15     Eticheta "Retur"                                         RL 147.8.2
CN 16     Foaie de trimitere. Trimiteri cu valoare declaratã       RL 177.1
CN 17     Cerere:                                                  RL 148.3.1
          - de retragere
          - de modificare sau de corectare a adresei
          - de anulare sau de modificare a sumei rambursului
CN 18     Declaraţie privind neprimirea (sau primirea) unei
          trimiteri poştale                                        RL 150.2.6
CN 19     Cont particular. Cheltuieli privind serviciul CCRI       RL 140.5.3.2
CN 20     Releveu. Cheltuieli privind serviciul CCRI               RL 140.5.4.1
CN 21     Aviz. Reexpedierea unui formular CN 08                   RL 150.4.6
CN 22     Eticheta "Declaraţie vamalã"                             RL 152.1
CN 23     Declaraţia vamalã                                        RL 152.3
CN 24     Proces-verbal (nereguli constatate la trimiterile
          poştei de scrisori cu valoare declaratã sau la           RL 156.1
          coletele poştale)
CN 25     Etichete pentru legãturi                                 RL 171.6.1
CN 26     Etichete pentru legãturi                                 RL 171.6.2
CN 27     Tabel. Cãi şi moduri de transmitere a trimiterilor cu
          valoare declaratã                                        RL 172.1
CN 28     Plic pentru confecţionarea depeşelor-avion               RL 173.3.4
CN 29     Etichetã "Ramburs"                                       RL 135.4.2
CN 29bis  Etichetã pentru trimiterile contra ramburs               RL 135.4.1
CN 30     Etichetã "R" combinatã cu numele biroului de origine,    RL 135.4.2
          numãrul trimiterii şi triunghiul purtând menţiunea
          "Ramburs"
CN 31     Foaia de aviz. Schimb de depeşe                          RL 174.1
CN 32     Foaia de aviz. Depeşe curier în numãr                    RL 182
CN 33     Lista specialã. Trimiteri recomandate                    RL 175.1
CN 34     Eticheta sacilor de suprafaţã                            RL 184.1.1
CN 35     Eticheta sacilor-avion                                   RL 184.1.2
CN 36     Eticheta sacilor SAL                                     RL 184.1.3
CN 37     Borderou de predare. Depeşe pe cale de suprafaţã         RL 190.1.1
CN 38     Borderou de predare. Depeşe-avion                        RL 190.2.1
CN 41     Borderou de predare. Depeşe-suprafaţã transportate pe
          cale aerianã (SAL)                                       RL 190.2.1
CN 42     Eticheta "Transbordare directã"                          RL 187.3
CN 43     Buletin de verificare. Schimb de depeşe                  RL 194.1
CN 44     Buletin de încercare                                     RL 189.1
CN 45     Plic de transmitere a borderourilor CN 38, CN 41 şi
          CN 47                                                    RL 190.2.4
CN 46     Borderou de predare de substituire                       RL 192.3
CN 47     Borderou de predare. Depeşe de saci goi                  RL 200.3
CN 48     Cont. Sume datorate cu titlu de despãgubire              RL 166.1
CN 51     Cont particular. Curier-avion                            RL 241
CN 52     Cont general                                             RL 241
CN 53     Releveu pe depeşã. Numãr de trimiteri şi greutatea       RL 225.1.1
          recipienţilor
CN 54     Releveu recapitulativ de trimiteri                       RL 225.1.2
CN 54bis  Releveu recapitulativ anual                              RL 225.2.1
CN 55     Releveu depeşe                                           RL 228.1
CN 56     Releveu recapitulativ depeşe                             RL 228.2
CN 57     Cont. Curier în numãr primit                             RL 230.2.1
CN 58     Releveu recapitulativ. Conturi de cheltuieli terminale   RL 230.2.3
          privind curierul în numãr
CN 61     Cont particular. Cheltuieli terminale                    RL 232.2.2
CN 61bis  Cont particular - Regularizare. Cheltuieli terminale     RL 227.1.1
CN 62     Cont particular. Cheltuieli de tranzit                   RL 232.2.1
CN 63     Releveu. Cheltuieli de tranzit                           RL 234.2
CN 64     Releveu. Cheltuieli terminale                            RL 234.2
CN 64bis  Releveu particular. Fondul "Calitatea serviciului"       RL 236.1
CN 65     Borderou. Greutatea trimiterilor prioritare/avion în
          tranzit deschis                                          RL 238.2.2
CN 66     Releveu de greutate. Depeşe-avion şi SAL                 RL 240.1
CN 67     Releveu de greutate. Trimiteri prioritare/avion în
          tranzit deschis                                          RL 240.2
CN 68     Lista generalã a serviciilor aeropoştale                 RL 263.2.11
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────



Regulamentul poştei de scrisori
Având în vedere articolul 22, paragraful 5, al Constituţiei Uniunii Poştale Universale adoptatã la Viena la 10 iulie 1964, Consiliul de Exploatare Poştalã a trasat urmãtoarele mãsuri cu scopul de a asigura implementarea regulilor aplicabile în comun serviciului poştal internaţional şi poştei de scrisori.

CAP. 1
Dispoziţii generale

ART. RL 101
Aplicarea libertãţii de tranzit

1. Statele-membre care nu asigurã serviciul de trimiteri cu valoare declaratã sau care nu îşi asumã responsabilitatea pentru trimiterile cu valoare declaratã transportate de cãtre serviciile lor maritime sau aeriene sunt totuşi obligate sã îndrume pe cãile lor cele mai rapide şi prin mijloacele lor cele mai sigure depeşele închise care le sunt predate de cãtre celelalte administraţii.

ART. RL 102
Nerespectarea libertãţii de tranzit

1. Suprimarea serviciului poştal cu o ţarã care nu respectã libertatea de tranzit trebuie sã fie semnalatã în prealabil administraţiilor interesate prin curier electronic sau orice alt mijloc de telecomunicaţie. Faptul este comunicat Biroului Internaţional.

ART. RL 103
Unitate monetarã

1. Unitatea monetarã prevãzutã la articolul 7 al Constituţiei şi utilizatã în Convenţie şi în celelalte Acte ale Uniunii este Dreptul Special de Tragere (DST).
2. Ţãrile membre ale Uniunii pot sã aleagã, de comun acord, o altã unitate monetarã decât DST sau una dintre monedele lor naţionale pentru întocmirea şi reglarea conturilor.

ART. RL 104
Securitatea poştalã

1. Strategia pusã în practicã de cãtre administraţiile poştale în materie de securitate poştalã vizeazã:
1.1. ameliorarea calitãţii serviciului de exploatare în ansamblul sãu;
1.2. o mai mare conştientizare a angajaţilor asupra importanţei securitãţii;
1.3. crearea sau întãrirea serviciilor de securitate;
1.4. asigurarea, în timp oportun, a difuzãrii informaţiilor referitoare sau privind exploatarea, securitatea şi anchetele conduse în materie; şi
1.5. încurajarea propunerii organelor legislative, de câte ori este necesar, de reglementãri, legi specifice şi mãsuri destinate ameliorãrii calitãţii şi securitãţii serviciilor poştale în lume.

CAP. 2
Taxe, suprataxe aeriene şi scutiri de la plata francãrii poştale

ART. RL 105
taxe de francare

1. Taxele de francare indicative sunt menţionate în tabloul de mai jos:


───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Categorie      Trepte de greutate          taxe indicative    taxe indicative
                                          ale trimiterilor    ale trimiterilor
                                           pentru zona        pentru zona
                                           geograficã cea    geograficã cea mai
                                           mai ieftinã           scumpã
    1                  2                       3                  4
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
                                             DST                DST
1.1. taxe în sistemul fondat pe rapiditatea transmiterii curierului:
Trimiteri      Pânã la 20 g                0,43              0,62
prioritare
               Peste 20 g pânã la 100 g    0,96              1,53
               Peste 100 g pânã la 250 g   1,80              3,14
               Peste 250 g pânã la 500 g   3,54              6,22
               Peste 500 g pânã la 1000 g  5,99              10,83
               Peste 1000 g pânã la 2000 g 9,55              19,33
               Pe treapta suplimentarã de  5,66 (facultativ) 8,67 (facultativ)
               1000 g
Trimiteri      Pânã la 20 g                0,37              0,43
neprioritare
               Peste 20 g pânã la 100 g    0,67              0,99
               Peste 100 g pânã la 250 g   1,33              1,71
               Peste 250 g pânã la 500 g   2,60              3,43
               Peste 500 g pânã la 1000 g  4,33              5,68
               Peste 1000 g pânã la 2000 g 6,99              10,43
               Pe treapta suplimentarã de  3,86 (facultativ) 5,42 (facultativ)
               1000 g
1.2. taxe în sistemul fondat pe conţinut:
Scrisori       Pânã la 20 g                0,34              0,51
               Peste 20 g pânã la 100 g    0,83              1,42
               Peste 100 g pânã la 250 g   1,97              3,26
               Peste 250 g pânã la 500 g   3,71              5,97
               Peste 500 g pânã la 1000 g  6,62              11,31
               Peste 1000 g pânã la 2000 g 11,53             20,15
               Pe treapta suplimentarã de  6,02 (facultativ) 7,75 (facultativ)
               1000 g
Cãrţi poştale                              0,27              0,38
Imprimate      Pânã la 20 g                0,23              0,36
               Peste 20 g pânã la 100 g    0,60              1,05
               Peste 100 g pânã la 250 g   1,29              2,52
               Peste 250 g pânã la 500 g   2,33              4,82
               Peste 500 g pânã la 1000 g  4,44              9,05
               Peste 1000 g pânã la 2000 g 7,52              14,58
               Pe treapta suplimentarã de  3,44              5,10
               1000 g
Pachete mici   pânã la 100 g               0,70              1,16
               Peste 100 g pânã la 250 g   1,40              2,52
               Peste 250 g pânã la 500 g   2,52              4,73
               Peste 500 g pânã la 1000 g  4,29              7,85
               Peste 1000 g pânã la 2000 g 6,36              13,16
               Pe treapta suplimentarã de  4,80 (facultativ) 10,40 (facultativ)
               1000 g
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────




2. Consiliul de exploatare poştalã este autorizat sã revizuiascã şi sã modifice taxele indicative menţionate la punctul 1 în intervalul dintre douã Congrese. Taxele revizuite vor avea ca bazã media taxelor fixate de cãtre membrii Uniunii pentru trimiterile internaţionale prezentate în ţara lor.
3. Taxa aplicabilã sacilor M este calculatã pe treaptã de 1 kilogram pânã la concurenţa greutãţii totale a fiecãrui sac. Administraţia de origine are posibilitatea sã acorde pentru astfel de saci o reducere de taxã care poate ajunge la 20% din taxa aplicabilã pentru categoria de trimiteri utilizatã. Aceastã reducere poate fi independentã de reducerile vizate în articolul 107.7.
4. În sistemul fondat pe conţinut, reunirea într-o singurã trimitere de obiecte pasibile de taxe diferite este autorizatã, cu condiţia ca greutatea totalã sã nu fie superioarã greutãţii maxime a categoriei a cãrei limitã de greutate este cea mai ridicatã. Taxa aplicabilã unei astfel de trimiteri este, dupã dorinţa administraţiei de origine, aceea a categoriei al cãrei tarif este cel mai ridicat sau suma diferitelor taxe aplicabile fiecãrui element al trimiterii. Aceste trimiteri poartã menţiunea "Trimiteri mixte".

ART. RL 106
taxe speciale

1. Nici o taxã de predare nu poate fi perceputã de la destinatar pentru pachetele mici cu o greutate mai micã de 500 g. Atunci când pachetele mici de peste 500 g sunt grevate de o taxã de predare în regimul intern, aceeaşi taxã poate fi perceputã pentru pachetele mici provenind din strãinãtate.
2. Administraţiile poştale sunt autorizate sã perceapã, în cazurile menţionate mai jos, aceleaşi taxe ca în regimul intern.
2.1. Taxa de prezentare dupã ora limitã a unei trimiteri a poştei de scrisori, perceputã de la expeditor.
2.2. Taxa de prezentare în afara programului normal de lucru al ghişeelor, perceputã de la expeditor.
2.3. Taxa de ridicare de la domiciliul expeditorului, perceputã de la acesta din urmã.
2.4. Taxa de predare a unei trimiteri a poştei de scrisori în afara programului normal de lucru al ghişeelor, perceputã de la destinatar.
2.5. Taxa de post restant, perceputã de la destinatar; în caz de returare a unui colet la expeditor sau de reexpediere, suma preluãrii nu poate depãşi suma fixatã prin Regulamentul privind coletele poştale.
2.6. Taxa de magazinaj pentru orice trimitere a poştei de scrisori care depãşeşte 500 g, al cãrei destinatar nu a ridicat trimiterea în termenele prescrise. Aceastã taxã nu se aplicã cecogramelor.
3. Administraţiile poştale dispuse sã se însãrcineze cu riscuri putând rezulta din cazul de forţã majorã, sunt autorizate sã perceapã o taxã pentru riscul de forţã majorã a cãrei valoare indicativã este fixatã la 0,13 DST pe trimitere recomandatã.

ART. RL 107
Condiţii de aplicare a taxelor de francare

1. Ţãrile membre care, din cauza regimului lor intern, nu pot adopta tipul de greutate metric-zecimal, au posibilitatea sã aplice echivalenţi corespunzãtori sistemului lor naţional.
2. Ţãrile membre pot modifica structura treptelor de greutate indicate la articolul RL 105.
2.1. Pentru fiecare categorie, ultima treaptã de greutate nu trebuie sã depãşeascã greutatea maximã indicatã la articolul RL 121.
3. Ţãrile membre care au suprimat cãrţile poştale, imprimatele sau pachetele mici ca şi categorii distincte de trimiteri în serviciul lor interior pot sã procedeze la fel în ceea ce priveşte curierul cu destinaţie externã.
4. Taxele aplicabile trimiterilor prioritare ale poştei de scrisori vor include şi eventualele costuri suplimentare ale transmiterii rapide.
5. Administraţiile care aplicã sistemul fondat pe conţinutul trimiterilor poştei de scrisori sunt autorizate sã:
5.1. perceapã suprataxe pentru trimiterile avion ale poştei de scrisori;
5.2. perceapã pentru trimiterile de suprafaţã transportate pe cale aerianã cu prioritate redusã "S.A.L." suprataxe inferioare celor pe care ele le percep pentru trimiterile-avion;
5.3. fixeze taxe combinate pentru francarea trimiterilor-avion şi a trimiterilor S.A.L. ţinând cont de costul prestaţiilor lor poştale şi de taxele de plãtit pentru transportul aerian.
6. Suprataxele trebuie sã fie în relaţie cu cheltuielile de transport aerian şi sã fie uniforme cel puţin pentru întregul teritoriu al fiecãrei ţãri de destinaţie, oricare ar fi îndrumarea utilizatã; pentru calculul suprataxei aplicabile unei trimiteri avion a poştei de scrisori, administraţiile sunt autorizate sã ţinã cont de greutatea formularelor pentru uzul publicului eventual anexate.
7. Administraţia de origine are posibilitatea de a acorda, pentru trimiterile poştei de scrisori conţinând:
7.1. ziare şi scrieri periodice publicate în ţara sa, o reducere care în principiu nu poate sã depãşeascã 50% din tariful aplicabil categoriei de trimiteri utilizatã;
7.2. cãrţi şi broşuri, partituri muzicale şi hãrţi geografice care nu conţin nici o publicitate sau reclamã, alta decât cea care figureazã pe copertã sau paginile de gardã ale acestor obiecte, aceeaşi reducere ca cea de la 7.1.
8. Administraţiile poştale au dreptul sã limiteze reducerea prevãzutã la 7 pentru ziare şi scrieri periodice care îndeplinesc condiţiile cerute de reglementarea internã pentru transmiterea lor la tarif de ziare. Sunt excluse de la reducere, oricare ar fi periodicitatea de publicare a lor, imprimatele comerciale cum ar fi cataloage, prospecte, preţuri curente, etc. Aceeaşi prevedere se va aplica şi pentru reclamele imprimate pe foi anexate la ziare şi scrieri periodice. Reducerea este totuşi posibilã dacã este vorba de elemente publicitare detaşate putând fi considerate ca pãrţi integrante ale ziarului sau scrierii periodice.
9. Administraţia de origine are posibilitatea sã aplice trimiterilor nenormalizate taxe diferite de cele aplicabile trimiterilor normalizate definite la articolul RL 128.
10. Reducerea taxelor conform 7 se aplicã de asemenea trimiterilor transportate par avion, dar nici o reducere nu este acordatã pentru partea de taxã destinatã sã acopere cheltuielile acestui transport.

ART. RL 108
Calculul suprataxelor pentru trimiterile avion

1. Administraţiile sunt autorizate sã aplice, pentru calculul suprataxelor pentru trimiterile avion, trepte de greutate inferioare celor indicate la articolul RL 105.1.

ART. RL 109
Echivalenţi

1. Administraţiile poştale fixeazã echivalenţii taxelor poştale prevãzute de cãtre Convenţie şi celelalte Acte ale Uniunii precum şi preţul de vânzare al cupoanelor-rãspuns internaţionale. Ele îi comunicã Biroului Internaţional în vederea notificãrii acestora administraţiilor poştale. În acest scop, fiecare administraţie poştalã trebuie sã facã cunoscut Biroului Internaţional valoarea medie a DST în moneda ţãrii sale.
2. Valoarea medie a DST care va intra în vigoare la 1 ianuarie a fiecãrui an, doar în scopul fixãrii taxelor, va fi determinatã cu patru zecimale, pe baza datelor publicate de FMI în cursul perioadei de douãsprezece luni care a luat sfârşit la 30 septembrie precedent.
3. Pentru o monedã al cãrei curs de schimb zilnic în raport cu DST nu este publicat de cãtre FMI, calculul este efectuat prin intermediul unei monede cotate.
4. Statele-membre ale Uniunii al cãror curs al monedei în raport cu DST nu este calculat de cãtre FMI sau care nu fac parte din aceastã instituţie specializatã sunt invitate sã declare unilateral un echivalent între moneda lor şi DST.
5. Administraţiile poştale trebuie sã comunice cât mai curând posibil Biroului internaţional echivalenţii sau schimbãrile echivalenţilor taxelor poştale, indicând data intrãrii lor în vigoare.
6. Biroul Internaţional publicã o culegere care indicã, pentru fiecare ţarã, echivalenţii taxelor, valoarea medie a DST şi preţul de vânzare a cupoanelor-rãspuns internaţionale menţionate la punctul 1.
7. Fiecare administraţie notificã direct Biroului Internaţional echivalentul fixat de cãtre ea pentru despãgubirile prevãzute în caz de pierdere a unei trimiteri recomandate sau a unui sac M recomandat.

ART. RL 110
Scutirea de la plata taxelor poştale aplicabilã trimiterilor privind serviciul poştal

1. Sunt scutite de toate taxele poştale, trimiterile poştei de scrisori privind serviciul poştal expediate de cãtre administraţiile poştale sau birourile lor, fie par avion, fie pe cale de suprafaţã sau pe cale de suprafaţã şi transportate par avion (S.A.L.).
2. Sunt scutite de toate taxele poştale, cu excepţia suprataxelor aeriene, trimiterile poştei de scrisori privind serviciul poştal:
2.1. schimbate între organele Uniunii Poştale Universale şi organele Uniunilor restrânse;
2.2. schimbate între organele acestor Uniuni;
2.3. trimise de cãtre aceste organe administraţiilor poştale sau birourilor lor.

ART. RL 111
Aplicarea scutirii de la plata taxelor poştale a organismelor care se ocupã de prizonierii de rãzboi şi internaţii civili

1. Beneficiazã de scutire poştalã în sensul articolului 7.2 din Convenţie:
1.1. Birourile de informaţii prevãzute la articolul 122 al Convenţiei de la Geneva din 12 August 1949 referitor la tratamentul prizonierilor de rãzboi;
1.2. Agenţia centralã de informaţii privind prizonierii de rãzboi prevãzutã la articolul 123 al aceleaşi Convenţii;
1.3. Birourile de informaţii prevãzute la articolul 136 al Convenţiei de la Geneva din 12 August 1949 privind protecţia persoanelor civile în timp de rãzboi;
1.4. Agenţia centralã de informaţii prevãzutã la articolul 140 al acestei ultime Convenţii.

ART. RL 112
Desemnarea trimiterilor expediate în scutire de la plata taxelor poştale

1. Trimiterile care beneficiazã de scutire de la plata taxelor poştale trebuie sã poarte pe partea cu înscrisuri, în unghiul superior drept, indicaţiile de mai jos care pot fi urmate de o traducere:
1.1. "Serviciu poştal" sau o menţiune analogã, pentru trimiterile prevãzute în articolul 7.1 al Convenţiei şi la articolul RL 110;
1.2. "Serviciul prizonierilor de rãzboi" sau "Serviciul internaţilor civili" pentru trimiterile prevãzute în articolul 7.2 al Convenţiei şi articolul RL 111 precum şi pentru formularele care se raporteazã la acestea;
1.3. "Cecograme", pentru trimiterile prevãzute în articolul 7.3 al Convenţiei.

CAP. 3
Timbre poştale. Moduri de francare

ART. RL 113
Timbre poştale. Notificarea emisiunilor şi schimbul între administraţii

1. Fiecare nouã emisiune de timbre poştale este notificatã de cãtre administraţia în cauzã tuturor celorlalte administraţii prin intermediul Biroului Internaţional, cu indicaţiile necesare.
2. Administraţiile schimbã, prin intermediul Biroului Internaţional, trei exemplare din fiecare din noile lor emisiuni de timbre poştale şi trimit un exemplar Biroului Internaţional.

ART. RL 114
Francare. Moduri de francare

1. Principiu
1.1. Ca regulã generalã, trimiterile trebuie sã fie complet francate de cãtre expeditor.
2. Modalitãţi de francare
2.1. Francarea este operatã prin intermediul uneia din oricare dintre modalitãţile urmãtoare:
2.1.1. Timbre poştale imprimate sau lipite pe trimiteri şi valabile în ţara de origine;
2.1.2. Mãrci de francare poştalã valabile în ţara de origine şi debitate de cãtre distribuitoarele automate instalate de cãtre administraţiile poştale de origine;
2.1.3. Amprentele maşinilor de francat valabile în ţara de origine şi oficial adoptate şi care funcţioneazã sub controlul imediat al administraţiei poştale de origine;
2.1.4. Amprente cu presa de imprimerie sau alte procedee de imprimare sau timbrare când un astfel de sistem este autorizat de cãtre regulamentele administraţiei de origine.
2.2. Trimiterile pot fi de asemenea prevãzute cu o menţiune care indicã faptul cã totalitatea francãrii a fost plãtitã, de exemplu "Taxã perceputã". Aceastã menţiune trebuie sã figureze în partea superioarã dreaptã a feţei cu înscrisuri şi trebuie sã fie confirmatã cu ştampila de zi a biroului de origine. În cazul trimiterilor nefrancate sau insuficient francate, ştampila biroului care a francat trimiterea sau a completat francarea acesteia este pusã lângã menţiunea respectivã.

ART. RL 115
Caracteristicile timbrelor poştale, ale mãrcilor sau amprentelor de francare

1. Timbre poştale şi mãrci de francare poştalã
1.1. Timbrele poştale şi mãrcile de francare poştalã pot avea indiferent ce formã, sub rezerva ca, în principiu, dimensiunile lor verticale sau orizontale sã nu fie inferioare la 15 mm nici superioare la 50 mm.
1.2. Ele pot fi distinct marcate prin perforaţii ştanţate sau impresiuni în relief conform condiţiilor fixate de cãtre administraţia care le-a emis, cu condiţia ca aceste operaţii sã nu afecteze claritatea indicaţiilor prevãzute la articolul 8 din Convenţie.
1.3. Timbrele poştale comemorative sau filantropice pot sã poarte, în cifre arabe, indicaţia anului de emitere. De asemenea, ele pot sã poarte, în indiferent ce limbã, o menţiune care sã indice cu ce ocazie au fost emise. Când este de plãtit o suprataxã independent de valoarea lor de francare, ele trebuie sã fie confecţionate astfel încât sã se evite orice îndoialã privind aceastã valoare.
2. Amprentele maşinilor de francat
2.1. Administraţiile poştale pot utiliza ele însele sau autoriza utilizarea de maşini de francat care sã reproducã pe trimiteri indicaţiile ţãrii de origine şi a valorii de francare precum şi cele ale locului de origine şi a datei prezentãrii. Totuşi, aceste ultime douã indicaţii nu sunt obligatorii. Pentru maşinile de francat utilizate chiar de cãtre administraţiile poştale, indicaţia valorii de francat poate fi înlocuitã printr-o menţiune care sã indice cã francarea a fost plãtitã, de exemplu "Taxã perceputã".
2.2. Amprentele produse de cãtre maşinile de francat trebuie, în principiu, sã fie de culoare roşu aprins. Totuşi, administraţiile poştale pot sã permitã ca amprentele produse de cãtre maşinile de francat sã fie de o altã culoare. Amprentele sloganurilor publicitare care ar putea fi utilizate cu maşinile de francat pot sã fie de asemenea produse într-o altã culoare decât roşie.
2.3. Indicaţiile ţãrii şi a locului de origine trebuie sã figureze în caractere latine, completate eventual cu aceleaşi indicaţii în alte caractere. Valoarea de francare trebuie sã fie indicatã în cifre arabe.
3. Amprente de francare
3.1. Amprentele de francare obţinute cu presa de imprimerie sau un alt procedeu de imprimerie sau timbrare trebuie sã comporte indicaţia ţãrii de origine şi eventual a biroului de prezentare în caractere latine, completate dupã caz prin aceeaşi indicaţie în alte caractere. Ele trebuie de asemenea sã comporte o menţiune care sã indice cã francarea a fost plãtitã, de exemplu "Taxã perceputã". În toate cazurile, menţiunea adoptatã trebuie sã figureze în litere vizibile într-un cadru, pe cât posibil dreptunghiular, clar trasat, a cãrui suprafaţã nu trebuie sã fie mai micã de 300 mmp. Ştampila de zi, în cazul în care este pusã, nu trebuie sã figureze în acest cadru.

ART. RL 116
Utilizarea presupus frauduloasã a timbrelor poştale, a mãrcilor sau a amprentelor de francare

1. Sub rezerva dispoziţiilor legislaţiei sau a procedurii penale în vigoare la nivel naţional, procedura de mai jos va fi urmatã în caz de presupunere de infracţiune voluntarã privind mijloacele de francare.
1.1. Când, la poşta de plecare este bãnuitã o infracţiune voluntarã privind mijloacele de francare şi când expeditorul nu este cunoscut, timbrul sau impresiunea nu este alteratã în nici un mod. Trimiterea, însoţitã de un aviz, este adresatã în plic recomandat biroului de destinaţie. Un exemplar dupã acest aviz este transmis, pentru informare, administraţiilor ţãrilor de origine şi de destinaţie. Orice administraţie poate solicita, printr-o notificare adresatã Biroului Internaţional, ca aceste avize care privesc serviciul sãu sã fie transmise administraţiei sale centrale sau unui birou special desemnat.
1.2. Destinatarul este convocat pentru constatarea faptului. Trimiterea nu îi este predatã decât dacã el plãteşte francarea, face cunoscut numele şi adresa expeditorului şi pune la dispoziţia poştei, dupã ce a luat la cunoştinţã de conţinut, obiectul infracţiunii presupuse. Poate fi vorba fie de trimiterea întreagã dacã este inseparabilã de corpul delict, fie de partea trimiterii (plic, bandã, porţiune din scrisoare, etc.) care conţine adresa şi amprenta sau timbrul semnalat ca îndoielnic. Rezultatul convocãrii este constatat într-un proces-verbal, semnat de agentul poştal şi destinatar. Refuzul eventual al acestuia din urmã este constatat pe acest document.
2. Procesul verbal este transmis, cu document de sprijin la recomandarea oficiului, administraţiei ţãrii de origine, care îi dã urmarea pe care o comportã legislaţia sa.
3. Administraţiile a cãror legislaţie nu permite procedura prevãzutã la 1.1 şi 1.2 trebuie sã informeze Biroul Internaţional în scopul notificãrii celorlalte administraţii.

ART. RL 117
Aplicarea ştampilei de zi

1. Trimiterile sunt marcate, pe partea înscrisurilor, cu amprenta ştampilei de zi care indicã, în caractere latine, numele biroului însãrcinat cu obliterarea precum şi data acestei operaţiuni. O menţiune echivalentã, în caracterele limbii ţãrii de origine, poate fi adãugatã.
2. Aplicarea ştampilei de zi nu este obligatorie:
2.1. pentru trimiterile francate cu ajutorul amprentelor maşinilor de francat dacã indicaţia locului de origine şi a datei de prezentare la poştã figureazã pe aceste amprente;
2.2. pentru trimiterile francate cu amprente obţinute cu presa de imprimerie sau un alt procedeu de imprimare sau de timbrare;
2.3. pentru trimiterile cu tarif redus nerecomandate, cu condiţia ca locul de origine sã fie indicat pe aceste trimiteri;
2.4. pentru trimiterile poştei de scrisori referitoare la serviciul poştal şi enumerate în articolul 7.1 din Convenţie şi în articolul RL 110.
3. Toate timbrele poştale valabile pentru francare trebuie sã fie obliterate.
4. Cu condiţia ca administraţiile sã nu fi prescris anularea cu ajutorul unui sigiliu special, timbrele poştale neobliterate ca urmare a unei erori sau a unei omisiuni în serviciul de origine trebuie sã fie anulate de cãtre biroul care constatã neregula prin unul din urmãtoarele mijloace:
4.1. cu o linie groasã cu cernealã sau creion care nu se şterge;
4.2. cu marginea ştampilei de zi astfel încât indicaţia biroului de poştã sã nu fie identificabilã.
5. Trimiterile eronat îndrumate, în afara celor cu tarif redus nerecomandate, trebuie sã fie marcate cu ştampila de zi a biroului la care au ajuns din eroare. Aceastã obligaţie revine nu numai birourilor fixe, ci şi birourilor ambulante, în mãsura posibilului. Ştampila trebuie sã fie pusã pe verso trimiterilor prioritare în plic şi al scrisorilor şi pe recto cãrţilor poştale.

ART. RL 118
Trimiteri nefrancate sau insuficient francate

1. Administraţia de origine are posibilitatea sã predea trimiterile nefrancate sau insuficient francate expeditorilor pentru ca aceştia sã completeze ei înşişi francarea. Identificarea expeditorilor unor astfel de trimiteri poate fi fãcutã prin orice mijloc prevãzut în reglementarea internã a administraţiei de origine, inclusiv cele aplicabile trimiterilor nedistribuibile.
2. Administraţia de origine poate de asemenea sã se însãrcineze sã francheze trimiterile nefrancate sau sã completeze francarea trimiterilor insuficient francate şi sã încaseze valoarea lipsã de la expeditor. În aceste cazuri, ea este autorizatã sã perceapã şi o taxã de prelucrare de o valoare indicativã de 0,33 DST maxim.
3. Dacã administraţia de origine nu aplicã niciuna din posibilitãţile prevãzute la 1 şi 2 sau dacã francarea nu poate fi completatã de expeditor, trimiterile prioritare, scrisorile şi cãrţile poştale nefrancate sau insuficient francate sunt întotdeauna îndrumate spre ţara de destinaţie. Celelalte trimiteri nefrancate sau insuficient francate pot de asemenea sã fie îndrumate.
4. Prin derogare la dispoziţiile prevãzute la 3, administraţia de origine nu este obligatã sã îndrume cãtre ţãrile de destinaţie categoriile de trimiteri de mai jos, în cazul în care acestea au fost depuse în cutiile poştale sau în alte instalaţii ale administraţiei poştale:
4.1. trimiteri nefrancate sau insuficient francate care nu poartã numele expeditorului sau nu permit identificarea expeditorului;
4.2. cãrţi poştale nefrancate pe care figureazã vignete sau mãrci care presupun atestarea plãţii francãrii.
5. Prin derogare de la dispoziţiile prevãzute la punctul 9, administraţia de origine nu este obligatã sã îndrume spre ţara de destinaţie cãrţile poştale nefrancate pe care figureazã vignete sau mãrci care presupun atestarea plãţii francãrii, când aceste cãrţi poştale au fost prezentate în cutiile de scrisori sau în alte instalaţii ale administraţiei poştale.
6. Revine administraţiei de origine sã fixeze modalitãţile de îndrumare a trimiterilor nefrancate sau insuficient francate spre ţara de destinaţie. Totuşi, administraţiile trebuie, în general, sã expedieze pe calea cea mai rapidã (aerianã sau de suprafaţã) trimiterile indicate de expeditor ca trebuind sã fie îndrumate ca trimiteri prioritare sau trimiteri-avion.
7. O administraţie de origine care doreşte ca francarea lipsã sã fie perceputã de la destinatar aplicã procedura indicatã la 8 şi 10. Trimiterile nefrancate sau insuficient francate supuse acestei proceduri sunt pasibile, în sarcina destinatarului, sau a expeditorului când este vorba de trimiteri returate, de o taxã specialã al cãrei calcul este indicat la punctul 11.
8. Înainte de a fi îndrumate spre ţara de destinaţie, trimiterile nefrancate sau insuficient francate sunt marcate de ştampila T (taxa de plãtit) în mijlocul pãrţii superioare a feţei trimiterii. Lângã amprenta acestei ştampile, administraţia de origine înscrie foarte citeţ, în moneda ţãrii sale, valoarea francãrii care lipseşte şi, sub o barã de fracţie, valoarea minimã a taxei nereduse valabile pentru prima treaptã de greutate a trimiterilor prioritare sau a scrisorilor expediate în strãinãtate.
9. Administraţia de origine poartã responsabilitatea de a verifica dacã trimiterile poştale internaţionale prezentate în ţara sa sunt corect francate. La sosirea în ţara de destinaţie, orice trimitere care nu poartã amprenta ştampilei T conform dispoziţiilor punctului 8 este consideratã corect francatã şi tratatã în consecinţã.
10. Când o administraţie de primã destinaţie doreşte ca francarea care lipseşte sã fie perceputã de la destinatar (trimiteri reexpediate) sau de la expeditor (trimiteri returate) aplicã ştampila T precum şi indicaţia valorilor sub formã de fracţie care revine acestei administraţii. Acelaşi lucru este valabil şi dacã este vorba de trimiteri care provin din ţãri care aplicã taxe reduse în relaţiile cu administraţia reexpeditoare. În asemenea cazuri, fracţia trebuie sã fie stabilitã dupã taxele prevãzute în prezentul Regulament şi valabile în ţara de origine a trimiterii.
11. Administraţia de distribuire care doreşte sã perceapã francarea care lipseşte marcheazã trimiterile cu taxa de perceput. Ea determinã aceastã taxã multiplicând fracţia care rezultã din datele menţionate la punctul 8 cu valoarea, în moneda sa naţionalã, a taxei aplicabile în serviciul sãu internaţional pentru prima treaptã de greutate a trimiterilor prioritare sau a scrisorilor expediate în strãinãtate. La aceastã taxã, ea adaugã taxa de prelucrare menţionatã la punctul 2. Administraţia de distribuire poate, dacã doreşte, sã perceapã numai taxa de prelucrare.
12. Dacã fracţia prevãzutã la punctul 8 nu a fost indicatã lângã ştampila T de cãtre administraţia de origine, sau de cãtre administraţia reexpeditoare în caz de nepredare, administraţia de destinaţie are dreptul sã distribuie trimiterea insuficient francatã fãrã sã perceapã taxe.
13. Nu se ţine seama de timbrele poştale şi de amprentele de francat care nu sunt valabile în francare. În aceste cazuri, cifra zero (0) este plasatã lângã aceste timbre sau aceste amprente, care trebuie sã fie încadrate cu creionul.
14. Trimiterile recomandate şi trimiterile cu valoare declaratã sunt considerate, la sosire, ca francate corect.

ART. RL 119
Francarea şi timbrarea trimiterilor la bordul vapoarelor

1. Trimiterile prezentate la bordul vapoarelor în timpul staţionãrii în douã puncte extreme ale parcursului sau într-una din escalele intermediare trebuie sã fie francate cu timbre poştale şi dupã tariful ţãrii în apele cãreia se gãseşte vaporul.
2. Dacã prezentarea la bordul vaporului are loc în plinã mare, trimiterile pot fi francate, excepţie fãcând o înţelegere între administraţiile interesate, cu timbre poştale şi dupã tariful ţãrii de care aparţine sau depinde respectivul vapor. Trimiterile francate în aceste condiţii trebuie sã fie predate biroului de poştã de escalã imediat ce este posibil dupã sosirea vaporului.
3. Timbrarea trimiterilor prezentate pe vapoare intrã în sarcina agentului poştal sau a ofiţerului de bord însãrcinat cu acest serviciu sau, în lipsa acestora, biroului poştal al escalei în care aceste trimiteri sunt predate. În acest caz, biroul le marcheazã cu ştampila de zi şi adaugã menţiunea "vapor", "pachebot" sau orice menţiune analogã.

CAP. 4
Categorii de trimiteri şi condiţii de admitere

ART. RL 120
Servicii de bazã

1. Fiecare administraţie poştalã este liberã sã aleagã sistemul bazat pe rapiditatea prelucrãrii trimiterilor sau pe conţinutul lor pe care aceasta îl aplicã traficului de plecare.
2. În sistemul bazat pe viteza de prelucrare a trimiterilor acestea din urmã se împart în douã categorii:
2.1. trimiterile prioritare: trimiteri transportate pe calea cea mai rapidã (aerianã sau de suprafaţã) cu prioritate;
2.2. trimiterile neprioritare: trimiteri pentru care expeditorul a ales un tarif mai mic care implicã un termen de distribuire mai mare.
3. În sistemul de clasificare bazat pe conţinut:
3.1. trimiterile transportate pe cale aerianã cu prioritate sunt denumite "trimiteri-avion";
3.2. trimiterile de suprafaţã transportate pe cale aerianã cu prioritate redusã sunt denumite "trimiteri SAL".
4. Fiecare administraţie are posibilitatea sã admitã ca trimiterile prioritare şi trimiterile-avion sã fie constituite dintr-o foaie de hârtie, îndoitã în mod convenabil şi lipitã pe toate laturile. Asemenea trimiteri sunt denumite "aerograme". Aerogramele sunt asimilate scrisorilor-avion în sistemul de clasificare bazat pe conţinut.
5. Curierul constituit din trimiteri prezentate în numãr de cãtre un acelaşi expeditor, primite în aceeaşi depeşã sau în depeşe separate, conform condiţiilor precizate în articolul RL 124.8, este denumit "curier în numãr".

ART. RL 121
Particularitãţi referitoare la limitele de greutate

1.1. Trimiterile prioritare şi neprioritare pot cântãri pânã la 5 kilograme:
1.1.1. în relaţiile între administraţiile care admit din partea clienţilor lor trimiteri din aceastã categorie;
1.1.2. pentru trimiterile conţinând cãrţi şi broşuri, administraţia de origine având posibilitatea de a admite trimiteri din aceastã categorie.
1.2. În sistemul de clasificare bazat pe conţinut:
1.2.1. Scrisorile şi pachetele mici pot cântãri pânã la 5 kilograme în relaţiile între administraţiile care admit din partea clienţilor lor trimiteri din aceastã categorie;
1.2.2. Imprimatele pot cântãri pânã la 5 kilograme, administraţiile de origine având posibilitatea de a admite trimiteri din aceastã categorie.
2. Limita de greutate a trimiterilor conţinând cãrţi sau broşuri poate merge pânã la 10 kilograme pe baza înţelegerii între administraţiile interesate.
3. Trimiterile referitoare la serviciul poştal despre care este vorba în articolul 7.1 din Convenţie şi articolul RL 110 nu sunt supuse limitelor de greutate şi de dimensiuni fixate prin articolul 12 din Convenţie şi de 1 şi 2 de mai sus. Totuşi, ele nu trebuie sã depãşeascã greutatea maximã de 30 kilograme pe sac.
4. Administraţiile pot aplica trimiterilor poştei de scrisori prezentate în ţara lor limita de greutate maximã prescrisã pentru trimiterile de aceeaşi naturã din serviciul lor intern, cu condiţia ca trimiterile sã nu depãşeascã limita de greutate menţionatã în articolul 12 din Convenţie şi la 1 şi 2 de mai sus.

ART. RL 122
Limite de dimensiuni

1. Limitele de dimensiuni ale trimiterilor altele decât cãrţile poştale şi aerogramele sunt menţionate mai jos:
1.1. maxime: lungimea, lãţimea şi grosimea însumate: 900 mm, fãrã ca dimensiunea cea mai mare sã depãşeascã 600 mm, cu o toleranţã de 2 mm; în rulouri: lungimea plus de douã ori diametrul: 1040 mm, fãrã ca dimensiunea cea mai mare sã depãşeascã 900 mm, cu o toleranţã de 2 mm;
1.2. minime: sã aibã o faţã a cãror dimensiuni sã nu fie mai mici de 90 x 140 mm, cu o toleranţã de 2 mm; în rulouri: lungimea plus de douã ori diametrul: 170 mm, fãrã ca dimensiunea cea mai mare sã fie mai micã de 100 mm.
2. Limitele de dimensiuni ale cãrţilor poştale sunt urmãtoarele:
2.1. Maxime: 120 x 235 mm, cu o toleranţã de 2 mm, cu condiţia ca ele sã fie suficient de rigide pentru a suporta prelucrarea fãrã dificultate;
2.2. Minime: 90 x 140 mm, cu o toleranţã de 2 mm. Lungimea trebuie sã fie cel puţin egalã cu lãţimea multiplicatã cu 2 (valoare aproximativã 1,4).
3. Limitele de dimensiuni ale aerogramelor sunt urmãtoarele:
3.1. Maxime: 110 x 220 mm, cu o toleranţã de 2 mm;
3.2. Minime: 90 x 140 mm, cu o toleranţã de 2 mm. Lungimea trebuie sã fie cel puţin egalã cu lãţimea multiplicatã cu 2 (valoare aproximativã 1,4).

ART. RL 123
Condiţii de acceptare a trimiterilor. Condiţionare. Ambalare

1. Trimiterile trebuie sã fie condiţionate solid şi în aşa fel încât celelalte trimiteri sã nu rişte sã se rãtãceascã printre ele. Plicul sau ambalajul trebuie sã fie adaptate formei şi naturii conţinutului şi condiţiilor de transport. În cazul scrisorilor şi al pachetelor mici, acesta trebuie sã garanteze integritatea conţinutului trimiterii în timpul transportului. Orice trimitere trebuie sã fie condiţionatã astfel încât sã nu afecteze sãnãtatea agenţilor. Condiţionarea trebuie sã împiedice orice pericol dacã trimiterea conţine obiecte de naturã sã rãneascã agenţii însãrcinaţi sã o manipuleze, sã murdãreascã sau sã deterioreze celelalte trimiteri sau echipamentul poştal. Agrafele metalice care servesc la închiderea trimiterilor nu trebuie sã fie tãioase. Ele nu trebuie nici sã împiedice executarea serviciului poştal.
1.1. Administraţiile poştale pot conveni între ele sã schimbe trimiteri în numãr care nu sunt nici ambalate nici condiţionate. Administraţia poştalã expeditoare şi administraţia de destinaţie fixeazã de comun acord condiţiile de prezentare a acestor trimiteri.
2. Codul de identificare UPU, aşa cum este definit în norma S18 din Culegerea de norme tehnice, poate fi pus pe trimiterile poştei de scrisori pentru a uşura prelucrarea curierului în ţara de origine şi de destinaţie şi pentru a uşura schimbul de informaţii privind prelucrarea între administraţiile poştale interesate. Codul de identificare este pus sub responsabilitatea administraţiei poştale, conform specificaţiilor adoptate de cãtre Consiliul de Exploatare Poştalã şi dispoziţiilor normei S18 şi S19 din Culegerea de norme tehnice a UPU. Pentru a maximiza lizibilitatea codului de identificare, administraţiile:
2.1. pot coda informaţiile în câmpul R1 în maniera prevãzutã de norma S19, doar în conformitate cu dispoziţiile tehnice ale normelor S18 şi S19;
2.2. sunt încurajate sã nu permitã utilizarea câmpului R1 în scopuri care pot interfera cu utilizarea prevãzutã pentru acest câmp (înscrierea codului de identificare UPU) sau pentru care aceastã utilizare poate reprezenta un obstacol.
3. Administraţiile trebuie sã recomande insistent clienţilor lor sã respecte urmãtoarele reguli:
3.1. Cel puţin jumãtatea dreaptã a feţei trimiterii trebuie sã fie rezervatã adresei destinatarului precum şi timbrelor poştale, mãrcilor sau amprentelor de francat sau menţiunilor care le ţin locul. Acestea din urmã sunt aplicate, pe cât posibil, în unghiul superior drept. Revine administraţiei de origine sã trateze conform legislaţiei sale trimiterile a cãror francare nu este conformã cu aceastã condiţie.
3.2. Adresa destinatarului trebuie sã fie pusã în sensul lungimii trimiterii şi, dacã este vorba de un plic, pe partea simplã care nu este prevãzutã cu clapã de închidere. Pentru trimiterile ale cãror dimensiuni depãşesc limitele trimiterilor normalizate definite de articolul RL 128, adresa poate fi pusã paralel cu lãţimea trimiterii.
3.3. Adresa destinatarului va fi redactatã în mod precis şi complet. Ea va fi scrisã foarte citeţ cu caractere latine şi cifre arabe. Dacã alte caractere şi cifre sunt utilizate în ţara de destinaţie, se recomandã redactarea adresei şi în aceste caractere şi cifre. Numele localitãţii de destinaţie şi numele ţãrii de destinaţie, scrise cu majuscule, vor fi completate, dupã caz, cu numãrul codului poştal sau numãrul zonei de distribuire corespondent. Numele ţãrii de destinaţie este scris de preferinţã în limba ţãrii de origine. Pentru a se evita orice dificultate în ţara de tranzit, este de dorit sã se adauge numele ţãrii de destinaţie într-o limbã cunoscutã pe plan internaţional.
3.4. Hârtia plicului trebuie sã fie fabricatã pornind de la un material de papetãrie care suportã prelucrarea mecanicã.
3.5. Pentru a uşura lectura automatã, adresa destinatarului va fi scrisã în mod compact, fãrã a distanţa literele cuvintelor şi fãrã spaţii între linia care poartã locul de destinaţie şi celelalte elemente ale adresei. Localitatea şi ţara de destinaţie, precum şi, eventual, numãrul de îndrumare poştalã nu vor fi subliniate.
3.6. Numele şi adresa expeditorului vor fi indicate pe trimitere cu, dupã caz, numãrul de îndrumare poştalã sau numãrul zonei de distribuire. Când figureazã pe partea cu adresa plicurilor, aceste indicaţii trebuie sã fie plasate în unghiul superior stâng şi sã fie suficient de îndepãrtate de adresa destinatarului pentru a evita orice confuzie.
3.7. Adresele expeditorului şi destinatarului vor fi indicate în mod corespunzãtor în interiorul trimiterii şi pe cât posibil pe obiectul inclus în trimitere. Acest lucru este mai ales valabil pentru trimiterile expediate deschise.
3.8. Se poate cere clienţilor care depun trimiteri în numãr de un acelaşi format şi de o aceeaşi greutate sã le reuneascã într-o legãturã în funcţie de numãrul codului poştal şi al zonei de distribuire, astfel ca acest curier sã poatã fi tratat cât mai repede posibil în ţara de destinaţie. Administraţia de destinaţie poate cere acest gen de prelucrare, sub rezerva acordului administraţiei de origine.
4. Excepţie cazurile în care se dispune altfel în prezentul Regulament, menţiunile şi etichetele de serviciu sunt puse alãturi de înscrierile de pe trimitere. Ele vor fi plasate pe cât este posibil în unghiul superior stâng, eventual sub numele şi adresa expeditorului. Menţiunile de serviciu sunt redactate în limba francezã sau o altã limbã în general cunoscutã în ţara de destinaţie. O traducere în limba ţãrii de origine poate fi adãugatã respectivelor menţiuni.
Exemplu:


┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Adresa expeditorului                               Timbre poştale, mãrci sau│
│                                                        amprente de francare│
│                                                                            │
│Indicaţii de serviciu                                                       │
│                                                                            │
│                                                       Adresa destinatarului│
│                                                                            │
└────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘




5. Timbrele nepoştale şi vignetele de binefacere sau altele precum şi desenele susceptibile sã fie confundate cu timbrele-poştale sau etichetele de serviciu nu pot fi aplicate sau imprimate pe partea cu înscrisuri. Acelaşi lucru este valabil pentru amprentele de timbre care ar putea fi confundate cu amprentele de francare.
6. În toate cazurile în care trimiterea este plasatã sub bandã, adresa destinatarului trebuie sã figureze pe aceasta.
7. Plicurile ale cãror margini sunt prevãzute cu bare colorate sunt rezervate în exclusivitate trimiterilor-avion.
8. Adresa trimiterilor expediate post-restant trebuie sã indice numele destinatarului, al localitãţii, al ţãrii de destinaţie şi, pe cât este posibil, al biroului poştal de unde trimiterea trebuie sã fie retrasã. Menţiunea "Post restant" trebuie sã fie înscrisã cu caractere îngroşate alãturi de adresã. Utilizarea de iniţiale, cifre, simple prenume, porecle sau mãrci convenţionale oarecare nu este admisã pentru aceste trimiteri.
9. Cu titlu excepţional şi pentru imprimate, numele destinatarului poate sã fie urmat de menţiunea "sau oricãrui alt ocupant al locului", în francezã sau într-o limbã acceptatã de cãtre ţara de destinaţie.
10. Plicul sau ambalajul nu poate sã comporte decât o singurã adresã a expeditorului şi o singurã adresã a destinatarului. În cazul trimiterilor în numãr, adresa expeditorului trebuie sã se situeze în ţara de prezentare a trimiterilor.
11. Trimiterile de orice naturã a cãror parte rezervatã adresei este împãrţitã, în totalitate sau parţial, în mai multe casete destinate primirii de adrese succesive nu sunt admise.

ART. RL 124
Dispoziţii speciale aplicabile fiecãrei categorii de trimiteri

1. Trimiteri prioritare/neprioritare şi scrisori
1.1. Sub rezerva dispoziţiilor privind trimiterile normalizate şi a ambalãrii trimiterilor, nici o condiţie de formã sau închidere nu este cerutã pentru trimiterile prioritare/neprioritare sau pentru scrisori. Totuşi, asemenea trimiteri în plic trebuie sã fie dreptunghiulare pentru a nu provoca dificultãţi în cursul prelucrãrii lor. Trebuie, de asemenea sã fie plasate în plic dreptunghiular acele trimiteri care au consistenţa unei cãrţi poştale dar care nu au forma acesteia. Se recomandã sã se adauge cuvântul "Prioritar" sau "Scrisoare" pe partea adresei trimiterilor care, datoritã volumului lor sau condiţionãrii lor, ar putea fi confundate cu trimiteri francate la o taxã redusã.
2. Aerograme
2.1. Aerogramele trebuie sã fie dreptunghiulare şi confecţionate astfel încât sã nu îngreuneze prelucrarea curierului.
2.2. Faţa aerogramei este rezervatã adresei, francãrii şi menţiunilor sau etichetelor de serviciu. Ele poartã, în mod obligatoriu menţiunea "Aerogramã" şi, facultativ, o menţiune echivalentã în limba ţãrii de origine. Aerograma nu trebuie sã conţinã nici un obiect. Ea poate fi expediatã recomandat dacã reglementarea ţãrii de origine o permite.
2.3. Fiecare administraţie fixeazã, în limitele definite în art. RL 122.3, condiţiile de emitere, fabricare sau vânzare a aerogramelor.
3. Cãrţi poştale
3.1. Cãrţile poştale trebuie sã fie dreptunghiulare şi confecţionate din carton sau hârtie suficient de rigidã pentru a nu îngreuna prelucrarea curierului. Ele nu pot sã comporte pãrţi proeminente sau în relief şi trebuie sã rãspundã condiţiilor fixate de cãtre administraţia de origine.
3.2. Cãrţile poştale trebuie sã poarte, pe faţã în partea de sus, titlul "carte poştalã" în francezã sau echivalentul acestui titlu într-o altã limbã. Acest titlu nu este obligatoriu pentru cãrţile poştale ilustrate.
3.3. Cãrţile poştale trebuie sã fie expediate deschis, adicã fãrã bandã sau plic.
3.4. Jumãtatea dreaptã a feţei trimiterii este rezervatã adresei destinatarului, francãrii şi menţiunilor sau etichetelor de serviciu. Expeditorul dispune de spatele trimiterii şi de partea din faţã stânga.
3.5. Cãrţile poştale care nu îndeplinesc condiţiile prescrise pentru aceastã categorie de trimiteri sunt tratate ca scrisori, excepţie, totuşi, acelea a cãror neregulã rezultã doar din aplicarea francãrii pe spatele trimiterii. Acestea din urmã sunt considerate ca nefrancate şi tratate în consecinţã.
4. Imprimate
4.1. Pot fi expediate ca imprimate reproducerile obţinute pe hârtie, pe carton sau alte materiale cu utilizare obişnuitã în imprimerie, în mai multe exemplare identice, printr-un procedeu autorizat de cãtre administraţia de origine. Imprimatele care nu rãspund acestei definiţii pot fi de asemenea admise în serviciul internaţional dacã ele sunt admise în serviciul interior al ţãrii de origine.
4.2. Imprimatele trebuie sã poarte în caractere foarte vizibile, pe partea adresei, pe cât este posibil în unghiul superior stâng, eventual sub numele şi adresa expeditorului, menţiunea "Imprimat" sau "Imprimat cu taxa redusã", dupã caz, sau echivalentul într-o limbã cunoscutã în ţara de destinaţie. Aceste menţiuni indicã faptul cã trimiterile nu conţin decât imprimate.
4.3. Imprimatele care rãspund în acelaşi timp condiţiilor general aplicabile imprimatelor şi cãrţilor poştale sunt admise deschis la tariful de imprimate, chiar dacã ele poartã titlul "Carte poştalã" sau echivalentul acestui titlu într-o limbã oarecare.
4.4. Mai multe imprimate pot fi reunite într-o singurã trimitere, cu condiţia sã nu poarte adrese de diferiţi destinatari. Administraţiile de origine au posibilitatea sã limiteze imprimatele astfel reunite la cele care provin de la un singur expeditor.
4.5. Este permis sã se anexeze tuturor imprimatelor o carte poştalã, un plic sau o bandã cu inscripţionarea adresei expeditorului trimiterii sau a mandatarului sãu în ţara de prezentare sau de destinaţie a imprimatelor în cauzã; aceste anexe pot fi în prealabil francate pentru retur cu timbre poştale sau mãrci de francare poştale ale ţãrii de destinaţie a imprimatelor în cauzã.
4.6. Administraţia de origine poate autoriza adnotãri sau anexe conform legislaţiei sale interne.
4.7. Imprimatele trebuie sã fie condiţionate astfel încât conţinutul lor sã fie suficient protejat, permiţând o verificare promptã şi uşoarã. Condiţiile sunt definite de cãtre administraţia de origine.
4.8. Administraţiile pot autoriza închiderea imprimatelor depuse în numãr eliberând în acest scop un permis utilizatorilor care o solicitã. În asemenea cazuri, numãrul permisului trebuie sã fie indicat sub menţiunea "Imprimat" sau "Imprimat cu taxã redusã".
4.9. Administraţiile de origine sunt de asemenea autorizate sã permitã închiderea tuturor imprimatelor fãrã sã aibã nevoie de o autorizaţie pentru aceasta dacã, în serviciul lor interior, nici o condiţie specialã de închidere nu este cerutã.
4.10. Imprimatele pot fi introduse în ambalaj din material plastic, închis, fie transparent, fie opac, în condiţiile fixate de cãtre administraţia de origine.
4.11. Imprimatele sigilate pot fi deschise pentru a li se verifica conţinutul.
5. Cecograme
5.1. Pot fi expediate drept cecograme scrisorile cecografice prezentate deschis şi clişeele care poartã semne ale cecografiei. Acelaşi lucru este valabil şi pentru înregistrãrile sonore şi pe hârtie specialã destinate numai pentru folosinţa orbilor, cu condiţia ca ele sã fie expediate de cãtre un institut oficial recunoscut pentru orbi sau adresate unui astfel de institut.
5.2. Administraţiile de origine au posibilitatea sã admitã drept cecograme înregistrãrile sonore expediate de un orb sau adresate unui orb, dacã aceastã posibilitate existã în serviciul lor intern.
5.3. Administraţiile de origine au posibilitatea de a admite drept cecograme trimiterile apreciate ca admisibile ca atare în serviciul lor intern.
5.4. Cecogramele trebuie sã fie condiţionate astfel încât conţinutul sã fie suficient protejat, permiţând totuşi o verificare promptã şi uşoarã.
5.5. Administraţiile poştale recomandã clienţilor lor sã prevadã cecogramele, pe partea adresei destinatarului, cu o etichetã albã*) care sã poarte urmãtorul simbol:
---------
NOTĂ(CTCE)
Eticheta cu care sunt prevãzute cecogramele, se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 489 bis din data de 6 iunie 2006, la pagina 27 (a se vedea imaginea asociatã).

6. Pachete mici
6.1. Pachetele mici trebuie sã poarte în caractere foarte vizibile, pe partea adresei, pe cât posibil în unghiul superior stâng, eventual sub numele şi adresa expeditorului, menţiunea "Pachet mic" sau echivalentul sãu într-o limbã cunoscutã în ţara de destinaţie. Indicarea adresei expeditorului în exteriorul trimiterii este obligatorie.
6.2. Este permis sã se introducã orice document care are caracter de corespondenţã actualã şi personalã. Totuşi, asemenea documente nu pot fi adresate unui destinatar nici sã provinã de la un expeditor alţii decât cei ai pachetului mic. În plus, reglementarea internã a administraţiei interesate trebuie sã autorizeze aceastã inserţie. Administraţia de origine decide dacã documentul sau documentele introduse rãspund acestor condiţii. Ea fixeazã celelalte eventuale condiţii referitoare la anexele autorizate.
6.3. Nici o condiţie specialã de închidere nu este cerutã pentru pachetele mici; trimiterile desemnate ca atare pot fi deschise din oficiu pentru verificarea conţinutului lor.
7. Sacii M
7.1. Este posibil sã se includã alte obiecte în sacii M, dacã urmãtoarele condiţii sunt respectate:
7.1.1. Aceste obiecte se limiteazã la urmãtoarele articole: (discuri, benzi magnetice, casete, eşantioane comerciale expediate de fabricanţi şi distribuitori, alte articole comerciale dar nepasibile de drepturi vamale, sau materiale de informare care nu pot fi vândute) ataşate sau asociate printr-un alt mijloc imprimatelor pe care le însoţesc;
7.1.2. Obiecte care au un raport cu imprimatele cu care ele sunt expediate;
7.1.3. Greutatea fiecãrei trimiteri care conţine obiectele menţionate la 7.1.1. împreunã cu imprimatele nu depãşeşte 2 kilograme;
7.1.4. Sacii M sunt prevãzuţi cu o etichetã "Vamã" CN 22 sau o declaraţie vamalã CN 23 întocmitã de expeditor, conform dispoziţiilor art. RL 152.4.
7.2. Adresa destinatarului va fi indicatã pe fiecare pachet cu imprimat inclus într-un sac special şi expediat pe adresa aceluiaşi destinatar şi pentru aceeaşi destinaţie.
7.3. Fiecare sac M trebuie sã fie prevãzut cu o etichetã-adresã dreptunghiularã furnizatã de expeditor şi care indicã toate informaţiile privind destinatarul. Eticheta-adresa trebuie sã fie din pânzã suficient de rigidã, carton tare, material plastic, pergament sau hârtie lipite pe o plãcuţã şi prevãzutã cu un orificiu. Dimensiunile ei nu trebuie sã fie mai mici de 90 x 140 mm, cu o toleranţã de 2 mm.
7.4. Francarea totalã a sacilor M este reprezentatã pe eticheta-adresã a sacului.
7.5. Cu acordul administraţiei poştale de destinaţie, pachetele de imprimate pot fi de asemenea admise ca saci M dacã nu sunt ambalate într-un sac. Pachetele trebuie atunci sã poarte un M aplicat de manierã foarte vizibilã în apropierea adresei destinatarului. Natura conţinutului va fi indicatã direct pe trimitere (CN 22/CN 23).
8. Curier în numãr
8.1. Curierul în numãr este caracterizat prin:
8.1.1. primirea, într-o aceeaşi depeşã, sau într-o zi atunci când sunt confecţionate mai multe depeşe pe zi, a 1500 de trimiteri sau mai mult prezentate de un acelaşi expeditor;
8.1.2. primirea, într-o perioadã de douã sãptãmâni, a 5000 trimiteri sau mai mult prezentate de un acelaşi expeditor.
8.2. În termenii acestui articol, este considerat drept expeditor al trimiterilor în numãr persoana sau organizaţia care a prezentat efectiv trimiterile.
8.3. În caz de nevoie, expeditorul poate fi identificat prin orice particularitate comunã a trimiterilor sau indicaţie pusã pe trimiteri (ex. adresa de retur, nume, marcã sau sigiliu al expeditorului, numãrul autorizaţiei poştale, etc.).

ART. RL 125
Semnalizarea prioritãţii sau a modului de îndrumare

1. Cu excepţia unei înţelegeri speciale între administraţiile interesate, trimiterile de tratat ca trimiteri prioritare sau trimiteri-avion în administraţiile de tranzit sau de destinaţie trebuie sã poarte o etichetã specialã de culoare albastru deschis sau o amprentã de aceeaşi culoare sau de culoare neagrã, dacã reglementarea administraţiei de expediere o permite, comportând cuvintele "Prioritar" sau "Par avion". Eventual, aceste menţiuni în caractere îngroşate pot fi scrise cu mâna sau dactilografiate, cu traducere facultativã în limba ţãrii de origine. Eticheta, amprenta sau menţiunea "Prioritar" sau "Par avion" trebuie sã fie aplicatã pe partea adresei, pe cât posibil în unghiul superior stâng, eventual sub numele şi adresa expeditorului.
2. Menţiunea "Prioritar" sau "Par avion" şi orice adnotare referitoare la transportul prioritar sau aerian trebuie sã fie barate cu douã linii accentuate transversale atunci când îndrumarea nu are loc pe calea cea mai rapidã.
3. Administraţia de origine are posibilitatea sã cearã, de asemenea, semnalizarea trimiterilor neprioritare şi de suprafaţã.

ART. RL 126
Ambalaje speciale

1. Obiectele din sticlã şi alte obiecte fragile trebuie sã fie ambalate într-o cutie rezistentã, umplutã cu materiale protectoare corespunzãtoare. Orice frecare sau lovire în cursul transportului, fie între obiecte, fie între obiecte şi pereţii cutiei, trebuie sã fie împiedicatã.
2. Lichidele şi corpurile uşor lichefiabile trebuie sã fie închise în recipienţi perfect etanşi. Fiecare recipient trebuie sã fie plasat într-o cutie specialã rezistentã, prevãzutã cu material protector corespunzãtor în cantitate suficientã pentru a absorbi lichidul în caz de spargere a recipientului. Capacul cutiei trebuie sã fie fixat astfel încât sã nu poatã sã se detaşeze cu uşurinţã.
3. Corpurile grase greu lichefiabile, cum ar fi unguentele, sãpunul moale, rãşinile, etc. precum şi gogoşile viermilor de mãtase al cãror transport oferã mai puţine inconveniente, trebuie sã fie închise într-un prim ambalaj (cutie, sac de pânzã, material plastic, etc.), plasat el însuşi într-o cutie suficient de rezistentã pentru a împiedica scurgerile din conţinut.
4. Pudrele uscate colorante, cum ar fi albastru de anilinã, nu sunt admise decât în cutii de metal perfect etanşe, plasate la rândul lor în cutii rezistente, cu material absorbant şi protector corespunzãtor între cele douã ambalaje.
5. Pudrele uscate necolorante trebuie sã fie plasate în recipienţi (cutie, sac) rezistenţi. Aceşti recipienţi trebuie sã fie la rândul lor închişi într-o cutie solidã.
6. Albinele vii, muştele din familia drosophilidelor, lipitorile şi paraziţii trebuie sã fie închise în cutii concepute în aşa fel încât sã se evite orice pericol.
7. Administraţia poştalã are posibilitatea sã recomande clienţilor sãi sã plaseze o etichetã de culoare verde deschis pe trimiterile care conţin medicamente urgente sau substanţe chimice de referinţã, pe partea cu adresa destinatarului. Aceastã etichetã*) poartã menţiunea şi simbolul urmãtor:
------------
NOTĂ(CTCE)
Eticheta pentru medicamente urgente sau substanţe chimice, se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 489 bis din data de 6 iunie 2006, la pagina 29 (a se vedea imaginea asociatã).

8. Nu se solicitã ambalaj pentru obiectele dintr-o singurã piesã, cum ar fi piesele din lemn, piesele metalice, etc. care de obicei în comerţ nu se ambaleazã. În aceste cazuri, adresa destinatarului trebuie sã fie indicatã chiar pe obiect.

ART. RL 127
Trimiteri în plic cu fereastrã

1. Trimiterile în plic cu fereastrã transparentã sunt admise în urmãtoarele condiţii:
1.1. Fereastra trebuie sã se gãseascã pe partea simplã a plicului care nu este prevãzutã cu clapã de închidere.
1.2. Fereastra trebuie sã fie confecţionatã dintr-un material şi de manierã ca adresa sã fie uşor vizibilã prin fereastrã.
1.3. Fereastra trebuie sã fie dreptunghiularã. Dimensiunea sa cea mai mare trebuie sã fie paralelã cu lungimea plicului. Adresa destinatarului trebuie sã aparã în acelaşi sens. Totuşi, pentru trimiterile de format C4 (229 x 324 mm) sau formate similare, administraţiile pot sã admitã ca fereastra transparentã sã fie dispusã transversal, în aşa fel încât cea mai mare dimensiune a ei sã fie paralelã cu lãţimea plicului:


┌────────────────┬───────┬──┐
│                │ P.P.  │  │
│                └───────┘  │
│                           │
│                           │
│                           │
│   ┌────────────────────┐  │
│   │       Adresã       │  │
│   └────────────────────┘  │
│                           │
│                           │
└───────────────────────────┘



1.4. Toate marginile ferestrei trebuie sã fie impecabil lipite pe marginile interioare ale decupajului plicului. În acest scop, trebuie sã existe un spaţiu suficient între marginile laterale şi marginea inferioarã a plicului şi ferestrei.
1.5. Adresa destinatarului trebuie sã aparã singurã prin fereastrã, sau cel puţin, sã se detaşeze clar printre alte indicaţii eventual vizibile prin fereastrã.
1.6. Fereastra trebuie plasatã astfel încât sã lase un spaţiu suficient pentru aplicarea ştampilei cu data.
1.7. Conţinutul trimiterii trebuie sã fie pliat în aşa fel încât, în caz de alunecare în interiorul plicului, adresa sã rãmânã în totalitate vizibilã prin fereastrã.
2. Trimiterile în plic în întregime transparent pot fi admise dacã suprafaţa plicului este conceputã astfel încât sã nu îngreuneze prelucrarea curierului. O etichetã suficient de mare pentru a face sã aparã adresa destinatarului, francarea precum şi menţiunile de serviciu trebuie sã fie solid fixatã pe suprafaţã exterioarã a trimiterii. Trimiterile în plic cu fereastrã deschisã nu sunt admise.
3. Administraţiile de origine au posibilitatea sã admitã plicuri cu douã sau mai multe ferestre transparente. Fereastra rezervatã adresei destinatarului trebuie sã rãspundã condiţiilor fixate la punctul 1. Pentru celelalte ferestre, condiţiile prevãzute la punctele 1.2, 1.4, 1.6 şi 1.7 sunt aplicabile prin analogie.

ART. RL 128
Trimiteri normalizate

1. Sunt considerate ca normalizate trimiterile de formã dreptunghiularã a cãror lungime nu este inferioarã lãţimii multiplicate cu 2 (valoare aproximativã 1,4). Aceste trimiteri trebuie sã rãspundã urmãtoarelor condiţii:
1.1. dimensiuni minime: 90 x 140 mm, cu o toleranţã de 2 mm;
1.2. dimensiuni maxime: 120 x 235 mm, cu o toleranţã de 2 mm. Dimensiunile maxime de mai jos sunt admise când plicurile în cauzã sunt larg utilizate într-o ţarã datã:
- 150 x 245 mm, cu o toleranţã de 2 mm
- 165 x 235 mm, cu o toleranţã de 2 mm
1.3. greutate maximã: 20 g;
1.4. grosime maximã: 5 mm;
1.5. scrisorile trebuie sã fie închise prin lipirea continuã a clapei de închidere a plicului şi înscrisurile trebuie sã fie realizate pe partea simplã a plicului care nu este prevãzutã cu clapã de închidere;
1.6. Adresa trebuie sã fie scrisã în zona dreptunghiularã situatã la o distanţã minimã de:
- 40 mm de marginea superioarã a plicului (toleranţã de 2 mm)
- 15 mm de marginea lateralã dreapta;
- 15 mm de marginea inferioarã;
şi o distanţã maximã de 140 mm de marginea lateralã dreapta.
1.1. Pe partea înscrisurilor, o zonã dreptunghiularã de 40 mm (-2 mm) înãlţime începând de la marginea superioarã şi 74 mm lungime începând de la marginea dreaptã este rezervatã francãrii şi amprentelor de obliterare. În interiorul acestei zone, timbrele poştale sau amprentele de francare trebuie sã fie aplicate în unghiul superior drept.

Figura explicativã
-------------
NOTĂ(CTCE)
Figura explicativã, se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 489 bis din data de 6 iunie 2006, la pagina 31 (a se vedea imaginea asociatã).

2. Dispoziţiile prevãzute la punctul 1 se aplicã şi trimiterilor în plic cu fereastrã transparentã, ale cãror condiţii generale sunt fixate în articolul RL 127. Fereastra transparentã în care apare adresa destinatarului trebuie, în plus, sã se gãseascã la o distanţã minimã de:
- 40 mm de marginea superioarã a plicului (toleranţã de 2 mm)
- 15 mm de marginea lateralã dreapta
- 15 mm de marginea lateralã stânga
- 15 mm de marginea inferioarã
2.1. fereastra nu poate sã fie delimitatã printr-o bandã sau un cadru colorat. Menţiunile de serviciu pot fi plasate chiar deasupra adresei destinatarului.
3. Nici o menţiune sau grafism parazit de orice fel nu trebuie sã aparã:
3.1. sub adresã;
3.2. la dreapta adresei începând de la zona francãrii şi obliterãrii pânã la marginea inferioarã a trimiterii;
3.3. la stânga adresei într-o zonã latã de cel puţin 15 mm mergând de la primul rând al adresei pânã la marginea inferioarã a trimiterii;
3.4. într-o zonã de 15 mm înãlţime începând de la marginea inferioarã a trimiterii şi 140 mm lungime începând de la marginea dreaptã a trimiterii; aceastã zonã poate sã se confunde în parte cu cele definite mai sus.
4. Administraţiile care, în serviciul lor intern, admit ca trimiteri normalizate trimiterile în plic a cãror lãţime nu este mai mare de 162 mm, cu o toleranţã de 2 mm, pot sã admitã asemenea trimiteri ca normalizate şi în serviciul internaţional.
5. Trimiterile sub formã de cãrţi-poştale care ajung pânã la un format de 120 x 235 mm pot fi admise ca trimiteri normalizate, cu condiţia ca ele sã fie confecţionate din hârtie-carton de un gramaj care sã ofere o rigiditate suficientã pentru a permite o prelucrare fãrã dificultate.
6. Nu sunt considerate ca trimiteri normalizate:
6.1. Cãrţile-poştale pliate;
6.2. Trimiterile care sunt închise cu agrafe, orificii metalice sau croşete îndoite;
6.3. Cãrţile-poştale perforate expediate deschise (fãrã plic);
6.4. Trimiterile al cãror plic este confecţionat dintr-un material care posedã proprietãţi fizice fundamental diferite de cele ale hârtiei (excepţie fãcând materialul utilizat pentru confecţionarea ferestrelor la plicurile cu fereastrã);
6.5. Trimiterile conţinând obiecte care produc murdãrire;
6.6. Trimiterile pliate expediate deschis (fãrã plic) care nu sunt închise pe toate pãrţile şi care nu prezintã o rigiditate suficientã pentru a permite o prelucrare mecanicã.

ART. RL 129
Condiţii de acceptare şi marcarea trimiterilor care conţin materii biologice perisabile (inclusiv eşantioane de diagnosticare)

1. Materiile biologice perisabile, inclusiv eşantioanele de diagnosticare, care nu intrã în categoria substanţelor infecţioase sunt acceptate în condiţiile enunţate mai jos:
1.1. Expeditorii trebuie sã se asigure cã trimiterile au fost pregãtite astfel încât sã ajungã la destinaţie în bunã stare. Trimiterile nu trebuie sã prezinte în cursul transportului nici un pericol pentru persoane sau animale.
1.2. Ambalajul se compune din elementele urmãtoare:
1.2.1. o condiţionare interioarã care cuprinde:
1.2.1.1. unul sau mai mulţi recipienţi primari etanşi;
1.2.1.2. un ambalaj secundar etanş;
1.2.1.3. excepţie fãcând pentru substanţele solide, un material absorbant în cantitate suficientã pentru a absorbi întregul conţinut, care poate fi pus între recipientul sau recipienţii primari şi ambalajul secundar; dacã mai mulţi recipienţi primari sunt plasaţi într-un singur ambalaj secundar, fiecare trebuie învelit.
1.2.2. un ambalaj exterior de o soliditate care corespunde capacitãţii, greutãţii şi utilizãrii prevãzute pentru recipient; aceste ambalaje trebuie sã mãsoare cel puţin 100 milimetri în dimensiunea lor exterioarã globalã cea mai micã.
1.3. Recipientul în întregime trebuie sã poatã sã reziste probelor de cãdere prescrise în instrucţiunile tehnice ale OACI, caz în care înãlţimea cãderii nu trebuie sã fie inferioarã la 1,2 metri.
1.4. O descriere a conţinutului, articol cu articol, trebuie sã fie introdusã între ambalajul secundar şi peretele sãu exterior.
1.5. Trimiterile trebuie sã fie ambalate în conformitate cu specificaţiile urmãtoare:
1.5.1. Materii liofilizate
1.5.1.1. Recipienţii primari trebuie sã fie fiole din sticlã sigilate la flacãrã sau flacoane din sticlã închise ermetic cu un cauciuc şi prevãzute cu sigilii metalice.
1.5.2. Substanţe lichide sau solide
1.5.2.1. Substanţe transportate la temperaturã ambiantã sau la o temperaturã superioarã. Recipienţii primari trebuie sã fie numai din sticlã, din metal sau din plastic. Pentru a le garanta etanşeitatea, vor fi utilizate mijloace eficiente, cum ar fi sigilare la cald, dopuri acoperitoare sau capsule metalice. Dacã recipienţii sunt închişi cu capsule cu şurub, ele trebuie întãrite cu bandã adezivã.
1.5.2.2. Substanţele transportate îngheţate sau congelate. Gheaţa sau alţi refrigeratori, care nu sunt mãrfuri periculoase conform Instrucţiunilor tehnice ale OACI, trebuie sã fie plasaţi în exteriorul unuia sau al ambalajelor secundare. Proptele interioare vor fi prevãzute pentru a asigura echilibrul ambalajului secundar în momentul în care se topeşte substanţa refrigeratoare. Ambalajul primar şi ambalajul secundar nu trebuie sã fie alterate de temperatura refrigeratorului utilizat şi nici de temperaturile şi presiunile la care ar putea fi supus în timpul transportului aerian dacã refrigerarea şi-ar pierde efectul.
1.6. Recipientul primar sau ambalajul secundar utilizate pentru materialele biologice perisabile, inclusiv eşantioane pentru diagnosticare, trebuie sã poatã sã reziste unor temperaturi între -40° şi +55°C şi, atunci când este vorba despre lichide, ele trebuie sã poatã sã reziste, fãrã pierderea etanşeitãţii, la o presiune internã care produce o presiune diferenţialã cel puţin egalã cu 95 kPa.
1.7. Recipienţii primari nu trebuie sã depãşeascã o capacitate de 500 mililitri şi volumul total al ambalajului exterior nu trebuie sã fie mai mare de 4 litri.
1.8. Ambalajul exterior precum şi materialul ce înconjoarã trimiterea trebuie sã poarte menţiunea "Eşantion de diagnosticare" şi trebuie sã fie prevãzute, pe partea care poartã adresele laboratoarelor expeditoare şi de destinaţie, cu o etichetã de culoare violet*) purtând menţiunea şi simbolul urmãtor:
----------
NOTĂ(CTCE)
*) Eticheta pentru ambalajul exterior, se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 489 bis din data de 6 iunie 2006, la pagina 33 (a se vedea imaginea asociatã).

ART. RL 130
Condiţii de acceptare şi marcare a trimiterilor conţinând materii infecţioase

1. Materiile biologice perisabile care sunt infecţioase, sau care în mod rezonabil sunt considerate a fi infecţioase pentru om sau pentru animale, trebuie sã fie declarate "substanţe infecţioase".
2. Expeditorii substanţelor infecţioase trebuie sã se asigure cã trimiterile au fost pregãtite astfel încât sã ajungã la destinaţie în bunã stare. Trimiterile nu trebuie sã prezinte, în cursul transportului, nici un pericol pentru persoane sau pentru animale.
3. Ambalajul trebuie sã comporte urmãtoarele elemente:
3.1. o condiţionare interioarã cuprinzând:
3.1.1. unul sau mai mulţi recipienţi primari etanşi;
3.1.2. un ambalaj secundar etanş;
3.1.3. excepţie fãcând substanţele solide, un material absorbant, în cantitate suficientã pentru a absorbi întregul conţinut, care trebuie pus într-unul sau mai mulţi recipienţi primari şi în ambalaj secundar; dacã mai mulţi recipienţi primari sunt plasaţi într-un singur ambalaj secundar, fiecare trebuie învelit;
3.2. un ambalaj exterior de o soliditate corespunzãtoare capacitãţii, greutãţii şi utilizãrii prevãzute recipientului; condiţionãrile trebuie sã mãsoare cel puţin 100 mililitri în dimensiunea lor exterioarã globalã cea mai micã.
4. Ambalajul trebuie, aşa cum vor atesta probele, sã fie capabil sã treacã cu succes probele normalizate prescrise în Instrucţiunile tehnice ale OACI. Ambalajele exterioare trebuie sã fie marcate conform prescripţiilor în materie de marcare şi ambalare de specificaţii ONU.
5. Descrierea conţinutului, articol cu articol, trebuie sã fie introdusã între ambalajul secundar şi peretele exterior.
6. Substanţele infecţioase trebuie sã fie ambalate conform urmãtoarelor specificaţii:
6.1. Substanţe liofilizate
6.1.1. Recipienţii primari trebuie sã fie fiole din sticlã sigilate la cald sau flacoane din sticlã închise cu cauciuc şi prevãzute cu sigilii metalice.
6.2. Substanţe lichide sau solide
6.2.1. Substanţe transportate la temperaturã ambiantã sau la o temperaturã superioarã. Recipienţii primari trebuie sã fie numai din sticlã, din metal sau din plastic. Pentru garantarea etanşeitãţii, trebuie sã fie utilizate mijloace eficiente cum ar fi sigilarea la cald, dopuri acoperitoare sau capsule metalice. Capsulele cu şurub trebuie sã fie întãrite cu bandã adezivã.
6.2.2. Substanţe îngheţate sau congelate în timpul transportului. Gheaţa, zãpada carbonicã sau alţi refrigeratori trebuie sã fie plasaţi în exteriorul unuia sau mai multor ambalaje secundare. Proptele interioare trebuie sã fie prevãzute pentru menţinerea ambalajului sau ambalajelor secundare în poziţie iniţialã dacã gheaţa sau gheaţa carbonicã se topeşte. Dacã se recurge la gheaţã, ambalajul exterior trebuie sã fie etanş şi dacã se utilizeazã gheaţa carbonicã, ambalajul exterior trebuie sã permitã dioxidului de carbon gazos sã se evacueze. Recipientul primar şi ambalajul secundar trebuie sã îşi pãstreze integritatea la temperatura refrigeratorului utilizat precum şi la temperaturi şi presiuni ale aerului la care recipientul şi ambalajul secundar ar putea fi supuse în timpul transportului dacã refrigerarea şi-ar pierde efectul.
7. Recipientul primar şi ambalajul secundar utilizate pentru substanţele infecţioase trebuie sã poatã rezista, în cazul pierderii etanşeitãţii, la o presiune internã care produce o presiune diferenţialã cel puţin egalã la 95 kPa şi la temperaturi care se situeazã între -40° şi +55°C.
8. Cantitatea maximã netã pe care o poate conţine un ambalaj exterior este 50 mililitri sau de 50 grame.
9. Ambalajele exterioare trebuie sã poarte urmãtoarele marcãri:
9.1. Desemnarea genericã a substanţei, urmatã de numele sãu tehnic (biologic) al substanţei sau substanţelor şi de numãrul corespunzãtor al ONU, precedat de literele "UN";
9.2. Numele şi adresa persoanei (companiei) care se ocupã sã fie trimisã substanţa infecţioasã şi numele destinatarului;
9.3. Numele şi numãrul de telefon al unei persoane responsabile cu trimiterea.
10. Ambalajul exterior trebuie sã fie prevãzut, pe partea care poartã adresele laboratoarelor expeditoare şi de destinaţie reglementar autorizate, cu o etichetã care poartã menţiunea "Substanţã infecţioasã". Aceastã etichetã este în formã de romb de 10 x 10 cm sau de 5 x 5 centimetri, cu litere negre şi fond alb - jumãtatea superioarã poartã simbolul aprobat pentru substanţele infecţioase şi jumãtatea inferioarã cuvintele "Substanţã infecţioasã". În caz de deteriorare sau scurgere, sã se avertizeze imediat autoritãţile sanitare publice. Eticheta*) se prezintã dupã cum urmeazã:
---------
NOTĂ(CTCE)
*) Eticheta care poartã menţiunea "Substanţã infecţioasã", se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 489 bis din data de 6 iunie 2006, la pagina 35 (a se vedea imaginea asociatã).

10.1. Dacã zãpada carbonicã este utilizatã pentru refrigerarea trimiterii, se convine sã se utilizeze eticheta de risc "Diverse". Aceastã etichetã*) este în formã de romb cu o dimensiune minimã de 10 x 10 centimetri cum prevede desenul de mai jos:
----------
NOTĂ(CTCE)
*) Eticheta de risc "Diverse", se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 489 bis din data de 6 iunie 2006, la pagina 35 (a se vedea imaginea asociatã).

10.2. Pentru orice transport prin avion, se convine sã se stabileascã un document de transport conform Instrucţiunilor tehnice ale OACI sau reglementãrii IATA privind mãrfurile periculoase. În plus, borderoul de predare CN 38 care corespunde acestei trimiteri trebuie sã poarte menţiunea urmãtoare "Mãrfuri periculoase care fac obiectul declaraţiei anexate a expeditorilor".
10.3. În ceea ce priveşte sacii care conţin doar substanţe infecţioase şi identificaţi prin etichetele speciale "Substanţã infecţioasã", autoritatea poştalã trebuie sã îi predea companiilor aeriene fãrã sã îi închidã cu sigilii.

ART. RL 131
Condiţii de acceptare şi marcare a substanţelor radioactive

1. Trimiterile de materii radioactive al cãror conţinut şi condiţionare sunt conform reglementãrilor Agenţiei Internaţionale a Energiei Atomice, care prevãd excepţii speciale pentru anumite categorii de trimiteri, sunt admise la transport prin poştã cu condiţia autorizãrii prealabile a organismelor competente din ţara de origine.
2. Ambalajul exterior al trimiterilor care conţin materii radioactive trebuie sã fie marcat vizibil şi durabil de cãtre expeditor, cu menţiunea "Materii radioactive. Cantitãţi admise în transportul prin poştã" şi cu numãrul ONU aplicabil. În plus, el trebuie sã poarte, pe lângã numele şi adresa expeditorului, o menţiune cu majuscule care solicitã returarea trimiterilor în caz de nepredare.
3. Expeditorul trebuie sã indice pe ambalajul interior numele şi adresa sa precum şi conţinutul trimiterii.
4. Menţiunea "Materii radioactive. Cantitãţi admise în transportul prin poştã" trebuie sã fie baratã din oficiu în caz de returare a ambalajului la origine.
5. Administraţiile pot desemna birourile poştale special prevãzute pentru acceptarea la prezentare a trimiterilor conţinând materii radioactive.

CAP. 5
Servicii speciale

ART. RL 132
Trimiteri recomandate

1. Trimiterile poştei de scrisori pot fi transmise sub recomandare, conform dispoziţiilor articolului 13.1.1, 13.1.2 şi 13.2 din Convenţie.
2. Taxa de trimiteri recomandate trebuie achitatã în avans. Ea se compune din taxa de francare şi dintr-o taxã fixã de recomandare, a cãrei valoare maximã indicatã este de 1,31 DST. Pentru fiecare sac M, administraţiile percep, în locul taxei unitare, o taxã globalã care nu depãşeşte de cinci ori taxa unitarã.
3. În cazul în care sunt necesare mãsuri excepţionale de securitate, administraţiile poştale pot percepe de la expeditori sau de la destinatari, în plus faţã de taxa menţionatã la 2, taxele speciale prevãzute de legislaţia lor internã.
4. Admitere
4.1. Nici o condiţie specialã de formã, de închidere sau redactare a adresei nu este solicitatã pentru trimiterile recomandate.
4.2. Trimiterile care poartã o adresã înscrisã cu creionul sau cu ajutorul oricãrui tip de cerneluri care se şterg sau este constituitã din iniţiale nu sunt admise la recomandate. Totuşi, adresa trimiterilor altele decât cele care sunt expediate în plic cu fereastrã transparentã poate fi scrisã cu creion chimic.
4.3. O recipisã trebuie eliberatã gratuit, în momentul prezentãrii, expeditorului unei trimiteri recomandate.
5. Desemnarea şi prelucrarea trimiterilor
5.1. Trimiterile recomandate trebuie sã poarte în mod clar şi în caractere foarte vizibile antetul "Recomandatã", însoţit, eventual, de o menţiune analogã în limba ţãrii de origine.
5.2. Trimiterile recomandate trebuie prevãzute cu o etichetã CN 04 perfect aderentã.
5.3. Administraţiile care se gãsesc în imposibilitatea de a confecţiona etichete CN 04 pot utiliza etichete încadrate în dimensiunile modelului CN 04 sau doar litera R imprimatã. Celelalte indicaţii ale respectivului model trebuie sã fie adãugate în mod clar, curat şi de neşters printr-un procedeu oarecare.
5.4. Eticheta şi antetul "Recomandatã" trebuie sã fie puse pe partea cu înscrisurile, pe cât posibil în unghiul superior stâng, eventual sub numele şi adresa expeditorului. Dacã este vorba de trimiteri sub formã de cãrţi poştale, aceste indicaţii sunt plasate deasupra adresei, în aşa fel încât sã nu afecteze claritatea acesteia. Pentru sacii M recomandaţi, eticheta CN 04 trebuie perfect lipitã pe eticheta-adresã furnizatã de expeditor.
5.5. Administraţiile care au adoptat în serviciul lor intern sistemul de acceptare mecanicã a trimiterilor recomandate pot, în loc sã utilizeze eticheta CN 04, sã imprime direct pe aceste trimiteri, pe partea cu înscrisurile, aceleaşi indicaţii ca acelea care figureazã pe respectiva etichetã. Eventual, ele pot lipi în acelaşi loc o bandã imprimatã de maşinã, cu aceleaşi indicaţii.
5.6. Cu acordul administraţiei de origine, utilizatorii pot utiliza pentru trimiterile lor recomandate plicuri care poartã preimprimat, în locul prevãzut pentru amplasarea etichetei CN 04, un facsimil al acesteia ale cãrei dimensiuni nu trebuie sã fie inferioare celor ale etichetei CN 04. La nevoie, numãrul de serie poate fi aici indicat printr-un procedeu oarecare, cu condiţia ca el sã fie adãugat într-un mod clar, curat şi de neşters. Un facsimil al etichetei CN 04 poate fi imprimat şi pe eticheta-adresã sau direct pe conţinutul trimiterilor expediate în plic cu fereastrã transparentã, cu condiţia totuşi ca acest facsimil sã fie plasat, în toate cazurile, în extremitatea stângã a ferestrei.
5.7. Administraţia de origine se asigurã ca trimiterile recomandate sã fie desemnate conform dispoziţiilor mai sus menţionate. Ea este obligatã sã îndepãrteze anomaliile eventual constatate înainte sã transmitã trimiterile cãtre ţãrile de destinaţie.
5.8. Nici un numãr de ordine nu trebuie înscris pe faţa trimiterilor recomandate de cãtre administraţiile intermediare.
5.9. Administraţia de distribuire trebuie sã obţinã semnãtura persoanei care ia în primire trimiterea, indicând acceptarea sa, sau orice altã formã de certificare a primirii cu ocazia distribuirii sau predãrii unei trimiteri recomandate.
5.10. De altfel administraţiile pot sã stabileascã sisteme pentru a genera date de confirmare electronicã*) a distribuirii şi sã convinã sã schimbe acest gen de date cu administraţiile de origine ale trimiterilor.
----------
NOTĂ(CTCE)
*) Figura reprezentând "Date de confirmare electronicã a distribuirii", se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 489 bis din data de 6 iunie 2006, la pag. 37-38 (a se vedea imaginea asociatã).

ART. RL 133
Trimiteri cu predare atestatã

1. Trimiterile poştei de scrisori pot fi expediate prin serviciul de trimiteri cu predare atestatã în relaţiile dintre administraţiile care acceptã acest serviciu.
2. Taxa trimiterilor cu predare atestatã trebuie sã fie achitatã în avans. Ea se compune din taxa de francare şi o taxã de predare atestatã fixatã de administraţia de origine. Aceastã taxã trebuie sã fie inferioarã taxei de recomandare.
3. Admitere
3.1. Nici o condiţie specialã de formã, de închidere sau de redactare a adresei nu este cerutã.
3.2. O recipisã trebuie sã fie furnizatã în mod gratuit, în momentul prezentãrii, expeditorului.
4. Desemnarea trimiterilor
4.1. Trimiterile trebuie sã fie prevãzute cu o etichetã CN 05 perfect aderentã.
4.2. Eticheta trebuie sã fie aplicatã pe partea cu înscrisurile, pe cât posibil în unghiul superior stâng, eventual sub numele şi adresa expeditorului. Dacã este vorba de trimiteri sub formã de cãrţi poştale, eticheta este plasatã deasupra adresei, astfel încât sã nu afecteze claritatea acesteia.
4.3. Cu autorizaţia administraţiei de origine, utilizatorii pot folosi pentru trimiterile lor plicuri care poartã preimprimat, în locul prevãzut pentru plasarea etichetei CN 05, un facsimil al acesteia ale cãrui dimensiuni nu trebuie sã fie inferioare celor ale etichetei CN 05. La nevoie, numãrul de serie poate fi aici indicat printr-un procedeu oarecare, cu condiţia ca el sã fie adãugat în mod clar, curat şi de neşters. Un facsimil al etichetei CN 05*) poate fi imprimat şi pe eticheta-adresã sau direct pe conţinutul trimiterilor expediate în plic cu fereastrã transparentã, cu condiţia totuşi ca acest facsimil sã fie plasat, în toate cazurile, în extremitatea stângã a ferestrei.
4.4. Administraţia de origine trebuie sã se asigure cã trimiterile sunt corect semnalate, conform dispoziţiilor de mai sus. Ea este obligatã sã îndrepte anomaliile eventual constatate înainte de a transmite trimiterile cãtre ţãrile de destinaţie.
4.5. Nici un numãr de ordine nu este înscris pe faţa trimiterilor de cãtre administraţiile intermediare.
----------
NOTĂ(CTCE)
*) Figura reprezentând eticheta şi codul de bare, se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 489 bis din data de 6 iunie 2006, la pag. 38-39 (a se vedea imaginea asociatã).

ART. RL 134
Trimiteri cu valoare declaratã

1. Trimiterile prioritare şi neprioritare şi scrisorile care conţin hârtii de valoare, documente sau obiecte de valoare pot fi schimbate cu asigurarea conţinutului pentru valoarea declaratã de cãtre expeditor. Acest schimb este limitat în relaţiile dintre administraţiile poştale care şi-au declarat acordul de a accepta aceste trimiteri, fie în relaţiile lor reciproce, fie într-un singur sens.
2. Declararea valorii
2.1. În principiu valoarea declaratã este nelimitatã. Fiecare administraţie are posibilitatea de a limita declararea valorii, în ceea ce o priveşte, la o valoare care nu poate fi inferioarã la 4.000 DST, sau la o valoare cel puţin egalã cu cea adoptatã în serviciul interior, dacã aceasta este inferioarã la 4.000 DST. Limita valorii declarate adoptate în serviciul interior nu este aplicabilã decât dacã ea este egalã sau superioarã sumei de indemnizaţie fixatã pentru pierderea unei trimiteri recomandate. Suma maximã este notificatã în DTS ţãrilor membre ale Uniunii.
2.2. În relaţiile între ţãri care au adoptat limite maxime diferite în declararea valorii, limita cea mai joasã trebuie sã fie respectatã şi de o parte şi de cealaltã.
2.3. Declararea valorii nu poate depãşi valoarea realã a conţinutului trimiterii, dar este permis sã nu se declare decât o parte din aceastã valoare. Suma valorii declarate a hârtiilor care reprezintã valoarea datoratã producerii lor nu poate depãşi cheltuielile eventuale de înlocuire a acestor documente în caz de pierdere a acestora.
2.4. Orice declarare frauduloasã a unei valori superioare valorii reale a conţinutului unei trimiteri este pasibilã de urmãri judiciare prevãzute prin legislaţia ţãrii de origine.
2.5. Valoarea declaratã trebuie sã fie exprimatã în moneda ţãrii de origine. Ea trebuie sã fie înscrisã, de cãtre expeditor sau mandatarul sãu deasupra adresei trimiterii, cu caractere latine şi cifre arabe, fãrã ştersãturi sau îngroşãri, chiar dacã sunt certificate. Indicaţia referitoare la suma valorii declarate nu poate fi fãcutã nici cu creionul nici cu creionul chimic.
2.6. Suma valorii declarate trebuie sã fie convertitã în DST de cãtre expeditor sau de cãtre biroul de origine. Rezultatul convertirii, rotunjit acolo unde este necesar la unitatea superioarã, trebuie sã fie indicat în cifre lângã sau sub cele care reprezintã valoarea în moneda ţãrii de origine. Convertirea nu este operatã în relaţiile directe dintre ţãrile care au monedã comunã.
2.7. Când anumite împrejurãri sau declaraţiile celor interesaţi permit sã se constate o declarare frauduloasã a unei valori superioare valorii reale incluse într-o trimitere, avizarea acestui fapt este fãcutã cãtre administraţia de origine în cel mai scurt timp. Orice documente în sprijinul anchetei sunt anexate avizului. Dacã trimiterea nu a fost încã predatã destinatarului, administraţia de origine are posibilitatea sã cearã ca ea sã îi fie returatã.
3. Taxe. Valoare maximã
3.1. Taxa trimiterilor cu valoare declaratã trebuie sã fie achitatã în avans. Ea se compune din taxa de francare, taxa fixã de recomandatã prevãzutã la articolul RL 132 şi din taxa de asigurare.
3.2. În locul unei taxe fixe de recomandare, administraţiile poştale au posibilitatea sã perceapã taxa corespondentã din serviciul lor interior sau, în mod excepţional, o taxã a cãrei sumã indicativã este de 3,27 DST.
3.2.1. Suma indicativã a taxei de asigurare este de la 0,33 DST pentru fiecare fracţiune de 65,34 DST din valoarea declaratã, sau 0,5% din valoarea declaratã. Aceastã taxã este aplicabilã pentru oricare ţarã de destinaţie, chiar şi în ţãrile care admit riscuri care pot rezulta dintr-un caz de forţã majorã.
3.3. În cazurile în care sunt necesare mãsuri de securitate excepţionale, administraţiile pot sã perceapã de la expeditor sau destinatar, în plus faţã de taxele menţionate la 3.1.1 şi 3.1.2 taxe speciale prevãzute de legislaţia lor internã.
4. Administraţiile poştale au dreptul sã furnizeze clienţilor lor un serviciu de trimiteri cu valoare declaratã corespunzãtor unor specificaţii altele decât cele definite în prezentul articol.
5. Admitere
5.1. Administraţiile iau mãsurile necesare pentru a asigura, pe cât este posibil, serviciul de trimiteri cu valoare declaratã în toate birourile ţãrii lor.
5.2. Trimiterile cu valoare declaratã trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele condiţii pentru a fi admise la expediere:
5.2.1. Trimiterile cu valoare declaratã trebuie sã fie confecţionate astfel încât sã nu poatã fi spoliate fãrã ca plicul, ambalajul sau sigiliile sã fie afectate şi ele trebuie sã fie sigilate corect, cu o bandã adezivã finã, de exemplu, şi sã poarte o amprentã sau marcã uniformã specialã a expeditorului. Administraţiile pot totuşi sã convinã sã nu solicite o asemenea amprentã sau marcã. În acest caz administraţia de origine aplicã sigilii pe banda adezivã sau pe partea de închidere a trimiterii pentru a evita orice deteriorare. Dacã reglementarea sa o permite, administraţia de origine trebuie sã recomande clienţilor sãi sã utilizeze plicuri special concepute pentru trimiterile cu valoare declaratã. Utilizarea plicurilor autocolante care nu sunt prevãzute cu elemente de închidere de securitate este interzisã pentru trimiterile cu valoare declaratã.
5.2.2. Plicurile sau ambalajele transparente la fel ca şi plicurile care au unul sau mai multe panouri transparente, nu sunt autorizate.
5.2.3. Contrar dispoziţiilor prevãzute la 5.2.1, administraţiile pot solicita ca trimiterile cu valoare declaratã sã fie sigilate cu sigilii identice din cearã, cu plumbi sau alte mijloace eficace, cu o amprentã sau marcã uniformã specialã a expeditorului.
5.2.4. Administraţiile care nu respectã dispoziţiile prevãzute la 5.2.1 şi 5.2.3 şi care expediazã trimiterile cu valoare declaratã fãrã sigilii nu au dreptul la nici o despãgubire în caz de pierdere, spoliere sau avariere a acestor trimiteri. Ele sunt tratate ca trimiteri recomandate şi suma despãgubirii este fixatã în consecinţã.
5.2.5. Sigiliile, timbrele poştale reprezentând francarea şi etichetele care se raporteazã la serviciul poştal şi alte servicii oficiale trebuie sã fie spaţiale pentru ca sã nu poatã servi la mascarea leziunilor plicului sau ambalajului. Timbrele poştale şi etichetele nu trebuie sã fie îndoite peste cele douã feţe ale plicului sau ambalajului pentru a acoperi o margine. Este interzis sã se aplice pe trimiteri etichete altele decât cele oficiale care se raporteazã la serviciul poştal, fie la servicii oficiale a cãror intervenţie ar putea fi solicitatã în virtutea legislaţiei naţionale a ţãrii de origine.
5.2.6. Dacã trimiterile sunt înconjurate de o cruce din sfoarã şi sigilate în modul indicat la 5.2.1, nu este necesar sã se sigileze şi sfoara însãşi.
5.3. Trimiterile care se prezintã în exterior sub formã de cutii trebuie sã îndeplineascã condiţiile suplimentare urmãtoare:
5.3.1. Trebuie sã fie vorba de cutii din lemn, metal sau material plastic suficient de rezistente.
5.3.2. Pereţii cutiilor din lemn trebuie sã aibã o grosime minimã de 8 mm.
5.3.3. Feţele inferioare şi superioare trebuie sã fie acoperite cu hârtie albã pentru a primi adresa destinatarului, declaraţia valorii şi amprentele menţiunilor de serviciu. Aceste cutii trebuie sã fie sigilate pe cele patru feţe laterale, în modul indicat la 5.2.1. Dacã aceasta este necesar pentru a le asigura inviolabilitatea, cutiile trebuie sã fie înconjurate cu o cruce din sfoarã solidã, fãrã noduri. Cele douã capete ale sforii trebuie sã fie unite sub un sigiliu din cearã care poartã o amprentã sau o marcã specialã uniformã a expeditorului.
5.4. O recipisã trebuie sã fie furnizatã în mod gratuit, în momentul prezentãrii, expeditorului unei trimiteri cu valoare declaratã.
5.5. Francarea poate fi reprezentatã printr-o menţiune care indicã faptul cã totalitatea francãrii a fost plãtitã, de exemplu "Taxã perceputã". Aceastã menţiune trebuie sã fie aplicatã în unghiul superior drept al feţei cu înscrisuri şi sã fie certificatã cu o ştampilã de zi a biroului de origine.
5.6. Trimiterile adresate sub iniţiale sau a cãror adresã este indicatã cu creionul precum şi cele care poartã ştersãturi sau îngroşãri în înscrisuri nu sunt admise. Trimiterile în speţã care ar fi putut fi admise din greşealã sunt în mod obligatoriu returate biroului de origine.
6. Desemnarea şi prelucrarea trimiterilor
6.1. Trimiterile cu valoare declaratã sunt prevãzute cu eticheta CN 06 care poartã, în caractere latine, litera V, numele biroului de origine şi numãrul de serie al trimiterii.
6.2. Greutatea exactã în grame este înscrisã pe trimitere.
6.3. Eticheta CN 06 precum şi indicaţia greutãţii sunt plasate pe partea cu înscrisuri şi pe cât este posibil în unghiul superior stâng, eventual sub numele şi adresa expeditorului.
6.4. Administraţiile au totuşi posibilitatea sã înlocuiascã eticheta CN 06 prin eticheta CN 04 prevãzutã în articolul RL 132.5.2 şi o etichetã roz de dimensiuni mici, care poartã în caractere foarte vizibile menţiunea "Valoare declaratã".
6.5. O amprentã a ştampilei care indicã biroul şi data prezentãrii trebuie sã fie aplicatã pe partea cu înscrisuri.
6.6. Nici un numãr de ordine nu trebuie înscris pe faţa trimiterilor de cãtre administraţiile intermediare.
6.7. Biroul de destinaţie aplicã, pe verso fiecãrei trimiteri, amprenta ştampilei lui care indicã data primirii.
6.8. Administraţia de distribuire trebuie sã obţinã semnãtura persoanei care ia în primire trimiterea, care indicã acceptarea ei, sau orice altã formã de confirmare a primirii, cu ocazia distribuirii sau predãrii unei trimiteri cu valoare declaratã.
6.9. Pe de altã parte, administraţiile pot sã stabileascã sisteme care sã genereze date de confirmare electronicã*) a distribuirii şi sã convinã sã schimbe acest gen de date cu administraţiile de origine ale trimiterilor.
------------
NOTĂ(CTCE)
*) Figura reprezentând "Date de confirmare electronicã a distribuirii" se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 489 bis din data de 6 iunie 2006, la pag. 41-42 (a se vedea imaginea asociatã).

ART. RL 135
Trimiteri contra ramburs

1. Anumite trimiteri ale poştei de scrisori pot fi expediate contra ramburs. Schimbul de trimiteri contra ramburs necesitã acordul prealabil al administraţiilor de origine şi de destinaţie.
2. Trimiteri admise
2.1. Pe baza acordurilor bilaterale, pot fi expediate contra ramburs trimiterile simple, trimiterile recomandate şi trimiterile cu valoare declaratã care satisfac condiţiile prevãzute prin prezentul Regulament.
2.2. Administraţiile au posibilitatea sã nu admitã în serviciul de trimiteri contra ramburs decât anumite categorii din trimiterile menţionate mai sus.
3. Taxe
3.1. Administraţia de origine a trimiterii determinã în mod liber taxa de achitat de cãtre expeditor, în afarã de taxele poştale aplicabile categoriei cãreia îi aparţine trimiterea.
4. Rolul biroului de prezentare
4.1. Indicaţii de marcat pe trimiterile contra ramburs. Trimiterile recomandate sau nu şi trimiterile cu valoare declaratã trebuie sã poarte în mod foarte vizibil, pe partea cu înscrisurile, antetul "Ramburs" urmat de indicaţia sumei rambursului, conform dispoziţiilor prevãzute în articolele RF 201.2 şi RF 303 din Regulamentul Aranjamentului privind serviciile de platã ale poştei. Administraţiile au totuşi posibilitatea sã furnizeze aceste indicaţii prin intermediul unei etichete CN 29bis.
4.2. Etichete. Când sunt grevate de ramburs, trimiterile sunt prevãzute, pe partea cu înscrisuri, pe cât este posibil în unghiul superior stâng, eventual sub numele şi adresa expeditorului, cu o etichetã de culoare portocalie conform modelului CN 29. Eticheta modelului CN 04 prevãzutã în articolul RL 132.5.2 (sau amprenta unei ştampile speciale care îi ţine locul) este aplicatã pe cât este posibil în unghiul superior al etichetei CN 29; totuşi, este permis ca administraţiile sã utilizeze, în locul celor douã etichete prevãzute mai sus, o singurã etichetã conform modelului CN 30 care poartã în caractere latine numele biroului de origine, litera R, numãrul de serie al trimiterii şi un triunghi de culoare portocalie în care figureazã cuvântul "Ramburs".
4.3. Formular de anexat trimiterilor. Orice trimitere contra ramburs este însoţitã de un formular de mandat, conform dispoziţiilor prevãzute în articolul RF 201.2 din Regulamentul Aranjamentului privind serviciile de platã ale poştei.
5. Rolul biroului de destinaţie
5.1. Trimiterile grevate de ramburs sunt predate destinatarilor în condiţiile fixate de cãtre administraţia de destinaţie. Sumele încasate sunt tratate conform dispoziţiilor prevãzute de Aranjamentul privind serviciile de platã ale poştei.
6. Reexpediere
6.1. Orice trimitere grevatã de ramburs poate sã fie reexpediatã*) dacã ţara noii destinaţii asigurã acest serviciu în relaţiile sale cu ţara de origine.
-----------
NOTĂ(CTCE)
*) Reprezentarea graficã a rambursãrii, se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 489 bis din data de 6 iunie 2006, la pagina 43 (a se vedea imaginea asociatã).


ART. RL 136
Trimiteri expres

1. La cererea expeditorilor, trimiterile cu destinaţia ţãrilor ale cãror administraţii acceptã acest serviciu sunt predate la domiciliu de cãtre un agent special cât mai curând posibil dupã sosirea lor la biroul de distribuire. Orice administraţie are dreptul sã limiteze acest serviciu la trimiteri prioritare, trimiteri avion sau, dacã este vorba de o singurã cale utilizatã între administraţii la trimiterile LC de suprafaţã.
2. Taxe
2.1. Trimiterile expres sunt supuse în plus faţã de taxa de francare, la o taxã care nu va fi inferioarã taxei de francare a unei trimiteri simple prioritare/neprioritare, dupã caz, sau a unei scrisori simple iar suma indicativã a acestei taxe este de 1,63 DST. Pentru fiecare sac M, administraţiile percep, în locul taxei unitare, o taxã globalã care nu depãşeşte de cinci ori taxa unitarã. Aceastã taxã trebuie sã fie achitatã în totalitate în avans.
2.2. Dacã predarea expres antreneazã operaţiuni speciale, o taxã suplimentarã poate fi perceputã conform dispoziţiilor aferente trimiterilor de acelaşi gen din regimul interior.
2.3. Dacã reglementarea administraţiei de destinaţie o permite, destinatarii pot sã cearã biroului de distribuire predarea expres încã de la sosirea trimiterilor care le sunt destinate. În acest caz, administraţia de destinaţie este autorizatã sã perceapã, în momentul distribuirii, taxa aplicabilã în serviciul sãu intern.
3. Desemnare
3.1. Trimiterile de predat prin expres sunt prevãzute fie cu o etichetã specialã imprimatã în culoare roşu deschis, fie cu o amprentã a unei ştampile în aceeaşi culoare care poartã în caractere foarte vizibile menţiunea "Expres". În lipsa etichetei sau a amprentei ştampilei, cuvântul "Expres" trebuie sã fie înscris în mod foarte vizibil, cu majuscule de culoare roşie. Eticheta sau amprenta ştampilei trebuie, pe cât este posibil, sã corespundã modelului reprodus mai jos. Eticheta, amprenta sau menţiunea "Expres" trebuie sã fie plasatã pe partea cu înscrisurile, pe cât este posibil în unghiul superior stâng, eventual sub numele şi adresa expeditorului.
4. Prelucrarea trimiterilor
4.1. Trimiterile expres pot fi tratate în mod diferit atâta timp cât nivelul general de calitate al serviciului oferit destinatarului este cel puţin la fel de ridicat ca acela obţinut fãcând apel la un curier special.
----------
NOTĂ(CTCE)
*) Figura reprezentând trimiterile expres, se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 489 bis din data de 6 iunie 2006, la pagina 44 (a se vedea imaginea asociatã).

4.2. Administraţiile care au mai multe filiere de transmitere a curierului poştei de scrisori trebuie sã facã sã treacã trimiterile expres prin filiera de transmitere internã cea mai rapidã, la sosirea acestora în biroul de schimb al curierului de sosire şi sã prelucreze apoi aceste trimiteri cât mai rapid posibil.
4.3. Dacã trimiterile sosesc la biroul de distribuire dupã ultima distribuire obişnuitã a zilei, ele sunt distribuite prin curier special în aceeaşi zi şi în aceleaşi condiţii ca acelea aplicate în regimul intern în ţãrile care oferã aceastã prestaţie.
4.4. Pe de altã parte, administraţiile pot sã aducã o confirmare electronicã de distribuire şi sã convinã sã schimbe date de acest gen privind distribuirea cu administraţiile de origine ale acestor trimiteri.
4.5. Când reglementarea sa o permite, administraţia de destinaţie are posibilitatea sã facã sã fie predat prin expres un aviz de sosire a unei trimiteri cu valoare declaratã şi nu a trimiterii însãşi.
4.6. Dacã trimiterile expres trebuie sã fie supuse unui control vamal, administraţiile sunt obligate:
4.6.1. Sã le prezinte la vamã de îndatã ce este posibil dupã sosirea lor;
4.6.2. Sã încurajeze autoritãţile vamale din ţara lor sã efectueze controlul vamal al acestor trimiteri cu rapiditate.
4.7. Trimiterile expres incomplet francate pentru valoarea totalã a taxelor care se plãtesc în avans sunt distribuite prin mijloace obişnuite, cu condiţia ca ele sã nu fi fost tratate ca expres de cãtre biroul de origine. În acest ultim caz, trimiterile sunt taxate conform articolului RL 118.7.
4.8. Este permis administraţiilor sã se mãrgineascã la o singurã încercare de predare prin expres.
Orice nouã tentativã de predare expres a trimiterii nu este obligatorie. Trimiterea este tratatã în acest caz ca o trimitere simplã.

ART. RL 137
Confirmarea de primire

1. În cadrul acelor administraţii care asigurã serviciul confirmãrilor de primire pentru clienţii lor, expeditorul unei trimiteri recomandate, a unei trimiteri cu predare atestatã sau a unei trimiteri cu valoare declaratã poate sã cearã o confirmare de primire în momentul prezentãrii, plãtind o taxã a cãrei sumã indicativã este de 0,98 DST. Confirmarea de primire este returatã expeditorului pe calea cea mai rapidã (aerianã sau de suprafaţã).
2. Desemnarea trimiterilor cu confirmare de primire
2.1. Trimiterile pentru care expeditorul solicitã o confirmare de primire trebuie sã poarte pe partea cu înscrisurile, în caractere foarte vizibile, literele A.R. Expeditorul trebuie sã indice pe exteriorul trimiterii numele şi adresa sa în caractere latine. Aceastã ultimã indicaţie, atunci când ea figureazã pe partea cu înscrisuri, trebuie sã fie realizatã în unghiul superior stâng. Aceastã amplasare trebuie, pe cât este posibil, sã fie afectatã de asemenea literelor A.R. care pot, eventual, sã îşi gãseascã loc sub numele şi adresa expeditorului.
2.2. Trimiterile vizate la punctul 2.1 sunt însoţite de un formular CN 07 de consistenţa unei cãrţi poştale, de culoare roşu deschis. Acest formular trebuie sã poarte, în caractere foarte vizibile, literele A.R. Expeditorul completeazã, în caractere latine şi altfel decât cu creion simplu, diferitele rubrici conform textului formularului. Acesta este completat de cãtre biroul de origine sau de orice alt birou desemnat de cãtre administraţia expeditoare, apoi este fixat solid la trimitere. Dacã formularul nu parvine biroului de destinaţie, acesta întocmeşte din oficiu o nouã confirmare de primire.
2.3. Pentru calcularea francãrii unei trimiteri cu confirmare de primire, se poate ţine seama la calcularea suprataxei aeriene, dacã este cazul, de greutatea formularului CN 07. Taxa confirmãrii de primire este reprezentatã pe trimitere cu celelalte taxe.
3. Prelucrarea confirmãrii de primire
3.1. Confirmarea de primire trebuie sã fie semnatã cu prioritate de cãtre destinatar şi, dacã nu este posibil, de cãtre o altã persoanã autorizatã sã facã acest lucru în virtutea reglementãrilor ţãrii de destinaţie. Dacã aceste reglementãri o prevãd, şi exceptând cazul de predare în mânã proprie destinatarului, confirmarea poate sã fie semnatã de cãtre un agent al biroului de destinaţie.
3.2. Biroul de destinaţie retureazã cu primul curier formularul CN 07, corect completat, direct expeditorului. Acest formular este transmis deschis şi în scutire de taxã poştalã pe calea cea mai rapidã (aerianã sau de suprafaţã). Dacã confirmarea de primire este returatã fãrã sã fi fost corect completatã, neregula este semnalatã prin intermediul formularului CN 08 prevãzut în articolul RL 150.2, cãruia îi este anexatã confirmarea de primire în cauzã.
3.3. Când expeditorul reclamã cã nu i-a parvenit confirmarea de primire în termeni normali, aceastã confirmare este solicitatã gratuit prin intermediul formularului CN 08. Un duplicat al confirmãrii de primire purtând pe recto în caractere foarte vizibile menţiunea "Duplicatã", este anexat reclamaţiei CN 08. Aceasta din urmã este tratatã conform articolului RL 150.

ART. RL 138
Predare în mânã proprie

1. La cererea expeditorului şi în relaţiile dintre administraţiile care şi-au dat consimţãmântul, trimiterile recomandate, trimiterile cu predare atestatã şi trimiterile cu valoare declaratã sunt predate în mânã proprie. Administraţiile pot sã convinã sã nu admitã aceastã facilitate decât pentru trimiterile care sunt însoţite de o confirmare de primire.
2. În toate cazurile, expeditorul plãteşte o taxã de predare în mânã proprie a cãrei sumã indicativã este de 0,16 DST.
3. Desemnarea şi prelucrarea trimiterilor de predat în mânã proprie
3.1. Trimiterile de predat în mânã proprie trebuie sã poarte în caractere foarte vizibile, menţiunea "De predat în mânã proprie" sau o menţiune echivalentã într-o limbã cunoscutã în ţara de destinaţie. Aceastã menţiune trebuie sã figureze pe partea cu înscrisurile şi pe cât este posibil în unghiul superior stâng, eventual sub numele şi adresa expeditorului.
3.2. Când expeditorul a solicitat o confirmare de primire şi o predare în mânã proprie destinatarului, formularul CN 07 trebuie sã fie semnat de cãtre acesta din urmã sau, în caz de imposibilitate, de cãtre mandatarul sãu autorizat.
3.3. Administraţiile nu sunt obligate sã facã o a doua încercare de predare a acestor trimiteri, decât dacã aceasta este de presupus cã va reuşi şi dacã reglementarea internã o permite.

ART. RL 139
Trimiteri scutite de taxe şi drepturi

1. În relaţiile dintre administraţiile poştale care s-au declarat de acord în aceastã privinţã, expeditorii pot sã ia în sarcina lor, în baza unei declaraţii prealabile la biroul de origine, totalitatea taxelor şi drepturilor de care trimiterile poştei de scrisori sunt grevate la predare. Atâta timp cât o trimitere a poştei de scrisori nu a fost predatã destinatarului, expeditorul poate sã cearã ulterior predãrii, ca trimiterea sã fie predatã scutitã de taxe şi drepturi.
2. Taxe
2.1. Expeditorul trebuie sã se angajeze sã plãteascã sumele care ar putea fi reclamate de cãtre biroul de destinaţie. Dacã este cazul, el trebuie sã efectueze o platã provizorie.
2.2. Administraţia de origine percepe de la expeditor o taxã a cãrei sumã indicativã este de 0,98 DST şi pe care ea o pãstreazã ca remuneraţie pentru serviciile furnizate în ţara de origine.
2.3. În caz de cerere formulatã ulterior prezentãrii unei trimiteri a poştei de scrisori, administraţia de origine percepe pe de altã parte o taxã adiţionalã a cãrei sumã indicativã este de 1,31 DST pe cerere.
2.4. Administraţia de destinaţie este autorizatã sã perceapã o taxã de comision a cãrei sumã indicativã este de 0,98 DST. Aceastã taxã este independentã de taxa de prezentare la vamã. Ea este perceputã de la expeditor în profitul administraţiei de destinaţie.
3. Orice administraţie poştalã are dreptul sã limiteze serviciul trimiterilor scutite de taxe şi drepturi la trimiterile poştei de scrisori recomandate şi cu valoare declaratã.
4. Desemnarea şi prelucrarea trimiterilor
4.1. Trimiterile de predat destinatarilor scutite de taxe şi drepturi trebuie sã poarte, în caractere foarte vizibile, antetul "Scutit de taxe şi drepturi" sau o menţiune analogã în limba ţãrii de origine. Aceste trimiteri sunt prevãzute cu o etichetã de culoare galbenã purtând şi ea, în caractere foarte vizibile, indicaţia "Scutit de taxe şi drepturi". Antetul şi eticheta trebuie sã fie puse pe partea cu înscrisurile, pe cât posibil în unghiul superior stâng, eventual sub numele şi adresa expeditorului.
4.2. Orice trimitere expediatã ca scutitã de taxe şi drepturi este însoţitã de un buletin de francare CN 11. Expeditorul trimiterii completeazã textul feţei buletinului de francare, partea dreaptã a pãrţilor A şi B. Biroul expeditor aplicã aici indicaţiile aferente serviciului poştal. Înscrisurile expeditorului pot fi efectuate cu ajutorul indigoului. Textul trebuie sã comporte angajamentul prevãzut în articolul 2.1. Buletinul de francare, corect completat, este solid ataşat de trimitere.
4.3. Expeditorul poate solicita, ulterior prezentãrii, ca trimiterea sã fie predatã în scutire de taxe şi drepturi.
4.3.1. Dacã cererea este destinatã a fi transmisã pe cale poştalã, biroul de origine avertizeazã biroul de destinaţie printr-o notã explicativã. Aceasta este prevãzutã cu francarea reprezentând taxa datoratã. Ea este transmisã recomandat şi pe calea cea mai rapidã (aerianã sau de suprafaţã) biroului de destinaţie, însoţitã de un buletin de francare corect completat. Biroul de destinaţie aplicã pe trimitere eticheta prevãzutã la punctul 4.1.
4.3.2. Dacã cererea este destinatã a fi transmisã pe calea telecomunicaţiilor, biroul de origine avertizeazã pe calea telecomunicaţiilor biroul de destinaţie şi îi comunicã în acelaşi timp indicaţiile referitoare la prezentarea trimiterii. Biroul de destinaţie întocmeşte din oficiu un buletin de francare.
5. Returarea buletinelor de francare (partea A). Recuperarea taxelor şi drepturilor
5.1. Dupã predarea cãtre destinatar a unei trimiteri scutite de taxe şi drepturi, biroul care a fãcut avansarea taxelor, drepturilor vamale şi a celorlalte cheltuieli în contul expeditorului completeazã în ceea ce îl priveşte, cu ajutorul indigoului, indicaţiile care figureazã pe verso pãrţilor A şi B ale buletinului de francare. El transmite biroului de origine a trimiterii partea A însoţitã de documente justificative; aceastã transmitere are loc prin plic închis, fãrã indicarea conţinutului. Partea B este pãstratã de cãtre administraţia de destinaţie a trimiterii, în vederea decontãrii cu administraţia debitoare.
5.2. Totuşi, fiecare administraţie are dreptul sã procedeze prin birouri special desemnate la returarea pãrţii A a buletinelor de francare grevate de cheltuieli şi sã solicite ca aceastã parte sã îi fie transmisã unui birou determinat.
5.3. Numele biroului cãruia partea A a buletinelor de francare trebuie sã fie returatã este înscris, în toate cazurile, de cãtre biroul expeditor al trimiterii pe aceastã parte.
5.4. Când o trimitere purtând menţiunea "Scutit de taxe şi drepturi" parvine în serviciul de destinaţie fãrã buletin de francare, biroul însãrcinat cu vãmuirea întocmeşte un duplicat al acestui buletin. Pe pãrţile A şi B ale acestui buletin, el menţioneazã numele ţãrii de origine şi pe cât este posibil, data prezentãrii trimiterii.
5.5. Când buletinul de francare este pierdut dupã predarea trimiterii, un duplicat este întocmit în aceleaşi condiţii.
5.6. Pãrţile A şi B ale buletinului de francare aferente trimiterilor care pentru un motiv oarecare sunt returate la origine trebuie sã fie anulate prin grija administraţiei de destinaţie.
5.7. La primirea pãrţii A a unui buletin de francare care indicã cheltuielile efectuate de cãtre serviciul de destinaţie, administraţia de origine converteşte valoarea acestor cheltuieli în propria sa monedã. Cursul utilizat nu trebuie sã fie superior cursului fixat pentru emiterea de mandate poştale cu destinaţia ţãrii corespondente. Rezultatul convertirii este indicat pe corpul formularului şi pe cuponul lateral. Dupã ce a acoperit valoarea cheltuielilor, biroul desemnat în acest scop predã expeditorului cuponul buletinului şi eventual, piesele justificative.
6. Decontarea cu administraţia de prezentare a trimiterilor
6.1. Decontarea referitoare la taxele, drepturile vamale şi alte cheltuieli realizate de fiecare administraţie în contul alteia este efectuatã prin intermediul conturilor speciale lunare CN 12, întocmite de cãtre administraţia creditoare în moneda ţãrii sale. Datele pãrţilor B ale buletinelor de francare pe care ea le-a pãstrat sunt înscrise în ordinea alfabeticã a birourilor care au fãcut avansarea cheltuielilor şi conform ordinii numerice care le-a fost datã.
6.2. Dacã cele douã administraţii interesate asigurã şi serviciul de colete poştale în relaţiile lor reciproce, ele pot sã cuprindã cu excepţia unui aviz contrar, în decontarea taxelor, drepturilor vamale şi a celorlalte cheltuieli ale acestui ultim serviciu, pe cele ale poştei de scrisori.
6.3. Contul special CN 12, însoţit de pãrţile B ale buletinelor de francare este transmis administraţiei debitoare cel mai târziu la sfârşitul lunii care urmeazã celei la care el se raporteazã. Nu se întocmeşte cont negativ.
6.4. Decontãrile dau loc la o lichidare specialã. Fiecare administraţie poate totuşi, sã solicite ca aceste conturi sã fie reglate cu cele de mandate poştale, colete poştale CP 75 sau cu conturile SFP 3 ale trimiterilor contra ramburs, fãrã sã fie încorporate în acestea.

ART. RL 140
Serviciul de corespondenţã comercialã-rãspuns internaţional (CCRI)

1. Generalitãţi
1.1. Administraţiile poştale pot sã convinã între ele sã participe la serviciul facultativ "corespondenţã comercialã-rãspuns internaţional" (CCRI).
1.2. Serviciul de corespondenţã comercialã-rãspuns internaţional (CCRI) are ca obiect sã permitã unor expeditori autorizaţi sã francheze în prealabil trimiterile de rãspuns prezentate de cãtre corespondenţii lor rezidenţi în strãinãtate.
1.3. Administraţiile care asigurã acest serviciu, trebuie sã respecte dispoziţiile definite mai jos.
1.4. Administraţiile pot totuşi, sã convinã pe cale bilateralã sã stabileascã un alt sistem între ele.
1.5. Administraţiile pot sã realizeze un sistem de compensare care sã ţinã seama de costurile suportate.
2. Modalitãţi de funcţionare
2.1. Serviciul CCRI funcţioneazã în modul urmãtor:
2.1.1. Trimiterile expeditorului autorizat rezident în ţara A trimise corespondenţilor sãi rezidenţi într-o ţarã (ţãri) B conţin fiecare câte un plic, o carte poştalã sau o etichetã CCRI;
2.1.2. Corespondenţii rezidenţi într-o ţarã (ţãri) B pot sã utilizeze plicurile, cãrţile poştale sau etichetele CCRI pentru a rãspunde expeditorului; trimiterile CCRI sunt considerate ca trimiteri prioritare sau trimiteri avion simple francate conform articolului RL 114.2.1.4.
2.1.3. Trimiterile CCRI prezentate sunt transmise ţãrii A şi predate expeditorului autorizat.
2.2. Administraţiile poştale sunt libere sã fixeze taxele şi condiţiile pentru autorizarea utilizãrii serviciului şi pentru prelucrarea trimiterilor predate.
2.3. Administraţiile care asigurã serviciul CCRI pot sã îl facã fie pe bazã de reciprocitate, fie într-un singur sens (serviciul "de retur"). Aceastã ultimã modalitate presupune cã administraţia unei ţãri B acceptã la prezentare trimiteri CCRI, dar nu elibereazã autorizaţie de utilizare a serviciului clienţilor rezidenţi pe teritoriul sãu.
2.4. Administraţiile care asigurã serviciul precizeazã clienţilor lor cu ocazia autorizãrii utilizãrii serviciului, obligaţia de a se conforma dispoziţiilor prezentului articol şi prevederilor conţinute în Manualul poştei de scrisori.
3. Caracteristicile trimiterilor CCRI
3.1. Trimiterile CCRI pot sã se prezinte sub formã de cãrţi poştale sau plicuri conform modelului prevãzut şi prevederilor din Manualul poştei de scrisori.
3.2. Sunt de asemenea, admise ca trimiteri CCRI trimiterile constituite din plicuri sau pachete care comportã o etichetã conform modelului prevãzut şi conform prevederilor din Manualul poştei de scrisori.
3.3. Trimiterile CCRI trebuie sã fie conform limitelor de dimensiuni aplicabile trimiterilor poştei de scrisori echivalente specificate în articolul RL 122. Când este vorba de cãrţi poştale sau de trimiteri sub formã de cãrţi poştale, trimiterile CCRI care rãspund dispoziţiilor articolului RL 128.5 sunt de asemenea admisibile. Trimiterile CCRI nu trebuie sã cântãreascã mai mult de 50 grame.
3.4. Trimiterile CCRI pot sã conţinã corespondenţã şi imprimate.
3.5. Prin derogare de la dispoziţiile de la 3.3 şi 3.4, administraţiile pot conveni bilateral sã admitã mãrfuri fãrã valoare comercialã în trimiterile CCRI*) şi sã le limiteze greutatea la 250 grame. Administraţiile pot de asemenea sã convinã bilateral orice altã extindere a serviciului.
-----------
NOTĂ(CTCE)
Figura corespondenţei comerciale - rãspuns internţional, se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 489 bis din data de 6 iunie 2006, la pag. 49 (a se vedea imaginea asociatã).

4. Facturarea serviciului CCRI
4.1. Orice administraţie care retureazã trimiteri CCRI altei administraţii are dreptul sã perceapã de la aceasta din urmã o sumã corespunzãtoare cheltuielilor pe care ea le-a fãcut pentru returarea trimiterilor CCRI.
4.2. Fixarea acestei sume este fondatã pe o taxã pe trimitere şi o taxã pe kilogram. Aceste taxe se calculeazã în felul urmãtor:
4.2.1. Taxa pe trimitere este fixatã la 0,15 DST;
4.2.2. Taxa pe kilogram este fondatã pe taxele publicate în Lista CN 68 în virtutea articolului RL 238.1.1; administraţiile ale cãror taxe nu sunt indicate în Lista CN 68 calculeazã taxa pe kilogram conform modalitãţilor enunţate în articolul RL 238.1.1, cu excluderea majorãrii de 5% menţionate în respectivul articol.
4.3. Orice revizuire a taxelor menţionate la 4.2.1 trebuie sã se fondeze pe datele economice disponibile.
4.4. Dacã administraţiile interesate nu decid altfel, nu existã nici o compensare a cheltuielilor CCRI atunci când numãrul anual de trimiteri returate de fiecare administraţie este inferior sau egal cu 1000. Când numãrul de trimiteri CCRI depãşeşte 1000 pentru o administraţie, compensarea ţine seama de numãrul de trimiteri returate de cãtre cele douã administraţii.
5. Contabilitatea cheltuielilor serviciului CCRI
5.1. Întocmirea releveurilor de trimiteri CN 09 şi CN 10;
5.1.1. Dupã transmiterea ultimei depeşe a fiecãrei luni, biroul de schimb de origine a trimiterilor CCRI întocmeşte, pe birou de schimb de destinaţie, dupã datele din foile de aviz CN 31, un releveu CN 09 de trimiteri CCRI expediate. El transmite apoi aceste releveuri administraţiei sale centrale.
5.1.1.1. Când foaia de aviz CN31 nu comportã nici o datã referitoare la greutatea trimiterilor CCRI returate, se aplicã, în lipsã, o greutate de 5 grame pe trimitere.
5.1.2. Pentru fiecare administraţie de destinaţie a trimiterilor CCRI, administraţia de origine întocmeşte trimestrial, dupã releveurile CN 09, pe birou de origine şi pe birou de destinaţie şi, eventual, pe cale de îndrumare, un releveu recapitulativ de trimiteri CN 10.
5.1.3. Releveurile CN 09 sunt furnizate în sprijinul releveului recapitulativ CN 10 administraţiei de destinaţie.
5.2. Transmiterea şi acceptarea releveurilor de trimiteri CN 09 şi CN 10
5.2.1. Releveul recapitulativ CN 10 este transmis în dublu exemplar administraţiilor de destinaţie a trimiterilor CCRI într-o perioadã de şase luni de la sfârşitul trimestrului la care se raporteazã.
5.2.2. Dupã acceptarea lui, administraţia de destinaţie a trimiterilor CCRI retureazã un exemplar administraţiei care l-a întocmit. Dacã administraţia în cauzã nu a primit nici o observaţie rectificativã în termen de trei luni începând de la ziua expedierii, ea îl considerã ca admis de drept. Dacã verificãrile fac sã aparã divergenţe, releveul CN 09 rectificat trebuie sã fie anexat în sprijinul releveului recapitulativ CN 10 modificat şi acceptat. Dacã administraţia de origine a trimiterilor CCRI contestã modificãrile aduse pe acest releveu CN 09, ea confirmã datele reale transmiţând fotocopii dupã formularele CN 31 întocmite de cãtre biroul de origine cu ocazia expedierii depeşelor în litigiu.
5.2.3. Administraţiile se pot pune de acord ca releveurile CN 09 şi CN 10 sã fie întocmite de cãtre administraţia de destinaţie a trimiterilor CCRI. În acest caz, procedura de acceptare prevãzutã la 5.2.1 şi 5.2.2 este adaptatã în consecinţã.
5.3. Întocmirea, transmiterea şi aprobarea conturilor serviciului CCRI
5.3.1. Grija întocmirii conturilor revine administraţiei creditoare, care le transmite administraţiei de origine.
5.3.2. Conturile particulare sunt întocmite pe un formular CN 19 şi dupã diferenţa sumelor de contabilizat bazate pe numãrul şi greutatea trimiterilor CCRI primite şi expediate aşa cum reies din releveurile recapitulative CN 10.
5.3.3. Contul particular CN 19 este adresat în dublu exemplar administraţiei debitoare de îndatã ce este posibil dupã sfârşitul perioadei la care el se referã.
5.3.4. Administraţia debitoare nu este obligatã sã accepte conturile speciale care nu i-au fost transmise într-un termen de douãsprezece luni care urmeazã expirãrii anului de referinţã.
5.3.5. Dacã administraţia care a transmis contul particular nu a primit nici o observaţie rectificativã într-un interval de trei luni începând de la transmitere, contul este considerat ca admis de drept.
5.3.6. Administraţia creditoare are posibilitatea sã rezume conturile speciale CN 19 într-un cont general CN 52, în condiţiile prevãzute în articolul RL 242.5.
5.4. Decontul general şi plata cheltuielilor pentru serviciul CCRI
5.4.1. Articolul RL 250 este aplicabil cheltuielilor aferente serviciului CCRI pentru care administraţia creditoare întocmeşte un releveu CN 20.

ART. RL 141
Serviciul de corespondenţã comercialã-rãspuns internaţionalã la nivel local

1. Administraţiile pot conveni bilateral sã exploateze un serviciu facultativ "CCRI - rãspuns la nivel local" fie pe bazã de reciprocitate, fie într-un singur sens (serviciu de retur).
2. Serviciul CCRI - rãspuns la nivel local se bazeazã pe acelaşi principiu ca CCRI, cu diferenţa cã rãspunsurile prefrancate se prezintã sub aceeaşi formã ca rãspunsurile comerciale din serviciul interior al administraţiei în care ele sunt prezentate. Administraţia poştalã a ţãrii de prezentare distribuie aceste rãspunsuri pe adresa unei cãsuţe poştale, de pe teritoriul sãu, le retrage din aceastã cãsuţã poştalã şi le expediazã administraţiei de origine a curierului internaţional.
3. Modalitãţile de funcţionare a acestui serviciu sunt convenite bilateral între administraţiile interesate, pe baza directivelor stabilite de cãtre Consiliul de Exploatare Poştalã.

ART. RL 142
Cupoane-rãspuns internaţionale

1. Administraţiile poştale au posibilitatea de a vinde cupoane rãspuns internaţionale emise prin Biroul Internaţional şi sã limiteze vânzarea conform legislaţiei lor interne.
2. Valoarea cuponului-rãspuns prevãzut în articolul 13.4.2 din Convenţie este de 0,74 DST. Preţul de vânzare fixat de administraţiile poştale interesate nu poate fi inferior acestei valori.
3. Cupoanele-rãspuns sunt schimbabile în oricare ţarã membrã contra timbre poştale şi, dacã legislaţia interioarã a ţãrii de schimb nu se opune, în mod egal contraîntreguri poştale sau contra mãrci sau amprente de francare poştalã reprezentând francarea minimalã a unei trimiteri prioritare simple a poştei de scrisori sau a unei scrisori avion simple expediate în strãinãtate.
4. Administraţia poştalã a unei Ţãri membre are, pe de altã parte, posibilitatea de a solicita depunerea simultanã a cupoanelor-rãspuns şi a trimiterilor de francat în schimbul acestor cupoane-rãspuns.
5. Cupoanele-rãspuns internaţionale*) sunt conform modelului CN 01. Ele sunt imprimate pe hârtie specialã care poartã în filigran literele UPU în majuscule, prin grija Biroului Internaţional. Numele ţãrii de origine este imprimat pe cupoane. Ele poartã în plus, între altele, imprimarea unui cod cu bare normalizat al UPU care conţine codul ISO al ţãrii, data imprimãrii şi preţul de vânzare fixat de cãtre Biroul Internaţional, exprimat în DST. Livrarea lor se face dupã ce administraţiile s-au achitat de valoarea facturii care le este trimisã în prealabil de cãtre Biroul Internaţional şi care indicã valoarea cupoanelor precum şi cheltuielile conexe de producere, de transport şi de asigurare.
-----------
NOTĂ(CTCE)
*) Imaginea cupoanelor rãspuns internaţionale, se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 489 bis din data de 6 iunie 2006, la pag. 51 (a se vedea imaginea asociatã).

6. Administraţiile poştale trimit comanda cupoanelor-rãspuns internaţionale la Biroul Internaţional. Biroul Internaţional întocmeşte o facturã în cele zece zile lucrãtoare care urmeazã primirii comenzii şi o trimite administraţiei interesate. Plata trebuie sã fie efectuatã într-un termen de şase sãptãmâni care urmeazã datei transmiterii facturii. În caz de neplatã în acest termen, factura şi comanda aferente sunt anulate. Totuşi, o administraţie având un sold creditor pe lângã Biroul Internaţional, în cadrul sistemului de contabilitate a cupoanelor-rãspuns internaţionale, poate sã-l utilizeze pentru lichidarea parţialã sau totalã a facturii.
7. Fiecare administraţie are posibilitatea sã indice printr-un procedeu de imprimare preţul de vânzare pe cupoanele-rãspuns sau sã solicite Biroului Internaţional ca acest preţ sã fie indicat în momentul imprimãrii.
8. Perioada de valabilitate a cupoanelor este indicatã pe acestea. Birourile de poştã se asigurã de autenticitatea titlurilor cu ocazia schimbãrii lor şi verificã în special prezenţa filigranului şi a altor elemente de securitate ale cãror caracteristici sunt comunicate în avans de cãtre Biroul Internaţional. Cupoanele-rãspuns al cãror text imprimat nu corespunde textului oficial sunt refuzate ca nefiind valabile. Cupoanele-rãspuns schimbate sunt ştampilate cu ştampila de zi a biroului care a efectuat schimbul.
9. Cupoanele-rãspuns schimbate sunt returate Biroului Internaţional în pachete de o mie. Administraţiile care schimbã mai puţin de 1.000 de cupoane pe an pot retura cupoanele pe care ele le-au schimbat la Biroul Internaţional la sfârşitul fiecãrui an. Ele sunt însoţite de un releveu CN 03 întocmit în dublu exemplar şi care comportã indicaţia globalã a numãrului şi valorii lor. Valoarea este calculatã conform taxei prevãzute la punctul 2. În caz de modificare a taxei, toate cupoanele-rãspuns schimbate anterior datei modificãrii fac obiectul unei transmiteri unice care le cuprinde în mod excepţional pe acestea; ele sunt însoţite de un releveu CN 03 special contabilizat dupã vechea valoare.
10. Dupã verificarea de cãtre Biroul Internaţional, releveul CN 03 este returat administraţiilor poştale, datat şi semnat în mod corespunzãtor. La sfârşitul fiecãrui trimestru, Biroul Internaţional întocmeşte, pe baza releveurilor CN 03 primite, un releveu recapitulativ al cupoanelor schimbate de cãtre fiecare administraţie. El efectueazã o platã pe baza acestor releveuri. Plata este efectuatã într-un termen de şase sãptãmâni dupã încheierea fiecãrui trimestru. Administraţiile au posibilitatea sã primeascã plãţile direct sau sã le crediteze prin contul lor CRI de pe lângã Biroul Internaţional. Nici o platã nu este efectuatã pentru cupoanele schimbate care au fost falsificate sau contrafãcute.
11. Un sistem de contabilitate distinct pentru cupoanele-rãspuns internaţionale, cuprinzând un cont individual pentru fiecare administraţie care participã la prestarea acestui serviciu, este creat la Biroul Internaţional. Acest sistem se deruleazã în conformitate cu dispoziţiile în vigoare ale Regulamentului privind gestionarea administrativã şi financiarã a cupoanelor-rãspuns internaţionale.
12. Biroul Internaţional preia şi cupoanele-rãspuns deteriorate transmise împreunã cu un releveu CN 03, întocmit în douã exemplare, cu condiţia ca cel puţin o parte din codurile cu barã sã permitã determinarea valorii lor.

ART. RL 143
Serviciul de grupaj "Consignment"

1. Administraţiile poştale pot conveni între ele sã participe la un serviciu facultativ de grupaj denumit "Consignment" pentru trimiterile grupate ale unui singur expeditor destinate pentru strãinãtate.
2. În mãsura posibilului, acest serviciu este identificat prin logo-ul definit la pct. 4.
3. Detaliile acestui serviciu sunt fixate bilateral între administraţia de origine şi cea de destinaţie pe baza dispoziţiilor definite de cãtre Consiliul de Exploatare Poştalã.
4. Identificarea serviciului de grupaj "Consignment"
4.1. Logo-ul*) destinat sã identifice serviciul grupaj "Consignment" este compus din urmãtoarele elemente:
- cuvântul "CONSIGNMENT" în albastru;
- trei benzi orizontale (una roşie, una albastrã şi una verde).
-----------
NOTĂ(CTCE)
*) Imaginea reprezentând "Logo-ul destinat sã identifice serviciul grupaj <Consignment>" se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 489 bis din data de 6 iunie 2006, la pag. 52 (a se vedea imaginea asociatã).

CAP. 6
Materii periculoase interzis a se introduce în trimiteri ale poştei de scrisori. Prelucrarea trimiterilor admise din greşealã. Reexpediere. Înapoierea la origine. Retragerea. Reclamaţii.

ART. RL 144
Materii periculoase interzis a se introduce în trimiteri ale poştei de scrisori

1. Obiectele vizate prin "Recomandãrile referitoare la transportul mãrfurilor periculoase", stabilite de cãtre Naţiunile Unite, cu excepţia anumitor mãrfuri periculoase, materii radioactive şi substanţe infecţioase prevãzute în prezentul Regulament, precum şi prin Instrucţiunile Tehnice ale Organizaţiei Aviaţiei Civile Internaţionale (OACI) şi Regulamentul pentru transportul mãrfurilor periculoase ale Asociaţiei Transportului Aerian Internaţional (IATA) sunt considerate ca materii periculoase conform dispoziţiilor articolului 15.3.1 al Convenţiei, şi introducerea lor în trimiteri ale poştei de scrisori este interzisã.

ART. RL 145
Prelucrarea trimiterilor admise din greşealã

1. Trimiterile care au fost admise din greşealã şi care nu sunt în dezacord fundamental cu condiţiile articolului 9 al Convenţiei, în ceea ce priveşte clasificarea sau greutatea şi cu cele din prezentul Regulament în ceea ce priveşte conţinutul, dimensiunile, prezentarea şi indicaţiile reglementare, trebuie totuşi sã fie predate destinatarilor fãrã supliment de taxã. Trimiterile admise din greşealã conţinând materii biologice perisabile sau materiale radioactive şi cele care nu îndeplinesc dispoziţiile articolului 16 din Convenţie pot de asemenea sã fie predate destinatarilor, dacã dispoziţiile aplicate în ţara de destinaţie permit acest lucru. Dacã sunt imposibil de distribuit trimiterile admise din greşealã, se convine ca ele sã fie returate administraţiei de origine.
2. Trimiterile conţinând obiectele menţionate de la articolul 15.2.1.1 şi 15.3.1 din Convenţie şi admise din greşealã la expediere sunt tratate conform legislaţiei ţãrii administraţiei de origine, de tranzit sau de destinaţie care le-a constatat prezenţa.
3. Administraţia de destinaţie poate preda destinatarului partea din conţinut care nu intrã sub incidenţa unei interdicţii.
4. În cazul în care o trimitere admisã din greşealã la expediere nu este nici returatã la origine nici predatã cãtre destinatar, atunci administraţia de origine trebuie sã fie informatã imediat despre tratamentul aplicat trimiterii. Aceastã informaţie trebuie sã indice într-o manierã precisã interdicţia sub incidenţa cãreia se aflã trimiterea precum şi obiectele care au ocazionat reţinerea. O trimitere admisã din greşealã şi înapoiatã la origine trebuie sã fie însoţitã de o informaţie similarã.
5. În caz de reţinere a unei trimiteri poştale admise din greşealã la expediere, administraţia de tranzit sau de destinaţie trebuie sã informeze despre acest lucru administraţia de origine prin transmiterea unui proces-verbal CN 13.
6. De altfel, este rezervat dreptul oricãrei Ţãri-membre de a nu efectua, pe teritoriul sãu, transportul în tranzit deschis al trimiterilor poştei de scrisori, altele decât scrisorile, cãrţile poştale şi cecogramele, faţã de care nu au fost respectate dispoziţiile legale care regleazã condiţiile publicãrii lor sau a circulaţiei lor în aceastã ţarã. Aceste trimiteri trebuie sã fie înapoiate administraţiei de origine.

ART. RL 146
Reexpediere

1. În caz de schimbare a adresei destinatarului, trimiterile îi sunt reexpediate imediat în condiţiile indicate mai jos.
2. Trimiterile nu sunt totuşi reexpediate:
2.1. dacã expeditorul a interzis reexpedierea printr-o adnotare într-o limbã cunoscutã în ţara de destinaţie;
2.2. dacã ele poartã, deasupra adresei destinatarului, menţiunea "sau ocupantului locurilor".
3. Administraţiile poştale care percep o taxã pentru cererea de reexpediere în serviciul lor intern sunt autorizate sã perceapã aceeaşi taxã în serviciul internaţional.
4. Nici o taxã suplimentarã nu este perceputã pentru trimiterile poştei de scrisori reexpediate de la o ţarã la altã ţarã, în afarã de excepţiile prevãzute mai jos. Cu toate acestea, administraţiile care percep o taxã de reexpediere în serviciul lor intern sunt autorizate sã perceapã aceeaşi taxã pentru trimiterile poştei de scrisori din regimul internaţional reexpediate în propriul lor serviciu.
5. Modalitãţi de reexpediere
5.1. Trimiterile adresate unor destinatari având adresa schimbatã sunt considerate ca adresate direct din locul de origine cãtre locul noii destinaţii.
5.2. Orice trimitere cu valoare declaratã al cãrui destinatar este plecat în altã ţarã poate fi reexpediatã dacã aceastã ţarã executã serviciul în relaţiile sale cu ţara primei destinaţii. Dacã nu este cazul, trimiterea este înapoiatã imediat administraţiei de origine pentru a fi predatã expeditorului.
5.3. Reexpedierea dintr-o ţarã cãtre alta nu are loc decât dacã trimiterile satisfac condiţiile solicitate pentru noul transport. Aceasta este valabil de asemenea pentru trimiterile adresate de la început unei destinaţii din interiorul unei ţãri.
5.4. În cazul reexpedierii, biroul reexpeditor îşi aplicã ştampila de zi pe faţa trimiterilor sub formã de carte poştalã şi pe spatele celorlalte categorii de trimiteri.
5.5. Trimiterile simple sau recomandate înapoiate expeditorilor pentru completarea sau rectificarea adresei nu sunt considerate, la repunerea lor în serviciul poştal, ca trimiteri reexpediate. Ele sunt tratate ca trimiteri noi, pasibile de o nouã taxã.
5.6. Dacã încercarea de predare a unei trimiteri expres la domiciliu printr-un curier special rãmâne infructuoasã, biroul reexpeditor trebuie sã bareze eticheta sau menţiunea "EXPRES" prin douã linii transversale groase.
5.7. Fiecare administraţie are posibilitatea de a fixa un termen de reexpediere conform celui care este în vigoare în serviciul sau interior.
6. Îndrumare
6.1. Trimiterile prioritare şi trimiterile avion sunt reexpediate spre noua lor destinaţie pe calea cea mai rapidã (aerianã sau de suprafaţã).
6.2. Celelalte trimiteri sunt reexpediate prin mijloacele de transport normale utilizate pentru trimiterile neprioritare sau de suprafaţã (inclusiv S.A.L). Ele pot sã fie reîndrumate pe cale prioritarã sau aerianã la solicitarea expresã a destinatarului dacã acesta se angajeazã sã plãteascã diferenţa de francare care corespunde noii transmiteri prioritare sau noului parcurs aerian. În acest caz, diferenţa de francare este perceputã în principiu, în momentul predãrii şi rãmâne în posesia administraţiei de distribuire. Toate trimiterile pot fi reîndrumate de asemenea pe calea cea mai rapidã dacã diferenţa de francare este plãtitã biroului expeditor de cãtre o terţã persoanã. Reexpedierea unor astfel de trimiteri pe calea cea mai rapidã în interiorul ţãrii de destinaţie este supusã reglementãrii interne a acestei ţãri.
6.3. Administraţiile care aplicã taxe combinate pentru reexpedierea pe cale aerianã sau prioritarã în condiţiile prevãzute la punctul 6.2, pot fixa taxe speciale care nu trebuie sã depãşeascã taxele combinate.
7. Taxare
7.1. Trimiterile nefrancate sau insuficient francate pentru primul lor parcurs sunt supuse taxei care le-ar fi fost aplicatã dacã ele ar fi fost adresate direct din punctul de origine cãtre locul noii destinaţii.
7.2. Trimiterile corect francate pentru primul lor parcurs şi al cãror supliment de taxã aferent parcursului ulterior nu a fost achitat înainte de reexpedierea lor sunt supuse unei taxe care reprezintã diferenţa dintre francarea deja achitatã şi cea care ar fi fost perceputã dacã trimiterile ar fi fost expediate de la început spre noua lor destinaţie. Acestei taxe i se adaugã taxa de prelucrare pentru trimiterile nefrancate sau insuficient francate. În caz de reexpediere pe cale prioritarã sau aerianã, trimiterile sunt în plus supuse, pentru parcursul ulterior, unei suprataxe, unei taxe combinate sau unei taxe speciale conform punctelor 6.2 şi 6.3.
7.3. Trimiterile care au circulat de la început în scutire de taxe în interiorul unei ţãri sunt supuse taxei de francare care ar fi trebuit sã fie achitatã dacã aceste trimiteri ar fi fost adresate direct din punctul de origine spre noua destinaţie. Acestei taxe i se adaugã taxa de prelucrare pentru trimiteri nefrancate sau insuficient francate.
7.4. În caz de reexpediere cãtre o altã ţarã, taxele urmãtoare trebuie sã fie anulate:
7.4.1. taxa de post-restant;
7.4.2. taxa de prezentare la vamã;
7.4.3. taxa de magazinaj;
7.4.4. taxa de comision;
7.4.5. taxa suplimentarã de expres;
7.4.6. taxa de predare la destinaţie a pachetelor mici.
7.5. Drepturile vamale şi celelalte drepturi a cãror anulare nu a putut fi obţinutã la reexpediere sau la returarea la origine sunt acoperite, pe calea rambursãrii, de la administraţia noii destinaţii. În acest caz, administraţia primei destinaţii anexeazã trimiterii o notã explicativã şi un mandat de rambursare (model TFP3 din Regulamentul Aranjamentului privind serviciile de platã ale poştei). Dacã serviciul de ramburs nu existã în relaţiile dintre administraţiile interesate, drepturile în cauzã sunt acoperite pe cale de corespondenţã.
7.6. Trimiterile poştei de scrisori reexpediate sunt predate destinatarilor contra plãţii taxelor cu care au fost grevate la plecare, la sosire sau pe parcurs ca urmare a reexpedierii dincolo de primul parcurs. Drepturile vamale sau celelalte cheltuieli speciale pentru care ţara reexpeditoare nu acordã anularea sunt de asemenea datorate de cãtre destinatari.
8. Reexpedierea colectivã
8.1. Trimiterile simple de reexpediat cãtre aceeaşi persoanã care are adresa schimbatã pot fi inserate în plicuri colectoare CN 14, furnizate de cãtre administraţii. Doar numele şi noua adresã a destinatarului trebuie sã fie înscrise pe aceste plicuri.
8.2. Când cantitatea de trimiteri de reexpediat colectiv o justificã, poate fi utilizat un sac. În acest caz, detaliile necesare trebuie sã fie înscrise pe o etichetã specialã, furnizatã de cãtre administraţie şi imprimatã, în general, dupã acelaşi model ca şi plicul CN 14.
8.3. Nu pot fi introduse în aceste plicuri sau saci trimiteri supuse controlului vamal. Trimiterile a cãror formã, volum şi greutate ar risca sã producã deteriorãri sunt de asemenea excluse.
8.4. Plicurile colectoare CN 14 şi sacii utilizaţi pentru reexpedierea colectivã a corespondenţei sunt îndrumaţi cãtre noua destinaţie pe calea prescrisã pentru trimiterile individuale.
8.5. Plicul sau sacul trebuie sã fie prezentat deschis biroului reexpeditor. Acesta percepe dacã este cazul, suplimentele de taxe de care trimiterile reexpediate ar putea fi pasibile. Când suplimentul de francare nu este achitat, taxa de perceput la sosire este indicatã pe trimiteri. Dupã verificare, biroul reexpeditor închide plicul sau sacul. Eventual, el aplicã pe plic sau pe eticheta sacului ştampila T pentru a evidenţia cã trebuie percepute taxe pentru o parte sau pentru toate trimiterile reexpediate.
8.6. La sosirea la destinaţie, plicul sau sacul poate fi deschis şi conţinutul sãu verificat de cãtre biroul distribuitor, care percepe, dacã este cazul, suplimentele de taxe neachitate. Taxa de prelucrare pentru trimiterile nefrancate sau insuficient francate nu este perceputã decât o singurã datã pentru toate trimiterile inserate în plic sau în saci.
8.7. Trimiterile simple adresate fie marinarilor, fie pasagerilor îmbarcaţi pe un acelaşi vapor, fie persoanelor care iau parte la o cãlãtorie colectivã pot fi prelucrate şi ele aşa cum este prevãzut la punctele 8.1 pânã la 8.6. În acest caz, plicurile sau etichetele sacilor trebuie sã poarte adresa vaporului (a agenţiei de navigaţie sau de cãlãtorie, etc.) cãruia trebuie sã-i fie predate plicurile sau sacii.

ART. RL 147
Trimiteri nedistribuibile. Returarea în ţara de origine sau la expeditor şi termenul de pãstrare

1. Administraţiile poştale asigurã returarea trimiterilor care nu au putut fi predate destinatarilor dintr-o cauzã oarecare.
2. Termenul de pãstrare a trimiterilor este indicat în paragrafele de mai jos.
3. Nici o taxã suplimentarã nu este perceputã pentru trimiterile nedistribuite ale poştei de scrisori returate în ţara de origine, în afara excepţiilor prevãzute mai jos. Cu toate acestea, administraţiile care percep o taxã de retur în serviciul lor intern, sunt autorizate sã perceapã aceeaşi taxã pentru trimiterile din regimul internaţional care le sunt returate.
4. În pofida dispoziţiilor de la punctul 3, dacã o administraţie primeşte, pentru retur la expeditor, trimiteri depuse în strãinãtate prin clienţi rezidenţi pe teritoriul sãu, ea este autorizatã sã perceapã de la expeditor/expeditori o taxã de prelucrare pe trimitere care sã nu depãşeascã taxa de francare care ar fi fost perceputã dacã trimiterea ar fi fost prezentatã în administraţia respectivã.
4.1. În completarea dispoziţiilor de la 4, se înţelege cã expeditorul sau expeditorii sunt persoanele sau entitãţile al cãror nume figureazã pe adresa sau adresele de retur.
5. Dispoziţii generale
5.1. Sub rezerva dispoziţiilor legislaţiei din ţara de destinaţie, trimiterile nedistribuite sunt returate cãtre administraţia poştalã de origine ale cãrei mãrci de francare figureazã pe trimitere.
5.2. Returarea trebuie sã aibã loc imediat pentru trimiterile refuzate de cãtre destinatar sau a cãror predare este clar imposibilã.
5.3. Celelalte trimiteri nedistribuibile sunt pãstrate de cãtre administraţia de destinaţie pe parcursul unei perioade fixate de reglementarea sa. Totuşi, termenul de pãstrare nu poate depãşi o lunã, cu excepţia cazurilor particulare în care administraţia de destinaţie considerã cã este necesar sã îl prelungeascã pânã la maximum douã luni. Înapoierea în ţara de origine trebuie sã aibã loc într-un timp mai scurt dacã expeditorul a solicitat acest lucru printr-o adnotare aplicatã pe faţa trimiterii într-o limbã cunoscutã în ţara de destinaţie.
6. Modalitãţi particulare
6.1. Trimiterile din regimul intern nedistribuibile nu sunt reexpediate în strãinãtate în vederea restituirii lor cãtre expeditori, decât dacã ele îndeplinesc condiţiile cerute pentru noul transport. Se procedeazã la fel cu trimiterile din regim internaţional al cãror expeditor şi-a transferat rezidenţa într-o altã ţarã.
6.2. Cãrţile poştale care nu poartã adresa expeditorului nu sunt înapoiate. Totuşi, cãrţile poştale recomandate trebuie întotdeauna returate.
6.3. Returarea la origine a imprimatelor nedistribuibile nu este obligatorie, cu excepţia cazului în care expeditorul a solicitat returul printr-o adnotare menţionatã pe trimitere într-o limbã cunoscutã în ţara de destinaţie. Administraţiile se strãduiesc totuşi sã efectueze acest retur cãtre expeditor sau sã-l informeze despre aceasta, atunci când este vorba de repetarea tentativelor infructuoase de predare sau de trimiteri în numãr. Imprimatele recomandate şi cu cãrţi trebuie întotdeauna sã fie returate.
6.4. Sunt considerate ca nedistribuibile trimiterile pentru terţi:
6.4.1. adresate prin grija serviciilor diplomatice sau consulare şi predate de cãtre acestea biroului de poştã ca nereclamate;
6.4.2. adresate hotelurilor, locuinţelor, agenţiilor de companii aeriene sau maritime şi restituite biroului de poştã sub motivul imposibilitãţii de predare cãtre destinatari.
6.5. În nici un caz, trimiterile vizate la punctul 6.4 nu trebuie sã fie considerate ca trimiteri noi supuse francãrii.
7. Îndrumarea
7.1. Când calea de suprafaţã nu mai este folositã de cãtre ţara care face returul, aceasta are obligaţia de a transmite trimiterile nedistribuibile pe calea cea mai adecvatã pe care o utilizeazã.
7.2. Trimiterile prioritare, scrisorile-avion şi cãrţile poştale-avion sunt returate la origine pe calea cea mai rapidã (aerianã sau de suprafaţã).
7.3. Trimiterile avion nedistribuibile, altele decât scrisorile-avion şi cãrţile poştale-avion sunt returate la origine prin mijloacele de transport normal utilizate pentru trimiterile neprioritare sau de suprafaţã (SAL inclusiv), cu excepţia:
7.3.1. cazului întreruperii acestor mijloace de transport;
7.3.2. dacã administraţia de destinaţie a ales în mod sistematic calea aerianã pentru înapoierea acestor trimiteri.
7.4. Pentru înapoierea trimiterilor la origine pe calea prioritarã sau aerianã la cererea expeditorului, articolul RL 146.6.2 şi 3 este aplicabil prin analogie.
8. Prelucrarea trimiterilor
8.1. Înainte de a retura cãtre administraţia de origine trimiterile nedistribuibile dintr-un motiv oarecare, biroul de destinaţie trebuie sã indice, în limba francezã, cauza nedistribuirii. Motivul va fi menţionat, într-o manierã clarã şi concisã, dacã este posibil pe faţa trimiterii, sub forma urmãtoare: necunoscut, refuzat, mutat, nereclamat, adresã incompletã, etc. În ceea ce priveşte cãrţile poştale şi imprimatele sub formã de cãrţi poştale, cauza nedistribuirii este indicatã pe jumãtatea dreaptã a feţei trimiterii.
8.2. Aceastã indicaţie este furnizatã prin aplicarea unei ştampile sau a unei etichete CN 15, completate dupã caz. Fiecare administraţie are dreptul sã adauge traducerea, în propria sa limbã, a cauzei nedistribuirii şi celelalte indicaţii care îi convin. În relaţiile cu administraţiile care s-au declarat de acord, aceste indicaţii pot sã se facã într-o singurã limbã convenitã. De asemenea, inscripţiile scrise cu mâna referitoare la nepredare fãcute de cãtre agenţi sau de cãtre birourile de poştã pot, în acest caz, sã fie considerate suficiente.


┌───────────────────────────────────┐
│RETUR                    CN 15     │
│...................................│
│                                   │
│[] Necunoscut         [] Refuzat   │
│                                   │
│[] Mutat              [] Nereclamat│
│                                   │
│[] Adresã insuficientã             │
│                                   │
│[]                                 │
│                                   │
│...................................│
│                                   │
│Data returului:                    │
└───────────────────────────────────┘



Dimensiuni maxime: 52 x 52 mm., culoare roz

8.3. Biroul de destinaţie trebuie sã bareze indicaţiile care îl privesc astfel, încât ele sã rãmânã vizibile şi sã înscrie pe faţa trimiterii menţiunea "Retur" lângã indicaţia biroului de origine. El trebuie, în plus, sã aplice ştampila sa de zi pe spatele trimiterilor prioritare în plic şi al scrisorilor şi pe faţa cãrţilor poştale.
8.4. Trimiterile nedistribuibile sunt returate biroului de schimb al ţãrii de origine, fie izolat, fie într-o legãturã specialã etichetatã "Trimiteri nedistribuibile", ca şi trimiteri de îndrumat spre aceastã ţarã. Trimiterile nedistribuibile simple care poartã indicaţii suficiente pentru returul lor sunt înapoiate direct expeditorului.
8.5. Trimiterile cu valoare declaratã nedistribuite, trebuie sã fie înapoiate pe cât posibil şi cel mai târziu în termenul fixat la 5.3. Aceste trimiteri sunt înscrise în foaia de aviz CN 16 şi incluse în pachetul, plicul sau sacul etichetat "Valori declarate".
8.6. Trimiterile nedistribuibile înapoiate în ţara de origine sunt prelucrate conform articolului RL 146.7.

ART. RL 148
Retragerea. Modificarea sau corectarea adresei la cererea expeditorului.

1. Expeditorul unei trimiteri a poştei de scrisori poate sã o retragã din serviciu, sã modifice sau sã corecteze adresa în condiţiile descrise mai jos:
2. Fiecare administraţie poştalã este obligatã sã accepte cererile de retragere, de modificare sau de corectare a adresei privind orice trimitere a poştei de scrisori prezentatã în serviciul altei administraţii dacã legislaţia sa o permite.
3. Întocmirea cererii
3.1. Orice cerere de retragere a trimiterilor, de modificare sau corectare a adresei determinã completarea, de cãtre expeditor, a unui formular CN 17. Un singur formular poate fi utilizat pentru mai multe trimiteri predate simultan aceluiaşi birou de cãtre acelaşi expeditor, pentru adresa unui acelaşi destinatar.
3.2. Depunând cererea la biroul de poştã, expeditorul trebuie sã îşi justifice identitatea şi sã prezinte, dacã este cazul, recipisa de prezentare. Administraţia ţãrii de origine îşi asumã responsabilitatea acestei justificãri.
3.3. O simplã corectare a adresei (fãrã modificarea numelui sau calitãţii destinatarului) poate fi cerutã direct de cãtre expeditor biroului de destinaţie. Taxa prevãzutã la 4 nu este perceputã într-un astfel de caz.
3.4. Printr-o notificare adresatã Biroului Internaţional, orice administraţie poate prevede schimbul de cereri CN 17, în ceea ce o priveşte, prin intermediul administraţiei sale centrale sau al unui birou special desemnat. Aceastã notificare trebuie sã comporte numele acestui birou.
3.5. Administraţiile care utilizeazã posibilitatea prevãzutã la 3.4. iau în sarcina lor cheltuielile pe care le poate determina transmiterea, în serviciul lor intern, pe cale poştalã sau pe calea telecomunicaţiilor, a comunicaţiilor schimbate cu biroul de destinaţie. Recurgerea la calea telecomunicaţiilor sau la un serviciu similar este obligatorie atunci când expeditorul însuşi utilizeazã aceastã cale şi biroul de destinaţie nu poate fi înştiinţat în timp util pe cale poştalã.
3.6. Dacã trimiterea se gãseşte încã în ţara de origine, cererea este tratatã conform legislaţiei acestei ţãri.
4. Taxe
4.1. Expeditorul trebuie sã plãteascã, pentru fiecare cerere, o taxã specialã a cãrei sumã indicativã este de 1,31 DST.
4.2. Cererea este transmisã pe cale poştalã sau pe calea telecomunicaţiilor pe cheltuiala expeditorului. Condiţiile de transmitere şi dispoziţiile referitoare la utilizarea cãii telecomunicaţiilor sunt indicate la punctul 6 de mai jos.
4.3. Pentru cererea de retragere, de modificare sau de corectare a adresei privind mai multe trimiteri prezentate simultan la acelaşi birou de cãtre acelaşi expeditor pe adresa aceluiaşi destinatar, nu se percep decât o singurã datã taxele prevãzute la 4.1 şi 4.2.
5. Transmiterea cererii pe cale poştalã
5.1. Dacã cererea este destinatã a fi transmisã pe cale poştalã, formularul CN 17, însoţit dacã este posibil de un facsimil al plicului sau al adresei trimiterii, este expediat direct biroului de destinaţie, în plic recomandat şi pe calea cea mai rapidã (aerianã sau de suprafaţã).
5.2. Dacã schimbul de cereri se efectueazã prin intermediul administraţiilor centrale, o copie a cererii poate, în caz de urgenţã, sã fie expediatã direct de cãtre biroul de origine biroului de destinaţie. Trebuie sã se ţinã seama de cererile expediate direct. Trimiterile respective sunt excluse de la distribuire pânã la sosirea cererii de la administraţia centralã.
5.3. La primirea formularului CN 17, biroul destinatar cautã trimiterea semnalatã şi dã urmare cererii.
5.4. Urmarea datã de cãtre biroul de destinaţie oricãrei cereri de retragere de trimiteri, de modificare sau de corectare a adresei este comunicatã imediat biroului de origine, pe calea cea mai rapidã (aerianã sau de suprafaţã), prin intermediul unei copii dupã formularul CN 17 corect completat în partea "Rãspunsul biroului de destinaţie". Biroul de origine înştiinţeazã reclamantul. Acelaşi lucru este valabil şi în cazurile de mai jos:
5.4.1. cercetãri infructuoase;
5.4.2. trimiterea deja predatã destinatarului;
5.4.3. trimiterea confiscatã, distrusã sau reţinutã.
5.5. Returarea la origine a unei trimiteri neprioritare sau de suprafaţã ca urmare a unei cereri de retragere se realizeazã pe cale prioritarã sau pe cale aerianã atunci când expeditorul se angajeazã sã plãteascã diferenţa de francare corespunzãtoare. Atunci când o trimitere este reexpediatã pe cale prioritarã sau pe cale aerianã ca urmare a cererii de modificare sau corectare a adresei, diferenţa de francare corespunzãtoare noului parcurs este perceputã de la destinatar şi rãmâne în posesia administraţiei de distribuire.
6. Transmiterea cererii pe calea telecomunicaţiilor.
6.1. Dacã cererea trebuie fãcutã pe calea telecomunicaţiilor, formularul CN 17 este depus în serviciul corespunzãtor însãrcinat sã transmitã termenii biroului de poştã de destinaţie. Expeditorul trebuie sã plãteascã taxa corespunzãtoare acestui serviciu.
6.2. La primirea mesajului sosit pe calea telecomunicaţiilor, biroul de destinaţie cautã trimiterea semnalatã şi dã cererii urmarea necesarã.
6.3. Orice cerere de modificare sau corectare a adresei referitoare la o trimitere cu valoare declaratã formulatã pe calea telecomunicaţiilor trebuie sã fie confirmatã poştal prin primul curier, în forma prevãzutã la punctul 5.1. Formularul CN 17 trebuie atunci sã poarte ca antet, în caractere vizibile, menţiunea "Confirmare a cererii transmise pe calea telecomunicaţiilor din ..........". Aşteptând aceastã confirmare, biroul de destinaţie se mãrgineşte la a pãstra trimiterea. Totuşi, administraţia de destinaţie poate, pe propria responsabilitate, sã dea urmare cererii transmise pe calea telecomunicaţiilor fãrã a aştepta confirmarea poştalã.
6.4. În relaţiile între douã ţãri care admit acest procedeu, expeditorul poate solicita sã fie informat pe calea telecomunicaţiilor despre dispoziţiile luate de cãtre biroul de destinaţie ca urmare a cererii sale. El trebuie sã plãteascã o taxã corespunzãtoare. În caz de utilizare a telegramelor, el trebuie sã achite taxa unei telegrame calculatã pe baza a cincisprezece cuvinte. Când se utilizeazã telexul, taxa perceputã de la expeditor se ridicã în principiu, la aceeaşi valoare care este perceputã pentru transmiterea cererii prin telex.
6.5. Dacã expeditorul unei cereri transmise pe calea telecomunicaţiilor a solicitat sã fie informat printr-un mijloc similar, rãspunsul este trimis pe aceastã cale biroului de origine. Acesta informeazã expeditorul cât mai curând posibil. Acelaşi lucru este valabil atunci când cererea pe calea telecomunicaţiilor nu este suficient de explicitã pentru a identifica în mod sigur trimiterea.

ART. RL 149
Retragere. Modificarea sau corectarea adresei. Trimiteri prezentate într-o altã ţarã decât cea care primeşte cererea

1. Orice birou care primeşte o cerere de retragere de trimiteri, de modificare sau de corectare a adresei introduse conform articolului RL 148.2, verificã identitatea expeditorului trimiterii. El se asigurã în special ca adresa expeditorului sã figureze corect în locul prevãzut acestui scop în formularul CN 17. El transmite apoi formularul CN 17 biroului de origine sau de destinaţie a trimiterii.
2. Dacã cererea priveşte o trimitere recomandatã sau o trimitere cu valoare declaratã, originalul recipisei trebuie sã fie prezentat de cãtre expeditor, iar formularul CN 17 trebuie sã fie însoţit de menţiunea "Vãzut originalul recipisei". Înainte de a fi înapoiatã expeditorului, pe recipisã se menţioneazã urmãtoarele: "Cerere de retragere (modificare sau corectare de adresã) depusã la data ........... la biroul ...............". Aceastã indicaţie este susţinutã de ştampila de zi a biroului care primeşte cererea. Formularul CN 17 este apoi transmis biroului de destinaţie prin intermediul biroului de origine al trimiterii.
3. Orice cerere introdusã pe calea telecomunicaţiilor în condiţiile prevãzute la punctul 1 este adresatã direct biroului de destinaţie a trimiterii. Dacã, totuşi, ea se referã la o trimitere recomandatã sau cu valoare declaratã, un formular CN 17, însoţit de menţiunile: "Vãzut originalul recipisei de prezentare" şi "Cerere transmisã pe calea telecomunicaţiilor la data ........ la biroul ................." trebuie, în plus, sã fie trimisã biroului de origine a trimiterii. Dupã ce a verificat indicaţiile, biroul de origine înscrie în antetul formularului CN 17, în caractere foarte vizibile, menţiunea "Confirmare a cererii transmise pe calea telecomunicaţiilor" şi îl transmite biroului de destinaţie. Biroul de destinaţie reţine trimiterea recomandatã sau cu valoare declaratã pânã la primirea acestei confirmãri.
4. Pentru a preveni expeditorul, biroul de destinaţie a trimiterii informeazã biroul care primeşte cererea despre urmarea care i-a fost datã acesteia. Totuşi, când este vorba despre o trimitere recomandatã sau cu valoare declaratã, aceastã informaţie trebuie sã treacã prin biroul de origine a trimiterii. În caz de retragere, trimiterea retrasã este anexatã acestei informãri.
5. Articolul RL 148 este aplicabil, prin analogie, biroului care primeşte cererea şi administraţiei sale.

ART. RL 150
Reclamaţii

1. Principii
1.1. În termenul indicat în articolul 17 din Convenţie, reclamaţiile sunt acceptate de îndatã ce problema este semnalatã de cãtre expeditor sau destinatar. Totuşi, când reclamaţia unui expeditor se referã la o trimitere nedistribuitã şi când termenul de îndrumare prevãzut nu a expirat încã, se convine sã se informeze expeditorul asupra acestui termen.
2. Întocmirea cererii
2.1. Orice reclamaţie determinã întocmirea unui formular CN 08. Prin acord între administraţiile interesate, reclamaţia poate sã ia forma unui fişier sau a unui mesaj informatic (formularul CN 08 electronic) transmis pe cale electronicã datoritã utilizãrii, de exemplu, a Internetului. În lipsa unui astfel de acord, ea ia forma unui document CN 08.
2.2. Formularul CN 08 trebuie sã fie însoţit pe cât posibil, de un facsimil al adresei trimiterii. Formularul de reclamaţie trebuie sã fie însoţit de toate detaliile pe care le comportã textul şi într-un mod foarte citeţ. Se vor utiliza de preferinţã, litere majuscule latine şi cifre arabe, sau şi mai bine, se va utiliza maşina de scris.
2.3. Dacã reclamaţia priveşte o trimitere contra ramburs, ea trebuie sã fie însoţitã, în plus, de un duplicat de mandat TFP 3 prevãzut de Regulamentul Aranjamentului privind serviciile de platã ale poştei.
2.4. Un singur formular poate fi utilizat pentru mai multe trimiteri prezentate simultan la acelaşi birou de cãtre acelaşi expeditor şi expediate pe aceeaşi cale pe adresa aceluiaşi destinatar.
2.5. Toate administraţiile trebuie sã notifice Biroului Internaţional adresele poştale şi, pe cât posibil, adresele electronice la care reclamaţiile CN 08 şi duplicatul lor trebuie sã fie transmis.
2.6. Administraţia care primeşte prima formularul CN 08 şi documentele justificative de la un client trebuie în mod garantat sã îşi termine ancheta în termen de zece zile şi sã reexpedieze formularul CN 08 şi documentele justificative administraţiei respective. Formularul şi documentele justificative trebuie sã fie returate administraţiei de unde apare reclamaţia cât mai curând posibil şi cel mai târziu în termen de douã luni începând de la data reclamaţiei originale sau treizeci de zile începând de la aceastã datã dacã reclamaţia a fost transmisã prin fax sau un alt mijloc electronic. Reclamaţiile care privesc trimiterile cu valoare declaratã, recomandate sau cu predare atestatã vor fi însoţite de declaraţia destinatarului, redactatã pe un formular CN 18 şi care certificã neprimirea trimiterii cercetate, numai dacã expeditorul o cere. Odatã scursã perioada prescrisã, un rãspuns este adresat prin fax, curier electronic sau orice alt mijloc de telecomunicaţii administraţiei de rigine, pe cheltuiala administraţiei de destinaţie. Nici o declaraţie a destinatarului stabilitã pe un formular CN 18, care certificã neprimirea trimiterii nu este pretins pentru trimiterile poştei de scrisori simple. În cazul în care existã un acord privind utilizarea unui sistem electronic, termenul de rãspuns este stabilit pe baza acordului dintre administraţiile interesate, dar nu poate sã depãşeascã termenul specificat în prezentul paragraf.
2.7. Rãspunsurile la reclamaţiile transmise prin fax, curier electronic sau alte mijloace electronice trebuie sã fie transmise, în mãsura posibilului, pe aceeaşi cale.
2.8. La cerere, o recipisã sau un numãr de referinţã trebuie sã fie înmânat gratuit clientului care formuleazã o reclamaţie, în cazul în care este prevãzut cã, clientul sau administraţia trebuie sã poatã urmãri evoluţia tratãrii reclamaţiei sau dacã administraţia trateazã reclamaţia în baza formularului CN 08. Fiecare administraţie poate sã creeze propriul sãu model de recipisã. Un exemplu este prezentat în Regulament, cu titlu indicativ.
2.9. Dacã expeditorul demonstreazã cã, în pofida atestãrii distribuirii de cãtre administraţia de destinaţie, destinatarul pretinde cã nu a primit trimiterea cercetatã se procedeazã dupã cum urmeazã. La cererea expresã a administraţiei de origine, administraţia de destinaţie este obligatã sã furnizeze o confirmare de predare prin scrisoare, confirmare de primire CN 07 sau alt mijloc, semnat conform articolului RL 137.3.1 sau RL 138.3.2 dupã caz.
3. Reclamaţii privind trimiterile cu predare atestatã.
3.1. Biroul care primeşte reclamaţia o transmite din oficiu direct biroului corespondent. Acesta, dupã ce a strâns informaţiile necesare de la expeditor sau destinatar dupã caz, trimite formularul CN 08 din oficiu biroului care l-a întocmit. Pe baza acordului între administraţiile interesate, reclamaţia şi rãspunsul pot lua forma unui fişier sau a unui mesaj informatic transmis pe cale electronicã datoritã utilizãrii, de exemplu, a Internetului. În lipsa unui astfel de acord, transmiterea reclamaţiei se face în mãsura posibilului prin fax sau curier electronic, fãrã cheltuieli suplimentare pentru client, dacã nu, transmiterea se face pe cale poştalã. În acest caz, formularul este expediat, în plic şi fãrã scrisoare de înaintare pe calea cea mai rapidã (aerianã sau de suprafaţã).
3.2. Dacã reclamaţia este recunoscutã ca fondatã, biroul care a întocmit-o face sã parvinã un formular CN 08 administraţiei sale centrale în vederea investigaţiilor ulterioare.
4. Reclamaţii privind trimiterile recomandate şi trimiterile cu valoare declaratã.
4.1. Pentru cercetarea trimiterilor recomandate schimbate conform sistemului de înscriere globalã, numãrul şi data expedierii depeşei trebuie sã figureze pe reclamaţia CN 08. Pe baza acordului între administraţiile interesate, reclamaţia şi rãspunsul pot lua forma unui fişier sau a unui mesaj informatic transmis pe cale electronicã datoritã utilizãrii, de exemplu, a Internetului. În lipsa unui astfel de acord, transmiterea reclamaţiei se face în mãsura posibilului prin fax sau curier electronic, fãrã cheltuieli suplimentare pentru client, dacã nu, transmiterea se face pe cale poştalã. În acest caz formularul este expediat din oficiu fãrã scrisoare de înaintare şi întotdeauna, pe calea cea mai rapidã (aerianã sau de suprafaţã).
4.2. Dacã administraţia de origine sau administraţia de destinaţie o solicitã, reclamaţia este transmisã direct de la biroul de origine cãtre biroul de destinaţie.
4.3. Dacã la primirea reclamaţiei, administraţia centralã a ţãrii de destinaţie sau biroul special desemnat este în stare sã furnizeze informaţiile privind situaţia definitivã a trimiterii, ea completeazã pe formularul CN 08 partea: "Informaţii de furnizat de cãtre serviciul de destinaţie". În caz de distribuire întârziatã, de reţinere sau de înapoiere la origine se înscrie motivul pe formularul CN 08.
4.4. Administraţia care nu poate stabili nici predarea cãtre destinatar, nici transmiterea regulatã cãtre o altã administraţie ordonã imediat ancheta necesarã. Ea consemneazã în mod obligatoriu hotãrârea sa privind responsabilitatea, în tabelul "Rãspuns definitiv" al formularului CN 08. În cazul în care este utilizatã o versiune electronicã a formularului CN 08 pe baza acordului între administraţii, administraţia care acceptã responsabilitatea înscrie în cãsuţa "cod de autorizaţie" a formularului CN 08 electronic, numãrul de referinţã care autorizeazã acceptarea responsabilitãţii. Gradul de acceptare a responsabilitãţii este indicat în cãsuţa "Observaţii" (de exemplu: suma totalã, jumãtate din suma plãtitã (înscriere globalã) sau, în funcţie de acordul dintre douã ţãri, despãgubirea de acordat solicitatorului).
4.5. Formularul CN 08, completat corespunzãtor în condiţiile prevãzute la punctele 4.3 şi 4.4, este înapoiat la adresa biroului care l-a întocmit, dacã este posibil prin aceleaşi mijloace ca cele utilizate la transmiterea reclamaţiei, şi anume din punct de vedere electronic, fax sau prin curier electronic sau pe calea cea mai rapidã (aerianã sau de suprafaţã).
4.6. Excepţie fãcând cazurile de trimiteri cu valoare declaratã, reclamaţiile pentru trimiteri care au tranzitat una sau mai multe administraţii intermediare se trateazã direct între ţara de origine şi ţara de destinaţie finalã, fãrã consultarea ţãrii sau ţãrilor intermediare. În cazurile în care aceastã consultare trebuie menţinutã, administraţia intermediarã, care transmite o reclamaţie CN 08 administraţiei urmãtoare, este obligatã sã informeze despre aceasta administraţia de origine prin intermediul unui formular CN 21. Dacã în interval de o lunã, administraţia de origine nu a primit avizul CN 21, ea adreseazã administraţiei în cauzã o revenire însoţitã de o copie dupã formularul CN 08.
4.7. Dacã o reclamaţie nu a parvenit retur în decurs de o lunã, un duplicat al formularului CN 08, pe suport de hârtie sau în format electronic, prevãzut cu datele de transmitere este adresat administraţiei centrale a ţãrii de destinaţie. Duplicatul trebuie sã poarte în mod vizibil menţiunea "Duplicat" şi sã menţioneze de asemenea data expedierii reclamaţiei originale.
5. Reclamaţii privind nereturarea cãtre expeditor a confirmãrii de primire
5.1. În cazul prevãzut la articolul RL 137.3.3 şi dacã o trimitere a fost distribuitã, administraţia ţãrii de destinaţie, obţine pe formularul CN 07 "Confirmare de primire", purtând menţiunea "Duplicat", semnãtura persoanei care a primit trimiterea. Sub rezerva dispoziţiilor legislaţiei ţãrii care expediazã o confirmare de primire, în loc de a obţine o semnãturã pe duplicatul confirmãrii de primire, este de asemenea autorizatã sã anexeze la formularul CN 07 o copie a unui document utilizat în regimul intern cu semnãtura persoanei care a primit trimiterea sau o copie a semnãturii electronice datã cu ocazia predãrii trimiterii. Formularul CN 07 rãmâne ataşat la reclamaţia CN 08 pentru a fi predat ulterior reclamantului.
6. Cereri de transmitere prin telegramã, prin telex sau prin serviciul EMS.
6.1. Dacã este solicitatã transmiterea telegraficã a unei reclamaţii, în locul formularului CN 08 este adresatã o telegramã, fie administraţiei centrale a ţãrii de destinaţie, fie biroului special desemnat în cauzã. Taxa telegraficã este perceputã de la solicitant.
6.2. Dacã este formulatã o cerere de transmitere prin serviciul EMS, taxele prevãzute în mod normal pentru acest serviciu pot fi percepute de la solicitant.
6.3. În relaţiile dintre douã ţãri care admit aceastã procedurã, expeditorul poate solicita sã fie avizat prin telegramã despre urmarea pe care a avut-o reclamaţia sa. În acest caz, el trebuie sã achite taxa unei telegrame calculate pe baza a cincisprezece cuvinte. Când se utilizeazã telexul, taxa perceputã de la expeditor se ridicã în principiu la aceeaşi sumã care se percepe pentru transmiterea reclamaţiei prin telex. Cu titlu de reciprocitate, se procedeazã la recuperarea costurilor unui rãspuns transmis prin alte mijloace de telecomunicaţii sau prin serviciul EMS.
6.4. Dacã reclamaţia prin telegramã sau prin telex nu permite sã se determine situaţia unei trimiteri recomandate sau a unei trimiteri cu valoare declaratã, reclamaţia trebuie sã fie reluatã pe cale poştalã înainte de examinarea dreptului la despãgubire. Atunci este întocmit un formular CN 08, prelucrat conform punctelor 4.1 pânã la 4.7.

ART. RL 151
Reclamaţii privind trimiterile prezentate într-o altã ţarã

1. Dacã reclamaţia se referã la o trimitere prezentatã într-o altã ţarã, formularul CN 08 este transmis administraţiei centrale sau biroului special desemnat al administraţiei de origine a trimiterii. Recipisa de prezentare trebuie sã fie furnizatã, dar nu este ataşatã formularului CN 08. Acesta trebuie sã fie prevãzut cu menţiunea "Vãzut recipisa de prezentare nr. .......... eliberatã la ........... de cãtre biroul ..............".
2. Formularul trebuie sã parvinã administraţiei de origine în termenul prevãzut pentru pãstrarea documentelor.

CAP. 7
Probleme vamale

ART. RL 152
Trimiteri supuse controlului vamal

1. Trimiterile de supus controlului vamal trebuie sã fie prevãzute cu o declaraţie vamalã CN 22 sau prevãzute cu o etichetã volantã de acelaşi model. Declaraţia vamalã CN 22 este aplicatã pe faţa trimiterii pe cât posibil în unghiul superior stâng, eventual sub numele şi adresa expeditorului, care trebuie în mod imperativ sã figureze pe trimitere.
2. Cu autorizaţia administraţiei de origine, utilizatorii pot folosi plicuri sau ambalaje care au preimprimat, în locul prevãzut pentru amplasarea etichetei CN 22, un facsimil al acesteia. De asemenea, utilizatorii pot produce ei însãşi, cu autorizaţia administraţiei de origine, declaraţia vamalã CN 22. Dimensiunile, formatul şi informaţiile cuprinse trebuie sã fie conform declaraţiei vamale CN 22.
3. Dacã valoarea conţinutului declarat de cãtre expeditor depãşeşte 300 DST sau dacã expeditorul preferã, trimiterile sunt în plus însoţite de declaraţii vamale separate CN 23 şi în numãrul stabilit. Una dintre aceste declaraţii trebuie sã fie obligatoriu aplicatã pe trimitere. În cazul în care declaraţia nu este direct vizibilã pe faţa trimiterii, partea detaşabilã a declaraţiei vamale CN 22 este aplicatã pe faţã. Este de asemenea posibil sã se înlocuiascã partea detaşabilã a declaraţiei vamale CN 22 cu o etichetã gumatã sau autocolantã*) de culoare albã sau verde, care poartã urmãtoarea menţiune:

-----------
NOTĂ(CTCE)
*) Imaginea reprezentând "Eticheta gumatã sau autocolantã" se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 489 bis din data de 6 iunie 2006, la pag. 64 (a se vedea imaginea asociatã).


Inscripţionare în negru


┌──────────────────────┐
│     CN 23 inclus     │
│   Poate fi deschis   │
│      din oficiu      │
└──────────────────────┘


(Dimensiuni 50 x 25 mm, culoare albã sau verde)

4. Declaraţiile vamale CN 23 sunt ataşate pe partea exterioarã a trimiterii într-o manierã solidã, de preferinţã introduse într-un plic transparent autocolant. În mod excepţional, aceste declaraţii pot, dacã expeditorul preferã, sã fie introduse şi în trimiterile recomandate în plic închis, dacã acestea conţin obiectele preţioase menţionate în articolul 15.6.1 al Convenţiei sau în trimiterile cu valoare declaratã.
5. Pentru pachetele mici, formalitãţile prevãzute la punctul 1 sunt obligatorii în toate cazurile.
6. Pentru sacii M, declaraţia vamalã CN 22 este lipitã pe eticheta-adresã dacã ţara de destinaţie solicitã acest lucru. Când valoarea conţinutului declarat de cãtre expeditor depãşeşte 300 DST sau dacã expeditorul preferã, partea detaşabilã a declaraţiei vamale CN 22 sau eticheta gumatã sau autocolantã mai sus menţionatã este aplicatã pe eticheta-adresã şi declaraţiile vamale CN 23 sunt fixate pe aceeaşi etichetã. Când administraţia ţãrii de destinaţie solicitã, ele sunt ataşate unei trimiteri incluse în sac.
7. Absenţa declaraţiei vamale CN 22 sau CN 23 nu poate, în nici un caz sã determine returarea la biroul de origine a trimiterilor de imprimate, seruri, vaccinuri, materii biologice perisabile, materiale radioactive, precum şi a trimiterilor cu medicamente de urgentã necesitate care sunt dificil de procurat.
8. Conţinutul trimiterii trebuie sã fie indicat în detaliu în declaraţiile vamale CN 22 şi CN 23. Menţiuni cu caracter general nu sunt admise.
9. Administraţiile nu îşi asumã nici o responsabilitate faţã de declaraţiile vamale, întocmirea declaraţiilor vamale este responsabilitatea exclusivã a expeditorului. Totuşi, administraţiile poştale trebuie sã ia toate mãsurile necesare pentru a informa clienţii lor asupra modalitãţilor de îndeplinire a formalitãţilor vamale şi, în special, sã se asigure de redactarea completã a declaraţiilor vamale CN 22 şi CN 23, pentru a se facilita vãmuirea rapidã a trimiterilor.

ART. RL 153
Taxa de prezentare la vamã

1. Valoarea indicativã a taxei speciale prevãzute în articolul 18.2 din Convenţie pentru trimiterile supuse controlului vamal în ţara de origine sau de destinaţie este de 2,61 DST. Pentru fiecare sac M, suma maximã indicativã a acestei taxe este de 3,27 DST.

ART. RL 154
Anularea drepturilor vamale şi a altor drepturi

1. Administraţiile poştale se angajeazã sã intervinã pe lângã serviciile interesate din ţara lor pentru anularea drepturilor vamale şi a altor drepturi în cazul trimiterilor:
1.1. înapoiate la origine;
1.2. distruse datoritã avarierii totale a conţinutului;
1.3. reexpediate cãtre o ţarã terţã.

CAP. 8
Responsabilitatea administraţiilor poştale

ART. RL155
Aplicarea responsabilitãţii administraţiilor poştale

1. Responsabilitatea administraţiilor poştale este angajatã atât pentru trimiterile transportate în tranzit deschis cât şi pentru cele îndrumate în depeşe închise.
2. Administraţiile poştale care se angajeazã sã acopere riscurile care decurg dintr-un caz de forţã majorã sunt responsabile faţã de expeditorii trimiterilor prezentate în ţãrile lor, de pagubele datorate unui caz de forţã majorã care survin pe durata întregului parcurs al trimiterilor. Angajamentul acoperã eventual parcursul de reexpediere sau de înapoiere la origine.
3. Administraţia în serviciul cãreia a avut loc pierderea, spolierea sau avarierea trebuie sã decidã, conform legislaţiei ţãrii lor, dacã aceastã pierdere, spoliere sau avariere este datoratã unor circumstanţe care constituie un caz de forţã majorã. Acestea sunt aduse la cunoştinţã administraţiei ţãrii de origine dacã aceasta din urmã o solicitã.
4. Valoarea despãgubirii prevãzute la articolul 21.2.1 din Convenţie în caz de pierdere, spoliere totalã sau avariere totalã a unei trimiteri recomandate se ridicã la 30 DST. Despãgubirea în caz de pierdere, spoliere totalã sau avariere totalã a unui sac M recomandat se ridicã la 150 DST. Taxele şi drepturile achitate, cu excepţia taxei de recomandare, sunt adãugate la aceste valori pentru a determina suma totalã a despãgubirii datorate.
5. Administraţiile care participã la schimbul de trimiteri contra ramburs sunt responsabile, pânã la concurenţa valorii rambursului, de predarea trimiterilor contra ramburs fãrã încasare de fonduri sau contra perceperii unei sume inferioare valorii rambursului. Administraţiile nu îşi asumã nici o responsabilitate faţã de întârzierile care se pot produce în încasarea şi trimiterea fondurilor.

ART. RL 156
Predarea unei trimiteri cu valoare declaratã spoliatã sau avariatã

1. Biroul care efectueazã predarea unei trimiteri cu valoare declaratã, spoliatã sau avariatã întocmeşte un proces verbal CN 24 de verificare contradictorie şi face ca acesta sã fie contrasemnat, pe cât posibil, de cãtre destinatar. O copie a procesului-verbal este predatã destinatarului sau, în caz de refuz a trimiterii sau de reexpediere, este anexatã acesteia. O copie este pãstratã de cãtre administraţia care a întocmit procesul-verbal.
2. Copia procesului verbal CN 24 întocmit conform articolului RL 193.10.2 este anexatã trimiterii şi prelucratã, în caz de predare, conform reglementãrii ţãrii de destinaţie. În caz de refuz a trimiterii, ea rãmâne anexatã acesteia.
3. Când reglementarea internã o cere, o trimitere prelucratã conform punctului 1 este înapoiatã expeditorului dacã destinatarul refuzã sã contrasemneze procesul verbal CN 24.

ART. RL 157
Constatarea responsabilitãţii expeditorului

1. Administraţia care constatã o pagubã datoratã greşelii expeditorului informeazã despre aceasta administraţia de origine cãreia îi revine sarcina sã intenteze, eventual, acţiune contra expeditorului.

ART. RL 158
Plata despãgubirii

1. Administraţia de origine sau de destinaţie, dupã caz, este autorizatã sã îl despãgubeascã pe cel în drept în contul administraţiei care, participând la transport şi în mod regulamentar sesizatã, a lãsat sã treacã douã luni şi dacã situaţia a fost semnalatã prin fax sau prin orice alt mijloc electronic care permite confirmarea primirii reclamaţiei, treizeci de zile fãrã a da o soluţie definitivã problemei sau fãrã a semnala:
1.1. cã deteriorarea pare a fi datoratã unui caz de forţã majorã;
1.2. cã trimiterea a fost reţinutã, confiscatã sau distrusã de cãtre autoritatea competentã din cauza conţinutului sãu sau sechestratã în virtutea legislaţiei ţãrii de destinaţie.
2. Administraţia de origine sau de destinaţie, dupã caz, este autorizatã sã amâne plata despãgubirii cãtre cel în drept în cazul în care formularul de reclamaţie este fie insuficient completat, fie inexact şi a trebuit sã fie returat pentru completarea informaţiilor sau pentru modificare, antrenând depãşirea termenului prevãzut la punctul 1. Despãgubirea va putea fi plãtitã într-un termen suplimentar de douã luni socotind de la data completãrii sau a modificãrii formularului CN 08. Dacã nu a fost adusã reclamaţiei nici o completare a informaţiilor sau modificare, administraţia interesatã este autorizatã sã nu îl despãgubeascã pe cel în drept.

ART. RL 159
Termenul de platã a despãgubirii

1. Plata despãgubirii trebuie sã aibã loc cât mai curând posibil, cel mai târziu în termenul de trei luni începând din a doua zi dupã ziua reclamaţiei.

ART. RL 160
Plata din oficiu a despãgubirii

1. Înapoierea formularului CN 08, ale cãrui tablouri "Informaţii de furnizat de cãtre serviciile intermediare", "Informaţii de furnizat de cãtre serviciul de destinaţie" şi "Rãspuns definitiv", nu au fost completate, nu pot fi considerate ca un rãspuns definitiv conform articolului RL 158.1.
2. Administraţiile poştale care au formulat rezerve la Protocolul final al Convenţiei privind aplicarea articolului RL 158.1 trebuie sã comunice un termen, care nu va putea depãşi şase luni în care ele dau o soluţie definitivã problemei.

ART. RL 161
Determinarea responsabilitãţii între administraţiile poştale

1. Pânã la proba contrarã, responsabilitatea revine administraţiei poştale care, primind trimiterea fãrã a face obiecţiuni şi fiind în posesia tuturor mijloacelor reglementare de investigaţie, nu poate stabili nici predarea la destinatar nici, dacã este cazul, transmiterea sa reglementarã cãtre o altã administraţie.
2. Dacã pierderea, spolierea sau avarierea s-a produs în cursul transportului fãrã a fi posibil sã se stabileascã pe teritoriul sau în serviciul cãrei ţãri s-a produs acest fapt, administraţiile în cauzã suportã paguba în pãrţi egale.
3. În ceea ce priveşte trimiterile cu valoare declaratã, responsabilitatea unei administraţii faţã de alte administraţii nu este în nici un caz angajatã peste maximul valorii declarate pe care ea a adoptat-o.
4. Administraţiile poştale care nu asigurã serviciul de trimiteri cu valoare declaratã îşi asumã, pentru astfel de trimiteri transportate în depeşe închise, responsabilitatea prevãzutã pentru trimiterile recomandate. Aceastã dispoziţie se aplicã de asemenea când administraţiile poştale nu acceptã responsabilitatea valorilor pentru transporturile efectuate la bordul navelor sau al avioanelor pe care le utilizeazã.
5. Dacã pierderea, spolierea sau avarierea unei trimiteri cu valoare declaratã s-a produs pe teritoriul sau în serviciul unei administraţii intermediare care nu asigurã serviciul de trimiteri cu valoare declaratã, administraţia de origine suportã paguba neacoperitã de cãtre administraţia intermediarã. Aceeaşi regulã este aplicabilã dacã suma pagubei este superioarã maximului valorii declarate adoptatã de cãtre administraţia intermediarã.
6. Drepturile vamale şi altele a cãror anulare nu a putut fi obţinutã cad în sarcina administraţiilor responsabile de pierdere, spoliere sau avariere.
7. Administraţia care a efectuat plata despãgubirii va prelua drepturile, pânã la concurenţa sumei acestei despãgubiri, a persoanei care a primit-o pe parcursul oricãrui eventual recurs fie contra destinatarului, expeditorului sau terţilor.

ART. RL 162
Modalitãţi pentru determinarea responsabilitãţii administraţiilor poştale

1. O administraţie intermediarã sau de destinaţie este, pânã la proba contrarã şi sub rezerva articolului RL 161.2, absolvitã de orice responsabilitate:
1.1. când ea a respectat dispoziţiile referitoare la verificarea depeşelor şi la constatarea neregulilor;
1.2. când ea poate stabili cã a fost sesizatã de reclamaţie dupã distrugerea documentelor de serviciu referitoare la trimiterea cercetatã, termenul de pãstrare fiind expirat; aceastã rezervã nu aduce atingere drepturilor reclamantului;
1.3. când în caz de înscriere individualã a trimiterilor recomandate, nu poate fi stabilitã predarea reglementarã a trimiterii cercetate pentru cã administraţia de origine nu a înscris trimiterile recomandate în mod detaliat în foaia de aviz CN 31 sau CN 32 sau în listele speciale CN 33.
2. Pânã la proba contrarã, administraţia expeditoare a unei trimiteri cu valoare declaratã este absolvitã de orice responsabilitate dacã biroul de schimb cãruia i-a fost predatã trimiterea nu a fãcut sã parvinã, prin primul curier utilizabil dupã verificare, un proces-verbal CN 24 care sã constate absenţa sau alterarea fie a întregului pachet cu valori declarate, fie doar a trimiterii însãşi.
3. Dacã spolierea sau avarierea unei trimiteri cu valoare declaratã a fost constatatã în ţara de destinaţie sau, în caz de retur cãtre expeditor, în ţara de origine revine administraţiei acestei ţãri sã probeze:
3.1. cã nici pachetul, plicul, sacul şi închiderea sa, nici ambalajul şi închiderea trimiterii nu purtau urme vizibile de spoliere sau avariere;
3.2. cã greutatea constatatã cu ocazia prezentãrii nu a variat.
4. Când proba menţionatã la punctul 3 a fost adusã, nici una dintre celelalte administraţii în cauzã nu îşi poate declina partea de responsabilitate invocând faptul cã a predat trimiterea fãrã ca urmãtoarea administraţie sã fi formulat obiecţiuni.
5. Când o trimitere recomandatã sau cu valoare declaratã a fost pierdutã, spoliatã sau avariatã în împrejurãri de forţã majorã, administraţia pe teritoriul sau în serviciul cãreia s-a produs paguba este responsabilã de aceasta faţã de administraţia de origine doar dacã cele douã administraţii s-au înţeles sã îşi asume riscurile care rezultã dintr-un caz de forţã majorã.

ART. RL 163
Recuperarea de la transportatorii aerieni a despãgubirilor plãtite

1. Când pierderea, furtul sau avarierea s-au produs în serviciul unui transportator aerian, valoarea despãgubirii plãtite expeditorului este recuperatã de la transportator:
1.1. de cãtre administraţia de origine, dacã aceasta regleazã cheltuielile de transport direct cu compania aerianã;
1.2. de cãtre administraţia care a perceput cheltuielile de transport, dacã administraţia de origine nu le regleazã direct cu compania aerianã; valoarea despãgubirii plãtite expeditorului va fi rambursatã administraţiei de origine de cãtre administraţia care a perceput cheltuielile de transport.

ART. RL 164
Rambursarea despãgubirii cãtre administraţia plãtitoare

1. Administraţia responsabilã sau în contul cãreia a fost efectuatã plata trebuie sã ramburseze administraţiei plãtitoare valoarea despãgubirii, a taxelor şi drepturilor acordate celui în drept. Procedurile contabile de urmat sunt descrise la articolele RL 165 şi RL 166.
2. Dacã despãgubirea, taxele şi drepturile plãtite care au fost rambursate celui în drept trebuie sã fie suportate de mai multe administraţii, întreaga despãgubire, taxele şi drepturile plãtite care au fost rambursate celui în drept trebuie sã fie virate administraţiei plãtitoare de cãtre prima administraţie care, primind în mod reglementar trimiterea reclamatã, nu poate sã stabileascã transmiterea regulamentarã cãtre serviciul corespondent. Acestei administraţii îi revine dreptul sã recupereze de la celelalte administraţii responsabile eventuala cotã-parte a fiecãreia dintre ele în despãgubirea celui în drept.
3. Administraţia în sarcina cãreia despãgubirea a fost stabilitã şi care mai întâi şi-a declinat plata despãgubirii trebuie sã ia în sarcina sa toate cheltuielile suplimentare care rezultã din întârzierea nejustificatã adusã plãţii.

ART. RL 165
Lichidarea despãgubirilor între administraţiile poştale

1. Imediat dupã ce a plãtit despãgubirea, administraţia plãtitoare trebuie sã comunice administraţiei responsabile data şi valoarea plãţii efectuate. Dacã, într-un an de la data expedierii autorizaţiei de platã a despãgubirii, administraţia plãtitoare nu a comunicat data şi valoarea plãţii sau nu a debitat contul administraţiei responsabile, autorizaţia este consideratã ca fãrã efect. Administraţia care a primit-o nu mai are dreptul sã reclame rambursarea despãgubirii eventual plãtite.
2. Când responsabilitatea a fost recunoscutã, la fel ca şi în cazul prevãzut la articolul RL 158.1, valoarea despãgubirii poate de asemenea sã fie luatã din oficiu de la administraţia responsabilã pe calea unui decont oarecare, fie direct, fie prin intermediul unei administraţii care întocmeşte în mod regulat deconturi cu administraţia responsabilã.
3. Când proba distribuirii este adusã dupã termenul prevãzut la articolul RL 158.1, despãgubirea vãrsatã rãmâne în sarcina administraţiei intermediare sau de destinaţie, dacã suma plãtitã nu poate, dintr-un motiv oarecare, sã fie recuperatã de la expeditor.
4. Dacã expeditorul sau destinatarul preia trimiterea regãsitã dupã ce a rambursat valoarea despãgubirii, aceastã sumã este restituitã administraţiei sau dacã este cazul, administraţiilor care au suportat paguba, într-un termen de un an începând de la data rambursãrii.
5. Administraţiile se pot înţelege sã lichideze periodic despãgubirile pe care le-au plãtit celor în drept şi pe care ele le-au recunoscut ca bine fondate.
6. Administraţiile de origine şi de destinaţie se pot înţelege sã lase în totalitate sarcina despãgubirii administraţiei care trebuie sã efectueze plata cãtre cel în drept.
7. Rambursarea cãtre administraţia creditoare este efectuatã conform regulilor de platã prevãzute la articolul RL 251.

ART. RL 166
Decontarea sumelor datorate pentru despãgubirea trimiterilor poştei de scrisori

1. Când sunt de imputat plãţi administraţiilor responsabile, administraţia creditoare întocmeşte lunar sau trimestrial conturi CN 48.
2. Contul CN 48 este transmis în dublu exemplar administraţiei debitoare pe calea cea mai rapidã (aerianã sau de suprafaţã) şi cel mai târziu în cele 2 luni care urmeazã perioadei la care el se raporteazã. Nu se întocmeşte cont negativ.
3. Dupã verificare şi acceptare, un exemplar din contul CN 48 este returat administraţiei creditoare, cel mai târziu la expirarea a douã luni începând din ziua transmiterii. Dacã administraţia creditoare nu a primit nici o notificare rectificativã în termenul acordat, contul este considerat ca acceptat de drept.
4. În principiu, aceste conturi determinã o lichidare specialã. Totuşi, administraţiile se pot înţelege ca ele sã fie reglate cu conturile particulare CN 51 sau cu conturile generale CN 52 sau eventual cu conturile CP 75.

CAP. 9
Modalitãţi referitoare la transmiterea, îndrumarea şi primirea trimiterilor/depeşelor

ART. RL 167
Schimbul de trimiteri

1. Administraţiile pot sã-şi expedieze reciproc, prin intermediul uneia sau a mai multora dintre ele, atât depeşe închise cât şi trimiteri în tranzit deschis, în funcţie de necesitãţile şi exigenţele serviciului.
2. Când circumstanţe extraordinare obligã o administraţie poştalã sã suspende temporar şi de o manierã generalã sau parţialã executarea serviciului, ea trebuie sã informeze imediat administraţiile interesate.
3. Când transportul în tranzit a curierului pe teritoriul unei ţãri are loc fãrã participarea administraţiei poştale a acestei ţãri, aceastã formã de tranzit nu angajeazã responsabilitatea administraţiei poştale a ţãrii de tranzit.
4. Administraţiile au posibilitatea de a expedia cu avionul, cu prioritate redusã, depeşele de trimiteri de suprafaţã. Administraţia de destinaţie indicã biroul de schimb sau aeroportul de destinaţie al acestor depeşe.

ART. RL 168
Prioritatea de prelucrare a trimiterilor prioritare şi a trimiterilor-avion

1. Administraţiile sunt obligate sã îndrume prin legãturile aeriene pe care le utilizeazã pentru transportul propriilor lor trimiteri prioritare sau trimiteri-avion, trimiterile de acest gen care le parvin de la celelalte administraţii.
2. Administraţiile care nu dispun de un serviciu aerian, îndrumã trimiterile prioritare şi trimiterile-avion pe cãile cele mai rapide utilizate de cãtre poştã. La fel şi dacã, pentru un motiv oarecare, îndrumarea pe cale de suprafaţã oferã avantaje faţã de utilizarea liniilor aeriene.
3. Fiecare administraţie stipuleazã, în cadrul contractului sãu cu companiile aeriene, un termen de predare a trimiterilor cãtre administraţia de primire. Este preferabil ca acest termen sã nu depãşeascã o orã, maxim douã ore. Administraţia de primire va face eforturi în scopul respectãrii acestuia, transmiţând administraţiei de expediere rezultatele urmãririi performanţelor companiilor aeriene în raport cu termenul prevãzut.
4. Administraţiile iau toate mãsurile utile pentru:
4.1. a asigura în cele mai bune condiţii primirea şi reîndrumarea depeşelor care conţin trimiteri prioritare şi trimiteri-avion;
4.2. a supraveghea respectarea acordurilor încheiate cu transportatorii privind prioritatea datoratã unor astfel de depeşe;
4.3. a accelera operaţiile referitoare la controlul vamal al trimiterilor prioritare şi a trimiterilor-avion cu destinaţia ţãrii lor;
4.4. a reduce la minimum termenele necesare pentru îndrumarea cãtre ţãrile de destinaţie a trimiterilor prioritare şi a trimiterilor-avion prezentate în ţara lor şi pentru a face sã se distribuie destinatarilor trimiterile prioritare şi trimiterile-avion sosite din strãinãtate; trimiterile izolate care sosesc într-o depeşã prioritarã sau într-o depeşã curier-avion şi care nu poartã indicaţiile referitoare la transportul prioritar sau aerian stipulate la articolul RL 125 trebuie totuşi considerate ca trimiteri prioritare sau trimiteri-avion şi prelucrate conform curierului prioritar sau a curierului-avion din regimul intern al administraţiei de destinaţie.
5. Administraţiile de tranzit şi cele de destinaţie trebuie sã prelucreze în acelaşi mod trimiterile prioritare şi trimiterile-avion; administraţiile trebuie sã acorde în mod egal acelaşi tratament trimiterilor LC de suprafaţã când nici un alt nivel de serviciu mai ridicat nu este la dispoziţia expeditorului. În acelaşi mod, nici o diferenţã în ceea ce priveşte viteza de prelucrare nu este fãcutã între trimiterile neprioritare, trimiterile AO de suprafaţã şi trimiterile SAL.

ART. RL 169
Depeşe

1. Depeşele se clasificã dupã cum urmeazã:
1.1. "Depeşele avion", transportate pe cale aerianã cu prioritate. Depeşele-avion pot conţine trimiteri-avion şi trimiteri prioritare.
1.2. "Depeşele prioritare", transportate pe cale de suprafaţã, dar care au aceeaşi prioritate ca şi depeşele-avion. Depeşele prioritare pot conţine trimiteri prioritare şi trimiteri-avion.
1.3. "Depeşe de suprafaţã transportate pe cale aerianã (SAL)" care conţin trimiteri SAL şi trimiteri neprioritare.
1.4. "Depeşele de suprafaţã" care conţin curier de suprafaţã şi trimiteri neprioritare.
2. Depeşele transportate pe cale aerianã şi pe cale de suprafaţã conţinând exclusiv trimiteri depuse în numãr sunt denumite "depeşe de curier în numãr".
2.1. Dispoziţiile prezentului Regulament aplicabile depeşelor de la punctul 1.1 la 1.4 se aplicã şi depeşelor de curier în numãr cu aceeaşi cale sau cu acelaşi mod de îndrumare, dacã dispoziţii specifice nu sunt în mod expres prevãzute.
3. Schimbul de depeşe este efectuat între birouri numite "birouri de schimb". De fiecare datã când un birou de schimb trebuie sã fie specificat pe un formular poştal, aceasta trebuie sã fie efectuat conform regulilor enunţate în norma tehnicã S34 a UPU (identificarea/codificarea centrelor de prelucrare a curierului internaţional (CTCI). Aceasta prevede:
3.1. numele biroului de schimb;
3.2. numele operatorului de care depinde biroul de schimb;
3.3. pe identificatoarele prevãzute cu un cod în bare, codul S34 sã permitã identificarea biroului de schimb.
4. Toate birourile de schimb trebuie sã fie înregistrate în lista de coduri a centrelor de prelucrare a curierului internaţional de cãtre operatorul de care depind. Aceastã listã este publicatã pe site-ul Web al UPU.
5. Un birou de schimb este identificat, prin numele sãu şi prin numele operatorului de care depinde, la fel ca în lista de coduri mai sus menţionatã, pe toate formularele.
6. Pe identificatoarele prevãzute cu un cod în bare, codul S34 serveşte la identificarea fiecãrui birou de schimb. Administraţiile trebuie sã menţinã o listã cu operatorii responsabili pentru fiecare cod din baza lor de date.

ART. RL 170
Schimbul depeşelor închise

1. Depeşele închise trebuie sã fie create din momentul în care numãrul de trimiteri pe depeşã sau pe zi (când mai multe expediţii sunt efectuate în timpul unei zile) împiedicã transmiterea trimiterilor în tranzit deschis în condiţiile prevãzute la articolul RL 171.
2. Schimbul de trimiteri în depeşe închise este reglat de comun acord între administraţiile interesate. Eventualele modificãri de îndrumare sunt notificate de cãtre administraţia expeditoare cãtre administraţia de destinaţie în cel mai scurt timp şi, dacã este posibil, înaintea datei de punere în aplicare.
3. Pentru a participa la o bunã calitate a îndrumãrii, fiecare administraţie ar trebui sã formeze un minimum de trei depeşe de scrisori prioritare pe sãptãmânã pentru fiecare destinaţie. Dacã volumul şi greutatea trimiterilor nu justificã o asemenea frecvenţã, se poate avea în vedere o îndrumare în tranzit deschis.
4. Administraţiile prin intermediul cãrora depeşele închise sunt expediate trebuie sã fie prevenite în timp util.
5. În cazul în care un numãr important de trimiteri simple sau recomandate trebuie sã fie expediat cu destinaţia unor ţãri pentru care curierul este îndrumat în mod normal în tranzit deschis, administraţia de origine este autorizatã sã formeze depeşe închise pentru birourile de schimb ale ţãrii de destinaţie. Ea avertizeazã despre aceasta ţãrile de tranzit şi de destinaţie.

ART. RL 171
Tranzit deschis

1. Transmiterea în tranzit deschis a trimiterilor cãtre o administraţie intermediarã trebuie sã fie limitatã la cazurile în care confecţionarea depeşelor închise cãtre ţara de destinaţie nu se justificã. Transmiterea în tranzit deschis nu va fi utilizatã când greutatea medie a trimiterilor depãşeşte în mod regulat 3 kilograme pe depeşã sau pe zi (când mai multe expediţii sunt efectuate în timpul unei zile) şi nu trebuie sã fie utilizatã pentru sacii M.
2. Administraţia expeditoare trebuie sã consulte administraţiile intermediare pentru a şti dacã poate sã-şi expedieze trimiterile în tranzit deschis cãtre destinaţiile solicitate şi face cunoscut administraţiilor interesate data începerii expedierii curierului în tranzit deschis. Trimiterile în tranzit deschis trebuie, pe cât este posibil, sã fie transmise unei administraţii care formeazã depeşe pentru administraţia de destinaţie.
3. Trimiterile în tranzit deschis îndrumate pe cale de suprafaţã sunt supuse plãţii cheltuielilor de tranzit. Cheltuielile care figureazã la articolul RL 205, majorate cu 10% sunt aplicate. Calculul şi decontarea se efectueazã conform dispoziţiilor articolului RL 208.
4. Trimiterile S.A.L. în tranzit deschis îndrumate pe cale aerianã normalã sunt supuse plãţii cheltuielilor de transport aerian calculate conform dispoziţiilor articolului RL 238, majorate cu 5%.
5. Cu excepţia unei înţelegeri speciale, toate trimiterile depuse la bordul unui vapor şi neincluse într-o depeşã închisã menţionatã la articolul 19 din Convenţie trebuie sã fie predate în tranzit deschis de cãtre agentul vaporului, direct biroului de poştã de escalã, indiferent dacã aceste trimiteri au fost sau nu timbrate la bord.
6. Cu excepţia unei înţelegeri speciale, trimiterile în tranzit deschis trebuie sã fie legate dupã cum urmeazã:
6.1. trimiterile prioritare expediate prin avion şi trimiterile-avion sunt reunite în legãturi identificate prin etichete CN 25.
6.2. trimiterile prioritare expediate pe cale de suprafaţã, trimiterile neprioritare şi trimiterile de suprafaţã sunt reunite în legãturi identificate prin etichete CN 26.
7. Când numãrul şi condiţionarea lor o permite, trimiterile transmise în tranzit deschis unei administraţii trebuie sã fie separate pe ţãri de destinaţie. Ele sunt reunite în legãturi prevãzute cu o etichetã care poartã în caractere latine, numele fiecãrei ţãri.

ART. RL 172
Cãi şi modalitãţi de transmitere a trimiterilor cu valoare declaratã

1. Cu ajutorul tablourilor CN 27 primite de la corespondenţii sãi, fiecare administraţie determinã cãile de utilizat pentru transmiterea trimiterilor sale cu valoare declaratã.
2. În raporturile între ţãrile separate printr-unul sau mai multe servicii intermediare, trimiterile cu valoare declaratã trebuie sã urmeze calea cea mai directã. Totuşi, administraţiile interesate pot sã se înţeleagã pentru asigurarea transmiterii în tranzit deschis pe cãi ocolite, în cazul în care transmiterea pe calea cea mai directã nu ar implica garanţia responsabilitãţii pe tot parcursul.
3. Conform celor convenite asupra serviciului, trimiterile cu valoare declaratã pot fi expediate în depeşe închise. Ele pot de asemenea sã fie predate în tranzit deschis primei administraţii intermediare, dacã aceasta poate asigura transmiterea în condiţiile prevãzute de tablourile CN 27.
4. Administraţiile de origine şi de destinaţie se pot înţelege între ele pentru a schimba trimiteri cu valoare declaratã în depeşe închise, prin intermediul serviciilor uneia sau mai multor ţãri intermediare care participã sau nu la serviciul de trimiteri cu valoare declaratã. Administraţiile intermediare trebuie sã fie prevenite cu cel puţin o lunã înainte de începerea serviciului.

ART. RL 173
Confecţionarea depeşelor

1. Formarea de legãturi
1.1. Toate trimiterile simple ce pot fi legate sunt clasate dupã formatul lor (trimiteri normalizate, plicuri mari şi alte trimiteri) şi dispuse în sensul adresei. Administraţiile care aplicã sistemul de clasificare prevãzut la articolul 12.3 al Convenţiei leagã trimiterile conform urmãtoarelor categorii:
1.1.1. scrisori şi cãrţi poştale;
1.1.2. ziare şi scrieri periodice menţionate la articolul RL 184.5 şi 7;
1.1.3. alte trimiteri AO.
1.2. Legãturile sunt desemnate prin etichete care poartã în caractere latine indicaţia biroului de destinaţie sau a biroului reexpeditor al trimiterilor introduse în legãturi. Se utilizeazã etichetele CN 25 dacã este vorba de trimiteri prioritare expediate prin avion sau de trimiteri-avion, şi CN 26 dacã este vorba de trimiteri prioritare expediate pe cale de suprafaţã, trimiteri neprioritare sau trimiteri de suprafaţã.
1.3. Trimiterile nefrancate sau insuficient francate fac obiectul unor legãturi distincte care trebuie sã fie plasate în sacul conţinând foaia de aviz. Eticheta legãturii este prevãzutã cu ştampila T.
1.4. Grosimea legãturilor cu trimiteri normalizate este limitatã la 150 mm dupã legare. Greutatea legãturilor cu trimiteri nenormalizate nu poate depãşi 5 kilograme.
1.5. Trimiterile prioritare şi scrisorile care poartã urme de deschidere, de deteriorare sau avariere trebuie sã fie însoţite de o menţionare a faptului şi prevãzute cu ştampila de zi a biroului care a constatat. În plus, când securitatea conţinutului lor o cere, trimiterile sunt introduse de preferinţã într-un plic transparent sau într-un nou ambalaj pe care trebuie reproduse indicaţiile prezente pe plic.
2. Formarea sacilor
2.1. Depeşele, inclusiv acelea care sunt alcãtuite exclusiv din saci goi sunt închise în saci al cãror numãr trebuie redus la strictul necesar. Aceşti saci trebuie sã fie în stare bunã pentru a proteja conţinutul lor. Fiecare sac trebuie sã fie etichetat.
2.2. Sacii sunt închişi, de preferinţã cu plumbi. Sigiliile pot fi de asemenea din metal uşor sau din material plastic, închiderea trebuie sã fie astfel încât sã nu poatã fi deschisã, fãrã a lãsa urme de manipulare sau de violare. Amprentele sigiliilor trebuie sã reproducã în caractere latine lizibile, numele biroului de origine sau o indicaţie suficientã care sã permitã determinarea acestui birou. Totuşi, dacã administraţia de origine doreşte acest lucru, amprentele sigiliilor pot reproduce numai numele administraţiei poştale de origine.
2.3. Dacã un numãr şi ţara de expediere sunt indicate pe mijloacele de închidere, şi este vorba de saci cu eticheta roşie, respectivul numãr poate fi înscris şi pe foile de aviz CN 31 sau CN 32 şi eventual, pe listele speciale CN 33.
2.4. În afara cazurilor prevãzute la 2.4.1, pentru confecţionarea depeşelor-avion se utilizeazã sacii în întregime albaştri sau cu benzi late albastre. Cu excepţia unor înţelegeri speciale între administraţiile interesate, sacii-avion sunt folosiţi şi pentru depeşele prioritare. Pentru confecţionarea depeşelor de suprafaţã sau a depeşelor de suprafaţã transportate pe cale aerianã se utilizeazã saci de suprafaţã de altã culoare decât aceea a sacilor-avion (ex. culoare bej, maro, alb, etc.). Administraţiile de destinaţie trebuie sã verifice toate etichetele de sac pentru a garanta o bunã prelucrare.
2.4.1. Administraţiile care utilizeazã saci poştali obişnuiţi în multiple scopuri, pot sã utilizeze aceşti saci pentru confecţionarea tuturor categoriilor de depeşe mai sus menţionate, cu condiţia ca pe etichetele sacilor sã fie indicatã corect categoria curierului transportat în aceşti saci.
2.5. Administraţiile pot conveni bilateral sã utilizeze saci-avion speciali sau recipienţi (ex. lãdiţe) înscriind pe ei însemne care indicã faptul cã aceştia nu conţin decât trimiteri-expres.
2.6. Sacii trebuie sã indice în mod citeţ, în caractere latine, biroul sau ţara de origine şi sã poarte menţiunea "Poşta" sau oricare altã menţiune similarã care sã îi desemneze ca depeşe poştale.
2.7. Când numãrul sau volumul trimiterilor impune utilizarea a mai mult de un sac, trebuie sã fie utilizaţi pe cât este posibil, saci distincţi pentru:
2.7.1. scrisori şi cãrţi poştale;
2.7.2. acolo unde este necesar, pentru ziare şi scrieri periodice menţionate la articolul RL 184.5 şi 7.
2.7.3. alte trimiteri AO;
2.7.4. acolo unde este necesar, pentru pachete mici; etichetele acestor saci din urmã trebuie sã poarte menţiunea "Pachete mici".
2.8. Pachetul sau sacul cu trimiteri recomandate sau cu valoare declaratã este plasat într-unul dintre sacii cu scrisori sau într-un sac distinct; sacul exterior trebuie sã poarte în orice caz o etichetã roşie. Când existã mai mulţi saci cu trimiteri recomandate sau cu valoare declaratã, toţi aceşti saci trebuie sã fie prevãzuţi cu etichetã roşie.
2.9. Administraţiile pot conveni pe plan bilateral sã nu introducã curier simplu în sacul care conţine foaia de aviz, ci sã rezerve în mod exclusiv acest sac trimiterilor recomandate, cu valoare declaratã şi expres.
2.10. Greutatea fiecãrui sac nu trebuie în nici un caz sã depãşeascã 30 kg.
3. Formarea de pachete sau plicuri
3.1. Excepţie fãcând cazul în care existã o înţelegere specialã, depeşele puţin voluminoase sunt împachetate doar în hârtie groasã în aşa fel încât sã se evite orice deteriorare a conţinutului.
3.2. Pachetele trebuie sã fie legate, sigilate, plumbuite sau prevãzute cu sigilii din metal uşor sau material plastic.
3.3. Când pachetele nu conţin decât trimiteri simple ele pot fi închise cu ajutorul unor sigilii gumate care sã poarte imprimatã indicaţia biroului de origine.
3.4. Pentru depeşele avion de trimiteri prioritare sau de trimiteri-avion expediate în numãr mic, se pot folosi plicuri CN 28. Acestea sunt confecţionate fie din hârtie albastrã groasã, fie din material plastic sau alt material şi poartã o etichetã albastru deschis.
3.5. Trimiterile prioritare şi trimiterile-avion depuse dupã ora limitã, în cantitãţi mici, la birourile poştale din cadrul aeroporturilor pot fi expediate cu avioanele în plic CN 28. Acest procedeu este admis numai cãtre birourile de schimb ale administraţiilor de destinaţie care au acceptat acest mod de confecţionare a depeşelor-avion.
4. Saci colectori. Transport în containere.
4.1. Birourile de schimb includ pe cât posibil, în propriile depeşe pentru un anume birou, toate depeşele de dimensiuni mici (pachete sau saci) care le parvin pentru acest birou.
4.2. Când numãrul sacilor de greutate micã, a plicurilor sau pachetelor de transportat pe un acelaşi parcurs aerian justificã, se formeazã pe cât este posibil, saci colectori. Aceştia sunt confecţionaţi de cãtre birourile poştale însãrcinate cu predarea depeşelor-avion cãtre compania care asigurã transportul. Etichetele sacilor colectori trebuie sã poarte în caractere foarte vizibile menţiunea "Sac colector". Administraţiile interesate se pun de acord în privinţa adresei de înscris pe aceste etichete.
4.3. În vederea transportãrii lor, depeşele pot fi introduse în containere, sub rezerva unui acord special între administraţiile interesate asupra modalitãţii de utilizare a containerelor.
4.4. Administraţiile pot conveni pe plan bilateral sã schimbe depeşe în alţi recipienţi decât sacii (de exemplu lãdiţe, suporturi) atunci când se stabileşte cã acest lucru va facilita operaţiile de prelucrare şi va pãstra în bunã stare curierul.

ART. RL 174
Foaia de aviz

1. O foaie de aviz CN 31 însoţeşte fiecare depeşã, excepţie depeşele de curier în numãr şi depeşele pentru care este prevãzut accesul direct în regimul intern. Foaia de aviz este plasatã într-un plic care poartã în caractere foarte vizibile menţiunea "Foaie de aviz". Acest plic este de culoare roz, dacã depeşa conţine trimiteri cu valoare declaratã şi de culoare bleu dacã nu conţine. El este fixat în exteriorul pachetului sau sacului cu trimiteri recomandate. Dacã nu existã trimiteri recomandate, plicul este, în mãsura posibilului, ataşat la o legãturã cu trimiteri simple.
2. Depeşele de curier în numãr sunt însoţite de o foaie de aviz CN 32, conform dispoziţiilor din articolul RL 182.
3. În ceea ce priveşte depeşele pentru care este prevãzut accesul direct în regimul intern, administraţiile convin între ele documentaţia de utilizat. Poate fi vorba de o foaie de aviz CN 31 modificatã sau un alt document în mod mutual acceptat, ex. un borderou utilizat pentru curierul intern.
4. Cu excepţia cazurilor prevãzute la articolele RL 178.1 şi RL 179.2, când o depeşã nu conţine curier recomandat sau cu valoare declaratã, administraţiile pot conveni pe plan bilateral sã ataşeze foaia de aviz în exteriorul unuia dintre sacii depeşei, într-un plic impermeabil solid care sã reziste condiţiilor de transport.
5. În relaţiile dintre ţãrile ale cãror administraţii s-au pus de acord asupra acestui mod de lucru, biroul de schimb expeditor transmite prin avion un exemplar al formularului CN 31 biroului de schimb de destinaţie. Administraţiile pot, pe baza unor aranjamente speciale, sã convinã ca depeşele conţinând exclusiv saci goi sã nu fie însoţite de o foaie de aviz.
6. Biroul expeditor completeazã foaia de aviz cu toate detaliile pe care le comportã textul acesteia ţinând seama de cele ce urmeazã:
6.1. Antet: în afara unei înţelegeri speciale, birourile expeditoare numeroteazã foile de aviz dupã o serie anualã pentru fiecare birou de destinaţie separat pentru curierul de suprafaţã, curierul SAL, curierul avion sau curierul prioritar şi neprioritar. Fiecare depeşã trebuie sã aibã un numãr de ordine distinct. Cu ocazia primei expediţii din fiecare an, foaia de aviz trebuie sã comporte, în afarã de numãrul de ordine al depeşei, numãrul ultimei depeşe a anului precedent. Dacã o depeşã este suprimatã, biroul expeditor înscrie, lângã numãrul ultimei depeşe, menţiunea "Ultima depeşã".
6.2. Tabloul 1: administraţiile se pot înţelege ca numai sacii prevãzuţi cu etichete roşii sã fie înscrişi în tabloul 1 al foii de aviz.
6.3. Tabloul 3: numãrul total de recomandate, conţinând în acelaşi timp trimiterile înscrise individual şi trimiterile care fac obiectul unei înscrieri globale, şi numãrul total de trimiteri cu valoare declaratã conţinute în depeşã trebuie sã fie înscrise în tabloul 3 al foii de aviz.
6.4. Tabloul 4: numãrul de saci utilizaţi de cãtre administraţia expeditoare pe de o parte şi numãrul de saci returaţi administraţiei destinatare pe de altã parte, sunt indicaţi în acest tablou. Eventual, numãrul de saci goi aparţinând unei administraţii, alta decât aceea care îi este adresatã depeşa, trebuie sã fie menţionat separat, cu indicarea administraţiei respective. Când douã administraţii au cãzut de acord doar pentru înscrierea sacilor cu etichetã roşie (6.2.), numãrul sacilor utilizaţi pentru confecţionarea depeşei şi numãrul de saci goi aparţinând administraţiei de destinaţie nu trebuie sã fie indicat în tabloul 4. Când depeşa conţine trimiteri CCRI, se completeazã cãsuţa intitulatã "Alte indicaţii" notând separat numãrul şi greutatea sacilor şi legãturilor CCRI şi numãrul total de trimiteri CCRI. Prezenţa trimiterilor simple sau recomandate contra ramburs trebuie sã fie semnalatã în cãsuţa corespunzãtoare atât în cazul înscrierii individuale cât şi în cel al înscrierii globale.
6.5. Când administraţiile au convenit ca pe plan bilateral sã schimbe depeşele în alţi recipienţi decât saci, ele trebuie sã înscrie în foaia de aviz CN 31 numãrul şi greutatea fiecãrui tip de recipient. Formularul CN 31 trebuie deci sã fie redactat în aşa fel încât sã poatã fi înscrisã aceastã informaţie.
7. Administraţiile se pot înţelege pentru a crea tablouri sau rubrici suplimentare pe foaia de aviz sau pentru a modifica tablourile conform nevoilor lor, atunci când considerã necesar.
8. În cazul trimiterilor în tranzit deschis pe cale de suprafaţã care au o greutate mai mare de 3 kilograme pe depeşã sau zi, expediate unei anume ţãri de destinaţie, administraţia de tranzit este îndreptãţitã sã întocmeascã o foaia de aviz CN 31 cu destinaţia fiecãrei ţãri transmiţând o copie dupã acest document administraţiei de origine.
9. O foaie de aviz negativã este transmisã prin urmãtoarea depeşã atunci când un birou de schimb nu are nici o trimitere de predat biroului corespondent şi când, printr-o înţelegere specialã între administraţiile interesate, foile de aviz nu sunt numerotate. Dacã este vorba de depeşe numerotate anual, nu se expediazã foaia de aviz negativã.

ART. RL 175
Transmiterea trimiterilor recomandate

1. Trimiterile recomandate sunt transmise prin înscrierea lor individualã pe spatele foii de aviz. Se pot utiliza una sau mai multe liste speciale CN 33, fie pentru a înlocui spatele foii de aviz, fie ca supliment al acestei foi. Utilizarea de liste speciale este obligatorie dacã administraţia de destinaţie solicitã acest lucru. Listele de care este vorba trebuie sã indice acelaşi numãr de depeşã ca şi numãrul care este menţionat pe foaia de aviz a depeşei corespunzãtoare. Când sunt utilizate mai multe liste speciale, ele trebuie sã fie în plus numerotate dupã o serie proprie fiecãrei depeşe. Numãrul de trimiteri recomandate care poate fi înscris pe una şi aceeaşi listã specialã sau pe spatele foii de aviz este limitat la numãrul pe care îl comportã formatul formularului respectiv. Numãrul total de trimiteri recomandate inclus în depeşã trebuie sã fie înscris în tabloul 3 al foii de aviz.
2. Administraţiile se pot înţelege pentru înscrierea globalã a trimiterilor recomandate. Numãrul total de trimiteri recomandate incluse în depeşã este înscris în tabloul 3 al foii de aviz. Când depeşa cuprinde mai mulţi saci cu trimiteri recomandate, fiecare sac în afara celui în care este inclusã foaia de aviz, trebuie sã conţinã o listã specialã CN 33 care sã indice în litere şi în cifre în locul prevãzut, numãrul total de trimiteri recomandate pe care le conţine. Numãrul de trimiteri recomandate incluse în sacul care conţine foaia de aviz este menţionat pe aceasta în cadrul tabloului 6 rezervat în acest scop.
3. Trimiterile recomandate şi, dacã este cazul, listele speciale prevãzute la punctul 1, sunt reunite într-unul sau mai multe pachete sau saci distincţi care trebuie sã fie ambalate în mod corespunzãtor sau închişi şi sigilaţi sau plumbuiţi, în aşa fel încât sã protejeze conţinutul. Sacii şi pachetele astfel confecţionate pot fi înlocuite prin saci din material plastic închişi prin sudurã la cald. Trimiterile recomandate sunt aşezate în fiecare pachet în ordinea lor de înscriere. Când se utilizeazã una sau mai multe liste speciale, fiecare dintre ele este legatã cu trimiterile recomandate la care se raporteazã şi este plasatã deasupra primei trimiteri din legãturã. În cazul în care se utilizeazã mai mulţi saci, fiecare dintre ei trebuie sã conţinã o listã specialã pe care sunt înscrise trimiterile pe care le conţine.
4. Sub rezerva unei înţelegeri între administraţiile interesate şi când volumul trimiterilor recomandate o permite, aceste trimiteri pot fi introduse în plicul special care conţine foaia de aviz. Acest plic trebuie sã fie sigilat.
5. În nici un caz, trimiterile recomandate nu pot fi incluse în aceeaşi legãturã cu trimiterile simple.
6. Pe cât este posibil, unul şi acelaşi sac nu trebuie sã cuprindã mai mult de 600 de trimiteri recomandate.
7. Dacã trimiterile contra ramburs recomandate sunt consemnate individual pe spatele foii de aviz CN 31 sau al unei liste speciale CN 33, cuvântul "Ramburs" sau prescurtarea "Ramb", trebuie sã fie înscrisã în faţã, în coloana "Observaţii".
8. Un sac M recomandat este înscris ca o singurã trimitere în tabloul 6 sau pe spatele foii de aviz CN 31 sau pe lista specialã CN 33. Litera M trebuie sã fie menţionatã în coloana "Observaţii".
9. Administraţiile pot stabili sisteme pentru a genera confirmarea electronicã a transmiterii şi sã convinã sã schimbe astfel de informaţii cu administraţiile de origine ale trimiterilor.

ART. RL 176
Transmiterea de trimiteri cu predare atestatã

1. Trimiterile cu predare atestatã sunt transmise în acelaşi fel ca şi trimiterile simple.

ART. RL 177
Transmiterea trimiterilor cu valoare declaratã

1. Biroul de schimb expeditor înscrie trimiterile cu valoare declaratã în listele speciale CN 16 cu toate detaliile pe care le comportã acest formular. Când este vorba de trimiteri contra ramburs, cuvântul "Ramburs" sau prescurtarea "Ramb", trebuie sã fie înscrisã în rubrica "Observaţii".
2. Trimiterile cu valoare declaratã formeazã împreunã cu lista sau listele speciale unul sau mai multe pachete speciale care sunt legate între ele. Acestea sunt învelite în hârtie solidã, legate la exterior şi sigilate cu cearã finã pe toate cutele cu ajutorul sigiliului biroului de schimb expeditor. Aceste pachete poartã menţiunea "Valori declarate".
3. În loc sã fie reunite într-un pachet, trimiterile cu valoare declaratã se pot introduce într-un plic din hârtie groasã, închis cu ajutorul unor sigilii din cearã.
4. Pachetele sau plicurile cu trimiteri cu valoare declaratã pot fi de asemenea închise cu ajutorul unor sigilii gumate care sã poarte imprimat indicativul administraţiei de origine a depeşei. Ştampila de zi a biroului expeditor trebuie sã fie aplicatã pe sigiliul gumat în aşa fel încât ea sã figureze în acelaşi timp şi pe aceasta şi pe ambalaj. Aceastã închidere nu este utilizatã dacã administraţia de destinaţie a depeşei solicitã sigilarea cu cearã sau plumbi a plicurilor şi pachetelor cu trimiteri cu valoare declaratã.
5. Dacã numãrul sau volumul trimiterilor cu valoare declaratã îl justificã, ele pot fi introduse într-un sac închis şi sigilat corespunzãtor cu cearã sau cu plumb.
6. Pachetul, plicul sau sacul conţinând trimiteri cu valoare declaratã este introdus în pachetul sau sacul care conţine trimiteri recomandate sau, în lipsa acestora, în pachetul sau sacul care închide în mod normal respectivele trimiteri. Când trimiterile recomandate sunt închise în mai mulţi saci, pachetul, plicul sau sacul conţinând trimiteri cu valoare declaratã trebuie sã fie plasat în sacul la a cãrui gurã este fixat plicul special care conţine foaia de aviz.
7. Sacul exterior care conţine trimiteri cu valoare declaratã trebuie sã fie în stare perfectã şi prevãzut, pe cât este posibil, la marginea sa superioarã, cu un sul care sã împiedice deschiderea ilegalã fãrã ca aceasta sã lase urme vizibile.
8. Numãrul total de trimiteri cu valoare declaratã incluse în depeşã trebuie sã fie înscris în tabloul 3 al foii de aviz.
9. Administraţiile pot sã stabileascã sisteme pentru generarea datelor de confirmare electronicã a transmiterii şi sã convinã sã schimbe aceste date cu administraţiile de origine a trimiterilor.

ART. RL 178
Transmiterea de mandate poştale şi trimiteri contra ramburs nerecomandate

1. Mandatele poştale expediate deschis sunt reunite într-o legãturã distinctã care trebuie sã fie introdusã într-un pachet sau sac care conţine trimiteri recomandate sau eventual, în pachetul sau sacul cu valori declarate. Acelaşi lucru este valabil şi pentru trimiterile contra ramburs nerecomandate. Dacã depeşa nu conţine nici trimiteri recomandate nici valori declarate, mandatele şi eventual, trimiterile contra ramburs nerecomandate, sunt plasate în plicul care conţine foaia de aviz sau legate de acesta.
2. Prezenţa trimiterilor contra ramburs nerecomandate este semnalatã în tabloul 4 al foii de aviz CN 31 sau în tabloul 3 al foii de aviz CN 32, dupã caz.

ART. RL 179
Transmiterea de trimiteri expres

1. Prezenţa trimiterilor expres este semnalatã prin litera X în cãsuţa corespunzãtoare a tabloului 4 al foii de aviz CN 31 (tabloul 3 al foii de aviz CN 32).
2. Trimiterile expres sunt reunite în legãturi distincte prevãzute cu o etichetã care poartã menţiunea "Expres" în modul indicat în articolul RL 136. Aceste legãturi trebuie sã fie introduse, în mãsura posibilului, în recipienţi distincţi. Dacã acest lucru nu este posibil, ele trebuie sã fie introduse în recipientul care conţine foaia de aviz.
3. Trimiterile expres recomandate sunt clasate în ordinea lor printre celelalte trimiteri recomandate. Menţiunea "Expres" este înscrisã în coloana "Observaţii" pe spatele foii de aviz sau a listei speciale CN 33, în dreptul înscrierii fiecãreia dintre ele. În cazul înscrierii globale, prezenţa acestor trimiteri recomandate este semnalatã şi prin litera X în cãsuţa corespunzãtoare a tabloului 4 al foii de aviz. O menţiune similarã este înscrisã în coloana "Observaţii" a foilor de trimitere CN 16, în dreptul înscrierii trimiterilor cu valoare declaratã de predat expres.

ART. RL 180
Transmiterea de trimiteri CCRI

1. Administraţiile care asigurã serviciul desemneazã biroul de schimb de destinaţie specializat în prelucrarea depeşelor conţinând trimiteri CCRI. Dacã motive operaţionale justificã, administraţiile pot desemna în acest scop mai multe birouri de schimb.
2. Trimiterile CCRI sunt puse în legãturi specifice. Eticheta legãturii CN 25 poartã menţiunea "CCRI" şi numãrul de trimiteri. Legãturile cu trimiteri CCRI sunt introduse în sacul care conţine foaia de aviz. Totuşi, ele nu trebuie sã fie incluse în sacul cu trimiteri recomandate.
2.1. Când depeşa conţine mai mult de 2 kg de trimiteri CCRI, aceste trimiteri sunt puse într-un sac special. Eticheta sacului poartã menţiunea "CCRI" şi pe spate, numãrul de trimiteri.
3. Trimiterile CCRI conţinute într-o depeşã sunt indicate pe foaia de aviz CN 31, în tabloul 4 (tabloul 3 al foii de aviz CN 32), în cãsuţa rezervatã "Alte indicaţii", în felul urmãtor:
3.1. pentru trimiterile cuprinse în saci speciali, se scrie pe linia "Saci CCRI", numãrul şi greutatea sacilor şi numãrul de trimiteri;
3.2. pentru trimiteri expediate cu restul curierului se scrie pe linia "Legãturi CCRI", numãrul şi greutatea legãturilor şi numãrul de trimiteri.
4. În funcţie de volumul de trafic, administraţiile pot conveni pe cale bilateralã proceduri specifice.

ART. RL 181
Transmiterea de saci M

1. Fiecare sac M trebuie sã fie prevãzut cu o etichetã CN 34, CN 35 sau CN 36 completatã cu litera M în caractere groase în unghiul superior drept. Aceastã etichetã se adaugã etichetei furnizate de cãtre expeditor, în scopul îndrumãrii, pachetele M care nu sunt ambalate în saci, trebuie sã fie plasate într-un sac colector M.

ART. RL 182
Transmiterea de trimiteri în numãr

1. Dacã administraţia de destinaţie a solicitat plata remuneraţiei specifice curierului în numãr, administraţia de origine poate expedia trimiteri în numãr în depeşe distincte însoţite de o foaie de aviz CN 32.
2. Foaia de aviz CN 32 cuprinde numãrul şi greutatea trimiterilor.
2.1. Pentru administraţiile care s-au pus de acord faţã de acest subiect, indicaţiile privind numãrul şi greutatea trimiterilor pot fi date dupã format.
3. Dispoziţiile articolului RL 174 se aplicã prin analogie foilor de aviz CN 32.
4. Administraţiile pot conveni pe cale bilateralã sã utilizeze alte formulare şi proceduri contabile pentru schimburile lor de curier în numãr.

ART. RL 183
Transmiterea trimiterilor destinate accesului direct în regimul intern

1. Trimiterile destinate accesului direct în regimul intern al unei administraţii conform articolului 28.4 din Convenţie, sunt expediate în depeşe speciale însoţite de o foaie de aviz CN 31 corespunzãtor modificatã sau de orice alt document solicitat de cãtre administraţia de destinaţie.
2. Foaia de aviz CN 31 modificatã sau orice alt document solicitat de cãtre administraţia de destinaţie comportã numãrul, greutatea şi, eventual, categoria de trimiteri sau orice altã informaţie suplimentarã solicitatã de cãtre administraţia de destinaţie.
3. Dispoziţiile articolului RL 174 se aplicã prin analogie foilor de aviz CN 31 sau oricãrui alt document solicitat de cãtre administraţia de destinaţie.
4. Administraţiile trebuie sã convinã pe cale bilateralã sã utilizeze alte formulare şi proceduri pentru transmiterea trimiterilor destinate accesului direct în regimul intern dacã administraţia de destinaţie solicitã acest lucru.

ART. RL 184
Etichetarea depeşelor

1. Etichetele sacilor trebuie sã fie confecţionate din pânzã suficient de rigidã, din material plastic, din carton gros, din pergament sau din hârtie lipitã pe o plãcuţã. Ele trebuie sã fie prevãzute cu un orificiu. Formatul şi textul lor trebuie sã fie conform modelelor anexate şi menţionate mai jos:
1.1. CN 34 când este vorba de saci de suprafaţã;
1.2. CN 35 când este vorba de saci-avion;
1.3. CN 36 când este vorba de saci de suprafaţã transportaţi pe cale aerianã (SAL)
2. În relaţiile între birouri limitrofe se pot utiliza etichete din hârtie groasã. Ele trebuie, totuşi, sã aibã o consistenţã suficientã pentru a rezista diverselor manipulãri impuse depeşelor pe parcurs.
3. Sacii conţinând trimiteri recomandate, trimiteri cu valoare declaratã şi/sau foaia de aviz sunt prevãzuţi cu o etichetã roşu aprins.
3.1. Totuşi, administraţiile au posibilitatea de a decide sã nu foloseascã, în relaţiile lor bilaterale etichete roşii şi sã opteze, din motive de securitate, pentru o altã metodã convenitã între ele.
4. O etichetã albã este utilizatã pentru sacii care nu conţin decât trimiterile simple din categoriile de mai jos:
4.1. trimiteri prioritare;
4.2. scrisori şi cãrţi poştale expediate pe cale de suprafaţã sau aerianã;
4.3. trimiteri mixte (scrisori, cãrţi poştale, ziare şi publicaţii periodice şi alte trimiteri).
5. O etichetã albã este de asemenea utilizatã pentru sacii care conţin ziare prezentate în numãr de cãtre expeditori sau agenţii lor şi expediate doar pe cale de suprafaţã, excepţie fãcând acelea care sunt returate expeditorului. Menţiunea "Ziare" sau indicaţia "Jx" trebuie sã fie indicatã pe eticheta albã atunci când sacii nu conţin decât trimiteri din aceastã categorie.
6. O etichetã albastru deschis este utilizatã pentru sacii care conţin numai trimiteri din categoria neprioritare, imprimate, cecograme, pachete mici.
7. O etichetã albastru deschis este utilizatã şi pentru sacii care conţin publicaţii periodice altele decât cele care au fost menţionate la punctul 5. Menţiunea "Scrieri periodice" poate fi fãcutã pe eticheta albastrã atunci când sacii conţin numai trimiteri din aceastã categorie.
8. O etichetã violetã este utilizatã pentru sacii care conţin numai trimiteri în numãr simple.
9. O etichetã albã comportând o bordurã cu dungi violet şi menţiunea "Acces direct" este utilizatã pentru recipienţii care conţin trimiteri din categoria respectivã.
10. O etichetã verde este utilizatã pentru sacii care conţin numai saci goi returaţi la origine.
11. Când este vorba de o depeşa prioritarã îndrumatã pe cale de suprafaţã, eticheta CN 34 trebuie sã poarte în caractere foarte vizibile menţiunea "PRIOR".
12. Eticheta sacului sau pachetului care conţine foaia de aviz este întotdeauna prevãzutã cu litera F, trasatã în mod vizibil. Ea poate sã comporte indicaţia numãrului de saci care compun depeşa.
13. Eticheta recipienţilor care conţin trimiteri expres trebuie sã conţinã o fişã sau sã poarte menţiunea "Expres". Când fişa sau menţiunea "Expres" vine sã se suprapunã unui cod de bare sau unui text care sã fie înscris pe eticheta CN 35, este permis sã se fixeze la sac, o altã etichetã, mai mare, purtând menţiunea "Expres".
14. O etichetã albã poate sã fie utilizatã şi împreunã cu un ecuson de 5 x 3 cm din una dintre culorile menţionate la punctele 3 la 7 şi 10. O etichetã bleu sau violet poate fi utilizatã şi împreunã cu un ecuson analog roşu.
15. Trimiterile conţinând materii biologice perisabile infecţioase sunt închise în saci distincţi. Fiecare sac trebuie sã fie prevãzut cu o etichetã de semnalizare de culoare şi prezentare asemãnãtoare celor ale etichetei prevãzute de articolul RL 130, dar suficient de mare pentru orificiul de fixare. În plus faţã de simbolul specific al trimiterilor de substanţe infecţioase, aceastã etichetã poartã menţiunea "Substanţã infecţioasã" şi "În caz de deteriorare sau scurgere sã se avertizeze imediat autoritãţile de sãnãtate publicã".
16. Atunci când este vorba de saci care nu conţin decât trimiteri scutite de cheltuieli de tranzit şi de cheltuieli terminale, eticheta sacului trebuie sã poarte în caractere foarte vizibile indicaţia "Scutit".
17. Greutatea brutã a fiecãrui sac, plic sau pachet care face parte din depeşã trebuie sã fie indicatã pe eticheta sacului sau pe adresa exterioarã. În cazul utilizãrii unui sac colector nu se ţine seama de greutatea acestui sac. Greutatea este rotunjitã la hectogramul superior atunci când fracţiunea de hectogram este egalã sau mai mare de 50 grame şi rotunjitã la hectogramul inferior în caz contrar. Indicaţia greutãţii este înlocuitã cu cifra 0 pentru depeşele avion care cântãresc 50 grame sau mai puţin.
18. Birourile intermediare nu trebuie sã înscrie nici un numãr de ordine pe etichetele sacilor sau pachetelor din depeşele închise tranzitate.

ART. RL 185
Utilizarea de coduri cu bare

1. Administraţiile au posibilitatea sã utilizeze în serviciul poştal internaţional coduri cu bare generate de calculator sau un sistem de identificare unic în scopul urmãririi şi localizãrii sau pentru alte nevoi de identificare. Specificaţiile sunt definite de cãtre Consiliul de Exploatare Poştalã.
2. Administraţiile care opteazã pentru utilizarea de coduri cu bare în serviciul poştal internaţional trebuie sã respecte specificaţiile tehnice definite de cãtre Consiliul de Exploatare Poştalã. Desemnarea birourilor de schimb în codurile cu bare trebuie sã respecte regulile enunţate în articolul RL 169.3.

ART. RL 186
Îndrumarea depeşelor

1. Depeşele închise sunt îndrumate pe calea cea mai direct posibilã.
2. Când o depeşã se compune din mai mulţi saci, aceştia trebuie, pe cât posibil, sã rãmânã reuniţi şi sã fie îndrumaţi prin acelaşi serviciu poştal.
3. Administraţia ţãrii de origine are posibilitatea sã indice calea de urmat de cãtre depeşele închise pe care ea le expediazã, cu condiţia ca utilizarea acestei cãi sã nu antreneze, pentru o administraţie intermediarã, cheltuieli speciale. Informaţiile asupra cãii de îndrumare sunt înscrise pe borderourile CN 37, CN 38 sau CN 41 şi pe etichetele CN 34, CN 35 sau CN 36.
4. Depeşele-avion închise trebuie sã fie îndrumate prin zborul solicitat de cãtre administraţia ţãrii de origine, sub rezerva ca acest zbor sã fie utilizat de cãtre administraţia ţãrii de tranzit pentru transmiterea propriilor sale depeşe. Dacã nu este acesta cazul sau dacã timpul pentru transbordare nu este suficient, administraţia ţãrii de origine trebuie sã fie avertizatã despre acest lucru.
5. În caz de schimbare survenitã într-un serviciu de schimb de depeşe închise stabilit între douã administraţii prin intermediul uneia sau mai multor ţãri terţe, administraţia de origine a depeşei face cunoscut acest lucru administraţiilor acestor ţãri.
6. Dacã este vorba de o modificare în calea de îndrumare a depeşelor, noua cale de urmat trebuie sã fie indicatã administraţiilor care efectuau anterior tranzitul. Vechea cale este semnalatã, spre aducere aminte, administraţiilor care vor asigura de acum înainte acest tranzit.

ART. RL 187
Transbordarea depeşelor-avion şi a depeşelor de suprafaţã transportate pe cale aerianã (S.A.L.)

1. În principiu, administraţia ţãrii de origine îndrumã depeşele sale care trebuie sã facã obiectul unei transbordãri directe la aeroportul de tranzit între douã zboruri ale aceleiaşi companii aeriene sau douã companii diferite. Diferitele companii aeriene interesate trebuie totuşi sã accepte sã asigure transbordarea.
2. Când transbordarea între zboruri nu este posibilã, transbordarea este efectuatã de administraţia ţãrii pe teritoriul cãreia se gãseşte aeroportul de tranzit şi va fi supusã cheltuielilor de prelucrare de tranzit.
3. În cazurile menţionate la punctul 1 şi atunci când administraţia de origine, de destinaţie şi compania aerianã în cauzã s-au pus anterior de acord, compania aerianã care efectueazã transbordarea are posibilitatea sã întocmeascã, dacã este necesar, un borderou de predare special care va înlocui borderoul CN 38 sau CN 41 original. Pãrţile implicate se înţeleg reciproc asupra procedurilor de urmat şi a formularului de utilizat. Sacii depeşelor ar trebui, de preferinţã, sã fie prevãzuţi, în plus faţã de etichetele prevãzute pentru transportul curierului-avion, şi cu o etichetã CN 42.
4. Când depeşele de suprafaţã ale unei administraţii sunt reîndrumate prin avion prin grija altei administraţii, condiţiile acestei reîndrumãri fac obiectul unui acord special între administraţiile interesate.

ART. RL 188
Mãsuri de luat atunci când o transbordare directã de depeşe-avion nu se poate efectua aşa cum este prevãzut

1. Dacã, la aeroportul de transbordare, depeşele semnalate prin documente pentru a fi transbordate direct nu au putut fi îndrumate prin zborul prevãzut, compania aerianã predã imediat aceste depeşe agenţilor poştali de la aeroportul de transbordare în vederea reîndrumãrii lor pe calea cea mai rapidã (aerianã sau de suprafaţã).
2. Acestea nu se aplicã atunci când:
2.1. administraţia care expediazã depeşele a luat mãsurile necesare pentru a asigura reîndrumarea lor printr-un zbor ulterior;
2.2. în absenţa dispoziţiilor menţionate la punctul 2.1, compania aerianã însãrcinatã cu predarea depeşelor este în mãsurã sã le reîndrume în cele 24 de ore care urmeazã sosirii lor pe aeroportul de transbordare.
3. În cazul menţionat la punctul 1, biroul care asigurã reîndrumarea este obligat sã informeze biroul de origine al fiecãrei depeşe, printr-un buletin de verificare CN 43, indicând prin acesta în special serviciul aerian care i-a predat depeşa şi serviciile utilizate (cale aerianã sau de suprafaţã) pentru reîndrumarea pânã la destinaţie.

ART. RL 189
Întocmirea buletinelor de încercare

1. Pentru a determina parcursul cel mai favorabil şi durata de transmitere a unei depeşe, biroul de schimb de origine poate adresa biroului de destinaţie a acestei depeşe un buletin de încercare CN 44. Acest buletin trebuie sã fie inclus în depeşã şi anexat foii de aviz CN 31, pe care prezenţa sa este semnalatã printr-o cruce în cãsuţa corespunzãtoare a tabloului 4 (tabloul 3 al foii de aviz CN 32). Dacã, cu ocazia sosirii depeşei, formularul CN 44 lipseşte, biroul de destinaţie trebuie sã îi întocmeascã un duplicat. Buletinul de încercare corect completat de cãtre biroul de destinaţie, este returat pe calea cea mai rapidã (aerianã sau de suprafaţã) fie la adresa indicatã, fie în lipsa unei asemenea indicaţii, biroului care l-a întocmit.
2. Pentru a determina parcursul cel mai favorabil şi durata de transmitere a trimiterilor în tranzit deschis prin intermediul unei administraţii, biroul de schimb de origine poate adresa administraţiei de destinaţie a acestor trimiteri un buletin de încercare CN 44. Acest buletin trebuie sã fie introdus într-un plic pe care se înscrie menţiunea "CN 44" în unghiul superior drept al feţei plicului. Buletinul de încercare completat corespunzãtor de cãtre administraţia de destinaţie este returat pe calea cea mai rapidã (aerianã sau de suprafaţã).
3. Ori de câte ori administraţia de destinaţie constatã întârzieri importante şi descoperã o cale de îndrumare mai rapidã, ea poate întocmi un buletin de încercare CN 44 şi poate sugera parcursul cel mai favorabil atât pentru depeşele închise cât şi pentru trimiterile expediate în tranzit deschis prin intermediul unei alte administraţii. Administraţia de origine trebuie sã ia în consideraţie solicitarea biroului de destinaţie.

ART. RL 190
Predarea depeşelor

1. Depeşe prioritare şi depeşe de suprafaţã
1.1. În afara unei înţelegeri speciale între administraţiile interesate, predarea depeşelor între douã birouri corespondente se efectueazã prin intermediul unui borderou de predare CN 37. Acest borderou este întocmit în douã exemplare. Primul este destinat biroului care primeşte, al doilea biroului care predã. Biroul care primeşte dã descãrcare pe al doilea exemplar, pe care îl retureazã imediat pe calea cea mai rapidã (aerianã sau de suprafaţã).
1.2. Borderoul de predare CN 37 poate fi întocmit în trei exemplare atunci când predarea depeşelor între douã birouri corespondente are loc prin intermediul unui serviciu de transport. În acest caz, primul exemplar este destinat biroului care primeşte şi însoţeşte depeşele. Al doilea primeşte descãrcarea serviciului transportator şi este predat biroului care predã. Al treilea este pãstrat de cãtre serviciul transportator dupã semnarea lui de cãtre biroul care primeşte.
1.3. Borderoul de predare CN 37 poate fi întocmit în trei exemplare şi atunci când transmiterea depeşelor se efectueazã prin intermediul unui mijloc de transport fãrã intervenţia unui personal de însoţire. Primele douã exemplare sunt transmise cu depeşele şi al treilea este pãstrat de cãtre biroul care predã. Primul exemplar este destinat biroului care primeşte şi al doilea, contrasemnat de cãtre acesta din urmã, este returat pe calea cea mai rapidã biroului care predã.
1.4. Datoritã organizãrii lor interne, anumite administraţii pot solicita ca borderourile CN 37 distincte sã fie întocmite pentru depeşele poştei de scrisori, pe de o parte, şi pentru colete poştale, pe de altã parte.
1.5. Când predarea depeşelor între douã birouri corespondente are loc prin intermediul unui serviciu maritim, biroul de schimb care predã poate întocmi un al patrulea exemplar din borderoul de predare CN 37 care sã îi fie returat de cãtre biroul de schimb care primeşte, dupã ce l-a aprobat. În acest caz, exemplarele 3 şi 4 însoţesc depeşele. O copie a borderoului CN 37 trebuie sã fie transmisã în prealabil prin avion sau prin email, sau orice alt mijloc de telecomunicaţie corespunzãtor, fie biroului de schimb care primeşte din portul de debarcare, fie administraţiei sale centrale.
2. Depeşe-avion şi depeşe-suprafaţã transportate pe cale aerianã (S.A.L.)
2.1. Depeşele de predat la aeroport sunt însoţite de cinci exemplare, pe escalã aerianã, din borderoul de predare CN 38 dacã este vorba de depeşe-avion, sau CN 41 dacã este vorba de depeşe-suprafaţã transportate pe cale aerianã (S.A.L.).
2.2. Un exemplar din borderoul CN 38 sau CN 41, semnat pentru predarea depeşelor de cãtre compania aerianã sau organismul însãrcinat al serviciului terestru, este pãstrat de cãtre biroul expeditor.
2.3. Douã exemplare din borderoul CN 38 sau CN 41 sunt pãstrate la aeroportul de îmbarcare de cãtre compania care transportã depeşele.
2.4. Douã exemplare din borderoul CN 38 sau CN 41 sunt introduse într-un plic CN 45. Acestea sunt transportate în sacoşa de bord a avionului sau în alt sac special în care sunt pãstrate documentele de bord. La sosirea pe aeroportul de descãrcare a depeşelor, primul exemplar, contrasemnat de predarea depeşelor, este pãstrat de cãtre compania aerianã care a transportat depeşele. Al doilea exemplar însoţeşte depeşele la biroul poştal cãruia îi este adresat borderoul CN 38 sau CN 41.
2.5. Borderourile CN 38 sau CN 41 transmise electronic de cãtre transportatorul aerian pot fi acceptate la biroul de schimb de sosire atunci când cele douã exemplare vizate la punctul 2.4 nu sunt imediat disponibile. În aceastã eventualitate, douã exemplare din borderoul CN 38 sau CN 41 sunt semnate de cãtre reprezentantul companiei aeriene în aeroportul de destinaţie înainte de predarea depeşelor cãtre administraţia de primire. Cu excepţia cazurilor prevãzute la punctele 2.5.1 şi 2.5.2, un exemplar este semnat de cãtre administraţia de primire pentru recepţionarea depeşelor şi pãstrat de cãtre transportatorul aerian. Al doilea exemplar, în toate cazurile, însoţeşte depeşele pânã la biroul poştal cãruia îi este adresat borderoul CN 38 sau CN 41.
2.5.1. Administraţiile care au pus la punct un sistem de înscriere electronic al depeşelor ce le sunt transmise de cãtre transportatori, pot sã utilizeze datele acestui sistem în loc sã urmeze procedura ce implicã borderourile CN 38 sau CN 41 descrisã la punctul 2.5. În locul exemplarului semnat din formularele CN 38 sau CN 41, administraţia de primire poate sã furnizeze transportatorului aerian o versiune imprimatã a datelor electronice privind primirea depeşei.
2.5.2. Pe de altã parte, administraţiile care schimbã mesaje EDI privind depeşele şi expediţiile, pot sã utilizeze mesajele EDI de sosire în loc sã urmeze procedura ce implicã formularele CN 38 sau CN 41 descrisã la punctul 2.5. Administraţia de primire poate sã transmitã mesajul EDI de sosire în locul copiei semnate din formularele CN 38 sau CN 41.
2.6. Administraţiile se pot înţelege între ele pentru utilizarea sistematicã a curierului electronice sau a oricãrui alt mijloc de telecomunicaţie corespunzãtor pentru a transmite borderourile CN 38 sau CN 41 între biroul care întocmeşte acest document şi biroul care îl primeşte.
2.7. Când depeşele sunt transmise pe cale de suprafaţã unei administraţii intermediare pentru a fi reîndrumate pe cale aerianã, ele sunt însoţite de un borderou CN 38 sau CN 41 în atenţia biroului intermediar. Un borderou CN 38 sau CN 41 este întocmit şi în atenţia ţãrii de destinaţie pentru depeşele-avion reîndrumate pe cale de suprafaţã.
3. Depeşele trebuie sã fie predate în stare bunã. Totuşi, o depeşã nu poate fi refuzatã pe motiv de avariere sau spoliere.
4. Când borderourile de predare CN 37, CN 38 şi CN 41 sunt generate electronic şi transmise on-line fãrã intervenţia personalului administraţiei poştale, unei întreprinderi de transport sau mandatarului care coopereazã cu aceasta, şi borderourile sunt imprimate de cãtre aceştia, administraţiile sau întreprinderile care participã la operaţiunile de transport pot conveni cã nu va mai fi necesar sã se semneze borderourile de predare.
5. Dispoziţiile prevãzute la punctele 1 la 4 se aplicã şi depeşelor de curier în numãr.

ART. RL 191
Întocmirea şi verificarea borderourilor de predare CN 37, CN 38 sau CN 41

1. Borderourile de predare sunt completate conform textului lor pe baza indicaţiilor care figureazã pe eticheta sacilor sau pe adrese. Numãrul total şi greutatea totalã a sacilor şi plicurilor fiecãrei depeşe sunt înscrise global pe categorie. Administraţiile de origine pot, dacã doresc, sã opteze pentru înscrierea individualã a fiecãrui sac. Numãrul şi greutatea sacilor prevãzuţi cu etichetã roşie trebuie sã fie indicaţi separat; ei sunt semnalaţi printr-un "R" în coloana "Observaţii" a borderoului de predare. Dacã greutãţile înscrise includ pe cele ale curierului scutit de taxe de tranzit şi cheltuieli terminale, coloana "Observaţii" este utilizatã şi pentru a semnala pe categorie, greutatea de dedus.
2. Prezenţa depeşelor prioritare îndrumate pe cale de suprafaţã este semnalatã prin menţiunea "PRIOR" în coloana "Observaţii" a borderoului CN 37.
3. Sunt de asemenea înscrise în borderoul CN 38:
3.1. individual, depeşele incluse într-un sac colector, cu indicaţia cã ele sunt conţinute într-un astfel de sac;
3.2. depeşele în plic CN 28.
4. Orice birou intermediar sau de destinaţie care constatã erori în indicaţiile care figureazã pe borderourile CN 38 sau CN 41 trebuie imediat sã le rectifice. El le semnaleazã, prin buletin de verificare CN 43, ultimului birou de schimb expeditor şi biroului de schimb care a confecţionat depeşa. Administraţiile se pot înţelege ca pentru semnalarea neregulilor sã utilizeze sistematic curierul electronic sau orice alt mijloc de telecomunicaţie corespunzãtor.
5. Atunci când depeşele expediate sunt introduse în containere sigilate de cãtre serviciul poştal, numãrul de ordine şi numãrul sigiliului fiecãrui container sunt înscrise în cadrul rubricii borderoului CN 37, CN 38 sau CN 41 rezervat în acest scop.

ART. RL 192
Absenţa borderoului de predare CN 37, CN 38 sau CN 41

1. În cazul absenţei borderoului CN 37, biroul care primeşte trebuie sã întocmeascã un astfel de borderou, în trei exemplare, conform încãrcãturii primite. Douã exemplare, însoţite de un buletin de verificare CN 43, sunt transmise biroului care predã, care retureazã din acestea un exemplar, dupã examinare şi semnare.
2. Când o depeşã soseşte la aeroportul de destinaţie - sau la un aeroport intermediar care trebuie sã îi asigure reîndrumarea prin intermediul altei întreprinderi de transport - fãrã a fi însoţitã de un borderou CN 38 sau CN 41, administraţia de care depinde acest aeroport întocmeşte din oficiu acest document. Acesta trebuie sã fie corespunzãtor vizat de cãtre agentul de transport de la care a primit depeşa. Faptul este semnalat, prin buletin de verificare CN 43 împreunã cu douã exemplare din borderoul CN 38 astfel întocmit, biroului responsabil de încãrcarea acestei depeşe. Acesta din urmã este invitat sã retureze o copie din document corespunzãtor autentificatã.
3. Dacã borderoul CN 38 sau CN 41 original lipseşte, administraţia care a primit depeşa trebuie sã accepte borderoul de substituire CN 46 întocmit de cãtre compania aerianã. Faptul este semnalat printr-un buletin de verificare CN 43 transmis biroului de origine, însoţit de douã copii din borderoul de substituire CN 46.
4. Administraţiile se pot înţelege ca pentru reglarea cazurilor de absenţã a borderoului CN 38 sau CN 41 sã utilizeze sistematic curierul electronic sau orice alt mijloc de telecomunicaţie corespunzãtor.
5. Biroul de schimb de la aeroportul de destinaţie - sau dintr-un aeroport intermediar însãrcinat cu îndrumarea printr-un alt transport - poate sã accepte fãrã sã întocmeascã buletin de verificare CN 43, un borderou CN 38 sau CN 41 furnizat de primul transportator şi transmis electronic de la biroul sãu din aeroportul de expediere şi semnalat corespunzãtor de cãtre reprezentantul sãu la aeroportul de descãrcare a depeşei.
6. Dacã nu poate fi determinatã escala de încãrcare, buletinul de verificare este adresat direct biroului expeditor al depeşei, cu sarcina ca acesta sã îl transmitã biroului prin care depeşa a fost tranzitatã.

ART. RL 193
Verificarea depeşelor

1. Orice birou care primeşte o depeşã trebuie sã verifice:
1.1. originea şi destinaţia sacilor care compun depeşa şi care sunt înscrişi în borderoul de predare;
1.2. închiderea şi condiţionarea sacilor care poartã o etichetã roşie;
1.3. exactitatea informaţiilor care figureazã pe borderoul de predare.
2. Greutatea indicatã pe eticheta CN 34, CN 35 sau CN 36 este verificatã prin sondaj sau în mod sistematic. Datele biroului de origine sunt considerate ca valabile dacã ele diferã faţã de greutãţile sau numãrul de trimiteri constatate:
2.1. cu 200 sau mai puţin de 200 gr, când este vorba de saci de depeşe-suprafaţã sau de depeşe-suprafaţã transportate pe cale aerianã (SAL);
2.2. cu 100 sau mai puţin de 100 gr, când este vorba de depeşe-avion, depeşe prioritare sau depeşe de curier în numãr;
2.3. 100 gr sau mai puţin, sau de 20 de trimiteri sau mai puţin atunci când este vorba de trimiteri CCRI.
3. Când biroul intermediar sau de destinaţie constatã cã diferenţa între greutatea realã şi greutatea anunţatã a unui sac sau diferenţa între greutatea realã sau numãrul real de trimiteri CCRI şi greutatea lor sau numãrul lor anunţat depãşeşte limitele prevãzute la punctele 2.1, 2.2 sau 2.3, dupã caz, el rectificã eticheta sacului şi borderoul de predare. El semnaleazã imediat eroarea biroului de schimb expeditor şi, dupã caz, ultimului birou de schimb intermediar printr-un buletin de verificare CN 43.
4. Când un birou intermediar primeşte o depeşã în stare proastã, el trebuie sã îi verifice conţinutul dacã presupune cã acesta nu a rãmas intact. El o predã aşa cum este într-un alt ambalaj. Acest birou trebuie sã reia indicaţiile etichetei originale pe noua etichetã şi sã îi aplice acesteia ştampila sa de zi, precedatã de menţiunea "Reambalat la .............". El întocmeşte un buletin de verificare CN 43 şi introduce o copie dupã acesta în depeşa reambalatã.
5. Cu ocazia primirii unei depeşe, biroul de destinaţie procedeazã dupã cum urmeazã:
5.1. verificã dacã depeşa este completã şi dacã a sosit în ordinea expediţiei sale;
5.2. verificã dacã înscrierile din foaia de aviz şi, eventual, din foile CN 16 şi listele speciale CN 33 sunt exacte;
5.3. se asigurã cã sacul exterior şi pachetul, plicul sau sacul interior conţinând trimiteri cu valoare declaratã nu prezintã vreo anomalie în ceea ce priveşte starea lor exterioarã;
5.4. procedeazã la verificarea prin confruntare a numãrului de trimiteri cu valoare declaratã şi la verificarea individualã a acestora, verificând, printre altele, greutatea, sigiliile şi mãrcile, şi verificã dacã trimiterile contra ramburs sunt corect semnalate ca atare şi dacã sunt însoţite de formularele de platã corespunzãtoare.
5.5. Procedeazã în aşa fel încât trimiterile expres transmise în saci speciali sau incluse în sacul care conţine foaia de aviz sã fie imediat introduse în reţeaua internã pentru a fi îndrumate şi distribuite în cel mai scurt timp.
5.6. În cazul lipsei unei depeşe sau a mai multor saci care fac parte din aceasta, faptul este constatat imediat de cãtre doi agenţi. Aceştia fac rectificãrile necesare pe foile de aviz sau în listele speciale. Ei au grijã, eventual, sã anuleze indicaţiile eronate, dar în aşa fel încât sã lase lizibile înscrierile primare. Cu excepţia cazului unei erori evidente, rectificãrile prevaleazã asupra declaraţiei originale.
5.7. Procedura prevãzutã la punctul 5.6 se aplicã şi atunci când este vorba de orice altã neregulã cum ar fi lipsa de trimiteri cu valoare declaratã, de trimiteri recomandate, a unei foi de aviz, a unei foi de trimitere sau a unei liste speciale.
5.8. În cazul lipsei foii de aviz, a unei foi de trimitere sau a unei liste speciale, biroul de sosire trebuie sã întocmeascã, în plus, o foaie de aviz, o foaie de trimitere sau o listã specialã suplimentarã sau sã noteze cu exactitate trimiterile cu valoare declaratã sau trimiterile recomandate primite.
6. Particularitãţi suplimentare privind depeşele de curier în numãr.
6.1. Un buletin de verificare CN 43 este adresat administraţiei de origine, însoţit de o foaie de aviz CN 32 de substituire care comportã caracteristicile trimiterilor în numãr primite, în urmãtoarele cazuri:
6.1.1. administraţia de origine a optat pentru confecţionarea de depeşe de curier în numãr şi expediazã trimiteri în numãr prin alte depeşe;
6.1.2. depeşele de curier în numãr nu sunt însoţite de o foaie de aviz CN 32;
6.1.3. administraţia de destinaţie primeşte trimiteri în numãr nesemnalate pentru care remuneraţia specificã este aplicatã cu efect imediat; în acest caz, administraţia de destinaţie transmite administraţiei de origine a depeşelor formularele CN 43 şi CN 32 pe calea telecomunicaţiilor.
6.2. În cazurile prevãzute la punctele 6.1.1 şi 6.1.3, foaia de aviz CN 31 a depeşei care conţine trimiterile în numãr este rectificatã în consecinţã şi transmisã anexat buletinului de verificare CN 43.
7. La deschiderea depeşelor, elementele constitutive ale închiderii (plumbi, ştampile, sigilii, sfori, etichete) trebuie sã rãmânã reunite, în vederea atingerii acestui scop, sfoara este tãiatã într-un singur loc.
8. Când un birou primeşte foi de aviz, foi de trimitere sau liste speciale care nu îi sunt destinate, el trimite biroului de destinaţie pe calea cea mai rapidã (aerianã sau de suprafaţã) aceste documente sau, dacã reglementarea prevede, copii certificate în conformitate.
9. Neregulile constatate la primirea unei depeşe care conţine trimiteri cu valoare declaratã fac imediat obiectul unor rezerve faţã de serviciul care predã. Constatarea unor lipsuri, a unei deteriorãri sau a oricãror alte nereguli de naturã sã angajeze responsabilitatea administraţiilor faţã de trimiterile cu valoare declaratã este imediat semnalatã pe calea telecomunicaţiilor biroului de schimb expeditor sau serviciului intermediar. În plus, este întocmit un proces-verbal CN 24. În el trebuie sã fie indicatã starea în care a fost gãsit ambalajul depeşei. Procesul-verbal este trimis, recomandat, administraţiei centrale a ţãrii cãreia îi aparţine biroul de schimb expeditor, independent de buletinul de verificare CN 43 de transmis imediat acestui birou. O copie a procesului-verbal este în acelaşi timp adresatã fie administraţiei centrale de care depinde biroul de schimb de primire, fie oricãrui alt organ de conducere desemnat de cãtre ea.
10. Biroul de schimb care primeşte de la un birou corespondent o trimitere cu valoare declaratã avariatã sau insuficient ambalatã trebuie sã semnaleze acest lucru respectând urmãtoarele reguli:
10.1. Dacã este vorba de o deteriorare uşoarã sau o distrugere parţialã a sigiliilor, este suficient sã se sigileze trimiterea cu valoare declaratã din nou, pentru a se asigura conţinutul. Acest lucru este autorizat cu condiţia ca, în mod evident, conţinutul sã nu fie nici deteriorat, nici dupã constatarea greutãţii, diminuat. Sigiliile existente trebuie sã fie respectate. Dacã este cazul, trimiterile cu valoare declaratã trebuie sã fie reambalate menţinându-li-se pe cât este posibil, ambalajul original. Eventual, reambalarea se poate realiza prin introducerea trimiterii deteriorate într-un sac prevãzut cu etichetã şi sigilat. În acest caz, este inutil sã se sigileze din nou trimiterea deterioratã. Eticheta sacului trebuie sã poarte menţiunea "Trimitere cu valoare declaratã deterioratã". Ea trebuie sã fie prevãzutã cu urmãtoarele informaţii: numãrul de serie, biroul de origine, suma valorii declarate, numele şi adresa destinatarului, ştampila de zi şi semnãtura agentului care ntroduce trimiterea în sac.
10.2. Dacã starea trimiterii cu valoare declaratã este astfel încât conţinutul ar fi putut fi sustras, biroul trebuie sã procedeze la deschiderea din oficiu a trimiterii atunci când legislaţia ţãrii nu se opune verificãrii conţinutului. Rezultatul acestei verificãri trebuie sã facã obiectul unui proces-verbal CN 24. O copie dupã procesul-verbal este anexatã trimiterii cu valoare declaratã. Aceasta trebuie sã fie reambalatã.
10.3. În toate cazurile, greutatea trimiterii cu valoare declaratã la sosire şi greutatea dupã refacere trebuie sã fie consemnatã şi indicatã pe plic. Aceastã indicaţie este urmatã de menţiunea "Sigilat din oficiu ............" sau "Reambalat la .........". Aceastã indicaţie este completatã cu ştampila de zi şi semnãtura agenţilor care au aplicat sigiliile sau au realizat reambalarea.
11. Constatarea, cu ocazia verificãrii, a oricãrei nereguli nu poate în nici un caz sã motiveze returarea unei trimiteri conţinute în depeşa examinatã, excepţie cazul prevãzut prin articolul 15 din Convenţie.

ART. RL 194
Buletine de verificare

1. Neregulile constatate sunt semnalate imediat biroului de origine a depeşei, prin intermediul unui buletin de verificare CN 43, întocmit în dublu exemplar, cu ocazia verificãrii complete a depeşei. Dacã a avut loc o tranzitare, buletinul de verificare este adresat ultimului birou intermediar care a transmis depeşa în stare proastã.
2. Indicaţiile din buletinul de verificare trebuie sã specifice cât se poate de exact despre care sac, plic, pachet sau trimitere este vorba. Dacã depeşa conţine legãturi prevãzute cu etichete CN 26 şi CN 25, aceste etichete trebuie în caz de neregulã, sã fie anexate buletinului de verificare.
Când este vorba de nereguli importante care permit sã se presupunã o pierdere sau o spoliere, pe buletinul de verificare trebuie sã fie indicatã starea în care a fost gãsit ambalajul depeşei, într-o manierã cât mai detaliatã.
3. Mai puţin în cazul unei imposibilitãţi motivate, elementele de mai jos sunt pãstrate intacte timp de şase sãptãmâni începând de la data verificãrii şi sunt transmise administraţiei de origine dacã aceasta o solicitã:
3.1. sacul, plicul, cu sforile, etichetele, sigiliile sau plumbii sau sigiliile de închidere;
3.2. toate pachetele sau sacii interiori şi exteriori în care erau închise trimiterile cu valoare declaratã şi trimiterile recomandate;
3.3. ambalajul trimiterilor deteriorate a cãror predare ar putea fi obţinutã de la destinatar.
4. Când transmiterea depeşelor are loc prin intermediul unei întreprinderi de transport, borderoul de predare CN 37, CN 38 sau CN 41 pe care sunt menţionate neregulile constatate la primirea depeşelor de cãtre administraţia intermediarã sau de destinaţie trebuie sã fie, pe cât este posibil contrasemnate de cãtre transportator sau de cãtre reprezentantul sau. Exemplarele borderoului CN 37, CN 38 sau CN 41 trebuie în mod obligatoriu sã comporte menţiunea rezervelor luate faţã de serviciul transportator. În cazul transportului de depeşe prin container, aceste rezerve se referã doar la starea containerului, a elementelor sale de închidere şi a sigiliilor sale.
5. În cazurile prevãzute în articolul RL 193.4, 5 şi 8, biroul de origine şi, eventual, ultimul birou de schimb intermediar pot, în plus, sã fie avizate pe calea telecomunicaţiilor pe cheltuiala administraţiei care expediazã avizul. Un asemenea aviz trebuie sã fie emis ori de câte ori depeşa prezintã urme evidente de spoliere, pentru ca biroul expeditor sau intermediar sã treacã fãrã întârziere la investigarea situaţiei. Eventual, biroul intermediar avizeazã, şi pe calea telecomunicaţiilor administraţia precedentã pentru continuarea anchetei.
6. Când absenţa unei depeşe este rezultatul unei greşeli de coincidenţã a curierului sau când ea este corect explicatã pe un borderou de predare, se întocmeşte doar un buletin de verificare CN 43 dacã depeşa nu parvine biroului de destinaţie prin urmãtorul curier.
7. La sosirea unei depeşe a cãrei absenţã fusese semnalatã biroului de origine şi, eventual, ultimului birou de schimb intermediar, trebuie sã se adreseze acestor birouri, pe calea cea mai rapidã (aerianã sau de suprafaţã), un al doilea buletin de verificare care sã anunţe primirea acestei depeşe.
8. Când un birou care primeşte şi cãruia îi revine sarcina sã verifice depeşa nu a fãcut sã parvinã biroului de origine şi, eventual, ultimului birou de schimb intermediar, pe calea cea mai rapidã (aerianã sau de suprafaţã) un buletin de verificare CN 43 care sã constate nereguli, se considerã, pânã la proba contrarã, cã el a primit depeşa şi conţinutul sãu. Aceiaşi presupunere existã pentru neregulile a cãror menţionare a fost omisã sau semnalatã în mod incomplet în buletinul de verificare. Acelaşi lucru este valabil şi atunci când dispoziţiile prezentului articol şi ale articolului RL 193 privind formalitãţile de îndeplinit nu au fost respectate.
9. Buletinele de verificare sunt de preferinţã transmise prin telefax sau prin alt mijloc electronic de comunicare. Dacã nu este posibil, aceste buletine sunt transmise prin curier pe calea cea mai rapidã (aerianã sau de suprafaţã).
10. Buletinele de verificare transmise prin curier sunt expediate în plicuri care poartã în litere vizibile menţiunea "Buletin de verificare". Aceste plicuri pot fi în prealabil imprimate, fie semnalate cu ajutorul unei ştampile care reproduce respectiva menţiune cu claritate.
11. Birourile cãrora le sunt adresate buletinele de verificare le retureazã cât mai curând posibil de preferinţã pe cale electronicã, biroului de schimb de unde sunt emise, dupã ce le-au examinat şi au menţionat pe ele observaţiile lor, dacã este cazul. Buletinele de verificare sunt considerate, pânã la proba contrarã, ca acceptate:
11.1. dacã un rãspuns nu a fost dat în termen de o lunã începând de la data transmiterii lor;
11.2. dacã administraţia de origine nu a fost avizatã în acest termen de anchetele care ar putea sã se dovedeascã necesare sau de expedierea suplimentarã de documente utile.

ART. RL 195
Trimiteri greşit îndrumate

1. Trimiterile de orice naturã greşit îndrumate sunt fãrã nici o întârziere, reîndrumate la destinaţia lor pe calea cea mai rapidã.

ART. RL 196
Mãsuri de luat în caz de accident

1. Când, urmare a unui accident survenit în timpul transportului, un vapor, un tren, un avion sau orice alt mijloc de transport nu poate urma traseul sãu şi nu poate preda curierul în escalele sau staţiile prevãzute, personalul de bord, trebuie sã predea depeşele biroului poştal celui mai apropiat de locul accidentului sau celui mai calificat pentru reîndrumarea curierului. În cazul în care personalul de bord este în imposibilitate, acest birou, informat despre accident, intervine fãrã întârziere pentru preluarea curierului şi pentru a-l reîndruma la destinaţie pe calea cea mai rapidã dupã constatarea stãrii şi, eventual, recondiţionarea trimiterilor deteriorate.
2. Administraţia ţãrii în care s-a produs accidentul trebuie sã informeze pe calea telecomunicaţiilor toate administraţiile escalelor sau staţiilor precedente asupra situaţiei curierului. Acestea avizeazã la rândul lor pe aceeaşi cale toate celelalte administraţii interesate.
3. Administraţiile de origine al cãror curier se gãsea în mijlocul de transport accidentat trebuie sã transmitã o copie dupã borderourile de predare CN 37, CN 38 sau CN 41 administraţiei ţãrii în care s-a produs accidentul.
4. Biroul calificat semnaleazã apoi, printr-un buletin de verificare CN 43, birourilor de destinaţie a depeşelor accidentate detaliile împrejurãrilor accidentului şi constatãrile fãcute. O copie dupã fiecare buletin de verificare este adresatã birourilor de origine a depeşelor corespunzãtoare şi una administraţiei ţãrii de care depinde compania de transport. Aceste documente sunt expediate pe calea cea mai rapidã (aerianã sau de suprafaţã).

ART. RL 197
Mãsuri de luat în caz de întrerupere a zborului, deviere sau îndrumare greşitã a curierului-avion

1. Când un avion îşi întrerupe parcursul pentru o duratã susceptibilã sã determine întârzierea curierului sau când, dintr-o cauzã oarecare, curierul este debarcat la un aeroport altul decât cel care este indicat pe borderoul CN 38, compania aerianã remite imediat acest curier agenţilor administraţiei ţãrii în care are loc escala. Aceştia îl reîndrumã pe cãile cele mai rapide (aeriene sau de suprafaţã).
2. Administraţia care primeşte depeşele-avion sau sacii greşit îndrumaţi ca urmare a unei erori de etichetare trebuie sã aplice o nouã etichetã la depeşã sau la sac, cu indicarea biroului de origine, şi sã o îndrume cãtre adevãrata sa destinaţie.
3. În toate cazurile, biroul care a asigurat reîndrumarea este obligat sã informeze biroul de origine al fiecãrei depeşe sau sac, printr-un buletin de verificare CN 43, în care sã indice în special serviciul aerian cãruia l-a predat, serviciile utilizate (cale aerianã sau de suprafaţã) pentru reîndrumarea pânã la destinaţie şi cauza îndrumãrii greşite, de exemplu o eroare de transport sau de etichetare.

ART. RL 198
Mãsuri de luat în caz de întrerupere a zborului, deviere sau îndrumare greşitã a curierului de suprafaţã transportat pe cale aerianã (S.A.L.)

1. Când curierul care face parte dintr-o depeşã-suprafaţã transportatã pe cale aerianã (SAL) face obiectul unei întreruperi de zbor sau este debarcat la un aeroport altul decât cel care este indicat pe borderoul CN 41, se procedeazã dupã cum urmeazã:
1.1. Agenţii administraţiei ţãrii în care curierul se gãseşte în tranzit îl preiau în sarcinã şi îl reîndrumã pe cale de suprafaţã dacã condiţiile reîndrumãrii asigurã transmiterea în ţara de destinaţie în cel mai scurt timp. Administraţia de origine este informatã prin e-mail sau orice alt mijloc de telecomunicaţii.
1.2. Dacã transmiterea rapidã a curierului pe cale de suprafaţã cãtre ţara de destinaţie nu poate fi asiguratã, administraţia ţãrii de tranzit ia contact pe calea telecomunicaţiilor cu administraţia de origine a curierului pentru a determina în ce mod curierul trebuie sã fie reîndrumat la destinaţie şi cum trebuie sã fie calculatã şi reglatã eventuala remuneraţie pentru noua îndrumare.
1.3. Administraţia ţãrii de tranzit întocmeşte un nou borderou de predare (CN 37, CN 41 sau CN 38 dupã caz) şi reexpediazã curierul conform instrucţiunilor primite de la administraţia de origine.

ART. RL 199
Mãsuri de luat în caz de suspendare temporarã şi reluare a serviciilor

1. În caz de suspendare temporarã a serviciilor, administraţia sau administraţiile interesate trebuie sã fie avizate pe calea telecomunicaţiilor, indicând, dacã este posibil, durata probabilã de suspendare a serviciilor. Aceeaşi procedurã trebuie sã fie aplicatã atunci când sunt reluate serviciile suspendate.
2. Biroul Internaţional trebuie sã fie avizat de suspendarea sau reluarea serviciilor dacã este apreciatã ca necesarã o notificare generalã. Eventual, Biroul Internaţional trebuie sã avizeze administraţiile pe calea telecomunicaţiilor.
3. Administraţia de origine are posibilitatea sã ramburseze expeditorului taxele de francare, taxele speciale şi suprataxele aeriene dacã, datoritã suspendãrii serviciilor, prestaţia legatã de transportul trimiterii sale nu a fost furnizatã decât parţial sau de loc.

ART. RL 200
Returarea sacilor goi

1. Proprietarii sacilor goi decid dacã doresc ca sacii lor sã le fie returaţi sau nu, şi, dacã da, modalitatea de transport folositã în acest scop. Administraţia de destinaţie are totuşi dreptul sã retureze sacii care nu pot fi distruşi uşor şi la cel mai mic cost în ţara sa. Administraţia de origine trebuie sã suporte costul acestei returãri.
2. În afara unei înţelegeri între administraţiile interesate, sacii trebuie sã fie returaţi goi, prin urmãtorul curier, într-o depeşã pentru ţara cãreia îi aparţin aceşti saci şi dacã este posibil, pe calea normalã urmatã la venire. Numãrul sacilor returaţi prin fiecare depeşã trebuie sã fie înscris în tabloul 4 al foii de aviz CN 31 (tabloul 3 al foii de aviz CN 32). Se renunţã la aceastã înscriere atunci când douã administraţii au convenit sã menţioneze pe foaia de aviz numai sacii prevãzuţi cu etichetã roşie.
3. Administraţiile de origine pot sã formeze depeşe speciale pentru returarea sacilor goi. Totuşi, formarea de depeşe speciale este obligatorie atunci când administraţiile de tranzit sau de destinaţie solicitã. Pentru sacii returaţi pe cale aerianã, formarea de depeşe speciale este obligatorie. Depeşele speciale sunt descrise în borderourile CN 47 şi în foile de aviz CN 31. Dacã nu sunt formate depeşe speciale pentru sacii goi returaţi pe cale de suprafaţã, numãrul şi greutatea legãturilor cu saci goi sunt indicate de coloana corespunzãtoare din borderoul CN 37.
4. Returarea este efectuatã între birourile de schimb desemnate în acest scop. Administraţiile interesate se pot înţelege în privinţa modalitãţilor de returare. În relaţiile de lungã duratã, ele nu trebuie, în general, sã desemneze decât un singur birou însãrcinat sã asigure primirea sacilor goi care le sunt returaţi.
5. Sacii goi trebuie sã fie rulaţi în pachete convenabile. Eventual, plãcuţele cu eticheta precum şi etichetele din pânzã, pergament sau alt material solid trebuie sã fie plasate în interiorul sacilor.
6. Sacii goi returaţi pe cale de suprafaţã, dacã nu sunt prea numeroşi, pot fi plasaţi în sacii care conţin trimiterile poştei de scrisori. În toate celelalte cazuri, inclusiv în cazul sacilor goi returaţi pe cale aerianã, ei trebuie sã fie plasaţi separat în sacii etichetaţi cu numele birourilor de schimb. Aceşti saci pot fi sigilaţi ca urmare a unui acord între administraţiile interesate. Etichetele trebuie sã poarte menţiunea "Saci goi".
7. Sacii care conţin imprimate adresate aceluiaşi destinatar şi pentru aceiaşi destinaţie (saci M) trebuie sã fie recuperaţi cu ocazia predãrii lor cãtre destinatari şi returaţi, conform dispoziţiilor de mai sus, administraţiilor ţãrilor cãrora le aparţin.
8. Dacã controlul exercitat de cãtre o administraţie stabileşte cã sacii care îi aparţin nu au fost returaţi serviciilor sale într-un termen superior celui care este necesar pentru durata îndrumãrii (dus-întors), ea trebuie sã solicite rambursarea valorii sacilor prevãzutã la punctul 9. Aceastã rambursare nu poate fi refuzatã de cãtre administraţia în cauzã decât dacã ea este în mãsurã sã probeze returarea sacilor care lipsesc.
9. Fiecare administraţie fixeazã, periodic şi uniform pentru toate categoriile de saci care sunt utilizaţi de cãtre birourile sale de schimb, o valoare în DST şi o comunicã administraţiilor interesate prin intermediul Biroului Internaţional. În caz de rambursare, se ţine seama de costul de înlocuire a sacilor.
10. În funcţie de un acord prealabil, o administraţie poate utiliza pentru formarea depeşelor sale avion sacii care aparţin administraţiei de destinaţie.
11. Depeşele de saci goi sunt supuse la plata a 30% din cheltuielile de tranzit, aplicabile depeşelor poştei de scrisori.
12. O administraţie expeditoare are posibilitatea sã indice dacã ea doreşte sau nu ca recipienţii utilizaţi pentru o depeşã anume sã îi fie returaţi. Ea înscrie aceastã indicaţie pe foaia de aviz întocmitã pentru depeşã.
13. Decontarea cheltuielilor de returare a sacilor goi se efectueazã conform procedurilor descrise în Ghidul statistic şi contabil, publicat de cãtre Biroul Internaţional al Uniunii Poştale Universale.

ART. RL 201
Depeşe schimbate cu unitãţi militare

1. Stabilirea unui schimb de depeşe închise menţionat în articolul 19 din Convenţie, trebuie sã fie notificatã pe cât este posibil anterior, administraţiilor intermediare.
2. Adresa acestor depeşe trebuie sã fie redactatã dupã cum urmeazã:




De la biroul ..................................................................
Pentru ┌─ divizia navalã (sau aerianã) de (naţionalitate) (desemnarea diviziei) ─┐
       ┤  din .................................................................  ├ (ţara)
       └─ vaporul (naţionalitatea) (numele vaporului) din ..................... ─┘
       sau
       De la divizia navalã (sau aerianã) (naţionalitate) (desemnarea diviziei) ─┐
       din ....................................................................  ├ (ţara)
       De la [vaporul (naţionalitatea) (numele vaporului) din .................  │
       Pentru biroul din ...................................................... ─┘
       sau
       De la divizia navalã (sau aerianã) (naţionalitate) (desemnarea diviziei) ─┐
       din ..................................................................... ├ (ţara)
       De la vaporul (naţionalitatea) (numele vaporului) din ...................─┘
Pentru divizia navalã (sau aerianã) (desemnarea diviziei) din ..................─┐ (ţara)
       vaporul (naţionalitatea) (numele vaporului) .............................─┘



3. Depeşele despre care este vorba sunt îndrumate pe calea cea mai rapidã (aerianã sau de suprafaţã), conform indicaţiei înscrise pe adresã şi în aceleaşi condiţii ca depeşele schimbate între birourile de poştã.
4. Cãpitanul unui vapor poştal care transportã depeşe cu destinaţia unei divizii navale sau cel al unui vapor de rãzboi le ţine la dispoziţia comandantului diviziei sau al vaporului de destinaţie în vederea cazului cã acesta ar veni sã îi solicite predarea acestora pe parcurs.
5. Dacã vapoarele nu se gãsesc în locul de destinaţie atunci când le parvin aici depeşele pe adresa lor, aceste depeşe sunt pãstrate la biroul poştal pânã la retragerea lor de cãtre destinatar sau pânã la reexpedierea lor cãtre un alt punct. Reexpedierea poate fi solicitatã fie de cãtre administraţia de origine, fie de cãtre comandantul diviziei navale sau al vaporului de destinaţie, fie de cãtre un consul de aceeaşi naţionalitate.
6. Depeşele despre care este vorba poartã menţiunea "Prin grija Consulului .........." şi sunt pãstrate la consulatul indicat. Ele pot ulterior, la cererea consulului, sã fie reintegrate în serviciul poştal şi reexpediate spre locul de origine sau spre o altã destinaţie.
7. Depeşele destinate unui vapor de rãzboi sunt considerate ca fiind în tranzit pânã la predarea lor cãtre comandantul acestui vapor, chiar dacã ar fi fost de la început adresate în grija unui birou poştal sau a unui Consul însãrcinat sã serveascã drept agent de transport intermediar. Ele nu sunt deci considerate ca fiind parvenite la adresa lor, atâta timp cât nu au fost predate vaporului de rãzboi de destinaţie.
8. Dupã un acord între administraţiile interesate, procedura de mai sus este de asemenea aplicabilã, eventual, depeşelor schimbate cu unitãţile militare puse la dispoziţia Organizaţiei Naţiunilor Unite şi cu avioanele militare.

CAP. 10
Calitatea serviciului

ART. RL 202
Obiective în materie de calitate a serviciului

1. Administraţiile poştale întreprind verificarea periodicã a respectãrii termenelor stabilite, fie în cadrul anchetelor organizate de cãtre Biroul Internaţional sau de cãtre Uniunile restrânse, fie pe bazã de acorduri bilaterale.
2. Este de asemenea de dorit ca administraţiile poştale sã verifice periodic respectarea termenelor stabilite prin intermediul altor sisteme de control, mai ales al controalelor externe.
3. Pe cât posibil, administraţiile aplicã sisteme de control al calitãţii serviciului pentru depeşele de curier internaţional (atât la sosire cât şi la plecare); este vorba de o evaluare efectuatã, în mãsura posibilului, începând de la depunere pânã la distribuire (cap-la-cap).
4. Toate Ţãrile-membre furnizeazã Biroului Internaţional informaţii actualizate asupra orelor limite ale mijlocului de transport (LTAT) care le servesc lor de referinţã în exploatarea serviciului lor poştal internaţional. Ele avizeazã Biroul Internaţional de schimbãrile eventuale de îndatã ce acestea sunt prevãzute pentru a-i permite sã comunice aceste schimbãri administraţiilor poştale înainte de aplicarea acestora.
5. Pe cât este posibil, informaţiile trebuie sã fie furnizate separat pentru fluxurile de curier prioritar şi neprioritar.

CAP. 11
Cheltuieli de tranzit şi cheltuieli terminale

ART. RL 203
Cheltuieli de tranzit şi cheltuieli terminale. Dispoziţii generale

1. Cheltuieli de tranzit
1.1. Decontul cheltuielilor de tranzit ale curierului de suprafaţã şi cel al cheltuielilor de prelucrare a depeşelor-avion în tranzit sunt întocmite anual de cãtre administraţia de tranzit pentru fiecare administraţie de origine. Ele se bazeazã pe greutatea depeşelor primite în tranzit şi expediate în cursul anului luat în consideraţie. Se aplicã taxele fixate la articolul RL 205.
1.2. Cheltuielile de tranzit şi cheltuielile de prelucrare a depeşelor-avion în tranzit sunt în sarcina administraţiei de origine a depeşelor. Acestea sunt plãtibile, sub rezerva excepţiilor prevãzute la 1.4, administraţiilor ţãrilor traversate sau ale cãror servicii care participã la transportul teritorial sau maritim al depeşelor.
1.3. Când administraţia ţãrii traversate nu participã la transportul teritorial sau maritim al depeşelor, cheltuielile de tranzit corespunzãtoare sunt plãtibile administraţiei de destinaţie dacã aceasta suportã costurile aferente acestui tranzit.
1.4. Cheltuielile de transport maritim al depeşelor în tranzit pot fi reglate direct între administraţiile poştale de origine ale depeşelor şi companiile de navigaţie maritimã sau agenţii acestora. Administraţia poştalã a portului de îmbarcare trebuie sã-şi dea acordul sãu în prealabil.
2. Cheltuieli terminale
2.1. Pentru trimiterile poştei de scrisori, cu excepţia sacilor M, decontul cheltuielilor terminale este întocmit anual de cãtre administraţia creditoare dupã greutatea realã a depeşelor şi numãrul real al trimiterilor recomandate şi cu valoare declaratã primite şi, dacã e cazul, numãrul de trimiteri primite în anul luat în considerare. Se aplicã taxele fixate la articolele 29 şi 30 din Convenţie.
2.2. Pentru sacii M, decontul de cheltuieli terminale este întocmit anual de cãtre administraţia creditoare dupã greutatea supusã cheltuielilor terminale conform condiţiilor fixate de articolele 29 şi 30 din Convenţie.
2.3. Pentru a permite determinarea greutãţii şi a numãrului de trimiteri anuale, administraţiile de origine a depeşelor trebuie sã indice în permanenţã pentru fiecare depeşã:
- greutatea curierului (sacii M excluşi)
- greutatea sacilor M de peste 5 kg
- numãrul sacilor M pânã în 5 kg
- numãrul de trimiteri recomandate incluse în depeşã
- numãrul de trimiteri cu valoare declaratã incluse în depeşã.
2.4. Cu excepţia unei înţelegeri speciale între administraţiile interesate, în relaţiile între ţãri din sistemul ţintã, determinarea numãrului de trimiteri se face conform articolelor RL 222 şi RL 223.
2.5. Când se dovedeşte necesar sã se determine numãrul şi greutatea trimiterilor în numãr, se aplicã modalitãţile indicate la articolul RL 182 pentru aceastã categorie de curier.
2.6. Administraţiile interesate pot conveni sã deconteze cheltuielile terminale în relaţiile lor reciproce prin metode statistice diferite. De asemenea, ele pot conveni asupra unei periodicitãţi alta decât cele prevãzute la articolul RL 224 pentru perioada de statisticã.
3. Orice administraţie este autorizatã sã supunã aprecierii unei comisii de arbitrii rezultatele anuale care, dupã ea, diferã prea mult de realitate. Acest arbitraj va fi fixat aşa cum este prevãzut la articolul 132 din Regulamentul general. Arbitrii au dreptul sã fixeze pe baze legale suma cheltuielilor de tranzit şi a cheltuielilor terminale de plãtit.
4. Scutirea de cheltuieli de tranzit şi de cheltuieli terminale
4.1. sunt scutite de cheltuieli de tranzit teritorial sau maritim şi de cheltuieli terminale trimiterile poştei de scrisori referitoare la serviciul poştal menţionate la articolul RL 110.2 şi trimiterile poştale nedistribuite returate la origine în depeşe închise. Trimiterile de recipienţi goi sunt scutite de cheltuieli terminale, dar nu şi de cheltuielile de tranzit a cãror platã revine administraţiei poştale proprietarã a recipienţilor.
4.2. trimiterile CCRI sunt scutite de cheltuieli terminale.

A. Cheltuieli de tranzit

ART. RL 204
Aplicarea taxelor de tranzit

1. Sunt considerate ca servicii terţe, cu excepţia unei înţelegeri speciale, transporturile maritime efectuate direct între douã ţãri prin intermediul vapoarelor uneia dintre ele.
2. Tranzitul maritim începe din momentul în care depeşele înceteazã de a fi sub controlul unei administraţii poştale şi ia sfârşit când depeşele sunt predate administraţiei de destinaţie. Cheltuielile de tranzit maritim includ toate costurile înregistrate de compania maritimã în portul de sosire. Totuşi, toate cheltuielile de magazinaj înregistrate dupã ce compania maritimã a fãcut cunoscut cã depeşele îi sunt la dispoziţie şi pot fi luate în sarcinã fizic, sunt asumate de cãtre administraţia de destinaţie. Dacã administraţia trebuie sã plãteascã costuri suplimentare pentru servicii furnizate înainte de notificare, cum ar fi taxe portuare, taxã de acostare, cheltuieli de prelucrare în terminal sau pe chei pentru serviciul în cauzã şi toate celelalte cheltuieli analoge pentru prelucrarea depeşelor în container sau în vrac, administraţia de destinaţie poate obţine de la administraţia expeditoare o rambursare a acestor cheltuieli suplimentare.
2.1. Faţã de dispoziţiile de la punctul 2, administraţia de destinaţie a depeşelor percepe de la administraţia de origine suma care corespunde cheltuielilor de antrepozitare portuarã, atunci când biroul expeditor neglijeazã sã îi trimitã la timp o copie a borderoului CN 37 aşa cum prevede articolul RL 190.1.5.
3. Când un serviciu de transport strãin traverseazã teritoriul unei ţãri fãrã participarea serviciilor acesteia din urmã, conform articolului RL 167, depeşele astfel îndrumate nu sunt supuse plãţii cheltuielilor de tranzit teritorial.

ART. RL 205
Cheltuieli de tranzit

1. Cheltuielile de tranzit în sarcina administraţiei de origine a depeşelor sunt calculate pe baza elementelor urmãtoare:
1.1. O taxã de prelucrare a depeşelor în tranzit, fixatã la 0,195 DST pe kilogram pentru depeşele avion şi depeşele S.A.L. şi la 0,170 DST pe kilogram pentru 2006, la 0,180 DST pe kilogram pentru 2007, la 0,190 DST pe kilogram pentru 2008 şi la 0,195 DST pe kilogram pentru 2009 pentru depeşele de suprafaţã.
1.2. O taxã de distanţã care va fi:
1.2.1. Pentru transportul aerian o taxã de bazã a transportului aerian stabilit de cãtre Consiliul de Exploatare Poştalã plecând de la formula datã la articolul RL 237;
1.2.2. Pentru transportul teritorial:
1.2.2.1. 0,200 miimi de DST per kilogram şi per kilometru pânã la 1500 de kilometri;
1.2.2.2. 0,140 miimi de DST per kilogram şi per kilometru suplimentar pânã la 5000 de kilometri;
1.2.2.3. 0,100 miimi de DST per kilogram şi per kilometru suplimentar;
1.2.2.4. taxa pe distanţã este calculatã pe treaptã de distanţã de 100 kilometri, începând cu valoarea medianã a fiecãrei trepte;
1.2.3. Pentru transportul maritim:
1.2.3.1. 0,070 miimi de DST per kilogram şi per milã marinã (1852 metri) pânã la 1000 de mile marine;
1.2.3.2. 0,040 miimi de DST per kilogram şi per milã marinã suplimentarã pânã la 2000 de mile marine;
1.2.3.3. 0,034 miimi de DST per kilogram şi per milã marinã suplimentarã pânã la 4000 de mile marine;
1.2.3.4. 0,022 miimi de DST per kilogram şi per milã marinã suplimentarã pânã la 10000 de mile marine;
1.2.3.5. 0,015 miimi de DST per kilogram şi per milã marinã suplimentarã;
1.2.3.6. taxa pe distanţã este calculatã pe treaptã de distanţã de 100 mile marine, începând cu valoarea medianã a fiecãrei trepte;

ART. RL 206
Distanţe kilometrice

1. Distanţele care servesc la determinarea cheltuielilor de tranzit pentru parcursurile teritoriale conform articolului RL 205.1.2 sunt luate din "Lista distanţelor kilometrice aferente parcursurilor teritoriale ale depeşelor în tranzit", publicatã de Biroul Internaţional.

ART. RL 207
Servicii extraordinare. Transport multimodal

1. Cheltuielile de tranzit specificate la articolul RL 205 nu se aplicã transportului efectuat prin intermediul serviciilor extraordinare create în mod special sau întreţinute de cãtre o administraţie poştalã la cererea uneia sau mai multor alte administraţii. Condiţiile acestei categorii de transport sunt reglate de comun acord de cãtre administraţiile interesate.
2. Când depeşele de suprafaţã provenind de la o administraţie sunt reîndrumate prin mijloace de transport în acelaşi timp teritoriale şi maritime, condiţiile acestei reîndrumãri fac obiectul unui acord special între administraţiile interesate.

ART. RL 208
Calculul şi decontarea cheltuielilor de tranzit al trimiterilor neprioritare şi al trimiterilor de suprafaţã în tranzit deschis

1. Generalitãţi
1.1. Cheltuielile de tranzit privind trimiterile neprioritare şi trimiterile de suprafaţã în tranzit deschis sunt calculate, în principiu, conform articolului RL 205, dar dupã greutatea netã. Ele sunt fixate pe baza unui anumit numãr de tarife medii care nu poate sã depãşeascã 10 şi care, fiecare relativ la un grup de ţãri de destinaţie, este determinatã în funcţie de tonaj, de curierul pentru diversele destinaţii ale acestui grup. Valoarea acestor cheltuieli, care nu poate depãşi sumele care trebuie sã fie plãtite pentru tranzitul teritorial sau maritim/transport S.A.L., este majoratã cu 10%.
1.2. Decontarea cheltuielilor de tranzit pentru trimiterile în tranzit deschis se efectueazã, în principiu, dupã datele releveelor statistice, dar dacã administraţia de tranzit o solicitã, ea se efectueazã pe baza greutãţilor reale.
1.3. Decontarea are loc pe baza greutãţii reale atunci când este vorba de trimiteri greşit îndrumate, depuse la bordul navelor sau transmise la intervale neregulate sau în cantitãţi care variazã prea mult. Totuşi, aceastã decontare nu este stabilitã decât dacã administraţia intermediarã cere sã fie remuneratã pentru serviciul de tranzit efectuat. Administraţiile intermediare pot de asemenea sã se înţeleagã cu administraţia de origine pentru efectuarea decontãrii cheltuielilor de tranzit ale trimiterilor greşit îndrumate dupã releveele statistice.
2. Operaţiuni statistice
2.1. Operaţiunile statistice sunt efectuate anual şi alternativ în timpul lunii mai în anii impari şi lunii octombrie în anii pari.
2.2. În timpul perioadei statistice, trimiterile în tranzit deschis sunt însoţite de borderouri CN 65. Eticheta de legãturã CN 26 şi borderoul CN 65 trebuie sã aibã imprimatã litera "S". Când nu existã trimiteri în tranzit deschis recomandate sau nerecomandate de inclus într-o depeşã care de obicei conţine acest tip de trimiteri, foaia de aviz trebuie sã fie însoţitã dupã caz, de unul sau douã borderouri CN 65 care poartã menţiunea "Neant".
2.3. În timpul perioadei de statisticã, toate trimiterile în tranzit deschis sunt plasate cu borderoul CN 65 într-un sac închis, care poate fi un sac transparent din plastic, inclus în sacul care conţine foaia de aviz.
2.4. Fiecare administraţie care expediazã trimiteri în tranzit deschis este obligatã sã informeze administraţiile intermediare de orice schimbare care intervine în cursul perioadei de decontare la dispoziţiile luate pentru schimbul acestui curier.
3. Întocmirea şi verificarea borderourilor CN 65
3.1. Greutãţile sunt indicate separat pentru fiecare grupã de ţãri de destinaţie pe borderourile CN 65. Acestea sunt supuse unei numerotãri speciale dupã douã serii continue, una pentru trimiteri nerecomandate, cealaltã pentru trimiteri recomandate. Numãrul de borderouri CN 65 este înscris în rubrica corespunzãtoare a tabelului 4 al foii de aviz CN 31 (tabloul 3 al foii de aviz CN 32). Administraţiile de tranzit au posibilitatea de a solicita utilizarea de borderouri CN 65 care sã menţioneze într-o ordine fixã grupele de ţãri cele mai importante. Toate borderourile CN 65 sunt introduse în sacul care conţine foaia de aviz CN 31.
3.2. Greutatea trimiterilor în tranzit deschis pentru fiecare grupã de ţãri este rotunjitã la decagramul superior atunci când fracţiunea decagramului este egalã sau superioarã la 5 grame; greutatea este rotunjitã la decagramul inferior în caz contrar.
3.3. Dacã biroul intermediar constatã cã greutatea realã a trimiterilor în tranzit deschis diferã cu mai mult de 20 grame faţã de greutatea anunţatã, rectificã borderoul CN 65 şi semnaleazã imediat eroarea biroului de schimb expeditor printr-un buletin de verificare CN 43. Dacã diferenţa constatatã rãmâne în limita sus-menţionatã, indicaţiile biroului expeditor sunt considerate ca valabile.
3.4. În caz de absenţã a borderoului CN 65, un borderou CN 65 este, dacã este cazul, întocmit din oficiu şi neregula face obiectul unui buletin CN 43 pe adresa biroului de origine.
4. Trimiteri în tranzit deschis pentru care conturile sunt stabilite pe baza greutãţii reale.
4.1. Dacã administraţia de tranzit cere ca decontarea cheltuielilor de tranzit pentru trimiterile în tranzit deschis sã fie efectuatã pe baza greutãţii reale, depeşele conţinând astfel de trimiteri sunt însoţite de borderouri CN 65 care sunt anexate la foaia de aviz. Aceeaşi procedurã se aplicã trimiterilor în tranzit deschis excluse de la operaţiunile de statisticã şi pentru care conturile sunt întocmite pe baza greutãţii reale. Dacã greutatea trimiterilor greşit îndrumate, originare de la un acelaşi birou de schimb şi conţinute într-o depeşã a acestui birou, nu depãşeşte 50 grame, întocmirea din oficiu a borderoului CN 65 conform dispoziţiilor prevãzute la punctul 3.4 nu au loc.
4.2. Trimiterile prezentate la bordul unui vapor aflat pe mare şi francate cu ajutorul timbrelor poştale din ţara cãreia îi aparţine sau în care el este înmatriculat, trebuie sã fie însoţite în momentul predãrii lor în tranzit deschis administraţiei dintr-un port de escalã intermediarã de un borderou CN 65. Dacã vaporul nu este prevãzut cu un birou poştal, ele sunt însoţite de un releveu de greutate care trebuie sã serveascã drept bazã administraţiei intermediare pentru reclamarea cheltuielilor de tranzit teritorial sau maritim/cheltuieli de transport S.A.L. Borderoul CN 65 sau releveul de greutate trebuie sã cuprindã greutatea trimiterilor pentru fiecare ţarã de destinaţie, data, numele şi pavilionul vaporului şi trebuie sã fie numerotate dupã o serie anualã continuã pentru fiecare vapor. Aceste indicaţii sunt verificate de cãtre biroul cãruia îi sunt predate trimiterile de cãtre vapor.

ART. RL 209
Cheltuieli de tranzit ale depeşelor deviate sau greşit îndrumate

1. Administraţiile poştale de tranzit fac tot posibilul sã îndrume depeşele pe cãile specificate de cãtre administraţia expeditoare. Dacã depeşele sunt totuşi deviate sau greşit îndrumate, cheltuielile de tranzit sunt datorate administraţiilor care participã la transportul în tranzit al respectivelor depeşe, fãrã ca articolul RL 234.7 sã fie aplicabil. Administraţia de origine va putea, la rândul sãu, sã se facã rambursatã de cãtre administraţia ale cãrei servicii au comis eroarea de îndrumare.

ART. RL 210
Depeşe-avion şi S.A.L. în tranzit pe cale de suprafaţã

1. În afara unei înţelegeri speciale între administraţiile interesate, depeşele-avion precum şi depeşele SAL transportate frecvent pe cale de suprafaţã pe o porţiune din parcursul lor în ţãri terţe sunt supuse remuneraţiei cheltuielilor de tranzit.
2. În cazul prevãzut mai sus, cheltuielile de tranzit sunt stabilite dupã greutatea brutã realã indicatã în borderourile CN 38 pentru depeşele-avion şi în borderourile CN 41 şi, eventual, dupã etichetele CN 36 pentru depeşele S.A.L.

ART. RL 211
Plata cheltuielilor de tranzit al sacilor goi

1. Cheltuielile de tranzit al sacilor goi, calculate pe baza articolului RL 205 sunt plãtite de cãtre administraţia proprietarã a sacilor.
2. Administraţia care retureazã sacii goi, nu are dreptul la rambursarea cheltuielilor efectuate în ţara sa dacã distanţa medie ponderatã parcursã pentru transportul sacilor goi pânã la frontiera ţãrii sale nu depãşeşte 300 de kilometri. Dacã distanţa medie ponderatã depãşeşte 300 de kilometri, cheltuielile de transport, dar nu şi cheltuielile de prelucrare, sunt plãtite pentru numãrul de kilometri peste 300.
3. Cheltuielile datorate cu titlu de transport în interiorul ţãrii care retureazã sacii sunt fixate sub forma unui preţ unic pe kilogram. Acest preţ unic include costul de transport în interiorul ţãrii între diferitele birouri de schimb şi frontiere. El este calculat pe baza taxelor efectiv plãtite pentru transportul curierului în interiorul ţãrii de destinaţie, fãrã a putea depãşi taxa definitã la articolul RL 205. Distanţa medie ponderatã este calculatã de cãtre Biroul Internaţional în funcţie de greutatea brutã a tuturor depeşelor de saci goi expediate din ţara consideratã.
4. Administraţiile care reclamã rambursarea cheltuielilor de transport sunt obligate sã comunice Biroului Internaţional, cel mai târziu la 1 iulie datele necesare pentru calculul distanţei medii ponderate şi remuneraţiei. Biroul Internaţional comunicã distanţa medie ponderatã şi taxa de remuneraţie tuturor administraţiilor, cel mai târziu la 1 octombrie, în vederea intrãrii lor în vigoare la 1 ianuarie a anului urmãtor.

B. Cheltuieli terminale. Dispoziţii generale

ART. RL 212
Adeziunea voluntarã a ţãrilor din sistemul tranzitoriu la sistemul ţintã

1. Conform articolului 29.7 din Convenţie, orice ţarã din sistemul tranzitoriu poate declara adeziunea sa voluntarã la sistemul ţintã. Administraţia poştalã a ţãrii aderente transmite o declaraţie oficialã Biroului Internaţional în acest scop cel mai târziu la 1 iunie al anului care precede adeziunea sa la sistemul ţintã. Biroul Internaţional informeazã despre aceasta ţãrile din sistemul ţintã în 30 de zile dupã primirea acestei declaraţii.
2. În declaraţia sa, administraţia poştalã a ţãrii care aderã se angajeazã sã efectueze de la 1 ianuarie a anului urmãtor toate operaţiunile statistice, contabile şi altele legate de participarea la sistemul ţintã.
3. Administraţia poştalã a ţãrii care aderã trimite Biroului Internaţional înainte sau o datã cu declaraţia sa, tariful intern al unei scrisori prioritare de 20 grame în vigoare în regimul sãu intern. Biroul Internaţional informeazã ţãrile din sistemul ţintã şi administraţia poştalã a ţãrii care aderã înainte de 1 iulie a anului de aderare asupra taxelor pe trimitere şi pe kilogram plãtibile ţãrii care aderã începând cu 1 ianuarie al anului urmãtor.
4. Toate dispoziţiile legate de sistemul ţintã, inclusiv termenul de notificare al taxei unei scrisori prioritare de 20 grame în regimul sãu intern, se aplicã ţãrii care aderã începând cu 1 ianuarie al anului de intrare în vigoare a adeziunii sale la sistemul ţintã.

ART. RL 213
Accesul direct la regimul intern

1. Toate administraţiile poştale din sistemul ţintã şi cele din sistemul de tranziţie care autorizeazã accesul direct la serviciile lor interne, trebuie sã comunice Biroului Internaţional coordonatele persoanei responsabile (gestionar de conturi), produsele, tarifele, condiţiile lor operaţionale şi financiare, precum şi legãturile spre site-urile Internet care oferã completãri asupra informaţiilor. Administraţiile poştale urmãresc ca orice modificare adusã tarifelor lor sau altor condiţii şi care au repercusiuni asupra accesului direct sã fie comunicatã Biroului Internaţional înainte de a intra în vigoare.
2. La primirea informaţiilor comunicate, Biroul Internaţional pune la dispoziţia administraţiilor, pe situl web al UPU şi pe CD-ROM, baza de date a Ţãrilor-membre ale UPU privind accesul direct şi o Culegere operaţionalã privind accesul direct. Biroul Internaţional actualizeazã periodic aceastã bazã de date.
3. Totuşi, orice administraţie care doreşte sã utilizeze posibilitãţile de acces direct oferite de cãtre o altã administraţie, o va contacta pentru a obţine de la aceasta din urmã informaţiile valabile cele mai recente cu privire la acest lucru şi sã regleze în prealabil în mod bilateral, orice chestiune rãmasã în suspans.
4. Conform articolului 28.4.3.1 din Convenţie, atunci când o administraţie din sistemul de tranziţie declarã ca autorizeazã accesul la condiţiile oferite în regimul sãu intern, aceastã autorizaţie se aplicã tuturor administraţiilor Uniunii într-o manierã nediscriminatorie.
5. Totuşi, administraţiile poştale din sistemul de tranziţie au posibilitatea, din motive de capacitate, sã deschidã accesul la serviciile lor interne într-un mod gradual. Aceste administraţii pot, în timpul unei perioade limitate la maxim doi ani şi cu titlu de încercare, sã propunã un acces direct bilateral unui numãr restrâns de ţãri.

ART. RL 214
Calculul taxelor cheltuielilor terminale aplicabile schimburilor între ţãrile din sistemul ţintã

1. Remunerarea cheltuielilor terminale între ţãrile din sistemul ţintã se bazeazã pe tariful intern al unei scrisori de 20 grame, conform dispoziţiilor articolului RL 128, în vigoare de la 1 iunie a anului precedent anului calendaristic pentru care taxele terminale sunt aplicate. În principiu, serviciul prioritar este utilizat ca bazã.
2. Pe baza acestei taxe, exprimatã în monedã localã, care trebuie sã fie comunicatã Biroului Internaţional nu mai târziu de 1 iunie, acesta din urmã transformã anual valoarea comunicatã în taxã pe trimitere şi taxã pe kg, exprimate în DST. Pentru a calcula taxele în DST, Biroul Internaţional utilizeazã taxa de schimb medie lunarã stabilitã pe baza ultimelor date disponibile pentru o perioadã de 12 luni. Taxele care rezultã sunt comunicate, prin intermediul scrisorilor circulare, cel mai târziu la 1 iulie.
3. Dacã nici o taxã nu a fost comunicatã Biroului internaţional, taxa utilizatã în anul precedent pentru calculul remuneraţiei cheltuielilor terminale ale administraţiei în cauzã este aplicatã. Când calculul este efectuat pentru prima datã, pentru administraţia în cauzã, se aplicã taxele indicate la articolul 25.4 din Convenţie.
4. În pofida dispoziţiilor prevãzute la 2 şi 3, în cazul reducerii tarifului intern al unei scrisori de 20 grame, Biroul Internaţional trebuie sã fie informat de cãtre administraţia în cauzã.
5. Noile taxe calculate pe baza acestui articol intrã în vigoare la 1 ianuarie şi rãmân în vigoare întreg anul calendaristic.
6. Administraţiile care expediazã mai mult de 100 de tone de trimiteri ale poştei de scrisori pe an într-un flux de curier dat sau regleazã conturile de cheltuieli terminale bazându-se pe estimãri bazate pe estimãri de trafic individuale utilizeazã identificatorul normalizat S9 al UPU pentru toţi recipienţii poştali (inclusiv recipienţii pentru trimiterile avion, trimiterile S.A.L. şi trimiterile pe cale de suprafaţã) şi ar trebui, în mãsura posibilului, sã transmitã:
6.1. Mesaje electronice normalizate ale UPU de preaviz pentru toate depeşele de plecare, inclusiv identificatorul S9, tipul recipientului utilizând codurile de recipienţi normalizate ale UPU şi dacã este cazul identificatorii aplicabili recipienţilor pentru trimiterile recomandate, trimiterile cu valoare declaratã şi trimiterile cu predare atestatã conform normei S10-C al UPU;
6.2. Mesaje electronice normalizate ale UPU de confirmare pentru depeşele de sosire care au fãcut obiectul unui preaviz pe cale electronicã, cu indicarea tipului de recipient, utilizând codurile normalizate ale UPU pentru recipienţi.

ART. RL 215
Remunerarea cheltuielilor terminale în funcţie de calitatea serviciului între ţãrile din sistemul ţintã

1. Remunerarea cheltuielilor terminale între ţãrile din sistemul ţintã va fi în funcţie de rezultatele obţinute în materie de calitate a serviciului de cãtre ţara de destinaţie, conform condiţiilor fixate de cãtre Consiliul de Exploatare Poştalã în acest scop.
2. Aderarea la sistemul corespunzãtor al UPU pentru evaluarea calitãţii serviciului a ţãrilor industrializate este facultativã. Dacã o ţarã de origine nu participã la mãsurarea traficului de curier de plecare, ţara de destinaţie are dreptul la ajustarea remuneraţiei sale cu titlu de cheltuieli terminale în funcţie de calitatea serviciului, care nu poate în nici un caz sã fie calculatã la taxe inferioare la 100% din taxele aplicabile fãrã ajustare în funcţie de calitatea serviciului. Dacã ţara de destinaţie nu ia mãsurile necesare unei evaluãri fiabile, diagnostic şi certificatã a traficului de curier de sosire, va percepe 100% din cheltuielile terminabile aplicabile, fãrã primã de încurajare a calitãţii serviciului sau ajustare în funcţie de aceasta.
3. Ţãrile participante la sistemul de evaluare a cheltuielilor terminale beneficiazã, cu titlu de încurajare, de o creştere a cheltuielilor terminale de 2,5% pentru întregul lor flux de trimiteri ale poştei de scrisori de sosire. Dacã obiectivul în materie de calitate a serviciului este atins în anul considerat, ţãrile interesate au dreptul la o creştere suplimentarã de 2,5%. Totuşi, nici o ţarã nu poate primi mai mult de 100% din tarifele sale interne cu titlu de primã de încurajare.
4. Sub rezerva nivelului fixat pentru cheltuielile terminale la articolul 29.4 din Convenţie, ţãrile fac obiectul unei penalizãri dacã obiectivul fixat în materie de calitate a serviciului nu a fost atins. Aceastã penalizare este de 1/3% din remuneraţia cheltuielilor terminale pentru fiecare procent inferior obiectivului fixat. Penalizarea nu poate în nici un caz sã depãşeascã 5%.

ART. RL 216
Cheltuieli terminale legate de calitatea serviciului. Dispoziţii aplicabile fluxului de curier spre, de la şi între ţãrile din sistemul tranzitoriu

1. Administraţiile care fac parte din sistemul tranzitoriu pot lua parte la aceleaşi sisteme de control ca cele utilizate de cãtre ţãrile din sistemul ţintã. Dispoziţiile articolului RL 215 sunt aplicabile de asemenea administraţiilor din sistemul tranzitoriu care au ales sã adere la sisteme de control de acest gen. Totuşi, cheltuielile terminale plãtibile pentru curierul cu destinaţia acestor ţãri nu pot fi inferioare taxelor de cheltuieli terminale prevãzute la articolul 30.1 din Convenţie.

ART. RL 217
Mecanismul de revizuire a taxelor de cheltuieli terminale

1. Administraţia expeditoare sau de destinaţie a unui trafic mai mare de 100 tone de curier pe an (sacii M excluşi) poate sã cearã administraţiei corespondente aplicarea mecanismului de revizuire descris mai jos şi care are ca scop determinarea unei noi taxe de cheltuieli terminale adaptatã traficului lor. Aceastã cerere poate sã intervinã în orice moment al anului şi este supusã urmãtoarelor condiţii:
1.1. când o administraţie din sistemul ţintã constatã cã numãrul mediu de trimiteri primite de la o administraţie din sistemul tranzitoriu este superior la 17;
1.1.1. mecanismul prevãzut la 1.1 nu se poate aplica la un flux dat între o administraţie din sistemul tranzitoriu şi o administraţie din sistemul ţintã decât dacã administraţia din sistemul ţintã nu opteazã pentru aplicarea mecanismului de armonizare a sistemelor prevãzut la articolul RL 218 pentru acelaşi flux;
1.2. când o administraţie din sistemul tranzitoriu constatã cã numãrul mediu de trimiteri expediate unei administraţii oarecare este inferior la 13;
1.2.1. dacã administraţia din sistemul tranzitoriu cere aplicarea mecanismului de revizuire prevãzut la 1.2 pentru un flux destinat unei administraţii din sistemul ţintã, aceasta din urmã poate de asemenea sã cearã aplicarea mecanismului în sens invers dacã celelalte condiţii cerute pentru o revizuire în jos sunt îndeplinite;
1.3. când administraţia din sistemul tranzitoriu constatã cã numãrul mediu de trimiteri primite de la o administraţie din sistemul ţintã sau de la o altã administraţie din sistemul tranzitoriu este mai mare decât 17;
1.4. când o administraţie cere aplicarea mecanismului de revizuire prevãzut la un flux superior la 100 tone pe an, administraţia corespondentã, poate sã facã la fel, chiar dacã fluxul în celãlalt sens este inferior la 100 tone pe an, dacã celelalte condiţii cerute pentru o revizuire în sus sau în jos sunt îndeplinite.
2. Mecanismul de revizuire constã în realizarea unei statistici speciale destinatã calculului numãrului mediu de trimiteri pe kilogram, conform modalitãţilor practice precizate la articolele RL 224 şi RL 226.
3. Administraţia care are intenţia sã aplice mecanismul de revizuire trebuie sã avertizeze, cu cel puţin trei luni în avans, administraţia corespondentã.
4. Cererea trebuie sã se bazeze pe date statistice care sã arate cã numãrul mediu de trimiteri pe kilogram al fluxului în cauzã se îndepãrteazã de media mondialã. Aceste date statistice trebuie sã fie obţinute dupã o eşantionare pe parcursul a cel puţin şase zile de observare pe o perioadã de o lunã.
5. În scopul de a respecta termenul prevãzut la punctul 3, perioada statisticã începe la debutul unei perioade contabile trimestriale. Noua taxã are efect începând din acel moment şi rãmâne în vigoare cel puţin un an pânã când o nouã cerere de revizuire poate fi fãcutã de cãtre una din administraţiile în cauzã în termenii articolului 30 din Convenţie.
6. Dacã rezultatele statisticii confirmã constatãrile administraţiei care a cerut mecanismul de revizuire, aceasta are dreptul sã aplice traficului în cauzã noua taxã de cheltuieli terminale, calculatã în DST în modul urmãtor: taxa pe kilogram = (numãrul mediu de trimiteri pe kg x 0,147) + 1,491.
7. În cazul în care numãrul mediu de trimiteri pe kilogram rezultând din aceastã revizuire este cuprins între 13 şi 17 trimiteri, taxa prevãzutã la articolul 30.1.1 din Convenţie se aplicã traficului în cauzã.

ART. RL 218
Mecanismul de armonizare a sistemelor

1. Calculul pragului
1.1. Pentru fiecare flux de curier dinspre o administraţie din sistemul tranzitoriu spre o administraţie din sistemul ţintã, greutatea curierului expediat în 2005, curier în numãr exclus şi majoratã cu 10%, determinã pragul de aplicat în 2006.
1.2. Pentru fiecare flux de curier al unei administraţii din sistemul tranzitoriu spre o altã administraţie din sistemul tranzitoriu, media greutãţii curierului expediat în 2003 şi 2004, majoratã cu 21% în 2005 şi curier în numãr exclus, determinã pragul de aplicat în 2006.
1.2.1. Dacã greutatea curierului expediat în 2005, majoratã cu 10%, este superioarã mediei greutãţii curierului expediat, calculatã conform formulei enunţate la 1.2, aceastã greutate majoratã cu 10%, determinã pragul de aplicat în 2006.
1.3. Pentru anii urmãtori, pragurile prevãzute la 1.1 şi 1.2 sunt actualizate pe baza unei taxe de creştere de 10% pe an.
1.4. În circumstanţe excepţionale care afecteazã transmiterea normalã a curierului, cum ar fi catastrofe naturale, Consiliul de Exploatare Poştalã poate sã fixeze o perioadã de referinţã diferitã celei prevãzute la 1.2 pentru calculul pragului la cererea unei administraţii, dacã ea aduce dovada cã perioada în cauzã nu este reprezentativã pentru curierul sãu expediat.
2. Cererea de aplicare a mecanismului
2.1. Administraţia de destinaţie care are intenţia sã aplice mecanismul de armonizare trebuie sã avertizeze administraţia corespondentã. Cererea poate sã intervinã în orice moment al anului.
2.1.1. Administraţia de destinaţie care cere aplicarea mecanismului de armonizare prevãzut în prezentul articol pentru un flux provenind de la o altã administraţie renunţã la aplicarea mecanismului de revizuire prevãzut la articolul RL 217.
3. Aplicarea mecanismului.
3.1. Mecanismul de armonizare a sistemelor constã în realizarea unei statistici speciale destinate calculului numãrului mediu de trimiteri pe kilogram, conform modalitãţilor practice precizate la articolul RL 224.
3.2. Mecanismul se aplicã fluxului mai mare de 50 de tone de curier pe an, sacii M excluşi, care a depãşit în timpul unui an calendaristic pragul menţionat la 1. Rezultatele statisticii speciale sunt aplicate curierului care a depãşit pragul în cauzã.
3.3. Rezultatele statisticii speciale au efect la începutul anului în care s-a formulat cererea de aplicare a mecanismului. Ele rãmân în vigoare cel puţin un an şi pânã la o nouã cerere de statisticã specialã, care poate fi fãcutã de cãtre una din administraţiile în cauzã.
3.4. Când cererea de aplicare a mecanismului de armonizare intervine pânã la 30 iunie a unui an, rezultatele statisticii speciale pot fi aplicate curierului primit în anul precedent dacã acesta nu a fost supus mecanismului de armonizare.

ART. RL 219
Cererea remuneraţiei specifice curierului în numãr

1. Administraţia de destinaţie este abilitatã sã cearã aplicarea remuneraţiei specifice curierului în numãr când ea constatã:
1.1. Primirea, în aceeaşi depeşã, sau într-o zi în cazul în care sunt confecţionate mai multe depeşe pe zi, a 1500 de trimiteri sau mai multe prezentate de acelaşi expeditor.
1.2. Primirea, într-o perioadã de douã sãptãmâni, a 5000 de trimiteri sau mai multe prezentate de acelaşi expeditor.
2. Administraţia de destinaţie care doreşte sã aplice remuneraţia specificã curierului în numãr trebuie sã notifice acest lucru administraţiei de origine într-un termen de douã sãptãmâni socotite de la data primirii primei depeşe de curier în numãr. Aceastã notificare este transmisã, prin fax sau pe cale electronicã, la adresa specialã prevãzutã la articolul RL 233 şi ea indicã numãrul depeşei, data de expediţie, biroul de schimb de origine cât şi biroul de schimb de destinaţie, şi cuprinde o fotocopie a unui eşantion din trimiterile respective.
2.1. În afarã de cazurile prevãzute la punctele 3 şi 4, remuneraţia specificã nu are efect decât dupã un termen de trei luni socotite de la data primirii notificãrii transmise de cãtre administraţia de destinaţie. Aceastã remuneraţie specificã este aplicabilã numai depeşelor de curier în numãr expediate dupã expirarea termenului de notificare de trei luni.
2.2. Primirea depeşelor de curier în numãr prevãzutã la 2.1 trebuie sã fie constatatã de cãtre administraţia de destinaţie conform dispoziţiilor articolului RL 193.6.
3. În pofida dispoziţiilor punctului 2.1 administraţia de destinaţie este abilitatã sã aplice cu efect imediat remuneraţia specificã curierului în numãr când ea constatã:
3.1. Primirea, în aceeaşi depeşã, sau într-o zi în cazul în care sunt confecţionate mai multe depeşe pe zi, a 3000 de trimiteri sau mai multe prezentate de acelaşi expeditor;
3.2. Primirea, într-o perioadã de douã sãptãmâni, a 10000 de trimiteri sau mai multe prezentate de acelaşi expeditor.
4. Administraţia de destinaţie care doreşte sã aplice remuneraţia specificã curierului în numãr cu efect imediat trebuie sã notifice aceasta administraţiei de origine într-un termen de trei zile lucrãtoare socotind de la data primirii depeşei de curier în numãr. Aceastã notificare este transmisã, prin fax sau pe cale electronicã, la adresa specialã prevãzutã la articolul RL 233, sub forma unui buletin de verificare indicând numãrul depeşei, data expediţiei, biroul de schimb de origine cât şi biroul de schimb de destinaţie, şi cuprinde o fotocopie a unui eşantion din trimiterile respective.
5. Din momentul în care administraţia de destinaţie a cerut aplicarea remuneraţiei specifice curierului în numãr, administraţia de origine dispune de trei luni pentru a cere aplicarea acestei remuneraţii specifice asupra întregului curier în numãr pe care ea îl va expedia acestei administraţii, mai puţin cazul în care cererea iniţialã a administraţiei de destinaţie nu a fost retrasã.
6. Întreruperea remuneraţiei specifice curierului în numãr prevãzutã la 5 trebuie sã fie notificatã de cãtre administraţia de origine cu trei luni mai înainte sau sã fie decisã de comun acord.

ART. RL 220
Depeşe închise schimbate cu unitãţi militare

1. Administraţiilor poştale din ţãrile cãrora le aparţin unitãţile militare, navele de rãzboi sau avioanele militare, le revine obligaţia sã regleze direct cu administraţiile corespondente cheltuielile de tranzit şi cheltuielile terminale, ca urmare a depeşelor expediate de cãtre aceste unitãţi militare, aceste nave sau aceste avioane.
2. Dacã aceste depeşe sunt reexpediate, administraţia reexpeditoare informeazã administraţia din ţara cãreia îi aparţine unitatea militarã, nava sau avionul.

C. Operaţiuni de eşantionare

ART. RL 221
Principii generale privind eşantionarea statisticã şi estimarea numãrului mediu de trimiteri pe kilogram

1. Principiile care urmeazã se aplicã tuturor tipurilor de eşantionãri a fluxurilor de curier în vederea calculãrii plãţii cheltuielilor terminale pe baza taxei pe trimitere şi pe kilogram (eşantionarea privind mecanismul de revizuire, mecanismul de armonizare a sistemelor, schimburile între administraţiile din sistemul ţintã).
1.1. Eşantionarea şi estimarea numãrului mediu de trimiteri pe kilogram trebuie sã reflecte compoziţia curierului. Dat fiind cã aceastã compoziţie variazã în funcţie de modul de transport, tipul de recipient, perioada din an (lunã) şi ziua sãptãmânii, eşantionul de curier trebuie sã reflecte aceste variaţii şi sã reprezinte, cât mai fidel posibil, ansamblul fluxului de curier. În acelaşi timp metoda de estimare trebuie sã reflecte de asemenea aceste variaţii.
1.2. Programul de eşantionare statisticã trebuie sã fie conceput cu o marjã de eroare de ±5% şi un coeficient de încredere de 95% în ceea ce priveşte estimarea numãrului mediu de trimiteri pe kilogram şi numãrului de trimiteri schimbate între administraţiile poştale.
1.2.1. Aceastã marjã de eroare statisticã constituie un scop pe care toate administraţiile care efectueazã operaţiuni de eşantionare trebuie sã se strãduiascã sã-l atingã datoritã metodelor lor de eşantionare. Ea nu corespunde unei prescrieri minime în materie de precizie.
1.3. Conceperea programului de eşantionare, selecţia eşantioanelor, metoda de colectare a datelor şi procedeul de estimare trebuie sã fie conform principiilor general acceptate în materie de statisticã matematicã, eşantionare probabilisticã şi a conceptului de anchete statistice.
1.4. În limitele impuse de aceste principii, fiecare administraţie beneficiazã de o marjã de manevrã suficientã pentru a-şi adapta conceperea programului sãu de eşantionare în funcţie de caracteristicile fluxului sãu de curier şi constrângerilor financiare. Totuşi, fiecare administraţie trebuie sã informeze administraţia corespondentã asupra deciziilor sale în aceastã privinţã, inclusiv în ceea ce priveşte metoda de estimare, înainte de perioada de observare.

ART. RL 222
Statistica pentru schimburile de curier între ţãrile din sistemul ţintã

1. Pentru schimburile între ţãrile din sistemul ţintã se realizeazã o statisticã. Totuşi, pentru a evita cheltuielile de eşantionare în ceea ce priveşte schimburile mici între ţãrile din sistemul ţintã, se aplicã numãrul mediu de trimiteri pe kilogram fluxului de curier sub un anumit prag, numai dacã una din cele douã ţãri în cauzã (sau ambele) insistã asupra necesitãţii eşantionãrii pentru a cunoaşte numãrul exact de trimiteri pe kilogram într-unul sau în ambele sensuri. Consiliul de Exploatare Poştalã fixeazã pragul şi numãrul mediu de trimiteri pe kilogram ce se va aplica.
2. Statistica se efectueazã pe baza principiilor enunţate la articolul RL 221. Zilele de observare sunt repartizate cât mai uniform posibil pe ansamblul zilelor lucrãtoare ale sãptãmânii (nu sunt luate în considerare decât zilele lucrãtoare pentru biroul de schimb în cauzã) şi trebuie sã reflecte modurile de transport utilizate pe ansamblul fluxului de curier. Statistica trebuie sã cuprindã minimum 48 de zile de observare pe an, cu 4 zile pe lunã. În timpul unei zile de observare, administraţiile pot efectua o eşantionare parţialã, în cazul în care nu este posibil sã se procedeze la o statisticã completã a curierului primit în ziua respectivã.
2.1. În loc sã se efectueze o eşantionare în numãrul de zile specificate, administraţiile pot sã utilizeze o eşantionare continuã selecţionând sistematic un eşantion de recipienţi de testat în toatã perioada de observare. Administraţiile interesate se înţeleg asupra formulelor statistice de utilizat.
3. Estimarea numãrului anual de trimiteri
3.1. Numãrul anual de trimiteri corespunde mediei ponderate a numãrului de trimiteri estimat separat pe fiecare mod de transport şi fiecare lunã sau fiecare trimestru. Se calculeazã dupã cum urmeazã:
3.1.1. Numãrul mediu de trimiteri pe kilogram obţinut prin eşantionare, pentru un mod de transport dat, în timp de o lunã sau un trimestru dat, este multiplicat cu greutatea totalã a curierului transmis prin acest mod de transport în luna sau în trimestrul respectiv, scopul fiind estimarea numãrului total de trimiteri pentru modul de transport şi luna sau trimestrul considerat.
3.1.2. Estimãrile numãrului total de trimiteri pentru fiecare mod de transport şi fiecare lunã, sau fiecare trimestru, sunt însumate pentru determinarea numãrului anual estimat de trimiteri.
3.1.3. În scopul eşantionãrii continue, în cadrul procedurii de la 3.1 şi 3.1.2 administraţiile pot înlocui luna sau trimestrul cu o zi.
4. Fiecare administraţie trebuie sã informeze administraţia corespondentã asupra deciziilor sale privind programul de eşantionare, în special în ceea ce priveşte metoda aleasã pentru estimare, cu cel puţin douã luni înaintea perioadei de observare. Totuşi, administraţia de primire nu este obligatã sã informeze în avans administraţia de expediere asupra zilelor de observare şi nici asupra recipienţilor aleşi pentru eşantionare.

ART. RL 223
Altã metodã statisticã pentru schimburile de curier între ţãrile din sistemul ţintã

1. Administraţiile din sistemul ţintã care schimbã curier în casete şi/sau baxuri plate pot lua mãsuri în vederea stabilirii estimãrilor bazate pe tipul de recipient. Statistica se efectueazã conform principiilor enunţate în articolul RL 221. Zilele de observare sunt repartizate cât mai uniform posibil pe ansamblul zilelor lucrãtoare ale sãptãmânii (nu sunt luate în considerare decât zilele lucrãtoare pentru biroul de schimb în cauzã) şi trebuie sã reflecte modurile de transport utilizate pentru ansamblul fluxului de curier. Statistica trebuie sã se desfãşoare pe o duratã minimã de 48 de zile de observare pe an de eşantionare, cu 4 zile pe lunã. Într-o zi de observare administraţiile pot efectua o eşantionare parţialã dacã nu este posibil sã se procedeze la o statisticã completã a curierului primit în ziua respectivã.
1.1. În loc sã se efectueze o eşantionare pe un numãr de zile specificat, administraţiile pot sã efectueze o eşantionare continuã selecţionând sistematic un eşantion de recipienţi de testat în timpul perioadei de observare. Administraţiile interesate se înţeleg asupra formulelor statistice de utilizat.
2. Estimarea numãrului anual de trimiteri
2.1. Numãrul anual de trimiteri corespunde mediei ponderate a numãrului de trimiteri estimate separat pe fiecare tip de recipient şi fiecare mod de transport. Se calculeazã dupã cum urmeazã:
2.1.1. Numãrul mediu de trimiteri pe kilogram obţinut prin eşantionare, pentru un tip de recipient dat şi pentru un mod de transport dat, este multiplicat cu greutatea totalã a curierului transmis în acest tip de recipient prin acest mod de transport, scopul fiind estimarea numãrului total de trimiteri pe tip de recipient şi modul de transport considerat.
2.1.2. Estimãrile numãrului total de trimiteri pe fiecare tip de recipient şi pe fiecare mod de transport sunt însumate pentru determinarea numãrului anual estimat de trimiteri.
3. Administraţiile trebuie sã indice greutatea curierului expediat pe tip de recipient (de exemplu greutatea trimiterilor din casete, baxuri plate, saci, etc.) pe formulare modificate corespunzãtor şi sã furnizeze informaţii referitoare la recipienţi, pe cât posibil prin schimb de date electronice (EDI).
4. Fiecare administraţie trebuie sã informeze administraţia corespondentã asupra deciziilor sale privind programul de eşantionare, în special în ceea ce priveşte metoda aleasã pentru estimare, cu cel puţin douã luni înaintea perioadei de observare. Totuşi, administraţia de primire nu este obligatã sã informeze în avans administraţia expeditoare nici asupra zilelor de observare şi nici asupra recipienţilor aleşi pentru eşantionare.

ART. RL 224
Statisticã specialã pentru aplicarea mecanismului de revizuire sau a mecanismului de armonizare a sistemelor

1. Pentru aplicarea mecanismului de revizuire sau a mecanismului de armonizare a sistemelor, în afara unei înţelegeri speciale, se realizeazã o statisticã dupã eşantionarea fluxului în cauzã.
1.1. Eşantionarea trebuie sã reflecte compoziţia curierului şi trebuie sã fie conformã cu principiile enunţate în articolul RL 221. Statistica trebuie sã comporte minimum 24 de zile de observare în perioada de 12 luni la care se referã, într-o zi de observare, administraţiile pot efectua o eşantionare parţialã dacã nu este posibil sã se procedeze la o statisticã completã a curierului primit în ziua respectivã.
1.1.1. În loc sã se efectueze o eşantionare într-un numãr de zile specificate, administraţiile pot efectua o eşantionare continuã selecţionând sistematic un eşantion de recipienţi de testat în toatã perioada de observare. Administraţiile interesate se înţeleg asupra formulelor statistice de utilizat.
1.2. Zilele de observare sunt repartizate cât mai uniform posibil în ansamblul zilelor lucrãtoare ale sãptãmânii (nu sunt luate în considerare decât zilele lucrãtoare pentru biroul de schimb în cauzã) şi trebuie sã reflecte modalitãţile de transport utilizate pentru ansamblul de flux de curier. Ele sunt alese pe o bazã anualã, trimestrialã sau lunarã, dupã cum urmeazã:
1.2.1. baza anualã: cel puţin 24 de zile de observare într-o perioadã de 12 luni; fiecare zi lucrãtoare a sãptãmânii trebuie observatã cel puţin o datã pe trimestru;
1.2.2. baza trimestrialã: cel puţin 6 zile de observare într-un trimestru; fiecare zi lucrãtoare a sãptãmânii trebuie observatã cel puţin o datã, acelaşi proces fiind repetat la fel în urmãtoarele trei trimestre;
1.2.3. baza lunarã: 24 de zile de observare într-o lunã sau, dacã nu este posibil, toate zilele lucrãtoare ale lunii; statistica are loc în luna mai în anii impari şi în luna octombrie în anii pari.
2. Estimarea numãrului mediu de trimiteri pe kilogram
2.1. În cazul unei eşantionãri pe bazã anualã sau trimestrialã, numãrul mediu anual de trimiteri pe kilogram corespunde mediei ponderate a numãrului mediu de trimiteri pe kilogram estimat separat pentru fiecare mod de transport şi fiecare luna. Se calculeazã dupã cum urmeazã:
2.1.1. Numãrul mediu de trimiteri pe kilogram obţinut prin eşantionare, pentru un mod de transport dat, în timp de o lunã datã este multiplicat cu greutatea totalã a curierului transmis pe aceastã cale de transport în luna respectivã, scopul fiind estimarea numãrului total de trimiteri pentru modul de transport şi luna consideratã.
2.1.2. Suma estimãrilor numãrului total de trimiteri pentru fiecare mod de transport şi fiecare lunã se împarte la greutatea totalã anualã a curierului.
2.1.3. În cadrul procedurii de la 2.1.1 şi 2.1.2 administraţiile pot înlocui luna printr-o zi sau printr-un trimestru.
2.2. În cazul eşantionãrii pe bazã lunarã, numãrul mediu anual de trimiteri pe kilogram corespunde mediei ponderate a numãrului mediu de trimiteri pe kilogram estimate separat pe fiecare mod de transport. Se calculeazã dupã cum urmeazã:
2.2.1. Numãrul mediu de trimiteri pe kilogram obţinut prin eşantionare, pentru un mod de transport dat, este multiplicat cu greutatea totalã a curierului transmis prin acest mod de transport în luna sau trimestrul respectiv, scopul fiind estimarea numãrului total de trimiteri în acest mod de transport şi pentru luna sau trimestrul respectiv.
2.2.2. Suma estimãrilor numãrului lunar sau trimestrial total de trimiteri pentru fiecare mod de transport se împarte la greutatea totalã anualã a curierului.
3. Administraţia care cere aplicarea mecanismului de revizuire sau a mecanismului de armonizare a sistemelor, alege sistemul statistic de aplicat, inclusiv metoda de estimare şi informeazã administraţia corespondentã, pentru ca aceasta sã poatã lua eventuale mãsuri de control.
4. Administraţia care cere aplicarea mecanismului de revizuire sau a mecanismului de armonizare a sistemelor nu este obligatã sã informeze în avans asupra zilelor de observare pe care le-a ales.

D. Stabilirea, transmiterea şi acceptarea releveelor şi conturilor referitoare la cheltuielile de tranzit şi la cheltuielile terminale

ART. RL 225
Întocmirea, transmiterea şi acceptarea releveelor CN 53 şi CN 54 pentru schimburile de curier între ţãrile sistemului ţintã

1. Întocmirea, transmiterea şi acceptarea releveelor CN 53 şi CN 54.
1.1. Pentru a efectua statistica aplicabilã schimburilor de curier între ţãrile din sistemul ţintã conform articolelor RL 222 şi RL 223, biroul de schimb al administraţiei de primire înscrie, pentru fiecare recipient care face obiectul eşantionãrii, numãrul şi greutatea trimiterilor pe un releveu CN 53. Relevee CN 53 distincte sunt întocmite pentru fiecare mod de transport (avion, S.A.L., suprafaţã) şi tip de recipient.
1.2. Cu ajutorul releveelor CN 53, administraţia de primire întocmeşte un releveu recapitulativ CN 54 care reia releveele CN 53 pe tip de recipient, pe mod de transport (avion, S.A.L., suprafaţã) şi pe lunã pentru un trimestru din anul calendaristic.
1.3. Releveul recapitulativ CN 54, însoţit de formularele CN 53, este transmis celeilalte administraţii interesate, pentru fiecare trimestru, cel mai târziu într-un termen de 5 luni care urmeazã primirii ultimei depeşe supuse statisticii. Releveele CN 53 şi CN 54 sunt furnizate în mãsura posibilului, nu numai pe suport de hârtie dar şi sub o formã electronicã normalizatã, de preferinţã sub forma unei foi de calcul ca cele utilizate în mod obişnuit.
1.4. Dacã administraţia expeditoare a primit releveele CN 53 şi CN 54 pe suport de hârtie şi nu a fãcut observaţii într-un termen de trei luni începând cu data de transmitere a releveului recapitulativ CN 54, acesta din urmã este considerat ca acceptat de drept.
1.5. Dacã administraţia expeditoare a primit releveele CN 53 şi CN 54 sub formã electronicã normalizatã şi nu a fãcut observaţii într-un termen de douã luni începând cu data de transmitere a releveului recapitulativ CN 54, acesta din urmã este considerat ca acceptat de drept.
2. Întocmirea, transmiterea şi acceptarea releveelor recapitulative CN 54 bis
2.1. Cu ajutorul releveelor recapitulative CN 54 şi CN 56 acceptate, administraţia de primire întocmeşte un releveu recapitulativ anual CN 54 bis care reia datele referitoare la depeşele eşantionate pe mod de transport şi pe trimestru, pe baza cãrora este calculat numãrul anual de trimiteri pentru anul considerat.
2.2. Releveul anual recapitulativ CN 54 bis este transmis celeilalte administraţii interesate cel mai târziu într-un termen de o lunã care urmeazã acceptãrii releveelor recapitulative CN 54 şi CN 56 referitoare la trimestrul patru. Releveul CN 54 bis este furnizat, în mãsura posibilului, nu numai pe suport de hârtie cât şi sub formã electronicã normalizatã.
2.3. Dacã administraţia expeditoare a primit releveul CN 54 bis şi nu a fãcut observaţii într-un termen de o lunã începând cu data transmiterii releveului recapitulativ anual CN 54 bis, acesta din urmã este considerat ca acceptat de drept.
3. În cazul în care administraţia expeditoare a realizat o statisticã de control, datele stabilite de cãtre administraţia de primire vor fi considerate ca valabile dacã ele nu diferã cu mai mult de 10% faţã de cele stabilite de cealaltã administraţie.
3.1. În caz de diferenţã mai mare de 10%, administraţiile în cauzã se înţeleg asupra valorilor de utilizat pentru reglarea cheltuielilor terminale luând în considerare precizia sistemelor statistice utilizate de fiecare administraţie.
4. În caz de dezacord între cele douã pãrţi privind aplicarea acestui articol, administraţiile pot recurge la procedura de arbitraj prevãzutã la articolul 132 din Regulamentul general.

ART. RL 226
Întocmirea, transmiterea şi acceptarea releveelor CN 53 şi CN 54 pentru mecanismul de revizuire şi mecanismul de armonizare a sistemelor

1. Întocmirea, transmiterea şi acceptarea releveelor CN 53 şi CN 54
1.1. În zilele de observare, biroul de schimb al administraţiei care solicitã aplicarea mecanismului de revizuire sau a mecanismului de armonizare a sistemelor înscrie, pentru fiecare depeşã eşantionatã, numãrul şi greutatea trimiterilor pe un releveu CN 53.
1.2. Cu ajutorul releveelor CN 53 administraţia care a primit cererea de statisticã specialã întocmeşte un releveu recapitulativ CN 54 care reia datele privind depeşele eşantionate pe mod de transport şi pe lunã pentru un trimestru al anului calendaristic.
1.3. Releveul recapitulativ CN 54, însoţit de formularele CN 53, este transmis celeilalte administraţii interesate, dupã fiecare trimestru şi/sau la sfârşitul perioadei de eşantionare, cel mai târziu în termen de o lunã urmând expedierii sau recepţiei ultimei depeşe supuse statisticii. Releveele CN 53 şi CN 54 sunt furnizate, în mãsura posibilului, nu numai pe suport de hârtie dar şi sub o formã electronicã normalizatã.
1.4. Dacã cealaltã administraţie interesatã a primit releveele CN 53 şi CN 54 pe suport de hârtie şi nu a fãcut nici o observaţie în termen de trei luni începând cu data transmiterii releveului recapitulativ CN 54, acesta din urmã este considerat ca admis de drept.
1.5. Dacã cealaltã administraţie interesatã a primit releveele CN 53 şi CN 54 sub formã electronicã normalizatã şi nu a fãcut nici o observaţie în termen de douã luni începând cu data transmiterii releveului recapitulativ CN 54, acesta din urmã este considerat ca admis de drept.
2. Întocmirea, transmiterea şi acceptarea releveelor recapitulative CN 54 bis
2.1. Cu ajutorul releveelor recapitulative CN 54 şi CN 55 acceptate, administraţia care a solicitat statistica specialã întocmeşte un releveu recapitulativ anual CN 54 bis care reia datele referitoare la depeşele eşantionate pe mod de transport şi pe trimestru.
2.2. Cu ajutorul releveului recapitulativ anual CN 54 bis administraţia care a cerut statistica va calcula numãrul mediu de trimiteri pe kilogram şi, în caz de aplicare a mecanismului de revizuire, noua taxã de cheltuieli terminale prin aplicarea formulei descrise la articolul RL 217.6.
2.3. Releveul anual recapitulativ CN 54 bis este transmis celeilalte administraţii interesate, cel mai târziu în termen de o lunã de la acceptarea releveelor recapitulative CN 54 şi CN 56 referitoare la trimestrul 4. Releveul CN 54 bis este furnizat, în mãsura posibilului, pe suport de hârtie dar şi sub o formã electronicã normalizatã.
2.4. Dacã cealaltã administraţie interesatã a primit releveul CN 54 bis şi nu a fãcut nici o observaţie în termen de o lunã de la data transmiterii releveului recapitulativ anual CN 54 bis, acesta din urmã este considerat ca admis de drept.
3. În cazul în care cealaltã administraţie interesatã a realizat o statisticã de control, datele stabilite de administraţia care a cerut aplicarea mecanismului de revizuire şi/sau a mecanismului de armonizare a sistemelor vor fi considerate ca valabile dacã ele nu diferã cu mai mult de 10% de cele stabilite de cealaltã administraţie.
3.1. În caz de diferenţã mai mare de 10%, administraţiile în cauzã se înţeleg asupra valorilor de utilizat pentru reglarea cheltuielilor terminale luând în considerare precizia sistemelor statistice utilizate de fiecare administraţie.
4. În caz de dezacord între cele douã pãrţi referitor la aplicarea mecanismului de revizuire şi/sau a mecanismului de armonizare a sistemelor, administraţiile pot recurge la procedura de arbitraj prevãzutã de articolul 132 din Regulamentul general.

ART. RL 227
Regularizarea diferenţelor ce decurg din aplicarea mecanismului de armonizare a sistemelor

1. În cazurile prevãzute la articolul RL 218.3.3.1 sau când rezultatele statisticii speciale privind mecanismul de armonizare nu sunt cunoscute decât dupã întocmirea contului particular CN 61 privind anul de aplicare a mecanismului respectiv, regularizarea diferenţelor de remunerare a cheltuielilor terminale se efectueazã conform urmãtoarelor dispoziţii:
1.1. Imediat ce releveul anual recapitulativ CN 54 bis este acceptat sau considerat ca acceptat de drept, administraţia creditoare întocmeşte un nou cont particular CN 61, indicând suma cheltuielilor terminale decurgând din aplicarea mecanismului de armonizarea sistemelor. Acest nou cont CN 61, purtând menţiunea "Regularise" este transmis administraţiei în cauzã, în dublu exemplar, sub forma unei anexe a contului particular CN 61 bis.
1.2. Contul particular CN 61 bis este transmis administraţiei interesate pe calea cea mai rapidã (aerianã sau de suprafaţã). Dacã administraţia care a transmis contul particular nu a primit nici o observaţie rectificativã într-un termen de trei luni socotite din ziua transmiterii, acest cont este considerat ca acceptat de drept.
1.3. Soldul contului particular CN 61 bis este reportat în urmãtorul releveu CN 64, întocmit între administraţiile interesate conform dispoziţiilor articolului RL 234.

ART. RL 228
Întocmirea releveelor de depeşe CN 55 şi CN 56

1. Dupã primirea ultimei depeşe a fiecãrei luni, biroul de schimb de destinaţie întocmeşte, pe tip de depeşã şi pe birou de schimb expeditor în baza datelor foilor de aviz CN 31 un releveu al depeşelor CN 55. El transmite apoi aceste relevee administraţiei sale centrale.
2. Pentru fiecare administraţie de origine a depeşelor, dacã e cazul pentru fiecare administraţie de tranzit, administraţia de destinaţie întocmeşte trimestrial în baza releveelor CN 55 pe tip de depeşã, birou de origine şi birou de destinaţie şi dacã e cazul pe tip de îndrumare, un releveu recapitulativ al depeşelor CN 56.
3. Releveele CN 55 sunt furnizate administraţiei de origine în sprijinul releveului recapitulativ CN 56. Dacã este cazul, aceasta, dupã acceptarea lor, repartizeazã releveele recapitulative CN 56 între administraţiile de tranzit şi înapoiazã un exemplar administraţiei de destinaţie a depeşelor.
4. În caz de diferenţe administraţia de tranzit poate sã reporteze greutãţile indicate pe borderoul de predare CN 37 aşa cum este stipulat la punctele 1 pânã la 3.

ART. RL 229
Transmiterea şi acceptarea releveelor de depeşe CN 55 şi CN 56

1. Releveul recapitulativ CN 56 este transmis în dublu exemplar administraţiilor de origine ale depeşelor într-un termen de maxim cinci luni de la sfârşitul trimestrului la care se referã.
2. Dupã acceptarea lui, administraţia de origine a depeşelor înapoiazã un exemplar administraţiei care l-a întocmit. Dacã administraţia respectivã nu a primit nici o observaţie rectificativã într-un termen de trei luni socotind din ziua transmiterii, ea îl considerã ca admis de drept. Dacã în urma verificãrilor au apãrut divergenţe, releveul CN 55 rectificat trebuie sã fie anexat în sprijinul releveului recapitulativ CN 56 corectat şi acceptat. Dacã administraţia de destinaţie a depeşelor contestã modificãrile efectuate pe acest releveu CN 55, administraţia de origine confirmã datele reale transmiţând fotocopii ale formularelor CN 31 întocmite de cãtre biroul de origine cu ocazia expedierii depeşelor în litigiu.
3. Administraţiile se pot pune de acord pentru ca releveele CN 55 şi CN 56 sã fie întocmite de cãtre administraţia de origine a depeşelor. În acest caz, procedura de acceptare prevãzutã la 1 şi 2 este adaptatã în consecinţã.

ART. RL 230
Contabilitatea privind curierul în numãr

1. Când administraţia de origine a decis sã expedieze depeşe de curier în numãr conform dispoziţiilor articolului RL 219.5, releveele CN 55 întocmite de cãtre biroul de schimb de destinaţie cuprind de asemenea curierul în numãr, pe baza datelor din foile de aviz CN 32.
1.1. Datele privind curierul în numãr sunt utilizate pentru întocmirea trimestrialã a releveelor recapitulative CN 56.
1.2. În caz de divergenţã privind datele referitoare la curierul în numãr din releveele CN 55, administraţia de origine transmite fotocopii ale foilor de aviz CN 32 privind depeşele în litigiu.
2. Când administraţia de destinaţie a aplicat remuneraţia specificã pentru curierul în numãr conform articolului RL 219.1, sunt aplicabile procedurile de la 1.1 şi 1.2.
2.1. În momentul întocmirii releveelor recapitulative CN 56 administraţia de destinaţie întocmeşte un cont CN 57 în baza foilor de aviz CN 32 transmise administraţiei de origine a depeşelor, conform articolului RL 193.6.1.3. Administraţia de origine poate sã refuze sã verifice şi sã accepte orice cont CN 57 care nu a fost prezentat în termen de 6 luni dupã trimestrul la care se referã.
2.2. Contul CN 57 trebuie sã fie acceptat şi reglat de cãtre administraţia de origine în şase sãptãmâni care urmeazã dupã întocmirea sa.
2.3. Conturile CN 57 reglate de cãtre administraţia de origine a depeşelor fac obiectul unui releveu recapitulativ CN 58. Suma releveului recapitulativ CN 58 este dedusã din contul particular CN 61. O copie a formularului CN 58 este anexatã contului particular CN 61.
3. Administraţiile pot conveni bilateral sã utilizeze alte formulare şi proceduri contabile pentru schimburile lor de curier în numãr.

ART. RL 231
Contabilitatea privind curierul destinat accesului direct în regimul interior

1. Cheltuielile privind curierul destinat accesului direct în regimul interior sunt facturate de cãtre administraţia de destinaţie prin intermediul formularelor contabile a cãror utilizare este convenitã între administraţiile interesate.
2. Conturile sunt reglate de cãtre administraţia de origine în termenul fixat de cãtre administraţia de destinaţie. Acest termen nu trebuie sã fie inferior celui fixat de cãtre administraţia respectivã pentru clienţii sãi naţionali. Administraţia de destinaţie determinã de asemenea moneda în care trebuie sã fie efectuatã plata, conform dispoziţiilor articolului RL 252.1.
3. În caz de divergenţã în ceea ce priveşte datele înscrise în releveele de conturi referitoare la curierul destinat accesului direct în regimul interior, administraţia de origine transmite fotocopii ale formularelor contabile care au însoţit depeşele în litigiu.

ART. RL 232
Întocmirea, transmiterea şi aprobarea conturilor de cheltuieli de tranzit şi de cheltuieli terminale

1. Datoria de a întocmi conturile revine administraţiei creditoare, care le transmite administraţiei debitoare. Transmiterea conturilor nu va fi totuşi impusã în mãsura în care soldul respectiv este inferior minimului prevãzut în acest scop la articolul RL 234.7 şi 8.
2. Conturile particulare sunt întocmite dupã cum urmeazã:
2.1. Cheltuieli de tranzit. Pe un formular CN 62 şi în baza greutãţii totale a categoriilor de curier aşa cum rezultã din releveele recapitulative CN 56.
2.2. Cheltuieli terminale. Pe un formular CN 61 şi în baza diferenţelor sumelor de contabilizat bazate pe greutãţile curierului primit şi expediat pentru fiecare categorie de curier aşa cum rezultã din releveele recapitulative CN 56 şi conturile CN 19.
3. Conturile particulare CN 62 şi CN 61 sunt adresate în dublu exemplar administraţiei debitoare cât mai curând posibil dupã sfârşitul anului la care se referã.
4. Administraţia debitoare nu este obligatã sã accepte conturile particulare care nu i-au fost transmise într-un termen de 12 luni dupã expirarea anului la care se referã.
5. Dacã administraţia care a transmis contul particular nu a primit nici o observaţie rectificativã într-un interval de trei luni socotind de la data transmiterii, acest cont este considerat ca acceptat de drept.
6. Cu titlu excepţional, conturi particulare suplimentare pot fi transmise administraţiei debitoare numai dacã acestea vin în completarea conturilor deja existente din anul respectiv. Le sunt aplicabile condiţiile de la 4 şi 5.
7. Administraţiile pot conveni sã regleze separat conturile de cheltuieli terminale ale depeşelor de suprafaţã şi ale depeşelor-avion. În acest caz, administraţiile interesate determinã modalitãţile de întocmire, acceptare şi de reglare a acestor conturi.

ART. RL 233
Adresa specialã pentru transmiterea formularelor privind cheltuielile de tranzit şi cheltuielile terminale

1. Fiecare administraţie notificã celorlalte administraţii, prin intermediul Biroului Internaţional, adresa specialã, care ar putea include o adresã electronicã, la care trebuie sã fie transmise toate formularele care intrã pe linie de cont pentru reglarea cheltuielilor de tranzit şi a cheltuielilor terminale (CN 43, CN 54, CN 54 bis, CN 56, CN 57, CN 58, CN 61, CN 61 bis, CN 62, CN 63 şi CN 64).

ART. RL 234
Acceptarea conturilor de cheltuieli de tranzit şi cheltuieli terminale

1. Când nici o platã provizorie nu a fost efectuatã, plãţile cheltuielilor de tranzit şi a cheltuielilor terminale pot fi efectuate exclusiv în baza conturilor particulare CN 61, CN 61 bis şi CN 62, în care trebuie sã fie indicat modul de reglare dorit.
2. În cazul în care o platã provizorie a fost efectuatã, imediat ce conturile particulare CN 61, CN 61 bis şi CN 62 între administraţii sunt acceptate sau considerate ca acceptate de drept, administraţia creditoare întocmeşte, în dublu exemplar, un releveu distinct pentru cheltuielile de tranzit şi pentru cheltuielile terminale CN 63 şi CN 64.
3. Releveele CN 63 sau CN 64, dupã caz, sunt transmise, în dublu exemplar, administraţiei interesate pe calea cea mai rapidã (aerianã sau de suprafaţã). Dacã, în termenul de o lunã, socotind din ziua transmiterii acestor relevee, administraţia care le-a întocmit nu a primit nici o obiecţiune de la administraţia interesatã, releveele sunt considerate ca acceptate de drept.
4. Orice modificare adusã releveelor CN 63 sau CN 64 de cãtre administraţia debitoare trebuie sã fie însoţitã de conturile particulare CN 61 sau CN 62.
5. Atunci când, în cazul schimburile între o administraţie care contribuie la Fondul pentru ameliorarea calitãţii serviciului şi o administraţie care beneficiazã de acest Fond, administraţia beneficiarã adreseazã organizaţiei însãrcinate cu facturarea sumelor datorate la Fondul pentru ameliorarea calitãţii serviciului un exemplar din conurile particulare CN 61 şi dacã este cazul, din releveele CN 64, acceptate sau considerate ca acceptate de drept. Aceastã organizaţie nu este obligatã sã accepte releveele CN 64 şi CN 61 primite mai târziu de un an dupã admiterea lor. În caz de nerespectare a termenului de transmitere a releveelor CN 61 şi CN 64:
5.1. ţara care a primit deja un acont cu titlu de facturare acceleratã, în cadrul Fondului pentru ameliorarea calitãţii serviciului va fi obligatã sã îl ramburseze, inclusiv dobânzile percepute, ţãrii contribuabile respective, prin intermediul organizaţiei responsabile cu facturarea.
5.2. ţara care nu a cerut un acont pierde dreptul la Fondul pentru ameliorarea calitãţii serviciului cu ţara contribuabilã respectivã, pentru anul în cauzã.
6. În cazul prevãzut la punctul 3, releveele trebuie sã poarte menţiunea "Nici o observaţie a administraţiei debitoare nu a sosit în termenul regulamentar".
7. Administraţia debitoare este scutitã de plata cheltuielilor de tranzit dacã soldul anual nu depãşeşte 163,35 DST. Acest sold anual inferior sumei de 163,35 DST trebuie sã fie inclus în soldul anului urmãtor de cãtre administraţia creditoare.
8. Administraţia debitoare este scutitã de plata cheltuielilor terminale dacã soldul anual nu depãşeşte 326,70 DST. Acest sold anual inferior sumei de 326,70 DST trebuie sã fie inclus în soldul anului urmãtor de cãtre administraţia creditoare.
9. Reglãrile se pot efectua conform dispoziţiilor articolelor RL 249 şi RL 250.

ART. RL 235
Plãţi provizorii ale cheltuielilor de tranzit şi ale cheltuielilor terminale

1. Administraţiile creditoare pot pretinde plãţi provizorii referitoare la cheltuieli de tranzit şi la cheltuieli terminale. Plãţile provizorii referitoare la un an sunt calculate dupã greutãţile curierului şi dupã caz, rezultatele statistice care au servit ca bazã a reglãrilor definitive ale anului precedent. Dacã contul anului precedent nu a fost încã reglat, plãţile provizorii sunt calculate în baza releveelor recapitulative de depeşe CN 56 corect acceptate pentru ultimele patru trimestre şi a releveelor recapitulative de trimiteri CN 54 corespunzãtoare, corect acceptate (dupã caz). Plãţile provizorii referitoare la un an intervin cel târziu înainte de sfârşitul lunii iulie a acestui an. În continuare se procedeazã la o regularizare a plãţilor provizorii imediat ce conturile definitive ale anului sunt acceptate sau acceptate de drept.
2. Releveele CN 63 sau CN 64 privind plãţile provizorii, fixate la punctul 1, sunt adresate administraţiei debitoare de cãtre administraţia creditoare în al doilea trimestru al anului calendaristic corespunzãtor.

ART. RL 236
Plata sumelor datorate la Fondul pentru ameliorarea calitãţii serviciului în ţãrile în curs de dezvoltare

1. În baza releveelor CN 64 sau a conturilor particulare CN 61 acceptate sau considerate ca acceptate de drept care i-au fost transmise, organizaţia responsabilã cu facturarea pregãteşte releveele CN 64 bis în atenţia administraţiilor ţãrilor industrializate. Aceste relevee cuprind urmãtoarele informaţii:
1.1. numele administraţiilor ţãrilor în curs de dezvoltare la care se referã datele;
1.2. suma în DST supusã majorãrilor prevãzute la articolul 31 din Convenţie;
1.3. suma totalã de plãtit de cãtre administraţia respectivã.
2. Un releveu CN 64 bis este transmis spre aprobare pe calea cea mai rapidã (aerianã sau de suprafaţã) fiecãrei administraţii interesate. Dacã, în intervalul de o lunã socotind de la transmiterea releveului, nici o remarcã nu a fost fãcutã organizaţiei responsabile cu facturarea, suma acestui releveu este consideratã ca acceptatã de drept.
3. Sumele releveelor CN 64 bis pot fi reglate prin intermediul sistemului de compensare al Biroului Internaţional.

CAP. 12
Cheltuieli pentru transport aerian

ART. RL 237
Formula de stabilire a taxei de bazã şi calcul ale cheltuielilor de transport aerian al depeşelor închise

1. Calculul cheltuielilor de transport aerian ale depeşelor închise, trimiteri prioritare, trimiteri avion şi trimiteri S.A.L., numai în caz de reîndrumare pe cale aerianã/prioritarã în tranzit deschis, şi ale metodelor de decontare este descris în acest capitol.
2. Taxa de bazã maximã aplicabilã pentru transporturile aeriene este stabilitã pornind de la formula de mai jos, ale cãrei elemente sunt extrase din informaţiile financiare referitoare la întreprinderile de transport aerian internaţional stabilite de Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale. Aceastã taxã este fixatã în miimi de DST per kilogram de greutate brutã şi pe kilometru; ea se aplicã proporţional fracţiunilor de kilogram.
T = (A - B - C + D + E + F), unde:
T = taxa de bazã pe t/km (prioritatea este garantatã curierului-avion transportat pe baza acestei taxe);
A = cheltuieli de exploatare medii pe t/km;
B = costuri ale serviciilor pentru pasageri pe t/km;
C = procentaj din preţul de vânzare al biletelor, vânzãrilor, promovãrii (bazat pe numãrul de pasageri raportat la volumul de trafic);
D = cheltuieli aferente transportului pe t/km efectuat al trimiterilor din afara exploatãrii;
E = 10% din (A - B - C + D) ca beneficii;
F = impozitele asupra venitului corespunzãtor transportului unei t/km.
3. Cheltuielile de transport aerian referitoare la depeşele-avion sunt calculate dupã taxa de bazã efectivã (inferioarã şi cel mult egalã taxei de bazã definite conform formulei de la punctul 2) şi distanţele kilometrice menţionate în Lista distanţelor aero-poştale pe de o parte şi dupã greutatea brutã a acestor depeşe, pe de altã parte. Nu se ţine seama, dacã este cazul, de greutatea sacilor colectori.
4. Cheltuielile datorate pentru transportul aerian în interiorul ţãrii de destinaţie sunt fixate, dacã este cazul, sub forma unui preţ unitar. Acest preţ unitar include toate cheltuielile de transport aerian în interiorul ţãrii, indiferent care ar fi aeroportul de sosire ale depeşelor, mai puţin cheltuielile de transport corespunzãtoare cãii de suprafaţã. El este calculat pe baza taxei efectiv plãtite pentru transportul curierului în interiorul ţãrii de destinaţie, fãrã a putea sã depãşeascã taxa maximã definitã conform formulei de la punctul 1 şi dupã distanţa medie ponderatã a parcursurilor efectuate de cãtre curierul internaţional în reţeaua internã. Sub rezerva articolului 33.7 din Convenţie, distanţa medie ponderatã este calculatã de Biroul Internaţional în funcţie de greutatea brutã totalã a tuturor depeşelor-avion care sosesc în ţara de destinaţie, inclusiv curierul care nu este îndrumat pe cale aerianã în interiorul acestei ţãri.
4.1. Administraţiile care aplicã o remuneraţie a cheltuielilor terminale fondate pe costuri sau pe tarife interne sunt obligate sã comunice Biroului Internaţional, în termenul prevãzut în articolul RL 243, informaţiile care permit calculul noii distanţe medii ponderate.
5. Cheltuielile datorate pentru transport aerian, între douã aeroporturi ale aceleiaşi ţãri, a depeşelor-avion în tranzit pot de asemenea sã fie fixate sub forma unui preţ unitar. Acest preţ este calculat pe baza taxei efectiv plãtite pentru transportul aerian al curierului în interiorul ţãrii de tranzit, fãrã a putea sã depãşeascã taxa maximã definitã conform formulei de la punctul 1, şi dupã distanţa medie ponderatã a parcursurilor efectuate de curierul internaţional în reţeaua aerianã internã a ţãrii de tranzit. Distanţa medie ponderatã este determinatã în funcţie de greutatea brutã a tuturor depeşelor-avion care tranziteazã ţara intermediarã.
6. Valoarea cheltuielilor prevãzute la punctele 4 şi 5 nu poate depãşi în ansamblu pe cele care trebuie sã fie efectiv plãtite pentru transport.
7. Preţurile pentru transportul aerian internaţional şi interior, obţinute prin multiplicarea taxei de bazã efectivã cu distanţa şi care servesc la calcularea cheltuielilor prevãzute la punctele 3, 4 şi 5 sunt rotunjite la zecimala superioarã atunci când numãrul format de cifra sutimilor şi cea a miimilor este egal sau superior la 50; în caz contrar ele sunt rotunjite la zecimala inferioarã.
8. Fãrã o înţelegere specialã între administraţiile interesate, baremele cheltuielilor de tranzit indicate la articolul RL 205 se aplicã depeşelor avion pentru eventualele lor parcursuri teritoriale sau maritime. Totuşi sunt scutite de toate cheltuielile de tranzit teritorial:
8.1. transbordarea depeşelor avion între douã aeroporturi care deservesc acelaşi oraş;
8.2. transportul acestor depeşe între un aeroport care deserveşte un oraş şi un depozit situat în acelaşi oraş şi returul acestor depeşe în vederea reîndrumãrii lor.

ART. RL 238
Calculul şi decontarea cheltuielilor de transport aerian ale trimiterilor prioritare, ale trimiterilor avion şi ale trimiterilor S.A.L. în caz de reîndrumare pe cale aerianã în tranzit deschis

1. Generalitãţi
1.1. Cheltuielile de transport aerian referitoare la trimiterile prioritare, trimiterile avion şi trimiterile S.A.L. de reexpediat pe cale aerianã în tranzit deschis sunt calculate, în principiu, aşa cum este indicat în articolul RL 237.3, dar dupã greutatea lor netã. Ele sunt fixate pe baza unui anumit numãr de tarife medii care nu poate sã depãşeascã 10 fiecare relativ la un grup de ţãri de destinaţie, şi determinate în funcţie de tonajul curierului debarcat la diversele destinaţii ale acestui grup. Valoarea acestor cheltuieli, care nu poate depãşi sumele care trebuie sã fie plãtite pentru transport, este majoratã cu 5%.
1.2. Decontarea cheltuielilor de transport aerian ale trimiterilor prioritare, trimiterilor avion şi al trimiterilor S.A.L. de reexpediat pe cale aerianã în tranzit deschis are loc, în principiu, dupã datele releveelor statistice. Totuşi, dacã administraţia de tranzit o cere, ele se efectueazã total sau parţial pe baza greutãţii reale.
1.3. Decontarea se efectueazã pe baza greutãţii reale atunci când este vorba de trimiteri prioritare, trimiteri avion şi trimiteri S.A.L. greşit îndrumate, de reexpediat pe cale aerianã, prezentate la bordul vapoarelor sau transmise cu frecvenţe neregulate sau în cantitãţi prea variabile. Totuşi, aceastã decontare nu este întocmitã decât dacã administraţia intermediarã solicitã sã fie remuneratã pentru transport.
2. Operaţiuni statistice
2.1. Operaţiunile statistice sunt efectuate anual şi alternativ în luna mai în anii impari şi luna octombrie în anii pari. Administraţia de tranzit poate totuşi sã aleagã sã stabileascã statistici trimestriale sau anuale.
2.2. În timpul perioadei statistice, trimiterile prioritare, trimiterile avion şi trimiterile S.A.L. de reexpediat pe cale aerianã în tranzit deschis sunt însoţite de borderouri CN 65. Eticheta de legãturã CN 25 şi borderoul CN 65 trebuie sã aibã imprimatã litera S. Când nu existã trimiteri prioritare nici trimiteri avion nici trimiteri S.A.L. în tranzit deschis recomandate sau nerecomandate de inclus într-o depeşã care de obicei conţine acest tip de trimiteri, foaia de aviz trebuie sã fie însoţitã dupã caz, de unul sau douã borderouri CN 65 care poartã menţiunea "Neant".
2.3. În timpul perioadei statistice, toate trimiterile prioritare şi toate trimiterile avion şi toate trimiterile S.A.L. de reexpediat pe cale aerianã în tranzit deschis sunt plasate cu borderoul CN 65 într-un sac închis, care poate fi un sac transparent din plastic, inclus în sacul care conţine foaia de aviz.
2.4. Fiecare administraţie care expediazã trimiteri prioritare, trimiteri avion sau trimiteri S.A.L. de reexpediat pe cale aerianã în tranzit deschis este obligatã sã informeze administraţiile intermediare de orice schimbare care intervine în cursul unei perioadei de decontare, în dispoziţiile luate pentru schimbul acestui curier.
3. Întocmirea şi verificarea borderourilor CN 65
3.1. Greutãţile sunt indicate separat pentru fiecare grupã de ţãri de destinaţie pe borderourile CN 65. Acestea sunt supuse unei numerotãri speciale dupã douã serii continue, una pentru trimiteri nerecomandate, cealaltã pentru trimiteri recomandate. Numãrul de borderouri CN 65 este înscris în rubrica corespunzãtoare a tabelului 4 al foii de aviz CN 31 (tabloul 3 al foii de aviz CN 32). Administraţiile de tranzit au posibilitatea de a solicita utilizarea de borderouri CN 65 care sã menţioneze într-o ordine fixã grupele de ţãri cele mai importante. Toate borderourile CN 65 sunt introduse în sacul care conţine foaia de aviz CN 31.
3.2. Greutatea trimiterilor prioritare ale trimiterilor avion şi ale trimiterilor S.A.L. de reexpediat pe cale aerianã în tranzit deschis pentru fiecare grupã de ţãri este rotunjitã la decagramul superior atunci când fracţiunea decagramului este egalã sau superioarã la 5 grame; greutatea este rotunjitã la decagramul inferior în caz contrar.
3.3. Dacã biroul intermediar constatã cã greutatea realã a trimiterilor prioritare, a trimiterilor avion şi a trimiterilor S.A.L. de reexpediat pe cale aerianã în tranzit deschis diferã cu mai mult de 20 grame faţã de greutatea anunţatã, el rectificã borderoul CN 65 şi semnaleazã imediat eroarea biroului de schimb expeditor printr-un buletin de verificare CN 43. Dacã diferenţa constatatã rãmâne în limita susmenţionatã, indicaţiile biroului expeditor sunt considerate ca valabile.
3.4. În caz de absenţã a borderoului CN 65, trimiterile prioritare, trimiterile avion şi trimiterile S.A.L. de reexpediat pe cale aerianã în tranzit deschis trebuie sã fie reexpediate pe cale aerianã, cu condiţia sã nu fie mai rapidã calea de suprafaţã. Eventual, borderoul CN 65 este întocmit din oficiu şi neregula face obiectul unui buletin CN 43 pe adresa biroului de origine.
4. Trimiterile prioritare, trimiterile avion şi trimiterile S.A.L. de reexpediat pe cale aerianã în tranzit deschis excluse de la operaţiile de statisticã.
4.1. Trimiterile prioritare, trimiterile avion şi trimiterile S.A.L. de reexpediat pe cale aerianã în tranzit deschis excluse de la operaţiile de statisticã şi pentru care conturile sunt întocmite pe baza greutãţii reale trebuie sã fie însoţite de borderouri CN 65. Dacã greutatea trimiterilor prioritare, trimiterilor avion şi a trimiterilor S.A.L. greşit îndrumate originare de la un acelaşi birou de schimb şi conţinute într-o depeşã a acestui birou nu depãşeşte 50 grame întocmirea din oficiu a borderoului CN 65 conform punctului 3.4 nu are loc.
4.2. Trimiterile prioritare, trimiterile avion şi trimiterile S.A.L. prezentate la bordul unui vapor aflat pe mare, francate cu ajutorul timbrelor poştale din ţara cãreia îi aparţine sau de care depinde vaporul, trebuie sã fie însoţite în momentul predãrii lor în tranzit deschis administraţiei dintr-un port de escalã intermediarã de un borderou CN 65. Dacã vaporul nu este prevãzut cu un birou poştal atunci ele sunt însoţite de un releveu de greutate care trebuie sã serveascã drept bazã administraţiei intermediare pentru reclamarea cheltuielilor de transport aerian. Borderoul CN 65 sau releveul de greutate trebuie sã cuprindã greutatea trimiterilor prioritare, trimiterilor avion şi a trimiterilor S.A.L. pentru fiecare ţarã de destinaţie, data, numele şi pavilionul vaporului şi sã fie numerotate dupã o serie anualã continuã pentru fiecare vapor. Aceste indicaţii sunt verificate de cãtre biroul cãruia îi sunt predate trimiterile de cãtre vapor.

ART. RL 239
Modalitãţi de decontare a cheltuielilor de transport aerian

1. Decontarea cheltuielilor de transport aerian se realizeazã conform articolelor RL 237 şi RL 238.
2. Prin derogare de la regula menţionatã la punctul 1, administraţiile pot, de comun acord, sã decidã ca reglarea conturilor pentru depeşele-avion sã aibã loc dupã releveele statistice. În acest caz, ele însele îşi fixeazã modalitãţile de organizare a statisticilor şi de întocmire a conturilor.

ART. RL 240
Întocmirea releveelor de greutate CN 66 şi CN 67

1. Fiecare administraţie creditoare întocmeşte lunar sau trimestrial, la alegerea sa şi dupã indicaţiile referitoare la depeşele-avion înscrise pe borderourile CN 38, un releveu CN 66.
Depeşele transportate pe un acelaşi parcurs aerian sunt descrise pe acest releveu pe birou de origine, apoi pe ţarã şi birou de destinaţie şi pentru fiecare birou de destinaţie în ordinea cronologicã a depeşelor. Când sunt utilizate duplicate ale releveului CN 55 pentru reglarea cheltuielilor de transport aerian în interiorul ţãrii de destinaţie conform articolului 33.5 din Convenţie atunci se utilizeazã releveele CN 55 întocmite pe baza foilor de aviz CN 31 şi CN 32.
2. Pentru trimiterile prioritare, trimiterile avion şi trimiterile S.A.L. reexpediate pe cale aerianã sosite în tranzit deschis şi reîndrumate pe cale aerianã, administraţia creditoare întocmeşte anual, la sfârşitul fiecãrei perioade statistice prevãzute de articolul RL 238.2.1 şi dupã indicaţiile care figureazã pe borderourile CN 65 întocmite în timpul acestei perioade, un releveu CN 67. Greutãţile totale sunt multiplicate cu 12 pe releveul CN 67. Dacã trebuie stabilite conturi dupã greutatea realã a trimiterilor prioritare, trimiterilor avion şi a trimiterilor S.A.L., releveele CN 67 sunt întocmite conform periodicitãţii prevãzute la punctul 1 pentru releveele CN 66 şi pe baza borderourilor CN 65 corespunzãtoare.
3. Dacã, în cursul unei perioade de decontare, o schimbare survenitã în dispoziţiile luate pentru schimbul de trimiteri prioritare, trimiteri avion şi trimiteri S.A.L. de reexpediat pe cale aerianã în tranzit deschis provoacã o modificare de cel puţin 20% şi care depãşeşte 163,35 DST la totalul sumelor de plãtit de cãtre administraţia expeditoare administraţiei intermediare, la cererea uneia sau celeilalte, aceste administraţii se înţeleg sã înlocuiascã înmulţitorul menţionat la punctul 2 cu un altul care este valabil numai pentru anul considerat.
4. Când administraţia debitoare solicitã, se întocmesc relevee CN 55, CN 66 şi CN 67 separate pentru fiecare birou de schimb expeditor de depeşe-avion sau de trimiteri prioritare, trimiteri avion şi trimiteri S.A.L. reexpediate pe cale aerianã în tranzit deschis.

ART. RL 241
Întocmirea conturilor particulare CN 51 şi a conturilor generale CN 52

1. Administraţia creditoare întocmeşte, pe un formular CN 51, conturile particulare care indicã sumele care îi revin dupã releveele CN 55, CN 66 şi CN 67. Conturi particulare distincte sunt întocmite pentru depeşele-avion închise, pe de o parte, şi pentru trimiterile prioritare, trimiterile avion şi trimiterile S.A.L. în tranzit deschis în caz de reîndrumare pe cale aerianã, pe de altã parte. În anumite conturi particulare CN 51 întocmite pentru depeşe-avion închise, trebuie sã se indice separat pentru LC/AO, CP şi EMS greutatea şi sumele datorate, în conformitate cu releveele de greutate CN 66.
2. Sumele de cuprins în conturile particulare CN 51 sunt calculate:
2.1. pentru depeşele închise, pe baza greutãţii brute care figureazã pe releveele CN 55 şi CN 66;
2.2. pentru trimiterile prioritare, trimiterile avion şi trimiterile S.A.L. în tranzit deschis, dupã greutãţile nete care figureazã pe releveele CN 67, cu o majorare de 5%.
3. Când sunt de reglat cheltuielile de transport aerian în interiorul ţãrii de destinaţie atunci administraţia acestei ţãri transmite, pentru acceptare, conturi CN 51 referitoare la acest transport simultan cu releveele CN 55 şi CN 56.
4. Conturile CN 51 sunt întocmite lunar, trimestrial, semestrial sau anual de cãtre administraţia creditoare, conform înţelegerii între administraţiile interesate.
5. Conturile particulare CN 51 pot fi reluate într-un cont general CN 52 întocmit trimestrial de cãtre administraţiile creditoare care au adoptat sistemul de reglare prin compensare a conturilor. Acest cont poate sã fie întocmit semestrial, dupã o înţelegere între administraţiile interesate.

ART. RL 242
Transmiterea şi acceptarea releveelor CN 55, CN 66 şi CN 67, a conturilor particulare CN 51 şi a conturilor generale CN 52

1. Deîndatã ce este posibil şi în termen maxim de 6 luni de la sfârşitul perioadei la care ele se raporteazã, administraţia creditoare transmite împreunã şi în dublu exemplar administraţiei debitoare releveele CN 66, duplicatele releveelor CN 55 şi releveele CN 67 când plata este efectuatã pe baza greutãţii reale a trimiterilor prioritare, a trimiterilor avion şi a trimiterilor S.A.L. în tranzit deschis în caz de reîndrumare pe cale aerianã şi conturile particulare CN 51 corespunzãtoare. Administraţia debitoare poate sã refuze sã accepte conturile care nu i-au fost transmise în acest termen.
2. Dupã ce au fost verificate releveele CN 55, CN 66 şi CN 67 şi a fost acceptat contul particular CN 51 corespunzãtor, un exemplar din conturile CN 51 este returat administraţiei creditoare. În caz de rectificare este însoţit de releveele CN 55, CN 66 şi CN 67. Dacã administraţia creditoare contestã modificãrile aduse acestor relevee, administraţia debitoare va confirma datele reale transmiţând fotocopii dupã formularele CN 38 sau CN 65 întocmite de cãtre biroul de origine cu ocazia expedierii depeşelor litigioase. Orice contestaţie asupra modificãrilor trebuie sã fie emisã în urmãtoarele douã luni de la primirea releveelor şi conturilor rectificate. Administraţia creditoare care nu a primit nici o observaţie rectificativã într-un termen de douã luni începând din ziua transmiterii lor considerã conturile ca acceptate de drept.
3. Administraţiile care au un sold creditor net în timpul anului precedent pot alege sã fie plãtite conform unei frecvenţe lunare, trimestriale, semestriale sau anuale. Opţiunea aleasã rãmâne în vigoare pe o perioadã de un an calendaristic începând de la 1 ianuarie.
4. Administraţiile au posibilitatea sã utilizeze sistemul de facturare directã sau cel de compensare bilateralã.
5. Dispoziţiile de la punctele 1 şi 2 se aplicã în mod egal trimiterilor prioritare şi trimiterilor avion pentru care plata se efectueazã pe baza datelor statistice.
6. În cadrul sistemului de facturare directã, conturile CN 51 servesc drept facturã pentru reglare directã. Administraţia debitoare trebuie sã efectueze plata sumei facturate în termen de şase sãptãmâni conform articolului RL 252.10. Ea poate refuza sã verifice şi sã accepte orice cont CN 51 care nu a fost prezentat de cãtre administraţia creditoare în termen de 6 luni care se scurg dupã perioada la care el se referã. Orice diferenţã depãşind 9,80 DST care ar putea fi evidenţiatã de cãtre administraţia debitoare este indicatã în contul CN 51 care este returat administraţiei creditoare însoţit de releveele CN 55, CN 66 şi CN 67. Diferenţa constatatã va fi încorporatã în urmãtorul cont CN 51 supus administraţiei debitoare sau va trebui sã facã obiectul unei contestaţii în douã luni care urmeazã primirii contului în care apare diferenţa. Dacã nu se întâmplã acest lucru, administraţia care a semnalat diferenţa o va considera ca acceptatã de drept şi o va face sã aparã ca atare în viitorul sãu cont CN 51, modificat în consecinţã.
7. În cadrul sistemului de compensare bilateralã, administraţia creditoare întocmeşte conturile CN 51 şi CN 52 şi le supune în acelaşi timp administraţiei debitoare cu o frecvenţã lunarã, trimestrialã, semestrialã sau anualã. Administraţia debitoare acceptã sau modificã conturile CN 51 şi CN 52 şi transmite plata sa administraţiei creditoare într-un termen de douã luni. În caz de modificare a conturilor CN 51 sau CN 52, plata se efectueazã pe baza sumei modificate. Dacã în termen de douã luni administraţia care a transmis conturile nu a primit nici o notificare rectificativã atunci conturile sunt considerate ca acceptate de drept.
8. Orice modificare a conturilor generale CN 52 de cãtre administraţia debitoare trebuie sã fie însoţitã de conturile particulare CN 19 şi CN 51 şi de conturile recapitulative CP 75 corespunzãtoare.
9. Ori de câte ori statisticile au loc în luna octombrie, plãţile anuale aferente trimiterilor prioritare şi trimiterilor avion în tranzit deschis pot fi efectuate în mod provizoriu pe baza statisticilor întocmite în luna mai a anului precedent. Plãţile provizorii sunt apoi ajustate în anul urmãtor, când conturile întocmite dupã statisticile din octombrie sunt acceptate sau considerate ca acceptate de drept.
10. Dacã o administraţie nu poate efectua operaţiile de statisticã anualã atunci ea se înţelege cu administraţiile interesate pentru a regla plata anualã pe baza statisticii anului precedent şi sã utilizeze, dacã este cazul, multiplicatorul special prevãzut în articolul RL 240.3.
11. Dacã soldul unui cont CN 51 sau CN 52 nu depãşeşte 163,35 DST atunci acesta este reportat în contul CN 51 sau CN 52 urmãtor atunci când administraţiile interesate nu participã la sistemul de compensare al Biroului Internaţional.
12. Releveele CN 55, CN 66 şi CN 67 precum şi conturile CN 51 şi CN 52 corespunzãtoare sunt întotdeauna transmise pe calea cea mai rapidã (aerianã sau de suprafaţã).
13. Reglãrile pot sã se efectueze conform dispoziţiilor articolelor RL 249 şi RL 251.

ART. RL 243
Modificãri ale taxelor de transport aerian

1. Modificãrile aduse taxelor de transport aerian menţionate în articolele RL 237.4 şi RL 238.1 trebuie:
1.1. sã intre în vigoare exclusiv la 1 ianuarie;
1.2. sã fie notificate cel puţin cu 3 luni înainte Biroului Internaţional, care le comunicã tuturor administraţiilor cu cel puţin cu 2 luni înainte de data fixatã la punctul 1.1.

ART. RL 244
Plata cheltuielilor de transport aerian

1. Cheltuielile de transport aerian referitoare la depeşele avion sunt plãtibile companiei aeriene care le asigurã transportul pentru o parte sau pentru totalitatea parcursului.
2. Prin derogare de la aceastã regulã, sub rezerva unui acord între compania aerianã interesatã şi administraţia respectivã cheltuielile de transport pot fi plãtite administraţiei ţãrii de care depinde compania aerianã care a asigurat transportul depeşelor avion.
3. Cheltuielile referitoare la transportul aerian al trimiterilor prioritare, al trimiterilor avion şi al trimiterilor S.A.L. în tranzit deschis în caz de reîndrumare pe cale aerianã sunt plãtite administraţiei care asigurã reîndrumarea acestor trimiteri.
4. Cu condiţia ca alte dispoziţii sã nu fi fost luate, cheltuielile de transport ale depeşelor avion transbordate direct între douã companii aeriene diferite sunt reglate de cãtre administraţia de origine:
4.1. fie primului transportator, caz în care acesta este însãrcinat sã remunereze transportatorul urmãtor;
4.2. fie fiecãrui transportator care intervine în transbordare.

ART. RL 245
Plata cheltuielilor de transport aerian ai sacilor goi

5. Cheltuielile de transport aerian ai sacilor goi sunt plãtite de cãtre administraţia proprietarã a sacilor.
6. Taxa maximã aplicabilã pentru transportul aerian al depeşelor de saci goi corespunde la 30% din taxa de bazã fixatã conform dispoziţiilor articolului RL 237.2.

ART. RL 246
Cheltuielile de transport aerian al depeşelor sau sacilor deviaţi sau greşit îndrumaţi

1. Administraţia de origine a unei depeşe deviate din parcursul normal trebuie sã plãteascã cheltuielile de transport ale acestei depeşe referitoare la parcursurile real urmate.
2. Ea regleazã cheltuielile de transport pânã la aeroportul de descãrcare iniţial prevãzut în borderoul de predare CN 38 când:
2.1. calea de îndrumare realã nu este cunoscutã;
2.2. cheltuielile pentru parcursurile reale urmate nu au fost încã reclamate;
2.3. devierea este imputabilã companiei aeriene care a asigurat transportul.
3. Cheltuielile suplimentare care rezultã din parcursurile reale urmate de cãtre depeşa deviatã sunt rambursate dupã cum urmeazã:
3.1. de cãtre administraţia ale cãrei servicii au comis eroarea de îndrumare;
3.2. de cãtre administraţia care a perceput cheltuielile de transport virate companiei aeriene care a efectuat debarcarea într-un alt loc decât cel care este indicat pe borderoul de predare CN 38.
4. Dispoziţiile prevãzute la punctele 1 la 3 sunt aplicabile prin analogie atunci când doar o parte a unei depeşei este debarcatã la un aeroport altul decât cel care este indicat pe borderoul de predare CN 38.
5. Administraţia de origine a unei depeşe sau a unui sac greşit îndrumat ca urmare a unei erori de etichetare trebuie sã plãteascã cheltuielile de transport aferente întregului parcurs aerian, conform articolului 33.3.1. din Convenţie.

ART. RL 247
Cheltuielile de transport aerian al curierului pierdut sau distrus

1. În caz de pierdere sau distrugere a curierului ca urmare a unui accident survenit aeronavei sau din orice altã cauzã care angajeazã responsabilitatea întreprinderii de transport aerian, administraţia de origine este scutitã de orice platã, pentru indiferent care parte a parcursului liniei utilizate, pentru transportul aerian al curierului pierdut sau distrus.

CAP. 13
Reglarea conturilor. Plata

ART. RL 248
Transferul electronic al releveelor şi conturilor

1. Administraţiile pot conveni sã schimbe releveele şi conturile pe cale electronicã.
2. În caz de transfer electronic, termenele urmãtoare sunt aplicate pentru acceptarea releveelor şi conturilor, exceptând aranjamentele contrare:


──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
                     Denumire sau tip                      Formular   Termen
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Despãgubire                                               CN 48     Douã luni
Curier avion                                              CN 51     O lunã
Cont general                                              CN 52     O lunã
Releveu recapitulativ anual                               CN 54bis
Mecanism de revizuire/armonizare                                    O lunã
Schimburi de curier între ţãrile industrializate                   Douã luni
Releveu recapitulativ al depeşelor                        CN 56     Douã luni
Cont particular. Cheltuieli terminale                     CN 61     O lunã
Cont particular - Regularizare. Cheltuieli terminale      CN 61bis  O lunã
Cont particular. Cheltuieli de tranzit.                   CN 62     Douã luni
Releveu. Cheltuieli de tranzit.                           CN 63     O lunã
Releveu. Cheltuieli terminale.                            CN 64     O lunã
Colete.                                                   CP 75     O lunã
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────



ART. RL 249
Întocmirea şi reglarea conturilor

1. Între administraţiile poştale reglãrile conturilor internaţionale care provin din traficul poştal pot fi considerate ca tranzacţii curente şi efectuate conform obligaţiilor internaţionale uzuale ale Ţãrilor membre interesate, atunci când existã acorduri privind acest subiect. În absenţa unor acorduri de acest gen, aceste reglãri de conturi sunt efectuate conform dispoziţiilor prevãzute mai jos.
2. Cu excepţia conturilor CN 51 şi CN 52, care sunt întocmite conform articolului RL 241, fiecare administraţie îşi întocmeşte conturile şi le transmite corespondenţilor sãi în dublu exemplar. Unul dintre exemplarele acceptate, eventual modificat sau însoţit de un stat de diferenţe, este returat administraţiei creditoare. Acest cont serveşte ca bazã pentru stabilirea, dacã este cazul, decontului final între cele douã administraţii.
3. În valoarea fiecãrui cont întocmit în DST pe formularele CN 02 bis, CN 03, CN 03 bis, CN 48, CN 51, CN 52, CN 57, CN 61, CN 61 bis, CN 62, CN 63, CN 64 şi CN 64 bis se abandoneazã zecimalele la total sau la sold. Diferenţele în conturile înscrise pe formularele enumerate mai sus nu sunt luate în consideraţie dacã ele nu depãşesc în total 9,80 DST pe cont.
4. Administraţiile poştale au posibilitatea sã îşi regleze conturile fie bilateral, fie prin sistemul de compensare multilateralã al Biroului Internaţional, fie prin orice alt sistem de lichidare a conturilor. Doar administraţiile poştale care au semnat acordul care notificã aderarea lor la sistem sunt abilitate sã participe la compensarea multilateralã efectuatã de cãtre Biroul Internaţional.
5. Administraţia creditoare alege modalitãţile de lichidare dupã consultarea administraţiei debitoare. În caz de dezacord, prevaleazã întotdeauna alegerea administraţiei creditoare. În caz de reglare prin intermediul sistemului de compensare multilateralã a Biroului Internaţional, administraţia creditoare şi administraţia debitoare trebuie amândouã sã semneze acordul de aderare corespunzãtor şi sã convinã de comun acord sã includã contul respectiv în sistem.

ART. RL 250
Lichidarea conturilor prin intermediul Biroului Internaţional

1. Lichidarea conturilor prin intermediul sistemului de compensare al Biroului Internaţional se efectueazã conform dispoziţiilor fixate de cãtre grupul Utilizatorilor UPU xClearing.

ART. RL 251
Plata creanţelor exprimate în DST. Dispoziţii generale

1. Regulile de platã prevãzute mai jos sunt aplicabile tuturor creanţelor exprimate în DST şi rezultate dintr-un schimb de trafic poştal. Creanţele pot rezulta fie din conturi generale sau borderouri întocmite de Biroul Internaţional, fie din deconturi sau relevee întocmite fãrã intervenţia sa. Respectivele reguli privesc şi reglarea diferenţelor, ale dobânzilor sau eventual, ale plãţilor în acont.
2. Orice administraţie este liberã sã verse aconturi şi din valoarea cãrora sã fie scãzute datoriile sale atunci când ele au fost stabilite.
3. Orice administraţie poate regla prin compensare creanţele poştale stabilite în DST, în creditul şi în debitul sãu, în relaţiile cu o altã administraţie, sub rezerva ca termenele de platã sã fie respectate. Compensarea poate fi extinsã de comun acord asupra creanţelor serviciilor de telecomunicaţii, atunci când cele douã administraţii asigurã serviciile de poştã şi telecomunicaţii. Compensarea cu creanţe, care rezultã din traficuri delegate unui organism sau unei societãţi sub controlul unei administraţii poştale, nu poate fi realizatã dacã aceastã administraţie se opune.
4. Includerea unui cont de poştã aerianã într-un cont general care cuprinde diferite creanţe nu trebuie sã aibã ca rezultat întârzierea plãţii cheltuielilor de transport aerian datorate companiei aeriene interesate.

ART. RL 252
Reguli de platã a conturilor a cãror reglare nu se efectueazã prin intermediul Biroului Internaţional

1. Creanţele sunt plãtite în moneda aleasã de cãtre administraţia creditoare dupã consultarea administraţiei debitoare. În caz de dezacord, alegerea administraţiei creditoare, trebuie sã prevaleze în toate cazurile. Dacã administraţia creditoare nu specificã o monedã specialã, alegerea aparţine administraţiei debitoare.
2. Valoarea plãţii, aşa cum este ea determinatã mai jos în moneda aleasã, trebuie sã aibã o valoare echivalentã celei a soldului contului exprimat în DST.
3. Sub rezerva dispoziţiilor prevãzute la punctul 4, suma de plãtit în moneda aleasã este stabilitã prin convertirea DST-ului în moneda de platã conform dispoziţiilor de mai jos.
3.1. dacã este vorba de monede al cãror curs în raport cu DST este publicat de Fondul Monetar Internaţional (FMI), este aplicat cursul în vigoare în ajunul plãţii sau ultimul curs publicat.
3.2. dacã este vorba de alte monede de platã, suma în DST este convertitã, în prima etapã, într-o monedã intermediarã a cãrei valoare în DST este publicatã în fiecare zi de FMI, prin aplicarea ultimei valori publicate a acestui curs. În a douã etapã, rezultatul astfel obţinut este convertit în moneda de platã prin aplicarea ultimului curs cotat pe piaţa de schimb a ţãrii debitoare.
3.3. în cazul plãţilor provizorii prevãzute de articolul RL 235, procedurile descrise la punctele 3.1 şi 3.2 de mai sus diferã. Astfel, atunci când este vorba de o monedã al cãrei curs în raport cu DST este publicat de Fondul Monetar Internaţional se aplicã cursul în vigoare la 30 iunie al acestui an sau al urmãtoarei zile lucrãtoare dacã ziua de 30 iunie este o zi de sãrbãtoare; în cazul prevãzut la punctul 3.2 convertirea într-o monedã intermediarã se efectueazã la ultimul curs publicat în luna iunie a acestui an.
4. Dacã, de comun acord, administraţia creditoare şi administraţia debitoare au ales moneda unei ţãri care nu este membrã a FMI şi ale cãrei legi nu permit aplicarea dispoziţiilor prevãzute la punctul 3, administraţiile interesate se înţeleg asupra raportului între DST şi valoarea monedei alese.
5. Pentru a determina echivalentul unei monede pe piaţa oficialã a schimburilor sau pe piaţa normal admisã, se convine sã se bazeze pe cursul de închidere aplicabil în majoritatea tranzacţiilor comerciale sau pe cursul cel mai recent.
6. La data plãţii, administraţia debitoare trebuie sã transmitã suma în moneda aleasã prin virament poştal sau bancar sau dacã aceste mijloace nu sunt disponibile, printr-un cec bancar, poliţã sau orice alt mijloc acceptabil de cele douã administraţii. Dacã administraţia creditoare nu îşi exprimã vreo preferinţã, alegerea aparţine administraţiei debitoare.
7. Administraţiile creditoare trebuie sã publice, prin intermediul unei circulare difuzate de cãtre Biroul Internaţional, orice schimbare referitoare la coordonatele de utilizat pentru transmiterea cecurilor sau a viramentelor.
8. Plata cheltuielilor (drepturi, cheltuieli de clearing, provizioane, comisioane, etc.) percepute în ţara debitoare sunt în sarcina administraţiei debitoare. Cheltuielile percepute în ţara creditoare, inclusiv cheltuielile de platã colectate de cãtre bãncile intermediare din ţãrile terţe, sunt în sarcina administraţiei creditoare. Când este utilizat viramentul poştal în scutire de taxe, scutirea este acordatã de asemenea de cãtre biroul de schimb din ţara/ţãrile terţe care servesc drept intermediar între administraţia debitoare şi administraţia creditoare atunci când nu existã schimburi directe între ele.
9. Dacã între transmiterea ordinului de virament sau a plãţii efectuate prin alte mijloace şi primirea de cãtre administraţia creditoare, se produce o variaţie a valorii echivalente a monedei alese, calculate conform punctelor 3, 4 sau 5, şi dacã diferenţa care rezultã în urma acestei variaţii depãşeşte 5% din valoarea sumei datorate (calculate ca urmare a respectivei variaţii), diferenţa totalã este împãrţitã pe jumãtate între cele douã administraţii.
10. Plata trebuie sã fie efectuatã cât mai rapid posibil şi cel mai târziu înainte de expirarea unui termen de şase sãptãmâni începând de la data acceptãrii sau notificãrii acceptãrii de drept a conturilor şi deconturilor care indicã sumele sau soldurile de reglat. Depãşit fiind acest termen, sumele datorate sunt productive de dobânzi de 6% pe an începând de a doua zi dupã expirarea acestui termen. Prin platã se înţelege transmiterea de fonduri sau instrumente de platã (cec, poliţã, etc.) sau înscrierea ordinului de virament sau vãrsãmânt de cãtre organismul însãrcinat cu transferul în ţara debitoare.
11. Când se efectueazã plata, formularul de platã, cecul, poliţa, etc. este însoţit de informaţii privind plãtitorul, perioada, valoarea în DST, cursul de schimb utilizat şi data de aplicare a acestui curs pentru fiecare cont cuprins în suma totalã plãtitã. Dacã nu este posibil ca detaliile necesare sã însoţeascã viramentul sau titlul de platã, o scrisoare explicativã trebuie sã fie transmisã pe cale electronicã sau prin curier utilizând calea cea mai rapidã (aerianã sau de suprafaţã) în ziua în care este efectuatã plata. Explicaţia detaliatã trebuie sã fie datã în limba francezã sau o limbã cunoscutã în administraţia în care este efectuatã plata.

CAP. 14
Serviciul EMS

ART. RL 253
Serviciul EMS

1. Serviciul EMS constituie cel mai rapid dintre serviciile poştale efectuat prin mijloace fizice şi, în schimburile dintre administraţiile care au decis sã asigure acest serviciu, are prioritate asupra altor trimiteri poştale. Serviciul constã în colectarea, transmiterea şi distribuirea în timp foarte scurt a corespondenţei, documentelor sau mãrfurilor.
2. Serviciul EMS este reglementat prin acorduri multilaterale sau bilaterale. Aspectele care nu sunt în mod expres reglementate prin astfel de acorduri sunt supuse dispoziţiilor corespunzãtoare din Actele Uniunii.
3. Acest serviciu este, în mãsura în care este posibil, identificat printr-o siglã având modelul de mai jos, compus din urmãtoarele elemente:
- o aripã portocalie;
- literele EMS cu albastru;
- trei benzi orizontale portocalii.

Sigla poate fi completatã cu numele serviciului naţional.
----------
NOTĂ(CTCE)
Sigla, se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 489 bis din data de 6 iunie 2006, la pagina 123 (a se vedea imaginea asociatã).

4. Tarifele aferente acestui serviciu sunt stabilite de cãtre administraţia de origine ţinând cont de costuri şi de cerinţele pieţei.

ART. RL 254
Exploatarea serviciului EMS

1. În vederea pãstrãrii reţelei EMS şi dacã împrejurãrile o solicitã, o administraţie are posibilitatea sã asigure serviciul EMS cu concursul unor societãţi private care opereazã într-o altã ţarã, sub rezerva respectãrii legislaţiei interne a acestei ţãri.

CAP. 15
Curier electronic. Legãturi telematice

ART. RL 255
Curierul electronic

1. Curierul electronic este un serviciu poştal care utilizeazã calea telecomunicaţiilor pentru a transmite, conform cu originalul şi în câteva secunde, mesaje primite de la expeditor sub formã fizicã sau electronicã şi care trebuie sã fie predate destinatarului sub formã fizicã sau electronicã. În cazul predãrii sub formã fizicã, informaţiile sunt în general transmise pe cale electronicã pe cea mai mare distanţã posibilã şi reproduse sub formã fizicã cât mai aproape de destinatar. Mesajele sub formã fizicã sunt predate în plic destinatarului ca trimitere a poştei de scrisori.
2. Tarifele privind curierul electronic sunt fixate de cãtre administraţii luând în consideraţie costurile şi cerinţele pieţei.

ART. RL 256
Serviciul de telecopiere

1. Gama serviciilor de tip postfax permite transmiterea de texte şi ilustraţii conform cu originalul prin telecopiere.

ART. RL 257
Serviciul de teleimprimare

1. Gama de servicii permite transmiterea de texte şi ilustraţii generate de echipamente informatice (PC, calculator central).

ART. RL 258
Dispoziţii generale privind legãturile telematice

1. Administraţiile poştale pot conveni sã stabileascã legãturi telematice între ele şi cu alţi parteneri.
2. Administraţiile poştale în cauzã sunt libere sã aleagã furnizorii şi suporturile tehnice (material şi logisticã informaticã) care servesc la realizarea schimburilor de date.
3. În înţelegere cu furnizorul de servicii de reţea, administraţiile poştale convin bilateral asupra modului de platã a acestor servicii.
4. Administraţiile poştale nu sunt nici financiar nici juridic responsabile dacã o altã administraţie nu se achitã de plãţile datorate cu titlu de servicii legate de executarea schimburilor telematice.

ART. RL 259
Dispoziţii speciale privind legãturile telematice

1. Administraţiile poştale sunt obligate sã respecte normele agreate la nivel internaţional pentru asigurarea compatibilitãţii sistemelor.
2. Biroul internaţional publicã, ţine la zi şi actualizeazã un ghid al mesajelor UPU şi un manual UPU de utilizator, în atenţia administraţiilor poştale.
3. În schimburile lor de date cu celelalte administraţii poştale şi parteneri externi, administraţiile poştale utilizeazã mesaje puse la punct în cadrul UPU şi publicate de cãtre Biroul Internaţional în Ghidul mesajelor UPU, dacã aceste mesaje se preteazã schimburilor pe care ele doresc sã le facã. Mesajele elaborate de alte organizaţii pot fi de asemenea utilizate, dupã ce au fost aprobate de UPU şi publicate în Ghidul de mesaje.
4. Administraţiile poştale sunt obligate sã se conformeze specificaţiilor operaţionale şi tehnice descrise în Manualul de utilizare al UPU, care defineşte procedurile schimburilor de date.
5. Biroul Internaţional publicã în mod regulat o listã de documente şi ghiduri care trateazã legãturile telematice şi le pune, la cerere, la dispoziţia administraţiilor care asigurã servicii telematice.

ART. RL 260
Reguli de platã a legãturilor telematice

1. Administraţiile poştale decid asupra modului de platã a serviciilor de reţea alegând una dintre procedurile descrise mai jos:
1.1. administraţia emitentã plãteşte numai pentru mesajele pe care ea le transmite;
1.2. administraţia de recepţie plãteşte numai pentru mesajele pe care ea le primeşte;
1.3. administraţiile emitente şi de recepţie se pun de acord pentru a împãrţi în mod egal costurile de transmitere şi recepţie a mesajelor.
2. În cazul în care douã administraţii nu vor putea sã convinã asupra unui mod de platã pentru serviciile de reţea, atunci modalitatea descrisã la punctul 1.1 se aplicã în mod automat, în afarã de cazul când aceste douã administraţii pot sã ajungã la un acord bilateral privind oricare alt mod de platã.

ART. RL 261
Serviciul de logisticã integratã

1. În cadrul schimburilor efectuate între administraţiile care au decis sã asigure aceastã prestaţie, serviciul de logisticã integratã poate cuprinde colectarea, primirea, prelucrarea, stocarea, întreţinerea, expedierea, transferul, transportul şi predarea fizicã de documente sau de mãrfuri izolate sau grupate.
2. Modalitãţile referitoare la un serviciu de logisticã integratã privind douã sau mai multe administraţii poştale trebuie sã fie bazate pe acorduri bilaterale. Aspectele care nu sunt în mod expres reglate prin acestea din urmã sunt supuse dispoziţiilor corespunzãtoare Actelor Uniunii.
3. Tarifele aferente serviciului respectiv sunt fixate de cãtre administraţia de origine ţinând cont de costurile şi cerinţele pieţei.

CAP. 16
Dispoziţii diverse

ART. RL 262
Informaţii de furnizat de cãtre administraţii

1. Administraţiile trebuie sã comunice Biroului Internaţional, pe formularele transmise de cãtre acesta, informaţiile utile privind executarea serviciului poştal. Aceste informaţii se referã în special la urmãtoarele probleme:
1.1. deciziile luate referitor la posibilitatea de a aplica sau nu anumite dispoziţii generale ale Convenţiei şi Regulamentelor sale;
1.2. taxele reduse adoptate în virtutea articolului 8 din Constituţie şi indicarea relaţiilor în care sunt aplicabile aceste taxe;
1.3. taxele poştale interne aplicate;
1.4. conform articolului 20 din Convenţie:
1.4.1. obiectivele în materie de calitate a serviciului fixate pentru distribuirea în ţãrile lor a trimiterilor prioritare, a trimiterilor-avion şi a trimiterile neprioritare şi de suprafaţã;
1.4.2. orele limitã de acceptare a curierului internaţional care soseşte, la aeroport sau în alte locuri corespunzãtoare;
1.4.3. orele limitã de acceptare în birourile de schimb de sosire;
1.4.4. nivelul de serviciu de furnizat (de exemplu distribuire a doua zi în capitalã sau a treia zi în restul ţãrii);
1.5. diferite taxe de transport aerian percepute în virtutea articolelor RL 237.4 şi RL 238.1.1, cu datele de aplicare;
1.6. suprataxele aeriene sau taxele combinate pentru diferitele categorii de trimiteri avion şi pentru diferite ţãri, cu indicarea numelor ţãrilor pentru care serviciul de curier nesuprataxat este admis.
2. Toate modificãrile la informaţiile menţionate la punctul 1 trebuie sã fie transmise fãrã întârziere Biroului Internaţional pe calea cea mai rapidã. Cele privind indicaţiile menţionate la punctul 1.5 trebuie sã parvinã Biroului Internaţional în termenul prevãzut în articolul RL 243.
3. Administraţiile se pot înţelege sã îşi comunice direct informaţiile referitoare la serviciile aeriene care le intereseazã, în special orarele şi orele limitã la care trimiterile avion provenind din strãinãtate trebuie sã soseascã pentru a atinge diversele distribuiri.
4. Administraţiile ţãrilor participante la serviciul de trimiteri cu valoare declaratã care asigurã schimburi directe îşi notificã mutual, prin tablourile CN 27, informaţiile care privesc schimbul acestor trimiteri.
5. Administraţiile trebuie sã furnizeze Biroului Internaţional douã exemplare din documentaţia pe care ele o publicã atât pentru serviciul intern cât şi pentru serviciul internaţional. Ele furnizeazã de asemenea, pe cât este posibil, alte lucrãri publicate în ţara lor şi referitoare la serviciul poştal.

ART. RL 263
Publicaţii ale Biroului Internaţional

1. Biroul Internaţional publicã, conform informaţiilor furnizate în virtutea articolului RL 262, o culegere oficialã de informaţii de interes general referitoare la executarea, de cãtre fiecare ţarã membrã, a Convenţiei şi a Regulamentelor sale. El publicã de asemenea o culegere analogã care se referã la executarea Aranjamentului privind serviciile de platã ale poştei şi a Regulamentului sãu, conform informaţiilor furnizate de cãtre administraţiile interesate în virtutea dispoziţiilor corespunzãtoare din Regulamentul respectivului Aranjament.
2. El publicã în plus, din informaţiile furnizate de cãtre administraţii şi eventual de cãtre Uniunile restrânse în ceea ce priveşte punctul 2.1 sau de cãtre Organizaţia Naţiunilor Unite în ceea ce priveşte punctul 2.5:
2.1. o listã a adreselor, a şefilor şi funcţionarilor superiori ai administraţiilor poştale şi Uniunilor restrânse, cuprinzând mai ales adresele lor electronice. Aceastã listã trebuie de asemenea sã conţinã, cel puţin în ceea ce priveşte administraţiile poştale, informaţii asupra tuturor adreselor specifice, inclusiv adresele electronice în domeniile urmãtoare:
2.1.1. relaţii internaţionale;
2.1.2. securitate;
2.1.3. relaţii cu clientela internaţionalã;
2.1.4. reclamaţii;
2.1.5. mediu înconjurãtor;
2.1.6. contabilitate;
2.1.7. informaţii urgente referitoare la exploatare (EmIS);
2.2. o nomenclaturã internaţionalã a birourilor de poştã;
2.3. o culegere de tranzit cuprinzând:
2.3.1. o listã a distanţelor kilometrice aferente parcursurilor teritoriale ale depeşelor în tranzit;
2.3.2. o listã a serviciilor de tranzit oferite pentru curierul de suprafaţã (inclusiv curierul SAL);
2.4. o listã a echivalenţilor;
2.5. o listã a obiectelor interzise, cuprinzând de asemenea narcoticele care cad sub incidenţa tratatelor multilaterale asupra stupefiantelor precum şi definiţiile mãrfurilor periculoase interzise în transportul poştal, stabilite de Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale;
2.6. o culegere de taxe interne ale administraţiilor poştale;
2.7. datele statistice ale serviciilor poştale (intern şi internaţional);
2.8. studii, avize, rapoarte şi alte expuneri referitoare la serviciul poştal;
2.9. urmãtoarele trei cataloage:
2.9.1. catalogul bibliotecii Biroului Internaţional (conţinând lista lucrãrilor achiziţionate de cãtre bibliotecã);
2.9.2. catalogul periodicelor Biroului Internaţional (conţinând lista periodicelor primite de Biroul Internaţional);
2.9.3. catalogul cinematecii Biroului Internaţional (conţinând lista filmelor pe care Biroul Internaţional le poate împrumuta administraţiilor poştale).
2.10. un catalog al echipamentelor poştale;
2.11. o listã generalã a serviciilor aeropoştale (numita "Lista CN 68");
2.12. o listã a distanţelor aeropoştale, întocmitã în cooperare cu transportatorii aerieni.
3. El publicã de asemenea:
3.1. Manualele Convenţiei şi al Aranjamentului privind serviciile de platã ale poştei;
3.2. alte Acte UPU adnotate de cãtre Biroul Internaţional;
3.3. Vocabularul poliglot al serviciului poştal internaţional.
4. Modificãrile aduse diverselor publicaţii enumerate la punctele 1 la 3 sunt notificate prin circularã, buletin, supliment sau alt mijloc convenabil. Totuşi, modificãrile publicaţiilor menţionate la punctele 2.11 şi 2.12 precum şi data intrãrii în vigoare a acestor modificãri sunt aduse la cunoştinţa administraţiilor pe calea cea mai rapidã (aerianã sau de suprafaţã), în cel mai scurt timp şi sub forma cea mai potrivitã.
5. Publicaţiile editate de cãtre Biroul Internaţional sunt distribuite administraţiilor conform regulilor urmãtoare:
5.1. Toate publicaţiile, cu excepţia celei menţionate la punctul 5.2, sunt distribuite în 3 exemplare, dintre care unul în limba oficialã. Celelalte douã sunt remise fie în limba oficialã, fie într-o limbã solicitatã conform articolului 110 din Regulamentul general.
5.2. Revista "Uniunea Poştalã" este distribuitã în proporţia numãrului de unitãţi contributive care revin fiecãrei administraţii prin aplicarea articolului 130 din Regulamentul general.
5.3. Peste numãrul de exemplare distribuite cu titlu gratuit în virtutea regulilor prevãzute la punctul 5.1, administraţiile pot achiziţiona publicaţiile Biroului Internaţional la preţul de cost.
6. Publicaţiile editate de Biroul Internaţional sunt de asemenea transmise şi Uniunilor restrânse.

ART. RL 264
Adrese telegrafice

1. Pentru comunicãrile telegrafice pe care le schimbã între ele, administraţiile utilizeazã urmãtoarele adrese telegrafice:
1.1. "Postgen" pentru telegrame destinate administraţiilor centrale;
1.2. "Postbur" pentru telegrame destinate birourilor de poştã;
1.3. "Postex" pentru telegrame destinate birourilor de schimb.
2. Aceste adrese telegrafice sunt urmate de indicaţia localitãţii de destinaţie şi dacã este cazul, de orice altã precizare consideratã necesarã.
3. Adresa telegraficã a Biroului Internaţional este "UPU Berne".
4. Adresele telegrafice indicate la punctele 1 şi 3 şi completate dupã caz prin indicaţia biroului expeditor servesc de asemenea ca semnãturã a comunicaţiilor telegrafice.

ART. RL 265
Termenul de pãstrare a documentelor

1. Documentele din serviciul internaţional trebuie sã fie pãstrate o perioadã minimã de 18 luni începând de a doua zi de la data la care se referã aceste documente. Totuşi, dacã documentele sunt reproduse pe microfilm, microfişã sau un suport analog, ele pot fi distruse de îndatã ce s-a constatat cã reproducerea este satisfãcãtoare.
2. Documentele privind un litigiu sau o reclamaţie trebuie sã fie pãstrate pânã la lichidarea afacerii. Dacã administraţia reclamantã, informatã reglementar de concluziile anchetei, lasã sã se scurgã şase luni începând de la data comunicãrii fãrã sã formuleze obiecţii, problema este consideratã ca lichidatã.

ART. RL 266
Formulare

1. Formularele trebuie sã fie în conformitate cu modelele anexate.
2. Textele, culorile şi dimensiunile formularelor precum şi alte caracteristici cum ar fi amplasarea rezervatã pentru înscrierea codului în bare trebuie sã fie cele pe care le prescrie prezentul Regulament.
3. Formularele de folosit de cãtre public trebuie sã comporte o traducere interliniarã în limba francezã atunci când ele nu sunt imprimate în aceastã limbã.
4. Formularele de utilizat de cãtre administraţiile poştale în relaţiile lor reciproce trebuie sã fie redactate în limba francezã, cu sau fãrã traducere interliniarã, cu excepţia cazului în care administraţiile interesate nu dispun altfel printr-o înţelegere directã.
5. Formularele precum şi eventualele lor copii trebuie sã fie completate în aşa fel încât înscrisurile sã fie perfect vizibile. Formularul original este transmis administraţiei respective sau pãrţii celei mai interesate.
6. De fiecare datã când un birou de schimb trebuie sã fie menţionat pe un formular poştal sunt aplicabile regulile specificate la articolul RL 169.

ART. RL 267
Formulare utilizate de cãtre public

1. În vederea aplicãrii articolului RL 266.3 sunt considerate ca formulare utilizate de cãtre public urmãtoarele:
CN 01 (Cupon-rãspuns internaţional);
CN 07 (Confirmare de primire/de predare/de platã/de înscriere);
CN 08 (Reclamaţie);
CN 11 (Buletin de francare);
CN 14 (Plic colector);
CN 17 (Cerere de retragere, de modificare sau corectare a adresei, de anulare sau de modificare a valorii rambursului);
CN 18 (Declaraţie privind neprimirea (sau primirea) unei trimiteri poştale);
CN 22 (Eticheta "Vamã");
CN 23 (Declaraţie vamalã);
CN 29 (Eticheta "Ramburs");
CN 30 (Eticheta "R" combinatã cu numele biroului de origine, numãrul trimiterii şi triunghiul care poartã menţiunea "Ramburs");

ART. RL 268
Aplicarea normelor

1. Executarea diferitelor dispoziţii ale Regulamentului poate necesita aplicarea anumitor standarde. Administraţiile ar trebui sã se refere la publicaţiile pertinente conţinând standardele aprobate de cãtre UPU. Lor le este recomandat sã respecte normele referitoare la exploatarea lor pentru a ameliora interoperabilitatea sistemelor şi procedurilor lor.

ART. RL 269
Aspecte privind mediul

1. Administraţiile ar trebui sã-şi facã produsele şi serviciile lor, sã respecte pe cât posibil mediul, ţinând cont de constrângerile privind tehnologiile şi resursele.
2. Consumul de materiale şi de energie ar trebui sã fie optimizat, rãmânând totuşi compatibil cu o exploatare eficientã.
3. Materialele utilizate ar trebui sã respecte normele de poluare şi de toxicitate stabilite de cãtre organismele naţionale şi internaţionale competente.
4. Administraţiile ar trebui sã promoveze reciclarea hârtiei şi a altor materiale. Ele ar trebui de asemenea sã încurajeze utilizarea de materiale reciclate.

CAP. 17
Dispoziţii tranzitorii şi finale

ART. RL 270
Punerea în aplicare şi durata regulamentului poştei de scrisori

1. Prezentul Regulament va fi executoriu începând din ziua intrãrii în vigoare a Convenţiei Poştale Universale.
2. El va avea aceeaşi duratã ca aceastã Convenţie, cu condiţia ca sã nu se decidã altfel de cãtre Consiliul de Exploatare Poştalã.

Întocmit la Berna, la data de 28 ianuarie 2005.

În numele Consiliului de Exploatare Poştalã:


       Preşedinte                                      Secretar general
     James P. WADE                                      Edouard DAYAN
Semnãturã indescifrabilã                          Semnãturã indescifrabilã




PROTOCOLUL FINAL
al Regulamentului poştei de scrisori

În momentul aprobãrii Regulamentului poştei de scrisori, Consiliul de Exploatare Poştalã a convenit ceea ce urmeazã:

ART. RL I
Imprimate. Greutate maximã

1. Prin derogare la articolul RL 121.1.2, administraţiile poştale din Canada şi din Irlanda sunt autorizate sã limiteze la 2 kilograme greutatea maximã a imprimatelor la sosire şi la expediere.

ART. RL II
Dispoziţii speciale aplicabile fiecãrei categorii de trimiteri

1. Contrar prevederilor articolului 124.2.2, administraţia poştalã din Japonia îşi rezervã dreptul de a anexa aerogramelor, sau de a insera imagini sau foi suplimentare în aceleaşi condiţii ca şi cele aplicate în cadrul regimului sãu intern.
2. Prin derogare de la articolul RL 124.4.5, în absenţa unui acord bilateral, administraţiile poştale ale Statelor Unite ale Americii şi Canadei nu vor accepta ca anexe la expediţiile de imprimate cãrţi poştale, plicuri sau ambalaje care comportã adresa expeditorului sau a mandatarului sãu în ţara de destinaţie a trimiterii.
3. Prin derogare de la articolul RL 124.4.5 administraţia poştalã din Irak nu va accepta, în afara unui acord bilateral, sã fie anexate imprimatelor prezentate în numãr cãrţi poştale, plicuri sau ambalaje care comportã o adresã a expeditorului care nu se situeazã în ţara de origine a trimiterilor.
4. Prin derogare de la articolul RL 124.5.2 administraţiile poştale din Azerbaidjan, India, Indonezia, Liban, Nepal, Uzbekistan, Tadjikistan, Turkmenistan, Ucraina şi Zimbabwe nu admit înregistrãri sonore drept cecograme decât dacã ele sunt expediate de cãtre sau adresate unui institut pentru orbi oficial recunoscut.
5. Prin derogare de la articolul RL 124.7 administraţia poştalã a Canadei este autorizatã sã nu accepte sau sã prelucreze sacii M care conţin articole audiovizuale sau materiale de informare care provin din strãinãtate.
6. Prin derogare de la articolul RL 124.8.1, administraţia poştalã din Grecia îşi rezervã dreptul de a considera drept "curier în numãr" primirea într-o aceeaşi depeşã, sau într-o zi atunci când sunt confecţionate mai multe depeşe pe zi, a 150 de trimiteri sau mai multe prezentate de un acelaşi expeditor precum şi primirea într-o perioadã de douã sãptãmâni a 1000 de trimiteri sau mai multe prezentate de un acelaşi expeditor.

ART. RL III
Trimiteri normalizate

1. Administraţiile din Statele Unite ale Americii, Canada, Japonia, Kenia, Uganda şi Tanzania (Republica unitã) nu sunt obligate sã descurajeze utilizarea de plicuri al cãror format depãşeşte dimensiunile recomandate în articolul RL 128, atunci când aceste plicuri sunt larg utilizate în ţãrile lor.
2. Administraţiile din India şi din Afganistan nu sunt obligate sã descurajeze utilizarea de plicuri al cãror format este superior sau inferior dimensiunilor recomandate în articolul RL 128, atunci când aceste plicuri sunt larg utilizate în ţãrile lor.

ART. RL IV
Condiţii de aplicare a taxelor de francare

1. În pofida dispoziţiilor articolului RL 107.2, administraţia poştalã din Irlanda îşi rezervã dreptul de a fixa la 25 grame limita superioarã a primei trepte de greutate pentru baremele taxelor aplicabile poştei de scrisori.

ART. RL V
Sacii M recomandaţi

1. Administraţiile poştale din Statele Unite ale Americii şi din Canada sunt autorizate sã nu accepte saci M recomandaţi şi sã nu asigure serviciul rezervat trimiterilor recomandate din sacii de acest gen care provin de la alte ţãri.

ART. RL VI
Limite maxime pentru trimiterile cu valoare declaratã

1. Prin derogare de la articolul RL 134, Suedia îşi rezervã dreptul de a limita valoarea conţinutului trimiterilor poştei de scrisori recomandate şi cu valoare declaratã cât şi a coletelor cu şi fãrã valoare declaratã cu destinaţia Suedia, conform urmãtoarelor limite maxime indicate în tabloul de mai jos:


Trimiteri ale poştei de scrisori care sosesc
                                 Valoarea       Valoarea   Indemnizaţia maximã
                             comercialã maximã  declaratã
                              a conţinutului     maximã
Trimiteri recomandate            500 DST          -       30 DST (saci M 150
                                                          DST)
Trimiteri cu valoare
declaratã                       1000 DST       1000 DST   1000 DST



2. Aceastã restricţie nu poate fi ocolitã înscriind o asigurare parţialã pentru valoarea care depãşeşte 1000 DST. Natura conţinutului trimiterilor recomandate şi a trimiterilor cu valoare declaratã nu face obiectul nici unei noi restricţii. Trimiterile a cãror valoare depãşeşte limita vor fi înapoiate biroului de origine.
3. Prin derogare de la articolul RL 134, Danemarca îşi rezervã dreptul de a limita valoarea conţinutului trimiterilor poştei de scrisori recomandate şi cu valoare declaratã care conţin bani sau titluri la purtãtor de orice fel cu destinaţia Danemarca, conform urmãtoarelor limite maxime indicate în tabelul de mai jos:

Trimiteri ale poştei de scrisori care sosesc


                                 Valoarea       Valoarea   Indemnizaţia maximã
                            comercialã maximã  declaratã
                              a conţinutului     maximã
Trimiteri recomandate             80 DST       -                 30 DST
Trimiteri cu valoare
declaratã                       4000 DST       4000 DST        4000 DST



3.1. Restricţia nu poate fi ocolitã înscriind o asigurare parţialã pentru valoarea care depãşeşte 4000 DST.

ART. RL VII
Trimiteri cu valoare declaratã

1. Prin derogare de la articolul RL 134, Franţa îşi rezervã dreptul de a limita valoarea conţinutului trimiterilor poştei de scrisori recomandate şi cu valoare declaratã destinate ţãrii lor cu urmãtoarele limite maxime indicate mai jos:


                         Valoarea comercialã         Valoarea     Indemnizaţia
                        maximã a conţinutului   declaratã maximã     maximã
Trimiteri cu valoare
declaratã                      630 DST             630 DST          630 DST



2. Restricţia nu poate fi ocolitã înscriind o asigurare parţialã pentru valoarea care depãşeşte 630 DST. Trimiterile a cãror valoare depãşeşte limita vor fi returate la origine. Nu este posibil sa se declare o valoare inferioarã valorii comerciale a trimiterii.

ART. RL VIII
Facturarea serviciului CCRI

1. Administraţiile poştale din Cap-verde, Egipt, Kazahstan, Kirghistan, Maroc, Nepal, Oman, Uzbekistan şi Qatar îşi rezervã dreptul sã efectueze compensarea cheltuielilor serviciului CCRI chiar şi atunci când numãrul anual de trimiteri returate este inferior sau egal pragului fixat în articolul RL 140.4.4.

ART. RL IX
Prelucrarea trimiterilor admise din greşealã

1. Administraţiile poştale din Afganistan, Angola, Djibouti şi Pakistan nu sunt obligate sã respecte dispoziţiile prevãzute în articolul RL 145.4, conform cãrora "Aceastã informaţie trebuie sã indice în mod precis interdicţia sub incidenţa cãreia cade trimiterea precum şi obiectele care ocazioneazã confiscarea".
2. Administraţiile poştale din Afganistan, Angola, Australia, Azerbaidjan, Djibouti, Estonia, Kazahstan, Kirghistan, Nepal, Uzbekistan, Rep. Pop. Dem. Coreea, Sudan, Tadjikistan, Turkmenistan, Ukraina şi Vietnam îşi rezervã dreptul de a nu furniza informaţii asupra motivelor confiscãrii unei trimiteri poştale decât în limitele informaţiilor care provin de la autoritãţile vamale şi conform legislaţiei interne.

ART. RL X
Tratarea reclamaţiilor

1. Prin derogare de la articolul RL 150, Statele Unite ale Americii îşi rezervã dreptul de a nu accepta reclamaţiile CN 08 ale administraţiilor de origine pentru trimiterile recomandate în tranzit deschis şi îşi declinã orice responsabilitate pentru acest tip de trimiteri interzise.

ART. RL XI
Trimiteri supuse controlului vamal

1. Prin derogare de la articolul RL 152, administraţia poştalã din Regatul Marii Britanii şi al Irlandei de Nord nu acceptã obligaţia de a obţine semnãtura expeditorului pe formularele CN 22 şi CN 23 pentru a avea confirmarea cã trimiterea nu conţine obiecte periculoase, interzise prin legislaţia poştalã.

ART. RL XII
Plata despãgubirilor

1. Administraţiile poştale din Bangladesh, Bolivia, Egipt, Guineea, Kuweit, Nepal, Nigeria, Rep. Democratã Congo şi Zimbabwe nu sunt obligate sã respecte articolul RL 158.1 în ceea ce priveşte acordarea unui rãspuns definitiv într-un termen de douã luni sau de a aduce la cunoştinţa administraţiei de origine sau de destinaţie, dupã caz, cã o trimitere a poştei de scrisori a fost reţinutã, confiscatã sau distrusã de cãtre autoritatea competentã din cauza conţinutului sãu, sau cã a fost confiscatã în virtutea legislaţiei sale interne.
2. Administraţiile poştale din Arabia Sauditã, Congo, Djibouti, Egipt, Guineea, Kuweit, Liban, Madagascar, Rep. Democratã Congo, Vietnam şi Zimbabwe nu sunt obligate sã respecte articolul RL 158.1 în ceea ce priveşte acordarea unui rãspuns definitiv la o reclamaţie referitoare la o trimitere a poştei de scrisori în termen de douã luni. În plus, ele nu acceptã, ca cel în drept sã fie despãgubit, în contul lor, de cãtre o altã administraţie la expirarea termenului mai sus citat.
3. Administraţiile poştale din Egipt, Kuweit, Nepal, Niger, Rep. Democratã Congo şi Zimbabwe nu sunt obligate sã respecte articolul RL 158.1 în ceea ce priveşte acordarea unui rãspuns definitiv într-un termen de treizeci de zile la o reclamaţie care le este transmisã prin telecopie. Ele nu acceptã nici ca o altã administraţie sã îl despãgubeascã pe cel în drept în numele lor la expirarea termenului mai sus menţionat.
4. Contrar dispoziţiilor articolului RL 158.1, Statele Unite ale Americii, Australia, Franţa, Israel, Malaiezia, Filipine, Rep. Democratã Congo şi Thailanda îşi rezervã dreptul de a acorda o soluţie definitivã la reclamaţii într-un termen de douã luni socotite de la data prezentãrii lor, indiferent de modalitãţile utilizate pentru transmiterea lor.
5. Administraţia poştalã din Ukraina nu este obligatã sã respecte prevederile articolului RL 159 dacã o altã administraţie poştalã, bazându-se pe dispoziţiile articolului 22.2.6 din Convenţie şi pe dispoziţiile articolului RL 161, a adus dovada acţiunii frauduloase a reclamantului.
6. Contrar dispoziţiilor articolului RL 159.1, Tadjikistanul îşi rezervã dreptul de a plãti despãgubirea într-un termen de cel târziu patru luni socotind de a doua zi de la reclamaţie.
7. Administraţiile poştale din Kazahstan, Kirghistan, Moldova, Uzbekistan, Tadjikistan şi Ukraina nu sunt obligate sã respecte dispoziţiile articolului 159 dacã o altã administraţie poştalã a prezentat dovezile care confirmã acţiunile frauduloase ale reclamantului.
8. Contrar dispoziţiilor articolului 158.1, administraţia poştalã din India îşi rezervã dreptul de a da o soluţie definitivã la reclamaţii într-un termen de patru luni socotind de la data prezentãrii reclamaţiei cu informaţii complete, indiferent de modalitãţile de transmitere a reclamaţiei.
9. Contrar dispoziţiilor articolului 158.1, Vietnamul îşi rezervã dreptul de a da o soluţie definitivã la reclamaţii într-un termen de douã luni socotind de la data primirii formularelor de reclamaţie de cãtre administraţia sa, indiferent de modalitãţile utilizate pentru transmiterea lor. În plus, Vietnamul nu acceptã ca cei în drept sã fie despãgubiţi în numele sãu de cãtre o altã administraţie la expirarea termenului mai sus citat.

ART. RL XIII
Saci

1. Dispoziţiile articolului RL 173.2.10 nu se aplicã Marii Britanii, a cãrei legislaţie naţionalã impune o limitã a greutãţii inferioare. Legislaţia privind sãnãtatea şi securitatea limiteazã la 20 de kilograme greutatea sacilor cu curier.

ART. RL XIV
Îndrumarea depeşelor

1. Administraţiile poştale din Azerbaidjan, Bolivia, Estonia, Letonia, Uzbekistan, Tadjikistan şi Turkmenistan nu recunosc decât cheltuielile de transport efectuate în conformitate cu dispoziţia privind linia aerianã indicatã pe etichetele sacilor CN 35 ale depeşei avion şi pe borderourile de predare CN 38.
2. Referitor la dispoziţia de la punctul 1, administraţiile poştale din Statele Unite ale Americii, Franţa, Grecia, Italia, Senegal şi Thailanda nu vor asigura îndrumarea depeşelor avion închise decât în condiţiile prevãzute de articolul RL 186.4.

ART. RL XV
Cheltuieli de tranzit speciale

1. Administraţia poştalã din Grecia îşi rezervã dreptul de a majora, pe de o parte, cu 30% cheltuielile de tranzit teritorial şi, pe de altã parte, cu 50% cheltuielile de tranzit maritime prevãzute în articolul RL 205.1.
2. Administraţiile poştale din Australia şi Finlanda îşi rezervã dreptul de a majora cu 50% cheltuielile de tranzit teritorial şi maritim indicate în articolul RL 205.1.
3. Administraţia poştalã din Rusia (Federaţie) este autorizatã sã perceapã un supliment de 0,65 DTS în plus faţã de cheltuielile de tranzit menţionate în articolul RL 205.1 pentru fiecare kilogram de trimiteri ale poştei de scrisori transportat în tranzit pe ruta Trans-siberianã.
4. Administraţiile poştale din Egipt şi Sudan sunt autorizate sã perceapã un supliment de 0,16 DTS faţã de cheltuielile de tranzit menţionate în articolul RL 205.1 pentru fiecare sac al poştei de scrisori în tranzit pe lacul Nasser între Shallal (Egipt) şi Wadi Halfa (Sudan).
5. Administraţia poştalã din Panama (Republica) este autorizatã sã perceapã un supliment de 0,98 DTS faţã de cheltuielile de tranzit menţionate în articolul RL 205.1 pentru fiecare sac al poştei de scrisori în tranzit prin istmul Panama între porturile Balboa la Oceanul Pacific şi Cristobal la Oceanul Atlantic.
6. Administraţia poştalã din Finlanda este autorizatã sã perceapã un supliment pentru fiecare kilogram de trimiteri din poşta de scrisori cu destinaţia Insulele Aland.
6.1. Pentru curierul-avion şi curierul prioritar, suplimentul este echivalentul taxei de cheltuieli de tranzit teritorial şi taxei de cheltuieli de transport aerian aplicabile.
6.2. Pentru curierul suprafaţã şi curierul neprioritar, suplimentul este echivalentul taxei de cheltuieli de tranzit teritorial şi taxei de cheltuieli de tranzit maritim.
7. Cu titlu excepţional, administraţia poştalã din Panama (Rep.) este autorizatã sã perceapã taxa de 0,65 DTS per sac pentru toate depeşele antrepozitate sau transbordate în portul Balboa sau Cristobal, în condiţiile în care aceastã administraţie nu primeşte nici o remuneraţie pentru tranzitul teritorial sau maritim pentru aceste depeşe.
8. Prin derogare de la articolul RL 205.1, administraţia poştalã din Afganistan este autorizatã provizoriu, datoritã dificultãţilor particulare pe care le întâmpinã în materie de mijloace de transport şi comunicare, sã efectueze tranzitul depeşelor închise şi a trimiterilor de corespondenţã în tranzit deschis prin ţara sa în condiţii special convenite între ea şi administraţiile poştale interesate.
9. Prin derogare de la articolul RL 205.1 serviciile auto Siria-Irak sunt considerate ca servicii extraordinare care ocazioneazã perceperea de taxe de tranzit speciale.
10. Administraţia poştalã din Danemarca este autorizatã sã perceapã un supliment pentru fiecare kilogram de trimiteri ale poştei de scrisori cu destinaţia insulele Feroe sau Groenlanda.
10.1. Pentru depeşele-avion, depeşele prioritare şi depeşele S.A.L., suplimentul este echivalent cheltuielilor de prelucrare a depeşelor-avion în tranzit şi cheltuielilor de transport aerian aplicabile.
10.2. Pentru depeşele de suprafaţã şi depeşele neprioritare, suplimentul este echivalent cheltuielilor de tranzit teritorial şi cheltuielilor de tranzit maritim aplicabile.
11. Administraţia poştalã din Ukraina îşi rezervã dreptul de a majora cu 50% cheltuielile de tranzit maritim indicate la articolul RL 205.1.
12. Germania este autorizatã sã majoreze cu 50% cheltuielile de tranzit maritim indicate la articolul RL 205.1.

ART. RL XVI
Statistica pentru schimburile de curier între ţãrile din sistemul ţintã

1. Prin derogare de la articolul RL 222.2 administraţia poştalã din Canada este autorizatã sã aplice minimum douãzeci şi patru de zile de observare pe an de eşantionare.

ART. RL XVII
Contabilitatea referitoare la curierul în numãr

1. Prin derogare de la articolul RL 230.2.2, conturile supuse administraţiilor poştale din Statele Unite ale Americii, Australia şi Canada nu sunt considerate ca admise, nici plãţile considerate ca datorate, în perioada de şase sãptãmâni care urmeazã primirii acestor conturi, decât cu condiţia ca acestea sã parvinã în cele şapte zile care urmeazã datei la care ele au fost expediate de cãtre administraţia creditoare.

ART. RL XVIII
Formula de stabilire a taxei de bazã şi calcul a cheltuielilor de transport aerian al depeşelor închise

1. Prin derogare de la articolul RL 237.4.1, administraţiile poştale din Australia şi Canada sunt autorizate sã recupereze de la administraţiile poştale în cauzã cheltuielile de transport aerian intern ocazionate de curierul lor de sosire care nu sunt luate în cont la compensarea cheltuielilor terminale bazatã specific pe costuri sau pe tarifele interne.

ART. RL XIX
Transmiterea şi acceptarea releveelor CN 55, CN 66 şi CN 67, a conturilor particulare CN 51 şi a conturilor generale CN 52

1. Prin derogare de la articolul RL 242.6, conturile supuse administraţiilor poştale din Statele Unite ale Americii şi Laos (Republica democratã popularã) nu sunt considerate ca admise, nici plãţile nu sunt considerate ca datorate, în perioada de şase sãptãmâni care urmeazã primirii acestor conturi, decât dacã acestea parvin în cele şapte zile care urmeazã datei la care ele au fost expediate de cãtre administraţia creditoare.
2. Prin derogare de la articolul RL 242.6 şi 7, conturile supuse administraţiilor poştale din Arabia Sauditã, Australia şi China nu sunt considerate ca admise în perioada de douã luni, nici plãţile considerate ca datorate în perioada de şase sãptãmâni, în caz de aplicare a sistemului de facturare directã, care urmeazã primirii acestor conturi, decât cu condiţia ca ele sã parvinã în cele şapte zile care urmeazã datei la care ele au fost expediate de cãtre administraţia creditoare.

ART. RL XX
Cupoane-rãspuns internaţionale emise înainte de 01 ianuarie 2001

1. Cupoanele-rãspuns internaţionale de tip anterior emis înainte de 01 ianuarie 2001 şi schimbate pânã la 31 decembrie 2004 se regleazã direct între administraţiile interesate, conform dispoziţiilor indicate mai jos. Ele nu mai pot sã facã obiectul unui decont general de cupoane-rãspuns internaţionale întocmit de cãtre Biroul Internaţional.
2. Dupã aceastã perioadã tranzitorie, cupoanele-rãspuns internaţionale de un tip anterior nu mai dau loc la o reglare între administraţii, cu excepţia unei înţelegeri speciale.
3. În decontãrile între administraţii, valoarea cupoanelor-rãspuns este calculatã cu taxa de 0,74 DTS pe bucatã.
4. Cupoanele-rãspuns schimbate sunt trimise în toţi anii, cel mai târziu în termen de şase luni dupã expirarea perioadei considerate, administraţiilor care le-au emis, cu indicarea globalã a numãrului lor şi a valorii lor pe un releveu conform modelului CN 02 bis anexat.
5. Cupoanele-rãspuns prinse în cont din eroare unei administraţii alta decât administraţia de emitere sunt deduse din contul destinat acesteia din urmã de cãtre administraţia care le-a trimis din greşealã; în acest caz ele sunt prevãzute cu o remarcã corespunzãtoare. Aceastã contabilizare poate fi efectuatã cu ocazia perioadei contabile urmãtoare pentru a evita un cont suplimentar. Aceastã dispoziţie nu este aplicabilã dincolo de anul 2005.
6. De îndatã ce douã administraţii s-au pus de acord asupra numãrului de cupoane-rãspuns internaţionale schimbate în relaţiile lor reciproce, administraţia creditoare întocmeşte şi transmite administraţiei debitoare spre aprobare, în dublu exemplar, un releveu conform modelului CN 03 bis anexat, dacã soldul depãşeşte 74 DTS şi dacã o reglare specialã nu a fost prevãzutã între administraţiile în cauzã. Dacã în intervalul de o lunã începând de la transmiterea releveului nu a fost fãcutã nici o remarcã administraţiei creditoare atunci valoarea acestui releveu este consideratã ca admisã de drept.
7. Când soldul între douã administraţii nu depãşeşte 74 DTS atunci acest sold poate fi reportat în cel al anului urmãtor de cãtre administraţia creditoare. Dacã soldul este inferior sumei de 74 DST în contul final al cupoanelor-rãspuns schimbate pânã la 31 decembrie 2004 atunci nici o platã nu este efectuatã.
8. Plata trebuie sã fie efectuatã cât mai rapid posibil şi cel mai târziu, înainte de expirarea termenului de şase sãptãmâni începând de la data acceptãrii sau a notificãrii de acceptare de drept a soldului de reglat.

ART. RL XXI
Plata datoriilor care rezultã din reglarea conturilor efectuatã prin intermediul decontului final privind cupoanele-rãspuns internaţionale distribuite înainte de 01 ianuarie 2002

1. Dacã, urmare reglãrii conturilor efectuate prin intermediul decontului final al Biroului Internaţional referitor la cupoanele-rãspuns internaţionale distribuite înainte de 01 ianuarie 2002, apare cã o administraţie are datorii de plãtit unei alte administraţii a cãror scadenţã este fixatã dupã 1 aprilie 2003, este posibil de reglat aceste datorii prin intermediul creanţelor pe care administraţia debitoare respectivã le are pe lângã indiferent care altã administraţie. Înainte de a lua aceastã mãsurã, Biroul Internaţional consultã administraţia creditoare respectivã şi transmite o intervenţie debitorului în cauzã. Dacã nici o platã nu a fost efectuatã în luna care a urmat intervenţia, Biroul Internaţional are competenţa sã facã în mod unilateral transferurile contabile necesare dupã ce a informat despre aceasta toate pãrţile interesate. Consimţãmântul debitorului în cauzã nu este necesar.
2. Cu ocazia acestor operaţiuni contabile, Biroul Internaţional efectueazã numai compensarea conturilor care au fost acceptate atât de cãtre debitorul în cauzã cât şi de cãtre administraţia care datoreazã bani acestuia din urmã.
3. Debitorul în cauzã nu poate sã facã sã fie valabil nici un drept pe lângã administraţia care îi datoreazã bani în ceea ce priveşte creanţele atribuite de cãtre Biroul Internaţional creditorului conform procedurilor descrise la 1.

ART. RL XXII
Plata datoriilor care rezultã din reglarea conturilor efectuatã prin intermediul sistemului de compensare al Biroului Internaţional în vigoare înainte de 01 ianuarie 2001

1. Dacã, urmare reglãrii conturilor efectuate prin intermediul sistemului de compensare al Biroului Internaţional înainte de 01 ianuarie 2001, apare cã o administraţie are datorii a cãror scadenţã este fixatã dupã termenul de prelucrare a ultimelor relevee ale sistemului de compensare al ultimului trimestru al anului 2000, este posibil de reglat aceste datorii prin intermediul creanţelor pe care administraţia debitoare respectivã le are pe lângã indiferent care altã administraţie, înainte de a lua aceastã mãsurã, Biroul Internaţional consultã administraţia creditoare respectivã şi transmite o intervenţie debitorului în cauzã. Dacã nici o platã nu a fost efectuatã într-o lunã de la data intervenţiei, Biroul Internaţional are competenţa sã facã în mod unilateral transferurile contabile necesare dupã ce a informat despre aceasta toate pãrţile interesate. Consimţãmântul debitorului în cauzã nu este necesar.
2. Cu ocazia, acestor operaţiuni contabile, Biroul Internaţional efectueazã numai compensarea conturilor care au fost acceptate atât de cãtre debitorul în cauzã cât şi de cãtre administraţia care datoreazã bani acestuia din urmã.
3. Debitorul în cauzã nu poate sã facã sã fie valabil nici un drept pe lângã administraţia care îi datoreazã bani în ceea ce priveşte creanţele atribuite de cãtre Biroul Internaţional creditorului conform procedurilor descrise la 1.

ART. RL XXIII
FORMULARE

1. Prin derogare de la articolul RL 266, administraţiile poştale din Germania, Statele Unite ale Americii, Brazilia, Ungaria (Rep.) şi Luxemburg pot modifica dimensiunile şi formatul formularului CN 07.
2. Prin derogare de la articolul RL 266.2, Franţa poate sã aducã urmãtoarele modificãri formularului CN 07:
2.1. sã adauge un cod în bare versiune bare şi/sau versiune în cifre respectând specificaţiilor tehnice admise de normele aprobate de UPU.
2.2. sã includã o zonã liberã în partea de jos.
2.3. sã adauge în cãsuţa "Destinatar" linii de ghidare a scrierii de o culoare portocalie cu scopul de a permite citirea mecanicã şi de a evidenţia zonele de completat din cãsuţele "Destinatarul trimiterii" şi "Destinatarul returului".
2.4. sã integreze versiunea englezã a menţiunilor obligatoriu de completat la destinaţie.

Prezentul Protocol va avea aceeaşi forţã şi aceeaşi valoare ca şi cum dispoziţiile sale ar fi introduse în însãşi textul Regulamentului la care el se referã.

Întocmit la Berna, la data de 28 ianuarie 2005.

În numele Consiliului de Exploatare Poştalã:


       Preşedinte                                     Secretar General
     James P. WADE                                      Edouard DAYAN
Semnãturã indescifrabilã                          Semnãturã indescifrabilã




Anexe: Formulare
---------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Regulament, Act International, REGULAMENT din 28 ianuarie 2006

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
Inscrie e-mailul tau pentru a primi zilnic
informatii despre CE, CAND si CUM s-a intamplat
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016