Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Email

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: REGULAMENT din 25 noiembrie 2021 de organizare şi funcţionare al Institutului de endocrinologie

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

X

REGULAMENT din 25 noiembrie 2021 de organizare şi funcţionare al Institutului de endocrinologie "C.I. Parhon"

EMITENT: Ministerul Sănătăţii
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1159 bis din 7 decembrie 2021

Comenteaza legea

──────────
         Aprobat prin ORDINUL nr. 2.570 din 25 noiembrie 2021, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1159 din 7 decembrie 2021.
──────────

    CUPRINS
        TITLUL I - ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA INSTITUTULUI NAŢIONAL DE ENDOCRINOLOGIE "C.I. PARHON"
        CAPITOLUL I - DISPOZIŢII GENERALE
        CAPITOLUL II - OBIECTUL DE ACTIVITATE ŞI STRUCTURA ORGANIZATORICĂ
        CAPITOLUL III - FUNCŢIILE SPITALULUI
        CAPITOLUL IV - FINANŢAREA SPITALULUI

        TITLUL II - MANAGEMENTUL INSTITUTULUI NAŢIONAL DE ENDOCRINOLOGIE "C.I. PARHON"
        CAPITOLUL V - CONDUCEREA SPITALULUI
        CAPITOLUL VI - CONSILII, COMITETE ŞI COMISII FUNCŢIONALE

        TITLUL III - ORGANIZAREA COMPARTIMENTELOR STRUCTURALE
        CAPITOLUL VII - SECŢIILE CU PATURI
        CAPITOLUL VIII - CAMERĂ DE GARDĂ
        CAPITOLUL IX - CONTINUITATEA ACTIVITĂŢII MEDICALE
        CAPITOLUL X - SPITALIZAREA DE ZI
        CAPITOLUL XI - AMBULATORIUL INTEGRAT AL SPITALULUI
        CAPITOLUL XII - SERVICII TEHNICO-MEDICALE DE TRATAMENT
        CAPITOLUL XIII - SERVICII TEHNICO-MEDICALE DE DIAGNOSTIC
    A. LABORATORUL DE ANALIZE MEDICALE
    B. LABORATORUL DE ANATOMIE PATOLOGICĂ
    C. LABORATORUL DE RADIOLOGIE ŞI IMAGISTICĂ MEDICALĂ

        CAPITOLUL XIV - SERVICII TEHNICO-MEDICALE AUXILIARE (nu se adresează direct bolnavilor)
    A. FARMACIA CU CIRCUIT ÎNCHIS
    B. STERILIZAREA
    C. UNITATEA DE TRANSFUZII SANGUINE
    D. PROSECTURĂ (MORGĂ)
    E. COMPARTIMENT DE PREVENIRE A INFECŢIILOR ASOCIATE ASISTENŢEI MEDICALE

        CAPITOLUL XV - ACTIVITATEA DE CERCETARE
    A. LABORATORUL DE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
    B. LABORATORUL DE MEDICINĂ NUCLEARĂ

        CAPITOLUL XVI - ACTIVITĂŢI AUXILIARE
        CAPITOLUL XVIII - COMPARTIMENTE FUNCŢIONALE
    A. SERVICIUL R.U.N.O.S.
    B. SERVICIUL FINANCIAR-CONTABILITATE
    C. SERVICIUL MANAGEMENTUL CALITĂŢII SERVICIILOR DE SĂNĂTATE
    D. BIROU ACHIZIŢII PUBLICE, CONTRACTARE
    E. BIROUL ADMINISTRATIV
    F. BIROUL DE EVALUARE ŞI STATISTICĂ MEDICALĂ
    H. COMPARTIMENT AUDIT INTERN
    I. COMPARTIMENTUL SECURITATEA MUNCII, PSI, PROTECŢIE CIVILĂ ŞI SITUAŢII DE URGENŢĂ
    J. COMPARTIMENT INFORMATICĂ
    K. COMPARTIMENTUL CULTE
    L. RESPONSABILUL CU PROTECŢIA DATELOR (DPO)
    M. PURTĂTORUL DE CUVÂNT ÎN RELAŢIA CU PRESA

        TITLUL IV - PRINCIPALELE CIRCUITE FUNCŢIONALE DIN SPITAL
        CAPITOLUL XIX - CIRCUITUL BOLNAVULUI
        CAPITOLUL XX - CIRCUITUL PERSONALULUI
        CAPITOLUL XXI - CIRCUITUL VIZITATORILOR ŞI ÎNSOŢITORILOR
        CAPITOLUL XXII - CIRCUITUL INSTRUMENTARULUI
        CAPITOLUL XXIII - CIRCUITUL BLOCULUI OPERATOR
        CAPITOLUL XXIV - CIRCUITUL ALIMENTELOR
        CAPITOLUL XXV - CIRCUITUL LENJERIEI ŞI AL ECHIPAMENTULUI MOALE
        CAPITOLUL XXVI - CIRCUITUL DEŞEURILOR
        CAPITOLUL XXVII - CIRCUITUL DOCUMENTELOR

        TITLUL V - DREPTURILE PACIENTULUI
        CAPITOLUL XXVIII - DEFINIREA DREPTURILOR PACIENTULUI
        CAPITOLUL XXIX - DREPTUL PACIENTULUI LA INFORMAŢIA MEDICALĂ
        CAPITOLUL XXX - CONSIMŢĂMÂNTUL PACIENTULUI PRIVIND INTERVENŢIA MEDICALĂ
        CAPITOLUL XXXI - DREPTUL LA CONFIDENŢIALITATEA INFORMAŢIILOR ŞI VIAŢA PRIVATĂ A PACIENTULUI
        CAPITOLUL XXXII - DREPTURILE PACIENTULUI LA TRATAMENT ŞI ÎNGRIJIRI MEDICALE
        CAPITOLUL XXXIII - OBLIGAŢIA PERSONALULUI MEDICAL DE A RESPECTA PRINCIPIUL NEDISCRIMINĂRII PACIENŢILOR ÎN ACORDAREA ASISTENŢEI MEDICALE

    TITLUL VI - DISPOZIŢII FINALE
    TITLUL I
    ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA INSTITUTULUI NAŢIONAL DE ENDOCRINOLOGIE "C.I. PARHON"
    CAP. I
    DISPOZIŢII GENERALE
    ART. 1
    (1) Institutul Naţional de Endocrinologie "C.I. Parhon" este unitate sanitară de utilitate publică, cu paturi, cu personalitate juridică, se află în subordinea Ministerului Sănătăţii şi desfăşoară activitate de asistenţă medicală de specialitate, preventivă, curativă, activitate de cercetare, participând la asigurarea stării de sănătate a populaţiei şi menţinerea calităţii vieţii.
    (2) Potrivit Ordinului Ministerului Sănătăţii, privind clasificarea pe categorii a unităţilor şi subunităţilor sanitare elaborate, Institutul Naţional de Endocrinologie "C.I. Parhon" este unitate de Categoria IM.
    (3) Misiunea sa este de a oferi servicii de sănătate specifice pacienţilor endocrini în cel mai eficient mod posibil prin respectarea drepturilor pacienţilor, a eticii şi deontologiei medicale şi totodată de a promova dezvoltarea cercetării ştiinţifice de profil şi de a asigura formarea de specialişti în domeniul endocrinologiei.
    (4) Institutul dispune de un număr de spaţii destinat consultului şi efectuării tratamentului pacienţilor internaţi în regim de spitalizare continuă şi de zi, precum şi a pacienţilor ambulatorii, secţii cu paturi, spaţii pentru investigatii diagnostice şi de laborator inclusiv investigaţii radiologice, precum şi spaţii care sunt destinate activităţii de cercetare.
    (5) Institutul, prin activitatea medicală şi activitatea de cercetare, participă la asigurarea stării de sănătate a populaţiei şi menţinerea calităţii vieţii.
    (5) Activităţile organizatorice şi funcţionale cu caracter medico-sanitar din institut sunt reglementate şi supuse controlului Ministerului Sănătăţii şi îndeplinesc condiţiile de autorizare sanitară, de funcţionare şi de competenţă prevăzute de lege.
    (6) Sediul şi punctul de lucru al Institutului Naţional de Endocrinologie "C.I. Parhon" este în Bdul. Aviatorilor nr. 34-38, Sector 1, Bucureşti.
    (7) Institutul Naţional de Endocrinologie "C.I. Parhon" utilizează siglă proprie, înregistrată la OSIM.

    CAP. II
    OBIECTUL DE ACTIVITATE ŞI STRUCTURA ORGANIZATORICĂ
    ART. 2
    (1) Institutul Naţional de Endocrinologie "C.I. Parhon" are ca obiect de activitate furnizarea de servicii medicale în specialitatea endocrinologie, fiind singura unitate clinică de monospecialitate de endocrinologie din ţară şi colaborează pe linie profesională cu instituţii de profil din ţară şi străinătate fiind în relaţii contractuale cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.
    (2) În raport cu obiectul său de activitate, institutul asigură pentru populaţia deservită, în principal, următoarele servicii:
    a) prevenirea şi combaterea bolilor din gama patologiei endocrinologice, endocrino-pediatrice, endocrino-oncologice, chirurgiei endocrine;
    b) primul ajutor medical şi asistenţă medicală de urgenţă, dacă starea sănătăţii persoanei este critică;
    c) efectuarea consultaţiilor, investigaţiilor necesare stabilirii diagnosticului de boală şi a complicaţiilor asociate, efectuarea tratamentelor şi a altor îngrijiri medicale pentru bolnavii spitalizaţi/ambulatori; educaţia sanitară a bolnavilor internaţi sau asistaţi în ambulatoriu;
    d) recuperarea medicală a bolnavilor;
    e) achiziţionarea, gestionarea şi distribuirea medicamentelor;
    f) achiziţionarea, depozitarea şi întreţinerea instrumentarului şi aparaturii medicale, a altor produse tehnico-sanitare, potrivit normelor în vigoare;

    (3) În Institut se asigură în condiţiile legii, calitatea actului medical, monitorizarea medicamentelor administrate bolnavilor, în vederea asigurării eficienţei tratamentului, evitării riscului terapeutic şi a reacţiilor adverse; crearea unor condiţii moderne de cazare, asigurarea unei alimentaţii adecvate afecţiunilor şi servirea mesei în condiţii de igienă şi de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale, precum şi acoperirea prejudiciilor cauzate exclusiv din vina spitalului, pacienţilor, prejudicii stabilite de către organele competente şi în baza poliţei de asigurare civilă încheiată cu asigurătorul Omniasig Vienna Insurance Group S.A..
    (4) La nivelul Institutului se implementează şi se desfăşoară Programele Naţionale de Sănătate Publică.

    ART. 3
    (1) Institutul are obligaţia de a acorda primul ajutor şi asistenţă medicală de urgenţă oricărei persoane care se prezintă la institut, dacă starea sănătăţii acesteia este critică.
    (2) În vederea asigurării continuităţii asistenţei medicale, pentru patologiile care nu pot fi tratate în spital, respectiv pentru asigurarea consultaţilor interdisciplinare când specialitatea nu este disponibilă în institut, se încheie contracte de colaborare cu alte unităţi sanitare specializate.
    (3) Institutul va fi în permanenţă pregătit pentru asigurarea asistenţei medicale în caz de război, dezastre, atacuri teroriste, conflicte sociale şi în alte situaţii de criză şi este obligat să participe cu toate resursele la înlăturarea efectelor acestora. Cheltuielile efectuate de institut în caz de război, dezastre, conflicte sociale şi alte situaţii de criză se rambursează de către stat, prin hotărâre a Guvernului.
    (4) La nivelul Institutului sunt înregistrate persoanele cărora li se acordă asistenţă medicală, se întocmesc fişe de consultaţie, foi de observaţie şi alte acte medicale stabilite prin dispoziţiile legale.
    (5) Institutul are obligativitatea completării prescripţiilor medicale conexe actului medical, după caz pentru afecţiuni acute, subacute, cronice. De asemenea, să elibereze, la cererea celor interesaţi şi potrivit dispoziţiilor legale, buletine de analize medicale, certificate de constatare a decesului şi alte asemenea acte.
    (6) Obligaţiile şi răspunderile care revin personalului medico-sanitar al spitalului în înregistrarea şi raportarea activităţii desfăşurate, documentelor folosite şi circuitul acestora, se stabilesc de către conducerea spitalului, în conformitate cu actele normative privind sistemul informaţional în unităţile sanitare.
    (7) Institutul mai are obligaţia:
    a) să asigure semnalizarea corespunzătoare a spitalului în zonă şi semnalizarea interioară a circuitelor importante utilizate de pacientul internat;
    b) să posede autorizaţie sanitară de funcţionare;
    c) să creeze condiţii moderne de confort, să asigure alimentaţii specifice afecţiunilor pacienţilor şi servirea mesei în condiţii de igienă;
    d) să asigure respectarea structurii organizatorice stabilită prin Ordin al ministrului sănătăţii;
    e) să asigure încadrarea cu personal medico-sanitar şi cu alte categorii de personal conform normativelor de personal în vigoare, care să permită funcţionarea spitalului în condiţii de eficienţă;
    f) să asigure îmbunătăţirea calităţii serviciilor hoteliere şi medicale, în permanenţă în interesul pacienţilor;
    g) să aibă organizată structura de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale în conformitate cu legislaţia în vigoare şi să respecte normativele în vigoare cu privire la prevenirea şi combaterea acestora;
    h) să asigure organizarea şi respectarea programului de deratizare, dezinsecţie şi dezinfecţie în spital;
    i) să ţină evidenţa bolnavilor internaţi precum şi a consultaţiilor, tratamentelor şi a serviciilor medicale oferite, astfel încât să fie identificabil asiguratul şi personalul medical care a furnizat serviciul, precum şi data şi ora când acesta a fost furnizat;
    j) să aplice protocoale de practică medicală, elaborate conform prevederilor legale în vigoare;
    k) să asigure o alimentaţie adecvată pentru pacienţii internaţi în concordanţă cu afecţiunea şi recomandările medicale, în cadrul alocaţiilor de hrană stabilite de lege;
    l) să întocmească şi să afişeze criterii de prioritizare pentru accesul la serviciile oferite în cazul listelor de aşteptare pentru internările programabile;
    m) să definească manevrele care implică soluţii de continuitate, a materialelor utilizate şi a condiţiilor de sterilizare de la nivelul fiecărui tip de structură din spital (conform ASF);
    n) să păstreze confidenţialitatea faţă de terţi asupra tuturor informaţiilor decurse din serviciile medicale acordate pacienţilor;
    o) să acorde servicii medicale în mod nediscriminatoriu pacienţilor
    p) să respecte dreptul pacientului la libera alegere serviciilor medicale, inclusiv la a doua opinie medicală;
    q) să ia măsuri pentru a preveni utilizarea materialelor şi a instrumentelor a căror condiţie de sterilizare nu este sigură;
    r) să monitorizeze îndeplinirea obligaţiilor personalului medical în ceea ce priveşte respectarea clauzelor contractuale cu Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti, şi să dispună sancţiuni în caz de nerespectare a acestora;
    s) să asigure continuitatea asistenţei medicale prin organizarea liniilor de gardă.

    ART. 4
    (1) Institutul are obligaţia să înregistreze, să stocheze, să prelucreze şi să transmită informaţiile privind activitatea de îngrijire, conform normelor elaborate de Ministerul Sănătăţii.
    (2) Raportările se fac atât la Ministerul Sănătăţii, cât şi la Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti, Autoritatea Naţională de Management al Calităţii în Sănătate (ANMCS), Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti.

    ART. 5
    (1) În cadrul institutului se desfăşoară activităţi de învăţământ universitar şi învăţământ postuniversitar;
    (2) Pregătirea cadrelor medicale, rezidenţilor, studenţilor, doctoranzilor, masteranzilor şi elevilor în institut este admisă pentru cei din învăţământul de stat. Activitatea clinică şi de învăţământ se desfăşoară sub îndrumarea personalului didactic care este integrat în spital. Activităţile de învăţământ şi cercetare sunt astfel organizate încât să consolideze calitatea actului medical, cu respectarea drepturilor pacienţilor, a eticii şi deontologiei medicale.
    (3) Colaborarea dintre institut şi instituţiile de învăţământ superior medical, respectiv unităţile de învăţământ medical, se desfăşoară pe bază de contract /acord de colaborare, încheiat conform metodologiei aprobate prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al ministrului educaţiei naţionale.
    (4) Cercetarea ştiinţifică medicală se efectuează pe bază de teme şi de contracte de cercetare, încheiate între institut şi finanţatorul cercetării.
    (5) Institutul are obligaţia să desfăşoare activitate de educaţie medicală şi cercetare (EMC) pentru medici, asistenţi medicali şi alt personal. Costurile acestor activităţi sunt de regulă suportate de personalul beneficiar. Institutul poate suporta astfel de costuri, în condiţiile alocărilor bugetare.

    ART. 6
        Institutul Naţional de Endocrinologie C.I. Parhon are o structură complexă, organizată în departamente de specialitate, medicale şi chirurgicale, secţii şi compartimente cu paturi, laboratoare, ambulator integrat precum şi departamente, servicii şi structuri de suport.
    (1) Funcţionarea spitalului este structurată astfel:
    A. Structura activităţii medicale (inclusiv activitatea de cercetare ştiinţifică şi studii clinice)
    B. Structura funcţională.
    C. Servicii externalizate
    A. - Potrivit dispoziţiilor legale în vigoare structura activităţii medicale este următoarea:
    1) Structura de spitalizare continuă:
    - Secţia clinică endocrinologie I (guşa endemică şi complicaţiile ei)
    – Secţia clinică endocrinologie II (patologia tiroidei de corelaţie)
    – Secţia clinică endocrinologie III (patologia endocrino-metabolică)
    – Secţia clinică endocrinologie IV (patologia suprarenală şi a metabolismului osos)
    – Secţia clinică endocrinologie V (infertilitate şi patologie gonadică)
    – Secţia clinică endocrinologie VI (patologia hipofizară şi neuroendocrină)
    – Secţia clinică VII - endocrinologie pediatrică
    – Secţia VIII - chirurgie endocrină
    – Secţia ATI
    – Compartiment endocrinologie - terapie izotopică

    2) Structura de Spitalizare de ZI:
    3) Unitate de transfuzii sanguine (UTS)
    4) Camera de gardă
    5) Ambulatoriu Integrat de specialitate care cuprinde cabinete în următoarele specialităţi:
    a) endocrinologie;
    b) ginecologie;
    c) oftalmologie;
    d) genetică medicală;

    6) Spitalul prestează servicii tehnico-medicale de tratament prin intermediul următoarelor structuri:
    a) Bloc Operator
    b) Sterilizare;
    c) Laborator analize medicale*
    d) Laborator medicina nucleară*
    e) Laborator de Anatomie Patologică*
    * Laboratoarele şi compartimentele paraclinice deservesc paturile şi ambulatoriul integrat.

    f) Laborator Radiologie şi imagistică medicală* compus din: CT şi Mamografie;
    g) Farmacie cu circuit închis;
    h) Sala kinetoterapie
    i) Cabinet de diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice
    j) Cabinet oncologie medicală;
    k) Cabinet ORL
    l) Cabinet cardiologie
    m) Compartimentul de Prevenire a Infecţiilor asociate asistenţei medicale (CPIAAM)
    n) Compartiment dietetică

    7) Activitate de cercetare: desfăşurare de activităţi de cercetare ştiinţifică şi studii clinice, având ca scop promovarea stării de sănătate a pacienţilor
    a) Laborator de cercetări de endocrinologie moleculară, celulară şi structurală
    - Colectiv endocrinologie moleculară; ritmuri endocrine
    – Colectiv pentru studiul hormonilor polipeptidici, steroizi şi a markerilor osoşi
    – Colectiv pentru studiul psihosomatic al patologiei endocrine
    – Colectiv amine biogene şi markeri neuroendocrini
    – Colectiv DEXA, echografie şi echodensitometrie
    – Colectiv genetică endocrină
    – Nucleu bioinformatică

    b) Laborator medicină nucleară

    B. Structura funcţională cuprinde:
    1. Serviciul de Resurse Umane, Normare, Organizare şi Salarizare (R.U.N.O.S)
    2. Serviciul Financiar - Contabilitate
    3. Serviciul de Management al Calităţii Serviciilor de Sănătate
    4. Birou Achiziţii Publice, contractare
    5. Birou Administrativ, compus din: Compartiment aprovizionare, transport; Compartiment tehnic; Bloc Alimentar; Spălătorie.
    6. Birou de evaluare şi Statistică medicală
    7. Birou internări-externări fişier
    8. Compartiment Juridic
    9. Compartiment Audit
    10. Compartiment Securitatea şi Sănătatea Muncii, PSI, Protecţie Civilă şi Situaţii de Urgenţă
    11. Compartiment Culte
    12. Garderobă
    13. Bibliotecă

    C. Servicii externalizate:
    a) Pază
    b) Arhivă documente
    c) Informatică
    d) Protecţia datelor cu caracter personal
    e) Servicii de consiliere juridică

    CAP. III
    FUNCŢIILE SPITALULUI
    ART. 7
        Institutul Naţional de Endocrinologie "C.I. Parhon" prin structura aprobată, îndeplineşte următoarele funcţii:
    a) Funcţia de asistenţă medicală,
    b) Funcţia de îndrumare tehnică şi medicală a activităţii,
    c) Funcţia economică, de gospodărire şi administrativă,
    d) Funcţia de personal;
    e) Funcţia de statistică, informatică.
    f) Funcţia Managementul calităţii serviciilor de sănătate

    ART. 8
        Funcţia de asistenţă medicală, se realizează potrivit atribuţiilor fiecărei secţii/compartiment din structura spitalului, urmărindu-se realizarea dezideratelor optime privind asistenţa medicală şi a programelor de sănătate naţională.

    ART. 9
        Funcţia de îndrumare tehnică şi medicală a activităţii se realizează prin:
    a) îndrumările metodologice realizate în structura spitalului,
    b) urmărirea ridicării continue a calităţii actului medical,
    c) asigurarea ridicării nivelului tehnic profesional al personalului medico-sanitar,
    d) analiza periodică a calităţii asistentei medicale, concordanţele de diagnostic, a cazurilor nevalidate, respectarea tratamentului şi alte aspecte.

    ART. 10
        Funcţia economică, de gospodărire şi administrativă asigură ansamblul activităţii destinate obţinerii şi folosirii mijloacelor financiare şi materiale necesare bunei funcţionări a spitalului, înregistrării evidenţei şi păstrării mijloacelor financiare şi a bunurilor din dotare şi urmăririi rezultatelor economice. Activităţile aferente funcţiei se realizează prin compartimentele funcţionale din structură.

    ART. 11
        Funcţia de personal cuprinde activităţile prin desfăşurarea cărora se rezolvă raporturile de muncă, recrutarea, selectarea cadrelor, se asigură necesarul resurselor umane şi utilizarea lor raţională în vederea realizării obiectivelor unităţii, planificarea cursurilor de perfecţionare, specializare, EMC (educaţia medicală continuă), de promovare profesională.
        Activităţile aferente funcţiei se realizează atât prin compartimentele din structura medicală, cât şi cea administrativă.

    ART. 12
        Funcţia de statistică-informatică, se realizează prin analiza tuturor datelor statistice centralizate în vederea îmbunătăţirii performanţelor profesionale şi indicatorilor de eficienţă.
        Activităţile aferente funcţiei se realizează prin compartimentele din structura medicală, statistică medicală şi informatică.

    ART. 13
        Funcţia managementul calităţii serviciilor de sănătate - îmbunătăţirea calităţii serviciilor în toate structurile institutului, iar structura organizatorică îşi desfăşoară activitatea conform legislaţiei în vigoare privind organizarea şi funcţionarea structurii de management al calităţii serviciilor de sănătate în cadrul unităţilor sanitare cu paturi şi serviciilor de ambulanţă, în procesul de implementare a sistemului de management al calităţii serviciilor de sănătate şi siguranţei pacientului.

    CAP. IV
    FINANŢAREA SPITALULUI
    ART. 14
        Finanţarea Institutului Naţional de Endocrinologie "C.I. Parhon" se face în conformitate cu legislaţia în vigoare.
    (1) Institutul Naţional de Endocrinologie C.I. Parhon este o instituţie publică finanţată integral din venituri proprii şi funcţionează pe principiul autonomiei financiare, având buget de venituri şi cheltuieli propriu.
    (2) Spitalul are obligaţia de a asigura realizarea veniturilor şi de a fundamenta cheltuielile în raport cu acţiunile şi obiectivele din anul bugetar pe titluri, articole şi alineate, conform clasificaţiei bugetare.
    (3) Veniturile proprii provin din sumele încasate pentru serviciile medicale prestate pacienţilor asiguraţi, alte prestaţii efectuate pe bază de contract precum şi alte surse de finanţare conform legii.

    ART. 15
    (1) Contractul de prestări servicii pentru pacienţii asiguraţi, reprezintă sursa principală a veniturilor în cadrul bugetului de venituri şi cheltuieli, şi se negociază cu conducerea Casei de Asigurări de Sănătate a municipiului Bucureşti, de către managerul unităţii în funcţie de indicatorii stabiliţi în contractul-cadru de furnizare de servicii medicale, număr de pacienţi externaţi anual, tariful pe caz ponderat şi indicele de complexitate al cazurilor externate.
    (2) Institutul poate încheia contracte de furnizare de servicii medicale cu casele de asigurări de sănătate private, precum şi cu direcţiile de sănătate publică a municipiului Bucureşti în vederea derulării programelor naţionale de sănătate şi desfăşurării unor activităţi specifice, în conformitate cu structura organizatorică a acestora.

    ART. 16
    (1) Veniturile realizate de Institutul Naţional de Endocrinologie C.I. Parhon în baza contractelor de servicii medicale încheiate cu casele de asigurări de sănătate pot fi utilizate şi pentru:
    a) investiţii în infrastructură;
    b) dotarea cu echipamente medicale;

    (2) Cheltuielile prevăzute la alin. (1) pot fi efectuate după asigurarea cheltuielilor de funcţionare, conform prevederilor legislative privind finanţele publice.

    ART. 17
        Institutul Naţional de Endocrinologie "C.I. Parhon" fiind în subordinea Ministerului Sănătăţii poate primi sume de la bugetul de stat, pentru:
    a) implementarea programelor naţionale de sănătate publică,
    b) plata salariilor aferentă cercetătorilor din institut,
    c) achiziţia de echipamente medicale şi alte dotări independente de natura cheltuielilor de capital, investiţii legate de achiziţia şi construirea de noi spitale, inclusiv pentru finalizarea celor aflate în execuţie,
    d) expertizarea, transformarea şi consolidarea construcţiilor grav afectate de seisme şi de alte cazuri de forţă majoră,
    e) modernizarea, transformarea şi extinderea construcţiilor existente, precum şi efectuarea de reparaţii capitale;

    ART. 18
        Institutul Naţional de Endocrinologie C.I. Parhon poate realiza venituri suplimentare din:
    a) donaţii şi sponsorizări în conformitate cu prevederile legii sponsorizării actualizată.
    b) asocieri investiţionale în domenii medicale ori de cercetare medicală şi farmaceutică;
    c) închirierea unor spaţii medicale, echipamente sau aparatură medicală către alţi furnizori de servicii medicale, în condiţiile legii;
    d) contracte privind furnizarea de servicii medicale încheiate cu operatori economici;
    e) editarea şi difuzarea unor publicaţii cu caracter medical, servicii medicale, hoteliere sau de altă natură, furnizate la cererea unor terţi,
    f) contracte de cercetare;
    g) coplata pentru pacienţii internaţi prin spitalizare continuă, consultaţii şi alte prestaţii medicale efectuate la cererea pacienţilor.
    h) alte surse, conform legii.

    ART. 19
    (1) Proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli al spitalului se elaborează de către conducerea spitalului pe baza normelor metodologice aprobate prin ordin al Ministerului Sănătăţii, ţinând cont de structura funcţională aprobată, structura de personal şi necesarul de cheltuieli, istoric al secţiilor şi compartimentelor.
    (2) Bugetul de venituri şi cheltuieli al institutului se aprobă de către ordonatorul de credite ierarhic superior, la propunerea managerului spitalului.
    (3) Bugetul de venituri şi cheltuieli al spitalului se repartizează pe secţiile şi compartimentele din structura spitalului. Sumele repartizate sunt cuprinse în contractul de administrare, încheiat în condiţiile legii.

    ART. 20
    (1) În raport de numărul de paturi al spitalului, auditul public intern se exercită de către compartimentul de audit public intern din cadrul institutului.
    (2) Controlul asupra activităţii financiare a spitalului public se face, în condiţiile legii, de Curtea de Conturi, Ministerul Sănătăţii şi de alte organe abilitate prin lege.

    ART. 21
    (1) Fondul de dezvoltare al spitalului se constituie din următoarele surse:
    a) sume rezultate din valorificarea bunurilor disponibile, precum şi din cele casate cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare;
    b) sponsorizări cu destinaţia "dezvoltare";
    c) o cotă de 20% din excedentul bugetului de venituri şi cheltuieli înregistrat la finele exerciţiului financiar, numai dacă spitalul nu are obligaţii restante la data repartizării excedentului şi sunt acoperite toate angajamentele legale rămase neachitate la finele anului precedent;
    d) sume rezultate din închirieri, în condiţiile legii;
    e) cotă-parte de până la 5% din amortizarea calculată lunar, conform legislaţiei în vigoare pentru activele fixe, exclusiv clădirile, şi preliminată pe an.

    (2) Evidenţa cheltuielilor din Fondul de dezvoltare al spitalului se face pe subdiviziunile titlului 70 "Cheltuieli de capital" al Clasificaţiei indicatorilor privind finanţele publice, aprobată prin Ordin al ministrului finanţelor publice.
    (3) Sumele neutilizate la finele anului din Fondul de dezvoltare al spitalului se reportează în anul următor cu aceeaşi destinaţie.
    (4) Soldul contului disponibil pentru Fondul de dezvoltare al spitalului se virează în contul deschis la Trezoreria Statului Sectorului 1.

    ART. 22
        Decontarea contravalorii serviciilor medicale contractate se face conform contractului de furnizare de servicii medicale, pe baza de documente justificative, în funcţie de realizarea acestora, cu respectarea prevederilor contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate.

    ART. 23
        În situaţia în care spitalul nu are angajat personal propriu sau personalul angajat este insuficient, pentru acordarea asistenţei medicale corespunzătoare structurii organizatorice aprobate în condiţiile legii, poate încheia contracte de prestări servicii pentru asigurarea acestora.

    ART. 24
        Institutul Naţional de Endocrinologie "C.I. Parhon" prin manager şi comitetul director monitorizează lunar execuţia bugetară şi alţi indicatori financiari care influenţează execuţia bugetului într-un an calendaristic (venituri, cheltuieli, angajamente bugetare, angajamente legale).

    ART. 25
        Salarizarea personalului de conducere din spital precum şi a celorlalte categorii de personal se realizează în conformitate cu prevederile legii salarizării cu toate completările şi modificările ulterioare.

    TITLUL II
    MANAGEMENTUL INSTITUTULUI NAŢIONAL DE ENDOCRINOLOGIE "C.I. PARHON"
    CAP. V
    CONDUCEREA SPITALULUI
    ART. 26
    (1) Activitatea de conducere a unităţii urmăreşte aplicarea în practică a principiilor managementului constând în luarea unor decizii pe baza celor două elemente esenţiale - calitatea şi actul medical.
    (2) Spitalul se structurează, funcţionează şi se conduce distinct, pe următoarele activităţi:
    a) management,
    b) îngrijirea bolnavului,
    c) diagnostic şi terapie.

    ART. 27
    (1) Institutul Naţional de Endocrinologie "C.I. Parhon" este condus de manager, angajat al institutului în baza contractului de administrare încheiat cu Ministerul Sănătăţii. Atribuţiile managerului sunt stabilite prin contractul de management conform Ordinului de Ministru privind confirmarea în funcţie şi Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

    ART. 28
        Conducerea spitalului este asigurată de:
    a) Consiliul de Administraţie,
    b) Comitetul Director,
    c) Consiliul Medical.

    ART. 29
    CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE
        Consiliul de Administraţie este constituit şi funcţionează în următoarea componenţă:
    a) trei reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii
    b) un reprezentant numit de Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi un membru supleant;
    c) un reprezentant al Universităţii de Medicină şi Farmacie "Carol Davila" Bucureşti şi un membru supleant;
    d) un reprezentant al structurii teritoriale a Colegiului Medicilor din România, cu statut de invitat;
    e) un reprezentant al structurii teritoriale a Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, cu statut de invitat.
    f) reprezentantul nominalizat de sindicatul legal constituit în unitate, afiliat federaţiilor sindicale semnatare ale contractului colectiv de muncă la nivel de ramură sanitară, participă ca invitat permanent la şedinţele consiliului de administraţie.
    g) trei membri supleanţi

    ART. 30
    (1) Şedinţele Consiliului de Administraţie sunt conduse de un preşedinte de şedinţă, ales cu majoritate simplă din numărul total al membrilor, pentru o perioada de 6 luni.
    (2) Consiliul de administraţie se întruneşte lunar sau ori de câte ori este nevoie, la solicitarea majorităţii membrilor săi, a preşedintelui de şedinţă sau a managerului, şi ia decizii cu majoritatea simplă a membrilor prezenţi.
    (3) Managerul participă la şedinţele Consiliului de Administraţie fără drept de vot.
    (4) Reprezentantul nominalizat de sindicatul legal constituit în institut, afiliat federaţiilor sindicale semnatare ale contractului colectiv de muncă la nivel de ramură sanitară, participă ca invitat permanent la şedinţele Consiliului de Administraţie.
    ART. 30.1
        Atribuţiile principale ale Consiliului de Administraţie sunt:
    a) Avizează bugetul de venituri şi cheltuieli al spitalului, precum şi situaţiile financiare trimestriale şi anuale;
    b) Organizează concurs pentru ocuparea funcţiei de manager în baza regulamentului aprobat prin ordin al ministrului sănătăţii;
    c) Aprobă măsurile pentru dezvoltarea activităţii institutului în concordanţă cu nevoile de servicii medicale ale populaţiei;
    d) Avizează programul anual al achiziţiilor publice întocmit în condiţiile legii;
    e) Analizează modul de îndeplinire a obligaţiilor de către membrii comitetului director şi activitatea managerului şi dispune măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii;
    f) Propune revocarea din funcţie a managerului şi a celorlalţi membri ai comitetului director în cazul în care constată existenta situaţiilor de incompatibilitate sau a situaţiilor prevăzute mai sus pentru care se suspendă contractual de management/ administrare.

    ART. 31
    COMITETUL DIRECTOR
    (1) Comitetul Director este constituit şi funcţionează în următoarea componenţă:
    - Managerul
    – Directorul Medical
    – Directorul Financiar-Contabil

    (2) La constituirea şi funcţionarea Comitetului Director se va ţine cont de următoarele:
    a) Ocuparea funcţiilor de director medical şi director financiar contabil, se face prin concurs organizat de managerul spitalului, iar pentru ocuparea funcţiei managerului se face prin concurs organizat de Consiliul de Administraţie al spitalului.
    b) Membrii Comitetului Director care au ocupat postul prin concurs, vor încheia cu managerul spitalului sau cu Ministerul Sănătăţii după caz, un contract de administrare pe o perioadă de maximum 3 ani, în cuprinsul căruia sunt prevăzuţi indicatorii de performanţă asumaţi.
    c) Contractul de administrare poate fi prelungit la încetarea mandatului pe o perioadă de 3 luni, de maximum două ori, perioada în care se organizează concursul de ocupare a funcţiei. Contractul de administrare poate înceta înainte de termen în cazul neîndeplinirii obligaţiilor prevăzute în acesta.
    d) Contractul individual de muncă al persoanelor angajate în spital care ocupa funcţii de conducere specifice comitetului director, se suspendă de drept pe perioada exercitării mandatului.
    e) Pe perioada executării contractului de administrare, membrii comitetului director beneficiază de un salariu de bază şi de alte drepturi salariale stabilite potrivit prevederilor legale în vigoare, asupra cărora se datorează contribuţia de asigurări sociale de stat, precum şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate, în cotele prevăzute de lege.
    f) Perioada executării contractului de administrare constituie stagiu de cotizare şi se ia în considerare la stabilirea şi în calculul drepturilor prevăzute de Legea privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare.

    ART. 31.1
        Atribuţiile Comitetului Director sunt următoarele:
    a) Elaborează planul de dezvoltare al spitalului pe perioada mandatului, în baza propunerilor scrise ale Consiliului Medical;
    b) Elaborează, pe baza propunerilor Consiliului Medical, planul anual de furnizare de servicii medicale al spitalului;
    c) Solicită şi aprobă planul anual de activitate pentru supravegherea, prevenirea şi limitarea infecţiilor asociate asistenţei medicale, în conformitate cu dispoziţiile legale;
    d) Propune Managerului în vederea aprobării, numărul de personal - pe categorii şi locuri de muncă, precum şi scoaterea la concurs a posturilor vacante, în urma consultării cu sindicatele, conform legii;
    e) Elaborează Regulamentul de Organizare şi Funcţionare, Regulamentul Intern şi Organigrama unităţii, în urma consultării cu sindicatele şi le transmite spre aprobare Ministerului Sănătăţii;
    f) Propune spre aprobare Managerului şi urmăreşte implementarea de măsuri organizatorice privind îmbunătăţirea calităţii actului medical, a condiţiilor de cazare, igienă şi alimentaţie, precum şi măsuri de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale, conform normelor aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii, şi urmărirea implementării acestora;
    g) Elaborează proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli al spitalului, pe baza centralizării de către compartimentul economico-financiar a propunerilor fundamentate ale conducătorilor secţiilor şi compartimentelor din structura spitalului pe care îl supune avizării Consiliului de Administraţiei ce îl înaintează managerului în vederea aprobării sale de către ordonatorul principal de credite;
    h) Urmăreşte realizarea indicatorilor privind execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli pe secţii şi compartimente, asigurând sprijin şefilor de secţii şi compartimente pentru încadrarea în bugetul alocat;
    i) Asigură monitorizarea şi raportarea indicatorilor specifici activităţii medicale, financiari, economici precum şi a altor date privind activitatea de supraveghere, prevenire şi limitarea a infecţiilor asociate, pe care le prezintă Managerului, conform metodologiei stabilite;
    j) Analizează, la propunerea Consiliului Medical, măsurile pentru dezvoltarea şi îmbunătăţirea activităţii spitalului, în concordanţă cu nevoile de servicii medicale ale populaţiei, dezvoltarea tehnologiilor medicale, ghidurilor şi protocoalelor de practică medicală;
    k) Elaborează planul de acţiune pentru situaţii speciale şi asistenţă medicală în caz de război, dezastre, atacuri teroriste, conflicte sociale şi alte situaţii de criză;
    l) La propunerea Consiliului Medical, întocmeşte, fundamentează şi prezintă spre aprobare Managerului planul anual de achiziţii publice - răspunde de realizare;
    m) Analizează periodic sau ori de câte ori este nevoie, modul de îndeplinire a obligaţiilor asumate prin contracte şi propune Managerului măsuri de îmbunătăţire a activităţii spitalului;
    n) Întocmeşte informări periodice cu privire la execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli, pe care le analizează cu Consiliul Medical şi le prezintă Ministerului Sănătăţii;
    o) Negociază, prin Manager, Director Medical şi Director Financiar Contabil, contractele de furnizare de servicii medicale cu Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti;
    p) Se întruneşte lunar sau ori de câte ori este nevoie, la solicitarea majorităţii membrilor săi ori a Managerului spitalului şi ia decizii în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul membrilor săi;
    q) Face propuneri privind structura organizatorică, reorganizarea, restructurarea, schimbarea sediului şi a denumirii spitalului, dacă este cazul;
    r) Negociază cu şefii de secţii şi propune spre aprobare Managerului indicatorii specifici de performanţă ai managementului secţiei şi laboratorului de analize medicale, indicatori ce vor fi prevăzuţi ca anexă la contractul de administrare al secţiei/laboratorului;
    s) Răspunde în faţa Managerului pentru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin, potrivit competenţelor;
    t) Analizează activitatea angajaţilor şi pe baza rapoartelor de evaluare, elaborează raportul anual de activitate al spitalului;
    u) Asigură prin structurile de specialitate ale institutului, implementarea cu celeritate a recomandărilor şi măsurilor dispuse de organele de control şi audit abilitate conform legii (Curtea de Conturi, Corpul de Control, Serviciul de Audit Public din cadrul Ministerului Sănătăţii etc.).

    ART. 31.2
        Conform Ordinului Ministerului Sănătăţii nr. 1226/2012, pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deşeurilor rezultate din activităţi medicale şi a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza naţională de date privind deşeurile rezultate din activităţi medicale, în domeniul managementului deşeurilor rezultate din activitatea medicală Comitetul Director are următoarele atribuţii:
    a) iniţiază, implementează şi conduce sistemul de gestionare a deşeurilor medicale;
    b) asigură fondurile necesare pentru asigurarea funcţionării sistemului de gestionare a deşeurilor medicale;
    c) desemnează o persoană, din rândul angajaţilor proprii, respectiv coordonatorul activităţii de protecţie a sănătăţii în relaţie cu mediul, care să urmărească şi să asigure îndeplinirea obligaţiilor prevăzute de Legea nr. 211/2011, cu modificările ulterioare, de prezentele norme tehnice, precum şi de legislaţia specifică referitoare la managementul deşeurilor medicale în ceea ce priveşte obligaţiile deţinătorilor/producătorilor de deşeuri;
    d) controlează şi răspunde de încheierea contractelor cu operatorii economici care transportă, tratează şi elimină deşeurile rezultate din activităţile medicale.
    e) controlează şi răspunde de colectarea, transportul, tratarea şi eliminarea deşeurilor rezultate;
    f) aprobă programe, strategii, coduri şi proceduri privind separarea şi colectarea, transportul, depozitarea şi eliminarea finală a deşeurilor rezultate din activitatea medicală;
    g) aprobă planul anual de gestionare al deşeurilor rezultate din activitatea medicală;
    h) aprobă planul de formare profesională continuă a angajaţilor din unitatea sanitară cu privire la gestionarea deşeurilor medicale.

    ART. 32
    MANAGERUL
    (1) Institutul este condus de către un manager. Acesta încheie un contract de management cu Ministerul Sănătăţii pe o perioadă de maxim 4 ani de la data încheierii acestuia. Contractul poate fi prelungit sau poate înceta înainte de termen în urma evaluării anuale efectuate pe baza criteriilor de performanţă stabilite de Ministerul Sănătăţii.
    ART. 32.1
        Obligaţiile managerului în domeniul politicii de personal şi al structurii organizatorice sunt următoarele:
    a) Stabileşte şi aprobă numărul de personal, pe categorii şi locuri de muncă, în funcţie de normativul de personal în vigoare şi pe baza propunerilor şefilor de secţii şi de servicii;
    b) Aprobă organizarea concursurilor pentru posturile vacante, numeşte şi eliberează din funcţie personalul spitalului;
    c) Repartizează personalul din subordine pe locuri de muncă;
    d) Aprobă programul de lucru, pe locuri de muncă şi categorii de personal, pentru personalul aflat în subordine;
    e) Organizează concurs pentru ocuparea funcţiilor specifice comitetului director;
    f) Numeşte şi revocă, în condiţiile legii, membrii comitetului director;
    g) Încheie contractele de administrare cu membrii comitetului director care au ocupat postul prin concurs organizat în condiţiile legii, pe o perioadă de maximum 3 ani, în cuprinsul căruia sunt prevăzuţi indicatorii de performanţă asumaţi;
    h) Prelungeşte, la încetarea mandatului, contractele de administrare încheiate, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;
    i) Încetează contractele de administrare încheiate, înainte de termen, în cazul neîndeplinirii obligaţiilor prevăzute în acestea;
    j) Stabileşte, de comun acord cu personalul de specialitate medico-sanitar care ocupă funcţii de conducere specifice comitetului director şi are contractul individual de muncă suspendat, programul de lucru al acestuia în situaţia în care desfăşoară activitate medicală în unitatea sanitară respectivă, în condiţiile legii;
    k) Numeşte în funcţie şefii de secţie, de laborator şi de serviciu medical care au promovat concursul sau examenul organizat în condiţiile legii şi încheie cu aceştia, în termen de maximum 30 de zile de la data numirii în funcţie, contract de administrare cu o durata de 3 ani, în cuprinsul căruia sunt prevăzuţi indicatorii de performanţă asumaţi;
    l) Răspunde de organizarea structurilor profesionale de supraveghere şi control al infecţiilor asociate asistenţei medicale, în conformitate cu dispoziţiile legale;
    m) Solicită consiliului de administraţie constituirea comisiei de mediere, în condiţiile legii, în cazul în care contractul de administrare prevăzut la pct. k) nu se încheie în termen de 7 zile de la data stabilită în condiţiile menţionate;
    n) Deleagă unei alte persoane funcţia de şef de secţie, de laborator şi de serviciu medical, pe o perioadă de până la 6 luni, în cazul în care la concursul organizat, în condiţiile legii, pentru ocuparea acestor funcţii nu se prezintă niciun candidat în termenul legal;
    o) Repetă procedurile legale de organizare a concursului sau examenului pentru ocuparea funcţiilor de şefi de secţie, de laborator şi de serviciu medical ocupate în condiţiile prevăzute la pct. n);
    p) Aprobă Organigrama, Regulamentul de Organizare şi Funcţionare, Regulamentul Intern al unităţii, precum şi fişa postului pentru personalul angajat;
    q) Înfiinţează, cu aprobarea Comitetului Director, comisii specializate în cadrul spitalului necesare pentru realizarea unor activităţi specifice, cum ar fi: comisia medicamentului, comisia de analiză a decesului, comisia de pregătire în vederea acreditării spitalului de către Autoritatea Naţională de Management al calităţii în sănătate (ANMCS) etc., al căror mod de organizare şi funcţionare este prevăzut în regulamentul de organizare şi funcţionare al spitalului;
    r) Realizează evaluarea performanţelor profesionale ale personalului aflat în directă subordonare, potrivit structurii organizatorice şi, după caz, soluţionează contestaţiile formulate cu privire la rezultatele evaluării performanţelor profesionale efectuate de alte persoane, în conformitate cu prevederile legale;
    s) Aprobă Planul de formare şi perfecţionare a personalului, în conformitate cu legislaţia în vigoare;
    t) Negociază contractul colectiv de muncă la nivel de spital cu excepţia spitalelor din subordinea ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie, cărora li se aplică reglementările specifice în domeniu;
    u) Răspunde de încheierea asigurării de răspundere civilă în domeniul medical atât pentru spital, în calitate de furnizor, cât şi pentru personalul medico-sanitar angajat, precum şi de reînnoirea acesteia ori de câte ori situaţia o impune;
    v) Răspunde de respectarea prevederilor legale privind incompatibilităţile şi conflictul de interese de către personalul din subordine, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;
    w) Propune, ca urmare a analizei în cadrul comitetului director, structura organizatorică, reorganizarea, schimbarea sediului şi a denumirii unităţii, în vederea aprobării de către Ministerul Sănătăţii, ministerele şi instituţiile cu reţea sanitară proprie sau, după caz, de către autorităţile administraţiei publice locale, în condiţiile legii;
    x) În situaţia în care spitalul public nu are angajat personal propriu sau personalul angajat este insuficient, pentru acordarea asistenţei medicale corespunzătoare structurii organizatorice aprobate în condiţiile legii, poate încheia contracte de prestări servicii pentru asigurarea acestora;
    y) Analizează modul de îndeplinire a obligaţiilor membrilor Comitetului Director, ai Consiliului Medical şi Consiliului Etic şi dispune măsurile necesare în vederea îmbunătăţirii activităţii spitalului;
    z) Răspunde de organizarea şi desfăşurarea activităţii de educaţie medicală continuă (EMC) pentru medici, asistenţi medicali şi alt personal, în condiţiile legii; răspunde de organizarea şi desfăşurarea activităţii de audit public intern, conform legii.

    ART. 32.2
        Obligaţiile managerului în domeniul managementului serviciilor medicale sunt următoarele:
    a) Elaborează, pe baza nevoilor de servicii medicale ale populaţiei din zona deservită, planul de dezvoltare a spitalului pe perioada mandatului, ca urmare a propunerilor consiliului medical şi îl supune aprobării consiliului de administraţie al spitalului;
    c) Aprobă planul anual de servicii medicale, elaborat de comitetul director, la propunerea Consiliului medical;
    d) Aprobă măsurile propuse de comitetul director pentru dezvoltarea activităţii spitalului, în concordanţă cu nevoile de servicii medicale ale populaţiei;
    e) Elaborează şi pune la dispoziţie consiliului de administraţie rapoarte privind activitatea spitalului; aplică strategiile şi politica de dezvoltare în domeniul sanitar ale Ministerului Sănătăţii, adecvate la necesarul de servicii medicale pentru populaţia deservită.
    f) Îndrumă şi coordonează activitatea de prevenire a infecţiilor asociate;
    g) Dispune măsurile necesare în vederea realizării indicatorilor de performanţă a activităţii asumaţi prin contractul de management;
    h) Desemnează, prin act administrativ, coordonatorii programelor/subprogramelor naţionale de sănătate derulate la nivelul spitalului;
    k) Răspunde de implementarea şi raportarea indicatorilor programelor/subprogramelor naţionale de sănătate derulate la nivelul spitalului, în conformitate cu prevederile legale elaborate de Ministerul Sănătăţii;
    l) Urmăreşte realizarea activităţilor de control al calităţii serviciilor medicale oferite de spital, coordonată de directorul medical, cu sprijinul consiliului medical;
    m) Negociază şi încheie, în numele şi pe seama spitalului, protocoale de colaborare şi/sau contracte cu alţi furnizori de servicii pentru asigurarea continuităţii şi creşterii calităţii serviciilor medicale;
    n) Răspunde, împreună cu comitetul director, de asigurarea condiţiilor de investigaţii medicale, tratament, cazare, igienă, alimentaţie şi de prevenire a infecţiilor asociate, conform normelor aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii;
    o) Negociază şi încheie contractul de furnizare de servicii medicale cu Casa de asigurări de sănătate, în condiţiile stabilite în contractul-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate;
    p) Poate încheia contracte de furnizare de servicii medicale cu casele de asigurări de sănătate private, cu direcţiile de sănătate publică judeţene sau a municipiului Bucureşti, după caz, în vederea derulării programelor naţionale de sănătate şi desfăşurării unor activităţi specifice, în conformitate cu structura organizatorică a acestora;
    q) Răspunde de respectarea prevederilor legale în vigoare cu privire la drepturile pacientului şi dispune măsurile necesare atunci când se constată încălcarea acestora;
    r) Răspunde de acordarea serviciilor medicale asiguraţilor fără nici o discriminare, folosind cele mai eficiente metode de tratament;
    s) Coordonează şi controlează modul în care pacienţii sunt informaţi asupra serviciilor medicale oferite;
    t) Răspunde de asigurarea asistenţei medicale în caz de război, dezastre, atacuri teroriste, conflicte sociale şi alte situaţii de criză şi este obligat să participe cu toate resursele la înlăturarea efectelor acestora;
    v) Răspunde de asigurarea, în condiţiile legii, a calităţii actului medical, a respectării condiţiilor de cazare, igienă, alimentaţie şi de prevenire a infecţiilor asociate asistentei medicale precum şi de acoperirea, de către spital, a prejudiciilor cauzate pacienţilor;
    x) Controlează şi răspunde de aplicarea şi respectarea măsurilor de protecţie a muncii în cadrul spitalului.

    ART. 32.3
        Obligaţiile managerului în domeniul managementului economico-financiar sunt următoarele:
    a) Răspunde de organizarea activităţii spitalului pe baza bugetului de venituri şi cheltuieli propriu, elaborat de către comitetul director pe baza propunerilor fundamentate ale conducătorilor secţiilor şi compartimentelor din structura spitalului, pe care îl supune aprobării ordonatorului de credite ierarhic superior, după avizarea acestuia de către consiliul de administraţie, în condiţiile legii;
    b) Răspunde de asigurarea realizării veniturilor şi de fundamentarea cheltuielilor în raport cu acţiunile şi obiectivele din anul bugetar pe titluri, articole şi alineate, conform clasificaţiei bugetare;
    c) Răspunde de repartizarea bugetului de venituri şi cheltuieli al spitalului pe secţiile şi compartimentele din structura acestuia şi de cuprinderea sumelor repartizate în contractele de administrare încheiate în condiţiile legii;
    d) Răspunde de monitorizarea lunară de către şefii secţiilor şi compartimentelor din structura spitalului a execuţiei bugetului de venituri şi cheltuieli pe secţii şi compartimente, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii;
    e) Răspunde de raportarea lunară şi trimestrială a execuţiei bugetului de venituri şi cheltuieli unităţilor deconcentrate cu personalitate juridică ale Ministerului Sănătăţii şi, respectiv, ministerului sau instituţiei cu reţea sanitară proprie, în funcţie de subordonare, precum şi de publicarea acesteia pe site-ul Ministerului Sănătăţii, pentru unităţile subordonate, pe cel al autorităţii de sănătate publică ori pe site- urile ministerelor şi instituţiilor sanitare cu reţele sanitare proprii;
    f) Aprobă şi răspunde de realizarea programului anual de achiziţii publice;
    g) Aprobă lista investiţiilor şi a lucrărilor de reparaţii curente şi capitale care urmează să se realizeze într-un exerciţiu financiar, în condiţiile legii, la propunerea comitetului director;
    h) Răspunde, împreună cu membrii consiliului medical, de respectarea disciplinei economico-financiare la nivelul secţiilor, compartimentelor şi serviciilor din cadrul spitalului;
    i) Identifică, împreună cu consiliul de administraţie, surse suplimentare pentru creşterea veniturilor spitalului, cu respectarea prevederilor legale;
    j) Îndeplineşte toate atribuţiile care decurg din calitatea de ordonator terţiar de credite, conform legii;
    k) Răspunde de respectarea şi aplicarea corectă a legislaţiei din domeniu.

    ART. 32.4
        Obligaţiile managerului în domeniul managementului administrativ sunt următoarele:
    a) Aprobă şi răspunde de respectarea Regulamentului de Organizare şi Funcţionare, după aprobarea prealabilă a Ministerului Sănătăţii
    b) Reprezintă spitalul în relaţiile cu terţe persoane fizice sau juridice;
    c) Încheie acte juridice în numele şi pe seama spitalului, conform legii;
    d) Răspunde de modul de îndeplinire a obligaţiilor asumate prin contracte şi dispune măsuri de îmbunătăţire a activităţii spitalului;
    e) Răspunde de respectarea prevederilor legale în vigoare referitoare la păstrarea secretului profesional, păstrarea confidenţialităţii datelor pacienţilor internaţi, informaţiilor şi documentelor referitoare la activitatea unităţii;
    f) Răspunde de obţinerea şi menţinerea valabilităţii autorizaţiei de funcţionare, potrivit normelor aprobate prin ordin al Ministrului Sănătăţii;
    g) Pune la dispoziţia organelor şi organismelor competente, la solicitarea acestora, în condiţiile legii, informaţii privind activitatea spitalului;
    h) încheie contracte de colaborare cu instituţiile de învăţământ superior medical, respectiv unităţile de învăţământ medical, universitar, postuniversitar, cercetare ştiinţifică medicală şi serviciul religios în conformitate cu metodologia elaborată de Ministerul Sănătăţii, în vederea asigurării condiţiilor corespunzătoare pentru desfăşurarea activităţilor de învăţământ;
    i) încheie, în numele spitalului, contracte de cercetare cu finanţatorul cercetării, pentru desfăşurarea activităţii de cercetare ştiinţifică medicală, în conformitate cu prevederile legale;
    j) transmite Ministerului Sănătăţii, după caz, informări trimestriale şi anuale cu privire la patrimoniul dat în administrare, realizarea indicatorilor activităţii medicale, precum şi la execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli;
    k) Răspunde de organizarea arhivei spitalului şi de asigurarea securităţii documentelor prevăzute de lege, în format scris şi electronic;
    l) Răspunde de înregistrarea, stocarea, prelucrarea şi transmiterea informaţiilor legate de activitatea sa, în conformitate cu normele aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii;
    k) Aprobă utilizarea bazei de date medicale a spitalului pentru activităţi de cercetare medicală, în condiţiile legii;
    l) Răspunde de organizarea unui sistem de înregistrare şi rezolvare a sugestiilor, sesizărilor şi reclamaţiilor referitoare la activitatea spitalului;
    n) Propune spre aprobare Ministerului Sănătăţii un înlocuitor de drept pentru perioadele de absenţă motivată din spital, în condiţiile legii;
    o) Informează Ministerul Sănătăţii cu privire la starea de incapacitate temporară de muncă, în termen de maximum 24 de ore de la apariţia acesteia;
    p) Răspunde de monitorizarea şi raportarea datelor specifice activităţii medicale, economico-financiare, precum şi a altor date privind activitatea de supraveghere, prevenire şi control, în conformitate cu reglementările legale în vigoare;
    q) Respectă măsurile dispuse de către conducerea Ministerului Sănătăţii în situaţia în care se constată disfuncţionalităţi în activitatea institutului;
    r) Răspunde de depunerea solicitării pentru obţinerea acreditării spitalului, în condiţiile legii, în termen de maximum un an de la aprobarea procedurilor, standardelor şi metodologiei de acreditare;
    s) Răspunde de solicitarea reacreditării, în condiţiile legii, cu cel puţin 6 luni înainte de încetarea valabilităţii acreditării;
    t) răspunde de respectarea prevederilor legale în vigoare referitoare la păstrarea secretului profesional, păstrarea confidenţialităţii datelor pacienţilor internaţi, informaţiilor şi documentelor referitoare la activitatea spitalului;
    u) Elaborează, împreună cu comitetul director, planul de acţiune pentru situaţii speciale şi coordonează asistenţa medicală în caz de război, dezastre, atacuri teroriste, conflicte sociale şi alte situaţii de criză, conform dispoziţiilor legale în vigoare;
    v) Răspunde de respectarea şi aplicarea corectă de către spital a prevederilor actelor normative care reglementează activitatea acestuia;
    w) Asigură şi răspunde de organizarea activităţilor de învăţământ şi cercetare astfel încât să consolideze calitatea actului medical, cu respectarea drepturilor pacienţilor, a eticii şi deontologiei medicale;
    x) Avizează numirea, în condiţiile legii, a şefilor de secţie şi o supune aprobării Ministerului Sănătăţii.
    y) Asigură cadrul organizatoric şi funcţional necesar desfăşurării activităţii de audit public intern cu acordul Ministerului Sănătăţii
    z) Aprobă planul anual de audit public intern al institutului, rapoartele elaborate în urma misiunilor de audit intern şi raportul anual al activităţii de audit.

    ART. 32.5
        Obligaţiile managerului în domeniul incompatibilităţilor şi al conflictului de interese sunt următoarele:
    a) Depune o declaraţie de interese, precum şi o declaraţie cu privire la incompatibilităţile prevăzute de lege şi de prezentul contract, în termen de 15 zile de la numirea în funcţie, la Ministerul Sănătăţii sau, după caz, la ministerele şi instituţiile cu reţea sanitară proprie;
    b) Actualizează declaraţia prevăzută la pct. a) ori de câte ori intervin modificări faţă de situaţia iniţială, în termen de maximum 30 de zile de la data apariţiei modificării, precum şi a încetării funcţiilor sau activităţilor;
    c) Răspunde de afişarea declaraţiilor prevăzute de lege pe site-ul spitalului;
    d) Depune declaraţie de avere în condiţiile prevăzute la pct. a) şi b).

    ART. 33
    DIRECTORUL MEDICAL
    (1) Directorul medical are următoarele atribuţii conform legislaţiei privind aprobarea Normelor de supraveghere, prevenire şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale în unităţile sanitare:
    ART. 33.1
        Atribuţii generale:
    a) În calitate de preşedinte al Consiliului Medical, coordonează şi răspunde de elaborarea la termen a propunerilor privind planul de dezvoltare al spitalului, planul anual de servicii medicale, bugetul de venituri şi cheltuieli;
    b) Monitorizează calitatea serviciilor medicale acordate la nivelul spitalului, inclusiv prin evaluarea satisfacţiei pacienţilor şi elaborează împreună cu şefii de secţii, propuneri de îmbunătăţire a activităţii medicale;
    c) Aprobă şi monitorizează protocoale de practică medicală la nivelul spitalului;
    d) Procesul de implementare a protocoalelor şi ghidurilor de practică medicală la nivelul întregului spital;
    e) Răspunde de coordonarea şi corelarea activităţilor medicale desfăşurate la nivelul secţiilor pentru asigurarea tratamentului adecvat pentru pacienţii internaţi;
    f) Coordonează implementarea programelor de sănătate la nivelul spitalului;
    g) Întocmeşte planul de formare şi perfecţionarea personalului medical, la propunerea şefilor de secţii şi laboratoare;
    h) Avizează utilizarea bazei de date medicale a spitalului pentru activităţi de cercetare medicală, în condiţiile legii;
    i) Asigură respectarea normelor de etică profesională şi deontologie medicală la nivelul spitalului, colaborând cu Colegiul Medicilor din România;
    j) Răspunde de acreditarea personalului medical al spitalului şi de acreditarea activităţilor medicale desfăşurate în spital, în conformitate cu legislaţia în vigoare;
    k) Analizează şi ia decizii în situaţia existenţei unor cazuri deosebite (de ex. cazuri foarte complicate care necesită o durată de spitalizare mult prelungită, morţi subite, etc.);
    l) Participă alături de manager la organizarea asistenţei medicale în caz de dezastre, epidemii şi în alte situaţii speciale;
    m) Stabileşte coordonatele principale privind consumul de medicamente şi materiale sanitare la nivelul spitalului, în vederea unei utilizări judicioase a fondurilor spitalului, prevenirii polipragmaziei şi a rezistenţei la antibiotice;
    n) Supervizează respectarea prevederilor în vigoare referitoare la documentaţia medicală a pacienţilor trataţi, asigurarea confidenţialităţii datelor medicale, constituirea arhivei spitalului;
    o) Coordonează activitatea medicală a Camerei de Gardă şi este responsabil de pregătirea profesională continuă a personalului de la camera de gardă.
    p) întreprinde măsurilor necesare şi urmărirea realizărilor indicatorilor de performanţă ai managementului institutului, al căror nivel este stabilit anual;
    q) îndeplineşte toate sarcinilor ce îi revin conform legislaţiei în vigoare privind aprobarea normelor de supraveghere şi control al infecţiilor asociate asistenţei medicale în unităţile sanitare;
    r) duce la îndeplinire a sarcinilor ce îi revin conform hotărârilor luate în şedinţele Comitetului director sau a celor trasate de manager;
    s) prezintă în cadrul şedinţelor Consiliului de administraţie a informărilor trimestriale cu privire la activitatea Consiliului medical;
    t) sprijină managerului în demersul de creştere a veniturilor proprii ale institutului, inclusiv din donaţii, fonduri ale comunităţii locale şi din orice sursă legală;
    u) coordonează, îndrumă şi răspunde de activitatea secţiilor/compartimentelor cu paturi, a laboratoarelor paraclinice, laboratorului de anatomie patologică, farmaciei şi a altor structuri funcţionale;
    v) participă la elaborarea regulamentului de organizare şi funcţionare şi a regulamentului intern al institutului
    w) are rol de preluare, exercitare şi îndeplinire a tuturor prerogativelor şi sarcinilor funcţiei de manager al institutului în intervalele de timp în care managerul lipseşte din activitate;

    ART. 33.2
        Atribuţii specifice:
    a) propune spre aprobarea conducătorului unităţii şi urmăreşte implementarea de măsuri organizatorice privind îmbunătăţirea calităţii serviciilor medicale şi de îngrijire, a condiţiilor de cazare, igienă şi alimentaţie.
    b) analizează neconcordanţa de diagnostic şi tratament determinată de personalul medical pe care îl conduce şi ia măsuri de corectare a acestora;
    c) instruieşte şi verifică personalul din subordine în ceea ce priveşte Normele de Protecţia Muncii şi Normele de Prevenire şi Stingere a Incendiilor;
    d) coordonează activitatea de informatică în scopul înregistrării corecte a datelor în documentele medicale, gestionarea şi utilizarea eficientă a acestor date;
    e) ia măsurile necesare, potrivit dispoziţiilor legale şi a contractului colectiv de muncă aplicabil pentru asigurarea condiţiilor corespunzătoare de muncă, prevenirea accidentelor şi îmbolnăvirilor profesionale.

    ART. 33.3
        Atribuţiile în activitatea de prevenire şi combatere a infecţiilor asociate asistenţei medicale: utilizarea în activitatea curentă, la toate componentele activităţilor medicale de prevenţie, diagnostic, tratament şi recuperare, a procedurilor şi tehnicilor prevăzute în protocoalele unităţii, a standardelor de sterilizare şi sterilitate, asepsie şi antisepsie, respectiv a normelor privind cazarea, alimentaţia şi condiţiile de igienă oferite pe perioada îngrijirilor acordate.

    ART. 34
    DIRECTORUL FINANCIAR CONTABIL
    ART. 34.1
    Atribuţii generale şi specifice
    (1) Directorul financiar-contabil are următoarele atribuţii:
    a) asigură şi răspunde de buna organizare şi desfăşurare a activităţii financiare a unităţii, în conformitate cu dispoziţiile legale;
    b) organizează contabilitatea în cadrul unităţii, în conformitate cu dispoziţiile legale şi asigură efectuarea corectă şi la timp a înregistrărilor;
    c) asigură întocmirea la timp şi în conformitate cu dispoziţiile legale a balanţelor de verificare şi a bilanţurilor anuale şi trimestriale;
    d) propune defalcarea pe trimestre a indicatorilor financiari aprobaţi în bugetul de venituri şi cheltuieli;
    e) asigură executarea bugetului de venituri şi cheltuieli al spitalului, urmărind realizarea indicatorilor financiari aprobaţi şi respectarea disciplinei contractuale şi financiare;
    f) participă la negocierea contractului de furnizare de servicii medicale cu Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti;
    g) angajează unitatea prin semnătură alături de manager în toate operaţiunile patrimoniale, având obligaţia, în condiţiile legii, de a refuza pe acelea care contravin dispoziţiilor legale;
    h) analizează, din punct de vedere financiar, planul de acţiune pentru situaţii speciale prevăzute de lege, precum şi pentru situaţii de criză;
    i) participă la organizarea sistemului informaţional al unităţii, urmărind folosirea cât mai eficientă a datelor contabilităţii;
    j) evaluează prin bilanţul contabil, eficienţa indicatorilor specifici, situaţie prezentată în raport de bilanţ;
    k) asigură îndeplinirea, în conformitate cu dispoziţiile legale, a obligaţiilor unităţii către bugetul statului, trezoreria statului şi terţi;
    l) asigură plata integrală şi la timp a drepturilor băneşti cuvenite personalului încadrat în spital, conform formularelor şi rapoartelor instituite prin lege;
    m) asigură întocmirea, circuitul şi păstrarea documentelor justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate;
    n) organizează evidenţa tuturor creanţelor şi obligaţiilor cu caracter patrimonial care revin spitalului din contracte, protocoale şi alte acte asemănătoare şi urmăreşte realizarea la timp a acestora;
    o) ia măsuri pentru prevenirea pagubelor şi urmăreşte recuperarea lor;
    p) asigură aplicarea dispoziţiilor legale privitoare la gestionarea valorilor materiale şi ia măsuri pentru ţinerea la zi şi corectă a evidenţelor gestiunii;
    q) răspunde de îndeplinirea atribuţiilor ce revin serviciului financiar-contabilitate cu privire la exercitarea controlului financiar preventiv şi al asigurării integrităţii patrimoniului;
    r) îndeplineşte formele de scădere din evidentă a bunurilor de orice fel, în cazurile şi condiţiile prevăzute de dispoziţiile legale;
    s) asigurarea, prin personalul din subordine şi împreună cu Biroul Achiziţii Publice, Contractare şi Biroul Administrativ, a întocmirii şi prezentării de studii privind optimizarea măsurilor de bună gospodărire a resurselor materiale şi băneşti, de prevenire a formării de stocuri peste necesar, în scopul administrării cu eficienţă maximă a patrimoniului unităţii şi a sumelor încasate în baza contractului de furnizare de servicii medicale, precum şi crearea de stocuri de rezervă pentru situaţii de calamitate sau de urgenţă;
    t) organizează şi ia măsuri de realizare a perfecţionării pregătirii profesionale a cadrelor financiar-contabile din subordine;
    u) organizează la termenele stabilite şi cu respectarea dispoziţiilor legale inventarierea mijloacelor materiale în unitate.
    v) participarea la elaborarea Regulamentului de organizare şi funcţionare şi a Regulamentului de Organizare internă al institutului
    x) elaborarea şi calcularea fondului de dezvoltare al spitalului conform legislaţiei în vigoare şi utilizarea lui pentru achiziţia de echipamente medicale necesare spitalului.

    ART. 34.2
        Atribuţiile în activitatea de prevenire şi combatere a infecţiilor asociate asistenţei medicale:
    a) planificarea bugetară în conformitate cu planul de activitate aprobat;
    a) derularea achiziţiilor şi plăţilor în conformitate cu legislaţia;
    b) evaluarea prin bilanţul contabil al eficienţei indicatorilor specifici.

    ART. 35
    (1) Persoanele din conducerea spitalului, respectiv managerul, membrii comitetului director, şefii de secţie, de laborator sau de serviciu şi membrii consiliului de administraţie, au obligaţia de a depune o declaraţie de interese, precum şi o declaraţie cu privire la incompatibilităţile prevăzute în prezentul regulament, în termen de 15 zile de la numirea în funcţie. Această declaraţie se actualizează ori de câte ori intervin modificări în situaţia persoanelor în cauză; actualizarea se face în termen de 30 de zile de la data apariţiei modificării, precum şi a încetării funcţiilor sau activităţilor.
    (2) Declaraţiile se afişează pe site-ul spitalului. Modelul declaraţiei de interese şi cel al declaraţiei referitoare la incompatibilităţi sunt cele aprobate prin Ordin al Ministrului Sănătăţii.
    (3) Dispoziţiile legale referitoare la conflictul de interese se aplică şi membrilor consiliului de administraţie.

    CAP. VI
    CONSILII, COMITETE ŞI COMISII FUNCŢIONALE
        Pentru analiza problemelor complexe care interesează activitatea Institutului Naţional de Endocrinologie "C.I. Parhon" sunt organizate şi funcţionează următoarele Consilii, Comitete şi Comisii:
    ART. 36
    CONSILIUL MEDICAL
        Consiliul Medical este constituit şi funcţionează conform legislaţiei în vigoare, cu următoarea componenţă:
    1) Director Medical - preşedintele Consiliului Medical
    2) medici şefi de secţii şi compartimente medicale
    3) medic coordonator al ambulatoriului integrat de specialitate
    4) medic epidemiolog/infecţionist
    5) şefi de laboratoare
    6) asistentă şefă pe unitate
    7) farmacistul-şef
    8) RMC (responsabil Managementul calităţii serviciilor de sănătate) - invitat permanent
    9) Managerul (invitat permanent)
    10) Psihologul clinician (invitat permanent)

    ART. 36.1
        Atribuţiile Consiliului Medical sunt cele reglementate prin lege:
    a) evaluează necesarul de servicii medicale al populaţiei deservite de spital şi face propuneri pentru elaborarea:
    - planului de dezvoltare al spitalului, pe perioada mandatului;
    – planului anual de furnizare de servicii medicale al spitalului;
    – planului anual de achiziţii publice, cu privire la achiziţia de aparatură şi echipamente medicale, medicamente şi materiale sanitare;

    b) face propuneri Comitetului Director în vederea elaborării bugetului de venituri şi cheltuieli al spitalului;
    c) participă la elaborarea regulamentului de organizare şi funcţionare şi a regulamentului intern ale spitalului;
    d) desfăşoară activitatea de evaluare şi monitorizare a calităţii şi eficienţei activităţilor medicale desfăşurate în spital, inclusiv:
    - evaluarea satisfacţiei pacienţilor care beneficiază de servicii în cadrul spitalului sau în ambulatoriul acestuia;
    – monitorizarea principalilor indicatori de performanţă în activitatea medicală;
    – prevenirea şi controlul infecţiilor asociate asistenţei medicale.
        Aceste activităţi sunt desfăşurate în colaborare cu Serviciul Managementul Calităţii Serviciilor de Sănătate, Comisia de analiza DRG (Diagnosis Related Group) şi cu compartimentul de supraveghere, prevenire şi limitare a infecţiilor asociate asistentei medicale, de la nivelul spitalului;

    e) stabileşte reguli privind activitatea profesională, protocoalele de practică medicală la nivelul spitalului şi răspunde de aplicarea şi respectarea acestora;
    f) elaborează planul anual de îmbunătăţire a calităţii serviciilor medicale furnizate de spital, pe care îl supune spre aprobare managerului;
    g) înaintează managerului propuneri cu caracter organizatoric pentru îmbunătăţirea activităţilor medicale desfăşurate la nivelul spitalului;
    h) evaluează necesarul de personal medical al fiecărei secţii/laborator şi face propuneri Comitetului Director pentru elaborarea strategiei de personal a spitalului;
    i) evaluează necesarul liniilor de gardă şi face propuneri managerului cu privire la structura şi numărul acestora la nivelul spitalului, după caz;
    j) participă la stabilirea fişelor posturilor personalului medical angajat;
    k) înaintează managerului propuneri pentru elaborarea planului de formare şi perfecţionare continuă a personalului medico-sanitar;
    j) face propuneri şi monitorizează desfăşurarea activităţilor de educaţie şi cercetare medicală desfăşurate la nivelul spitalului, în colaborare cu instituţiile acreditate;
    l) reprezintă spitalul în relaţiile cu organizaţii profesionale din ţară şi din străinătate şi facilitează accesul personalului medical la informaţii medicale de ultimă oră;
    m) asigură respectarea normelor de etică profesională şi deontologie medicală la nivelul spitalului, colaborând cu Colegiul Medicilor din România;
    n) răspunde de acreditarea personalului medical al spitalului şi de acreditarea activităţilor medicale desfăşurate în spital, în conformitate cu legislaţia în vigoare;
    o) analizează şi ia decizii în situaţia existenţei unor cazuri medicale deosebite (de exemplu: cazuri foarte complicate care necesită o durată de spitalizare mult prelungită, morţi subite etc.);
    p) participă alături de manager, la organizarea asistenţei medicale în caz de dezastre, epidemii şi în alte situaţii speciale;
    q) stabileşte coordonatele principale privind consumul medicamentelor la nivelul spitalului, în vederea unei utilizări judicioase a fondurilor spitalului, prevenirii polipragmaziei şi a rezistenţei la antibiotice;
    r) supervizează respectarea prevederilor în vigoare, referitoare la documentaţia medicală a pacienţilor trataţi, asigurarea confidenţialităţii datelor medicale, constituirea arhivei spitalului;
    s) avizează utilizarea bazei de date medicale a spitalului pentru activităţi de cercetare medicală, în condiţiile legii;
    t) analizează şi soluţionează sugestiile, sesizările şi reclamaţiile pacienţilor trataţi în spital, referitoare la activitatea medicală a spitalului;
    u) elaborează, pe baza rapoartelor comisiilor de specialitate şi a activităţilor proprii desfăşurate, Raportul anual privind activităţile medicale desfăşurate la nivelul spitalului, pe care îl înaintează conducerii.
    v) organizează şi monitorizează activitatea echipelor multidisciplinare constituite în vederea abordării corecte şi complete a cazurilor medico-chirurgicale de complexitate crescută;
    w) participarea şi monitorizarea activităţii de evaluare a evenimentelor asociate asistenţei medicale (EAAM) la nivelul spitalului;

    ART. 37
        Atribuţiile Consiliului Medical privind îngrijirea pacienţilor în echipe multidisciplinare:
    a) Medicii şef de secţie/şef de laborator sau, după caz, Directorul Medical au obligaţia de a coordona şi de a controla acordarea cu prioritate a consultaţiilor interdisciplinare.
    b) Consultaţiile interdisciplinare se acordă la recomandarea medicului curant, aprobată de medicul şef de secţie, medicul coordonator al compartimentului medical sau, după caz, a Directorului Medical.
    c) Medicii din unităţile sanitare publice cu paturi au obligaţia de a acorda cu prioritate, în cadrul programului de 7 ore în medie pe zi, consultaţiile interdisciplinare pentru pacienţii internaţi în unitate sau pentru cei internaţi în alte spitale, în baza relaţiilor contractuale stabilite între unităţile sanitare respective.

    ART. 38
        În vederea realizării acestor atribuţii, Consiliul Medical desfăşoară activitate de evaluare şi monitorizare a calităţii şi eficienţei activităţilor medicale desfăşurate în spital, inclusiv evaluarea satisfacţiei pacienţilor care beneficiază de servicii în cadrul spitalului sau în ambulatoriul acestuia, monitorizarea principalilor indicatori de performanţă în activitatea medicală, prevenirea şi controlul infecţiilor asociate. Aceste activităţi sunt desfăşurate în colaborare cu Serviciul Managementul Calităţii Serviciilor de Sănătate şi cu CPIAAM (Compartimentul de Prevenţie a Infecţiilor Asociate Asistenţei Medicale).

    ART. 39
        Atribuţiile Preşedintelui Consiliului Medical sunt următoarele:
    a) În calitate de preşedinte al Consiliului Medical, coordonează şi răspunde de elaborarea la termen a propunerilor privind planul de dezvoltare al spitalului, planul anual de servicii medicale, bugetul de venituri şi cheltuieli;
    b) Monitorizează calitatea serviciilor medicale acordate la nivelul spitalului, inclusiv prin evaluarea satisfacţiei pacienţilor şi elaborează împreună cu şefii de secţii, propuneri de îmbunătăţire a activităţii medicale;
    c) Aprobă protocoale de practică medicală la nivelul spitalului şi monitorizează procesul de implementare a protocoalelor şi ghidurilor de practică medicală la nivelul întregului spital;
    d) Răspunde de coordonarea şi corelarea activităţilor medicale desfăşurate la nivelul secţiilor pentru asigurarea tratamentului adecvat pentru pacienţii internaţi;
    e) Coordonează implementarea programelor de sănătate la nivelul spitalului;
    f) Întocmeşte planul de formare şi perfecţionare a personalului medical, la propunerea şefilor de secţii;
    g) Asigură respectarea normelor de etică profesională şi deontologie medicală la nivelul spitalului, colaborând cu Colegiul Medicilor din România;
    h) Răspunde de acreditarea personalului medical al spitalului şi de acreditarea activităţilor medicale desfăşurate în spital, în conformitate cu legislaţia în vigoare;
    i) Analizează şi ia decizii în situaţia existenţei unor cazuri medicale deosebite (de ex. cazuri foarte complicate care necesită o durată de spitalizare mult prelungită, morţi subite, etc.);
    j) Participă alături de manager, la organizarea asistenţei medicale în caz de dezastre, epidemii şi în alte situaţii speciale;
    k) Stabileşte coordonatele principale privind consumul de medicamente şi materiale sanitare la nivelul spitalului, în vederea unei utilizări judicioase a fondurilor spitalului, prevenirii polipragmaziei şi a rezistenţei la medicamente;
    l) Supervizează respectarea prevederilor în vigoare referitoare la documentaţia medicală a pacienţilor trataţi, asigurarea confidenţialităţii datelor medicale, constituirea arhivei spitalului
    m) Analizează şi soluţionează sugestiile, sesizările şi reclamaţiile pacienţilor trataţi în spital, referitoare la activitatea medicală a spitalului, elaborează raportul anual de activitate medicală a spitalului, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
    n) Medicii şefi de compartiment sau, după caz, directorul medical, au obligaţia de a coordona şi de a controla acordarea cu prioritate a consultaţiilor interdisciplinare. Consultaţiile interdisciplinare se acordă la recomandarea medicului curant, aprobată de medicul şef de compartiment sau, după caz, a directorului medical.

    ART. 40
    CONSILIUL ETIC
    (1) Componenţa Consiliului Etic este stabilită prin decizia Managerului, iar atribuţiile Consiliului Etic sunt stabilite prin Ordin al Ministerului Sănătăţii. Consiliul Etic este alcătuit din 7 membri, după cum urmează: 4 medici, 2 asistenţi medicali, reprezentantul asociaţiilor de pacienţi şi un secretar (fără drept de vot), a căror numire se realizează potrivit actului normativ anterior menţionat. Fiecare dintre membrii Consiliului Etic are desemnat câte un supleant, inclusiv pentru secretar.

    ART. 41.1
        Atribuţiile Consiliului Etic sunt următoarele:
    a) promovează valorile etice medicale şi organizaţionale în rândul personalului medico-sanitar, auxiliar şi administrativ al unităţii sanitare;
    b) identifică şi analizează vulnerabilităţile etice şi riscurile apărute, propune managerului adoptarea şi implementarea măsurilor de prevenţie a actelor de corupţie la nivelul unităţii sanitare;
    c) formulează şi înaintează Managerului propuneri pentru diminuarea riscurilor de incidenţă de etică;
    d) analizează şi avizează Regulamentul Intern al unităţii sanitare şi poate face propuneri pentru îmbunătăţirea acestuia;
    f) formulează punct de vedere etic consultativ, la solicitarea Comitetului Director al institutului;
    g) analizează din punct de vedere etic situaţiile de dubiu ce pot apărea în exercitarea profesiei medicale în situaţia în care un cadru medico-sanitar reclamă o situaţie de dubiu etic ce vizează propria sa activitate; avizul etic nu poate fi utilizat pentru incriminarea cadrului medico-sanitar respectiv, dacă solicitarea s-a realizat anterior actului medical la care se face referire;
    h) primeşte din partea Managerului spitalului sesizările adresate direct Consiliului Etic şi alte sesizări transmise spitalului care conţin speţe ce cad în atribuţiile Consiliului Etic. Modelul de sesizare este postat pe site-ul unităţii.
    i) analizează cazurile de încălcare a principiilor morale sau deontologice în relaţia pacient - cadru medico-sanitar şi personal auxiliar din cadrul spitalului, prevăzute în legislaţia în vigoare;
    j) verifică dacă personalul medico-sanitar şi auxiliar, prin conduita sa, încalcă drepturile pacienţilor prevăzute în legislaţia specifică, pe baza sesizărilor primite;
    k) analizează sesizările personalului unităţii sanitare în legătură cu diferitele tipuri de abuzuri săvârşite de către pacienţi sau superiori ierarhici. În măsura în care constată încălcări ale drepturilor personalului, propune măsuri concrete pentru apărarea bunei reputaţii a personalului;
    l) veghează pentru respectarea, în cazurile terminale, a demnităţii umane şi propune măsuri cu caracter profesional pentru acordarea tuturor îngrijirilor medicale;
    m) analizează sesizările ce privesc nerespectarea demnităţii umane şi propune măsuri concrete de soluţionare;
    n) emite avize referitoare la incidentele de etică semnalate, conform prevederilor prezentului ordin; emite hotărâri cu caracter general ce vizează unitatea sanitară respectivă;
    o) asigură informarea Managerului, a compartimentului de integritate din cadrul Ministerului Sănătăţii şi a petentului privind conţinutul avizului etic. Managerul spitalului poartă răspunderea punerii în aplicare a soluţiilor propuse;
    p) aprobă conţinutul comunicărilor adresate petenţilor, ca răspuns la sesizările acestora;
    q) înaintează către organele abilitate sesizările ce privesc plăţile informale ale pacienţilor către personalul medico-sanitar ori auxiliar sau acte de condiţionare a acordării serviciilor medicale de obţinere a unor foloase, în cazul în care persoanele competente nu au sesizat organele conform atribuţiilor de serviciu;
    r) sesizează organele abilitate ale statului ori de câte ori consideră că aspectele dintr-o speţă pot face obiectul unei infracţiuni, dacă acestea nu au fost sesizate de reprezentanţii unităţii sanitare sau de către petent;
    s) aprobă conţinutul rapoartelor întocmite semestrial şi anual de secretarul Consiliului Etic;
    t) redactează Anuarul Etic, care cuprinde modul de soluţionare a speţelor reprezentative din cursul anului precedent. Anuarul Etic este pus la dispoziţia angajaţilor, constituindu-se în acelaşi timp un manual de bune practici la nivelul unităţii sanitare respective;
    u) analizarea fiecărui caz se va consemna într-un proces-verbal care va cuprinde toate aspectele, atât cele sesizate, cât şi măsurile propuse a fi luate de către Manager;
    v) procesul verbal va fi întocmit numai după ce Consiliul Etic a efectuat o cercetare a cazului, cu ascultarea părţilor implicate, inclusiv, dacă este cazul, a unor terţe persoane care pot aduce lămuriri suplimentare asupra cazului; ascultarea părţilor trebuie consemnată în scris şi semnată de către acestea;
    x) procesul verbal va fi înaintat Managerului, în vederea luării măsurilor ce se impun în conformitate cu legislaţia în vigoare

        Consiliul Etic poate solicita documente şi informaţii în legătură cu cauza supusă analizei şi poate invita la şedinţele sale, persoane care pot să contribuie la soluţionarea speţei prezentate.

    ART. 42
    CONSILIUL ŞTIINŢIFIC
    (1) Consiliul Ştiinţific este format din membri, angajaţi ai institutului, reprezentând compartimentele institutului care desfăşoară activitate de cercetare-dezvoltare şi se numeşte, prin decizie, de către managerul instituţiei.
    (2) Consiliul ştiinţific este condus de un preşedinte şi are un secretariat.
    (3) Consiliul se întruneşte în şedinţe ordinare şi extraordinare
    (4) Şedinţele ordinare se organizează o dată pe lună, sunt convocate şi prezidate de către Preşedintele Consiliului Ştiinţific.
    (5) Managerul şi Directorul medical sunt invitaţi cu caracter permanent la şedinţele Consiliului Ştiinţific.
    (6) La şedinţele Consiliului Ştiinţific pot participa şi alţi invitaţi, cu anunţarea lor prealabilă.
    (7) Secretariatul trimite convocarea la şedinţă cu cel puţin 10 zile înainte de data acesteia.
    (8) Secretarul întocmeşte procesul-verbal al şedinţei.
    (9) Hotărârile adoptate sunt aduse la cunoştinţa managementului institutului spre a fi transpuse în decizii.
    ART. 42.1
        Consiliul ştiinţific, are în principal următoarele atribuţii:
    a) coordonarea activităţii de cercetare din cadrul institutului;
    b) asigurarea planificării strategice în domeniul său de competenţă, definind obiective strategice ale cercetării ştiinţifice medicale în concordanţă cu priorităţile, obiectivele şi activităţile specifice;
    c) aplicarea, monitorizarea şi evaluarea politicilor necesare realizării obiectivelor naţionale privind cercetarea ştiinţifică medicală;
    d) implicarea colectivelor în activitatea de cercetare medicală în scopul creşterii vizibilităţii ştiinţifice şi implicit medicale a institutului;
    e) fundamentarea, elaborarea şi actualizarea politicilor şi strategiilor în domeniul cercetării ştiinţifice medicale din cadrul institutului;
    f) dezvoltarea resursei umane şi promovarea cercetării de excelenţă în domeniile medicale prioritare la nivel european;
    g) identificarea şi atragerea resurselor de finanţare interne şi externe.
    h) contribuie activ la dezvoltarea activităţii de cercetare ştiinţifică din institut;
    i) aprobă metodologia de concurs, comisiile şi rezultatele concursurilor de ocupare a funcţiilor de cercetare, în condiţiile Legii nr. 319/2003 privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare.
    j) identifică modalităţile prin care poate fi susţinută şi dezvoltată activitatea de cercetare;
    k) identifică modalităţile de asigurare a transferului rezultatelor cercetării către practica clinică;
    l) avizează Planul anual de cercetare ştiinţifică al institutului;
    m) avizează planul anual al activităţilor de documentare şi al schimburilor de experienţă;
    n) constituie comisiile de avizare internă pentru recepţia lucrărilor de cercetare ştiinţifică şi avizarea rapoartelor de cercetare ale proiectelor de cercetare;
    o) face propuneri managementului institutului cu privire la domeniile prioritare ale activităţii de cercetare din institut;

    ART. 43
    COMITETUL DE PREVENIRE A INFECŢIILOR ASOCIATE ASISTENŢEI MEDICALE
    (1) Comitetul de prevenire a IAAM se constituie prin decizia Managerului, în baza normelor legale în vigoare şi are următoarea componenţă:
    - medic epidemiolog;
    – medic boli infecţioase;
    – asistent medical din compartimentul de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale;
    – director medical
    – medici şefi de secţie/compartimente medicale

    ART. 43.1
        Comitetul de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale are următoarele atribuţii:
    a) avizează şi monitorizează condiţiile de implementare a prevederilor Planului anual de supraveghere, prevenire şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale din unitate;
    b) urmăreşte asigurării condiţiilor de igienă, privind cazarea şi alimentaţia pacienţilor;
    c) urmăreşte organizarea şi funcţionarea sistemului informaţional pentru înregistrarea, stocarea, prelucrarea şi transmiterea informaţiilor privind infecţiile asociate asistenţei medicale;
    d) urmăreşte asigurarea aplicării procedurilor de izolare specială a bolnavilor la nivel de secţie;
    e) evaluează şi monitorizează comportamentul igienic al personalului din spital, a respectarea regulilor de tehnică aseptică de către aceştia;
    f) monitorizează respectarea circuitelor funcţionale, în funcţie de specific;
    g) avizează orice propunere a unităţii sanitare de modificare în structura unităţii
    h) monitorizează aplicarea măsurilor de asepsie şi antisepsie;
    i) urmăreşte frecvenţa infecţiilor asociate asistenţei medicale din secţii şi evaluează factorii de risc pentru producerea lor.

    ART. 44
    COMITETUL de SĂNĂTATE şi SECURITATE în MUNCĂ
    (1) Componenţa, atribuţiile specifice şi funcţionarea Comitetului de Securitate şi Sănătate în Muncă sunt reglementate conform legislaţiei în vigoare.
    (2) La nivelul Institutului Naţional de Endocrinologie "C.I. Parhon", Comitetul de Sănătate şi Securitate în Muncă este constituit şi funcţionează având ca preşedinte responsabilul cu sănătatea şi securitatea muncii din compartimentul de Securitate şi Sănătate în Muncă, PSI, Protecţie Civilă şi Situaţii de Urgenţă.
    (3) În situaţia în care nu se impune constituirea Comitetului de Securitate şi Sănătate în Muncă, atribuţiile specifice ale acestuia vor fi îndeplinite de responsabilul cu protecţia muncii numit de angajator;
    ART. 44.1
        Principalele atribuţii ale Comitetului Securitate şi Sănătate în Muncă:
    a) aprobă programul anual de securitate şi sănătate în muncă;
    b) urmăreşte aplicarea acestui program, inclusiv alocarea mijloacelor necesare prevederilor lui şi eficienţa acestora din punct de vedere al îmbunătăţirii condiţiilor de muncă;
    c) urmăreşte modul în care se aplică şi se respectă reglementările legale privind securitatea şi sănătatea în muncă;
    d) analizează factorii de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională, existenţi la locurile de muncă;
    e) analizează propunerile salariaţilor privind prevenirea accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale, precum şi pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă;
    f) efectuează cercetări proprii asupra accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale;
    g) efectuează inspecţii proprii privind aplicarea şi respectarea normelor de securitate şi sănătate în muncă;
    h) informează inspectoratele de protecţie a muncii despre starea protecţiei muncii în propria unitate;
    i) dezbate raportul scris, prezentat Comitetului de Securitate şi Sănătate în Muncă de către conducătorul unităţii cel puţin o dată pe an, cu privire la situaţia securităţii şi sănătăţii în muncă, acţiunile care au fost întreprinse şi eficienţa acestora în anul încheiat precum şi programul de protecţie a muncii pentru anul următor; un exemplar din acest raport trebuie prezentat inspectoratului teritorial de protecţie a muncii;
    j) verifică aplicarea normativului de acordare şi utilizare a echipamentului individual de protecţie, ţinând seama de factorii de risc identificaţi;
    k) verifică reintegrarea sau menţinerea în muncă a salariaţilor care au suferit accidente de muncă ce au avut ca efect diminuarea capacităţii de muncă;
    l) Comitetul de Securitate şi Sănătate în Muncă coordonează măsurile de securitate şi sănătate în muncă şi în cazul activităţilor care se desfăşoară temporar, cu o durată mai mare de 3 luni;
    m) analizează şi face propuneri privind politica de securitate şi sănătate în muncă şi planul de prevenire şi
    n) protecţie, conform regulamentului intern şi regulamentului de organizare şi funcţionare;
    o) analizează introducerea de noi tehnologii, alegerea echipamentelor, luând în considerare consecinţele
    p) asupra securităţii şi sănătăţii lucrătorilor şi face propuneri în situaţia constatării anumitor deficienţe;
    q) analizează alegerea, cumpărarea, întreţinerea şi utilizarea echipamentelor de muncă, a echipamentelor de
    r) protecţie colectivă şi individuală;
    s) analizează modul de îndeplinire a atribuţiilor ce revin serviciului extern de prevenire şi protecţie, precum
    t) şi menţinerea sau, dacă este cazul, înlocuirea acestuia;
    u) propune măsuri de amenajare a locurilor de muncă, ţinând seama de prezenţa grupurilor sensibile la riscuri
    v) specifice;
    w) analizează cererile formulate de lucrători privind condiţiile de muncă şi modul în care îşi îndeplinesc
    x) atribuţiile persoanele desemnate şi/sau serviciul extern;

    ART. 45
        Obligaţiile angajatorului referitoare la Comitetul de Securitate şi Sănătate în Muncă:
    a) să evalueze riscurile pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, inclusiv la alegerea echipamentelor de
    b) muncă, a substanţelor sau preparatelor chimice utilizate şi la amenajarea locurilor de muncă;
    c) ca, ulterior evaluării prevăzute la punctul a.) şi dacă este necesar, să adopte măsurile de prevenire, precum
    d) şi metodele de lucru şi de producţie aplicate de către angajator să asigure îmbunătăţirea nivelului securităţii şi al protecţiei sănătăţii lucrătorilor şi să fie integrate în ansamblul activităţilor unităţii respective şi la toate nivelurile ierarhice;
    e) să ia în considerare capacităţile lucrătorului în ceea ce priveşte securitatea şi sănătatea în muncă, atunci
    f) când îi încredinţează sarcini;
    g) să asigure ca planificarea şi introducerea de noi tehnologii să facă obiectul consultărilor cu lucrătorii sau
    h) reprezentanţii acestora în ceea ce priveşte consecinţele asupra securităţii şi sănătăţii lucrătorilor, determinate de alegerea echipamentelor, de condiţiile şi mediul de muncă;
    i) să ia măsurile corespunzătoare pentru ca, în zonele cu risc ridicat şi specific, accesul să fie permis numai
    j) lucrătorilor care au primit şi şi-au însuşit instrucţiunile adecvate.

    ART. 45.1
        Atunci când în acelaşi loc de muncă îşi desfăşoară activitatea lucrători din mai multe compartimente, angajatorul acestora are următoarele obligaţii:
    a) să coopereze în vederea implementării prevederilor privind securitatea, sănătatea şi igiena în muncă, luând în considerare natura activităţilor;
    b) să îşi coordoneze acţiunile în vederea protecţiei lucrătorilor şi prevenirii riscurilor profesionale, luând în considerare natura activităţilor;
    c) să se informeze reciproc despre riscurile profesionale;
    d) să informeze lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora despre riscurile profesionale.

        Măsurile privind securitatea, sănătatea şi igiena în muncă nu trebuie să comporte în nici o situaţie obligaţii financiare pentru lucrători. Angajatorul are obligaţia să asigure toţi salariaţii pentru risc de accidente în muncă şi boli profesionale, în condiţiile legii.

    ART. 45.2
        În vederea asigurării condiţiilor de securitate şi sănătate în muncă şi pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, angajatorul are următoarele obligaţii:
    a) să adopte, din faza de cercetare, proiectare şi execuţie a construcţiilor, a echipamentelor de muncă, soluţii conforme prevederilor legale în vigoare privind securitatea şi sănătatea în muncă, prin a căror aplicare să fie eliminate sau diminuate riscurile de accidentare şi de îmbolnăvire profesională a lucrătorilor;
    b) să întocmească un plan de prevenire şi protecţie compus din măsuri tehnice, sanitare, organizatorice şi de altă natură, bazat pe evaluarea riscurilor, pe care să îl aplice corespunzător condiţiilor de muncă specifice unităţii;
    c) să stabilească pentru lucrători prin fişa postului, atribuţiile şi răspunderile ce le revin în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, corespunzător funcţiilor exercitate;
    d) să elaboreze instrucţiuni proprii, în spiritul prezentei legi, pentru completarea şi/sau aplicarea reglementărilor de securitate şi sănătate în muncă, ţinând seama de particularităţile activităţilor şi ale locurilor de muncă aflate în responsabilitatea lor;
    e) să asigure şi să controleze cunoaşterea şi aplicarea de către toţi lucrătorii a măsurilor prevăzute în planul de prevenire şi de protecţie stabilit, precum şi a prevederilor legale în domeniu/ securităţii şi sănătăţii în muncă, prin lucrătorii desemnaţi, prin propria competenţă sau prin servicii externe;
    f) să ia măsuri pentru asigurarea de materiale necesare informării şi instruirii lucrătorilor, cum ar fi afişe, pliante, filme cu privire la securitatea şi sănătatea în muncă;
    g) să asigure informarea fiecărei persoane, anterior angajării în muncă, asupra riscurilor la care aceasta este expusă la locul de muncă, precum şi asupra măsurilor de prevenire şi de protecţie necesare;
    h) să ia măsuri pentru autorizarea exercitării meseriilor şi a profesiilor prevăzute de legislaţia specifică;
    i) să angajeze numai persoane care, în urma examenului medical şi a testării psihologice corespunzător sarcinilor de muncă pe care urmează să le execute şi să asigure controlul medical periodic, după caz, controlul psihologic periodic, ulterior angajării;
    j) controlul medical periodic se efectuează anual de către medicul de medicina muncii şi cuprinde examen clinic obligatoriu, examen psihologic obligatoriu (sau, după caz, examen psihiatric acolo unde medicul specialist de medicina muncii şi psihologul consideră că este cazul) şi examene de laborator care vor fi cerute de medicul de medicina muncii la fiecare salariat, după caz. În cazul personalului care prezintă expunere la factori de risc biologici (hepatite, HIV, etc.), examenele de laborator specifice, precum şi calendarul vaccinării acestor salariaţi vor fi stabilite de medicul de medicina muncii;
    k) să ţină evidenţa zonelor cu risc ridicat şi specific;
    l) să asigure funcţionarea permanentă şi corectă a sistemelor şi dispozitivelor de protecţie, a aparaturii de măsură şi control, precum şi a instalaţiilor de captare, reţinere şi neutralizare a substanţelor nocive degajate în desfăşurarea proceselor tehnologice;
    m) să prezinte documentele şi să dea relaţiile solicitate de inspectorii de muncă în timpul controlului sau al efectuării cercetării evenimentelor;
    n) să asigure realizarea măsurilor dispuse de inspectorii de muncă cu prilejul vizitelor de control şi al cercetării evenimentelor;
    o) să desemneze, la solicitarea inspectorului de muncă, lucrătorii care să participe la efectuarea controlului sau la cercetarea evenimentelor;
    p) să nu modifice starea de fapt rezultată din producerea unui accident mortal sau colectiv, în afară de cazurile în care menţinerea acestei stări ar genera alte accidente ori ar periclita viaţa accidentaţilor şi a altor persoane;
    q) să asigure echipamente de muncă fără pericol pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor;
    r) să asigure echipamente individuale de protecţie;
    s) să acorde obligatoriu echipament individual de protecţie nou, în cazul degradării sau al pierderii calităţilor de protecţie, cel puţin un set de echipamente pe an.

        În cazul în care angajatorul nu ia în considerare propunerile Comitetului de Securitate şi Sănătate în Muncă, trebuie să motiveze decizia sa în faţa comitetului; motivaţia va fi consemnată în procesul-verbal.

    ART. 46
    COMISIA DE FARMACOVIGILENŢĂ ŞI A PRESCRIPŢIEI MEDICAMENTULUI
    (1) Având în vedere necesitatea optimizării utilizării medicamentelor, precum şi folosirea judicioasă a fondurilor băneşti destinate medicamentelor, la nivelul spitalului a fost înfiinţată şi funcţionează această comisie, alcătuită din Directorul Medical - preşedinte, medici, farmacistul-şef şi asistent farmacie - secretar.
    ART. 46.1
        Principalele atribuţii ale Comisiei de farmacovigilenţă şi prescripţiei medicamentului sunt:
    a) stabileşte coordonatele principale privind consumul de medicamente şi materiale sanitare la nivelul spitalului, în vederea utilizării judicioase a fondurilor spitalului, prevenirii polipragmaziei şi a rezistenţei la medicamente;
    b) analizează referatele de necesitate trimise conducerii în vederea aprobării şi avizării lor de către medici specialişti corespunzători profilului de acţiune al medicamentului solicitat;
    c) analizează (identificând factorii de risc şi a mecanismelor fundamentale ale reacţiilor adverse), monitorizează şi evaluează reacţiile adverse semnalate de către medicul curant în concordanţă cu tratamentul şi anamneza pacientului şi cu prevederile din prospectul şi rezumatul caracteristicilor produsului;
    d) raportează reacţiile adverse la Centrul de Farmacovigilenţă din Agenţia Naţională a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale pe formularele tip publicate de aceasta pe site-ul www.anmdm.ro
    e) cooperează cu Agenţia Naţională a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale în probleme de farmacovigilenţă;
    f) cooperează cu deţinătorii autorizaţiilor de punere pe piaţă a medicamentelor în probleme de farmacovigilenţă la produsele din portofoliul acestora;
    g) analizează şi difuzează informaţiile necesare prescrierii corecte şi reglementării circulaţiei produselor medicamentoase;
    h) verifică utilizarea raţională şi în siguranţă a produselor medicamentoase;
    i) evaluează şi comunică raportul risc/beneficiu pentru produsele medicamentoase;
    j) estimează împreună cu medicii şefi de secţie necesităţile cantitative şi calitative ale medicamentelor folosite în desfăşurarea activităţii din institut şi participă la procedurile de licitaţii pentru medicamente.
    k) urmăreşte şi evaluează periodic cheltuielile şi consumul de medicamente şi materiale sanitare la nivelul sectoarelor de activitate medicală din unitate
    l) stabileşte priorităţile în ceea ce priveşte politica de achiziţii de medicamente/materiale sanitare;
    m) stabileşte lista de medicamente de bază, obligatorii, care să fie în permanenţă accesibile în farmacia institutului;
    n) stabileşte lista de medicamente care se achiziţionează doar în mod facultativ, la cazuri bine selecţionate şi documentate medical, pe bază de referat; aceasta din urmă trebuie să prezinte criteriile pe baza cărora se face recomandarea, susţinute cu buletine de analiză şi recomandări de experţi;
    o) verifică corespondenţa baremului aparatului de urgenţă cu cel aprobat de conducerea spitalului şi conform legislaţiei în vigoare;
    p) verifică existenţa şi păstrarea documentelor privind persoanele împuternicite cu manipularea (ridicarea, transportul, administrarea) stupefiantelor la nivelul spitalului;
    q) verifică modul de distrugere a stupefiantelor al căror termen de valabilitate a expirat, de ambalare şi de eliminare a deşeurilor astfel rezultate
    r) verifică modul de păstrare, evidenţa şi circuitul stupefiantelor la nivelul spitalului;
    s) poate solicita întocmirea de rapoarte periodice de la şefii de secţie privind administrarea de medicamente în funcţie de incidenţa diferitelor afecţiuni şi consumul de materiale sanitare;
    t) participă la elaborarea de protocoale terapeutice pe profiluri de specialitate medicală bazate pe bibliografia naţională şi internaţională şi pe condiţiile locale;
    u) verificarea continuă a stocului de medicamente de bază, pentru a preveni disfuncţionalităţi în asistenţa medicală;
    v) verificarea ritmică a cheltuielilor pentru medicamente şi analiza lor cu raportarea lunară a situaţiei financiare;
    w) se întruneşte semestrial şi ori de câte ori este necesar pentru discutarea aspectelor de farmacovigilenţă la medicamentele utilizate;
    x) elaborează raport de activitate anual privind activitatea desfăşurată
    y) dispune întreruperea administrării de medicamente cu regim special în cazul când tratamentul este considerat inutil.
    z) prezintă periodic informări cu privire la această activitate şi face propuneri de îmbunătăţire a acestei activităţi - aceste informări vor fi adresate Consiliului Medical pentru aducere la cunoştinţă.
    aa) înaintează Consiliului Medical propuneri pentru introducerea în planul anual de achiziţii publice, a necesarului de medicamente şi materiale sanitare, fundamentat în urma evaluării şi analizării cazuisticii.
    bb) implementează şi monitorizează bunele practici de utilizare a antibioticelor în spital prin:
    - monitorizarea modului de administrare al antibioticelor;
    – elaborarea protocolului de administrare a antibioticelor;
    – implementarea masurilor de verificare a respectării protocoalelor privind administrarea antibioticelor;
    – analiza rezultatelor introducerii protocoalelor (rezistenţa germenilor la antibiotice, costurile consumului de antibiotice în spital, mortalitate în infecţiile grave, etc)

    ART. 46
        Farmacistul-şef face parte din comisia de farmacovigilenţă. Acesta verifică corespondenţa baremului aparatului de urgenţă cu cel aprobat de conducerea spitalului în conformitate cu legislaţia în vigoare. După analiza cazului în comisia de farmacovigilenţă, aceasta va trimite o informare Consiliul Medical spre luare la cunoştinţă. Comisia de farmacovigilenţă, se va întruni semestrial şi va întocmi un raport al activităţii.

    ART. 47
    COMISIA DE TRANSFUZII ŞI HEMOVIGILENŢĂ
    (1) Comisia de transfuzii şi hemovigilenţă este constituită şi funcţionează în conformitate cu legislaţia în vigoare.
    (2) Conform legii, se înfiinţează comisiile de transfuzie şi hemovigilenţă la nivelul fiecărui spital utilizator de sânge şi de componente sanguine.
    (3) Componenţa Comisiei de transfuzii şi hemovigilenţă este următoarea:
    a) Medicul coordonator al UTS, cu rol de preşedinte
    b) Directorul Medical
    c) Reprezentanţi ai principalelor secţii utilizatoare de terapie transfuzională din spital (chirurgie şi ATI)
    d) 1 reprezentant al farmaciei spitalului
    e) 1 reprezentant al Biroului Administrativ
    f) 1 reprezentant al Centrului de transfuzie sanguină teritorial

    (4) Membrii comisiei se întrunesc de două ori pe an (semestrial), pentru evaluarea sistemului de hemovigilenţă sau ori de câte ori este necesar.
    (5) Preşedintele comisiei desemnează membrii care participă la efectuarea anchetelor epidemiologice şi a studiilor privind factorii implicaţi în producerea reacţiilor sau incidentelor adverse severe (donator, unitate de sânge sau produs sanguin, primitor).
    (6) Comisia este sesizată în legătură cu orice problemă privitoare la circuitul de transmitere a informaţiilor pentru ameliorarea eficacităţii hemovigilenţei.
    (7) Preşedintele comisiei întocmeşte rapoarte bianuale de evaluare a hemovigilenţei pe care le transmite centrului de transfuzie teritorial.
    (8) Comisia prevăzută funcţionează pe baza Regulamentului Intern, R.O.F., implementează regulile şi procedurile de hemovigilenţă şi urmăreşte respectarea lor.
    ART. 47.1
        Principalele atribuţii ale Comisiei de Transfuzii şi Hemovigilenţă:
    a) monitorizează nivelul de asigurare a securităţii transfuzionale la nivelul spitalului;
    b) elaborarea procedurilor şi protocoalelor specifice activităţii de transfuzie şi hemovigilenţă, cu respectarea ghidurilor de utilizare a sângelui total şi a componentelor sanguine;
    c) evaluează nivelul de pregătire profesională în domeniul transfuziei sanguine a tuturor categoriilor de personal implicate în activitatea de transfuzie sanguină din spital;
    d) monitorizează utilizarea corectă a terapiei transfuzionale în secţiile spitalului;
    e) verificarea dosarului medical/a foii de observaţie al/a pacientului cu privire la existenţa tuturor documentelor legate de activitatea transfuzională;
    f) verificarea condiţiilor de preluare, de stocare şi distribuţie a depozitelor de sânge din unitatea de transfuzie sanguină a spitalului;
    g) organizează şi monitorizează funcţionarea sistemului de hemovigilenţă la nivelul spitalului şi colaborarea cu centrul de transfuzie teritorial în analiza reacţiilor şi incidentelor adverse severe;
    h) transmite coordonatorului teritorial de hemovigilenţă, autorităţilor de sănătate publică şi inspecţiilor de stat teritoriale, rapoartele, conform anexei nr. 3 - partea C şi anexei nr. 4 - partea B din 0rd. nr. 1228/2006, pentru aprobarea Normelor privind organizarea sistemului de hemovigilenţă, de asigurare a trasabilităţii, precum şi a Regulamentului privind sistemul de înregistrare şi raportare în cazul apariţiei de incidente şi reacţii adverse severe legate de colecta şi administrarea de sânge şi de componente sanguine umane cu modificările şi completările ulterioare
    i) elaborează şi implementează în colaborare cu responsabilul cu asigurarea calităţii din spital, a sistemului de calitate în unitatea de transfuzie sanguină din spital şi la nivelul secţiilor, privind activitatea de transfuzie sanguină.
    j) elaborează şi înaintează către Consiliul medical Raportul anual de activitate.

    ART. 48
    COMISIA de ANALIZĂ a CAZURILOR DRG INVALIDATE
    (1) Comisia de analiză a cazurilor DRG (Diagnosis Related Group) invalidate este constituită prin decizia managerului şi funcţionează în următoarea componenţă:
    a) preşedinte (medic)
    b) membri (medici şi Şef Birou de evaluare şi statistică medicală)
    c) secretar (referent din cadrul Biroului de evaluare şi statistică medicală)

    ART. 48.1
        Principalele atribuţii ale comisiei de analiză a cazurilor DRG:
    a) comisia va analiza dosarele medicale originale ale pacienţilor externaţi urmărindu-se motivul internării, diagnosticele principale şi secundare (acordându-se atenţie relaţiei dintre acestea atât din punct de vedere medical, cât şi al cronologiei acestora), secţia/secţiile în care a fost îngrijit şi din care a fost externat pacientul, motivul externării, intervenţiile chirurgicale (tipul acestora, eventualele complicaţii) precum şi alte informaţii pe care Comisia le consideră utile.
    b) analiza fiecărui caz se va concretiza cu un raport scris semnat de membrii comisiei care au participat la evaluarea respectivă.
    c) analizarea foilor de observaţii nevalidate de Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti, face propuneri la Casa de Asigurări de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti pentru revalidare şi prezintă soluţii pentru reducerea numărului de cazuri nevalidate;
    d) prezentarea periodică de informaţii institutului privind concluziile analizelor făcute şi propunerea de îmbunătăţire a activităţii.

    (2) Membrii comisiei vor participa în funcţie de necesitate şi cu ocazia analizării cazurilor nevalidate pentru care s-a solicitat validarea prin Comisia de analiză formată împreună cu reprezentanţii ai casei de asigurări de sănătate conform reglementărilor în vigoare.

    ART. 49
    COMISIA DE ANALIZĂ A DECESELOR
    (1) Comisia de Analiză a Deceselor este constituită prin decizia Managerului, funcţionează în conformitate cu Legea nr. 95/2006, privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare şi are următoarea componenţă: un preşedinte - şeful Laboratorului de anatomie patologică, membri: şef secţia chirurgie endocrină, şef secţia ATI, şef laborator analize medicale, şef laborator radiologie şi imagistică medicală, farmacist şef, asistent şef secţia ATI şi un secretar: asistent medical.
    ART. 49.1
        Principalele atribuţii ale Comisiei de Analiză a Deceselor sunt:
    a) Analizează periodic, sau de câte ori este nevoie, numărul deceselor înregistrate în activitatea spitalului, astfel:
    - Numărul deceselor în totalitate
    – Numărul deceselor la 24 de ore, 48 de ore şi 72 de ore de la internarea pacientului
    – Numărul deceselor intraoperatorii
    – Numărul deceselor postoperatorii la 24 de ore şi 48 de ore de la intervenţia operatorie

    b) analizează motivele medicale care au dus la decesul pacienţilor, cuprinse în FOCG (Foaie de Observaţie Clinică Generală) şi Certificatul de deces;
    c) solicită medicului curant justificarea activităţilor medicale legate de pacientul decedat, pentru cazurile de deces survenite în spital;
    d) analizează gradul de concordanţă între diagnosticul de internare, diagnosticul de externare şi final (anatomopatologic);
    e) în situaţia în care se constată un deces survenit ca urmare a acţiunii personalului medical (malpraxis) prezintă cazul conducerii spitalului în vederea luării de măsuri necesare;
    f) redactează un proces verbal de şedinţa în care consemnează rezultatele activităţii, prezentând concluziile analizei;
    g) comisia de analiză a deceselor se va întruni anual sau ori de câte ori este nevoie. Procesele verbale ale şedinţelor Comisiei de analiză a deceselor vor fi înaintate spre analiză Managerului/Directorului medical.
    h) elaborează şi înaintează către Consiliul medical Raportul anual de activitate

    ART. 50
    COMISIA DE ETICĂ A CONSILIULUI ŞTIINŢIFIC
    (1) Comisia de etică a Consiliului Ştiinţific a Institutului Naţional de Endocrinologie C.I. Parhon denumită în continuare CECS este organ consultativ fără personalitate juridică pe lângă Consiliul Ştiinţific şi are ca obiectiv principal supravegherea respectării principiilor de etică în cercetarea ştiinţifică desfăşurată pe subiecţi umani şi pe animale de experienţă şi promovarea cercetării ştiinţifice în acest spirit.
    (2) Comisia de etică a Consiliului Ştiinţific se constituie în baza legislaţiei în vigoare privind buna conduită în cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică şi inovare prin Decizie Managerială a Managerului Institutului Naţional de Endocrinologie C.I. Parhon.
    ART. 50.1
    Componenta Comisiei de etică a Consiliului Ştiinţific
    (1) Comisia de etică a Consiliului Ştiinţific este formată din preşedinte, 13 membri cu drept de vot, şi secretariat, numiţi prin Decizie a Managerului Institutului pe o perioadă de 4 ani.
    (2) Revocarea membrilor Comisiei de etică a Consiliului Ştiinţific se face motivat prin Decizie a Managerului.

    ART. 50.2
    Funcţionarea Comisiei de etică a Consiliului Ştiinţific
    (1) Comisia de etică a Consiliului Ştiinţific funcţionează în şedinţe lunare în plen, convocate de către preşedinte sau în absenţa acestuia de alt membru delegat cu atribuţii de preşedinte. Şedinţele sunt legal constituite în prezenţa a 2 treimi din membri, iar deciziile se adoptă prin votul majorităţii simple a celor prezenţi. Procesele verbale ale şedinţelor Comisiei de etică a Consiliului Ştiinţific vor fi consemnate în scris de secretariatul Comisiei de etică a Consiliului Ştiinţific.
    (2) Avizele, propunerile şi hotărârile Comisiei de etică a Consiliului Ştiinţific se adoptă prin votul majorităţii simple a celor prezenţi. Votează numai acei membri care nu se află într-un conflict de interese cu proiectul sau cu investigatorul principal. Voturile exprimate în plen sau pe e-mail vor fi consemnate prin semnătura olografă în avizul Comisiei de etică a Consiliului Ştiinţific.
    (3) Deciziile Comisiei de etică a Consiliului Ştiinţific în raport cu proiectele de cercetare supuse avizării sunt:
    a) Proiectul aprobat aşa cum a fost prezentat comisiei
    b) Proiectul aprobat cu solicitarea unor rectificări şi nu va fi demarat până la îndeplinirea acestor cerinţe. După îndeplinirea lor, proiectul poate fi demarat imediat, fără o nouă avizare a Comisiei de etică a Consiliului Ştiinţific
    c) Proiectul nu a fost aprobat deoarece prezintă deficienţe majore care impun revizia proiectului. După ce a îndeplinit cerinţele, cercetătorul poate readuce proiectul în faţa Comisiei de etică a Consiliului Ştiinţific pentru o nouă avizare

    (4) Comunicarea deciziei Comisiei de etică a Consiliului Ştiinţific către cercetătorul aplicant se va face în termen de 14 zile de la şedinţa în plen la care a fost discutat proiectul.
    (5) Înregistrările relevante precum lista membrilor, procesele verbale de şedinţă, avizele, corespondenţa se vor păstra minim 3 ani de la terminarea evaluării studiului la secretariatul Comisiei de etică a Consiliului Ştiinţific
    (6) Pentru activitatea depusă, membrii Comisiei de etică a Consiliului Ştiinţific nu primesc indemnizaţie.

    ART. 50.3
        Atribuţiile Comisiei de etică a Consiliului Ştiinţific:
    a) Stabileşte principiile etice ale cercetării în Institut
    b) Stabileşte procedurile specifice de urmat pentru aprobarea desfăşurării studiilor de cercetare în Institut
    c) Emite avizul Comisiei de etică a Consiliului Ştiinţific conţinând opinii şi recomandări în legătură cu problemele de natură etică din studiile propuse spre aprobare.
    d) Urmăreşte aplicarea şi respectarea dispoziţiilor legale referitoare la normele de conduită morală şi profesională de către personalul implicat în cercetare
    e) Analizează cazurile sesizate referitoare la încălcarea normelor de bună conduită în cercetare şi face propuneri de soluţionare/aplicare sancţiuni către conducerea Institutului.

    ART. 51
    COMISIA DE AVIZARE INTERNĂ A PROIECTELOR DE CERCETARE
    (1) Comisia de avizare internă a proiectelor de cercetare este compusă din membri desemnaţi pentru monitorizarea calităţii ştiinţifice a proiectelor de cercetare, această componenţă fiind propusă de Consiliul Ştiinţific, prin decizie a managerului.
    (2) Atribuţiile comisiei sunt următoarele:
    a) Verifică dacă a fost realizată planificarea activităţilor şi resurselor aferente realizării etapei în derulare a proiectului;
    b) Verifică dacă aceste activităţi sunt corespunzătoare realizării obiectivului propus şi în concordanţă cu prevederile contractului;
    c) Verifică dacă lucrările executate corespund clauzelor contractuale;
    d) Verifică dacă toate documentele necesare efectuării plăţii există şi sunt corect întocmite.

    (3) Concluziile lucrării, principalele rezultate obţinute şi datele privind efectuarea cheltuielilor sunt prezentate în Raportul intermediar de activitate şi în documentele sale însoţitoare

    ART. 52
    COMISIA MULTIDISCIPLINARĂ PENTRU ANALIZA CAZURILOR COMPLEXE
    (1) Comisia se constituie, la propunerea directorului medical, prin decizie a managerului.
    (2) Comisia va fi compusă din medici din toate specialităţile existente în spital şi va fi condusă de decanul de vârstă al comisiei sau de cadrul universitar cu cel mai înalt grad profesional.
    ART. 52.1
        Atribuţiile acestei comisii, stabilite prin decizie sunt următoarele:
    a) prezentarea şi analiza cazurilor complexe, la cererea medicului curant,
    b) definirea diagnosticului principal şi a diagnosticelor secundare ale pacientului respectiv;
    c) agreerea unui plan de investigaţii şi terapeutic;
    d) monitorizarea evoluţiei şi ajustarea tratamentului în funcţie de informaţiile suplimentare primite pe parcursul spitalizării.

    ART. 53
    COMISIA MULTIDISCIPLINARĂ ONCOLOGICĂ
    (1) Comisia are ca obiectiv colaborarea în interesul pacientului, în vederea stabilirii conduitei terapeutice şi planificarea etapelor de tratament care urmează a fi efectuate în spital sau în alte unităţi sanitare în funcţie de caz.
    (2) Componenţa comisiei este următoarea: preşedinte, medic oncolog, medic curant endocrinolog, medic chirurg, medic ATI, medic radioterapeut, medic radiolog, medic anatomopatolog, psiholog, alte specialităţi în funcţie de caz (biologie moleculară şi genetică, diabet zaharat şi boli de nutriţie, ORL, gastroenterologie, telemedicină), secretar.
    (3) Comisia se va întruni periodic şi ori de câte ori este nevoie, la solicitarea oricărui medic specialist/primar, din cadrul Institutului, care doreşte discutarea cazului.
    (4) Activitatea Comisiei multidisciplinare de oncologie cuprinde mai multe etape:
    a) Prezentarea noului caz diagnosticat
    b) Analiza dosarului pacientului în plenul comisiei;
    c) Emiterea deciziei terapeutice;
    d) Completarea deciziei în Registrul Instituţional al bolnavului cu cancer
    e) Medicii curanţi comunică pacientului decizia comisiei.

    (5) Medicul curant, cu acordul pacientului, sau al aparţinătorului legal va solicita întrunirea comisiei multidisciplinare, pentru a propune un nou tratament, sau pentru prezentarea datelor medicale noi care impun rediscutarea cazului.
    (6) Pentru un pacient cu recurenţă de boală, comisia se întruneşte pentru a stabili un nou plan terapeutic.
    (7) Decizia comisiei terapeutice este înmânată fiecărui pacient în scris, de către medicul curant, semnată de toţi participanţii la comisie, astfel pacientul având practic o imagine clară a paşilor de urmat în tratamentul său cu efecte benefice în scăderea anxietăţii legate de diagnosticul oncologic.
    (8) Prin intermediul comisiei multidisciplinare de oncologie se vor valida inclusiv cazurile clasice

    ART. 54
    COMISIA DE ARBITRAJ privind oportunitatea unei Intervenţii Medicale
    (1) Comisia se constituie, prin decizie a managerului, la solicitarea medicului curant sau aparţinătorilor, reprezentanţilor legali ai pacienţilor, care nu îşi pot exprima consimţământul, sau în situaţiile în care aparţinătorii sau reprezentanţii desemnaţi ai pacientului nu sunt de acord cu intervenţiile terapeutice propuse de medicul curant.
    (2) Comisia pentru pacienţii din spital este condusă de manager şi mai cuprinde încă 2 membri arbitrali (medici din spital, alţii decât medicul curant), desemnaţi de manager, la propunerea Consiliului Medical.
    (3) Managerul asigură conducerea curentă a litigiului şi exercită atribuţiile referitoare la organizarea şi administrarea litigiului arbitral.
    (4) Comisia are următoarele atribuţii:
    a) la cererea părţilor, asigură organizarea arbitrajului;
    b) analizează toate aspectele medicale şi bioetice ale cazului respectiv;
    c) soluţionează cazul prin luarea deciziei referitoare la intervenţia terapeutică care se va aplica pacientului, decizie semnată de întreaga comisie;
    d) consemnează în registrul comisiei de arbitraj, prin secretariatul comisiei, toate punctele de vedere şi decizia finală.

    ART. 55
    COMISIA DE APĂRARE ÎN CAZ DE DEZASTRE
    (1) Comisia de apărare în caz de dezastre se constituie prin decizia Managerului şi are următoarea componenţă:
    - Director medical
    – Şefi de secţie şi laboratoare, farmacist şef.
    – Asistenţi şefi secţii
    – Şef birou administrativ
    – Responsabil PSI, SU
    – Director financiar
    – Asistent şef unitate

    ART. 55.1
        În calitate de membri, în Comisia de Apărare în caz de Dezastre din cadrul Institutului Naţional de Endocrinologie "C.I. Parhon", persoanele nominalizate au următoarele atribuţii:
    a) elaborează planuri proprii de apărare în caz de dezastru şi le supun spre aprobare comisiilor locale de apărare împotriva dezastrelor;
    b) constituie mijloacele materiale necesare pentru intervenţie şi le menţin în stare operativă;
    c) organizează înştiinţarea şi alarmarea salariaţilor pentru apărarea împotriva dezastrelor;
    d) respectă normele şi normativele specifice, emise de organele competente, privitoare la amplasarea, proiectarea şi execuţia instalaţiilor şi construcţiilor de orice natura;
    e) constituie din timp, pe fiecare schimb de lucru, subunităţi de serviciu din formaţiile de protecţie civilă şi asigură instruirea periodică a acestora pentru aplicarea măsurilor stabilite în planurile de protecţie şi de intervenţie;
    f) organizează pregătirea cadrelor medico-sanitare în probleme specifice de acordare a asistenţei medicale în situaţii de dezastru;
    g) colaborează cu Comandamentul Protecţiei Civile care planifică, organizează şi conduce exerciţii generale şi aplicaţii în scopul pregătirii factorilor de decizie şi a populaţiei pentru intervenţia în situaţii de dezastre şi epidemii;
    h) asigură asistenţa medicală în caz de dezastre, pentru utilizarea reţelei sanitare şi extinderea la nevoie a capacităţii de spitalizare;
    i) aduce la cunostinţa angajaţilor că în calitate de cetăţeni sunt obligaţi să-şi însuşească metodele de protecţie şi regulile de comportare în caz de dezastre şi să participe la activităţile organizate, potrivit legii, în acest scop; în situaţii de producere a dezastrelor, cetăţenii sunt obligaţi să participe la acţiunile de intervenţie pentru care sunt solicitaţi şi să se conformeze măsurilor stabilite de autorităţile centrale şi locale.

    ART. 56
    COMISIA de CERCETARE DISCIPLINARĂ
    (1) Comisia de Disciplină din Institutul Naţional de Endocrinologie "C.I. Parhon" funcţionează în conformitate cu legislaţia în vigoare.
    (2) Componenţa Comisiei de cercetare disciplinară este stabilită prin Decizie de către Managerul spitalului. Decizia de numire a comisiei de cercetare disciplinară se comunică fiecărui membru pentru a fi pusă în practică.
    (3) Comisia de disciplină este constituită şi funcţionează în următoarea componenţă:
    - un preşedinte: medic
    – şase membri titulari: medici, asistenţi şi consilierul juridic (avocat)
    – secretar - reprezentant al serviciului RUNOS (Resurse umane, normare şi salarizare)
    – invitaţi: reprezentant al sindicatului SANITAS, reprezentant al Ordinului asistenţilor medicali, generalişti, moaşelor şi asistenţilor medicali din România (OAMGMAMR)
    – membri supleanţi: medici, asistenţi, economişti

    (4) Pentru fiecare membru titular se desemnează câte un membru supleant care îşi desfăşoară activitatea în absenţa membrului titular corespunzător din comisia de disciplină, în cazul suspendării mandatului membrului titular corespunzător, respectiv în cazul în care mandatul acestuia a încetat înainte de termen.
    (5) Comisia de disciplină are un secretar titular şi un secretar supleant.
    ART. 56.1
    (1) Comisia de Disciplină are următoarele atribuţii:
    a) cercetarea faptelor privind încălcarea atribuţiilor de serviciu - a prevederilor Codului muncii, a regulamentului intern, a contractului individual de muncă, a ordinelor şi dispoziţiilor legale ale conducătorilor ierarhici
    b) efectuarea cercetării disciplinare prealabile, stabilirea împrejurărilor în care fapta a fost săvârşită
    c) analizarea abaterilor de la disciplina etică şi profesională;
    d) analizarea încălcării normelor legale în vigoare;
    e) analizarea încălcării normelor de etică şi deontologie medicală;
    f) analiza gradului de vinovăţie a salariatului precum şi consecinţele abaterii disciplinare;
    g) verificarea eventualelor sancţiuni disciplinare suferite anterior de salariat;
    h) propunerea sancţiunii ce urmează a fi decisă de către manager
    i) verifică elementele de formă şi de fond ale sesizării
    j) identifică obiectul sesizării;
    k) stabileşte, dacă este cazul, ca în afară de salariat să mai participe şi alte persoane a căror prezenţă este necesară pentru stabilirea adevărului şi soluţionarea cauzei;
    l) efectuează cercetarea disciplinară prealabilă, propriu-zisă, în cadrul căreia poate solicita documentele considerate necesare şi concludente pentru aflarea adevărului şi soluţionarea cauzei;
    m) întocmeşte, pe baza proceselor verbale de şedinţă (dacă este cazul), procesul verbal de finalizare a cercetării disciplinare a faptei, cu propunerea de sancţionare;
    n) transmite procesul verbal de propunere a sancţiunii, managerului.

    (2) Managerul poate să aplice propunerea Comisiei de cercetare disciplinară sau poate dispune o altă sancţiune.

    ART. 56.2
    (1) Sancţiunile disciplinare pe care le poate aplica Managerul în cazul în care salariatul săvârşeşte o abatere disciplinară sunt:
    a) avertismentul scris;
    b) retrogradarea din funcţie, cu acordarea salariului corespunzător funcţiei în care s-a dispus retrogradarea, pentru o durată ce nu poate depăşi 60 de zile;
    c) reducerea salariului de bază pe o durată de 1-3 luni cu 5-10%;
    d) reducerea salariului de bază şi/sau, după caz, şi a indemnizaţiei de conducere pe o perioadă de 1-3 luni cu 5-10%;
    e) desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă.

    (2) Amenzile disciplinare sunt interzise.
    (3) Managerul dispune aplicarea sancţiunii disciplinare printr-o decizie emisă în formă scrisă, în termen de 30 de zile calendaristice de la data luării la cunoştinţă despre săvârşirea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârşirii faptei.

    ART. 56.3
    (1) Comisia are obligaţia de a-şi desfăşura activitatea cu respectarea următoarelor:
    a) convoacă în scris salariatul cercetat, cu cel puţin 3 zile lucrătoare înainte;
    b) convocarea va cuprinde cel puţin obiectul, data şi locul întrevederii;
    c) în cadrul cercetării se vor stabili faptele şi urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârşite, precum şi orice date concludente pe baza cărora să se poată stabili existenţa sau inexistenţa vinovăţiei;
    d) ascultarea şi verificarea apărărilor salariatului cercetat sunt obligatorii;
    e) neprezentarea salariatului la convocarea făcută în condiţiile prevăzute la lit. a) fără un motiv obiectiv dă dreptul angajatorului să dispună sancţionarea, fără efectuarea cercetării disciplinare prealabile;
    f) activitatea de cercetare a abaterii disciplinare impune stabilirea următoarelor aspecte: împrejurările în care fapta a fost săvârşită; gradul de vinovăţie al salariatului; consecinţele abaterii disciplinare; comportarea generală în serviciu a salariatului; eventualele sancţiuni disciplinare suferite anterior de acesta.

    (2) Salariatul are dreptul de a cunoaşte toate actele şi faptele cercetării şi să solicite în apărare probele pe care le consideră necesare.
    (3) Comisia propune aplicarea sau neaplicarea unei sancţiuni disciplinare după finalizarea cercetării.
    (4) La stabilirea sancţiunii se va ţine seama de cauzele şi gravitatea faptei, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de gradul de vinovăţie a salariatului, de eventualele sancţiuni disciplinare suferite anterior de acesta.
    (5) Decizia de sancţionare disciplinară, sub sancţiunea nulităţii, va conţine următoarele elemente:
    a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară;
    b) precizarea prevederilor Regulamentul Intern sau contractul colectiv de muncă aplicabil, contractului individual de muncă, fişa postului, Codul de conduită etică care au fost încălcate de salariat;
    c) motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de salariat în timpul cercetării disciplinare prealabile sau motivele pentru care, nu a fost efectuată cercetarea;
    d) temeiul de drept în baza căruia sancţiunea disciplinară se aplică;
    e) termenul în care sancţiunea poate fi contestată;
    f) instanţa competentă la care sancţiunea poate fi contestată.

    (6) Decizia de sancţionare disciplinară se întocmeşte în două exemplare originale, dintre care unul este comunicat salariatului sancţionat disciplinar, iar celălalt va fi depus la dosarul personal al salariatului, fiindu-i anexată dovada comunicării.
    (7) Decizia de sancţionare va fi semnată de Managerul unităţii.
    (8) Decizia de sancţionare va fi dusă la îndeplinire de Serviciul Resurse Umane, Normare şi Salarizare al unităţii, respectiv pentru înregistrarea acestei sancţiuni în dosarul salariatului.
    (9) Decizia de sancţionare se comunică salariatului în cel mult 5 zile calendaristice de la data emiterii şi produce efecte de la data comunicării.
    (10) Comunicarea se predă personal salariatului, cu semnătură de primire, ori, în caz de refuz al primirii, prin scrisoare recomandată, la domiciliul sau reşedinţa comunicată de acesta.
    (11) În situaţiile în care în urma procesului verbal al Comisiei, a deliberării şi deciziei Managerului, se stabileşte că salariatul cercetat nu este vinovat/nu poate răspunde disciplinar (deşi abaterea disciplinară există, sunt incidente, cauze care înlătură răspunderea disciplinară), salariatului îi vor fi comunicate în scris motivele pentru care fapta pentru care a fost cercetat nu constituie abatere disciplinară sau motivele pentru care este înlăturată răspunderea disciplinară.
    (12) Decizia de sancţionare poate fi contestată de salariat la instanţele judecătoreşti competente în termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicării.
    (13) Ridicarea şi radierea sancţiunii este condiţionată de comportamentul salariatului sancţionat, care în decurs de un an de la data aplicării sancţiunii nu a mai săvârşit abateri disciplinare, îmbunătăţindu-şi activitatea şi comportamentul.
    (14) Ridicarea şi radierea sancţiunii se poate dispune de către Manager, în urma unei cercetări amănunţite a situaţiei de fapt, avându-se în vedere materialul probator (rapoartele de monitorizare ale şefului ierarhic superior, cererea şi dovezile aduse de salariat).

    ART. 57
    COMISIA de SELECŢIONARE a DOCUMENTELOR pentru ARHIVARE
    (1) Comisia de selecţionare a documentelor în vederea arhivării este constituită pe baza deciziei managerului şi îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu prevederile Legii arhivelor naţionale şi este alcătuită astfel: preşedinte: medic, membrii: medici, economişti, referenţi de specialitate, şef birou administrativ şi arhivarul.
    (2) Comisia se va întruni anual sau ori de câte ori este nevoie, pentru a analiza fiecare unitate arhivistică în parte, stabilindu-i valoarea practică sau istorică. Hotărârea luată se consemnează într-un proces-verbal.
    ART. 57.1
        Principalele atribuţii ale Comisiei de Arhivare:
        iniţiază şi organizează activitatea de întocmire a nomenclatorului dosarelor, în cadrul unităţii respective;
    a) asigură legătura cu Arhivele naţionale, în vederea verificării şi confirmării nomenclatorului, urmăreşte modul de aplicare a nomenclatorului la constituirea dosarelor;
    b) verifică şi preia de la compartimente, pe bază de inventare, dosarele constituite; întocmeşte inventare pentru documentele fără evidentă, aflate în depozit;
    c) asigură evidenţa tuturor documentelor intrate şi ieşite din depozitul de arhivă, pe baza registrului de evidenţă curentă.

    ART. 58
    COMISIA de ANGAJARE şi PROMOVARE a PERSONALULUI şi COMISIA de SOLUŢIONARE a CONTESTAŢIILOR
    (1) La nivelul unităţii, funcţionează Comisia de Angajare şi Promovare a Personalului şi Comisia de Soluţionare a Contestaţiilor - fiecare comisie având în componenţă: un preşedinte, 2 membri, un reprezentant al organizaţiei sindicale şi un secretar.
    (2) Atât comisia de concurs, cât şi comisia de soluţionare a contestaţiilor au fiecare în componenţa lor: un preşedinte, 2 membri şi un secretar.
    (3) Preşedintele comisiei de concurs, respectiv al comisiei de soluţionare a contestaţiilor se desemnează din rândul membrilor acestora, prin actul administrativ de constituire a comisiilor.
    (4) Secretariatul comisiei de concurs şi secretariatul comisiei de soluţionare a contestaţiilor se asigură, de regulă, de către o persoană din cadrul compartimentelor de resurse umane ale autorităţii sau instituţiei publice organizatoare a concursului, acestea neavând calitatea de membri. Secretarul comisiei de concurs, care poate fi şi secretar al comisiei de soluţionare a contestaţiilor, este numit prin actul prevăzut mai sus.
    (5) Persoanele desemnate în comisiile de concurs sau de soluţionare a contestaţiilor trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:
    a) să aibă o probitate morală recunoscută;
    b) să deţină o funcţie cel puţin egală sau echivalentă cu funcţia contractuală vacantă pentru ocuparea căreia se organizează concursul;
    c) să nu se afle în cazurile de incompatibilitate sau conflict de interese.

    (6) Nu poate fi desemnată în calitatea de membru în comisia de concurs sau în comisia de soluţionare a contestaţiilor persoana care a fost sancţionată disciplinar, iar sancţiunea aplicată nu a fost radiată, conform legii.
    (7) Calitatea de membru în comisia de concurs este incompatibilă cu calitatea de membru în comisia de soluţionare a contestaţiilor.
    (8) Nu poate fi desemnată în calitatea de membru în comisia de concurs sau în comisia de soluţionare a contestaţiilor persoana care se află în următoarele situaţii:
    a) are relaţii cu caracter patrimonial cu oricare dintre candidaţi sau interesele patrimoniale ale sale ori ale soţului sau soţiei pot afecta imparţialitatea şi obiectivitatea evaluării;
    b) este soţ, soţie, rudă sau afin până la gradul al IV-lea inclusiv cu oricare dintre candidaţi ori cu un alt membru al comisiei de concurs sau al comisiei de soluţionare a contestaţiilor;
    c) este sau urmează să fie, în situaţia ocupării postului de conducere pentru care se organizează concursul, direct subordonat ierarhic al oricăruia dintre candidaţi.

    (9) Situaţiile prevăzute mai sus se sesizează de către persoana în cauză, de oricare dintre candidaţi, de conducătorul autorităţii sau instituţiei publice organizatoare a concursului ori de orice altă persoană interesată, în orice moment al organizării şi desfăşurării concursului.
    (10) Membrii comisiei de concurs sau ai comisiei de soluţionare a contestaţiilor au obligaţia să informeze, în scris, cu celeritate, persoanele care i-au desemnat despre apariţia oricărei situaţii dintre cele prevăzute mai sus. În aceste cazuri, membrii comisiei de concurs sau ai comisiei de soluţionare a contestaţiilor au obligaţia să se abţină de la participarea ori luarea vreunei decizii cu privire la concurs.
    (11) În cazul constatării existenţei uneia dintre situaţiile prevăzute mai sus, actul de numire a comisiei se modifică în mod corespunzător, în termen de cel mult două zile lucrătoare de la data constatării, prin înlocuirea persoanei aflate în respectiva situaţie cu o altă persoană care să îndeplinească condiţiile prevăzute mai sus.
    (12) În cazul în care oricare dintre situaţiile prevăzute mai sus se constată ulterior desfăşurării uneia dintre probele concursului, rezultatul probei ori probelor desfăşurate se recalculează prin eliminarea evaluării membrului aflat în situaţie de incompatibilitate sau conflict de interese, sub rezerva asigurării validităţii evaluării a cel puţin două treimi din numărul membrilor comisiei de concurs.
    (13) În situaţia în care nu este asigurată validitatea evaluării a cel puţin două treimi din numărul membrilor comisiei de concurs, procedura de organizare şi desfăşurare a concursului se reia.
    (14) Neîndeplinirea de către membrii comisiilor de concurs şi de soluţionare a contestaţiilor a obligaţiei prevăzute la art. 12 alin. (2) din H.G. nr. 286/2011, se sancţionează potrivit Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare.
    (15) În funcţie de numărul şi de specificul posturilor vacante/temporar vacante pentru care se organizează concurs, se pot constitui mai multe comisii de concurs.
    (16) Aceste Comisii sunt numite prin decizia managerului spitalului ori de câte ori este nevoie, cu cel puţin 5 zile înainte de data de susţinere a concursului, iar componenţa este stabilită în funcţie de postul care urmează să fie ocupat prin concurs sau cel ocupat de salariatul care urmează să fie promovat.
    ART. 58.1
        Comisia de concurs are următoarele atribuţii principale:
    a) selectează dosarele de concurs ale candidaţilor;
    b) stabileşte tipul probelor de concurs: proba scrisă şi/sau proba practică şi interviu, după caz;
    c) stabileşte subiectele pentru proba scrisă;
    d) stabileşte planul probei practice şi realizează proba practică;
    e) stabileşte planul interviului şi realizează interviul;
    f) notează pentru fiecare candidat proba scrisă şi/sau proba practică şi interviul;
    g) transmite secretarului comisiei rezultatele concursului pentru a fi comunicate candidaţilor;
    h) semnează procesele-verbale întocmite de secretarul comisiei după fiecare etapă de concurs, precum şi raportul final al concursului.

    ART. 58.2
        Comisia de soluţionare a contestaţiilor are următoarele atribuţii principale:
    a) soluţionează contestaţiile depuse de candidaţi cu privire la selecţia dosarelor şi cu privire la notarea probei scrise, probei practice şi a interviului;
    b) transmite secretarului comisiei rezultatele contestaţiilor pentru a fi comunicate candidaţilor.

    ART. 59
    Comisia Profesional-Ştiinţifică şi de Evaluare a Nevoilor de Pregătire Profesională a Personalului Sanitar
    (1) Atribuţiile comisiei sunt următoarele:
    a) analiza perfecţionării profesionale a personalului sanitar;
    b) analiza conduitei terapeutice în concordanţă cu pregătirea de specialitate;
    c) avizează participarea la cursurile de perfecţionare;
    d) întocmeşte planul anual de pregătire profesională;
    e) propune măsuri de participare prin rotaţie a personalului sanitar la forme de pregătire continuă;

    ART. 60
    COMISIA de COORDONARE a implementării managementului calităţii serviciilor de sănătate şi de pregătire pentru vizita de evaluare, în vederea acreditării spitalului de către ANMCS
    (1) Activitatea principală a Comisiei constă în verificarea stadiului de implementare a standardelor ANMCS (Autoritatea Naţională de Management al Calităţii în Sănătate) de acreditare a spitalelor, prin elaborarea procedurilor specifice fiecărei structuri funcţionale, raportarea indicatorilor statistici realizaţi, analiza şi monitorizarea activităţii medicale şi suport (nemedicale), la nivelul institutului şi este alcătuită din şefii tuturor structurilor medicale şi nemedicale din institut.
    ART. 60.1
    Atribuţii privind implementarea managementului calităţii serviciilor de sănătate
    a) colaborează cu toate structurile, coordonează şi implementează procesul de îmbunătăţire continuă a calităţii serviciilor;
    b) face propuneri privind obiectivele şi activităţile cuprinse în Planul anual al managementului calităţii şi siguranţei pacienţilor, pe care le supune analizei Consiliului medical. În acest sens, se asigură că recomandările cele mai pertinente de îmbunătăţire a calităţii serviciilor rezultate din analiza chestionarelor de satisfacţie a pacienţilor se regăsesc în planul de îmbunătăţire a calităţii, în funcţie de fondurile disponibile;
    c) asigură mecanismele de relaţionare a tuturor structurilor unităţii în vederea îmbunătăţirii continue a sistemului de management al calităţii, fiind în acest sens obligat să facă propuneri fundamentate legal;
    d) face propuneri fundamentate care susţin implementarea strategiilor şi obiectivelor referitoare la managementul calităţii declarate de managerul spitalului (prin planul strategic şi/sau planul de management);
    e) asigură implementarea strategiilor şi obiectivelor referitoare la managementul calităţii declarate de manager;
    f) implementează instrumente de asigurare a calităţii şi de evaluare a serviciilor oferite;
    g) coordonează analizele cu privire la eficacitatea sistemului de management al calităţii (AEM);
    h) asigură aplicarea strategiei sanitare şi politica de calitate a unităţii în domeniul medical în scopul asigurării sănătăţii şi siguranţei pacienţilor;
    i) constată neconformităţile actuale şi potenţiale, împreună cu Responsabilul cu managementul calităţii şi responsabilii secţiilor şi compartimentelor funcţionale;
    j) analizează neconformităţile constatate în derularea activităţilor de către oricare dintre membrii Comisiei şi propune managerului acţiunile de îmbunătăţire sau corective ce se impun;
    k) identifică activităţile critice care pot determina întârzieri în realizarea obiectivelor din Planul anual al managementului calităţii şi siguranţei pacienţilor, şi face propuneri în vederea sincronizării acestora;
    l) pune la dispoziţia structurii de management al calităţii serviciilor de sănătate, informaţiile necesare întocmirii analizei modului de respectare a termenelor de realizare a activităţilor în vederea identificării cauzelor de întârziere şi adoptării măsurilor în consecinţă;
    m) asigură prin membrii săi, difuzarea către întreg personalul spitalului a informaţiilor privind stadiul implementării sistemului de management al calităţii, precum şi a măsurilor de remediere/înlăturare a deficienţelor constatate;
    n) pune la dispoziţia structurii de management al calităţii serviciilor de sănătate informaţiile necesare întocmirii autoevaluări pentru monitorizarea implementării managementului calităţii şi urmăreşte ca rezultatele acestora să fundamenteze măsurile de îmbunătăţire a calităţii serviciilor, adoptate la nivelul spitalului;
    o) propune anual sau ori de câte ori se constată necesar structurii de management al calităţii serviciilor de sănătate, să evalueze punctual, nivelul de conformitate a respectării unor proceduri şi protocoale aprobate, de la nivelul tuturor sectoarelor de activitate din spital, în a căror implementare s-au constatat neregularităţi;
    p) analizează anual propunerile formulate de către structura de management al calităţii serviciilor de sănătate privind tematica pentru instruirea angajaţilor privind asigurarea şi îmbunătăţirea continuă a calităţii serviciilor de sănătate şi a siguranţei pacientului, diferenţiată pe categorii de personal, în scopul prioritizării acestora;
    q) asigură interfaţa necesară elaborării de protocoale/înţelegeri scrise între secţii privind asistenţa medicală, consultului interdisciplinar etc.;
    r) face propuneri concrete privind asigurarea cu resurse de către conducerea spitalului pentru realizarea fiecărui obiectiv din programul de management al calităţii şi siguranţei pacienţilor;
    s) realizează anual analiza obiectivităţii evaluării nivelului de satisfacţie al pacienţilor prin utilizarea chestionarelor de satisfacţie, pe care o transmite Consiliului medical;
    t) monitorizează modul de implementare a recomandărilor structurii de management al calităţii serviciilor de sănătate pentru eficientizarea activităţilor şi proceselor derulate în unitate;
    u) identifică procesele din organizaţie şi disfuncţiile produse în desfăşurarea acestora, întocmind propuneri fezabile de remediere a neajunsurilor constatate;
    v) susţine în permanenţă structura de management al calităţii serviciilor de sănătate în atingerea obiectivelor/activităţilor care privesc: acreditarea spitalului, monitorizarea post-acreditare, implementarea şi dezvoltarea continuă a conceptului de "Calitate";

    ART. 60.2
        Atribuţii privind pregătirea pentru vizita de evaluare în vederea acreditării de către Autoritatea Naţională de Management al Calităţii în Sănătate (ANMCS) şi monitorizarea post acreditare:
    a) coordonează toate activităţile desfăşurate în concordanţă cu cerinţele Standardelor de Acreditare ANMCS;
    b) coordonează şi implementează programul de acreditare a tuturor serviciilor oferite în cadrul spitalului, pe baza procedurilor specifice fiecărei secţii, compartimente medicale şi nemedicale, laborator etc.
    c) sprijină structura de management al calităţii serviciilor de sănătate în asigurarea permanentă a fluenţei comunicării inter-instituţionale, în scopul urmăririi de către A.N.M.C.S. a conformităţii spitalului cu cerinţele standardelor de acreditare şi cu celelalte prevederi legale aplicabile pe toată durata de valabilitate a acreditării, asigurând în acest sens desfăşurarea în bune condiţii a activităţilor impuse prin Ordinul Preşedintelui A.N.M.C.S. nr. 298/2020 pentru aprobarea Metodologiei privind monitorizarea procesului de implementare a sistemului de management al calităţii serviciilor de sănătate şi siguranţei pacientului şi Ordinul 433/2020 privind iniţierea monitorizării tematice a unităţilor sanitare cu paturi înscrise sau acreditate în cel de-al II-lea ciclu de acreditare, cu modificările ulterioare;
    d) în baza "Raportului intermediar de etapă de monitorizare", a "Planului de îndeplinire a cerinţelor de monitorizare" şi a "Raportului final de etapă de monitorizare" transmise spitalului de către responsabilul zonal cu monitorizarea - nominalizat de către A.N.M.C.S., sprijină structura de management al calităţii serviciilor de sănătate în vederea întocmirii de către acesta a "Planului de îndeplinire a cerinţelor de monitorizare" şi urmăreşte remedierea tuturor neconformităţilor;
    e) analizează conţinutul standardelor, criteriilor, cerinţelor şi indicatorilor şi stabileşte care este drumul de parcurs pentru a atinge cel mai înalt grad de conformitate cu acestea/aceştia, raportat la resursele aflate la dispoziţia spitalului, condiţiile concrete şi priorităţile de etapă existente, stabilind în acest sens obiectivele, activităţile, resursele şi termenele de realizare cu responsabilităţi de implementare a propunerilor formulate;
    f) coordonează elaborarea documentaţiei aferente procesului de evaluare şi acreditare împreună cu structura de management al calităţii serviciilor de sănătate (SMC).
    g) în situaţia analizei unor indicatori, îndeosebi a celor comuni mai multor liste de verificare;
    h) stabileşte un mod de acţiune comun pentru toate microstructurile care implementează respectivii indicatori;
    i) stabileşte modul de monitorizare şi evaluare a derulării proceselor avute în vedere a fi îmbunătăţite;
    j) stabileşte documentaţia necesară asigurării trasabilităţii proceselor avute în vedere a fi îmbunătăţite, eliminând documentele şi înscrisurile redundante şi inutile;
    k) identifică activităţile pentru care este necesar să se elaboreze proceduri de sistem sau operaţionale, pentru a asigura omogenitatea modului de acţiune;
    l) identifică actele medicale pentru care se consideră că este necesară elaborarea de protocoale de diagnostic şi tratament;
    m) stabileşte proceduri de monitorizare a eficacităţii şi eficienţei procedurilor şi protocoalelor;
    n) stabileşte echipele care vor elabora aceste documente. Acestea vor fi formate din personalul implicat în aplicarea acestor proceduri/protocoale;
    o) stabileşte circuitul documentelor, având în vedere siguranţa şi securitatea informaţiilor;
    p) asigură implementarea, conştientizarea şi asumarea procedurilor, protocoalelor promovate;
    q) în perioada de previzită din etapa de evaluare (coordonată de către Comisia de evaluare a spitalului nominalizată prin Ordin al preşedintelui A.N.M.C.S.), Comisia pune la dispoziţia structurii de management al calităţii (SMC), toate documentele/informaţiile necesar a fi încărcate în aplicaţia CaPeSaRo, documentele obligatorii solicitate (DOS), precum şi a eventualelor documente suplimentare necesare desfăşurării procesului de evaluare şi acreditare (DS);
    r) pe timpul vizitei propriu-zise la unitate a Comisiei de Evaluare (CE) nominalizată prin Ordin al preşedintelui A.N.M.C.S., membrii Comisiei au următoarele obligaţii:
    s) să participe la şedinţele de deschidere, informare zilnică şi informare finală;
    t) se pun de acord în ceea ce priveşte programul de evaluare împreună cu membrii CE pentru a nu perturba buna desfăşurare a activităţii unităţii;
    u) pun la dispoziţie toate documentele necesare validării conformităţii cu indicatorii, cerinţele şi criteriile standardelor de acreditare, asigurând o cooperare pro-activă cu membrii CE;
    v) transmit secretarului C.E. toate documentele solicitate în format scris sau electronic;
    w) gestionează şi aplanează eventualele situaţii tensionate determinate de vizita CE
    x) în perioada de postvizită din etapa de evaluare, face propuneri privind formularea de către unitate, în scris, în maximum 5 zile lucrătoare de la primirea proiectului de raport de evaluare, a obiecţiunilor cu privire la unele aspecte cuprinse în acesta, dacă este cazul;
    y) după elaborarea de către membrii C.E. a raportului de evaluare şi comunicarea acestuia către spital, face propuneri concrete de remediere a deficienţelor semnalate în respectivul raport.

    ART. 61
    COMISIA DE ANALIZĂ a REZULTATELOR UTILIZĂRII PROTOCOALELOR şi GHIDURILOR DE PRACTICĂ ADOPTATE ÎN UNITATE
    (1) Comisia funcţionează în conformitate cu Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Ordinului M.S.P. nr. 921/2006 privind stabilirea atribuţiilor Comitetului Director din cadrul spitalului public, Ordinului nr. 1059 din 2 septembrie 2009 pentru aprobarea ghidurilor de practică medicală.
    (2) Componenta nominală a comisiei este propusă de către Directorul Medical şi se stabileşte prin decizie internă a managerului.
    (3) Toate activităţile Comisiei vor fi consemnate în procese-verbale de şedinţă.
    ART. 61.1
        Atribuţiile Comisiei sunt următoarele:
    a) identifică afecţiunile pentru care este necesară elaborarea unor noi protocoale de diagnostic şi tratament sau de îngrijire; evaluează situaţia actuală, prin analiza şi prin evidenţierea următoarelor aspecte: modelul actual al practicii medicale, condiţiile locale, personalul, sistemele, structurile, influenţele interne şi externe, posibilele bariere şi facilităţi în vederea implementării.
    b) stabileşte revizuirea/reeditarea, menţinerea şi anularea în urma reevaluării periodice a protocoalelor în funcţie de indicatorii de eficienţă şi eficacitate şi în funcţie de apariţia unor noi ghiduri naţionale şi internaţionale;
    c) analizează semestrial abaterile de la aplicarea protocoalelor de diagnostic şi tratament/îngrijire, pe baza analizelor primare de la nivelul secţiilor
    d) analizează semestrial rezultatele utilizării protocoalelor şi ghidurilor de practică adoptate în spital, pe baza analizelor primite de la nivelul secţiilor
    e) analizează propunerile de măsuri de corecţie şi de îmbunătăţire a activităţii medicale venite de la nivelul secţiilor
    f) elaborează recomandări către Consiliului Medical şi SMC, inclusiv de prioritizare a măsurilor de adoptat.
    g) toate activităţile Comisiei vor fi consemnate în procese-verbale de şedinţă.

    ART. 61.2
        Toate protocoalele medicale vor fi elaborate în colaborare cu farmacistul/farmacistul clinician/medicul infecţionist al institutului.

    ART. 62
    COMISIA DE MONITORIZARE, COORDONARE ŞI ÎNDRUMARE METODOLOGICĂ CU PRIVIRE LA IMPLEMENTAREA SISTEMULUI DE CONTROL INTERN MANAGERIAL
    (1) La nivelul unităţii este constituită şi funcţionează, Comisia de monitorizare, conform OSGG nr. 600/2018 privind aprobarea Codului controlului intern managerial al entităţilor publice
    (2) Comisia de monitorizare are în componenţa sa: un preşedinte, un vicepreşedinte şi ca membri, conducătorii compartimentelor incluse în primul nivel de conducere din structura organizatorică a entităţii publice, cu excepţia compartimentului de audit public intern;
    (3) Comisia de monitorizare este coordonată de către un preşedinte, care poate fi conducătorul entităţii sau o altă persoană de conducere cu autoritate, delegată de acesta şi asistată de un secretariat tehnic.
    (4) Şedinţele Comisiei de monitorizare au loc periodic, trimestrial sau de câte ori se impune.
    (5) Şedinţele sunt conduse de preşedintele Comisiei. În caz de indisponibilitate a preşedintelui Comisiei de monitorizare acesta va fi înlocuit de vicepreşedinele Comisiei. În caz de indisponibilitate a unui membru, acesta poate fi înlocuit de către o persoană desemnată din cadrul structurii pe care o conduce sau face parte.
    (6) La solicitarea Comisiei de monitorizare, la şedinţele sale sau în subcomisiile constituite pot participa şi alţi reprezentanţi din structurile Institutului Naţional de Endocrinologie "C.I. Parhon", a căror contribuţie este necesară în vederea realizării atribuţiilor Comisiei de monitorizare şi a altor cerinţe.
    (7) Solicitările Comisiei de monitorizare adresate conducătorilor şi/sau subordonaţilor acestora, în contextul prevederilor de la alin (6), reprezintă sarcini de serviciu.
    ART. 62.1
        Comisia de Monitorizare are următoarele atribuţii:
    a) elaborează programul de dezvoltare a sistemului de control intern managerial al Institutului Naţional de Endocrinologie "C.I. Parhon", program care cuprinde obiective, acţiuni, responsabilităţi, termene precum şi alte măsuri necesare dezvoltării acestuia cum ar fi elaborarea şi aplicarea procedurilor de sistem şi a celor de lucru pe activităţi, perfecţionarea profesională, etc. Elaborarea programului ţine seamă de regulile minimale de management conţinute de standardele de control intern aprobate prin Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr. 600/2018, particularităţile organizatorice, funcţionale şi de atribuţii ale Institutului Naţional de Endocrinologie "C.I. Parhon", personalul şi structura acestuia, alte reglementări şi condiţii specifice;
    b) coordonează procesul de actualizare a obiectivelor generale şi specifice, a activităţilor procedurale, a procesului de gestionare a riscurilor, a sistemului de monitorizare a performanţelor, a situaţiei procedurilor şi a sistemului de monitorizare şi raportare, respectiv informare către manager;
    c) urmăreşte realizarea obiectivelor şi acţiunilor propuse prin program; acordă alte termene de realizare la solicitarea compartimentelor care le-au stabilit;
    d) supune spre aprobare managerului Institutului Naţional de Endocrinologie "C.I. Parhon" programul de dezvoltare a sistemului de control intern managerial, în termen de 15 de zile de la data elaborării sale;
    e) asigură actualizarea periodică a programului de dezvoltare, o dată la 12 luni;
    f) urmăreşte elaborarea programelor de dezvoltare a subsistemelor de control intern managerial ale secţiilor, serviciilor, birourilor şi compartimentelor Institutului Naţional de Endocrinologie "C.I. Parhon"; acestea trebuie să reflecte şi inventarul operaţiunilor/activităţilor ce se desfăşoară în structurile respective;
    f) primeşte trimestrial, semestrial, sau de câte ori este nevoie, de la structurile Institutului Naţional de Endocrinologie "C.I. Parhon" informări/rapoarte referitoare la progresele înregistrate cu privire la dezvoltarea sistemelor/subsistemelor proprii de control intern managerial, în raport cu programele adoptate, precum şi referiri la situaţiile deosebite şi la acţiunile de monitorizare, coordonare şi îndrumare, întreprinse în cadrul acestora;
    g) prezintă managerului ori de câte ori consideră necesar, dar cel puţin o dată pe an, informări referitoare la progresele înregistrate cu privire la dezvoltarea sistemului de control managerial, în raport cu programul adoptat, şi la acţiunile de monitorizare, coordonare şi îndrumare metodologică întreprinse, precum şi la alte probleme apărute în legătură cu acest domeniu.
    h) analizează şi prioritizează anual, riscurile semnificative, care pot afecta atingerea obiectivelor institutului, prin stabilirea profilului de risc şi a limitei de toleranţă la risc, aprobate de către conducere.

    ART. 62.2
    (1) Deciziile Comisiei se iau prin consensul membrilor prezenţi.
    (2) În situaţia în care consensul nu poate fi obţinut, preşedintele Comisiei poate propune luarea deciziei prin votul a jumătate plus unu din totalul membrilor prezenţi.
    (3) În cazul în care se constată egalitate de voturi, votul preşedintelui Comisiei este decisiv.
    (4) Comisia cooperează cu secţiile/compartimentele/birourile implicate din cadrul Institutului Naţional de Endocrinologie "C.I. Parhon" pentru atingerea scopului implementării, dezvoltării şi menţinerii unui sistem integrat de control managerial.

    ART. 63
    COMISIA DE CASARE ŞI DE DEZMEMBRARE
    (1) Comisia pentru scoaterea din funcţiune, casare şi valorificare a bunurilor care alcătuiesc domeniul public are următoarea componenţă un preşedinte şi patru membri.
    (2) În timpul procesului de casare, Serviciul Financiar - Contabil avizează:
    a) documentele care stau la baza acţiunii de scoatere din funcţiune/folosinţă, valorificare şi declasare/casare a bunurilor;
    b) nota privind propunerile de scoatere din funcţiune, valorificarea şi casarea activelor fixe amortizate şi propunerile de scoatere din funcţiune, valorificarea, declasarea şi casarea bunurilor materiale altele decât active fixe.
    c) nota privind propunerile de scoatere din funcţiune, valorificarea sau casarea activelor fixe neamortizate integral

    ART. 63.1
        Comisia de casare are următoarele atribuţii:
    a) Verifică listele cu propunerile de scoatere din funcţiune a bunurilor în sensul de a constata existenţa avizelor şi aprobărilor necesare conform legii;
    b) Verifică în teren bunurile propuse a fi scoase din funcţiune în vederea constatării existentei bunurilor, dacă acestea pot fi valorificate integral sau necesită casare şi valorificare ulterioară a componentelor acestora;
    c) Centralizează listele cu activele fixe şi bunurile materiale altele decât activele fixe propuse pentru scoaterea din funcţiune, valorificare şi casare, respectiv scoaterea din funcţiune, valorificarea, declasarea şi casarea şi le înaintează spre aprobare managerului;
    d) Întocmeşte lista cu bunurile care se afla în stare de funcţionare şi care nu mai sunt necesare instituţiei, cu propunerea de disponibilizare a acestora către alte instituţii, lista care va fi aprobata de manager;
    e) Va întocmi raport de specialitate către Comitetul Director pentru: aprobarea listei cu bunurile aparţinând unităţii care se propun a fi casate sau/şi dezmembrate;

    ART. 64
    COMISIA DE ALIMENTAŢIE ŞI DIETETICĂ
    (1) Comisia de alimentaţie şi dietetică este alcătuită din 5 membri, între care Şeful Biroului Administrativ-Aprovizionare, asistentul dietetician, medicul diabetolog şi asistenta din CPIAAM.
    ART. 64.1
        Atribuţiile comisiei sunt următoarele:
    a) coordonarea activităţilor de organizare şi control a alimentaţiei la nivelul spitalului;
    b) verificarea modului de întocmire a meniului zilnic;
    c) stabilirea strategiei de achiziţii a alimentelor în funcţie de planul de diete şi meniuri şi de bugetul alocat;
    d) realizarea planului de diete şi meniuri;
    e) controlul periodic al respectării normelor de igienă în blocul alimentar, curăţenia şi dezinfecţia veselei;
    f) verificarea periodică a calităţii şi valabilităţii alimentelor eliberate de la magazia spitalului;
    g) verificare prin sondaj şi recoltarea probelor alimentare;
    h) controlul periodic al respectării normelor de igiena privind transportul şi circuitele pentru alimente, conform reglementărilor în vigoare;
    i) verificarea prin sondaj a calităţii hranei preparate cu o jumătate de oră înainte de servirea acesteia;
    j) verificarea respectării meniurilor şi dietelor;
    k) verificarea efectuării controalelor medicale periodice de către personalul angajat la blocul alimentar;

    ART. 65
    COMISIA PARITARĂ
    (1) Comisia este împuternicită să interpreteze prevederile contractului colectiv de muncă în aplicare, în funcţie de condiţiile concrete şi de posibilităţile institutului, la solicitarea uneia dintre părţi.
    (2) Comisia monitorizează prevederile aplicării Contractului colectiv de muncă la nivelul institutului şi va fi compusă din 5 reprezentanţi ai sindicatului SANITAS şi 5 reprezentanţi ai angajatorului. Membrii comisiei sunt desemnaţi de părţile semnatare în termen de la înregistrarea contractului la Direcţia de Muncă şi Protecţie Socială Bucureşti.
    (3) Comisia se va întruni la cererea oricăruia dintre membrii săi şi va adopta hotărâri valabile prin unanimitate, în prezenţa a 3/4 din numărul total al membrilor. Hotărârea adoptată are putere obligatorie pentru părţile contractante.
    (4) Comisia va fi prezidată, prin rotaţie, de către un reprezentant al fiecărei părţi, ales în şedinţa respectivă iar secretariatul comisiei va fi asigurat de către institut.

    ART. 66
    COMISIA PRIVIND ÎNTOCMIREA ŞI DEPUNEREA DOCUMENTAŢIEI ÎN VEDEREA ACREDITĂRII RENAR A LABORATOARELOR
    ART. 66.1
        Principalele atribuţii ale comisiei sunt:
    a) întocmirea şi depunerea dosarului în vederea acreditării RENAR a laboratoarelor din cadrul institutului, conform datelor solicitate şi a normelor legale în vigoare
    b) susţinerea vizitei de evaluare a organismului naţional de certificare în vederea obţinerii certificatului de acreditare RENAR pentru laboratorul de analize medicale, laboratorul de cercetare ştiinţifică şi laboratorul de medicină nucleară.

    ART. 67
    COMISIA DE BIOCIDE ŞI MATERIALE SANITARE
    (1) Comisia de biocide şi materiale sanitare este înfiinţată la nivelul institutului prin decizie de Manager.
    ART. 67.1
        Atribuţiile Comisiei de biocide şi materiale sanitare sunt următoarele:
    a) stabileşte tipurile de biocide necesare desfăşurării activităţii în institut în funcţie de riscul epidemiologic;
    b) avizează instrucţiunile de lucru privind utilizarea biocidelor şi a materialelor sanitare în institut;
    c) verifică dacă personalul a fost instruit cu privire la utilizarea biocidelor;
    d) verifică dacă proprietăţile fizico-chimice ale produsului biocid achiziţionat de către institut, corespund cu cele specificate în documentaţia înaintată în vederea procedurii de achiziţie;
    e) verifică şi urmăreşte eficacitatea produselor biocide şi beneficiile ce rezultă în urma utilizării acestora;
    f) verifică corectitudinea utilizării produselor biocide conform instrucţiunilor de lucru, şi anume dacă aplicarea produselor biocide se face într-o doză eficace şi utilizarea acestora la minimum necesar;
    g) verifică corectitudinea depozitării şi gestionării produselor biocide şi a materialelor sanitare;
    h) verifică respectarea normelor interne cu privire la utilizarea biocidelor şi a materialelor sanitare;
    i) elaborează rapoarte, informări specifice;
    j) informează conducerea asupra neconformităţilor constatate la produsele biocide achiziţionate;
    k) se asigură de derularea legală a achiziţiilor şi aprovizionarea tehnico-materială, prevăzute în planul de activitate sau impuse de situaţia epidemiologică din institut, în vederea diminuării sau evitării situaţiilor de risc, precum şi a limitării infecţiilor asociate asistenţei medicale
    l) propune directorului financiar-contabil planificarea aprovizionării cu biocide şi materiale sanitare necesare prevenirii infecţiilor asociate asistenţei medicale, elaborată de secţiile medicale, cu aprobarea coordonatorului compartimentului de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale
    m) centralizează necesarul de materiale sanitare, dezinfectanţi şi materiale pentru curăţenie, detergenţi, materiale pentru igienă, pe baza măsurătorilor efectuate (suprafeţe) şi a monitorizării consumurilor istorice.

    ART. 68
    COMISIA DE ANALIZĂ A SUGESTIILOR ŞI RECLAMAŢIILOR
    (1) Comisia de analiză a sugestiilor şi reclamaţiilor este înfiinţată prin decizie de manager.
    (2) O reclamaţie este considerată acceptată de către institut dacă îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
    a) Este scrisă, datată, semnată şi conţine numele şi prenumele persoanei reclamante, precum şi adresa de corespondenţă;
    b) Prezintă aspecte referitoare exclusiv la serviciile medicale acordate sau la comportamentul angajaţilor;
    c) Prezintă detalii pertinente referitoare la evenimentul declarat.

    (3) Reclamaţiile care nu prezintă elementele solicitate, nu sunt luate în considerare.
    (4) La nivelul institutului, reclamaţiile şi sugestiile se depun la secretariat, şi se înregistrează în Registrul de reclamaţii.
    ART. 68.1
    Atribuţiile Comisiei de analiză a sugestiilor şi reclamaţiilor
    a) analizează reclamaţiile primite de la pacienţi şi le prezintă în şedinţele de Comitet Director, Consiliul Medical sau Consiliul Etic
    b) întocmeşte analiza semestrială şi anuală a reclamaţiilor de la nivelul institutului (cauze, repetabilitate, secţii, riscuri, măsuri)
    c) înaintează raportul de analiză către Comitet Director, Consiliul Medical sau Consiliul Etic
    d) se întruneşte, analizează şi formulează răspuns, în colaborare cu compartimentul juridic, la fiecare reclamaţie primită, în termen de 30 de zile de la data înregistrării în Registrul de reclamaţii.

    TITLUL III
    ORGANIZAREA COMPARTIMENTELOR STRUCTURALE
    CAP. VII
    SECŢIILE CU PATURI
    SECŢIUNEA I
    ORGANIZAREA SECŢIILOR CU PATURI
    ART. 69
        Secţiile cu paturi sunt organizate pe profil de specialitate, astfel:
    A. Secţia clinică de endocrinologie I "Guşa endemică şi complicaţiile ei", condusă de medic şef de secţie
    1) asigură cazarea şi îngrijirea curentă a bolnavilor internaţi conform reglementărilor legale în vigoare
    2) principalele activităţi clinice sunt:
    - cele de depistare activă, de monitorizare pe termen mediu şi lung a efectelor iodării universale a sării,
    – de diagnosticare şi prevenire a complicaţiilor guşii endemice,
    – de tratament medical al complicaţiilor acesteia

    B. Secţia clinică de endocrinologie II "Patologia tiroidiană de corelaţie", condusă de medic şef de secţie
    1) asigură cazarea şi îngrijirea curentă a bolnavilor internaţi conform reglementărilor legale în vigoare
    2) principalele activităţi clinice sunt:
    - diagnosticarea şi tratarea pacienţilor cu patologie tiroidiană de corelaţie.
    – cazuistica include pacienţi cu patologie tiroidiană primară (congenitală, autoimună sau tumorală) precum şi cu patologie tiroidiană secundară, în contextul patologiei hipotalamo-hipofizare sau asociată altor boli şi sindroame endocrine.

    C. Secţia clinică de endocrinologie III "Secţia endocrino-metabolică", condusă de medic şefe de secţie
    1) asigură cazarea şi îngrijirea curentă a bolnavilor internaţi conform reglementărilor legale în vigoare
    2) principalele activităţi clinice sunt:
    - diagnosticul, tratamentul şi monitorizarea pacienţilor cu boli endocrine şi metabolice: bolile glandelor paratiroide, boli metabolismului mineral, bolile metabolice osoase (osteoporoza, osteomalacie, etc), şi bolile metabolismului intermediar (sindrom metabolic, obezitate, diabet zaharat, dislipidemie)

    D. Secţia clinică de endocrinologie IV "Patologie suprarenală şi a metabolismului osos", condusă de medic şef de secţie.
    1) asigură cazarea şi îngrijirea curenta a bolnavilor internaţi conform reglementărilor legale în vigoare
    2) principalele activităţi clinice sunt:
    - diagnosticul pozitiv şi diferenţial, tratamentul medicamentos şi monitorizarea pacienţilor cu afecţiuni suprarenale (hiperfuncţii, hipofuncţii, patologie tumorală) primare sau asociate altor patologii şi afecţiuni osoase, în mod special osteoporoze cu risc crescut de fractură în contextul menopauzei sau secundare altor afecţiuni endocrine.

    E. Secţia clinică de endocrinologie V "Infertilitate şi patologie gonadică", condusă de medic şef de secţie
    1) asigură cazarea şi îngrijirea curentă a bolnavilor internaţi conform reglementărilor legale în vigoare
    2) principalele activităţi clinice sunt:
    - diagnosticul pozitiv şi diferenţial, tratamentul medicamentos şi monitorizarea pacienţilor cu afecţiuni gonadice primare sau corelate altor patologii endocrine, diagnosticul şi tratamentul complicaţiilor acestor afecţiuni, precum infertilitatea şi patologia de menopauză.

    F. Secţia clinică de endocrinologie VI "Patologie hipofizară şi neuroendocrină", condusă de medic şef de secţie
    1) asigură cazarea şi îngrijirea curentă a bolnavilor internaţi conform reglementărilor legale în vigoare
    2) principalele activităţi clinice sunt: diagnosticul, tratamentul medicamentos şi monitorizarea pacienţilor cu patologie hipofizară şi neuroendocrină: tumori hipotalamo-hipofizare, sindroame MEN, tumori neuroendocrine gastro-entero-pancreatice.

    G. Secţia clinică VII "Endocrinologie pediatrică", condusă de medic şef de secţie
    1) asigură cazarea şi îngrijirea curentă a bolnavilor internaţi conform reglementărilor legale în vigoare
    2) principalele activităţi clinice sunt: patologia endocrină aplicată la vârsta copilăriei şi adolescenţei (0 - 18 ani) - patologie hipotalamo-hipofizară, tiroidiană, adrenală, gonadală - încadrată în tulburări de creştere şi dezvoltare, tulburări ale diferenţierii sexuale, tulburări ale timing-ului pubertar, implicaţii endocrino-metabolice ale tulburărilor de alimentaţie şi patologie de corelaţie pediatrică cu impact endocrin.

    H. Secţia de chirurgie endocrină, condusă de medic şef de secţie
    1) asigură cazarea şi îngrijirea curentă a bolnavilor internaţi conform reglementărilor legale în vigoare
    2) principalele activităţi clinice sunt: evaluarea şi stabilirea indicaţiei chirurgicale, tratamentul chirurgical al afecţiunilor tiroidiene, paratiroidiene şi urmărirea evoluţiei post-operatorii imediate şi tardive şi stabilirea, în funcţie de caz, a tratamentului medicamentos postoperator.

    I. Secţia A.T.I. (anestezie şi terapie intensivă) condusă de medic şef de secţie
    1) este organizată în conformitate cu prevederile OMS nr. 1500/2009, privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a secţiilor şi compartimentelor de anestezie şi terapie intensivă din unităţile sanitare, cu modificările şi completările ulterioare.
    2) principalele activităţi clinice sunt:
    a) anestezia şi terapie intensivă în suferinţele medicale şi chirurgicale acute
    b) asigurarea condiţiile necesare pentru desfăşurarea actului medical chirurgical, îngrijirea perioperatorie şi terapia durerii, suportul indispensabil al pacientului critic.
    c) asigurarea suportului hemodinamic şi suportul ventilator (abordarea căii respiratorii dificile, suportul ventilator complex)
    d) resuscitarea cardio respiratorie şi cerebrală
    e) administrarea de sânge şi derivate din sânge, determinarea grupului sangvin
    f) aplicarea măsurilor de prevenire şi combatere a infecţiilor şi raportarea cazurilor de infecţii conform reglementărilor în vigoare;
    g) îngrijirea plăgii postoperatorii şi nursingul în perioada postoperatorie imediată, terapia cu fluide şi administrarea medicaţiei
    h) prevenirea trombemolismului, prevenirea complicaţiilor pulmonare
    i) asigurarea asistenţei medicale calificate în studiile de cercetare.
        Cazurile grave, care depăşesc nivelul de competenţă şi resursele secţiei ATI vor fi transferate spre alte spitale cu secţii ATI de rang superior.

    3) Activitatea ATI se desfăşoară:
    a) în spital
    - în blocul operator, la sala de operaţie şi salonul de preanestezie fiind destinat asigurării anesteziei şi terapiei intensive necesare desfăşurării intervenţiilor chirurgicale;
    – în componenţa cu paturi a secţiei ATI - 15 paturi (paturi de terapie intensivă, paturi de terapie intermediară, paturi de supraveghere postanestezică)

    b) în ambulatoriu: consultul preanestezic şi terapia durerii

    4) Activitatea de Anestezie şi Terapie Intensivă este desfăşurată de o echipă medicală complexă, formată din: medici, asistenţi, personal auxiliar sanitar şi alte categorii de personal pregătit şi autorizat conform reglementărilor în vigoare
    5) Internarea/admisia în secţia ATI, transferul în şi din ATI, externarea pacienţilor din ATI se efectuează respectând reglementările legale în vigoare; consulturile interdisciplinare se vor efectua în cel mai scurt timp posibil, medicii fiind obligaţi să consemneze consultul şi recomandările în foaia de observaţie clinică.

    J. Compartiment endocrinologie terapie - izotopică, condus de medic şef compartiment
    1) Activităţile clinice principale sunt:
    a) activitatea de terapie izotopică a formelor de cancer tiroidian diferenţiat şi a hipertiroidiilor, precum şi monitorizarea clinică, serologică şi prin metode imagistice specifice (scintigrafie, ultrasonografie) a evoluţiei, după aplicarea tratamentului radioizotopic.
    b) selecţionarea pacienţilor ce vor fi investigaţi pe secţii în cadrul diferitelor teme de cercetare ale institutului.

    ART. 70
    (1) Secţia/compartimentul cu paturi este condusă de un medic şef de secţie/compartiment sau în absenţa acestuia, de unul din medicii anume desemnat.
    (2) Medicul şef de secţie/compartiment se subordonează Directorului Medical şi este ajutat în secţie de asistenta şefa.
    (3) Personalul mediu şi auxiliar se subordonează medicului şef de secţie/compartiment şi asistentei şefe.

    ART. 71
    (1) Internarea bolnavilor în secţiile cu paturi se face fie pe baza biletului de internare emis de Ambulatoriul de specialitate al spitalului, a cărţii de identitate/paşaport (orice act care atestă identitatea) fie, pe baza Biletului de trimitere (recomandarea de internare) de la medicul de familie; medicul de specialitate din unităţile sanitare ambulatorii, indiferent de forma de organizare, medicii din unităţile de asistenţă medico- socială, medicii de medicina muncii; excepţie sunt considerate cazurile de urgenţă medico-chirurgicale şi alte categorii de bolnavi care nu necesită bilet de trimitere/internare, conform reglementărilor legale în vigoare.
    (2) Internarea bolnavilor, se aprobă de medicul şef de secţie.
    (3) Pentru internările la cerere, costul serviciilor medicale se suportă de către solicitant, pe baza decontului de cheltuieli aferent zilelor de spitalizare.
    (4) Repartizarea bolnavilor în secţie, pe saloane, se face avându-se în vedere natura şi gravitatea bolii, sexul şi cu asigurarea măsurilor de profilaxie a infecţiilor asociate asistentei medicale.
    (5) Bolnavul poate fi transferat dintr-o secţie în alta sau dintr-un spital în altul, asigurându-i-se în mod obligatoriu, locul şi documentaţia necesară şi dacă este cazul mijlocul de transport.

    ART. 72
    (1) La terminarea tratamentului, externarea bolnavilor se face pe baza biletului de ieşire din spital, întocmit de medicul curant, cu aprobarea medicului şef de secţie sau a medicului care asigură coordonarea de specialitate.
    (2) La externare, biletul de ieşire din spital se înmânează bolnavului, împreună cu scrisoarea medicală şi decontul; foaia de observaţie clinică generală se îndosariază.
    (3) Bolnavul poate părăsi spitalul la cerere, după ce în prealabil a fost înştiinţat de consecinţele posibile asupra stării lui de sănătate. Aceasta se consemnează sub semnătura bolnavului şi a medicului, în foaia de observaţie.
    (4) Posibilitatea părăsirii spitalului la cerere nu se aplica în cazul bolilor infecţioase transmisibile.

    SECŢIUNEA II
    ATRIBUŢIILE SECŢIILOR CU PATURI
    ART. 73
        Secţia cu paturi are următoarele atribuţii:
    A. Acordarea asistenţei medicale.
    B. Îndrumarea tehnică a asistenţei medicale.
    C. Promovarea activităţii ştiinţifice.
    A. Cu privire la acordarea asistenţei medicale:
    1) în secţiile clinice şi secţia de chirurgie endocrină:
    a) repartizarea bolnavilor în saloane, în condiţiile aplicării masurilor referitoare la combaterea infecţiilor;
    b) asigurarea examinării medicale complete şi a investigaţiilor minime a bolnavilor în ziua internării;
    c) efectuarea în cel mai scurt timp a investigaţiilor necesare stabilirii diagnosticului, declararea cazurilor de boli contagioase şi a bolilor profesionale, conform reglementarilor în vigoare;
    d) asigurarea tratamentului medical complet (curativ, preventiv şi de recuperare), individualizat şi diferenţiat în raport cu starea bolnavului, cu forma şi stadiul evolutiv al bolii, prin aplicarea diferitelor procedee şi tehnici medicale şi chirurgicale, indicarea, folosirea şi administrarea alimentaţiei dietetice, a medicamentelor, instrumentarului şi aparaturii medicale;
    e) asigurarea îngrijirii medicale necesare pe toată durata internării;
    f) asigurarea trusei de urgenţă, conform normelor Ministerului Sănătăţii;
    g) asigurarea medicamentelor necesare tratamentului indicat şi administrarea corectă a acestora, fiind interzisă păstrarea medicamentelor la patul bolnavului;
    h) asigurarea condiţiilor necesare recuperării medicale, precoce;
    i) asigurarea alimentaţiei bolnavilor în concordanţă cu diagnosticul şi stadiul evolutiv al bolii;
    j) desfăşurarea unei activităţi care să asigure bolnavilor internaţi un regim raţional de odihnă şi de servirea mesei, de igienă personală, de primirea vizitelor şi păstrarea legăturii cu familia;
    k) transmiterea concluziilor diagnostice şi a indicaţiilor terapeutice pentru bolnavii externaţi, unităţilor sanitare ambulatorii, medicilor de familie, prin scrisori medicale;
    l) educaţia sanitară a bolnavilor şi aparţinătorilor.

    2) în secţia A.T.I.
    a) Secţia de Anestezie şi Terapie Intensivă este specialitatea medicală care asigură:
    - condiţiile necesare pentru desfăşurarea actului chirurgical, îngrijirea preoperatorie şi terapia durerii, alte proceduri diagnostice şi/sau terapeutice, prin mijloace farmacologice şi tehnice specifice;
    – suportul indispensabil pacientului critic pentru evaluarea şi tratamentul disfuncţiilor şi/sau leziunilor acute de organ care ameninţă viaţa.

    b) Componenta cu paturi (CP) cu o capacitate de 15 paturi este destinată:
    - supravegherii şi tratamentului post operator al pacienţilor cu evoluţie normală;
    – îngrijirii pacienţilor care necesită supravegherea continuă pentru riscul de dezechilibru al funcţiilor vitale;
    – îngrijirii pacienţilor care necesită terapie intensivă mono sau pluriorganică (protezare respiratorie avansată, monitorizare invazivă)
    – pacienţilor care necesită terapia durerii acute;

    c) Medicul şef al secţiei ATI sau, după caz, înlocuitorul de drept al acestuia ori medicul de gardă din ATI este responsabil de triajul corect, admisia/internarea şi transferul/externarea din ATI, precum şi de stabilirea limitelor exacte ale îngrijirii posibile în Terapie Intensivă, în funcţie de dotarea spitalului, calificarea colectivului medical şi disponibilităţile tehnice;

    3) în compartimentul Endocrinologie-Terapie izotopică
        Compartimentul Endocrinologie - Terapie Izotopică (CETI) asigură evaluarea, radioterapia metabolică şi monitorizarea pacienţilor cu neoplazii tiroidiene diferenţiate şi hipertiroidii, în condiţiile respectării normelor legale de radioprotecţie în vigoare pentru pacienţi, personalul medical şi auxiliar şi mediul înconjurător. Asistenţa medicală din cadrul compartimentului terapie izotopică presupune:
    a) asigurarea terapiei cu surse deschise de radiaţii ionizante (izotopul radioactiv al iodului: ^(131)I) pentru pacienţii diagnosticaţi cu cancer tiroidian diferenţiat şi a unor forme de hipertiroidism, cu respectarea Normelor de Securitate Radiologică (NSR) elaborate de Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN), Norme privind cerinţele de bază de securitate radiologica, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii, al ministrului educaţiei naţionale şi al preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare şi publicate în Monitorul Oficial al României.
    b) selecţia pacienţilor cu indicaţie pentru acest tip de terapie şi evaluarea acestora postradioterapie;
    c) aplicarea măsurilor de radioprotecţie a pacienţilor şi însoţitorilor acestora şi personalului medical conform Normelor de Securitate Radiologică.

        Componenţa de paturi a CETI se desfăşoară în saloane destinate terapiei pacienţilor cu diagnostic de cancer tiroidian diferenţiat şi hipertiroidism cu respectarea strictă a măsurilor de radioprotecţie. Aria saloanelor de terapie (denumită în Autorizaţia de Funcţionare: "zona supravegheată") este complet izolată de restul compartimentului/spital, circuitul funcţional al pacienţilor fiind organizat dinspre zonele comune (pacienţi sosiţi la internare, necontaminaţi radioactiv) spre saloanele de terapie (pacienţi contaminaţi radioactiv) cu acces limitat doar pentru personalului expus profesional, calea de evacuare la externarea pacienţilor fiind separată de cea de acces.
        Din raţiuni de radioprotecţie, externarea pacienţilor nu este permisă decât cu respectarea limitelor de contaminare, conform Normelor de Securitate radiologică. Medicul coordonator, după caz, înlocuitorul acestuia este responsabil de triajul pacienţilor, internarea, eventual transferul şi externarea din compartiment, de dotarea compartimentului, de calificarea colectivului medical şi de disponibilităţile tehnice de aplicarea măsurilor radioprotecţie.

    B. Cu privire la îndrumarea tehnică a activităţii de asistenţă medicală:
    1) îndrumarea, sprijinirea şi controlul concret al modului de acordare a asistenţei medicale a populaţiei în profilul respectiv, prin Ambulatoriul de Specialitate al Spitalului;
    2) urmărirea ridicării continue a calităţii îngrijirilor medicale;
    3) asigurarea ridicării nivelului tehnic profesional al personalului medico-sanitar propriu şi dacă va fi cazul a instruirii personalului medico-sanitar aflat în stagii practice;
    4) analiza periodică a stării de sănătate a populaţiei a calităţii asistentei medicale (concordanţa diagnosticului între Ambulatoriul de Specialitate şi Spital, respectarea tratamentului indicat).

    C. Cu privire la activitatea de promovare a activităţii de învăţământ şi ştiinţifică:
    1) asigurarea condiţiilor pentru instruirea practică a personalului medico-sanitar;
    2) asigurarea condiţiilor de participare la cursuri de perfecţionare profesională a cadrelor medii;
    3) asigurarea condiţiilor pentru întregul personal de a-şi însuşi noutăţile din domeniul medical;

    CAP. VIII
    CAMERA DE GARDĂ
    SECŢIUNEA I
    ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII ÎN CAMERA DE GARDĂ
    ART. 74
    (1) Asistenţa medicală la primire în Camera de Gardă asigură continuitatea supravegherii medicale începând cu ora 14.00, în timpul zilelor lucrătoare şi ora 8.00 (sâmbătă, duminică şi în zilele de sărbători legale).
    (2) În timpul orelor de gardă, medicul de gardă linia 1 şi 2 va efectua triajul cazurilor la prezentarea în spital, cu examinarea imediată completă, solicitarea consulturilor interdisciplinare (chirurgie şi ATI - gărzi on-call) şi repartizarea medicală a bolnavilor pentru internare;
    (3) Se ocupă de asigurarea primului ajutor şi acordarea asistenţei medicale calificate şi specializate în limitele competenţei, pană când bolnavul este stabilizat şi ajunge în secţie; asigurarea transportului bolnavilor în secţie;
    (4) Camera de Gardă este în administrarea unei secţii clinice timp de un an calendaristic, secţie care va ţine evidenţa zilnică a internării bolnavilor şi asigurarea comunicării cu secţiile privind locurile libere. Asistentul şef al secţiei responsabile cu Camera de Gardă va prelua temporar (un an calendaristic) gestiunea camerei de garda (aparatură şi consumabile, materiale sanitare, medicamente aparat/trusă de urgenţă).
    (5) Asistenţa medicală pentru pacienţii prezentaţi din afara unităţii sanitare la camera de gardă este asigurată de medicul de garda conform graficului şi prin rotaţie săptămânală de către o secţie clinică cu paturi (secţiile I-VI), care prin asistenta de serviciu efectuează manevrele recomandate de medicul de gardă şi preia pacientul în cazul deciziei de internare a acestuia prin gardă.
    (6) Medicul de gardă consemnează în Registrul Raport de Gardă cazurile lăsate în atenţia gărzii, internările şi consultaţiile efectuate în timpul gărzii şi comunică la raportul de gardă activitatea desfăşurată
    (7) Medicul coordonator de gardă, precizat în graficul de gărzi pe spital, coordonează întreaga activitate a liniilor de gardă şi reprezintă managerul spitalului pe perioada asigurării asistenţei medicale continue.
    (8) În vederea asigurării continuităţii asistenţei medicale, pentru patologiile care nu pot fi tratate în unitate, Institutul Naţional de Endocrinologie "C.I. Parhon", încheie contracte /acorduri de colaborare cu alte unităţi sanitare specializate.

    SECŢIUNEA II
    ATRIBUŢIILE CAMEREI DE GARDĂ
    ART. 75
        Camera de gardă are următoarele atribuţii:
    a) asigură consultaţia, evaluarea, tratamentul de urgenţă al tuturor pacienţilor internaţi sau care se prezintă la camera de gardă prin mijloace proprii sau care sunt transportaţi de ambulanţă în intervalul orar mai sus menţionat;
    b) asigură primul ajutor şi acordă asistentă medicală calificată pacientului
    c) asigură la nevoie transferul bolnavilor către alte spitale, precum şi transferul pacientului critic conform Ordinului Ministerului Sănătăţii nr. 1091/2006 privind aprobarea protocoalelor de transfer interclinic al pacientului critic, cu modificările şi completările ulterioare;
    d) va avea dotarea specifică (trusă de urgenţă care va include medicaţia, defibrilator);
    e) asigură primul ajutor calificat şi asistentă medicală de urgenţă care se acordă fără nici o discriminare legată de: venituri, sex, vârstă, etnie, religie, cetăţenie, apartenenţă politică, indiferent dacă pacientul are sau nu asigurare medicală;
    g) personalul serviciilor de urgenţă spitalicească nu poate participă în timpul programului de lucru la greve sau alte acţiuni revendicative - ce pot scădea capacitatea de intervenţie sau calitatea actului medical
    h) are obligaţia de a participa la planul de acţiune pentru asistenţă medicală în caz de război dezastre atacuri teroriste, conflicte sociale şi alte situaţii critice;
    i) activitatea medicală a Camerei de Gardă este coordonată de către medicul şef al secţiei care preia pacienţii săptămânal şi subordonată Directorului Medical.

    CAP. IX
    CONTINUITATEA ACTIVITĂŢII MEDICALE
    SECŢIUNEA I
    ORGANIZAREA CONTINUITĂŢII ACTIVITĂŢII MEDICALE
    ART. 76
        Continuitatea activităţii medicale la nivelul spitalului se realizează prin trei linii de gardă:
    1. linia de gardă: cele VI secţii clinice + compartimentul Terapie izotopi - 1 medic de gardă;
    2. linia de gardă endocrinologie - 1 medic rezident;
    3. linia de gardă Chirurgie şi linia de gardă A.T.I. - on call.

    SECŢIUNEA II
    NECESITATEA ASIGURĂRII CONTINUITĂŢII ACTIVITĂŢII MEDICALE
    ART. 77
        În cazul urgenţelor, Foaia de observaţie clinică generală (FOCG) va fi obligatoriu completată de către medicul de gardă care a consultat pacientul şi a decis şi avizat internarea.

    ART. 78
        Repartizarea bolnavilor în secţii, pe saloane se face de către medicul de gardă, în funcţie de păturile libere, gravitatea şi specificul afecţiunii conform procedurii de internare.

    ART. 79
        Prin liniile de gardă de pe secţiile clinice se asigură:
    a) supravegherea cazurilor existenţe în secţii şi menţionate în registrul special al medicului de gardă sau internate în timpul gărzii;
    b) internarea cazurilor de urgenţă, în limitele de competenţă ale spitalului
    c) acordarea de asistenţă medicală de urgentă bolnavilor prezentaţi la camera de gardă care nu necesită internarea sau bolnavilor internaţi care suferă complicaţii în timpul spitalizării; în acest scop medicul de gardă poate apela la ajutorul oricărui specialist din cadrul spitalului, chemându-l la nevoie de la domiciliu;
    d) cazurile care depăşesc nivelul de competenţă al spitalului se vor îndruma/transfera în alte spitale, după acordarea primului ajutor;
    e) anunţarea cazurilor cu implicaţii medico-legale medicului şef de secţie sau directorului medical, după caz; de asemenea anunţă şi alte organe, în cazul în care prevederile legale impun acest lucru;
    f) confirmarea decesului, consemnarea acestuia în foaia de observaţie clinică generală şi transportarea cadavrului la morgă, conform codului de procedură (procedura de lucru);
    g) urmărirea disciplinei şi comportamentului vizitatorilor în orele de vizită.

    CAP. X
    SPITALIZAREA DE ZI
    SECŢIUNEA I
    ORGANIZAREA STRUCTURII - SPITALIZARE DE ZI
    ART. 80
    (1) Asistenţa medicală în regim de Spitalizare de zi se realizează la nivelul fiecărei secţii fiind sub coordonarea medicului şef de secţie şi cuprinde 12 paturi, repartizate pe câte un salon din fiecare secţie clinică, prevăzute cu circuite separate;
    (2) Asistenţa medicală în regim de Spitalizare de zi este asigurată de întreg personalul angajat, în cadrul programului normal, conform graficelor de lucru.
    (3) Efectuează servicii în specialităţile: endocrinologie şi endocrinologie pediatrică

    ART. 81
        În structură de Spitalizare de zi îşi desfăşoară activitatea atât medicii de specialitate din secţiile spitalului cât şi cei din ambulatoriul integrat de specialitate.

    ART. 82
        Asistenţă medicală spitalicească în regim de spitalizare de zi cuprinde îngrijiri de tip acut şi îngrijiri de tip cronic şi se acordă cu respectarea următoarelor criterii de internare:
    a) urgente medico-chirurgicale, ce necesită supraveghere medicală pană la 12 ore în condiţiile stabilite în norme;
    b) diagnosticul şi/sau tratamentul nu pot fi monitorizate în ambulatoriu.

    ART. 83
        Serviciile necesare pentru diagnosticarea, tratarea sau monitorizarea pacientului care se efectuează în regim de spitalizare de zi pot avea caracter plurispecializat şi/sau multidisciplinar, pot fi invazive, pot fi urmate de reacţii adverse sau risc de urgentă pe timpul efectuării lor sau corelate cu starea de sănătate a pacientului, impunând supraveghere medicală care nu poate fi efectuată în ambulatoriu.

    ART. 84
        Serviciile medicale spitaliceşti în regim de spitalizare de zi se acordă pe bază biletului de trimitere eliberat de: medicul de familie, medicul de specialitate din unităţile sanitare ambulatorii indiferent de formă de organizare, scrisorii medicale eliberate de medicul endocrinolog din ambulatoriul de specialitate ale Institutului.

    ART. 85
        Spitalizarea de zi constă în principal în desfăşurarea următoarelor activităţi medicale:
    a) stabilirea diagnosticului de boală
    b) monitorizarea evoluţiei bolii, cu efectuarea consulturilor şi investigaţiilor paraclinice necesare
    c) recomandarea tratamentului specific, a măsurilor igienico-dietetice, precum şi periodicitatea monitorizării
    d) diagnosticul şi monitorizarea complicaţiilor/comorbidităţilor,
    f) raportarea serviciilor medicale efectuate, în vederea decontării/plăţii;
    g) elaborarea, aplicarea şi respectarea procedurilor de lucru medicale, operaţionale, administrative;
    h) furnizarea tratamentului adecvat şi respectarea condiţiilor de prescriere a medicamentelor, conform reglementărilor în vigoare;
    i) comunicarea cu pacienţii şi aparţinătorii privind serviciile oferite, starea de sănătate, evoluţia şi prognosticul bolii, recomandări privind regimul de viaţă, dreptul la second opinion, drepturile pacientului etc.
    j) asigurarea condiţiilor de igienă, curăţenie şi dezinfecţie, potrivit normelor igienico-sanitare în vigoare;
    k) completarea corectă şi corespunzătoare a documentelor medicale (folosind formularele tipizate aprobate la nivel naţional precum şi alte formulare utilizate la nivelul spitalului) privind starea de sănătate şi procesul de îngrijire a pacientului;

    CAP. XI
    AMBULATORIUL INTEGRAT AL SPITALULUI
    SECŢIUNEA I
    ORGANIZAREA AMBULATORIULUI INTEGRAT AL SPITALULUI
    ART. 86
        Ambulatoriul Integrat al spitalului este organizat şi funcţionează în conformitate cu Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 39/2008 privind reorganizarea ambulatoriului de specialitate al spitalului.

    ART. 87
    (1) Activitatea ambulatoriului integrat este coordonată de către un medic coordonator şi se află în subordinea Directorului Medical.
    (2) Ambulatoriul integrat al spitalului, asigură asistentă medicală ambulatorie şi are în structură cabinete medicale în specialităţile medicale şi chirurgicale care au corespondent în specialităţile secţiilor şi compartimentelor cu pături, precum şi cabinete medicale în alte specialităţi pentru a asigură o asistentă medicală complexă.
    (3) Ambulatoriul Integrat al spitalului face parte din structura spitalului, activitatea medicilor se desfăşoară în sistem integrat şi utilizează în comun platoul tehnic, cu respectarea legislaţiei în vigoare de prevenire şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale, în vederea creşterii accesibilităţii pacienţilor la servicii medicale diverse şi complete. Serviciile medicale ambulatorii sunt înregistrate şi raportate distinct.

    ART. 88
    (1) Medicii de specialitate încadraţi în spital îşi desfăşoară activitatea în sistem integrat, spital- ambulatoriul integrat, în cadrul programului normal de lucru, asigurând asistenţă medicală spitalicească continuă, în regim de spitalizare de zi şi ambulatorie.
    (2) În vederea creşterii accesibilităţii populaţiei la serviciile medicale ambulatorii de specialitate, activitatea ambulatoriului integrat al spitalului se va desfăşura, de regulă, de către toţi medicii, prin rotaţie. Programarea nominală a medicilor din secţiile de specialitate pe parcursul unei zile, săptămâni, luni, în funcţie de organizarea activităţii, este propusă de şeful secţiei, avizată de directorul medical şi aprobată de managerul spitalului.

    ART. 89
    (1) Activitatea Ambulatoriului Integrat al spitalului constă în:
    a) monitorizarea şi controlul pacienţilor care au fost internaţi în spital şi care au venit la controalele programate la solicitarea medicului curant sau cu bilet de trimitere de la medicul de familie sau de la un medic specialist din ambulatoriu, aflat în relaţie contractuală cu casă de asigurări de sănătate, pentru afecţiunile pentru care au fost internaţi;
    b) consultaţii interdisciplinare pentru pacienţii internaţi în unitate sau pentru cei internaţi în alte spitale, în bază relaţiilor contractuale stabilite între unităţile sanitare respective; acestea se vor acordă prioritar;
    c) stabilirea diagnosticului şi tratamentului pacienţilor care au venit cu bilet de trimitere de la medicul de familie sau de la un medic specialist din ambulatoriu, pentru specialităţile unice, şi care nu necesită internare în regim de spitalizare continuă sau de spitalizare de zi.
    d) consultarea, investigarea/recomandare de investigaţii în scopul stabilirii diagnosticului, a tratamentului medical şi/sau chirurgical, prescrierea medicamentelor prevăzute în Nomenclatorul de produse medicamentoase de uz uman;
    e) monitorizarea evoluţiei bolii şi a complicaţiilor sale;
    f) acordarea serviciilor de asistentă medicală ambulatorie asiguraţilor pe bază biletului de trimitere, cu excepţia urgenţelor şi afecţiunilor confirmate care permit prezentarea direct la medicul de specialitate din ambulatoriul integrat;
    g) nerefuzarea acordării asistenţei medicale în caz de urgentă medico-chirurgicală;
    h) acordarea serviciilor medicale şi investigaţiilor paraclinice în regim de urgenţă pentru femeile gravide;
    i) acordarea cu prioritate a consultaţiilor medicale personalului angajat în unităţile sanitare publice;
    j) acordarea serviciilor medicale tuturor asiguraţilor, indiferent de casă de asigurări de sănătate la care este luat în evidentă asiguratul;
    k) informarea medicului de familie, prin scrisoare medicală despre diagnosticul şi tratamentele recomandate;
    l) întocmirea listelor de aşteptare pentru serviciile medicale programabile;
    m) raportarea serviciilor medicale în vederea decontării/plăţii;

    (2) În relaţiile contractuale cu Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti, ambulatoriul integrat are dreptul să încaseze contravaloarea serviciilor medicale pentru care asiguratul nu are bilet de trimitere, cu excepţia afecţiunilor confirmate care permit prezentarea direct la medicul de specialitate din ambulatoriul integrat, a urgenţelor şi a serviciilor prevăzute în normele contractului-cadru.
    (3) În relaţiile contractuale cu Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti ambulatoriul integrat are următoarele obligaţii:
    a) respectarea criteriilor de calitate a serviciilor medicale furnizate şi a activităţii desfăşurate;
    b) informarea asiguraţilor despre pachetul de servicii de bază, pachetul minimal de servicii medicale şi pachetul de servicii pentru persoanele asigurate facultativ;
    c) respectarea confidenţialităţii tuturor datelor şi informaţiilor privitoare la asiguraţi, precum şi intimitatea şi demnitatea acestora;
    d) raportarea datelor necesare pentru urmărirea desfăşurării activităţii în asistenţa medicală, potrivit formularelor de raportare;
    e) respectarea prevederilor actelor normative privind raportarea bolilor;
    f) respectarea programului de lucru, pe care să-l afişeze la loc vizibil;
    g) respectarea prevederilor actelor normative referitoare la sistemul asigurărilor sociale de sănătate;
    h) furnizarea tratamentului adecvat şi prescrierea medicamentelor;
    i) eliberarea de bilete de internare în regim de spitalizare de zi sau continue, pentru efectuarea/ completarea investigaţiilor necesare diagnosticului/monitorizării;
    j) eliberarea de bilete de trimitere pentru investigatii imagistice decontate în sistemul asigurărilor publice de sănătate;
    k) solicitarea documentelor care atestă calitatea de asigurat, în condiţiile prevăzute în normele metodologice de aplicare a contractului-cadru;
    l) informarea medicului de familie la care este înscris asiguratul, prin scrisoare medicală despre diagnosticul şi tratamentele recomandate şi transmiterea rezultatului investigaţiilor paraclinice;
    m) întocmirea listelor de aşteptare pentru serviciile medicale programabile;

    SECŢIUNEA II
    ATRIBUŢII ALE CABINETELOR DE CONSULTAŢII MEDICALE DE SPECIALITATE
    ART. 90
        Principalele atribuţii ale cabinetelor de consultaţii medicale din Ambulatoriul Integrat sunt:
    a) asigură asistentă medicală ambulatorie de specialitate, primul ajutor şi asistentă de urgenţă;
    b) îndruma bolnavii spre internare cu asigurarea locului;
    c) execută măsuri de prevenire şi combatere a bolilor cronice şi degenerative;
    h) dispensarizarea bolnavilor cronici şi a persoanelor sănătoase supuse riscului de îmbolnăvire;
    i) întocmirea documentelor medicale pentru bolnavii din teritoriu, potrivit dispoziţiilor legale;
    j) informarea permanenţă a bolnavilor privind problemele medico-sanitare în teritoriu şi asupra drepturilor şi îndatoririlor pe care le au pentru cunoaşterea şi păstrarea propriei sănătăţi;
    k) efectuarea acţiunilor de educaţie pentru sănătate;
    l) efectuează consultaţii;
    m) organizează consultaţiile pentru evitarea aglomeraţiei.

    ART. 91
        Cabinetele medicale de endocrinologie din ambulatoriul integrat al institutului asigură:
    a) efectuarea consultaţiilor pentru pacienţii adulţi şi copii, care se prezintă la fişier trimişi de medicii specialişti endocrinologi, medicii de familie sau de alte specialităţi, din Bucureşti şi provincie;
    b) stabilirea diagnosticului endocrin pe baza examenului clinic şi investigaţiilor specifice recomandate;
    c) acordarea primului ajutor pentru cazurile de urgenţă endocrină şi internarea lor în secţiile institutului care, conform planificării, preiau urgenţele;
    d) îndrumarea cazurilor neendocrine către alte unităţi sanitare;
    e) consultaţii la cererea comisiilor de expertiză a capacităţii de muncă şi recuperare, a Spitalului Penitenciar Jilava şi a Institutului Medico-legal;
    f) consultaţiile de endocrinologie pentru pacienţii internaţi în alte unităţi sanitare, în baza acordului de colaborare cu acestea;
    g) selecţionarea pacienţilor ce vor fi investigaţi pe secţii în cadrul diferitelor teme de cercetare ale institutului.

    ART. 92
        Cabinetul medical de ginecologie, din ambulatoriul integrat al institutului, asigură:
    a) efectuarea examenelor ginecologice şi senologice ale pacientelor internate necesare diagnosticului şi urmăririi evoluţiei afecţiunilor endocrino-ginecologice şi complicaţiilor acestora;
    b) diagnosticul afecţiunilor endocrino-ginecologice pediatrice;
    c) diagnosticul precoce al maladiilor neoplazice ginecologice şi senologice;
    d) tratamentul de urgentă şi cronic al pacientelor internate în limită dotărilor/medicamentelor disponibile în Institut;
    e) monitorizarea pacientelor cu patologie endocrino-ginecologică rămase în evidenţa institutului;
    f) valorificarea ştiinţifică, în cadrul temelor de cercetare ştiinţifică ale institutului, a materialului de observaţie rezultat în urmă activităţii şi experienţei;
    g) îndrumarea ştiinţifică a cadrelor medicale tinere în cadrul programului de specializare şi perfecţionare în patologia endocrino-ginecologică.

    ART. 93
        Cabinetul de oftalmologie din ambulatoriul integrat al institutului asigură:
    a) efectuarea consultaţiilor oftalmologice ale pacienţilor internaţi sau consultaţi în cabinetele de endocrinologie
    b) efectuarea consultaţiilor oftalmologice periodice ale pacienţilor monitorizaţi în cursul evoluţiei bolii;
    c) diagnosticul afectărilor oftalmologice în cadrul afecţiunilor endocrine şi complicaţiilor acestora;
    d) tratamentul local oftalmologic specific şi tratamentul sistemic, în colaborare cu medicul curant;
    e) valorificarea ştiinţifică a datelor obţinute în urmă activităţii în cadrul temelor de cercetare ştiinţifică ale institutului.

    ART. 94
        Cabinetul de cardiologie din ambulatoriul integrat al institutului asigură:
    a) efectuarea consultaţiilor cardiologice ale pacienţilor internaţi sau consultaţi în cabinetele de endocrinologie, cu prioritate a celor cu caracter de urgenţă;
    b) efectuarea consultaţiilor cardiologice pacienţilor ambulatori monitorizaţi în cursul evoluţiei bolii;
    c) diagnosticul afecţiunilor cardiovasculare asociate patologiei endocrine, în urmă evaluării clinice şi paraclinice;
    d) stabilirea schemei terapeutice adecvate afecţiunilor cardiovasculare şi stadiului evolutiv al acesteia, în colaborare cu medicul curant;
    e) adoptarea deciziilor terapeutice cu grad relativ de autonomie, îndeosebi în cazurile cu risc cardiovascular crescut;
    f) evaluarea clinică şi eventual paraclinică a pacienţilor internaţi în secţia de chirurgie endocrină, cu aprecierea riscului cardiovascular, stabilirea pregătirii preoperatorii şi, după caz, monitorizarea evoluţiei şi terapiei în perioadă postoperatorie;
    g) valorificarea ştiinţifică, în cadrul temelor de cercetare ştiinţifică ale institutului, a materialului de observaţie clinică rezultat în urmă activităţii şi experienţei.

    ART. 95
        Cabinetul ORL din ambulatoriu integrat al institutului asigură:
    a) consult de specialitate preoperator şi postoperator pacienţilor din secţia chirurgie, cât şi pacienţilor din celelalte secţii.
    b) stabilirea tratamentului local specific sau sistemic, în colaborare cu medicul curant sau ATI, după caz.

    ART. 96
    Cabinetul de genetică medicală
    a) asigură consultaţii de specialitate pacienţilor cu patologie endocrină cu componentă genetică (diagnostic, tratament individual, prognostic, sfat genetic).

    ART. 97
    Cabinetul de oncologie
    a) acordarea de consultaţii de specialitate pacienţilor adulţi internaţi în secţiile institutului, celor consultaţi în cabinetele ambulatoriului, precum şi pacienţilor ce se prezintă cu bilet de trimitere de la medicul de familie/specialist - cu prioritate a celor ce prezintă afecţiuni endocrino-oncologice;
    b) diagnosticul şi monitorizarea patologiilor oncologice asociate bolilor endocrine;
    c) luarea în evidenţa oncologică a pacienţilor oncologici;
    d) prescrierea de tratamente specifice prin Programul Naţional de Oncologie;
    e) eliberarea de certificate de concediu medical, referate pentru comisiile de expertiză a capacităţii de muncă şi handicap - pacienţilor aflaţi în evidenţa cabinetului;
    f) eliberarea de prescripţii pentru dispozitive medicale de protezare, stomii pacienţilor aflaţi în evidenţa cabinetului;
    g) prescrierea de tratamente antialgice specifice - pentru terapia durerii la pacienţii oncologici;
    h) emiterea de recomandări de îngrijiri paliative sau de îngrijiri la domiciliu pacienţilor aflaţi în evidenţă;
    i) recomandarea de internare atunci când este necesară şi emiterea de bilete de trimitere în acest sens;
    j) eliberarea de bilete de trimitere pentru investigatii paraclinice, imagistice şi consulturi de specialitate necesare diagnosticării, stadializării şi monitorizării bolii.

    ART. 98
        Cabinetul de psihologie din ambulatoriul integrat al institutului asigură:
    a) evaluarea clinică şi consilierea psihologică pacienţilor cu patologie endocrină internaţi în institut/trimişi la cabinet şi monitorizarea ulterioară.
    b) psihodiagnosticul ca urmare a evaluării clinice, monitorizare şi intervenţie pentru pacienţii cu patologie endocrină internaţi în spital;
    c) examinarea la cerere a medicului endocrinolog curant a bolnavilor şi consemnarea în Foaia de observaţie a evoluţiei, a investigaţiilor psihologice şi recomandările corespunzătoare;
    d) evaluarea personalităţii şi a mecanismelor de coping/adaptare/defensive;
    e) evaluarea contextului familial, profesional, social, economic, cultural în care se manifestă probleme psihologice;
    f) investigarea şi diagnosticul tulburărilor psihice asociate bolilor endocrine şi altor condiţii de patologie care implică în etiopatogeneza mecanisme psihologice;
    g) investigarea şi recomandarea căilor de soluţionare a problemelor psihologice;
    h) elaborarea şi aplicarea de teste pentru măsurarea inteligenţei, abilităţilor, aptitudinilor şi a altor caracteristici umane, sau a devierilor semnificative ale acestora;
    i) testarea psihologică, prevenirea şi psihoterapia tulburărilor emoţionale şi de personalitate, precum şi a fenomenelor de inadaptare la mediul social şi profesional, în special a celor asociate spectrului endocrinologic;
    j) interpretarea datelor obţinute, formularea psihodiagnosticului şi elaborarea recomandărilor pe care le consideră necesare;
    k) implicarea în proiecte de cercetare ştiinţifică, iniţierea sau participarea în echipe interdisciplinare la cercetarea ştiinţifică, în limitele competenţei psihologului clinician.
    l) înţelegerea şi utilizarea informată a rezultatelor cercetării pentru îmbunătăţirea practicii profesionale;
    m) implicarea în activităţi de cercetare, participare la proiectarea cercetării, culegerea datelor, analiza rezultatelor;
    n) cunoaşterea şi aplicarea normelor deontologice, reflecţia etică în situaţii problematice;

    CAP. XII
    SERVICII TEHNICO - MEDICALE DE TRATAMENT
    A. BLOCUL OPERATOR
    SECŢIUNEA I
    ORGANIZAREA BLOCULUI OPERATOR
    ART. 99
        Blocul operator realizează servicii tehnico-medicale de tratament.

    (1) Blocul operator reprezintă o structură de sine stătătoare fiind nominalizată în structură spitalului şi este organizat conform prevederilor Legii 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată şi ale Ordinului Ministerului Sănătăţii nr. 914/2006 pentru aprobarea normelor privind condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească un spital în vederea obţinerii autorizaţiei sanitare de funcţionare, cu modificările şi completările ulterioare.

    (2) Blocul operator grupează patru săli de operaţii necesare specialităţilor chirurgicale din structură spitalului, două săli amplasate în corpul A, etajul II, în proximitatea secţiei ATI şi a secţiei chirurgie endocrină şi două săli în corpul B, etaj II în proximitatea secţiei ATI şi a secţiei chirurgie endocrină.

    (3) Blocul Operator din structură spitalului este condus de medicul coordonator - medic de specialitate chirurgie, numit prin decizie internă a managerului unităţii, în conformitate cu dispoziţiile Ordinului Ministerului Sănătăţii nr.1443/2005 privind desemnarea unui coordonator pentru blocul operator.

    (4) Pentru toate intervenţiile chirurgicale efectuate în Blocul Operator se va înscrie în Registrul de intervenţii chirurgicale atât ora de începere a intervenţiei cât şi ora de finalizare a intervenţiei.

    (5) Programul de funcţionare a Blocului Operator este aprobat de Managerul institutului după consultări şi propuneri din partea medicului şef de secţie chirurgie şi Directorului Medical.

    SECŢIUNEA II
    ATRIBUŢIILE BLOCULUI OPERATOR
    ART. 100
    (1) Respectă toate circuitele funcţionale (circuitul pacienţilor, al personalului, instrumentarului, deşeurilor etc.) care sunt detaliate la cap. XXIII - Circuitul instrumentarului.
    (2) Blocul operator asigură condiţiile necesare efectuării intervenţiilor chirurgicale de urgenţă şi programate.

    CAP. XIII
    SERVICII TEHNICO-MEDICALE DE DIAGNOSTIC
    A. LABORATORUL DE ANALIZE MEDICALE
    SECŢIUNEA I
    Organizarea Laboratorului de Analize Medicale
    ART. 101
    (1) Laboratorul de Analize Medicale este organizat conform Ordinului MS nr. 1301/2007 pentru aprobarea Normelor privind funcţionarea laboratoarelor de analize medicale, cu modificările şi completările ulterioare:
    a) Laboratorul de Analize Medicale prestează servicii tehnico-medicale de diagnostic;
    b) Accesul în spaţiul de lucru al Laboratorului de Analize Medicale este permis doar personalului autorizat care îşi desfăşoară activitatea în cadrul laboratorului în timpul programului de lucru.
    c) Medicul Şef al Laboratorului stabileşte necesarul de produse în vederea unei funcţionări normale a laboratorului realizând partea corespunzătoare a programului anual de achiziţii publice al spitalului.
    d) Colectarea, depozitarea evacuarea şi neutralizarea deşeurilor rezultate în urma desfăşurării activităţii medicale se fac în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
    e) Accesul pacienţilor este permis numai în spaţiile destinate acestora şi numai în timpul programului de lucru.
    f) Laboratorul deserveşte atât secţiile cu paturi cât şi ambulatoriul integrat, fiind în subordinea Directorului Medical.
    g) Laboratorul funcţionează pe baza unui program de lucru stabilit prin Regulamentul Intern şi este adus la cunoştinţa secţiilor cu paturi şi cabinetelor din ambulator.
    h) Laboratorul tine evidenţa serviciilor medicale oferite, astfel încât să fie identificabil atât asiguratul cât şi persoana care a oferit serviciul, diagnosticul, tratamentul precum: data şi ora când acesta a fost furnizat.
    i) Laboratorul deţine şi utilizează tipizate conform reglementărilor legale în vigoare.
    j) Personalul încadrat în Laboratoare are obligaţia păstrării confidenţialităţii asupra tuturor informaţiilor decurse din serviciile medicale acordate asiguraţilor.
    k) Laboratoarele nu vor utiliza materiale şi instrumente a căror condiţii de sterilizare nu este sigură.
    l) Personalul care lucrează în cadrul Laboratoarelor poartă în permanenţă echipament specific şi ecuson pe care se află inscripţionat numele şi calificarea angajatului respectiv.
    m) Laboratoarele sunt conduse de un medic de specialitate medicina de laborator.

    (2) Transportul produselor biologice din spital către laborator se asigură în condiţii corespunzătoare, de către cadrele medii şi auxiliare din secţiile cu paturi, respectând Manualul de recoltare.

    SECŢIUNEA II
    Atribuţiile laboratorului de analize medicale
    ART. 102
        Atribuţiile laboratorului de analize medicale, sunt următoarele:
    a) efectuarea analizelor medicale de hematologie, biochimie, imunologie, solicitate de medicul curant al pacienţilor internaţi în spital, în regim de spitalizare de zi şi continuă precum şi la cererea pacienţilor contra cost.
    b) recepţionarea şi gestionarea reactivilor necesari pentru analiza de laborator şi înscrierea corectă a analizelor pe pacient .
    c) redactarea corectă şi distribuirea la timp a rezultatelor examenelor efectuate pacienţilor;
    d) întocmirea propunerilor fundamentate pentru necesarul de achiziţii publice de reactivi şi materiale de laborator specifice;
    e) înregistrarea pe pacient în aplicaţia informatică a analizelor efectuate
    f) respectarea confidenţialităţii faţă de terţi asupra datelor şi informaţiilor decurse din serviciile medicale acordate asiguraţilor precum şi intimitatea şi demnitatea acestora;
    g) păstrarea confidenţialităţii prin: accesul controlat în laborator; circulaţia codificată a probelor în laborator; securitatea şi confidenţialitatea arhivărilor; parolarea accesului la calculatoare;
    h) identificarea, completarea, colectarea, indexarea, îndosarierea, arhivarea, păstrarea, accesarea şi eliminarea înregistrărilor calităţii şi a înregistrărilor tehnice, în scopul atingerii obiectivelor propuse şi pentru asigurarea trasabilităţii analizelor efectuate;
    i) identificarea abaterilor de la sistemul de management al calităţii, implementarea acţiunilor corective şi iniţierea acţiunilor de prevenire sau diminuare a acestor abateri; preocuparea pentru îmbunătăţirea continuă a cerinţelor tehnice ale sistemului de management al calităţii;
    j) măsurare, folosirea materialelor de referinţă, aplicarea de scheme de control intern şi extern, etc;
    k) verificarea sistematică a rezultatelor analizelor; anunţarea rezultatelor care depăşesc valorile critice
    l) depozitarea, păstrarea şi eliminarea eşantioanelor de produse biologice de analizat;
    m) organizarea şi verificarea privind buna funcţionare a sistemului de gestionare a deşeurilor şi gestionarea deşeurilor rezultate din activităţile medicale;
    n) întocmeşte, menţine actualizată şi afişează lista serviciilor medicale pe care le efectuează. În listă vor fi precizate serviciile medicale subcontractate şi laboratoarele în care se efectuează acestea.
    o) evidenţa de gestiune cantitativă şi valorică corectă şi la zi a reactivilor, calibrarea şi spălarea aparatelor de laborator conform specificaţiilor tehnice şi să consemneze aceste operaţiuni pentru conformitate şi regularitate, în documentele obligatorii de control în termen conform legii,
    p) să recepţioneze produsele sosite pentru examene de laborator şi înscrierea lor corectă;
    q) să distribuie la timp rezultatele examenelor efectuate.
    r) Să anunţe rezultatele cu valori critice secţiilor clinice conform procedurilor operaţionale interne.

    B. LABORATORUL DE ANATOMIE PATOLOGICĂ
    SECŢIUNEA I
    Organizarea Laboratorului de Anatomie Patologică
    ART. 103
        Laboratorul de Anatomie Patologică este compus din compartimentul citologie, compartiment histopatologie şi prosectură, este condus de un medic anatomopatolog, fiind organizat astfel:
    a) Laboratorul de anatomie patologică deţine încăperi şi dotările necesare pentru: prepararea pieselor examinare; păstrarea, depunerea şi conservarea cadavrelor; necropsie;
    b) Laboratorul de anatomie patologică execută examenele anatomia-patologice şi necropsiile în vederea stabilirii şi confirmării diagnosticului precum şi a precizării cauzei morţii;
    c) Activitatea Laboratorului de anatomie patologică se află sub coordonarea directorului medical.

    SECŢIUNEA II
    Atribuţiile Laboratorului de Anatomie Patologică
    ART. 104
        Laboratorul de anatomie patologică are următoarele atribuţii:
    a) diagnosticarea histopatologică intraoperatorie (pe secţiuni de congelaţie) şi postoperator (pe secţiuni de parafină) a pieselor operatorii tiroidiene, paratiroidiene, precum şi a biopsiilor chirurgicale ale structurilor din regiunea gâtului - furnizate de Blocul Operator al institutului;
    b) efectuarea examenului citologic, prin biopsie aspirativă cu ac fin ghidată ecografic, a structurilor nodulare tiroidiene, a adenopatiilor şi formaţiunilor tumorale latero-cervicale la pacienţii internaţi sau consultaţi în ambulatorul integrat de specialitate sau trimişi de medici specialişti endocrinologi din teritoriu;
    c) examenul citologic al secreţiei mamare la pacientele internate sau consultate în ambulatorul integrat de specialitate sau la recomandare medicilor specialişti endocrinologi din teritoriu;
    d) examenul citologic prin raclare şi amprentare a zonelor tumorale pe piese operatorii provenite din blocul operator (ocazional);
    e) examenul necropsic (macroscopic şi microscopic al pacienţilor decedaţi în institut pentru stabilirea tanatogenezei-cauza decesului), diagnosticul fiind prezentat pe certificatul de deces.
    f) executarea de necropsii la toate cazurile decedate în spital în vederea stabilirii sau confirmării diagnosticului şi precizării cauzei medicale a morţii; la cererea scrisă a aparţinătorilor decedatului, directorul medical poate aprobă scutirea de necropsie cu avizul medicului şef al secţiei şi al medicului anatomo-patolog;
    g) efectuarea de îmbălsămări;
    h) cercetarea histopatologică a materialului provenit de la necropsie, a pieselor operatorii, a pieselor de la biopsii, citologie exfoliativă;
    i) colaborarea cu celelalte laboratoare din cadrul spitalului, în vederea efectuării unor cercetări complementare speciale (bacteriologice, biochimice, experimentale);
    j) eliberarea certificatului constatator de deces completat şi semnat de medicul curant şi anatomopatolog sau medicul care a efectuat necropsia;
    k) eliberarea cadavrelor în conformitate cu normele în vigoare;
    l) colaborarea cu laboratorul de medicină legală în cazurile prevăzute de lege;
    m) accesul la a două opinie, la solicitarea pacientului;
    n) eliberarea pe bază de cerere, conform legislaţiei în vigoare, a probelor în vederea unei a două opinii sau pentru investigaţii suplimentare
    o) primirea, înregistrarea şi prelucrarea pieselor operatorii (extemporaneu şi la parafină), biopsice şi a pieselor de la necropsie, examene citologice;
    p) organizarea şi verificarea privind bună funcţionare a sistemului de gestionare a deşeurilor şi gestionarea deşeurilor rezultate din activităţile medicale;
    q) arhivarea lamelor şi a blocurilor de parafină.
    r) întocmirea propunerilor fundamentate pentru necesarul de achiziţii publice de reactivi şi materiale de laborator specifice;

    C. LABORATORUL DE RADIOLOGIE ŞI IMAGISTICĂ MEDICALĂ
    SECŢIUNEA I
    Organizarea Laboratorului de radiologie şi imagistică medicală
    ART. 105
        Laboratorul de radiologie şi imagistică medicală este organizat şi funcţionează în conformitate cu legislaţia în vigoare şi respectă normele CNCAN privind desfăşurarea în siguranţă, reglementarea, autorizarea şi controlul activităţilor nucleare, astfel:
    a) asigură efectuarea investigaţiilor radiologice şi imagistice conform solicitărilor medicilor de specialitate în raport cu dotarea existentă.
    b) efectuarea examenelor radiologice şi imagistice în laborator şi la patul bolnavului, la indicaţia medicului curant;
    c) înregistrarea tuturor examinărilor efectuate;
    d) aplicarea măsurilor pentru prevenirea iradierii bolnavilor şi personalului din laborator;
    e) respectarea tuturor prevederilor legale specifice domeniului elaborate de Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare şi Ministerul Sănătăţii;
    f) întocmirea propunerilor fundamentate pentru necesarul de achiziţii publice de filme şi materiale de laborator specifice;
    g) raportarea statistică a numărului de examinări efectuate pe bolnavii internaţi şi în ambulatoriu.

    În cadrul laboratorului de radiologie se efectuează: evaluarea computer tomografică, evaluarea radiologică, examene mamografice, evaluare DXA a densităţii minerale osoase, examinări ecografice.

    SECŢIUNEA II
    Atribuţiile Laboratorului de radiologie şi imagistică medicală
    ART. 106
        Laboratorul de radiologie şi imagistică medicală are următoarele atribuţii:
    a) efectuarea examenelor radiologice în laborator şi la patul bolnavului, în prezenţa medicului curant;
    b) organizarea şi utilizarea corespunzătoare a filmotecii;
    c) aplicarea măsurilor pentru prevenirea iradierii bolnavilor şi personalului din laborator.
    d) stocarea în arhivă proprie a imaginilor rezultate că urmare a investigaţiilor medicale paraclinice de radiologie şi imagistică medicală pentru asiguraţii cărora le-a furnizat aceste servicii.
    e) organizarea programării examinărilor radiologice şi de imagistică în timp util;
    f) organizarea redactării corecte şi distribuirea la timp a rezultatelor;
    g) colaborarea cu medicii clinicieni în scopul precizării diagnosticului, ori de câte ori este necesar;
    h) obţinerea acordului informat al pacienţilor, înainte de efectuarea explorării radiologice/imagistice
    i) monitorizarea dozei de radiaţii la personalul angajat
    j) notarea dozei individuale de radiaţii în fişa pacientului
    k) comunicarea rezultatelor critice sau a celor de urgentă,către medicul curant/trimiţător
    l) asigurarea funcţionării echipamentelor şi aparaturii medicale, la parametrii optimi
    m) eliberarea rezultatelor investigaţiilor efectuate (raport medical, CD/film-la cerere)
    n) întocmirea propunerilor fundamentate pentru necesarul de achiziţii publice de materiale de laborator specifice;
    o) raportarea statistică a numărului de examinări efectuate pacienţilor internaţi/ ambulatoriu (cu plată).
    p) urmărirea creşterii continue a calităţii îngrijirilor medicale;
    q) evaluarea permanentă a nivelului de pregătire profesională a personalului medico-sanitar, incluzând cursurile obligatorii periodice de radioprotecţie;
    r) comunicarea cu pacienţii şi aparţinătorii privind starea de sănătate, evoluţia şi prognosticul bolii, recomandări privind regimul de viaţă, dreptul la second opinion, drepturile pacientului etc.;
    s) identificarea, analiza şi monitorizarea riscurilor clinice, implementarea măsurilor de diminuare a acestora;
    t) identificarea, analiza şi evaluarea evenimentelor asociate asistenţei medicale, raportarea acestora potrivit legii;
    u) elaborarea, aplicarea şi respectarea procedurilor/protocoalelor medicale, a celor care privesc securitatea radiologică, operaţionale, administrative;
    v) evaluarea eficienţei şi eficacităţii protocoalelor medicale şi de îngrijire utilizate la nivelul laboratorului;
    w) respectarea standardelor de calitate implementate;
    x) asigurarea condiţiilor de sănătate şi securitate în muncă pentru personalul angajat;
    y) asigurarea condiţiilor de igienă, curăţenie şi dezinfecţie, potrivit normelor igienico-sanitare în vigoare;
    z) respectarea precauţiunilor universale, a procedurilor şi protocoalelor de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale, a procedurilor de gestionare a deşeurilor biologice;
    aa) respectarea codului e aprobat la nivelul institutului, a principiilor şi normelor de deontologie profesională.

    CAP. XIV
    SERVICII TEHNICO-MEDICALE AUXILIARE
    A. FARMACIA CU CIRCUIT ÎNCHIS
    SECŢIUNEA I
    Organizarea farmaciei cu circuit închis
    ART. 107
    (1) Farmacia de circuit închis face parte din structura spitalului, are ca obiect de activitate asigurarea asistenţei cu medicamente de uz uman pentru bolnavii internaţi în secţiile spitalului precum şi pentru ambulatoriul integrat în cadrul programelor naţionale de sănătate, conform legislaţiei în vigoare şi este organizată potrivit Legii farmaciei nr. 266/2008 republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
    (2) Farmacia este condusă de un farmacist şef şi se află în subordinea Managerului şi a Directorului Medical.
    (3) Farmacia are program de lucru afişat vizibil şi transmis secţiilor cu paturi spre ştiinţă.
    (4) Farmacia cu circuit închis deţine şi eliberează numai produse medicamentoase care au autorizaţie de punere pe piaţă şi sunt în termen de valabilitate.
    (5) Farmacia va deţine literatură de specialitate care să asigure informarea personalului în legătură cu orice aspect legat de acţiunea şi de administrarea medicamentului: Farmacopeea Română; Nomenclatorul de medicamente şi produse farmaceutice; Legislaţia farmaceutică în vigoare.
    (6) Farmacia are program informatic necesar pentru a transmite datele solicitate. Farmacia trebuie să ia măsuri pentru protecţia informaţiei şi a suportului acestuia împotriva pierderii sau degradării.
    (7) Farmacia este condusă de un farmacist şef care desemnează un înlocuitor pe perioadele absenţei sale din farmacie.
    (8) Farmaciştii şi asistenţii de farmacie au certificate de membri al Colegiului Farmaciştilor respectiv O.A.M.G.M.A.M.R. valabile, pe care le prezintă în copie Serviciului R.U.N.O.S.
    (9) Farmaciştii şi asistenţii de farmacie au asigurări de răspundere civilă (malpraxis) valabile, pe care le prezintă în copie Serviciului R.U.N.O.S.
    (10) Personalul poartă în permanenţă halate albe şi ecuson pe care sunt înscrise numele şi calificarea respectivei persoane.

    SECŢIUNEA II
    Atribuţiile farmaciei cu circuit închis
    ART. 108
        Farmacia are în principal următoarele atribuţii:
    a) recepţionează, păstrează şi difuzează medicamentele conform nomenclatorului aprobat de Ministerul Sănătăţii;
    b) eliberează medicamentele prescrise de medicii din secţiile spitalului pe condici de prescripţii medicale;
    c) poate elibera şi livra în caz de urgenţă medicamente conform procedurii aprobate de managerul spitalului.
    d) asigură informarea personalului medico - sanitar cu privire la medicamentele existente în farmacie;
    e) asigură evidenţa cantitativ - valorică a medicamentelor existente;
    f) asigură pentru personalul implicat în achiziţiile publice cunoaşterea şi respectarea legislaţiei specifice;
    g) stabileşte necesarul de produse necesare unei funcţionări normale a farmaciei, asigurând realizarea corespunzătoare a Planului anual de achiziţii publice;
    h) îndeplineşte, conform atribuţiilor ce-i revin, toate demersurile necesare privind achiziţia produselor farmaceutice;
    i) recepţia produselor farmaceutice şi a materialelor sanitare pe baza documentelor de primire şi verificarea serializării loturilor
    j) aprovizionează, depozitează şi păstrează medicamentelor în condiţii corespunzătoare;
    k) verifică termenul de valabilitate a medicamentelor şi substanţelor farmaceutice pentru medicamentele aflate în gestiunea farmaciei;
    l) asigură medicamentele necesare activităţii de asistenţă medicală a institutului;
    m) păstrarea, prepararea şi eliberarea medicamentelor de orice natură şi formă pe baza condicii de medicamente eliberate pe fiecare pacient internat potrivit legislaţiei specifice în vigoare, a specialităţilor farmaceutice autorizate şi a altor produse farmaceutice, conform nomenclatorului aprobat de MS;
    n) de comisionarea medicamentelor (cutie, flacon) la eliberarea lor din farmacie în scopul asigurării trasabilităţii preparatului farmacologic şi confirmării originalităţii acestuia;
    o) depozitarea produselor conform normelor în vigoare (standarde sau norme interne), ţinându-se seama de natura şi proprietăţile lor fizico-chimice;
    p) organizarea şi efectuarea controlului calităţii medicamentului şi luarea de măsuri ori de câte ori este necesar pentru preîntâmpinarea accidentelor, informând imediat eşalonul ierarhic superior;
    q) asigurarea controlului preventiv, verificarea organoleptică şi fizică, verificarea operaţiilor finale, analiza calitativă a medicamentului elaborat la masa de analize;
    r) prepararea şi eliberarea medicamentelor potrivit normelor stabilite de Ministerul Sănătăţii;
    s) operarea în programul informatic a documentelor de eliberare a medicamentelor;
    t) efectuează pe baza consumurilor şi a stocurilor din farmacie, comenzi către furnizorii de medicamente cu care spitalul are contract de furnizare.
    u) asigurarea stocului de rezervă pentru depozitul de calamităţi
    v) asigurarea evidenţei şi aprovizionării distincte cu medicamente pentru CG, aparate de urgenţă, truse de urgenţă;
    w) coordonarea activităţii de farmacovigilenţă;
    x) păstrarea evidenţei formularelor de raportare a reacţiilor adverse apărute
    y) colaborarea cu medicii prescriptori din spital, cu privire la stabilirea schemei terapeutice, a asocierilor de medicamente şi a consumului de antibiotice;
    z) păstrarea evidenţelor produselor farmaceutice;
    aa) respectarea normelor legale referitoare la substanţele şi preparatele chimice periculoase (Legea 360/2003 privind regimul substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, republicată), precum şi la plantele, substanţele şi preparatele stupefiante şi psihotrope (Legea 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope, cu modificările şi completările ulterioare);
    bb) respectarea standardelor de calitate implementate;
    cc) completarea corespunzătoare a documentelor specifice;
    dd) respectarea regulilor de igienă a departamentului şi verificarea stării de funcţionare a frigiderelor/ congelatoarelor;
    ee) respectarea confidenţialităţii datelor medicale personale;
    ff) etichetarea corespunzătoare a recipientelor care conţin medicamentele eliberate pentru fiecare pacient şi secţie;
    gg) diseminarea adecvată a informaţiilor cuprinse în comunicatele ANMDM;
    hh) raportarea zilnică către MS şi ANMDMR a situaţiei privind stocurile şi operaţiunile comerciale, inclusiv eliberarea pe condică, după caz, efectuate cu medicamentele de uz uman având preţul aprobat în CaNaMed, potrivit prevederilor Ordinului MS nr. 1345/2016 privind raportarea zilnică a stocurilor şi operaţiunilor comerciale efectuate cu medicamentele de uz uman din Catalogul naţional al preţurilor medicamentelor autorizate de punere pe piaţă în România de către unităţile de distribuţie angro a medicamentelor, importatori, fabricanţi autorizaţi şi farmaciile cu circuit închis şi deschis, cu modificările şi completările ulterioare.

    SECŢIUNEA III
    Atribuţiile farmacistului/farmacistului clinician
    ART. 108.1
        În conformitate cu Ordinul nr. 1101/2016 privind aprobarea Normelor de supraveghere, prevenire şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale în unităţile sanitare, farmacistul/farmacistul clinician are următoarele atribuţii:
    a) obţinerea, depozitarea şi distribuirea preparatelor farmaceutice, utilizând practici care limitează posibilitatea transmisiei agentului infecţios către pacienţi;
    b) distribuirea medicamentelor antiinfecţioase cu respectarea reglementărilor privind avizarea acestei prescrieri existente în spital şi ţinerea unei evidenţe adecvate;
    c) obţinerea şi depozitarea vaccinurilor sau imunoglobulinelor specifice/serurilor heterologe şi distribuirea lor în mod adecvat;
    d) păstrarea evidenţei antibioticelor distribuite structurilor medicale;
    e) raportarea către compartimentul de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale şi medicului responsabil de politica utilizării antibioticelor, consumul de antibiotice pe clase şi pe secţiile unităţii sanitare şi participarea la evaluarea tendinţelor utilizării antibioticelor;
    f) colaborează cu medicul infecţionist responsabil de elaborarea politicii de utilizare judicioasă a antibioticelor în monitorizarea consumului de antibiotice;
    g) organizarea şi realizarea bazei de date privind consumul de antibiotice din unitate, pe clase de antibiotice şi pe secţii/compartimente, cu calcularea DDD/100 zile spitalizare şi a duratei medii a terapiei cu antibiotice per pacient internat, pe suport electronic.
    h) la cererea medicilor, colaborarea cu aceştia la instituirea farmacoterapiei individualizate şi la optimizarea farmacoterapiei fundamentată pe mecanismul de feed-back al supravegherii terapeutice;
    i) furnizarea către profesioniştii din domeniul medical, a informaţiilor privind utilizarea ştiinţifică şi raţională a medicamentelor la cererea acestora din urmă;
    j) validarea prescripţiilor medicale.

    B. STERILIZAREA
    SECŢIUNEA I
    Organizarea compartimentului de sterilizare:
    ART. 109
    (1) Sterilizarea este compartiment funcţional al spitalului care participă la realizarea actului medical în condiţii de igienă şi securitate epidemiologică maximă şi este condus de un asistent medical generalist cu competentă în activitatea de sterilizare, aflat în subordinea asistentului şef pe unitate.
    (2) Punctul de sterilizare este amplasat în proximitatea Blocului Operator, astfel încât să se poată respecta fluxurile şi circuitele funcţionale, conform normelor sanitare în vigoare. Modulul de sterilizare este format din mai multe echipamente (sterilizatoare cu abur) care asigură sterilizarea instrumentarului şi al materialului moale din spital.
    (3) Compartimentele au fost astfel gândite încât să asigure fluxul "murdar-curăţat-steril", ele fiind izolate prin pereţi despărţitori. Cele două compartimente sunt: zona de pregătire şi împachetare, dotată cu cărucioare de transport şi zona sterilă.
    (4) În zona de pregătire şi împachetare se execută următoarele operaţiuni:
    a) preluarea materialelor curăţate/dezinfectate;
    b) împachetarea materialelor pentru sterilizare

    (5) În zona sterilă se execută următoarele operaţiuni:
    a) sterilizarea propriu-zisă;
    b) depozitarea materialelor sterile;
    c) predarea către secţii.

    ART. 110
        Sterilizarea are următoarele activităţi:
    a) verificarea modului de pregătire şi împachetare a materialelor trimise pentru sterilizare şi respingerea truselor necorespunzătoare;
    b) efectuarea sterilizării, respectând normele tehnice de sterilizare şi instrucţiunile de sterilizare, a fiecărui apărat, conform procedurilor de lucru aplicabile, cu respectarea indicaţiilor furnizate de către CPIAAM
    c) respectarea procedurilor de control şi marcare a produselor finite;
    d) sesizarea eventualelor neconformităţi şi luarea imediată a măsurilor necesare;
    e) înregistrarea şi arhivarea datelor privind procesul de sterilizare;
    f) ţinerea evidenţei activităţii de sterilizare pe aparate şi şarje;
    g) efectuarea testelor de control şi evidenţa acestora;
    h) asigurarea circuitului de stocare, distribuţie şi transport la utilizatori (secţiile medicale);
    i) asigurarea circuitelor pentru securitatea personalului, a mediului şi integritatea dispozitivelor medicale;
    j) supravegherea şi corectarea condiţiilor de desfăşurare a procesului de sterilizare;
    k) verificarea calităţii aerului, apei şi a fluidelor utilizate;
    l) verificarea stării de igienă a suprafeţelor;
    m) verificarea modului de funcţionare a echipamentelor de sterilizare;
    n) verificarea modului de funcţionare a echipamentelor de control, măsurare şi testare.

    SECŢIUNEA II
    Atribuţiile compartimentului de sterilizare.
    ART. 111
        Atribuţiile compartimentului de sterilizare sunt următoarele:
    a) utilizează cele mai bune metode de curăţire, dezinfecţie, sterilizare şi păstrare a instrumentarului de sterilizat pentru a împiedică deteriorarea;
    b) sterilizează întreg instrumentarul medical cu indicaţii de sterilizare şi reutilizare;
    c) realizează protocolul (instrucţiune) de igienă al compartimentului de sterilizare şi protocolul (instrucţiune) de utilizare a produselor de întreţinere folosite, în colaborare cu CPIAMM;
    d) realizează instruirea personalului privind normele europene în domeniul sterilizării în vederea aplicării acestor norme în cadrul serviciului;
    e) elaborează protocoale (instrucţiuni) de lucru pentru fiecare zonă;
    f) elaborează protocoale (instrucţiuni) de pregătire a instrumentarului chirurgical şi termosensibil;
    g) asigură respectarea circuitelor funcţionale;
    h) asigură respectarea circuitelor pentru instrumentar steril şi nesteril;
    i) orice alte sarcini trasate de şeful ierarhic superior.
    j) asigură controlul la nivelul secţiilor a modului de pregătire a instrumentarului şi materialelor pentru sterilizare.
    k) banderolarea şi etichetarea truselor şi pachetelor cu materiale sterilizate;

    C. UNITATEA DE TRANSFUZII SANGUINE
    SECŢIUNEA I
    Organizarea Unităţii de Transfuzii Sanguine
    ART. 112
    (1) Unitatea de Transfuzii Sanguine este organizată şi funcţionează, conform Ordinului MS nr. 1224/2006 pentru aprobarea Normelor privind activitatea unităţilor de transfuzie sanguină din spitale, cu modificările şi completările ulterioare şi a Ordinului MS nr. 607/2013 pentru aprobarea Normelor specifice privind autorizarea unităţilor de transfuzie sanguină din unităţile sanitare, cu modificările şi completările ulterioare.
    (2) Unitatea de Transfuzie Sanguină, este condusă de medicul coordonator UTS, sub coordonarea şefului secţiei ATI şi se află în subordinea managerului.
    (3) Se interzice livrarea de sânge total sau de componente sanguine către alte spitale, livrarea şi/sau administrarea lor la domiciliu pacientului, livrarea de sânge total şi/sau de componente sanguine cu altă destinaţie decât administrarea terapeutică în incinta spitalului.

    ART. 113
        La nivelul UTS-ului se desfăşoară următoarele activităţi:
    a) aprovizionarea cu sânge total şi componente de sânge, pe bază solicitărilor scrise din secţia institutului;
    b) recepţia, evidenţa, stocarea şi livrarea sângelui total şi a componentelor sanguine către secţiile institutului;
    c) efectuarea testelor pretransfuzionale;
    d) pregătirea unităţilor de sânge total şi a componentelor sanguine în vederea administrării;
    e) consilierea privind utilizarea clinică a sângelui total şi a componentelor sanguine;
    f) prezervarea probelor biologice pretransfuzionale şi a unităţilor de sânge sau a componentelor sanguine administrate pentru o perioadă de 48 de ore posttransfuzional în spaţiile frigorifice cu această destinaţie;
    g) întocmirea documentaţiei corespunzătoare tuturor activităţilor desfăşurate;
    h) raportarea tuturor evenimentelor legate de actul transfuzional către centrul de transfuzie teritorial;
    i) păstrarea eşantioanelor din ser sau plasmă recoltate pretransfuzional, în cazul tuturor pacienţilor transfuzaţi, pentru o perioadă de minimum 6 luni, în spaţii frigorifice (-15-18°C) cu această destinaţie.
    j) respectarea regimului juridic al sângelui şi derivatelor de sânge.
    k) distribuţia de sânge şi componente sanguine de către Centrul de Transfuzii către spital se face în bază unui contract de furnizare, în care sunt stabilite condiţiile de distribuţie şi documentaţia aferentă obligatorie;
    l) întocmirea analizelor trimestriale privind respectarea protocoalelor de indicaţie şi administrare transfuzională pentru fiecare pacient;
    m) întocmirea analizelor trimestriale pentru utilizarea sângelui şi componentelor sanguine specifice fiecărui pacient (pe tip de patologie, terapie, evoluţie, patologie);
    n) întocmirea analizei anuale privind îndeplinirea atribuţiilor Comisiei de transfuzii şi hemovigilentă;
    o) întocmirea analizei anuale privind consumul de sânge total şi componente sanguine

    ART. 114
        În Unitatea de Transfuzii Sanguine din spital este obligatorie respectarea protocolului de teste pretransfuzionale, care cuprinde următoarele testări:
    a) determinarea grupului sanguin ABO şi Rh (D) la pacient;
    b) verificarea aspectului macroscopic, a integrităţii, grupului sanguin ABO şi Rh (D) la unitatea de sânge sau componenţa sanguină selectată în vederea efectuării probei de compatibilitate;
    c) probă de compatibilitate pacient-unitate de sânge total sau componenţa sanguină ce conţine eritrocitate vizibile cu ochiul liber. Se vor efectuă toate cele 3 tehnici complementare: test salin, test enzimatic cu papaină la temperatură de 37 grade Celsius;

    ART. 115
        Ultimul control pre transfuzional se efectuează obligatoriu, la patul bolnavului, şi cuprinde:
    a) verificarea identităţii pacientului;
    b) verificarea aspectului macroscopic şi a integrităţii unităţii de transfuzat;
    c) verificarea compatibilităţii dintre unitatea de sânge selectată şi pacient
    d) verificarea documentaţiei;
    e) înregistrarea în foaia de observaţie clinică generală;

    ART. 116
        Documentaţia minimă obligatorie aferentă desfăşurării activităţii de transfuzie sanguină din spital cuprinde următoarele:
    a) evidenţa stocului de sânge şi a produselor derivate (intrări, provenienţa ieşirii pentru transfuzie, rebut şi cauze, returnate la centrul de transfuzie sanguină, predare incinerare etc.);
    b) evidenţa bonurilor-cerere de sânge şi produse derivate;
    c) evidenţa testărilor grupului sanguin (ABO/Rh şi a rezultatelor);
    d) evidenţa probelor de compatibilitate, a rezultatelor, a procedurilor transfuzionale şi a reacţiilor secundare;
    e) repertoar cu pacienţii testaţi ABO/Rh;
    f) evidenţele monitorizărilor temperaturilor echipamentelor frigorifice;
    g) proceduri operatorii standard de lucru;
    h) fişa postului pentru fiecare angajat;
    i) formulare tipizate pentru rezultate, comandă sânge şi produse de sânge de la centrul de transfuzie sanguină;
    j) evidenţa gestionării şi neutralizării deşeurilor generate din activitatea de transfuzie sanguină.

    SECŢIUNEA II
    Atribuţiile Unităţii de Transfuzii Sanguine
    ART. 117
        Unitatea de Transfuzii Sanguine are în principal următoarele atribuţii:
    a) aprovizionarea cu sânge total şi componente de sânge pe bază solicitărilor scrise din secţiile spitalului;
    b) recepţia, evidenţa, stocarea şi livrarea sângelui total şi a componentelor sanguine către secţiile spitalului;
    c) distribuţia de sânge şi componente sanguine de la un centru de transfuzie furnizor către spitalul beneficiar se face în bază unui contract de furnizare, care stabileşte condiţiile de distribuţie şi documentaţia aferentă obligatorie;
    d) efectuarea testelor pretransfuzionale;
    e) pregătirea unităţilor de sânge total şi a componentelor sanguine în vederea administrării;
    f) consiliere privind utilizarea clinică a sângelui total şi a componentelor sanguine;
    g) prezervarea probelor biologice pretransfuzionale şi a unităţilor de sânge sau componente sanguine administrate pentru o perioadă de 48 de ore post transfuzional în spaţiile frigorifice cu această destinaţie;
    h) întocmirea documentaţiei corespunzătoare tuturor activităţilor desfăşurate;
    i) raportarea tuturor evenimentelor legate de actul transfuzional către centrul de transfuzie teritorial;
    j) păstrarea eşantioanelor din ser sau plasmă recoltate pretransfuzional, în cazul tuturor pacienţilor transfuzaţi, pentru o perioadă de minimum 6 luni, în spaţii frigorifice cu această destinaţie.

    D. PROSECTURA (MORGA)
    SECŢIUNEA I
    Organizarea Prosecturii
    ART. 118
    (1) Prosectura este organizată conform Legii 104/2003, privind manipularea cadavrelor umane şi prelevarea organelor şi ţesuturilor de la cadavre în vederea transplantului, republicată şi face parte din Laboratorul de Anatomie Patologică.
    (2) Activitatea de prosectură constă în următoarele:
    a) efectuarea de autopsii în scop anatomoclinic şi efectuarea examenului histopatologic al fragmentelor recoltate în cursul autopsiei sunt obligatorii şi este recomandabil să fie efectuate de către acelaşi anatomopatolog, pentru a corela datele de macroscopie cu cele de microscopie şi, ulterior, cu datele clinice, în scopul aprecierii gradului de concordanţă anatomoclinică;
    b) activităţi de restaurare a aspectului cadavrelor, precum: îmbălsămarea, spălarea, îmbrăcarea şi cosmetizarea cadavrelor.

    (3) Activităţile prevăzute la alin. (2) lit. b) reprezintă o măsură medicală obligatorie pentru prevenirea contaminării şi trebuie efectuate de personalul specializat al compartimentului de prosectură.

    SECŢIUNEA II
    Atribuţiile Prosecturii
    ART. 119
    Atribuţiile Prosecturii sunt cele prevăzute în Legea 104/2003, privind manipularea cadavrelor umane şi prelevarea organelor şi ţesuturilor de la cadavre în vederea transplantului.

    ART. 120
        Manipularea cadavrelor în cadrul spitalului se face după cum urmează:

    (1) Decesul este constatat de către medicul curant sau medicul de gardă care consemnează oră decesului în foaia de observaţie clinică generală cu semnătura şi parafa; medicul curant (sau în lipsă acestuia medicul de gardă care a constatat decesul) scrie epicriza de deces menţionând data completării acesteia, semnează şi parafează. În cazul declarării morţii cerebrale, se respectă protocolul de declarare a morţii cerebrale aprobat în Anexa 1 la Normele metodologice din 01.04.2004, de aplicare a Legii nr. 104/2003, iar pacientul este declarat purtător potenţial de organe, imediat iniţiindu-se protocolul corespunzător în acest caz.

    (2) După constatarea decesului, cadavrul este păstrat 2 ore în secţia unde a fost internat pacientul.

    (3) Anunţarea aparţinătorilor despre survenirea decesului se face numai după 2 ore de la constatarea acestuia de către medicul curant sau de către medicul de gardă care a constatat decesul, după un protocol special redactat.

    (4) După 2 ore de la deces, cadavrul este transferat la morgă de către brancardierul secţiei unde a decedat bolnavul sau de brancardierul de serviciu şi este depus în frigiderul mortuar/cameră frigorifică; este obligatorie existenţa în spital cel puţin a unui frigider mortuar/cameră frigorifică.

    (5) Decedatul este adus dezbrăcat, fără obiecte preţioase (inele, cercei etc.) învelit într-un cearceaf sau introdus într-un sac de plastic opac de culoare închisă; se va menţiona în scris (pe biletul de însoţire al decedatului) prezenţa de proteze dentare fixe din aur.

    (6) Decedatul trebuie să poarte (de preferinţa pe antebraţ) o brăţară de identificare cu: numele prenumele, vârstă, secţia unde a fost internat, oră decesului, numărul foii de observaţie clinice generale.

    ART. 121
        Transportul pacienţilor decedaţi.

    (1) După constatarea decesului, pacientul decedat va rămâne în pat (pe secţie) timp de 2 (două) ore. După expirarea timpului de 2 ore, decedatul va fi transportat la morga spitalului. Transportul este asigurat de brancardieri. Responsabilitatea anunţării brancardierilor este a medicului de gardă. Transportul decedatului se face cu biletul de însoţire a decedatului către Laboratorul de Anatomie Patologică/Medicină Legală (anexa 2, din legea 104/2003)

    (2) Autopsia anatomopatologică se face la toate cazurile de deces survenite în timpul spitalizării, în Laboratorul de Anatomie Patologică

    (3) În cazul în care aparţinătorii (familie, tutore, persoane care au legal în grijă decedatul etc.) NU doresc autopsia, vor face o cerere de scutire de autopsie. Aceasta trebuie vizată, în ordine de: medicul curant; medicul şef de secţie; medicul anatomopatolog; managerul spitalului.
        La cererea de autopsie se anexează copie după actul de identitate al celui care solicita scutirea de autopsie. Cererea de scutirea de autopsie poate fi refuzată de oricare din cei enumeraţi, dacă există motive întemeiate.

    (4) Dacă există motive întemeiate care să sugereze o moarte violentă sau suspectă, medicul curant sau şi medicul anatomo-patologic trebuie să anunţe Poliţia şi medicul legist pentru a solicita constatarea medico-legală.

    (5) Orice procedura asupra cadavrului (îmbălsămare, necropsia) poate fi făcută numai după 24 ore de la constatarea decesului/(anunţarea decesului). Dacă în termen de 3 (trei) zile, nu se pot anunţa aparţinătorii, şi/sau decedatul nu este ridicat este anunţată în scris Poliţia.

    E. COMPARTIMENT DE PREVENIRE A INFECŢIILOR ASOCIATE ASISTENŢEI MEDICALE
    SECŢIUNEA I
    Organizarea activităţii compartimentului de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale
    ART. 122
        Activitatea compartimentului de supraveghere şi control al infecţiilor asociate asistenţei medicale este organizată şi se desfăşoară conform Ordinului MS nr.1101/2016, privind aprobarea Normelor de supraveghere, prevenire şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale în unităţile sanitare.
        Compartimentul de supraveghere şi control al infecţiilor asociate asistenţei medicale are în componenţa sa un medic epidemiolog cu atribuţii de medic coordonator, care coordonează activitatea colectivului din subordine în toate activităţile asumate în cadrul CPIAAM şi un asistent medical generalist, fiind subordonat direct managerului institutului.

    SECŢIUNEA II
    Atribuţiile compartimentului de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale.
    ART. 123
        Principalele atribuţii ale compartimentului privind activităţile specifice de supraveghere şi control al infecţiilor asociate asistenţei medicale stabilite prin Ordinul MS nr. 1101/2016 privind aprobarea Normelor de supraveghere, prevenire şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale în unităţile sanitare sunt:
    a) organizează şi participă la întâlnirile Comitetului de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale;
    b) coordonatorul/responsabilul contractat participă în calitate de membru la şedinţele Comitetului director al unităţii sanitare şi, după caz, propune acestuia recomandări pentru implementarea corespunzătoare a planului anual de prevenire a infecţiilor, echipamente şi personal de specialitate;
    c) elaborează şi supune spre aprobare planul anual de supraveghere, prevenire şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale din unitatea sanitară;
    d) organizează, în conformitate cu metodologia elaborată de Institutul Naţional de Sănătate Publică, anual, un studiu de prevalenţă de moment a infecţiilor asociate asistentei medicale şi a consumului de antibiotice din spital;
    e) organizează şi derulează activităţi de formare a personalului unităţii în domeniul prevenirii infecţiilor asociate asistenţei medicale;
    f) organizează activitatea compartimentului de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale pentru implementarea şi derularea activităţilor cuprinse în planul anual de supraveghere şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale al unităţii;
    g) propune şi iniţiază activităţi complementare de prevenţie sau de limitare cu caracter de urgenţă, în cazul unor situaţii de risc sau al unui focar de infecţie asociată asistenţei medicale;
    h) elaborează ghidul de izolare al unităţii sanitare şi coordonează aplicarea precauţiilor specifice în cazul depistării colonizărilor/infecţiilor cu germeni multiplurezistenţi la pacienţii internaţi;
    i) întocmeşte harta punctelor şi zonelor de risc pentru apariţia infecţiilor asociate asistenţei medicale şi elaborează procedurile şi protocoalele de prevenire şi limitare în conformitate cu aceasta;
    j) implementează metodologiile naţionale privind supravegherea bolilor transmisibile şi studiile de supraveghere a infecţiilor asociate asistenţei medicale;
    k) verifică completarea corectă a registrului de monitorizare a infecţiilor asociate asistenţei medicale de pe secţii şi centralizează datele în registrul de monitorizare a infecţiilor al unităţii;
    l) raportează la Direcţia de Sănătate Publică a municipiului Bucureşti infecţiile asociate asistenţei medicale ale unităţii şi calculează rata de incidenţă a acestora pe unitate şi pe secţii;
    m) organizează şi participă la evaluarea eficienţei procedurilor de curăţenie şi dezinfecţie prin recoltarea testelor de autocontrol;
    n) colaborează cu medicul laboratorului de microbiologie extern pentru cunoaşterea circulaţiei microorganismelor patogene de la nivelul secţiilor şi compartimentelor, cu precădere a celor multirezistente şi/sau cu risc epidemiologic major, pe baza planului de efectuare a testelor de autocontrol;
    o) solicită trimiterea de tulpini de microorganisme izolate la laboratoarele de referinţă, în conformitate cu metodologiile elaborate de Institutul Naţional de Sănătate Publică, atât în scopul obţinerii unor caracteristici suplimentare, cât şi în cadrul auditului extern de calitate;
    p) supraveghează şi controlează bună funcţionare a procedurilor de sterilizare şi menţinere a sterilităţii pentru instrumentarul şi materialele sanitare care sunt supuse sterilizării;
    q) supraveghează şi controlează activitatea de triere, depozitare temporară şi eliminare a deşeurilor periculoase rezultate din activitatea medicală;
    r) organizează, supraveghează şi controlează respectarea circuitelor funcţionale ale unităţii, circulaţia pacienţilor şi vizitatorilor, a personalului şi, după caz, a studenţilor şi elevilor din învăţământul universitar, postuniversitar sau postliceal;
    s) avizează orice propunere a unităţii sanitare de modificare în structura unităţii;
    t) supraveghează şi controlează respectarea în secţiile medicale şi paraclinice a procedurilor de triaj, depistare şi izolare a infecţiilor asociate asistenţei medicale;
    u) răspunde prompt la informaţia primită din secţii şi demarează ancheta epidemiologică pentru toate cazurile suspecte de infecţie asociată asistenţei medicale;
    v) dispune, după anunţarea prealabilă a managerului unităţii, măsurile necesare pentru limitarea difuziunii infecţiei, respectiv organizează, după caz, triaje epidemiologice şi investigaţii paraclinice necesare;
    w) întocmeşte şi definitivează ancheta epidemiologică a focarului, difuzează informaţiile necesare privind focarul, în conformitate cu legislaţia, întreprinde măsuri şi activităţi pentru evitarea riscurilor identificate în focar;
    x) solicită colaborările interdisciplinare sau propune solicitarea sprijinului extern de la Direcţia de Sănătate Publică sau Institutul Naţional de Sănătate Publică - centru regional la care este arondat, conform reglementărilor în vigoare;
    y) raportează managerului problemele depistate sau constatate în prevenirea şi limitarea infecţiilor asociate asistenţei medicale.
    z) elaborează "istoria" infecţiilor asociate asistenţei medicale din unitate, cu concluzii privind cauzele facilitatoare ale apariţiei focarelor;
    aa) solicită includerea obiectivelor planului de activitate aprobat pentru supravegherea şi controlul infecţiilor asociate asistenţei medicale condiţie a autorizării sanitare de funcţionare, respectiv componentă a criteriilor de acreditare;
    bb) răspunde pentru planificarea şi solicitarea aprovizionării tehnico-materiale necesare activităţilor planificate, respectiv pentru situaţii de urgenţă;
    cc) colaborează cu şefii de secţie pentru implementarea măsurilor de supraveghere şi control al infecţiilor asociate asistenţei medicale în conformitate cu planul de acţiune şi ghidul propriu al unităţii;
    dd) verifică respectarea normativelor şi măsurilor de prevenire;
    ee) organizează şi participă la sistemul de autocontrol privind evaluarea eficienţei activităţilor derulate;
    ff) supraveghează şi controlează efectuarea decontaminării mediului de spital prin curăţare chimică şi dezinfecţie;
    gg) supraveghează şi controlează calitatea prestaţiilor din Blocul Alimentar.
    hh) supraveghează şi controlează calitatea prestaţiilor din Spălătorie;
    ii) supraveghează şi controlează activitatea de îndepărtare şi neutralizare a reziduurilor, cu accent faţă de reziduurile periculoase rezultate din activitatea medicală;
    jj) supraveghează şi controlează corectitudinea înregistrării suspiciunilor de infecţie la asistaţi, derularea investigării etiologice a sindroamelor infecţioase, operativitatea transmiterii informaţiilor aferente la structura de supraveghere şi control al infecţiilor asociate asistenţei medicale;
    kk) propune managerului sancţiuni pentru personalul care nu respectă procedurile şi protocoalele de prevenire şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale; propunerile se supun aprobării membrilor Comitetului Director în cadrul şedinţelor respective, urmând ca în funcţie de decizia acestora, să fie aplicate sancţiunile pentru nerespectarea procedurilor şi protocoalelor de prevenire şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale, implementate în spital.

    SECŢIUNEA III
    Atribuţiile personalului din compartimentul de prevenire a IAAM
    ART. 123.1
        Personalul care îşi desfăşoară activitatea în cadrul compartimentului de supraveghere şi control al infecţiilor asociate asistenţei medicale are în principal următoarele atribuţii:
    b) întocmeşte harta punctelor şi segmentelor de risc pentru infecţia asociată asistenţei medicale privind modul de sterilizare şi menţinerea sterilităţii în unitate, decontaminarea mediului fizic şi curăţenia din unitate, zonele "fierbinţi" cu activitate de risc sau cu dotare tehnică şi edilitară favorizantă pentru infecţii asociate asistenţei medicale;
    d) coordonează elaborarea şi actualizarea anuală, împreună cu directorul medical şi cu şefii secţiilor de specialitate, a ghidului de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale care va cuprinde: legislaţia în vigoare, definiţiile de caz pentru infecţiile IAAM, protocoalele de proceduri, manopere şi tehnici de îngrijire, precauţii de izolare, standarde aseptice şi antiseptice, norme de sterilizare şi menţinere a sterilităţii, norme de dezinfecţie şi curăţenie, metode şi manopere specifice secţiilor şi specialităţilor aflate în structură unităţii, norme de igienă spitalicească, de cazare şi alimentaţie etc. Ghidul este propriu fiecărei unităţi, dar utilizează definiţiile de caz care sunt prevăzute în anexele la Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 1101/2016 privind aprobarea Normelor de supraveghere, prevenire şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale în unităţile sanitare;
    e) colaborează cu şefii de secţie pentru implementarea măsurilor de supraveghere şi control al infecţiilor asociate asistenţei medicale în conformitate cu planul de acţiune şi ghidul propriu al unităţii;
    h) organizează şi participă la sistemul de autocontrol privind evaluarea eficienţei activităţilor derulate;
    i) participă şi supraveghează - în calitate de responsabil - politica de antibiotico-terapie a unităţii şi secţiilor;
    k) colaborează cu medicul laboratorului de microbiologie extern pentru cunoaşterea circulaţiei microorganismelor patogene de la nivelul secţiilor şi compartimentelor de activitate cu precădere a celor multirezistente şi/sau cu risc epidemiologic major, pe baza planului de efectuare a testelor de autocontrol;
    m) supraveghează şi controlează buna funcţionare a procedurilor de sterilizare şi menţinere a sterilităţii pentru instrumentarul şi materialele sanitare care sunt supuse sterilizării;
    n) supraveghează şi controlează efectuarea decontaminării mediului de spital prin curăţare chimică şi dezinfecţie;
    o) supraveghează şi controlează calitatea prestaţiilor din Blocul Alimentar.
    p) supraveghează şi controlează calitatea prestaţiilor din Spălătorie;
    q) supraveghează şi controlează activitatea de îndepărtare şi neutralizare a reziduurilor, cu accent faţă de reziduurile periculoase rezultate din activitatea medicală;
    r) supraveghează şi controlează respectarea circuitelor funcţionale ale unităţii, circulaţia asistaţilor şi vizitatorilor, a personalului şi, după caz, a studenţilor şi elevilor din învăţământul universitar, postuniversitar sau postliceal;
    s) supraveghează şi controlează respectarea în secţiile medicale şi paraclinice a procedurilor profesionale de supraveghere, triaj, depistare, izolare, diagnostic şi tratament pentru infecţiile asociate asistenţei medicale;
    v) dispune, după anunţarea prealabilă a conducerii unităţii, măsurile necesare pentru limitarea difuziunii infecţiei, respectiv organizează, după caz, triaje epidemiologice şi investigaţii paraclinice necesare epidemiologice;
    w) întocmeşte şi definitivează ancheta epidemiologică a focarului, difuzează informaţiile necesare privind focarul, în conformitate cu legislaţia, întreprinde măsuri şi activităţi pentru evitarea riscurilor identificate în focar;
    y) raportează şefilor ierarhici problemele depistate sau constatate în prevenirea şi controlul infecţiilor asociate asistenţei medicale prelucrează şi difuzează informaţiile legate de focarele de infecţii interioare investigate, prezintă activitatea profesională specifică în faţă consiliului de conducere, a direcţiunii şi a consiliului de administraţie;
    z) întocmeşte rapoarte cu dovezi la dispoziţia managerului spitalului, în cazurile de investigare a responsabilităţilor pentru infecţie asociată asistenţei medicale.

    ART. 123.2
        Atribuţiile medicului responsabil de politica de utilizare a antibioticelor din cadrul compartimentului de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale:
    a) efectuează consulturile de specialitate în spital, în vederea diagnosticării unei patologii infecţioase şi a stabilirii tratamentului etiologic necesar;
    b) elaborează politica de utilizare judicioasă a antibioticelor în institut, inclusiv ghidurile de tratament iniţial în principalele sindroame infecţioase şi profilaxie antibiotică;
    c) coordonează elaborarea listei de antibiotice esenţiale care să fie disponibile în mod permanent în spital;
    d) elaborează lista de antibiotice care se eliberează doar cu avizare din partea sa şi derulează activitatea de avizare a prescrierii acestor antibiotice;
    e) colaborează cu farmacistul în vederea evaluării consumului de antibiotice în institut;
    f) efectuează activităţi de pregătire a personalului medical în domeniul utilizării judicioase a antibioticelor;
    g) oferă consultanţă de specialitate medicilor de altă specialitate în stabilirea tratamentului antibiotic la cazurile internate, în cooperare cu medicul microbiolog/de laborator (pentru a se utiliza eficient datele de microbiologie disponibile);
    h) cooperează cu medicul din laboratorul de microbiologie extern în vederea stabilirii testelor de sensibilitate microbiană la antibioticele utilizate, pentru a creşte relevanţa clinică a acestei activităţi;
    i) evaluează periodic cu fiecare secţie clinică în parte modul de utilizare a antibioticelor în cadrul acesteia şi propune modalităţi de îmbunătăţire a acestuia (educarea prescriptorilor);
    j) elaborează raportul anual de evaluare a gradului de respectare a politicii de utilizare judicioasă a antibioticelor, a consumului de antibiotice (în primul rând, al celor de rezervă) şi propune managerului măsuri de îmbunătăţire.

    CAP. XV
    ACTIVITATEA DE CERCETARE
    SECŢIUNEA I
    Organizarea activităţii de cercetare
    ART. 124
    (1) Colectivele şi nucleele de cercetare desfăşoară în principal, următoarele activităţi:
    a) accesarea şi derularea contractelor şi proiectelor de cercetare ştiinţifică medicală pe direcţiile de cercetare stabilite în Consiliul Ştiinţific şi aprobate de conducerea Institutului;
    b) acordarea de asistentă clinică şi de laborator în domenii de înaltă specialitate;
    c) dezvoltă permanent panelul de analize pentru diagnosticul şi monitorizarea pacienţilor institutului
    d) asigură analizele specifice în cadrul Programului Naţional de Sănătate.
    e) efectuarea investigaţiilor în cadrul studiilor clinice în domeniile specifice de activitate;
    f) propune proiecte de cercetare în competiţiile interne şi internaţionale
    g) participă în parteneriate de cercetare şi în studii clinice
    h) supune avizării directorului medical utilizarea bazei de date medicale a unităţii, pentru desfăşurarea activităţii de cercetare medicală, în conformitate cu legislaţia în vigoare, cu acordul prealabil al Comisiei de Etică a Consiliului Ştiinţific;
    i) valorifică rezultatelor activităţii de cercetare ştiinţifică desfăşurată în cadrul institutului, prin publicaţii de specialitate, organizarea de cursuri, simpozioane, congrese naţionale şi internaţionale;
    j) dezvolt colaborarea prin stabilirea de parteneriate, cu centre similare naţionale şi internaţionale;
    k) propune măsuri pentru perfecţionarea pregătirii profesionale şi pentru încadrarea personalului de cercetare în grade profesionale;
    l) urmăreşte permanent dezvoltarea bazei materiale existente prin elaborarea planului anual de achiziţii de aparatură, reactivi, substanţe de diagnostic, tehnică informatică etc., în raport cu cerinţele de dezvoltare ştiinţifică vizate;
    m) răspunde de raportarea la termen a situaţiilor şi dărilor de seamă statistice referitoare la activitatea de care răspunde şi pe care o coordonează, inclusiv a celor solicitate de manager;
    n) face propuneri managerului institutului privind modul de încadrare şi promovare a personalului de cercetare;
    o) stabileşte şi propune managerului criteriile de evaluare a activităţii personalului din cercetare.

    (2) Activitatea de cercetare este deservită de Laboratorul de cercetare ştiinţifică şi Laboratorul de medicină nucleară.

    A. LABORATORUL DE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
    SECŢIUNEA I
    Organizarea Laboratorului de cercetări de endocrinologie moleculară, celulară şi structurală
    ART. 125
    Laboratorul de cercetări de endocrinologie moleculară, celulară şi structurală
    (1) Laboratorul de cercetare ştiinţifică este în subordinea managerului institutului, fiind coordonat de şeful Laboratorului de cercetare ştiinţifică. Este organizat şi funcţionează în conformitate cu legislaţia în vigoare.
    (2) Activitatea Laboratorului de cercetare ştiinţifică este organizată pe colective şi nuclee de cercetare, astfel:
    a) colectiv endocrinologie moleculară; ritmuri endocrine
    b) colectiv pentru studiul hormonilor polipeptidici, steroizi şi a markerilor osoşi
    c) colectiv pentru studiul psihosomatic al patologiei endocrine
    d) colectiv amine biogene şi markeri neuroendocrini
    e) colectiv dexa, echografie şi ecodensitometrie
    f) colectiv genetică endocrina
    g) nucleu bioinformatică

    SECŢIUNEA II
    Atribuţiile Laboratorului de cercetări de endocrinologie moleculară, celulară şi structurală
    ART. 126
        Laboratorul de cercetare ştiinţifică are următoarele atribuţii:
    a) accesarea şi derularea contractelor şi proiectelor de cercetare ştiinţifică medicală pe direcţiile de cercetare stabilite în Consiliul Ştiinţific şi aprobate de conducerea Institutului;
    b) acordarea de asistentă clinică şi de laborator în domenii de înaltă specialitate;
    c) dezvoltă permanent panelul de analize pentru diagnosticul şi monitorizarea pacienţilor institutului
    d) asigură analizele specifice în cadrul Programului Naţional de Sănătate.
    e) efectuarea investigaţiilor în cadrul studiilor clinice în domeniile specifice de activitate;
    f) propune proiecte de cercetare în competiţiile interne şi internaţionale
    g) participă în parteneriate de cercetare şi în studii clinice
    h) supune avizării directorului medical utilizarea bazei de date medicale a unităţii, pentru desfăşurarea activităţii de cercetare medicală, în conformitate cu legislaţia în vigoare, cu acordul prealabil al Comisiei de Etică a Consiliului Ştiinţific;
    i) valorifică rezultatelor activităţii de cercetare ştiinţifică desfăşurată în cadrul institutului, prin publicaţii de specialitate, organizarea de cursuri, simpozioane, congrese naţionale şi internaţionale;
    j) dezvolt colaborarea prin stabilirea de parteneriate, cu centre similare naţionale şi internaţionale;
    k) propune măsuri pentru perfecţionarea pregătirii profesionale şi pentru încadrarea personalului de cercetare în grade profesionale;
    l) urmăreşte permanent dezvoltarea bazei materiale existenţe prin elaborarea planului anual de achiziţii de aparatură, reactivi, substanţe de diagnostic, tehnică informatică etc., în raport cu cerinţele de dezvoltare ştiinţifică vizate;
    m) răspunde de raportarea la termen a situaţiilor şi dărilor de seamă statistice referitoare la activitatea de care răspunde şi pe care o coordonează, inclusiv a celor solicitate de manager;

    B. LABORATORUL DE MEDICINĂ NUCLEARĂ
    SECŢIUNEA I
    Organizarea Laboratorului de medicină nucleară
    ART. 127
        Activitatea Laboratorului de medicină nucleară este coordonată de şeful Laboratorului şi constă în:
        ● Activitate de cercetare
        ● Activitate clinică: analize hormonale şi imagistică nucleară (scintigrafie, RIC - radioiodocaptare)

    SECŢIUNEA II
    Atribuţiile Laboratorului de medicină nucleară
    ART. 128
        Laboratorul medicină nucleară are următoarele atribuţii:
    a) elaborează lucrări ştiinţifice comunicate şi publicate cu ocazia diverselor manifestări ştiinţifice;
    b) utilizarea eficientă a aparaturii necesare efectuării de investigaţii hormonale din dotarea laboratorului;
    c) cunoaşterea metodelor şi procedeelor de punere în practică a procedurilor medicale de investigare "in vitro", atât radioizotopice (RIA/IRMA) cât şi neradioizotopice (ELISA, Chemiluminiscenţă etc.)
    d) cunoaşterea metodelor şi procedeelor de punere în practică a procedurilor medicale de investigare "in vivo" scintigrafie, RIC, dozimetrie;
    e) cunoaşterea legislaţiei referitoare la organizarea şi funcţionarea laboratoarelor de analize medicale;
    f) cunoaşterea legislaţiei referitoare la activitatea de cercetare;
    g) cunoaşterea standardelor de calitate în laboratoarele de analize medicale
    h) cunoaşterea legislaţiei în domeniul medical, medicina nucleară şi a normelor emise de CNCAN;

    CAP. XVI
    ACTIVITĂŢI AUXILIARE
    SECŢIUNEA I
    Organizarea activităţilor auxiliare
    ART. 129
        Activităţile auxiliare sunt organizate în conformitate cu prevederile Ordinului MS nr. 1101/2016, privind aprobarea Normelor de supraveghere, prevenire şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale în unităţile sanitare.
    A. Blocul alimentar:
    a) serviciul de preparare a hranei se realizează în Blocul Alimentar, hrana bolnavilor fiind asigurată conform legislaţiei în vigoare;
    b) Blocul Alimentar funcţionează zilnic, în programul orar 7.00 - 19.00
    c) meniurile sunt stabilite cu o zi înainte, în funcţie de patologia pacientului, la indicaţiile medicului curant şi în funcţie de alocaţia de hrană conform legislaţiei în vigoare.
    d) conform meniurilor stabilite, secţiile şi compartimentele medicale întocmesc zilnic Foile de alimentaţie cu tipurile de regim, în funcţie de patologia pacienţilor internaţi, care sunt transmise Blocului Alimentar.
    e) foile de alimentaţie sunt centralizate pentru fiecare secţie/compartiment medical, apoi se face centralizatorul pe spital cuprinzând toate tipurile de regim: regim comun, hipocaloric, diabet, hipercaloric, LFVC (lacto-vegetarian) cu regim de cruţare.
    f) hrana este adusă la orele stabilite, (mic dejun, prânz, cina şi suplimentul de la ora 16.00) de către personalul spitalului cu sarcini stabilite pentru această activitate.
    g) pentru o mai buna coordonare la nivelul spitalului funcţionează o comisie de dietetica a cărei numire, organizare şi atribuţii sunt stabilite prin decizie de către managerul unităţii, din care obligatoriu face parte asistentul de igienă şi dietetică.

    B. Compartimentul de spălătorie lenjerie şi echipament:
    a) serviciul de spălătorie funcţionează în conformitate cu Ordinul MS nr. 1025/2000 pentru aprobarea Normelor privind serviciile de spălătorie pentru unităţile medicale, Ordinul MS nr.1101/2016 privind aprobarea Normelor de supraveghere, prevenire şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale în unităţile sanitare, Ordinul MS nr. 1226/2012 pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deşeurilor rezultate din activităţi medicale
    b) lenjeria, echipamentele murdare şi curate sunt predate, respectiv recepţionate după un protocol stabilit la nivel de institut, conform legislaţiei în vigoare
    c) materialul este recepţionat calitativ şi cantitativ de către personalul spitalului cu sarcini stabilite pentru această activitate.
    d) lenjeria, echipamentele murdare şi curate sunt predate în intervalul orar 10:00/10:30 pentru secţiile clinice, 10:30/10:45 pentru pediatrie, 10:45/11:00 bloc operator şi 11:00/11:30 ATI.

    C. Paza spitalului:
    a) serviciul de pază este externalizat, în baza unui contract de furnizare de servicii încheiat conform cu legislaţia legală în vigoare cu o firmă specializată de pază şi se efectuează în baza unui plan de pază propriu, conceput în urma analizei la risc efectuată de un expert autorizat, în conformitate cu normele legale actuale şi avizat de către secţia de poliţie teritorială;
    b) punctul de pază este fix şi este localizat la intrarea în incinta spitalului 24/24 ore, 7 zile/săptămână, conform expertizei de risc privind paza şi protecţia persoanelor şi bunurilor.
    c) atribuţiile personalului de pază sunt prevăzute în clauzele contractului încheiat între părţi.

    D. Atelierul de întreţinere şi reparaţii:
        În incinta spitalului există un atelier de reparaţii condus de către un şef de formaţie şi deservit de muncitorii calificaţi: instalator, electrician, lăcătuş mecanic
    a) Centrala termică - este automatizată
        ● se află în subsolul corpului G al spitalului, este compusă din trei cazane fiecare cu arzător de gaz
        ● este deservită de fochist autorizat ISCIR, în ture, 24/24 ore, 7 zile/săptămână, conform normativelor în vigoare.

    b) Staţia de oxigen, aer comprimat şi vacuum:
        ● stocatorul de oxigen are o capacitate de 1500 l oxigen, se află în incinta spitalului, este deservit de un muncitor calificat şi este monitorizat în permanenţă de către firma autorizată (LINDE GAZ) prin telemetrie;
        ● este urmărit permanent de către fochist care au ca atribuţie şi verificarea şi urmărirea acestuia;
        ● instalaţia de aer comprimat şi vacuum se află în demisolul corpului B al spitalului, funcţionează permanent şi este deservită de către muncitorii calificaţi (instalator) din atelierul unităţii.

    SECŢIUNEA II
    Activităţile auxiliare - rol şi atribuţii
    ART. 130
        Activităţile auxiliare au rolul de a asigura şi menţine siguranţa şi confortul pacienţilor şi personalului angajat.

    ART. 131
        Atelierul de Întreţinere şi reparaţii are în principal următoarele atribuţii:
    a) asigură activitatea de întreţinere şi reparaţii a instalaţiilor sanitare, electrice, clădiri;
    b) efectuează lucrări de reparaţii, în regie proprie;
    c) urmăreşte efectuarea de reparaţii capitale şi de investiţii, recepţionează şi verifică cantitativ şi calitativ lucrările executate de muncitori terţi;
    d) asigură bună întreţinere a clădirilor, instalaţiilor şi utilajelor;
    e) stabileşte cauzele degradării sau distrugerii construcţiilor, instalaţiilor sau utilajelor şi propune măsuri corespunzătoare;
    f) stabileşte necesarul de materiale de întreţinere;
    g) analizează dotarea unităţii, a stării clădirii şi elaborează proiectul de plan de investiţii sau de reparaţii capitale;
    h) urmăreşte asigurarea documentaţiei tehnice pentru investiţii şi reparaţii capitale;
    i) asigură repartizarea muncitorilor pe locuri de muncă, în raport cu necesităţile de activitate. Se vor luă măsuri că toţi muncitorii, în perioadă în care nu sunt solicitaţi la intervenţii în cadrul spitalului, să execute alte servicii stabilite de conducere, pentru folosirea integrală a timpului de muncă zilnic;
    j) muncitorii de la activitatea de întreţinere vor consemna în caiete sau bonuri de lucru zilnice, lucrările pe care le efectuează. Cei de la posturi fixe vor consemna în registrele de tură, data, oră predării-preluării schimbului, modul cum au funcţionat instalaţiile, defecţiunile constatate, urgenţă şi remedierea acestora; caietele, bonurile de lucru şi registrele de tură vor fi controlate şi vizate de şeful biroului administrativ, care certifică la finele fiecărei zile şi luni îndeplinirea sarcinilor de serviciu a personalului din subordine în vederea acordării dreptului de salarizare;
    k) efectuează operaţiile de întreţinere şi reparaţii la instalaţii şi utilaje în conformitate cu metodologia stabilită;
    l) întocmeşte planul de aprovizionare cu piese de schimb;
    m) exploatează şi întreţine centralele şi punctele termice în conformitate cu prescripţiile tehnice ISCIR - pentru exploatarea cazanelor de abur;
    n) exploatează şi întreţine instalaţiile de oxigen, vid şi aer comprimat;
    o) asigură funcţionarea instalaţiilor frigorifice şi de climatizare din dotare;
    p) asigură funcţionarea iluminatului de siguranţă cu grup electrogen;
    q) certifică consumurile de apă, gaz, electricitate aferente spitalului şi altor consumatori din cadrul spitalului;

    CAP. XVIII
    COMPARTIMENTE FUNCŢIONALE
    ART. 132
        Compartimentele funcţionale ale Institutului Naţional de Endocrinologie "C.I.Parhon" sunt constituite pentru îndeplinirea atribuţiilor ce revin unităţii cu privire la activitatea economico-financiară şi administrativ-gospodărească.
        Activitatea economico-financiară şi administrativ-gospodărească se asigura prin următoarele servicii:
    A. Serviciul Resurse umane, normare, organizare, salarizare (R.U.N.O.S);
    B. Serviciul Financiar-contabilitate;
    C. Serviciul Managementul calităţii serviciilor de sănătate
    D. Biroul Achiziţii publice, contractare;
    E. Biroul Administrativ- (Comp. aprovizionare, transport; comp. tehnic; bloc alimentar; spălătorie)
    F. Biroul de evaluare şi statistică medicală;
    G. Compartiment juridic;
    H. Compartiment Audit
    I. Compartiment Securitatea Muncii, PSI, protecţie Civilă şi Situaţii de urgenţă;
    J. Compartiment Culte

    A. SERVICIUL R.U.N.O.S.
    SECŢIUNEA I
    Organizarea biroului R.U.N.O.S.
    ART. 133
    (1) Serviciul RUNOS este organizat şi funcţionează conform dispoziţiilor legale privind normativele de personal.
    (2) Serviciul RUNOS, este condus de un şef serviciu subordonat Managerului unităţii

    SECŢIUNEA II
    Atribuţiile biroului R.U.N.O.S
    ART. 134
        Activităţile şi operaţiunile specifice care se desfăşoară la nivelul serviciului R.U.N.O.S, sunt:
    a) Aplicarea legislaţiei în domeniul managementului resurselor umane privind angajarea, evaluarea, perfecţionarea profesională a resurselor umane din cadrul unităţii;
    b) Asigură întocmirea documentaţiilor privind modificarea/actualizarea organigramei spitalului, a numărului de posturi, a regulamentului de organizare şi funcţionare, a statului de funcţii;
    c) Efectuează lucrări privind încheierea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractului individual de muncă precum şi acordarea tuturor drepturilor prevăzute de legislaţia muncii;
    d) Urmăreşte întocmirea şi actualizarea de către conducătorii de compartimente a fişelor de post şi asigură gestionarea lor conform prevederilor legale;
    e) Gestionează procesul de realizare a evaluării şi întocmirea rapoartelor/fişelor de evaluare a performanţelor profesionale individuale;
    f) Stabileşte şi actualizează conform reglementărilor legale, salariile de încadrare şi celelalte drepturi salariale pentru personalul din cadrul unităţii;
    g) Asigură introducerea în bază de date a informaţiilor referitoare la personal şi actualizează bază cu datele noilor angajaţi;
    h) Întocmeşte documentaţia privind pensionarea pentru limită de vârstă sau invaliditate pentru personalul din unitate;
    i) Întocmirea lucrărilor privind angajarea, promovarea şi salarizarea personalului pornind de la normativele de personal aprobate prin Ordinul Ministerului Sănătăţii, respectând criteriile stabilite pentru fiecare categorie de personal;
    j) Transmiterea către CASMB a asigurărilor de răspundere civilă şi a certificatelor de membru, Colegiului Medicilor şi OAMGMAMR;
    k) În cadrul serviciului se efectuează toate lucrările impuse de legislaţia în vigoare cu referire la personal şi cheltuielile de personal aferente;
    l) Înregistrează cronologic şi în termenele legale toate modificările în Registrul Electronic de Evidenţa a Salariaţilor şi le transmite în sistemul electronic REVISAL;
    m) Gestionează documentele de evidenţa ale contractelor individuale de muncă şi întocmeşte actele adiţionale privind modificările contractelor de muncă;
    n) Verifică periodic şi gestionează dosarele de personal ale salariaţilor privind existenţa tuturor documentelor personale, modificări şi alte acte întocmite în legătură cu contractul individual de muncă şi actele adiţionale aferente, documentele de stare civilă şi personale;
    o) Tehnoredactează şi tipăreşte adeverinţe, decizii, adrese, acte adiţionale, note de lichidare etc.;
    p) Informează fiecare salariat, personal, privind veniturile realizate şi modificările aferente, fără a discuta cu terţe persoane neacreditate atât din unitate cât şi din afara unităţii, despre situaţia drepturilor salariale şi starea contractului individual de muncă;
    q) Pe baza delegaţiilor scrise, reprezintă unitatea în relaţiile cu diversele instituţii în limita competenţei;
    r) Întocmirea adeverinţelor solicitate în conformitate cu legislaţia în vigoare în vederea depunerii dosarelor de pensie;
    s) Întocmeşte şi răspunde de eliberarea conform procedurilor de adeverinţe pentru medici şi asistenţi medicali în vederea înscrierii la examenele privind modificarea gradelor profesionale;
    t) Întocmeşte şi vizează legitimaţiilor de serviciu ale salariaţilor;
    u) Verifica graficele de gărzi ale medicilor cu registrul de gărzi în fiecare lună;
    v) Ţine evidenţa salariaţilor pe secţii şi compartimente, asigurând exactitatea datelor privind încadrarea conform gradelor profesionale şi salarizare;
    w) Centralizează planul anual de pregătire profesională la nivel de unitate, pentru personalul angajat;
    x) Centralizează planul anual de recrutare şi selecţie, împreună cu şefii de secţii/laboratoare/birouri/servicii;

    ART. 135
        Activităţile şi operaţiunile specifice care se desfăşoară la nivelul serviciului RUNOS privind salarizarea, sunt:
    a) Calculează drepturile salariale conform pontajelor lunare şi legislaţiei în vigoare;
    b) Actualizează în permanenţă modificările legislative în cadrul programului de salarizare;
    c) Îşi însuşeşte dispoziţiile legale cu privire la organizarea muncii, normarea şi salarizarea personalului;
    d) Operează în timp modificările salariale;
    e) Operează calculele salariale privind avansurile salariale acordate personalului aflat în concediu de odihnă;
    f) Păstrează evidenţa prezenţei personalului şi a efectuării concediilor de odihnă;
    g) Calcularea indemnizaţiilor pentru concedii de odihnă şi concedii medicale;
    h) Ţine evidenţa şi verifică efectuarea concediilor de odihnă a personalului conform programărilor;
    i) Verifică şi centralizează concediile medicale ale personalului;
    j) Ţine evidenţa persoanelor aflate în întreţinerea salariaţilor, pentru o raportare corectă;
    k) Calculează orele de gardă ale medicilor din unitate şi din afară unităţii, verificând asigurarea obligaţiei lunare de gardă;
    l) Ţine evidenţa documentelor în baza cărora se stabilesc scutirile de impozit, plată concediilor medicale, a concediilor pentru creştere copil până la 2 ani;
    m) Păstrează legătură cu alte instituţii sau persoane abilitate pentru popriri asupra salariilor a terţe persoane şi urmăreşte plată şi stingerea acestora;
    n) Întocmeşte şi depune lunar declaraţiile către instituţiile de stat;
    j) Întocmeşte lunar statele de plată conform graficelor de prezenta, pentru toate secţiile şi compartimentele conform structurii unităţii;
    p) Întocmeşte fluturaşii de salarii şi asigură distribuirea acestora;
    q) Informează salariaţii cu privire la modificarea drepturilor salariale;
    r) Asigură completarea şi transmiterea formalităţilor necesare băncilor pentru întocmirea cardurilor de debit a salariaţilor pentru plată drepturilor salariale;
    s) Întocmeşte lunar situaţia drepturilor salariale şi o transmite compartimentelor abilitate;
    t) La solicitarea personalului, se întocmesc adeverinţe salariale;

    B. SERVICIUL FINANCIAR - CONTABILITATE
    SECŢIUNEA I
    Organizarea Serviciului financiar - contabilitate
    ART. 136
        Este organizat şi funcţionează conform Ordinului MS nr. 1224/2010 privind aprobarea normativelor de personal pentru asistenţă medicală spitalicească precum şi pentru modificarea şi completarea Ordinului MS nr. 1.778/2006 privind aprobarea normativelor de personal, cu modificările şi completările ulterioare şi a Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, fiind condus de Directorul Financiar Contabil subordonat Managerului unităţii.

    ART. 137
        Serviciul financiar-contabil desfăşoară în principal următoarele activităţi:
    a) organizarea şi desfăşurarea activităţii financiar - contabile în conformitate cu dispoziţiile legale;
    b) contabilizarea cronologică şi sistematică a documentelor contabile legate de intrările şi ieşirile din patrimoniul instituţiei;
    c) contabilizarea corectă a mijloacelor fixe şi obiectelor de inventar, a debitorilor, creditorilor şi a diverşilor furnizori;
    d) efectuarea corectă şi în conformitate cu dispoziţiile legale a operaţiunilor de încasări şi plăti în numerar;
    e) organizarea inventarierii patrimoniului şi contabilizarea rezultatelor inventarierii;
    f) întocmirea corectă şi completă a balanţelor analitice ale societăţii;
    g) organizarea sistemului informaţional al unităţii, urmărind folosirea cât mai eficientă a datelor contabilităţii;
    h) crearea şi gestionarea bugetelor de venituri şi cheltuieli ale instituţiei;
    i) efectuarea analizei financiare şi tehnico-economice pe baza rapoartelor interne utilizate şi a balanţelor de verificare;
    j) obţinerea surselor de finanţare externe (credite bancare) necesare viitoarelor investiţii şi bunei desfăşurări a activităţii instituţiei.

    SECŢIUNEA II
    Atribuţiile Serviciului financiar-contabilitate
    ART. 138
        Atribuţiile Serviciului financiar-contabilitate sunt în principal următoarele:
    a) asigurarea prelucrării şi raportării indicatorilor de perfomanţă economico-financiari;
    b) întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli al institutului în vederea avizării de către consiliul de administraţie şi aprobării de către Ministerul Sănătăţii;
    c) întocmirea listelor de investiţii în bază propunerilor primite de la Biroul Achiziţii Publice, Contractare;
    d) asigurarea exercitării controlului financiar preventiv în conformitate cu dispoziţiile legale;
    e) răspunderea privind înregistrarea în contabilitate a tuturor operaţiunilor care alcătuiesc domeniul public al statului în bază documentelor justificative primite;
    f) asigurarea şi răspunderea de bună organizare a activităţii financiar-contabile a unităţii, de întocmirea la timp şi corect a balanţelor de verificare, a execuţiei bugetare, a dărilor de seamă trimestriale şi anuale (cu anexele corespunzătoare);
    g) organizarea evidenţei angajamentelor bugetare şi legale, răspunderea şi asigurarea privind angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor;
    h) luarea măsurilor privind neangajarea cheltuielilor peste bugetul aprobat;
    i) asigurarea şi contribuirea la organizarea şi desfăşurarea inventarierii patrimoniului de câte ori este cazul; în cazuri excepţionale, calamităţi sau când se constată nereguli sau fraude şi cel puţin o dată pe an a întregului patrimoniu;
    j) răspunderea şi asigurarea înregistrării în contabilitate a rezultatelor inventarierii (plusurile se înregistrează, iar minusurile se impută persoanelor vinovate) pe baza documentelor justificative primite;
    k) înregistrarea în contabilitate a tuturor drepturilor de creanţă şi a tuturor obligaţiilor de plată către furnizori şi creditori în bază documentelor justificative primite;
    l) asigurarea aplicării dispoziţiilor legale privitoare la gestionarea valorilor materiale, evidenţa bunurilor de orice fel şi luarea măsurilor pentru ţinerea la zi şi corect a evidenţelor contabile;
    m) organizarea, îndrumarea şi coordonarea activităţilor care asigură alimentaţia bolnavilor internaţi în institut din punctul de vedere al încadrării bugetare;
    n) punerea la dispoziţia organelor şi organismelor competenţe, la solicitarea acestora, în condiţiile legii, a datelor privind activitatea institutului;
    o) raportarea către Ministerul Sănătăţii, Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti sau Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, a situaţiilor cerute în legătură cu activitatea desfăşurată în institut;
    p) organizarea verificării documentelor de cheltuieli sub aspectul formei, conţinutului şi legalităţii acestora;
    q) organizarea şi răspunderea gestionării numerarului unităţii privind Regulamentul operaţiunilor de casă.
    r) respectarea legislaţiei referitoare la utilizarea formularelor cu regim special şi a celor financiar contabile.

    C. SERVICIUL MANAGEMENTUL CALITĂŢII SERVICIILOR DE SĂNĂTATE
    SECŢIUNEA I
    Organizarea Serviciului Managementul Calităţii Serviciilor de Sănătate
    ART. 139
    (1) Este organizat şi funcţionează conform legislaţiei în vigoare privind organizarea şi funcţionarea structurii de management al calităţii serviciilor de sănătate în cadrul unităţilor sanitare cu pături şi serviciilor de ambulantă, în procesul de implementare a sistemului de management al calităţii serviciilor de sănătate şi siguranţei pacientului
    (2) Activitatea structurii de management al calităţii serviciilor de sănătate se desfăşoară numai cu personal propriu special pregătit. Rolul structurii constă în planificarea, organizarea, coordonarea, îndrumarea metodologică şi monitorizarea activităţilor privind asigurarea şi îmbunătăţirea continuă a calităţii serviciilor de sănătate şi siguranţei pacientului.
    (3) Structura de management al calităţii serviciilor de sănătate este condusă de un responsabil cu managementul calităţii, în persoana şefului serviciului de management al calităţii serviciilor de sănătate.
    (4) RMC-ul participă, fără drept de vot, la şedinţele comitetului director pentru a prezenta aspectele relevante ale procesului de îmbunătăţire a calităţii din întreaga unitate sanitară şi a consilia conducerea spitalului cu privire la impactul deciziilor luate asupra managementului calităţii serviciilor de sănătate şi siguranţei pacientului.

    SECŢIUNEA II
    Atribuţiile Serviciului Managementul Calităţii Serviciilor de Sănătate
    ART. 140
        Pentru realizarea obiectului său de activitate, structură de management al calităţii serviciilor de sănătate desfăşoară o serie de activităţi şi are în principal următoarele atribuţii:
    a) elaborarea, împreună cu celelalte structuri din unitatea sanitară, a planului de management al calităţii serviciilor de sănătate, precum şi coordonarea şi monitorizarea implementării acestuia;
    b) evaluarea periodică a stadiului de implementare a planului de management al calităţii serviciilor de sănătate şi a nivelului de conformitate cu standardele şi cu cerinţele de monitorizare postacreditare, adoptate de către ANMCS;
    c) informarea periodică a conducerii şi a personalului din cadrul unităţii sanitare cu privire la nivelul de implementare a planului de management al calităţii serviciilor de sănătate şi, după caz, actualizarea acestuia;
    d) coordonarea şi monitorizarea elaborării de către structurile de la nivelul unităţii sanitare a documentelor calităţii;
    e) asigurarea instruirii şi informării personalului din cadrul unităţii sanitare cu privire la organizarea şi implementarea sistemului de management al calităţii serviciilor de sănătate şi siguranţei pacientului;
    f) măsurarea şi evaluarea calităţii serviciilor furnizate de către unitatea sanitară, inclusiv investigarea nivelului de satisfacţie a pacienţilor;
    g) coordonarea şi controlul activităţii de colectare şi de raportare, conform legislaţiei în vigoare, a datelor şi documentelor necesare în procesul de implementare a sistemului de management al calităţii serviciilor de sănătate şi siguranţei pacientului;
    h) coordonarea şi controlul activităţii de analiză, evaluare şi raportare a indicatorilor de monitorizare a conformităţii la cerinţele standardelor ANMCS;
    i) monitorizarea, centralizarea, analiză şi raportarea către ANMCS a situaţiilor legate de producerea evenimentelor adverse asociate asistenţei medicale, precum şi a altor informaţii necesare pregătirii evaluării unităţii sanitare sau monitorizării nivelului de conformitate cu standardele ANMCS;
    j) coordonarea şi participarea, alături de alte structuri din unitatea sanitară, la desfăşurarea activităţilor de audit clinic;
    k) îndrumarea responsabililor de riscuri de la nivelul structurilor din unitatea sanitară în activitatea de identificare şi de management al riscurilor;
    l) asigurarea consilierii conducerii în domeniul managementului calităţii serviciilor de sănătate şi siguranţei pacientului şi participarea la elaborarea şi implementarea politicii de calitate a serviciilor de sănătate la nivelul unităţii sanitare;
    m) elaborarea şi înaintarea către conducerea unităţii sanitare a rapoartelor periodice conţinând propuneri şi recomandări că urmare a activităţilor desfăşurate şi a rezultatelor obţinute;
    n) monitorizarea elaborării, implementării şi evaluării eficacităţii şi/sau eficienţei procedurilor şi protocoalelor de bune practici clinice şi manageriale.

    A. BIROU ACHIZIŢII PUBLICE, CONTRACTARE
    SECŢIUNEA I
    Organizarea compartimentului achiziţii publice, contractare
    ART. 141
        Biroul achiziţii publice, contractare - este subordonat managerului unităţii şi funcţionează respectând legislaţia în vigoare şi procedura internă de achiziţie directa şi are două secţiuni: achiziţii publice şi derulare contracte.

    SECŢIUNEA II
    Atribuţiile biroului achiziţii publice, contractare
    ART. 142
        Biroul achiziţii publice, derulare contracte, are în principal următoarele atribuţii:
    a) elaborează programul anual al achiziţiilor publice, pe bază necesităţilor şi priorităţilor identificate la nivelul instituţiei, în funcţie de fondurile aprobate şi de posibilităţile de atragere a altor fonduri;
    b) realizează punerea în corespondentă cu sistemul de grupare şi codificare utilizat în Vocabularul comun al achiziţiilor publice (CPV), a produselor, serviciilor şi lucrărilor ce fac obiectul contractelor de achiziţie publică;
    c) elaborează documentaţia de atribuire sau în cazul organizării unui concurs de soluţii, a documentaţiei de concurs, în colaborare cu serviciile sau compartimentele care relevă necesitatea şi oportunitatea achiziţiei, pe bază referatului de iniţiere şi caietului de sarcini;
    d) îndeplineşte obligaţiile referitoare la publicitate, astfel cum sunt acestea prevăzute în Legea nr. 98/2016, privind achiziţiile publice, cu modificările şi completările ulterioare;
    e) participă în cadrul comisiilor de evaluare pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică care urmează a fi încheiate de spitalul;
    f) elaborează notele justificative în toate situaţiile în care procedura de atribuire propusă pentru a fi aplicată este altă decât cea desfăşurată prin catalogul electronic-SEAP, cu aprobarea conducătorului instituţiei şi cu avizul compartimentului juridic;
    g) elaborează strategia de contractare atunci când situaţia impune acest lucru;
    h) elaborează calendarul procedurii de atribuire necesar pentru planificarea procesului de achiziţii publice, evitarea suprapunerilor şi întârzierilor şi monitorizarea internă a procesului de achiziţii, ţinând seamă de termenele legale prevăzute pentru publicarea anunţurilor, depunere candidaturi/oferte, duratele previzionate pentru examinarea şi evaluarea candidaturilor/ofertelor, precum şi de orice alte termene care pot influenţa procedura;
    i) asigură activitatea de informare şi de publicare privind pregătirea şi organizarea licitaţiilor, obiectul acestora, organizatorii, termenele, precum şi alte informaţii care să edifice respectarea principiilor care stau la bază atribuirii contractelor de achiziţii publice;
    j) pune la dispoziţia oricărui operator economic, care solicită, documentaţia de atribuire/selectare/preselectare;
    k) răspunde, în mod clar, complet şi fără ambiguităţi, la solicitările de clarificări, răspunsurile, însoţite de întrebările aferente, transmiţându-le către toţi operatorii economici care au obţinut documentaţia de atribuire;
    l) asigură aplicarea şi finalizarea procedurilor de atribuire, pe baza proceselor verbale şi a raportului procedurii, prin încheierea contractelor de achiziţie publică;
    m) întocmeşte proiectele de contracte de furnizare, servicii şi lucrări, transmite contractele de furnizare, servicii şi lucrări compartimentelor, cu care va urmări derularea contractelor, precum şi utilizatorilor, pentru derulare şi executare;
    n) colaborează cu serviciile şi compartimentele de specialitate pentru rezolvarea problemelor legate de procedura de atribuire şi pentru urmărirea contractelor încheiate (derularea acestora fiind responsabilitatea celor implicaţi);
    o) urmăreşte şi asigură respectarea prevederilor legale la desfăşurarea procedurilor privind păstrarea confidenţialităţii documentelor de licitaţie şi a securităţii acestora;
    p) întocmeşte actele adiţionale la contractele încheiate (acolo unde este cazul), pe baza referatelor de specialitate aprobate de managerul spitalului şi în bază unei proceduri, conform prevederilor legii privind achiziţiile publice;
    q) înregistrează contestaţiile şi le comunică operatorilor economici implicaţi în procedură; asigură constituirea şi păstrarea dosarului achiziţiei, document cu caracter public;
    r) operează modificări sau completări ulterioare în programul anual al achiziţiilor, când situaţia o impune, cu aprobarea conducătorului instituţiei şi avizul compartimentului financiar- contabil;
    s) informează, în scris, conducătorul instituţiei ori de câte ori sunt încălcări sau nu sunt respectate întocmai clauzele prevăzute în contractele de achiziţii publice;
    t) asigură arhivarea documentelor repartizate, produse şi gestionate, conform actelor normative în vigoare;
    u) respectă Regulamentul intern şi Regulamentul de organizare şi funcţionare ale spitalului;
    v) coordonează întreaga activitate de aprovizionare: aprovizionarea de produse, efectuarea şi transmiterea comenzilor către furnizorii de produse şi prestatorii de servicii cu care unitatea sanitară are contracte valabil încheiate;
    w) Asigură monitorizarea derulării contractelor de achiziţii şi prestări servicii, întocmirea de noi proceduri şi optimizarea celor existenţe în vederea îmbunătăţirii întregului proces
    x) menţine şi dezvoltă relaţia directă cu furnizorii, negociază cu furnizorii condiţiile comerciale (preţuri de achiziţii/termene de plată şi livrare/ garanţii/ promoţii);
    z) propune măsuri şi soluţii de îmbunătăţire a relaţiilor contractuale din punct de vedere al raportului cost/calitate
    aa) realizează analize comparative, rapoarte şi statistici
    bb) urmăreşte modul de execuţie a planului de activităţi aferente contractelor aflate în responsabilitate
    cc) asigură corespondenţa contractuală necesară derulării contractelor, arhivare corespunzătoare a documentelor de proiect
    dd) participă la licitaţiile de achiziţii, la obţinerea de autorizaţii şi avize din partea instituţiilor publice
    ee) asigură respectarea legislaţiei şi reglementărilor în vigoare.

    B. BIROUL ADMINISTRATIV
    SECŢIUNEA I
    Organizarea Biroului Administrativ
    ART. 143
        Biroul Administrativ are ca obiect de activitate:
    a) administrarea şi conservarea patrimoniului unităţii, asigurarea condiţiilor de cazare pentru bolnavii internaţi, întreţinerea curăţeniei, organizarea sistemului de pază al unităţii etc.;
    b) aprovizionarea unităţii, cu produse, servicii sau lucrări, necesare desfăşurării activităţii medicale, tehnice şi administrative şi pune la dispoziţia spitalului, autovehiculele necesare şi conducătorii auto pentru asigurarea funcţionalităţii instituţiei.
    c) coordonează activitatea atelierului de întreţinere şi reparaţii, asigură bună funcţionare a echipelor de întreţinere, reparaţii şi exploatare a centralei termice, a staţiei de oxigen, a gospodăriei de apa şi a posturilor de transformare;
    d) Biroul Administrativ este subordonat managerului, fiind condus de un şef birou şi are în subordine: Compartiment aprovizionare, transport, Compartiment tehnic, Bloc alimentar şi Spălătorie.

    SECŢIUNEA II
    Atribuţiile biroului Administrativ
    ART. 144
        Biroul Administrativ are următoarele atribuţii:
    a) întocmeşte propunerile pentru planul de investiţii şi reparaţii capitale pentru imobilele, instalaţiile aferente şi celelalte mijloace fixe necesare activităţii de administraţie a unităţii şi urmăreşte îndeplinirea acestor planuri raportând Managerului periodic sau ori de câte ori este nevoie despre desfăşurarea acestora;
    b) participă la întocmirea proiectelor de reparaţii curente şi capitale; întocmeşte planul de întreţinere şi reparaţii curente sau construcţii al clădirilor, pe care îl supune spre aprobare Managerului unităţii şi Comitetului Director;
    c) răspunde de montarea şi funcţionarea instalaţiilor de semnalizare şi avertizare pe căile de acces din incintă spitalului;
    d) analizează, face propuneri şi ia măsuri pentru utilizarea raţională a materialelor de consum cu caracter administrativ;
    e) urmăreşte utilizarea raţională şi eficientă a materialelor de curăţenie;
    f) asigură obţinerea în timp util a autorizaţiilor de funcţionare a utilajelor şi instalaţiilor necesare bunei funcţionări a unităţii, prin ţinerea unei evidente stricte a termenelor de valabilitate a celor existenţe;
    g) asigură întreţinerea spaţiilor verzi şi a căilor de acces, precum şi deszăpezirea acestora;
    h) organizează păstrarea în bune condiţii a arhivei unităţii;
    i) controlează îndeplinirea atribuţiilor de pază ale firmei aflate sub contract;
    j) stabileşte necesarul de produse în vederea unei bune administrări a patrimoniului, asigurând la timp partea corespunzătoare a planului de achiziţii;
    k) are că obiect de activitate aprovizionarea unităţii, cu produse, servicii sau lucrări, necesare desfăşurării activităţii medicale, tehnice şi administrative, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare privind achiziţia publică, precum şi fazele execuţiei bugetare. Serviciul pune la dispoziţia spitalului, autovehiculele necesare şi conducătorii auto pentru asigurarea funcţionalităţii instituţiei.
    l) recepţionarea calitativă şi cantitativă a materialelor primite de la furnizori şi asigurarea transportului acestora în condiţii igienică-sanitare, în conformitate cu normele în vigoare;
    m) asigurarea stării tehnice corespunzătoare a mijloacelor de transport;
    n) efectuarea depozitării corespunzătoare a carburanţilor şi lubrifianţilor şi folosirea corectă a bonurilor de carburanţi;
    o) întocmirea formelor de casare a autovehiculelor conform reglementărilor în vigoare;
    p) îndrumarea şi controlul întregii activităţi în sectorul de transporturi din cadrul spitalului;
    q) asigurarea, verificarea şi controlul depunerii documentaţiilor în vederea reviziilor tehnice;
    r) întocmirea formelor pentru circulaţia autovehiculelor pe drumurile publice;
    s) efectuarea controlului curent şi periodic al autovehiculelor din unitate.
    t) organizarea şi asigurarea pazei şi ordinii în institut;
    u) asigurarea alimentării cu combustibil, energie, apă în scopul funcţionării continue a spitalului şi remedierea discontinuităţilor
    v) luarea măsurilor necesare pentru utilizarea patrimoniului administrativ în condiţii de maximă eficienţă;
    w) ţinerea evidenţei tehnico-operative a bunurilor pe locuri de folosinţă, centralizarea propunerilor de casare şi întocmirea documentaţiei de casare a bunurilor aflate în patrimoniul institutului;
    x) asigurarea recepţionării, manipulării, depozitării, eliberării în consum a activelor fixe, a obiectelor de inventar, a lucrărilor şi bunurilor materiale, potrivit prevederilor legale;
    y) organizarea activităţii blocului alimentar, stabilirea de măsuri pentru îmbunătăţirea condiţiilor privind alimentaţia bolnavilor;
    z) asigurarea respectării primirii, distribuirii, păstrării, circuitului şi evidenţei documentelor la secretariatul institutului, conform prevederilor legale;
    aa) asigurarea activităţii de service pentru utilaje şi lucrări de telefonie, de calculatoare şi imprimante, aparate de multiplicat;
    bb) întocmirea propunerilor fundamentate pentru necesarul anual de achiziţii publice de alimente, servicii de telefonie, servicii de eliminare a deşeurilor, imprimante şi rechizite, imprimate medicale, materiale de curăţenie şi întreţinere pentru sectorul administrativ al institutului, echipamente de protecţie pentru personal, obiecte de inventar, lenjerie, cărţi şi publicaţii;
    cc) stabilirea cauzelor degradării şi distrugerii construcţiilor, instalaţiilor sau utilajelor, şi propunerea de măsuri corespunzătoare de remediere, stabilirea necesarului de materiale de întreţinere, de construcţii, instalaţii etc; avizarea notei de fundamentare pentru reparaţii curente şi capitale la construcţii şi instalaţii;
    dd) avizarea temei de proiectare, parte componentă a caietului de sarcini în vederea contractării lucrărilor de proiectare la construcţii şi instalaţii;
    ee) participarea la întocmirea documentaţiei în vederea contractării lucrărilor de reparaţii cu societăţii specializate în construcţii şi instalaţii, conform reglementărilor legale şi urmărirea executării lucrărilor de reparaţii sub aspectul cantitativ şi calitativ potrivit clauzelor contractuale;
    ff) participarea, împreună cu proiectantul, la obţinerea avizelor, acordurilor şi aprobărilor pe plan local, necesare autorizării lucrărilor de construcţii;
    gg) urmărirea efectuării de reparaţii capitale conform graficului, asigurarea soluţionării neconformităţilor pe parcursul execuţiei lucrărilor, precum şi a deficienţelor proiectelor;
    hh) confirmarea realităţii şi legalităţii plăţilor către societăţile contractante de prestări servicii;
    ii) urmărirea întocmirii documentaţiilor de recepţie a lucrărilor în conformitate cu prevederile legale;
    jj) urmărirea realizării remedierilor în termenul de garanţie;
    kk) participarea la întocmirea cărţilor tehnice a construcţiilor conform prevederilor legale şi asigurarea păstrării şi completării acestora cu datele referitoare la exploatarea construcţiei.
    ll) aplicarea strictă a dispoziţiilor legale privind instalaţiile sub presiune, mijloacele de ridicat şi aparatele de măsura şi control;
    mm) întocmirea şi păstrarea documentaţiei tehnice a instalaţiilor, aparaturii şi utilajelor, precum şi evidenţa reparaţiilor planificate şi accidentale;
    nn) oprirea instalaţiilor a căror funcţionare prezintă pericol de avarii, incendii sau din punct de vedere al securităţii personalului, în caz de pericol iminent;
    oo) îndeplinirea planului de verificări metrologice, prin verificări specifice;

    ART. 145
        Compartimentul Aprovizionare, Transport are în principal, următoarele activităţi:
    a) asigurarea aprovizionării unităţii cu alimente, materiale, instrumentar şi aparatură, în cele mai bune condiţii;
    b) întocmirea comenzilor în vederea asigurării aprovizionării institutului cu alimente, materiale, instrumentar, aparatură etc., în cele mai bune condiţii şi la termenele contractuale;
    c) întocmirea planului de aprovizionare ţinând cont de necesităţile secţiilor/compartimentelor/structurilor din institut şi ţinând cont de urmărirea consumurilor acestora;
    d) coordonarea activităţii şoferilor din cadrul institutului;
    e) întocmirea documentaţiei necesare aprovizionării şi consumului de combustibili;
    f) ţinerea evidenţei comenzilor;
    g) eliberarea prin magazia institutului către toate structurile funcţionale ale acestuia,pe baza graficelor aprobate şi a bonurilor de consum şi de mişcare, a materialelor solicitate;
    h) asigurarea monitorizării şi cunoaşterii exacte a stocurilor şi a consumurilor zilnice a materialelor sanitare şi de laborator, precum şi a materialelor pentru curăţenie şi întreţinere;
    i) menţinerea relaţiilor de serviciu cu secţiile şi serviciilor din spital şi cu furnizorii de materiale şi medicamente;
    j) confirmarea realităţii, regularităţii şi a legalităţii aprovizionării cu bunuri, servicii şi lucrări în baza facturilor primite ca urmare a emiterii comenzilor;
    k) punerea la dispoziţia organelor şi organismelor competente, la solicitarea acestora, în condiţiile legii, a datelor privind activitatea compartimentului;
    l) urmărirea şi verificarea rapoartelor referitoare la întocmirea comenzilor şi corelarea acestora cu înregistrarea în A.L.O.P. (angajamente legale, ordonanţări şi plăţi);
    m) urmărirea derulării realizării contractelor.

    ART. 146
        Compartimentul tehnic are, în principal, următoarele atribuţii:
    a) răspunderea privind realizarea lucrărilor în condiţiile tehnico-economice stabilite prin aprobările şi avizele legale, precum şi privind îndeplinirea faţă de constructori a obligaţiilor contractuale care revin compartimentului;
    b) sesizarea conducerii institutului asupra eventualelor abateri din partea proiectantului, precum şi a constructorilor faţă de avizele pe bază cărora a fost aprobată investiţia;
    c) stabilirea cauzelor degradării sau distrugerii construcţiilor sau utilajelor şi propunerea măsurilor corespunzătoare;
    d) efectuarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii curente la clădiri, instalaţii, şi utilaje;
    e) asigurarea asistenţei tehnice în vederea punerii în funcţiune a aparatelor, instalaţiilor şi utilajelor medicale;
    f) organizarea planului de întreţinere şi confirmarea în procesele-verbale întocmite cu firmele ce asigură service-ul, a revizuirii periodice a instalaţiilor, aparatelor şi utilajelor din dotare;
    g) urmărirea programării pentru verificarea aparatelor, utilajelor şi instalaţiilor conform instrucţiunilor tehnice, metrologice, în vigoare;
    h) confirmarea în procesele-verbale de verificare periodică a urmăririi funcţionării aparatelor, instalaţiilor şi utilajelor ce asigură pază contra incendiilor;
    i) propunerea listei de priorităţi în vederea întocmirii temelor de proiectare privind lucrările de investiţii şi reparaţii capitale şi urmărirea asigurării documentaţiilor tehnice;
    j) întocmirea propunerilor de plan anual de aprovizionare cu piese de schimb pentru aparate, utilaje şi instalaţii;
    k) stabilirea necesarului anual de materiale de întreţinere, de construcţii şi de reparaţii clădiri şi instalaţii din institut.

    C. BIROUL DE EVALUARE ŞI STATISTICĂ MEDICALĂ
    SECŢIUNEA I
    Organizarea Biroului de evaluare şi statistică medicală
    ART. 147
        Biroul de evaluare şi statistică medicală este subordonat managerului şi are ca obiect de activitate implementarea, colectarea şi exploatarea datelor şi informaţiilor referitoare la activitatea administrativă şi medicală a unităţii prin sistem electronic, conform legislaţiei de specialitate în vigoare.

    SECŢIUNEA II
    Atribuţiile Biroului de evaluare şi statistică medicală
    ART. 148
        Biroul de evaluare şi statistică medicală are următoarele atribuţii:
    a) creşterea eficienţei operaţionale a unităţii în cadrul administraţiei publice;
    b) informatizarea tuturor serviciilor adresate populaţiei;
    c) integrarea serviciilor prestate în reţeaua naţională de informaţii;
    d) asigurarea accesului la informaţii de specialitate prin tehnologii de actualitate;
    e) îmbunătăţirea managementului fluxului de documente;
    f) furnizarea către structurile competente autorizate a datelor de utilitate publică ale unităţii;
    g) creşterea disponibilităţii informaţiilor despre activitatea medicală a unităţii;

    G. COMPARTIMENT JURIDIC
    SECŢIUNEA I
    Organizarea compartimentului juridic
    ART. 149
        Compartimentul Juridic este organizat în conformitate cu prevederile legale privind organizarea şi exercitarea funcţiei de consilier juridic şi are ca obiect de activitate asigurarea legalităţii tuturor aspectelor legate de activitatea unităţii precum şi urmărirea reglementarilor cu caracter normativ. Compartimentul Juridic este subordonat direct managerului spitalului. Serviciile de consiliere juridică pot fi externalizate.

    SECŢIUNEA II
    Atribuţiile compartimentului juridic
    ART. 150
        Atribuţiile compartimentului juridic la nivelul unităţii sanitare sunt următoarele:
    a) avizează, la cererea organelor de conducere ale unităţii, asupra legalităţii măsurilor ce urmează a fi luate, precum şi asupra oricăror acte care pot angaja răspunderea patrimonială a unităţii;
    b) avizează cu privire la interpretarea corectă a actelor normative care au aplicabilitate în unităţile sanitare;
    c) avizează contractele de muncă şi deciziile emise de conducerea unităţii;
    d) avizează, pe bază documentaţiei primite de la serviciul de resort, contractele şi proiectele oricăror acte, cu caracter judiciar, în legătură cu activitatea unităţii;
    e) colaborează la întocmirea instrucţiunilor emise de conducerea unităţii sau a altor acte cu caracter normativ, pentru asigurarea legalităţii necesare;
    f) reprezintă şi apără interesele spitalului în faţă organelor administraţiei de stat, a instanţelor judecătoreşti şi a altor organe cu caracter jurisdicţional, precum şi în cadrul oricărei proceduri prevăzute de lege, în bază delegaţiei date de conducerea spitalului;
    g) analizează, împreună cu compartimentul financiar-contabil, situaţia pagubelor şi avizează, la cerere, în legătură cu măsurile de urmărire a debitorilor, în condiţiile actelor normative în vigoare;
    h) vizează situaţiile debitelor din pagube ce se înaintează organelor superioare;
    i) urmăreşte apariţia actelor normative şi semnalează organele de conducere şi serviciilor interesate atribuţiile ce le revin din acestea.

    H. COMPARTIMENT AUDIT INTERN
    ART. 151
    (1) Compartimentul de audit public intern este organizat şi funcţionează ca structură organizatorică distinctă în subordinea directa a managerului şi prin atribuţiile sale, nu trebuie să fie implicat în elaborarea procedurilor de control intern şi în desfăşurarea activităţilor supuse auditului public intern.
    (2) Compartimentul de Audit Public Intern desfăşoară o activitate funcţional independentă şi obiectivă, de asigurare şi consiliere concepută să adauge valoare şi să îmbunătăţească activităţile Institutului, furnizează conducerii Institutului o evaluare independentă a proceselor de management al riscurilor, de control şi de guvernanţă şi totodată asigură organizarea şi funcţionarea activităţii de audit public intern, în cadrul Institutului.
    (3) Auditul intern se exercită asupra tuturor activităţilor desfăşurate în cadrul Institutului pentru îndeplinirea obiectivelor acestuia, inclusiv evaluarea sistemului de control intern/managerial.
    ART. 151.1
        Atribuţiile compartimentului de audit public intern sunt următoarele:
    a) elaborează proiectul planului multianual de audit public intern, de regulă pe o perioadă de 3 ani şi, pe baza acestuia, proiectul planului anual de audit public intern;
    b) elaborează Programul de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii auditului public intern, care să permită un control continuu al eficacităţii acestuia;
    c) efectuează activităţi de audit public intern pentru a evalua dacă sistemele de management financiar şi control ale Institutului sunt transparente şi sunt conforme cu normele de legalitate, regularitate, economicitate, eficienţă şi eficacitate;
    d) auditează, cel puţin o dată la 3 ani, fără a se limita la acestea, următoarele:
    - activităţile financiare sau cu implicaţii financiare desfăşurate de entitatea publică din momentul constituirii angajamentelor până la utilizarea fondurilor de către beneficiarii finali, inclusiv a fondurilor provenite din finanţare externă
    – plăţile asumate prin angajamente bugetare şi legale, inclusiv din fondurile comunitare
    – administrarea patrimoniului, precum şi vânzarea, gajarea, concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul privat al statului
    – concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul public al statului
    – constituirea veniturilor publice
    – alocarea creditelor bugetare
    – sistemul contabil şi fiabilitatea acestuia
    – sistemul de luare a deciziilor
    – sistemele de conducere şi control, precum şi riscurile asociate unor astfel de sisteme
    – sistemele informatice
    – activitatea de achiziţii publice.

    e) informează şeful structurii de audit din cadrul Ministerului Sănătăţii despre recomandările neînsuşite şi neimplementate de către managerul institutului, precum şi despre consecinţele acestora
    f) raportează periodic asupra constatărilor, concluziilor şi recomandărilor rezultate din activităţile sale de audit;
    g) elaborează raportul anual al activităţii de audit public intern şi îl înaintează, în termenul prevăzut de legislaţia specifică, către structura de audit public intern din cadrul Ministerului Sănătăţii
    h) în cazul identificării unor iregularităţi sau posibile prejudicii, raportează imediat managerului institutului şi structurii de control intern abilitate;
    i) respectă normele, instrucţiunile, precum şi Codul privind conduita etică în cadrul compartimentului de audit public intern şi poate iniţia măsurile corective necesare, în cooperare cu managerul
    j) efectuează, cu aprobarea conducerii institutului, misiuni ad-hoc, considerate misiuni de audit public intern cu caracter excepţional, necuprinse în planul anual de audit public intern
    k) respectă şi asigură confidenţialitatea datelor, a informaţiilor şi a documentelor utilizate în conformitate cu normele legale în vigoare;
    l) asigură arhivarea atât fizică cât şi electronică a documentelor din domeniul de activitate conform actelor normative în vigoare;
    m) îndeplineşte, în limitele de competenţă, alte atribuţii încredinţate de conducerea institutului în condiţiile şi cu respectarea cadrului legal în vigoare.

    I. COMPARTIMENTUL SECURITATEA MUNCII, PSI, PROTECŢIE CIVILĂ ŞI SITUAŢII DE URGENŢĂ
    SECŢIUNEA I
    Organizarea Compartimentului de Securitatea muncii, PSI, Protecţie Civilă şi Situaţii de Urgenţă
    ART. 152
        Compartimentului de Securitatea muncii, PSI, Protecţie Civilă şi Situaţii de Urgenţă este organizat Compartimentul de Securitatea Muncii (SSM) , Prevenirea şi stingerea incendiilor(PSI), Protecţie Civilă (PC) şi Situaţii de Urgenţă (SU) este organizat conform normelor şi normativelor în vigoare, este subordonat direct managerului şi funcţionează în baza Organigramei aprobate şi a prezentului Regulament de Organizare şi Funcţionare.

    SECŢIUNEA II
    Activităţile Compartimentului de Securitatea muncii, PSI, Protecţie Civilă şi Situaţii de Urgenţă
    ART. 153
    (1) Prin esenţa lor, activităţile de securitate şi sănătate în muncă, prevenirea şi stingerea incendiilor şi situaţiile de urgenţă au un caracter preventiv, menirea fiind aceea de a preîntâmpina producerea de accidente de muncă şi/sau îmbolnăviri profesionale, preîntâmpinarea producerii de incendii, prevenirii şi reducerii riscurilor de producere a dezastrelor, protejarea lucrătorilor, bunurilor şi mediului în cazul apariţiei situaţiilor de urgenţă. Reglementările legale în domeniu sunt astfel stabilite încât să apere viaţa , sănătatea şi integritatea corporală a participanţilor la procesul de muncă şi a bunurilor materiale aparţinând Institutului.
    (2) Principiile generale de prevenire care sunt avute în vedere în desfăşurarea activităţilor specifice sunt:
    a) evitarea riscurilor;
    b) evaluarea şi combaterea riscurilor care nu pot fi evitate, la sursă;
    c) adaptarea muncii la om, în special în ceea ce priveşte proiectarea posturilor de muncă, alegerea echipamentelor de muncă, a metodelor de muncă;
    d) adaptarea progresului tehnic;
    e) înlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau este mai puţin periculos;
    f) dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care să cuprindă tehnologiile, organizarea muncii, condiţiile de muncă, relaţiile sociale şi influenţa factorilor din mediul de muncă;
    g) elaborarea şi furnizarea de instrucţiuni cu stabilirea atribuţiilor ce le revin lucrătorilor la locurile de muncă astfel încât să-şi desfăşoare activitatea cu menţinerea integrităţii corporale a lor şi a celor din jurul lor, prevenind şi reducând riscurile de producere a incendiilor, asigurând intervenţia operativă în limitarea şi stingerea începutului de incendiu, protejării persoanelor, bunurilor şi mediului împotriva situaţiilor de urgenţă;
    h) instruirea corespunzătoare a lucrătorilor în toate fazele de instruire şi la toate locurile de muncă;
    i) adoptarea cu prioritate a măsurilor de protecţie colectivă faţă de măsurile de protecţie individuală;

    J. COMPARTIMENT INFORMATICĂ
    ART. 154
        Compartimentul de informatică are, în principal, următoarele activităţi:
    a) realizarea informatizării institutului;
    b) întreţinerea şi actualizarea bazei de date a institutului;
    c) crearea şi monitorizarea funcţionării portalului "INTRANET" al institutului
    d) coordonarea structurilor organizatorice în procesul de culegere a datelor pentru baza de date medicale;
    e) răspunderea privind instruirea şi transmiterea informaţiilor către structurile organizatorice ale institutului, dacă este cazul;
    f) răspunderea privind colectarea şi transmiterea la termen a situaţiilor;
    g) informarea conducerii institutului cu privire la toate situaţiile întocmite;
    h) colaborarea cu biroul de evaluare şi statistică medicală, pentru confruntarea bazei de date;
    i) prelucrarea datelor furnizate de farmacie în vederea întocmirii consumurilor de medicamente din institut;
    j) menţinerea în parametri corespunzători ai tehnicii de calcul din dotarea unităţii (computere, servere, reţea);
    k) răspunderea privind implementarea hard şi soft a semnăturii digitale la nivelul institutului;
    l) rezolvarea tuturor solicitărilor venite din partea conducerii, structurilor organizatorice ale institutului privind sistemul informatic şi informaţional;
    m) asigurarea securităţii şi confidenţialităţii bazelor de date ale institutului;
    n) întocmirea propunerilor fundamentate pentru necesarul de achiziţii publice de materiale specifice.
    o) elaborarea procedurilor operaţionale de utilizare a aplicaţiilor informatice;
    p) informarea personalului despre toate schimbările referitoare la proceduri şi aplicaţii informatice;
    q) monitorizarea şi evaluarea periodică privind implementarea şi respectarea procedurilor IT;
    r) asigurarea suportului la nivel informatic în întocmirea corectă de documente financiare şi medicale;
    s) organizarea de instruiri periodice pentru utilizarea aplicaţiilor

    K. COMPARTIMENT CULTE
    ART. 155
        Compartimentul culte este încadrat de un preot numit în funcţie în baza Hotărârii permanente a Arhiepiscopiei Bucureştilor şi a aprobării Ministerului Sănătăţii şi este subordonat managerului, având următoarele atribuţii:
    a) întocmeşte, de comun acord cu ierarhia superioară, programul liturgic al capelei şi îl aduce la cunoştinţă managerului şi salariaţilor institutului;
    b) respectă programul stabilit şi anunţă în timp util despre eventualele schimbări ale acestuia şi despre cauzele obiective care au condus la acestea;
    c) oficiază în fiecare duminică şi în zilele de sărbătoare Sfântă Liturghie iar în ziua premergătoare sărbătorii, slujbă Vecerniei, Litie şi Acatist;
    d) în fiecare zi de marţi şi joi oficiază Taina Sfântului Maslu, împreună cu alţi preoţi invitaţi cu acest prilej;
    e) în fiecare zi de miercuri săvârşeşte slujbă acatist;
    f) sâmbăta face slujbă spre pomenirea celor adormiţi şi vizitează bolnavii spitalului, citind rugăciuni pentru întărirea în suferinţă şi spre vindecarea lor; n primeşte spovedania celor ce cer Taină Mărturisirii;
    g) se îngrijeşte să păstreze biserica în bună stare de funcţionare;
    h) face demersurile necesare pentru finalizarea şi lucrărilor de amenajare a curţii bisericii, a lucrărilor de împodobire şi a picturii şi menţinerea acestora în bună stare.

    L. RESPONSABILUL CU PROTECŢIA DATELOR (DPO)
    ART. 156
        La nivelul Institutului Naţional de Endocrinologie "C.I. Parhon" funcţionează un responsabil cu protecţia datelor personale (DPO). DPO este responsabil cu implementarea la nivelul Institutului Naţional de Endocrinologie "C.I. Parhon" a reglementărilor privind protecţia datelor cu caracter personal.

    ART. 157
        În calitate de responsabil cu protecţia datelor, DPO are următoarele atribuţii:
    a) monitorizează implementarea, la nivelul Institutului Naţional de Endocrinologie "C.I. Parhon" şi la nivelul tuturor punctelor de lucru, reglementărilor specifice din domeniul protecţiei datelor cu caracter personal;
    b) informează organizaţia şi persoanele vizate cu privire la drepturile şi obligaţiilor lor potrivit legislaţiei în vigoare privind protecţia datelor cu caracter personal;
    c) monitorizează modalitatea în care organizaţia respectă legislaţia privind protecţia datelor cu caracter personal şi standardele specifice sectorului de activitate în care organizaţia activează;
    d) emite recomandări şi oferă asistenţă de specialitate, organizaţiei, cu privire la interpretarea şi aplicarea prevederilor legislaţiei din domeniul protecţiei datelor cu caracter personal;
    e) gestionează relaţia cu Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP), respectiv asumarea rolului de persoană de contact;
    f) asigură şi gestionează registrul de evidenţă a prelucrărilor de date cu caracter personal;
    g) analizează şi evaluează riscurile de prelucrare a datelor cu caracter personal;
    h) analizează şi verifică solicitările primite din partea persoanelor vizate, precum şi transmite răspunsurile la cererile acestora în termenul legal;
    i) monitorizează aplicarea instrumentelor şi metodelor de îmbunătăţire a eficacităţii sistemului de management al securităţii informaţiei şi emite recomandări privind implementarea măsurilor tehnice şi organizatorice necesare;
    j) respectă principiul obiectivităţii şi transparenţei în domeniul protecţiei datelor cu caracter personal;
    k) gestionează şi coordonează resursele umane, financiare sau tehnice necesare realizării sarcinilor şi activităţilor specifice domeniului protecţiei datelor cu caracter personal;
    l) monitorizează şi asigură implementarea la nivelul Institutului Naţional de Endocrinologie "C.I. Parhon" a tuturor reglementărilor specifice din domeniul protecţiei datelor cu caracter personal, inclusiv conformarea instituţiei la prevederile Regulamentului 679/2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date (GDPR).

    M. PURTĂTORUL DE CUVÂNT îN RELAŢIA CU PRESA
    ART. 158
        Purtătorul de cuvânt în relaţia cu presă este desemnat prin decizia Managerului, conform Legii nr.544/2001 cu modificările şi completările ulterioare, privind liberul acces la informaţiile de interes public.

    ART. 159
        Atribuţiile Purtătorului de cuvânt sunt:
    a) Să se asigure că accesul reprezentanţilor mass-media se face numai pe bază legitimaţiei de acreditare în specialitate şi a documentului de identitate, precum şi cu acordul Managerului spitalului.
    b) Să se asigure că reprezentanţii mass-media pot filma în spital numai în spaţiile pentru care managerul şi-a exprimat acordul în mod explicit, iar intervievarea pacienţilor sau filmarea acestora se poate face numai în condiţiile legii.
    c) Să asigure în conformitate cu Legea nr. 544/2001, privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările şi completările ulterioare, accesul la informaţiile de interes public din oficiu sau la cerere.
    e) Informaţiile de interes public pot fi solicitate în scris sau verbal, în condiţiile legii.
    f) Accesul la informaţii de interes public aprobat de conducătorului unităţii, va respecta dreptul la intimitate al pacienţilor, fără a perturba activitatea şi actul medical, se vor pune la dispoziţie reprezentantului mass- media toate informaţiile de interes public ce nu va încălca nici un alt drept prevăzut de lege.

        Purtătorul de cuvânt al instituţiei, îi va însoţi pe reprezentanţii mass-media, pe toată durata prezenţei acestora în incinta spitalului.

    TITLUL IV
    PRINCIPALELE CIRCUITE FUNCŢIONALE DIN SPITAL
    ART. 160
    (1) Activitatea de prevenire şi combatere a infecţiilor asociate asistentei medicale se desfăşoară într-un cadru organizat, ca obligaţie permanenta a fiecărui cadru medico - sanitar.
    (2) Activitatea de supraveghere şi prevenire a infecţiilor asociate asistentei medicale face parte din obligaţiile profesionale ale personalului şi este înscrisă în fişa postului fiecărui salariat.
    (3) Circuitele funcţionale trebuie sa faciliteze o activitate corespunzătoare şi să împiedice contaminarea mediului spitalicesc reducând la minimum posibilitatea de producere a infecţiilor.
    (4) Principalele circuite funcţionale din spital sunt următoarele:
    a) circuitul bolnavului;
    b) circuitul personalului medico - sanitar, rezidenţilor, studenţilor şi elevilor practicanţi;
    c) circuitul şi regimul vizitatorilor şi însoţitorilor;
    d) circuitul instrumentarului şi a diferitelor materiale utilizate în practica medicală aseptică;
    e) circuitul blocurilor operatorii;
    f) circuitul alimentelor;
    g) circuitul lenjeriei;
    h) circuitul deşeurilor.

    CAP. XIX
    CIRCUITUL BOLNAVULUI
    ART. 161
    (1) Circuitul bolnavului include spatiile destinate serviciului de internare, de spitalizare şi externare.
    (2) Spaţiul de spitalizare propriu-zis cuprinde saloanele cu paturi, accesul bolnavului de la serviciul de internării, făcându-se cu evitarea încrucişării cu alte circuite potenţial contaminate (deşeuri, lenjerie murdară).
    (3) Organizarea saloanelor respectă normele sanitare (spaţiu/pat, luminozitate, instalaţii sanitare). Sunt asigurate spaţii pentru activităţile aferente îngrijirii bolnavului: sală de tratamente şi pansamente; oficiu alimentar; depozite de lenjerie curată; depozite pentru materialele de întreţinere; substanţe dezinfectante; materiale sanitare.
    (4) Pe fiecare secţie se afla un singur depozit de materiale sanitare, dezinfectante, lenjerie curată.
    (5) Curăţenia şi dezinfecţia spaţiilor din unitatea noastră se realizează de mai multe ori pe zi, conform graficelor orare stabilite sau ori de câte ori este nevoie.
    (6) Dezinfecţia ciclică profilactică, inclusiv aeromicrofloră se realizează conform legislaţiei sanitare în vigoare.

    CAP. XX
    CIRCUITUL PERSONALULUI
    ART. 162
    (1) Circuitul personalului este important în prevenirea infecţiilor asociate asistenţei medicale motiv pentru care este necesară asigurarea de personal sanitar (mediu, auxiliar, de îngrijire), pe compartimente septice şi aseptice.
    (2) Este interzis accesul în sălile de operaţii şi sălile sterile, a personalului care nu face parte din echipa de intervenţie. În mod similar este interzis accesul altui personal în staţia de sterilizare, în compartimentele de investigaţii şi tratament.
    (3) Circuitul personalului implică şi elementele fundamentale de igienă individuală şi colectivă care constă în starea de sănătate; portul corect şi complet al echipamentului de protecţie; igiena personală (în principal igiena corectă a mâinilor).

    ART. 163
    (1) Supravegherea stării de sănătate a personalului este obligatorie şi permanentă constând în:
    a) efectuarea examenelor medicale la angajare şi periodice;
    b) obligativitatea declarării imediat medicului şef de secţie a oricărei boli infecţioase pe care o are personalul;
    c) măsuri speciale în cazul accidentului de expunere la sânge (A.E.S.) conform OMS nr. 1101/2016
    d) transferul pacientului la un spital de boli infecţioase sau la domiciliu (după caz) a oricărui suspect sau bolnav de boală transmisibilă.

    (2) Purtarea echipamentului de protecţie, pe tot timpul prezenţei în unitate a personalului, este obligatoriu.

    ART. 164
        Pe lângă spălarea şi dezinfecţia mâinilor este obligatorie purtarea mănuşilor sterile pentru fiecare bolnav la proceduri care necesită asepsie (aplicarea de catetere vezicale, tubaj gastric, alimentare prin gavaj, intubaţie). Pentru intervenţiile chirurgicale este obligatorie spălarea mâinilor cu apă sterilă, dezinfecţia mâinilor şi portul mănuşilor sterile pentru fiecare bolnav în parte.

    CAP. XXI
    CIRCUITUL VIZITATORILOR ŞI ÎNSOŢITORILOR
    ART. 165
    (1) Circuitul vizitatorilor şi însoţitorilor este foarte important deoarece,aceştia reprezintă într-un spital un potenţial epidemiologic crescut, prin frecvenţa purtătorilor de germeni necunoscuţi şi prin echipamentul lor care este contaminat.
    (2) Vizitarea bolnavilor se va face numai în orele stabilite de conducerea spitalului prin regulamentul intern.
    (3) În situaţii epidemiologice deosebite, interdicţia este generală pentru perioade bine determinate, la recomandarea Direcţiei de Sănătate Publică a municipiului Bucureşti.
    (4) Se va realiza controlul alimentelor aduse bolnavilor şi returnarea celor contraindicate.
    (5) Circuitul însoţitorilor este asemănător cu cel al bolnavilor. Circulaţia însoţitorilor în spital trebuie limitată numai la necesitate.
    (6) Programul de vizită în spital este afişat la intrarea în unitate şi la avizierul spitalului şi a fost stabilit în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare privind programul de vizite al aparţinătorilor pacienţilor din spitalele publice.
    (7) Programul de vizită al aparţinătorilor pacienţilor internaţi în unităţile sanitare publice se realizează astfel:
        ● luni - vineri în intervalul orar 15.00 - 20.00
        ● sâmbăta - duminica în intervalul orar 10.00 - 20.00.

    (8) Numărul de vizitatori pentru un pacient internat într-un salon cu mai mult de 3 paturi nu poate fi mai mare de 3 persoane şi pot fi vizitaţi maximum 2 pacienţi în acelaşi timp.
    (9) Vizitarea pacienţilor în secţiile de terapie intensivă este permisă zilnic doar membrilor familiei, respectiv părinţi, copii, surori/fraţi, cu condiţia ca vizita să se facă individual sau cel mult două persoane, cu respectarea procedurilor interne.

    CAP. XXII
    CIRCUITUL INSTRUMENTARULUI
    ART. 166
    (1) Circuitul instrumentarului şi a diferitelor materiale utilizate, trebuie să realizeze o separare între materialele sterile şi cele utilizate.
    (2) Pentru buna funcţionare, în aceste puncte de sterilizare există: spaţiu de primire materiale, sala aparatelor - spaţiu de depozitare sterile, spaţiu de predare.
    (3) Pregătirea materialelor pentru sterilizare se face la nivelul secţiilor, de către asistenta medicală.
    (4) În Registrul de evidenţă a sterilizării se notează:
    a) data;
    b) conţinutul pachetelor din sala şi numărul lor;
    c) temperatura şi presiunea la care s-a efectuat sterilizarea;
    d) ora de începere şi de încheiere a ciclului;
    e) rezultatele indicatorilor fizico - chimici;
    f) semnătura persoanei responsabile;
    g) se ataşează diagrama ciclului de sterilizare;
    h) rezultatele testelor biologice - se găsesc în caietul de autocontrol.

    (5) Pentru evaluarea eficacităţii sterilizării se face:
    a) zilnic, verificarea calităţii penetrării aburului, înainte de efectuarea primei sterilizări, conform cu specificaţiile tehnice ale aparaturii din dotare;
    b) indicatorii biologici cu Bacillus stearothermophyllus sunt utilizaţi pentru monitorizarea fiecărei şarje.
    c) indicatorii fizico-chimici se folosesc pentru fiecare cutie sau pachet de sterilizare ambalate în hârtie specială.

    (6) Dispozitivele medicale care nu suportă sterilizarea la temperatură (fibroscop, laringoscop etc.) se sterilizează chimic cu produse autorizate. Orice utilizator este obligat să ţină evidenţa tuturor procedurilor de sterilizare chimică în Registrul de sterilizare chimică. Se completează obligatoriu:
    a) produsul utilizat şi concentraţia de lucru;
    b) data şi ora preparării soluţiei de lucru;
    c) ora începerii fiecărei proceduri de sterilizare;
    d) lista dispozitivelor medicale sterilizate la fiecare procedură;
    e) ora terminării fiecărei proceduri de sterilizare;
    f) numele şi semnătura persoanei care a efectuat procedura.

    (7) Produsul utilizat pentru sterilizarea chimică are un protocol care trebuie cunoscut de tot personalul medical ce lucrează cu aceste substanţe.
    (8) Este interzisă utilizarea materialelor şi a instrumentelor a căror condiţie de sterilizare nu este sigură.

    CAP. XXIII
    CIRCUITUL BLOCULUI OPERATOR
    ART. 167
    (1) Circuitul blocului operator constituie o unitate complet separată de restul spaţiului de spitalizare, pentru a se evita contaminarea în interior.
    (2) În blocul operator există spaţiu destinat pentru operaţiile aseptice şi spaţiu pentru cele septice. Sălile de operaţii sunt dotate cu sală de spălare chirurgicală şi de îmbrăcare a echipamentului steril, un spaţiu de colectare şi spălare a instrumentarului utilizat.
    (3) Sălile de operaţie se curată şi se dezinfectează după fiecare operaţie, în fiecare zi se realizează dezinfecţia aeromicroflorei. Dezinfecţia ciclică se face săptămânal.
    (4) Etapele accesului în blocul operator:
    a) dezinfecţia igienică a mâinilor;
    b) purtarea de echipament de filtru, inclusiv încălţăminte;
    c) purtarea de echipament - obligatoriu (bluză şi pantaloni), nu halat - la ieşirea din blocul operator, personalul se schimba de echipamentul de filtru;
    d) accesul în blocul operator este strict limitat!

    (5) Etapele accesului în sala de operaţie:
    a) accesul în sala de operaţie este permis numai echipei operatorii;
    b) ferestrele şi uşile în sălile de operaţie trebuie închise;
    c) deplasările în sălile de operaţii sunt limitate;
    d) spălarea chirurgicală a mâinilor;
    e) purtarea de echipament steril de către personalul medical ce efectuează intervenţia chirurgicală;
    f) folosirea de mănuşi sterile şi mască chirurgicală.

    CAP. XXIV
    CIRCUITUL ALIMENTELOR
    ART. 168
    (1) Circuitul alimentelor include modul de distribuţie şi transport al mâncării preparate, oficiile alimentare de pe secţii, servirea mesei la bolnavi.
    (2) Transportul hranei preparate de la Bloc Alimentar se face conform normelor în vigoare şi se recepţionează cantitativ şi calitativ conform procedurii specifice.
    (3) Programul de curăţenie şi dezinfecţie a oficiilor şi ascensoarelor se face zilnic, conform normelor sanitare în vigoare.
    (4) Programul de deratizare şi dezinsecţie a spaţiilor, oficiilor şi ascensoarelor dedicate depozitării şi transportului alimentelor se face conform normelor sanitare în vigoare şi ori de cate ori este nevoie.

    CAP. XXV
    CIRCUITUL LENJERIEI ŞI AL ECHIPAMENTULUI MOALE
    ART. 169
    (1) Circuitul lenjeriei şi echipamentelor moi include: colectarea lenjeriei şi echipamentelor moi murdare din saloane, cabinete medicale şi structurile de diagnostic şi tratament; transportul ei de către personalul dedicat din spital la punctul de colectare al lenjeriei murdare, aflat la subsolul clădirii; sortarea pe categorii/locul de provenienţă; cântărirea; spălarea; stoarcerea uscare; călcare; depozitarea lenjeriei şi echipamentelor moi curate de către personalul compartimentului de spălătorie la punctul de depozitare a rufelor curate aflat tot la subsolul clădirii; preluarea lenjeriei curate de către personalul specializat al spitalului şi transportul acesteia în secţiile cu paturi, cabinete medicale şi structuri de diagnostic şi tratament.
    (2) Activitatea de strângere a rufelor murdare, transportul acesteia la punctul de depozitare al rufelor murdare, transportul rufelor murdare şi curate la şi de la compartimentul spălătorie unde sunt procesate, depozitarea rufelor curate la punctul de depozitare al rufelor curate, preluarea rufelor curate şi transportul acestora la utilizatorii din structurile spitalului este reglementată la nivel de institut.

    ART. 170
    (1) Colectarea şi ambalarea la sursă a lenjeriei de spital se fac respectând Precauţiunile Universale. Lenjeria murdară se colectează şi ambalează la locul de producere, în aşa fel încât să fie cât mai puţin manipulată şi scuturată, în scopul prevenirii contaminării aerului, a personalului şi a pacienţilor. Se interzice sortarea la locul de producere a lenjeriei pe tipuri de articole. Rufele murdare nu trebuie atinse din momentul în care se ridică de la patul bolnavului până la maşina de spălat. Nu se permite scoaterea lenjeriei din ambalajul de transport până la momentul predării la spălătorie.
    (2) Personalul care execută colectarea şi ambalarea lenjeriei va trebui să verifice ca în articolele de lenjerie să nu rămână obiecte tăietoare-înţepătoare sau deşeuri de acest tip. Personalul care colectează şi ambalează lenjeria va purta echipament de protecţie corespunzător, inclusiv mănuşi, conform prevederilor normativelor în vigoare privind securitatea şi sănătatea muncii. După îndepărtarea echipamentului de protecţie personalul se va spăla pe mâini.
    (3) Ambalarea lenjeriei murdare se face, în funcţie de gradul de risc, în:
    a) ambalaj dublu pentru lenjeria contaminată (pătată)
    b) ambalaj simplu pentru lenjeria necontaminată (nepătată)

    (4) Dacă lenjeria murdară este umedă, ea se introduce mai întâi într-un sac impermeabil şi apoi se pune în ambalajul descris mai sus. Sacul interior impermeabil nu se deschide decât în momentul introducerii lenjeriei contaminate în maşina de spălat.
    (5) Pentru identificarea rapidă a categoriilor de lenjerie codul de culori folosit este:
    a) alb albastru pentru ambalajul exterior al lenjeriei necontaminate (sac sau container alb);
    b) galben-portocaliu pentru ambalajul exterior al lenjeriei contaminate; se poate aplica eventual şi pictograma "pericol biologic" (sac sau container galben-portocaliu).

    ART. 171
    Transportul şi depozitarea lenjeriei murdare
    (1) Lenjeria murdară ambalată este transportată cu ajutorul unor cărucioare speciale pentru saci. Căruciorul pentru saci poate fi utilizat pentru transportul lenjeriei curate numai după ce a fost dezinfectat cu dezinfectant de nivel înalt de suprafeţe şi şters cu lavete de hârtie care se vor colecta ulterior conform codului 18.01.03.
    (2) Depozitarea lenjeriei murdare nu se face la nivelul locului de producere (saloane, cabinete medicale şi structurile de diagnostic şi tratament).
    (3) Lenjeria curată/murdară este transportată la nivelul secţiei cu liftul care, pe baza unui orar stabilit, transportă deşeuri menajere, deşeuri periculoase, lenjerie murdară, lenjerie curată cu intervale de timp folosite pentru dezinfecţie între fiecare tip de produs transportat.
    (4) Curăţenia şi dezinfecţia liftului o asigură personalul auxiliar din secţia clinică care evidenţiază această activitate (planificare şi realizare şi verificare) într-un grafic.

    ART. 172
    Depozitarea şi transportul lenjeriei curate
    (1) Lenjeria se depozitează în spălătorie, într-un spaţiu special amenajat, în zona curată, separat de zona murdară. Spaţiul de depozitare se dotează cu rafturi etichetate şi numerotate pe care este pusă lenjeria curată.
    (2) Lenjeria curată se ambalează pentru transport în saci noi de unică folosinţă din polietilenă, de culoare verde. Pentru transportul lenjeriei se folosesc cărucioare curate.
    (3) Depozitarea lenjeriei curate pe secţii se face în spaţii speciale destinate şi amenajate ferite de praf, umezeală şi vectori. Aceste spaţii se supun curăţeniei de rutină. La manipularea lenjeriei curate, personalul va respecta codurile de procedură privind igiena personală şi va purta echipamentul de protecţie adecvat.

    CAP. XXVI
    CIRCUITUL DEŞEURILOR
    ART. 173
    (1) Circuitul deşeurilor include din punct de vedere sanitar, măsurile ce se iau pentru evitarea contaminării mediului extern prin asigurarea unei colectări şi evacuări corespunzătoare a acestora.
    (2) Serviciul de transport al deşeurilor menajere şi periculoase este asigurat în bază unui contract de furnizare de servicii, încheiat conform legislaţiei sanitare în vigoare cu o firmă specializată în transport deşeuri menajere şi medicale către un procesor autorizat în activitatea de distrugere, sterilizare şi neutralizare a deşeurilor periculoase.

    ART. 174
    (1) Principiul de bază aplicabil circuitului deşeurilor este colectarea prin separare la locul generării, pe categoriile stabilite de ordinul ministrului sănătăţii.
    (2) Deşeurile nepericuloase (18.01.04), se colectează, de regulă, în recipiente speciale, prevăzute în interior cu saci de polietilenă de culoare neagră şi se transporta la punctul de colectare temporara a deşeurilor medicale. Se asigură recipiente de colectare în fiecare spaţiu de lucru, periodic se spală cu apa caldă şi detergenţi. În cazul contactului cu sângele sau alte lichide biologice deşeurile se consideră contaminate şi se procedează ca şi la deşeurile periculoase.
    (3) Deşeurile periculoase:
    a) Deşeurile anatomo-patologice (18.01.02) se colectează în cutii cu pereţi rigizi din carton de culoare galbenă, prevăzute în interior cu saci galbeni din polietilenă care trebuie să prezinte siguranţă la închidere sau în cutii confecţionate din material plastic rigid cu capac ce prezintă etanşeitate la închidere, având marcaj rosu, special destinate acestei categorii de deşeuri. Recipientele vor fi inscripţionate şi marcate cu pictograma "PERICOL BIOLOGIC" şi vor avea etichetate următoarele informaţii: tipul şi codul deşeului colectat, capacitatea recipientului, unitatea sanitară şi secţia care au folosit recipientul, persoană responsabilă cu manipularea lui, data umplerii definitive.
    b) Deşeurile infecţioase (18.01.03*) se colectează în cutii cu pereţi rigizi din carton prevăzute în interior cu saci galbeni din polietilenă cu grosimea de 50-70 microni, marcaţi cu pictogramă "PERICOL BIOLOGIC" cu respectarea gradului de umplere şi datele de provenienţa.
    c) Deşeurile infecţioase de laborator se colectează în cutii din carton rigid prevăzute în interior cu sac galben de polietilenă, marcate cu rosu etichetate cu următoarele informaţii: tipul deşeului colectat, pictogramă "PERICOL BIOLOGIC", capacitatea recipientului, unitatea sanitară şi secţia care au folosit recipientul, persoană responsabilă cu manipularea lui, data umplerii definitive şi se predau la depozitul temporar de deşeuri.
    d) Deşeurile înţepătoare, tăietoare necontaminate (18.01.01) se colectează în cutii speciale, din materiale plastice, rezistente la acţiuni mecanice care permit doar introducerea acestui tip de deşeu şi se etichetează cu datele de provenienţa.
    d) Deşeurile înţepătoare, tăietoare infecţioase (18.01.03*) se colectează în cutii speciale, din materiale plastice de culoare galbenă, rezistente la acţiuni mecanice care permit doar introducerea acestui tip de deşeu, etichetate cu datele de provenienţa. Totalitatea cutiilor sau sacilor conţinând deşeuri periculoase, vor fi preluate de personalul cu atribuţii (îngrijitor de curăţenie, brancardier, infirmieră) şi transportate în pubelă mobilă, inscripţionată cu pictogramă "PERICOL BIOLOGIC", la depozitul temporar de deşeuri periculoase. Preluarea şi transportul deşeurilor de la nivelul secţiei la depozit se va face zilnic, maxim la 36 ore ( pentru zilele de sâmbătă şi duminică), în intervalul orar şi pe traseul aprobat. Înregistrarea cantităţilor de deşeuri va fi consemnată în fişa de evidenţa a gestiunii deşeurilor pe formularele aprobate (70.78), la nivelul depozitului şi secţiilor, cu semnătura de primire a personalului de la depozitul temporar de deşeuri.
    e) Deşeurile periculoase chimice (18.01.06*) se colectează şi ambalează în recipiente cu o capacitate care să nu depăşească 5 litri pentru lichide şi 5 kg pentru substanţe solide. Aceste recipiente pot fi introduse într-un ambalaj exterior care, după umplere, nu trebuie să depăşească greutatea de 30 de kg. Recipientele trebuie să fie confecţionate în aşa fel încât să împiedice orice pierdere de conţinut, să fie marcate adecvat pericolului ("INFLAMABIL", "COROZIV", " TOXIC" etc.). Dacă se află în ambalajul lor original (sticlă, folie etc.) pot fi împachetate în ambalaje care nu corespund standardelor. Se predau în aceleaşi condiţii ca deşeurile infecţioase la depozitul temporar de deşeuri.
    f) Deşeurile farmaceutice depreciate sau expirate (18.01.09) se colectează în cutii cu pereţi rigizi, prevăzuţi în interior cu saci de culoare galbenă, cu grosime 50-70 microni marcate cu roşu pentru a a ne asigura că vor fi eliminate prin incinerare şi se predau la depozitele temporare de deşeuri după procedeele mai sus menţionate.

    (4) În conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare, secţia are obligaţia să ţină evidenţa gestiunii deşeurilor pe fiecare luna conform formularului 70.78, gestiune ce va cuprinde cantitatea de deşeuri produsă şi transportată la depozitul central şi va asigura echipament de protecţie specific.
    (5) Curăţenia curentă şi dezinfecţia traseelor pe care se face transportul deşeurilor medicale periculoase şi nepericuloase, de la locul de producere la locul de depozitare se face de către personalului autorizat, pe baza unui program zilnic stabilit de către factorii decizionali şi care să permită curăţenia şi dezinfecţia în timp util a tuturor traseelor de transport intersectabile cu alte circuite funcţionale ale spitalului.
    (6) Program Deşeuri periculoase: 6.30-7.00, 12.00-12.30, 15.00-16.00

    ART. 175
    Circuitul deşeurilor provenite din Compartimentul de endocrinologie-terapie izotopică
    a) deşeurile menajere necontaminate radioactiv, se colectează în saci negri de două ori pe zi: ora 7,30 şi ora 16,00 şi se transportă la rampa de gunoi din curtea institutului prin ieşirea de la oficiul alimentar.
    b) deşeurile menajere (alimentare) contaminate radioactiv se colectează după fiecare masă în găleţile verzi cu capac şi se distrug la tocătorul de alimente şi se elimină în bazinele destinate deşeurilor lichide
    c) deşeurile biologice necontaminate radioactiv se respectă procedura de lucru implementată la nivelul institutului, conform contractului cu firma de preluare a deşeurilor.
    d) deşeurile biologice solide contaminate radioactiv - se colectează zilnic în jurul orei 11.00 în saci transparenţi, se măsoară dozimetric la nivelul peretelui, se etichetează, se notează în registrul de evidenţă a deşeurilor radioactive de către personalul instruit şi se depozitează în depozitul de deşeuri radioactive.

    CAP. XXVII
    CIRCUITUL DOCUMENTELOR
    ART. 176
    (1) Circuitul fiecărui document cu care se lucrează în cadrul institutului este stabilit printr-o procedură internă privind circuitul documentelor aprobat de către Comitetul Director.
    (2) Respectarea acestei proceduri este obligatorie pentru toţi salariaţii, iar încălcarea reprezintă o abatere disciplinară sancţionată potrivit prevederilor prezentului regulament şi dispoziţiilor legale în materie .
    (3) Documentele care vin din afara unităţii, precum şi cererile, referatele şi petiţiile salariaţilor se vor înregistra şi se vor depune în mapa cu documente spre a fi luate la cunoştinţă şi repartizate spre soluţionare de către Manager (în lipsa acestuia, de către Directorul Medical) în cadrul şedinţei Comitetului Director.
    (4) Este interzisă depunerea la mapă, a documentelor neînregistrate şi fără viza şefului ierarhic superior, când este cazul.
    (5) Circuitul documentelor de la Manager la subordonaţii direcţi se face prin intermediul mapelor.
    (6) Circuitul documentelor emise în interiorul spitalului este stabilit de Manager, iar acestea poartă semnătura şefului compartimentului care l-a emis şi a Managerului; întrucât aceste acte privesc activitatea şi organizarea internă, este interzisă furnizarea lor în afara unităţii.
    (7) Documentele emise în cadrul spitalului şi care ies în afara unităţii se semnează de către Manager şi unde este cazul şi de către ceilalţi membri ai Comitetului Director şi se transmit secretariatului în vederea expedierii acestora.
    (8) Documentele scoase din circuit vor fi arhivate, respectându-se prevederile Legii arhivelor naţionale nr. 16/1996, cu modificările şi completările ulterioare.
    (9) Actele, documentele şi lucrările spitalului pot purta denumirea de: decizii, notă internă, notă de serviciu, adresă de înştiinţare, referat, cerere, etc.
    (10) Toate înscrisurile/actele de uz intern şi extern ale unităţii indiferent de circuitul acestora, vor purta în mod obligatoriu antetul spitalului, denumirea serviciul/secţiei/biroului de la care emană, număr de înregistrare la Registrul general al unităţii, numele, prenumele şi semnătura persoanelor care au întocmit/redactat/contrasemnat şi emis actul.
    (11) Orice document adresat altor instituţii sau foruri superioare se va elibera/ expedia numai prin registratura/secretariatul spitalului, iar aceste documente nu pot fi înaintate destinatarilor dacă nu conţin semnătura reprezentantului legal al unităţii (Manager) ori a locţiitorului acestuia, în condiţiile legii. Lipsa semnăturii reprezentantului legal pe orice înscris/act cu circuit extern, destinat altor persoane juridice ori fizice, nu reprezintă punctul de vedere oficial al unităţii şi nu este considerat înscris oficial al unităţii şi totodată nu reprezintă voinţa deplin exprimată în mod explicit.
    (12) Deciziile sunt redactate de către personalul Serviciului Resurse Umane şi sunt transmise spre aprobare şi semnare managerului, fiind difuzate prin intermediul secretariatului spitalului. Originalul deciziei se păstrează la serviciul RUNOS în registrul special cu această destinaţie.
    (13) Referatele prin care se solicită achiziţionarea unor bunuri, servicii sau lucrări vor respectă întocmai condiţiile impuse de normale în materia achiziţiilor publice (Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, cu modificările şi completările ulterioare, HG nr. 395/2016, pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, cu modificările şi completările ulterioare, OUG nr. 30/2006 privind funcţia de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziţie publică, cu modificările şi completările ulterioare). Referatele de necesitate vor conţine în mod obligatoriu următoarele elemente: antetul spitalului, numele serviciului/secţiei/biroului de la care provine, numele prenumele şi semnătura persoanei care emite/redactează/întocmeşte/contrasemnează, cantitatea necesară şi orice elemente tehnice ce pot ajuta la identificarea categoriilor de bunuri solicitate. Referatele de necesitate sunt înaintate conducerii spre aprobare.
    (14) Notele de serviciu, notele interne, deciziile de la managerul unităţii sau ceilalţi superiori ierarhici, precum şi între serviciile/compartimentele din unitate - se comunică celor interesaţi prin intermediul secretariatului.
    (15) Documentele şi lucrările se înaintează spre aprobare şi semnare managerului de către şefii serviciilor de specialitate, respectiv de către şefii de secţii/laboratoare/servicii/birouri/compartimente.
    (16) Actele care produc efecte juridice vor fi vizate de către consilierul juridic al unităţii. Refuzul acordării vizei de legalitate pe orice înscris înaintat spre avizare Compartimentului Juridic, va face obiectul unui punct de vedere exprimat în scris, înregistrat la unitate şi adus la cunoştinţa conducerii unităţii.
    (17) Actul sau adresa se redactează în atâtea exemplare originale câţi destinatari sunt, plus un exemplar care se va păstra la serviciul de specialitate sau secţia respectivă, purtând la final data, numele şi prenumele persoanei care l-a întocmit.
    (18) Toate documentele adresate oficial instituţiei şi primite prin poşta unităţii vor fi înaintate managerului pentru rezoluţie şi repartiţie către serviciile/funcţiile delegate cu soluţionarea lor.
    (19) Regula se aplica indiferent de destinatarul adresei/actului respectiv, care poate avea o funcţie cadrul unităţii.
    (20) Documentele sunt distribuite prin intermediul registraturii/secretariatului cu rezoluţia managerului institutului.
    (21) Este strict interzisă ieşirea din unitate a unor acte/înscrisuri (copii xerox din condici, registre, adrese, etc), dacă acestea nu au "conform cu originalul", nu sunt certificate prin semnătura managerului ca fiind conforme, acestea sunt nule oricărui organ sau organism al statului.

    ART. 177
    (1) Evidenţa întregii activităţi medicale/nemedicale a spitalului se ţine şi se păstrează pe documente medicale principale: registru pentru internări spital, registru de consultaţii la: camera de gardă, cabinete medicale secţii, cabinete medicale ambulatoriu de specialitate, cabinete investigaţii paraclinice, etc., registru de control pe linie igienico-sanitară, condici de prescriere medicamente, condici de prezenţă, foi de observaţie (tipizate conform legislaţiei) cu anexele corespunzătoare, scrisori medicale, bilet externare, reţete, formulare tipizate cu regim special, referat medical, etc.
    (2) Evidenţa întregii activităţi medicale/nemedicale a spitalului se ţine şi se păstrează şi pe următoarele documente medicale şi nemedicale:
    a) registrul de evidenţă pentru personalul contractual din spital;
    b) registrul unic de control
    c) registrul de evidenţă a dosarelor aflate în arhivă;
    d) registrul de evidenţă a deciziilor managerului unităţii;
    e) registrul de evidenţă a dosarelor aflate pe rolul instanţelor de judecată;
    f) registrul de evidenţă a avizelor de legalitate acordate, datate şi numerotate;
    g) registrul de evidenţă a informaţiilor clasificate;
    h) registrul-jurnal;
    i) registrul-inventar;
    j) raport de audit intern/raport Curtea de Conturi;
    k) registrul de casă;
    l) registrul operaţiunilor supuse controlului financiar preventiv;
    m) alte registre de evidenţă operativă
    n) documente specifice financiar - contabile
    o) documente specifice R.U.N.O.S.
    p) documente specifice achiziţiilor publice- contractare
    q) documentaţii tehnice
    r) condica de predare/primire corespondenţă

    (3) Documentele stau la baza analizei activităţii institutului şi reprezintă baza rapoartelor solicitate de autorităţile competente.
    (4) Documentaţia primară ca sursă a datelor de raportare, se păstrează securizată şi asigurată sub formă de document scris şi electronic constituind arhiva spitalului.

    TITLUL V
    DREPTURILE PACIENTULUI
    CAP. XXVIII
    DEFINIREA DREPTURILOR PACIENTULUI
    ART. 178
        În sensul legii nr. 46/2003, privind drepturile pacientului, avem următoarele definiţii:
    a) prin pacient se înţelege persoana sănătoasă sau bolnavă care utilizează serviciile de sănătate;
    b) prin discriminare se înţelege distincţia care se face între persoane aflate în situaţii similare pe baza rasei, sexului, vârstei, apartenenţei etnice, originii naţionale sau sociale, religiei, opţiunilor politice sau antipatiei personale;
    c) prin îngrijiri de sănătate se înţelege serviciile medicale, serviciile comunitare şi serviciile conexe actului medical;
    d) prin intervenţie medicală se înţelege orice examinare, tratament sau alt act medical în scop de diagnostic preventiv, terapeutic ori de reabilitare;
    e) prin îngrijiri terminale se înţelege îngrijirile acordate unui pacient cu mijloacele de tratament disponibile, atunci când nu mai este posibilă îmbunătăţirea prognozei fatale a stării de boală, precum şi îngrijirile acordate în apropierea decesului.
    f) listele cu drepturile şi obligaţiile pacienţilor sunt afişate la loc vizibil, în locuri special amenajate la nivelul saloanelor, holurilor, etc., inclusiv pe suport electronic, pentru a putea fi consultate de către pacienţi, aparţinători şi vizitatori.
    g) principalele drepturi ale pacienţilor, aşa cum sunt stipulate în legislaţia actuală în domeniu, sunt:
    a) Dreptul pacientului la informaţia medicală;
    b) Consimţământul pacientului privind intervenţia medicală;
    c) Dreptul la confidenţialitatea informaţiilor şi viaţa privată a pacientului;
    d) Dreptul pacientului la tratament şi îngrijiri medicale;

    ART. 179
    (1) Pacienţii au dreptul la îngrijiri medicale de cea mai înalta calitate de care unitatea sanitară dispune, în conformitate cu resursele umane, financiare şi materiale.
    (2) Pacientul are dreptul de a fi respectat ca persoana umană, fără nici o discriminare.

    CAP. XXIX
    DREPTUL PACIENTULUI LA INFORMAŢIA MEDICALĂ
    ART. 180
    (1) Pacientul are dreptul de a fi informat cu privire la serviciile medicale disponibile, precum şi la modul de a le utiliza.
    (2) Pacientul are dreptul de a fi informat asupra identităţii şi statutului profesional al furnizorilor de servicii de sănătate.
    (3) Pacientul internat are dreptul de a fi informat asupra regulilor şi obiceiurilor pe care trebuie sa le respecte pe durata spitalizării.
    (4) Pacientul are dreptul de a fi informat asupra stării sale de sănătate, a intervenţiilor medicale propuse, a riscurilor potenţiale ale fiecărei proceduri, a alternativelor existente la procedurile propuse, inclusiv asupra neefectuării tratamentului şi nerespectării recomandărilor medicale, precum şi cu privire la date despre diagnostic şi prognostic.
    (5) Pacientul are dreptul de a decide dacă mai doreşte sa fie informat în cazul în care informaţiile prezentate de către medic i-ar cauza suferinţa.
    (6) Informaţiile se aduc la cunoştinţa pacientului într-un limbaj respectuos, clar, cu minimalizarea terminologiei de specialitate; în cazul în care pacientul nu cunoaşte limba română, informaţiile i se aduc la cunoştinţă în limba maternă ori în limba pe care o cunoaşte sau, după caz, se va căuta o altă formă de comunicare.
    (7) Pacientul are dreptul de a cere în mod expres sa nu fie informat şi de a alege o alta persoana care sa fie informată în locul sau.
    (8) Aparţinătorii pacientului pot fi informaţi despre evoluţia investigaţiilor, diagnostic şi tratament, cu acordul pacientului.
    (9) Pacientul are dreptul de a cere şi de a obţine o a doua opinie medicală de la medici din cadrul institutului sau de la medici din alte spitale, cu acordul medicului curant şi al şefului de secţie.
    (10) Pacientul are dreptul să solicite şi sa primească, la externare, un rezumat scris al investigaţiilor, diagnosticului, tratamentului şi îngrijirilor acordate pe perioada spitalizării.

    CAP. XXX
    CONSIMŢĂMÂNTUL PACIENTULUI PRIVIND INTERVENŢIA MEDICALĂ
    ART. 181
    (1) Pacientul are dreptul să refuze sau să oprească o intervenţie medicală asumându-şi, în scris, răspunderea pentru decizia sa; consecinţele refuzului sau ale opririi actelor medicale trebuie explicate pacientului.
    (2) Când pacientul nu îşi poate exprima voinţa, dar este necesară o intervenţie medicală de urgenţă, personalul medical are dreptul să deducă acordul pacientului dintr-o exprimare anterioară a voinţei acestuia.
    (3) În cazul în care pacientul necesită o intervenţie medicală de urgenţă, consimţământul reprezentantului legal nu mai este necesar.
    (4) În cazul în care se cere consimţământul reprezentantului legal, pacientul trebuie sa fie implicat în procesul de luare a deciziei atât cât permite capacitatea lui de înţelegere.
    (5) În cazul în care furnizorii de servicii medicale consideră că intervenţia este în interesul pacientului, iar reprezentantul legal refuză să îşi dea consimţământul, decizia este declinată unei comisii de arbitraj de specialitate.
    (6) Comisia de arbitraj este constituită din 3 medici pentru pacienţii internaţi în spital şi din 2 medici pentru pacienţii din ambulator.
    (7) Consimţământul pacientului este obligatoriu pentru recoltarea, păstrarea, folosirea tuturor produselor biologice prelevate din corpul său, în vederea stabilirii diagnosticului sau a tratamentului cu care acesta este de acord.
    (8) Consimţământul pacientului este obligatoriu în cazul participării sale în învăţământul medical clinic şi la cercetarea ştiinţifică. Nu pot fi folosite pentru cercetare ştiinţifică persoanele care nu sunt capabile să îşi exprime voinţa, cu excepţia obţinerii consimţământului de la reprezentantul legal şi dacă cercetarea este făcută şi în interesul pacientului.
    (9) Pacientul nu poate fi fotografiat sau filmat într-o unitate medicală fără consimţământul său, cu excepţia cazurilor în care imaginile sunt necesare diagnosticului sau tratamentului şi evitării suspectării unei culpe medicale.

    CAP. XXXI
    DREPTUL LA CONFIDENŢIALITATEA INFORMAŢIILOR ŞI VIAŢA PRIVATĂ A PACIENTULUI
    ART. 182
    (1) Pacientul are acces la datele medicale personale.
    (2) Toate informaţiile privind starea pacientului, rezultatele investigaţiilor, diagnosticul, prognosticul, tratamentul, datele personale sunt confidenţiale chiar şi după decesul acestuia.
    (3) Pacientul are dreptul de a desemna şi nominaliza o persoană care poate avea acces la datele sale medicale
    (4) Informaţiile cu caracter confidenţial pot fi furnizate numai în cazul în care pacientul îşi da consimţământul explicit sau dacă legea o cere în mod expres.
    (5) Colectarea informaţiilor individuale, direct de către angajaţii spitalului se va efectua cu respectarea următoarelor reguli privind protecţia datelor confidenţiale:
    a) personalul specializat care, potrivit statutului său legal, participă la acţiunile de culegere de date individuale, este obligat să respecte cu stricteţe principiul confidenţialităţii; aceeaşi obligaţie revine şi persoanelor angajate temporar în activitatea de culegere sau de procesare a datelor şi informaţiilor;
    b) datele din FOCG/alte documente medicale pe suport de hârtie sau electronic, care conţin date individuale sunt considerate confidenţiale.

    (6) Spitalul are obligaţia de a administra în condiţii de siguranţă şi numai pentru scopurile specificate, datele personale şi medicale ale pacientului.
    (7) Comunicarea datelor medicale ale pacienţilor către terţi, autorităţi cum ar fi Ministerul Sănătăţii, Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti, Casa de Asigurări de Sănătate, Direcţia de Sănătate Publică se poate face doar prin modalitatea de criptare a datelor.
    (8) Comunicarea datelor medicale ale pacienţilor către organe abilitate, cum ar fi Instanţele de judecată, Institutul medico-legal, Poliţie, etc., se poate face fără consimţământul pacientului, prin hotărâre judecătorească.
    (9) În cazul în care informaţiile sunt necesare altor furnizori de servicii medicale acreditaţi, implicaţi în procesul de îngrijire a pacientului, acordarea consimţământului nu mai este obligatorie (ex: consulturi interdisciplinare, transfer către alte unităţi sanitare).
    (10) Orice amestec în viaţa privată, familială a pacientului este interzis, cu excepţia cazurilor în care această imixtiune influenţează pozitiv diagnosticul, tratamentul ori îngrijirile acordate şi numai cu consimţământul pacientului.
    (11) Sunt considerate excepţii cazurile în care pacientul reprezintă pericol pentru sine sau pentru sănătatea publică.

    CAP. XXXII
    DREPTURILE PACIENTULUI LA TRATAMENT ŞI ÎNGRIJIRI MEDICALE
    ART. 183
    (1) În cazul în care furnizorii sunt obligaţi sa recurgă la selectarea pacienţilor pentru anumite tipuri de tratament care sunt disponibile în număr limitat, selectarea se face numai pe baza criteriilor medicale.
    (2) Intervenţiile medicale asupra pacientului se pot efectua numai dacă există condiţiile de dotare necesare şi personal acreditat.
    (3) Pacientul are dreptul la îngrijiri terminale pentru a putea muri în demnitate.
    (4) Pacientul poate beneficia de sprijinul familiei, al prietenilor, de suport spiritual, material şi de sfaturi pe tot parcursul îngrijirilor medicale.
    (5) Pacientul internat are dreptul şi la servicii medicale acordate de către un medic acreditat din afara spitalului, prin solicitare de "a doua opinie medicală".
    (6) Personalul medical sau nemedical din unităţile sanitare nu are dreptul sa supună pacientul nici unei forme de presiune pentru a-l determina pe acesta să îl recompenseze altfel decât prevăd reglementările de plată legale din cadrul unităţii respective.
    (7) Pacientul poate oferi angajaţilor sau unităţii unde a fost îngrijit, plăţi suplimentare sau donaţii, cu respectarea legii.
    (8) Pacientul are dreptul la îngrijiri medicale continue până la ameliorarea stării sale de sănătate sau până la vindecare.
    (9) Continuitatea îngrijirilor se asigură prin colaborarea şi parteneriatul dintre diferitele unităţi medicale publice şi nepublice, spitaliceşti şi ambulatorii, de specialitate sau de medicină generală, oferite de medici, cadre medii sau de alt personal calificat. După externare pacienţii au dreptul la serviciile comunitare disponibile.
    (10) Pacientul are dreptul să beneficieze de asistenţă medicală de urgenţă, în program continuu.

    CAP. XXXIII
    OBLIGAŢIA PERSONALULUI MEDICAL DE A RESPECTA PRINCIPIUL NEDISCRIMINĂRII PACIENŢILOR ÎN ACORDAREA ASISTENŢEI MEDICALE
    ART. 184
    (1) Personalul medical din cadrul unităţii are obligaţia de a respecta principiul nediscriminării pacienţilor în acordarea asistenţei medicale.
    (2) Prin discriminare se înţelege orice deosebire, excludere, restricţie sau preferinţă, pe bază de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenenţă la o categorie defavorizată, precum şi orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau exercitării, în condiţii de egalitate, a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social şi cultural sau în orice alte domenii ale vieţii publice.
    (3) Principiul egalităţii între cetăţeni, al excluderii privilegiilor şi discriminării sunt garantate în special în exercitarea următoarelor drepturi: dreptul la sănătate, la îngrijire medicală, la securitate socială şi la servicii sociale;
    (4) Constituie contravenţie, conform OUG nr. 137/2000 republicată, dacă fapta nu intră sub incidenţa legii penale, discriminarea unei persoane fizice, a unui grup de persoane din cauza apartenenţei acestora la o anumită rasă, naţionalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată, respectiv din cauza convingerilor, vârstei, sexului sau orientării sexuale a persoanelor în cauză, prin refuzarea accesului unei persoane sau unui grup de persoane la serviciile de sănătate publică, alegerea medicului de familie, asistenţă medicală, asigurările de sănătate, serviciile de urgenţă sau alte servicii de sănătate;
    (5) Constituie circumstanţe agravante: discriminarea unui pacient pe teme de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie, apartenenţă politică, convingeri, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA;
    (6) Constituie hărţuire şi se sancţionează contravenţional orice comportament pe criteriu de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, gen, orientare sexuală, apartenenţă la o categorie defavorizată, vârstă, handicap, statut de refugiat ori azilant sau orice alt criteriu care duce la crearea unui cadru intimidant, ostil, degradant ori ofensiv.

    TITLUL VI
    DISPOZIŢII FINALE
    ART. 185
    (1) Prezentul Regulament de Organizare şi Funcţionare al Institutului Naţional de Endocrinologie "C.I. Parhon" precum şi organigrama spitalului, ce face parte integrantă din prezentul Regulament, se aprobă prin ordin al Ministrului Sănătăţii şi după aprobare se va publica în Monitorul Oficial.
    (2) Regulamentul de Organizare şi Funcţionare se va modifica sau completa ori de câte ori este nevoie, în funcţie de actele normative ce vor apărea şi va fi transmis spre aprobare Ordonatorului principal de credite - Ministerul Sănătăţii.

    ART. 186
    (1) Pe baza prezentului Regulamentului de Organizare şi Funcţionare: secţiile, compartimentele, laboratoarele, serviciile, şi birourile de specialitate, vor întocmi fişele posturilor pe categorii profesionale pentru personalul existent, în limita cunoştinţelor, competenţei şi pregătirii, acestea urmând a fi actualizate periodic conform modificărilor legislative, a sarcinilor şi obiectivelor stabilite la nivelul Institutului Naţional de Endocrinologie "C.I. Parhon".

    ART. 187
    (1) Regulamentul de faţă va fi prelucrat cu toţi salariaţii, în părţile ce îi privesc, prin grija şefilor de secţii, compartimente, laboratoare, servicii şi birouri, încheindu-se un proces verbal sub semnătură de luare la cunoştinţă.

    ART. 188
    (1) Regulamentul de Organizare şi Funcţionare se aplică tuturor salariaţilor spitalului, indiferent dacă relaţiile lor de muncă sunt stabilite prin contracte individuale de muncă pe durată nedeterminată, contracte individuale de muncă pe durată determinată, cu program de lucru pentru întreaga durată a timpului de muncă sau cu timp parţial de muncă, contracte de muncă temporară, contracte individuale de muncă la domiciliu, în cazul muncii prin agent de muncă temporară sau cu convenţie civilă de prestări servicii.
    (2) Prezentul regulament se aplică salariaţilor spitalului şi în cazurile în care îşi desfăşoară activitatea în alte locuri unde unitatea îşi îndeplineşte obiectul său de activitate.
    (3) De asemenea, prevederile prezentului regulament se aplică şi personalului din alte unităţi care se află în delegaţie sau sunt detaşaţi în cadrul spitalului, celor care efectuează practica în cadrul unităţii, precum şi angajaţilor firmelor care desfăşoară anumite activităţi sau servicii în incinta institutului.

    ART. 189
    (1) Nerespectarea dispoziţiilor legale şi a Regulamentului de Organizare şi Funcţionare al spitalului atrage răspunderea disciplinară, materială, civilă, contravenţională, după caz, penală, în sarcina persoanelor vinovate.

    ART. 190
    (1) Răspunderea disciplinară, civilă şi penală se aplică respectând legislaţia în vigoare: Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii, republicată, Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 46/2003 privind drepturile pacientului, cu modificările şi completările ulterioare precum şi alte legi speciale aplicabile în domeniul sanitar.

    ART. 191
    (1) Prezentul Regulament de Organizare şi Funcţionare, se semnează în două exemplare originale, care se păstrează la Managerul Institutului Naţional de Endocrinologie "C.I. Parhon" (exemplarul nr. 1) şi la Serviciul de Management al Calităţii Serviciilor de Sănătate (exemplarul nr. 2); Procesele verbale de luare la cunoştinţă şi câte un exemplar din fişa postului fiecărui salariat se vor păstra la Serviciul R.U.N.O.S.


┌──────────────────────────────────────┐
│COMITETUL DIRECTOR                    │
│MANAGER                               │
│Dr. Alexandra VELICU                  │
├───────────────────┬──────────────────┤
│DIRECTOR MEDICAL   │DIRECTOR          │
│As. Univ. Dr.      │FINANCIAR-CONTABIL│
│Iuliana GHERLAN    │Ec. Cătălin MIRCEA│
├───────────────────┴──────────────────┤
│VIZAT JURIDIC                         │
│CONSILIER JURIDIC                     │
│Av. Andrei STANCIU                    │
└──────────────────────────────────────┘

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Regulament, Alte Institutii, REGULAMENT din 25 noiembrie 2021

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"