Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
În temeiul <>art. 28 alin. (1) din Legea concurenţei nr. 21/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi al <>art. 22 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, Consiliul Concurenţei adoptã prezentul regulament. INTRODUCERE ART. 1 (1) Ieşirea întreprinderilor ineficiente de pe piaţã este o consecinţã normalã a funcţionãrii acesteia. Faptul cã o întreprindere care se aflã în dificultate este salvatã de stat nu poate constitui regula. Ajutoarele pentru operaţiunile de salvare şi restructurare au fost la originea unora dintre cele mai controversate cazuri de ajutor de stat în trecut şi se numãrã printre tipurile de ajutor cu cele mai importante efecte de distorsiune a concurenţei. Principiul general al interzicerii ajutoarelor de stat, prevãzut în <>Legea nr. 143/1999 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, trebuie, în consecinţã, sã rãmânã regula, iar posibilitãţile de derogare trebuie limitate. (2) Acordarea de ajutoare pentru salvare şi restructurare unor întreprinderi în dificultate nu poate fi consideratã legitimã decât cu respectarea anumitor condiţii. Ea poate fi justificatã, de exemplu, prin raţiuni de politicã socialã sau regionalã, de necesitatea de a lua în considerare rolul benefic al întreprinderilor mici şi mijlocii în economie sau, în mod excepţional, de interesul menţinerii unei structuri de piaţã concurenţialã, atunci când dispariţia unor întreprinderi ar putea determina o situaţie de monopol sau de oligopol îngust. Pe de altã parte, nu ar fi justificatã menţinerea în viaţã a unei întreprinderi în mod artificial într-un sector confruntat pe termen lung cu supracapacitate structuralã sau când ea nu poate supravieţui decât prin intermediul intervenţiilor repetate ale statului. CAP. I Definiţii şi domeniul de aplicare Conceptul de "întreprindere în dificultate" ART. 2 (1) În sensul prezentului regulament, Consiliul Concurenţei considerã cã o întreprindere este în dificultate atunci când nu este capabilã, fie prin resurse financiare proprii, fie prin resursele pe care poate sã le obţinã de la proprietari/acţionari sau creditori, sã acopere pierderile care, în absenţa unei intervenţii din exterior din partea autoritãţilor publice, vor conduce, pe termen scurt sau mediu, aproape sigur la ieşirea din circuitul economic a acesteia. (2) În mod concret, o întreprindere este consideratã ca fiind în dificultate, în principiu şi indiferent de mãrimea ei, în sensul prezentului regulament, în urmãtoarele împrejurãri: a) în cazul unei societãţi cu rãspundere limitatã, când se constatã pierderea a mai mult de jumãtate din capitalul social şi a mai mult de un sfert din capital în ultimele 12 luni; sau b) în cazul unei societãţi în care cel puţin o parte din asociaţi este ţinutã nelimitat pentru datoriile întreprinderii, atunci când s-a pierdut mai mult de jumãtate din capitalul propriu, aşa cum reiese din evidenţele contabile ale societãţii, şi când mai mult de un sfert din acest capital s-a pierdut în cursul ultimelor 12 luni; sau c) pentru întreprinderile de orice formã juridicã, când respectiva întreprindere întruneşte condiţiile pentru a fi supusã unei proceduri prevãzute de legislaţia privind procedura reorganizãrii judiciare şi a falimentului. (3) Chiar dacã nici una dintre condiţiile prevãzute la alin. (2) nu este îndeplinitã, o întreprindere poate totuşi sã fie consideratã în dificultate, mai ales dacã suntem în prezenţa caracteristicilor obişnuite ale unei întreprinderi aflate în dificultate, precum creşterea pierderilor, scãderea cifrei de afaceri, creşterea volumului stocurilor, supracapacitate de producţie, scãderea fluxului de numerar, creşterea datoriilor, creşterea sarcinilor financiare şi scãderea sau dispariţia valorii activului net. În cazurile cele mai grave, întreprinderea poate sã fi devenit insolvabilã sau sã facã obiectul unor proceduri colective de insolvenţã în conformitate cu dispoziţiile legale privind procedura reorganizãrii judiciare şi a falimentului. În ultimul caz, prezentul regulament se aplicã oricãrui eventual ajutor acordat în contextul unei astfel de proceduri, în vederea menţinerii în activitate a întreprinderii. În orice caz, o întreprindere în dificultate este eligibilã numai dacã nu poate sã se redreseze cu resursele proprii sau cu fondurile pe care le obţine de la proprietarii/acţionarii sãi ori de pe piaţã. (4) În sensul prezentului regulament, o întreprindere nou-constituitã nu este eligibilã pentru acordarea ajutorului pentru salvare sau restructurare, chiar dacã poziţia sa financiarã iniţialã este precarã. Astfel este, în special, cazul unei întreprinderi create prin lichidarea unei întreprinderi preexistente sau prin preluarea numai a activelor acesteia. O întreprindere este consideratã, în principiu, nou-creatã în decursul primilor 3 ani de la începerea activitãţii sale în domeniul respectiv. Numai dupã aceastã perioadã ea va deveni eligibilã pentru acordarea ajutorului pentru salvare sau restructurare, cu îndeplinirea cumulativã a urmãtoarelor condiţii: a) sã poatã fi calificatã ca întreprindere în dificultate în sensul prezentului regulament; b) sã nu aparţinã unui grup de societãţi în alte condiţii decât cele prevãzute la alin. (5). (5) O societate care face parte dintr-un grup sau care este preluatã de un grup nu este în mod normal eligibilã la acordarea ajutorului pentru salvare sau restructurare, cu excepţia cazului când se poate demonstra cã dificultãţile sale sunt specifice şi nu rezultã dintr-o alocare arbitrarã a costurilor în cadrul grupului şi cã aceste dificultãţi sunt prea grave pentru a fi rezolvate în cadrul grupului. Dacã o întreprindere în dificultate creeazã o filialã, filiala împreunã cu întreprinderea în dificultate care controleazã vor fi considerate ca un grup care va putea primi ajutor de stat în condiţiile prezentului regulament. Definiţia ajutorului pentru salvare şi a ajutorului pentru restructurare ART. 3 (1) Prezentul regulament se aplicã atât ajutorului pentru salvare, cât şi ajutorului pentru restructurare, pentru cã în ambele cazuri autoritãţile publice se aflã în faţa unei întreprinderi care se aflã în dificultate, iar salvarea şi restructurarea sunt adeseori douã faze ale aceleiaşi operaţiuni, chiar dacã ele presupun mecanisme distincte. (2) Ajutorul pentru salvare este, prin natura sa, o asistenţã cu caracter temporar şi reversibil. Acesta are drept obiectiv principal sã permitã menţinerea întreprinderii în dificultate în circuitul economic în perioada necesarã elaborãrii unui plan de restructurare sau de lichidare. Principiul general este cã ajutorul pentru salvare face posibilã susţinerea temporarã a unei întreprinderi confruntate cu o deteriorare importantã a situaţiei sale financiare, care se reflectã într-o crizã acutã de lichiditãţi sau de insolvabilitate tehnicã. Acest sprijin temporar trebuie sã acorde timpul necesar pentru analiza circumstanţelor care au condus la dificultãţile cu care se confrunta întreprinderea şi pentru elaborarea unui plan care sã permitã remedierea acestora. Mai mult, ajutorul pentru salvare trebuie sã fie limitat la minimum necesar. În alţi termeni, un ajutor pentru salvare oferã unei întreprinderi în dificultate un sprijin de scurtã duratã, care nu depãşeşte 6 luni. Ajutorul trebuie sã constea într-o susţinere financiarã reversibilã sub formã de garanţii la împrumuturi sau de împrumuturi, cu o ratã a dobânzii cel puţin comparabilã cu cea aplicabilã împrumuturilor acordate întreprinderilor sãnãtoase şi, mai ales, cu rata dobânzii de referinţã a Bãncii Naţionale a României. Mãsurile structurale care nu necesitã intervenţie imediatã, precum participarea nemijlocitã şi automatã a statului la fondurile proprii ale întreprinderii, nu pot fi finanţate printr-un ajutor pentru salvare. (3) Din moment ce un plan de restructurare sau de lichidare pentru care un ajutor a fost solicitat este stabilit şi pus în aplicare, orice ajutor suplimentar va fi considerat ajutor pentru restructurare. Mãsurile ce trebuie implementate imediat pentru oprirea pierderilor, inclusiv mãsurile structurale (de exemplu, retragerea imediatã dintr-un domeniu de activitate ce cauzeazã pierderi), pot fi finanţate printr-un ajutor pentru salvare, sub rezerva condiţiilor prevãzute la cap. II lit. A, pentru ajutoarele individuale, şi la cap. III secţiunea III. Cu excepţia utilizãrii procedurii simplificate, prevãzutã la art. 9, furnizorii vor trebui sã demonstreze cã aceste mãsuri structurale trebuie luate imediat. Ajutorul pentru salvare nu poate fi acordat în mod normal pentru restructurarea financiarã. (4) Pe de altã parte, restructurarea se va baza pe un plan fezabil, coerent şi de mare anvergurã, care vizeazã restabilirea viabilitãţii întreprinderii pe termen lung. Restructurarea implicã de obicei unul sau mai multe dintre urmãtoarele elemente: reorganizarea şi raţionalizarea activitãţilor întreprinderii pe o bazã cât mai eficientã, implicând, de regulã, retragerea din activitãţile generatoare de pierderi, restructurarea activitãţilor existente care pot redeveni competitive şi uneori diversificarea lor în direcţia unor activitãţi noi şi rentabile. Restructurarea industrialã trebuie sã fie însoţitã, de regulã, de restructurarea financiarã (injecţii de capital, reducerea gradului de îndatorare etc.). Totuşi, operaţiunile de restructurare, în sensul prezentului regulament, nu se pot limita la un ajutor financiar destinat asanãrii pierderilor anterioare, fãrã a interveni asupra cauzelor acestor pierderi. Domeniul de aplicare a prezentului regulament ART. 4 Prezentul regulament se aplicã întreprinderilor din toate sectoarele economiei, cu excepţia sectorului industriei carbonifere*1), siderurgiei, agriculturii, pescuitului şi acvaculturii, fãrã a prejudicia aplicarea regulilor sectoriale specifice privind întreprinderile în dificultate pentru sectoarele în care asemenea reguli sunt stabilite.____________ *1) Prezentul regulament excepteazã tipurile de cãrbune cãrora li se aplicã Regulamentul privind ajutorul de stat în domeniul industriei carbonifere, pus în aplicare prin <>Ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 192 din 30 iulie 2004 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 736 din 16 august 2004. Compatibilitatea cu <>Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, cu modificãrile şi completãrile ulterioare ART. 5 (1) Prevederile <>art. 2 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 143/1999 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, prevãd posibilitatea ca ajutorul care intrã sub incidenţa art. 2 alin. (1) din aceasta sã fie considerat compatibil cu mediul concurenţial normal. Cu excepţia cazurilor prevãzute în <>art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/1999 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, în special ajutorul pentru înlãturarea efectelor unor dezastre sau calamitãţi naturale, care nu sunt avute în vedere aici, singura bazã pentru considerarea drept compatibil a ajutorului pentru salvare şi restructurare este <>art. 14 din Legea nr. 143/1999 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare. (2) Având în vedere cã însãşi existenţa sa este în pericol, o întreprindere în dificultate nu poate fi consideratã un instrument pentru promovarea altor obiective de politicã publicã, pânã când viabilitatea sa este asiguratã. În consecinţã, ajutorul pentru întreprinderile în dificultate poate contribui la dezvoltarea activitãţilor economice fãrã sã aibã efecte negative asupra mediului concurenţial normal dacã sunt îndeplinite condiţiile prezentului regulament. În mãsura în care regiunile României sunt zone asistate în baza hãrţii regionale a României, Consiliul Concurenţei va ţine seama de considerentele regionale, conform art. 20. (3) Analiza ajutorului pentru salvare sau restructurare nu trebuie sã fie afectatã de schimbãrile în structura proprietãţii întreprinderii care primeşte ajutor. Beneficiarii de ajutor anterior ilegal ART. 6 În cazul în care unei întreprinderi în dificultate i s-a acordat anterior ajutor ilegal, în legãturã cu care Consiliul Concurenţei a adoptat o decizie negativã, şi nu a avut loc o recuperare a acestuia în conformitate cu prevederile <>Legii nr. 143/1999 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, analiza oricãrui ajutor pentru salvare sau restructurare pentru aceeaşi întreprindere va ţine cont mai întâi de efectul cumulativ al ajutorului anterior şi al noului ajutor şi, în al doilea rând, de faptul cã ajutorul anterior nu a fost rambursat. CAP. II Condiţii generale pentru autorizarea ajutorului pentru salvarea şi/sau restructurarea întreprinderilor în dificultate notificate individual Consiliului Concurenţei ART. 7 Acest capitol se referã în exclusivitate la mãsurile de ajutor notificate individual Consiliului Concurenţei. În anumite condiţii, Consiliul Concurenţei poate autoriza scheme de ajutor pentru salvare sau pentru restructurare; aceste condiţii de autorizare sunt prevãzute în cap. III. A. Ajutorul de stat pentru salvare ART. 8 (1) Pentru a fi autorizat de Consiliul Concurenţei, ajutorul pentru salvare, aşa cum a fost definit în art. 3, trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele condiţii: a) sã consiste în sprijin de trezorerie acordat întreprinderii sub formã de garanţii pentru împrumuturi sau sub formã de împrumuturi; în ambele cazuri, împrumutul trebuie sã fie acordat cu o ratã a dobânzii cel puţin comparabilã cu cea aplicabilã împrumuturilor acordate întreprinderilor sãnãtoase şi mai ales cu rata de referinţã a Bãncii Naţionale a României; orice împrumut trebuie rambursat şi orice garanţie trebuie sã expire într-un interval de pânã la 6 luni de la plata primei tranşe cãtre întreprindere; b) sã fie justificat prin raţiuni sociale grave şi sã nu inducã efecte negative inacceptabile asupra mediului concurenţial normal; c) sã fie însoţit, cu ocazia notificãrii, de un angajament al furnizorului de a transmite Consiliului Concurenţei, într-un termen maximal de 6 luni care începe sã curgã de la data autorizãrii ajutorului pentru salvare sau, în cazul unui ajutor nenotificat, de la data primei puneri în aplicare a mãsurii în chestiune, fie un plan de restructurare sau de lichidare, fie dovada cã împrumutul a fost integral rambursat şi/sau cã garanţia a expirat; d) sã se limiteze la suma necesarã pentru a menţine întreprinderea în circuitul economic pe durata pentru care a fost autorizat ajutorul; o asemenea sumã poate include ajutorul pentru mãsuri structurale urgente în concordanţã cu art. 3 alin. (3); suma necesarã trebuie sã se bazeze pe nevoile de lichiditãţi ale întreprinderii pentru a nu mai suferi pierderi; pentru determinarea cuantumului se va avea în vedere rezultatul aplicãrii formulei prevãzute în anexã; orice ajutor pentru salvare care depãşeşte rezultatul aplicãrii acestei formule va trebui explicat în detaliu; e) sã respecte condiţia prevãzutã la art. 24 ("prima şi ultima datã"). (2) Dacã furnizorii au prezentat un plan de restructurare în interval de 6 luni de la data autorizãrii sau, în cazul ajutorului nenotificat, de la implementarea mãsurii, termenul limitã pentru rambursarea împrumutului sau pentru expirarea garanţiei este prelungit pânã când Consiliul Concurenţei adoptã o decizie asupra planului, cu excepţia cazului când Consiliul Concurenţei considerã o asemenea prelungire ca nejustificatã. (3) Consiliul Concurenţei va deschide o investigaţie dacã furnizorii nu trimit: a) un plan de restructurare credibil şi motivat sau un plan de lichidare; sau b) dovada cã împrumutul a fost rambursat integral şi/sau cã garanţia a expirat înainte de împlinirea termenului de 6 luni. (4) Consiliul Concurenţei poate decide sã deschidã o investigaţie, dacã va considera cã împrumutul sau garanţia a fost utilizatã defectuos sau cã, dupã expirarea termenului de 6 luni, neîndeplinirea obligaţiei rambursãrii ajutorului nu mai poate fi justificatã. (5) Autorizarea unui ajutor pentru salvare nu implicã necesarmente ca ajutoarele ţinând de un plan de restructurare sã fie apoi autorizate, acestea trebuind sã fie examinate pe fond. Procedura simplificatã ART. 9 Consiliul Concurenţei va depune toate diligenţele pentru a adopta o decizie în termen de o lunã cu privire la ajutorul pentru salvare care îndeplineşte toate condiţiile prevãzute la art. 8 şi care întruneşte cumulativ criteriile urmãtoare: a) întreprinderea în cauzã îndeplineşte cel puţin unul dintre cele 3 criterii prevãzute la art. 2 alin. (2); b) ajutorul pentru salvare este limitat la cuantumul rezultat în urma aplicãrii formulei prevãzute în anexã şi nu depãşeşte echivalentul în lei a 10 milioane euro. B. Ajutorul de stat pentru restructurare I. Principiul de bazã ART. 10 Ajutorul de stat pentru restructurare ridicã anumite probleme de concurenţã, întrucât poate sã transfere o parte inechitabilã a poverii ajustãrii structurale şi a problemelor sociale şi economice care decurg din aceasta asupra altor producãtori care nu beneficiazã de ajutor şi asupra altor furnizori de ajutor de stat. Principiul general trebuie, prin urmare, sã permitã acordarea ajutorului pentru restructurare numai în condiţiile în care se poate demonstra cã nu contravine mediului concurenţial normal şi acordurilor internaţionale la care România este parte. Acest lucru este posibil numai cu îndeplinirea unor criterii stricte şi dacã este sigur cã avantajele care rezultã din supravieţuirea agentului economic vor compensa orice distorsionare a concurenţei (de exemplu, atunci când este clar cã efectul net al disponibilizãrilor rezultate din falimentul întreprinderii, combinat cu efectele pe care le poate avea asupra furnizorilor, ar exacerba problemele referitoare la şomaj sau, în mod excepţional, când dispariţia societãţii ar conduce la o situaţie de monopol sau de obligopol îngust), cu luarea, în principiu, a unor mãsuri compensatorii adecvate în favoarea concurenţilor. II. Condiţii pentru autorizarea ajutorului ART. 11 Consiliul Concurenţei va aproba ajutorul numai cu îndeplinirea cumulativã a condiţiilor prevãzute în art. 12-18. Eligibilitatea societãţii ART. 12 Societatea trebuie sã poatã fi consideratã în dificultate, în sensul prevederilor art. 2. Restabilirea viabilitãţii pe termen lung ART. 13 (1) Acordarea ajutorului este condiţionatã de implementarea planului de restructurare, care stã la baza evaluãrii Consiliului Concurenţei, în cazul tuturor mãsurilor de ajutor individual, cu excepţia celor vizând întreprinderi mici şi mijlocii, aşa cum este prevãzut la art. 21. (2) Planul de restructurare, a cãrui duratã trebuie sã fie cât mai scurtã posibil, trebuie sã restaureze viabilitatea pe termen lung a societãţii într-un interval rezonabil şi pe baza unor evaluãri realiste cu privire la condiţiile de funcţionare viitoare. Prin urmare, ajutorul pentru restructurare trebuie sã fie corelat cu un plan de restructurare viabil la care se angajeazã furnizorul respectiv. Planul conţinând toate detaliile relevante trebuie prezentat Consiliului Concurenţei şi trebuie sã cuprindã, în special, un studiu de piaţã. Ameliorarea viabilitãţii trebuie sã rezulte în principal din mãsuri interne conţinute în planul de restructurare; ea nu poate sã se bazeze pe factori externi, precum fluctuaţia preţurilor şi a cererii, asupra cãrora întreprinderea nu are o mare influenţã, decât numai dacã ipotezele cu privire la evoluţia pieţei sunt general recunoscute. Restructurarea trebuie sã cuprindã abandonarea activitãţilor care ar rãmâne generatoare de pierderi structurale chiar şi dupã restructurare. (3) Planul de restructurare trebuie sã descrie circumstanţele care au condus la apariţia dificultãţilor societãţii, prin aceasta asigurându-se o bazã pentru analiza faptului cã mãsurile sunt cele adecvate. Trebuie sã se aibã în vedere, printre altele, situaţia prezentã şi de perspectivã a cererii şi ofertei pe piaţa relevantã a produsului, cu scenarii care sã reflecte ipotezele optimiste, pesimiste şi intermediare şi punctele tari şi cele slabe ale societãţii. Planul de restructurare trebuie sã permitã întreprinderii sã progreseze cãtre o nouã structurã, care sã îi ofere perspectiva viabilitãţii pe termen lung şi sã îi permitã sã funcţioneze cu resurse proprii. (4) Planul trebuie sã asigure o schimbare radicalã care va permite întreprinderii, dupã finalizarea restructurãrii, sã îşi acopere integral costurile, inclusiv amortizarea şi cheltuielile financiare. (5) Recuperarea scontatã a investiţiilor trebuie sã fie suficientã astfel încât sã permitã întreprinderii restructurate sã concureze prin propriile forţe pe piaţa liberã. Dacã dificultãţile întreprinderii provin din deficienţe ale sistemului de guvernare corporativã, acestea trebuie sã facã obiectul unor adaptãri corespunzãtoare. Prevenirea oricãrei distorsiuni excesive a concurenţei ART. 14 (1) În vederea minimizãrii cât mai mult posibil a efectelor negative asupra condiţiilor de comerţ, astfel încât efectele pozitive urmãrite sã contracareze efectele negative, se vor lua mãsuri compensatorii. În caz contrar, se va considera cã ajutorul este incompatibil cu mediul concurenţial normal. Pentru stabilirea caracterului corespunzãtor al mãsurilor compensatorii, Consiliul Concurenţei va avea în vedere obiectivul de restabilire a viabilitãţii pe termen lung. (2) Printre aceste mãsuri se numãrã cesiunile de active, reduceri ale capacitãţii de producţie sau ale prezenţei pe piaţã şi reducerea barierelor la intrare pe pieţele în cauzã. La analiza caracterului corespunzãtor al mãsurilor compensatorii, Consiliul Concurenţei va lua în considerare structura pieţei şi condiţiile de concurenţã pentru a se asigura cã nici una dintre aceste mãsuri nu conduce la deteriorarea structurii pieţei, având, de exemplu, efectul indirect de creare a unei situaţii de monopol sau de oligopol îngust. Dacã furnizorul poate demonstra cã o astfel de situaţie ar putea apãrea, atunci mãsura compensatorie trebuie stabilitã astfel încât sã se evite o astfel de împrejurare. (3) Mãsurile vor fi proporţionale cu efectele distorsionante cauzate de ajutor şi, în special, cu mãrimea şi importanţa relativã a societãţii pe piaţã (pieţe). Ele ar trebui sã aibã loc cu precãdere pe piaţa (pieţele) în care societatea va avea o poziţie semnificativã dupã restructurare. Nivelul reducerii va fi stabilit de la caz la caz. Consiliul Concurenţei va stabili importanţa mãsurilor compensatorii necesare pe baza studiului de piaţã anexat la planul de restructurare şi, dacã este cazul, pe baza oricãror alte informaţii puse la dispoziţia sa, inclusiv a celor furnizate de pãrţile interesate. Reducerea trebuie sã fie parte integrantã a restructurãrii, aşa cum este ea stipulatã în planul de restructurare. Acest principiu se va aplica indiferent dacã divizãrile au loc înainte sau dupã acordarea ajutorului de stat, atât timp cât ele fac parte din restructurare. Stoparea şi renunţarea definitivã la activitãţile generatoare de pierdere, care sunt absolut necesare restabilirii viabilitãţii, nu vor fi considerate reduceri ale capacitãţii sau ale prezenţei pe piaţã, atunci când sunt analizate mãsurile compensatorii. O astfel de analizã va ţine cont de orice ajutor pentru salvare acordat anterior. (4) Totuşi, aceastã condiţie nu se aplicã în mod normal întreprinderilor mici, întrucât se poate presupune cã ajutorul ad-hoc acordat întreprinderilor mici nu afecteazã de obicei un mediu concurenţial normal, cu excepţia cazului în care se prevede altfel în regulile de ajutor de stat într-un anumit sector sau dacã beneficiarul opereazã pe o piaţã afectatã de supracapacitate pe termen lung. (5) Atunci când beneficiarul opereazã pe o piaţã afectatã de supracapacitate structuralã pe termen lung, aşa cum este definitã în Regulamentul multisectorial privind ajutorul regional pentru proiecte mari de investiţii, pus în aplicare prin <>Ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 252/2002 privind punerea în aplicare a regulamentelor Consiliului Concurenţei, elaborate în baza <>Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 165 din 17 martie 2003, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, ar putea fi necesar ca reducerea capacitãţii de producţie sau a prezenţei sale pe piaţã sã fie de 100%. În aceste cazuri, Consiliul Concurenţei va permite numai acel ajutor care atenueazã costurile sociale de restructurare, în conformitate cu art. 22 şi cu regulile privind ajutorul de protecţie a mediului pentru dezafectarea amplasamentelor poluate care, în caz contrar, ar fi abandonate. Ajutor limitat la minimum necesar: contribuţie realã, lipsitã de ajutor ART. 15 (1) Suma şi intensitatea ajutorului trebuie sã fie limitate strict la costurile minime de restructurare necesare, pentru a permite restructurarea în funcţie de resursele financiare existente ale întreprinderii, acţionarilor sãi sau ale grupului din care face parte. O astfel de evaluare va lua în considerare orice ajutor pentru salvare acordat anterior. Se anticipeazã ca beneficiarii de ajutor sã aducã o contribuţie semnificativã la planul de restructurare din propriile resurse, inclusiv din vânzarea de active neesenţiale pentru supravieţuirea întreprinderii ori din finanţãri externe în condiţii de piaţã. O astfel de contribuţie este un semn cã pieţele au încredere în valoarea practicã a restabilirii viabilitãţii. O astfel de contribuţie trebuie sã fie realã, adicã efectivã, cu excluderea oricãror profituri potenţiale viitoare, precum cele din fluxul de numerar (cash flow) şi trebuie sã fie cât mai substanţialã. (2) În mod normal, Consiliul Concurenţei va considera cã urmãtoarele contribuţii la restructurare sunt corespunzãtoare: cel puţin 25% pentru întreprinderi mici, cel puţin 40% pentru întreprinderi mijlocii şi cel puţin 50% pentru întreprinderi mari. În situaţii excepţionale şi în cazuri extrem de dificile, ce trebuie demonstrate de cãtre furnizori, Consiliul Concurenţei poate accepta o contribuţie realã mai scãzutã. (3) Pentru limitarea efectului de distorsionare a concurenţei, valoarea ajutorului sau forma în care acesta este acordat va fi de o astfel de naturã încât sã se evite ca societatea sã primeascã un surplus de lichiditãţi ce ar fi folosit în scopul unor activitãţi agresive, de distorsiune a pieţei, fãrã legãturã cu procesul de restructurare. Consiliul concurenţei va analiza, în consecinţã, nivelul pasivelor societãţii dupã restructurare, inclusiv situaţia ce urmeazã oricãrei amânãri sau reduceri a datoriilor sale, în special în contextul continuãrii activitãţii sale dupã începerea procedurii colective de faliment. Nu vor fi acordate ajutoare pentru finanţarea unei investiţii noi care nu este esenţialã pentru restabilirea viabilitãţii întreprinderii. Condiţii specifice pentru autorizarea ajutorului ART. 16 Pe lângã mãsurile compensatorii descrise în art. 14, Consiliul Concurenţei poate impune orice condiţii şi obligaţii pe care le considerã necesare pentru a se asigura cã ajutorul nu distorsioneazã mediul concurenţial normal, în eventualitatea în care furnizorii în cauzã nu s-au angajat sã adopte astfel de prevederi. De exemplu, Consiliul Concurenţei poate solicita furnizorilor: a) sã ia ei înşişi anumite mãsuri (de exemplu, sã deschidã anumite pieţe, legate direct sau indirect de activitãţile societãţii, pentru alţi operatori); b) sã impunã anumite obligaţii societãţii beneficiare; c) sã se abţinã de la acordarea altor tipuri de ajutor cãtre societatea beneficiarã pe perioada de restructurare. Implementarea completã a planului de restructurare şi respectarea condiţiilor ART. 17 (1) Beneficiarul trebuie sã implementeze integral planul de restructurare şi sã execute orice altã obligaţie prevãzutã în decizia de autorizare a ajutorului. Consiliul Concurenţei va considera drept aplicare abuzivã a ajutorului orice defecţiune de executare a planului sau de respectare a obligaţiilor stabilite în decizia de autorizare. (2) Dacã operaţiunile de restructurare acoperã mai mulţi ani şi implicã valori semnificative ale ajutorului de stat, Consiliul Concurenţei poate solicita ca plata ajutorului de restructurare sã fie împãrţitã în rate şi poate pune urmãtoarele condiţii la plata fiecãrei rate: a) confirmarea, înainte de fiecare platã, a realizãrii fiecãrei etape din planul de restructurare, în conformitate cu programul stabilit; sau b) autorizarea, înainte de fiecare platã, dupã ce s-a verificat cã planul este implementat în mod satisfãcãtor. Monitorizarea şi raportul anual ART. 18 (1) Consiliului Concurenţei trebuie sã i se ofere posibilitatea sã se asigure cã planul de restructurare este realizat în mod corespunzãtor, prin rapoartele periodice şi detaliate transmise de furnizorii în cauzã. (2) În cazul ajutorului cãtre întreprinderi mari, primul dintre aceste rapoarte va fi în mod normal transmis Consiliului Concurenţei nu mai târziu de 6 luni de la momentul autorizãrii ajutorului. Ulterior, rapoartele vor fi transmise Consiliului Concurenţei cel puţin o datã pe an, la o datã stabilitã, pânã când se poate considera cã obiectivele planului de restructurare au fost îndeplinite. Ele trebuie sã includã toate informaţiile necesare Consiliului Concurenţei pentru a putea monitoriza implementarea programului de restructurare, programul de plãţi cãtre societate şi situaţia sa financiarã, precum şi respectarea oricãror condiţii sau obligaţii stipulate în decizia de aprobare a ajutorului. Ele trebuie sã includã mai ales toate informaţiile relevante prevãzute la art. 23 asupra oricãrui ajutor pe care societatea l-a primit, indiferent de obiectiv, fie pe baze individuale, fie în baza unei scheme generale, pe perioada restructurãrii. În situaţia în care Consiliul Concurenţei are nevoie de confirmarea imediatã a anumitor informaţii, ca de exemplu asupra închiderii sau a reducerilor de capacitate, poate solicita rapoarte cu o frecvenţã mai mare. (3) În cazul ajutorului pentru întreprinderi mici şi mijlocii, transmiterea anualã a unei copii a situaţiei financiare va fi, în mod normal, suficientã, cu excepţia situaţiei când decizia de autorizare a ajutorului impune condiţii mai riguroase. III. Modificarea planului de restructurare ART. 19 (1) Dacã ajutorul de restructurare a fost autorizat, furnizorii în cauzã pot, în timpul perioadei de restructurare, sã solicite Consiliului Concurenţei sã fie de acord cu schimbãrile aduse planului de restructurare şi valorii ajutorului. Consiliul Concurenţei poate permite astfel de schimbãri cu condiţia îndeplinirii urmãtoarelor condiţii: a) planul revizuit va indica la rândul lui restabilirea viabilitãţii într-un interval rezonabil de timp; b) dacã valoarea ajutorului este mãritã, orice mãsurã compensatorie solicitatã va fi mai cuprinzãtoare decât cele impuse iniţial; c) dacã mãsurile compensatorii propuse sunt mai mici decât cele prevãzute iniţial, valoarea ajutorului va fi redusã în mod corespunzãtor; d) noul program de punere în aplicare a mãsurilor compensatorii nu va putea fi întârziat în raport cu cel iniţial adoptat decât pentru raţiuni neimputabile întreprinderii beneficiare sau furnizorului de ajutor; în caz contrar, suma ajutorului trebuie sã fie redusã în mod corespunzãtor. (2) Dacã condiţiile impuse de Consiliul Concurenţei sau angajamentele luate de furnizorul ajutorului sunt relaxate/reduse ulterior deciziei Consiliului Concurenţei, suma ajutorului va fi redusã corespunzãtor sau alte condiţii pot fi impuse. (3) Dacã furnizorii aduc modificãri la un plan de restructurare aprobat fãrã informarea la timp a Consiliului Concurenţei, atunci Consiliul Concurenţei va demara procedura de investigaţie. IV. Ajutorul de restructurare în zonele asistate ART. 20 (1) Consiliul Concurenţei va ţine cont de necesitãţile dezvoltãrii regionale atunci când va analiza ajutorul de restructurare în zonele asistate. Faptul cã o întreprindere în dificultate este situatã într-o zonã asistatã nu justificã totuşi o abordare permisivã a ajutorului pentru restructurare: pe termen mediu şi lung, o regiune nu beneficiazã cu nimic de pe urma faptului cã societãţile sunt sprijinite în mod artificial. Mai mult, în scopul dezvoltãrii regionale, este în interesul regiunii ca aceasta sã utilizeze resurse astfel încât sã fie dezvoltate cât mai curând acele activitãţi viabile şi durabile. În fine, trebuie minimizatã distorsionarea concurenţei chiar şi în cazul acordãrii unui ajutor întreprinderilor din zonele asistate. În acest context trebuie avute în vedere şi posibilele efecte secundare negative ce pot apãrea în zona respectivã şi în alte zone asistate. (2) Astfel criteriile enumerare la art. 12-19 se aplicã în mod egal şi zonelor asistate, chiar şi atunci când se iau în considerare necesitãţile dezvoltãrii regionale. Totuşi, în zonele asistate şi cu excepţia cazului în care regulile de ajutor de stat pentru anumite sectoare prevãd altfel, condiţiile de autorizare a ajutorului pot fi mai puţin stricte în ceea ce priveşte realizarea mãsurilor compensatorii şi mãrimea contribuţiei beneficiarului. Dacã necesitãţile dezvoltãrii regionale o justificã, în situaţiile în care o reducere a capacitãţii sau a prezenţei pe piaţã pare a fi mãsura cea mai adecvatã pentru evitarea oricãrei distorsiuni excesive a concurenţei, reducerea solicitatã va fi mai micã în zonele asistate decât în zonele neasistate, corespunzãtor hãrţii regionale a României. V. Ajutor de restructurare pentru întreprinderi mici şi mijlocii ART. 21 (1) Ajutorul acordat întreprinderilor mici, aşa cum sunt ele definite în Regulamentul privind ajutorul de stat pentru întreprinderi mici şi mijlocii, pus în aplicare prin <>Ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 55/2004 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 340 din 19 aprilie 2004, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, tinde sã afecteze condiţiile comerciale mai puţin decât cel acordat întreprinderilor mijlocii şi mari. Acelaşi lucru este valabil şi pentru ajutorul de restructurare, astfel încât condiţiile stipulate în art. 12-19 se aplicã cu mai puţinã stricteţe în urmãtoarele privinţe: a) ajutorul nerambursabil cãtre întreprinderile mici nu va fi de obicei legat de mãsurile compensatorii (art. 14 alin. 4), cu excepţia cazului în care este altfel stipulat în regulile de ajutor de stat privind un anumit sector; b) cerinţele privind conţinutul rapoartelor vor fi mai puţin severe pentru întreprinderile mici şi mijlocii (art. 18). (2) Cu toate acestea, principiul "prima şi ultima datã" (menţionat în art. 24) se va aplica în mod deplin şi întreprinderilor mici şi mijlocii. (3) Pentru întreprinderile mici şi mijlocii planul de restructurare nu trebuie autorizat de cãtre Consiliul Concurenţei. Totuşi, planul trebuie sã îndeplineascã cerinţele stipulate în art. 13 alin. 2-5 şi sã fie aprobat de cãtre furnizorii în cauzã şi transmis Consiliului Concurenţei. Ajutorul nerambursabil trebuie sã fie acordat cu condiţia realizãrii complete a planului de restructurare. Obligaţia de a verifica îndeplinirea acestor condiţii revine furnizorilor. VI. Ajutorul destinat sã acopere costurile sociale de restructurare ART. 22 (1) Planurile de restructurare implicã în mod normal reduceri sau abandonarea activitãţilor generatoare de pierderi. Astfel de replieri sunt adeseori necesare în interesul raţionalizãrii şi eficientizãrii, şi independent de reducerile de capacitate care ar putea fi impuse drept condiţie a acordãrii ajutorului. Orice motivaţie ar sta la baza lor, aceste mãsuri vor conduce în general la reduceri ale personalului întreprinderilor beneficiare. (2) Obligaţiile pe care o întreprindere trebuie sã şi le asume în virtutea legislaţiei muncii sau a contractelor colective de muncã încheiate cu sindicatele în materie de plãţi compensatorii pentru disponibilizãri şi/sau pensionãri anticipate fac parte din costurile normale pe care o întreprindere trebuie sã le finanţeze din resursele proprii. În aceste condiţii, orice contribuţie a statului la aceste costuri trebuie consideratã ca ajutor de stat, indiferent dacã plãţile sunt efectuate direct cãtre întreprindere ori personalului printr-o agenţie guvernamentalã. (3) Nu existã nici o obiecţie a priori faţã de un astfel de ajutor atunci când el este acordat întreprinderilor în dificultate, întrucât ar aduce beneficii economice care sunt mai presus de interesele întreprinderii în cauzã, facilitând schimbãrile structurale şi diminuând greutãţile. (4) Pe lângã acoperirea costurilor plãţilor compensatorii pentru disponibilizãri şi/sau pensionãri anticipate, ajutorul se acordã de obicei în baza unei anumite scheme de restructurare pentru instruire, consultanţã şi asistenţã de ordin practic pentru identificarea de alternative de angajare, asistenţã pentru reamplasare şi instruire profesionalã, precum şi asistenţã pentru angajaţii care doresc sã înceapã o afacere. Consiliul Concurenţei va avea întotdeauna o abordare favorabilã atunci când ajutorul este acordat societãţii în dificultate. (5) Tipul de ajutor descris la alin. 2-4 va fi identificat clar în planul de restructurare, întrucât ajutorul pentru mãsuri sociale în beneficiul exclusiv al angajaţilor concediaţi nu este luat în considerare în scopul stabilirii ariei de extindere a mãsurilor compensatorii menţionate în art. 14. VII. Necesitatea de informare a Consiliului Concurenţei asupra oricãrui ajutor acordat societãţii beneficiare în timpul perioadei de restructurare ART. 23 (1) La analiza unui ajutor de restructurare primit de cãtre o întreprindere mare sau mijlocie în baza prezentului regulament, acordarea oricãrui alt ajutor în timpul perioadei de restructurare, chiar şi în conformitate cu o schemã care a fost deja autorizatã, este susceptibilã a influenţa analiza Consiliului Concurenţei asupra ariei de extindere a mãsurilor compensatorii solicitate. (2) În notificãrile de ajutor de restructurare cãtre o întreprindere mare sau mijlocie se va indica orice alt ajutor de orice tip, care urmeazã a fi acordat societãţii beneficiare în timpul perioadei de restructurare, cu excepţia cazului în care ele fac obiectul regulii pragului minim. La analiza ajutorului de restructurare, Consiliul Concurenţei va lua în considerare acest ajutor. (3) Orice ajutor acordat efectiv unei întreprinderi mari sau mijlocii în timpul perioadei de restructurare, inclusiv ajutorul acordat în conformitate cu o schemã autorizatã, va fi notificat individual la Consiliul Concurenţei dacã acesta nu a fost informat în aceastã privinţã la momentul deciziei sale privind ajutorul de restructurare. (4) Consiliul Concurenţei se va asigura cã acordarea ajutorului pe baza schemelor de ajutor autorizate nu este susceptibilã sã eludeze prevederile prezentului regulament. C. "Prima şi ultima datã" ART. 24 (1) Un ajutor pentru salvare este o operaţiune cu caracter excepţional, vizând, în principal, menţinerea unei întreprinderi în circuitul economic pe o perioadã limitatã, în cursul cãreia viitorul sãu poate fi evaluat. Nu trebuie sã fie posibil a autoriza acordarea repetatã de ajutoare pentru salvare care s-ar limita la menţinerea status quo-ului (situaţiei anterioare), amânând inevitabilul şi deplasând între timp problemele economice şi sociale asupra altor producãtori mai performanţi sau asupra altor potenţiali furnizori. Prin urmare, un ajutor pentru salvare nu trebuie acordat decât o singurã datã (condiţia "prima şi ultima datã"). Conform aceluiaşi principiu, pentru a evita ca unele întreprinderi sã fie neloial asistate atunci când ele nu pot supravieţui decât graţie unor intervenţii repetate ale autoritãţilor publice, ajutoarele pentru restructurare nu trebuie sã fie acordate decât o singurã datã. În fine, dacã un ajutor pentru salvare este acordat unei întreprinderi care a primit deja un ajutor pentru restructurare, se poate considera cã dificultãţile beneficiarului au caracter recurent şi cã intervenţiile repetate ale statului dau loc la distorsiuni ale concurenţei. Astfel de intervenţii repetate ale statului nu vor fi autorizate. (2) Atunci când notificã un ajutor pentru salvare sau de restructurare la Consiliul Concurenţei, furnizorii vor specifica dacã societatea în cauzã a mai primit deja ajutor de salvare sau de restructurare în trecut, inclusiv orice astfel de ajutor înainte de data intrãrii în vigoare a prezentului regulament şi orice ajutor nenotificat. În privinţa ajutorului nenotificat, Consiliul Concurenţei va lua în considerare posibilitatea ca acest ajutor sã poatã fi declarat compatibil cu mediul concurenţial normal altfel decât ca ajutor pentru salvare sau restructurare. Într-o asemenea situaţie şi dacã s-au scurs mai puţin de 10 ani de la acordarea ajutorului pentru salvare, de la încheierea perioadei de restructurare sau de la încetarea aplicãrii planului de restructurare (luându-se în considerare evenimentul survenit cel mai recent), Consiliul Concurenţei nu va autoriza un nou ajutor pentru salvare ori pentru restructurare. Excepţii de la aceastã regulã sunt permise în urmãtoarele cazuri: a) dacã un ajutor pentru restructurare urmeazã unui ajutor pentru salvare în cadrul aceleiaşi operaţiuni de restructurare; b) dacã un ajutor pentru salvare a fost acordat cu respectarea condiţiilor prevãzute la art. 8 şi nu a fost urmat de o restructurare cu sprijinul statului, dacã: (i) în mod rezonabil, se poate sconta pe viabilitatea pe termen lung a întreprinderii dupã acordarea ajutorului pentru salvare; şi (ii) un nou ajutor pentru salvare sau un ajutor pentru restructurare devine necesar dupã cel puţin cinci ani, datoritã unor împrejurãri imprevizibile, neimputabile întreprinderii; o împrejurare imprevizibilã este o situaţie pe care echipa managerialã a întreprinderii nu o putea nicicum prevedea la momentul elaborãrii planului de restructurare şi care nu se datoreazã unor neglijenţe sau erori de management al întreprinderii şi nici unor decizii ale grupului de care ea aparţine; c) în considerarea unor circumstanţe excepţionale şi imprevizibile neimputabile întreprinderii. (3) În cazurile enumerate la alin. (2) lit. b) şi c), procedura prevãzutã la art. 9 nu poate fi aplicatã. (4) Eventualele modificãri ale statutului proprietãţii întreprinderii beneficiare, intervenite ca urmare a acordãrii ajutorului sau a oricãrei proceduri judiciare sau administrative având ca efect asanarea bilanţului sãu contabil, reducerea angajamentelor sale sau purgarea de datoriile sale anterioare nu afecteazã cu nimic aplicarea regulii prevãzute la alin. (2), atâta vreme cât este vorba de menţinerea în activitate a aceleiaşi întreprinderi. (5) Când un grup de întreprinderi a beneficiat de un ajutor pentru salvare sau pentru restructurare, Consiliul Concurenţei nu va autoriza, în principiu, acordarea unui nou ajutor pentru salvare sau pentru restructurare grupului însuşi şi nici vreuneia dintre entitãţile care fac parte din el, numai dacã o perioadã de 10 ani se va fi scurs dupã acordarea ajutorului pentru salvare, de la finalizarea perioadei de restructurare sau dupã ce aplicarea planului de restructurare a fost întreruptã, fiind luat în considerare momentul survenit cel mai recent. Când o entitate aparţinând unui grup a primit ajutor pentru salvare sau pentru restructurare, grupul, în ansamblul sãu, precum şi celelalte entitãţi care fac parte din el, cu excepţia beneficiarului anterior al ajutorului, rãmân eligibile pentru aceste ajutoare pentru salvare sau restructurare, sub rezerva respectãrii celorlalte dispoziţii ale prezentului regulament. Furnizorul trebuie sã se asigure cã nici un ajutor nu va fi transmis prin grup sau prin alte entitãţi care fac parte din el cãtre beneficiarul anterior al ajutorului de stat. (6) În cazul unei întreprinderi care preia active de la o altã întreprindere, în special a unei întreprinderi care a fost supusã uneia dintre procedurile prevãzute la alin. (4) sau unei proceduri colective de insolvenţã în aplicarea legislaţiei reorganizãrii judiciare şi a falimentului şi care deja a primit ea însãşi un ajutor pentru salvare sau restructurare, întreprinderea achizitoare nu este supusã principiului "prima şi ultima datã", în mãsura în care sunt îndeplinite cumulativ urmãtoarele condiţii: a) întreprinderea achizitoare este în mod clar distinctã de vechea întreprindere; b) întreprinderea achizitoare a dobândit activele vechii întreprinderi la preţul pieţei; c) lichidarea sau reorganizarea judiciarã şi rãscumpãrarea vechii întreprinderi nu constituie în speţã doar modalitãţi de evaluare a principiului "prima şi ultima datã": Consiliul Concurenţei ar putea constata cã acesta este scopul urmãrit dacã, de exemplu, dificultãţile întâmpinate de achizitor erau în mod clar previzibile atunci când a avut loc rãscumpãrarea activelor vechii întreprinderi. (7) În orice caz, având în vedere cã ajutorul în vederea achiziţionãrii de active constituie ajutor pentru investiţia iniţialã, acesta nu poate fi autorizat în baza acestui regulament. CAP. III Scheme de ajutor pentru întreprinderi mici şi mijlocii I. Principii generale ART. 25 Consiliul Concurenţei va autoriza scheme de acordare de ajutor pentru salvare şi/sau restructurare destinate întreprinderilor mici şi mijlocii aflate în dificultate, numai în cazurile în care întreprinderile respective corespund definiţiei întreprinderilor mici şi mijlocii din anexa Regulamentului privind ajutorul de stat pentru întreprinderi mici şi mijlocii, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. Sub rezerva dispoziţiilor speciale ce urmeazã, compatibilitatea unor astfel de scheme va fi apreciatã în considerarea condiţiilor prevãzute la art. 2-24, cu excepţia art. 9, care nu se aplicã schemelor de ajutor. Orice ajutor acordat în baza unei scheme şi neîndeplinind vreuna dintre aceste condiţii trebuie sã fie notificat individual şi autorizat în prealabil de cãtre Consiliul Concurenţei. II. Eligibilitate ART. 26 (1) Cu excepţia cazurilor în care se prevede altfel în regulile privind ajutorul de stat pentru sectoare specifice, acordarea de ajutor cãtre întreprinderi mici şi mijlocii, în baza unor scheme care au fost autorizate începând cu data de aplicare a prezentului Regulament, va fi exceptatã de la notificarea individualã doar atunci când respectivele întreprinderi îndeplinesc cel puţin unul dintre cele trei criterii menţionate la art. 2 alin. (2). (2) Ajutorul acordat unor întreprinderi care nu îndeplinesc nici unul dintre cele trei criterii trebuie notificat individual Consiliului Concurenţei, astfel ca acesta sã poatã evalua dacã întreprinderile în cauzã pot fi considerate întreprinderi aflate în dificultate. (3) Ajutorul acordat unor întreprinderi active pe o piaţã în care existã supracapacitate structuralã pe termen lung, indiferent de mãrimea beneficiarului, trebuie, de asemenea, sã fie notificat individual Consiliului Concurenţei, astfel încât acesta sã îl poatã evalua în baza art. 14 alin. (5). III. Condiţii pentru autorizarea schemelor de ajutor pentru salvare ART. 27 (1) Pentru a fi autorizate de Consiliul Concurenţei, schemele de ajutor pentru salvare trebuie sã îndeplineascã condiţiile stipulate la art. 8 alin. (1) lit. a), b), d) şi e). Mai mult, ajutorul pentru salvare nu poate fi acordat pe o perioadã mai lungã de 6 luni, perioadã pe parcursul cãreia trebuie efectuatã o analizã a situaţiei întreprinderii respective. (2) Înainte de împlinirea perioadei maxime stabilite la alin. (1), furnizorul de ajutor trebuie sã fi aprobat un plan de restructurare sau un plan de lichidare, în caz contrar Consiliul Concurenţei putând solicita curţii de apel obligarea beneficiarului la rambursarea împrumutului şi a ajutorului corespunzãtor primei de risc. (3) Orice ajutor acordat pe o perioadã mai lungã de 6 luni sau nerambursat dupã 6 luni trebuie sã fie notificat individual la Consiliul Concurenţei. IV. Condiţii de autorizare a schemelor de ajutor pentru restructurare ART. 28 Consiliul Concurenţei va autoriza scheme de ajutor pentru restructurare, numai dacã acordarea ajutorului este subordonatã implementãrii în totalitate de cãtre beneficiar a unui plan de restructurare aprobat de furnizorul ajutorului respectiv şi îndeplinind urmãtoarele condiţii: a) restabilirea viabilitãţii: se aplicã criteriile stipulate în art. 13; b) prevenirea oricãrei distorsionãri excesive a concurenţei: ajutorul acordat întreprinderilor mici fiind mai puţin susceptibil sã denatureze concurenţa, principiul prevãzut la art. 14 nu se aplicã, cu excepţia cazurilor unde se stipuleazã altfel în regulile privind ajutorul de stat pentru sectoare specifice; schemele vor prevedea ca întreprinderile beneficiare sã nu îşi mãreascã capacitatea în timpul perioadei de restructurare; c) limitarea ajutorului la minimul necesar: se aplicã principiile stipulate în art. 15; d) modificarea planului de restructurare: orice modificãri aduse planului de restructurare trebuie sã fie în conformitate cu regulile menţionate la art. 19. V. Condiţii comune pentru autorizarea schemelor de salvare şi/sau restructurare ART. 29 (1) Schemele trebuie sã specifice suma maximã de ajutor care poate fi acordatã oricãrei întreprinderi, ca parte a unei operaţiuni care include ajutor pentru salvare şi/sau restructurare, inclusiv în cazul în care planul este modificat. Orice ajutor care depãşeşte aceastã sumã trebuie sã fie notificat individual Consiliului Concurenţei. Suma maximã de ajutor de stat acordatã pentru ajutorul combinat pentru salvarea şi restructurarea uneia şi aceleiaşi întreprinderi nu poate fi mai mare decât echivalentul a 10 milioane euro, incluzând orice ajutor obţinut din alte surse sau în baza altor scheme. (2) Principiul "prima şi ultima datã" prevãzut la art. 24 este pe deplin aplicabil. (3) Furnizorul de ajutor trebuie, de asemenea, sã notifice individual Consiliului Concurenţei când o întreprindere preia activele unei alte întreprinderi care, la rândul ei, a primit ajutor pentru salvare sau restructurare. VI. Monitorizarea şi rapoartele anuale ART. 30 Art. 18 nu se aplicã schemelor de ajutor. Totuşi, autorizarea schemelor de ajutor va fi însoţitã de obligaţia de a prezenta, în mod normal anual, un raport asupra modului de operare a schemei respective, conţinând informaţiile prevãzute în Regulamentul privind forma, conţinutul şi alte detalii ale notificãrii unui ajutor de stat, pus în aplicare prin <>Ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 27/2000 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 125 din 24 martie 2002, cu modificãrile ulterioare. Rapoartele trebuie, de asemenea, sã includã o listã a tuturor întreprinderilor beneficiare, indicând pentru fiecare dintre ele: a) numele întreprinderii; b) codul sectorial al întreprinderii, utilizând codurile de clasificare CAEN; c) numãrul angajaţilor; d) cifra de afaceri anualã şi valoarea bilanţului contabil; e) suma ajutorului acordat; f) suma şi forma contribuţiei beneficiarului; g) dacã este cazul, forma şi gradul mãsurilor compensatorii; h) dacã este cazul, orice ajutor pentru restructurare sau altã formã de sprijin asemãnãtor care a fost primit anterior; i) dacã întreprinderea beneficiarã a fost sau nu lichidatã sau i s-au aplicat proceduri colective de insolvabilitate înainte de finalizarea perioadei de restructurare. CAP. IV Dispoziţii tranzitorii şi finale ART. 31 (1) Consiliul Concurenţei va propune, în temeiul <>art. 13 din Legea nr. 143/1999 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, ca furnizorul de ajutor sã ia mãsuri corespunzãtoare cu privire la un ajutor existent, în conformitate cu alin. (2) şi (3) ale acestui articol. Autorizarea în viitor a oricãrei scheme de ajutor este supusã condiţiei respectãrii acestor prevederi. (2) Furnizorii de ajutor de stat care au acceptat propunerea Consiliului Concurenţei trebuie sã modifice schemele de ajutor existente care vor rãmâne în aplicare timp de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament, cu scopul de a le armoniza. (3) Furnizorii de ajutor de stat au obligaţia sã anunţe acceptarea acestor mãsuri corespunzãtoare în decurs de o lunã de la primirea scrisorii care propune mãsurile corespunzãtoare. ART. 32 (1) Prezentul regulament intrã în vigoare la data publicãrii în Monitorul Oficial al României, Partea I. (2) Anexa face parte integrantã din prezentul regulament. (3) Dispoziţiile prezentului regulament se aplicã în conformitate cu Regulamentul privind forma, conţinutul şi alte detalii ale notificãrii unui ajutor de stat şi în conformitate cu Regulamentul privind pragul minim al ajutorului de stat care nu cade sub incidenţa obligaţiei de notificare, puse în aplicare prin <>Ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 27/2000 , cu modificãrile ulterioare. (4) Prezentul regulament se aplicã ajutoarelor de stat notificate dupã intrarea sa în vigoare, precum şi ajutoarelor de stat notificate înainte de intrarea sa în vigoare, dar pentru care decizia Consiliului Concurenţei este ulterioarã acestei date sau Consiliul Concurenţei nu a emis încã o decizie. (5) La data intrãrii în vigoare a prezentului regulament se abrogã Regulamentul privind ajutorul de stat pentru salvarea şi restructurarea întreprinderilor în dificultate, pus în aplicare prin <>Ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 92/2002 privind punerea în aplicare a regulamentelor Consiliului Concurenţei, elaborate în baza <>Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 2 iulie 2002, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. (6) Prezentul regulament transpune în legislaţia româneascã comunicatul Comisiei Europene - Linii directoare comunitare privind ajutorul de stat pentru salvarea şi restructurarea firmelor în dificultate, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. C 244 din 1 octombrie 2004. ANEXĂ
──────
la regulament
──────────────
Formula*1) de calcul al valorii maxime a ajutorului pentru salvare care poate face obiectul procedurii simplificate:
EBIT(t) + amortizare(t) + (capital de lucru(t) - capital de lucru(t-1)
──────────────────────────────────────────────────────────────────────
2
Formula se bazeazã pe rezultatele operaţionale (din exploatare) ale întreprinderii (EBIT, profit înainte de impozitare şi aplicare a dobânzilor) înregistrat în anul anterior acordãrii/notificãrii ajutorului (indicat prin t). La aceastã sumã a fost adãugatã amortizarea, apoi modificãrile apãrute în capitalul de lucru trebuie adãugate la total. Modificarea apãrutã în capitalul de lucru se calculeazã ca diferenţã între activele pe termen scurt şi pasivele pe termen scurt*2) pentru ultimele situaţii financiare închise. În mod similar, dacã ar exista provizioane la nivelul rezultatului din exploatare, acestea vor trebui sã fie clar indicate, iar rezultatul nu ar trebui sã includã astfel de provizioane.____________ *1) EBIT (profit brut înainte de impozitare şi aplicarea dobânzilor dupã cum este stipulat în contabilitatea anualã, precedentã anului în care s-a aplicat, indicatã cu t), trebuie sã fie mãritã cu amortizarea survenitã în aceeaşi perioadã plus modificãrile survenite în capitalul de lucru în decursul unei perioade de 2 ani (anul precedent aplicãrii şi anul anterior acestuia), împãrţitã la 2 pentru a determina valoarea corespunzãtoare pentru 6 luni, adicã perioada normalã pentru a permite ajutor pentru salvare. *2) Activele curente: lichiditãţi, creanţe (conturi de clienţi şi conturi de debitori), alte active curente şi cheltuieli plãtite în avans, stocuri. Pasive curente: datorii financiare, obligaţii comerciale (conturi de furnizori şi creditori) şi alte pasive curente, venit amânat, alte obligaţii cumulate, obligaţii fiscale. Formula are ca obiectiv estimarea fluxului de numerar operaţional negativ al întreprinderii în anul precedent solicitãrii ajutorului (sau precedent acordãrii ajutorului în cazul ajutoarelor nenotificate). O jumãtate din aceastã sumã ar trebui sã ţinã întreprinderea în funcţiune pentru o perioadã de 6 luni. În concluzie, rezultatul formulei trebuie sã fie împãrţit la 2. Aceastã formulã poate fi aplicatã doar atunci când rezultatul este negativ. În cazul în care formula conduce la un rezultat pozitiv, trebuie furnizatã o explicaţie detaliatã, demonstrând cã întreprinderea este în dificultate, conform art. 10 şi 11.
Exemplu:
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Profit brut (înainte de impozitare (12)
şi aplicarea dobânzilor) (mil. euro)
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Amortizare (mil. euro) (2)
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Bilanţ contabil (mil. euro) Decembrie 31, X Decembrie 31, XO
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Active pe termen scurt
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Lichiditãţi sau echivalent 10 5
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Creanţe 30 20
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Stocuri 50 45
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Sarcini plãtite în avans 20 10
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Alte active pe termen scurt 20 20
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Total active pe termen scurt 130 100
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Pasive pe termen scurt
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Datorii (Obligaţii) 20 25
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Cheltuieli cumulate 15 10
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Venituri anticipate 5 5
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Total pasive curente 40 40
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Capital de lucru 90 60
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Modificãri în capitalul de lucru (30)
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Valoarea maximã a ajutorului pentru salvare = [-12 + 2 + (-30)]/2 = echivalentul a 20 milioane euro. În cazul în care rezultatul formulei este mai mare decât echivalentul a 10 milioane euro, procedura simplificatã descrisã la art. 9 nu poate fi utilizatã. Dacã aceastã limitã este depãşitã, iniţiatorul ajutorului de stat are obligaţia sã explice modul în care au fost determinate nevoile de lichiditãţi ale întreprinderii şi valoarea ajutorului pentru salvare. ________________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.