Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
REGULAMENT din 22 septembrie 2005 de ordine interioara al instantelor judecatoresti
ART. 1 (1) Puterea judecãtoreascã se exercitã de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de celelalte instanţe judecãtoreşti stabilite de lege. (2) Puterea judecãtoreascã este separatã şi în echilibru cu celelalte puteri ale statului, având atribuţii proprii, ce sunt exercitate prin instanţele judecãtoreşti, în conformitate cu principiile constituţionale ale independenţei şi inamovibilitãţii judecãtorilor, precum şi cu celelalte dispoziţii legale. (3) Instanţele judecãtoreşti înfãptuiesc justiţia, în numele legii, în scopul apãrãrii şi realizãrii drepturilor şi libertãţilor fundamentale ale cetãţenilor, precum şi a celorlalte drepturi şi interese legitime deduse judecãţii, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri. (4) Consiliul Superior al Magistraturii este organul constituţional care îndeplineşte rolul de garant al independenţei justiţiei. ART. 2 (1) Judecãtoriile, tribunalele, tribunalele specializate, curţile de apel şi instanţele militare sunt organizate şi funcţioneazã potrivit dispoziţiilor <>Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã, republicatã, şi ale prezentului regulament. (2) În cadrul curţilor de apel şi al tribunalelor funcţioneazã secţii sau, dupã caz, complete specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze comerciale, cauze cu minori şi de familie, cauze de contencios administrativ şi fiscal, cauze privind conflicte de muncã şi asigurãri sociale, precum şi, în raport cu natura şi numãrul cauzelor, secţii maritime şi fluviale sau pentru alte materii. (3) În domeniile prevãzute la alin. (2) se pot înfiinţa tribunale specializate. (4) În cadrul judecãtoriilor se vor organiza secţii sau complete specializate pentru cauze cu minori şi familie. În raport cu natura şi numãrul cauzelor în cadrul judecãtoriilor se pot înfiinţa secţii sau complete specializate şi în alte materii. (5) În raport cu volumul de activitate, cu natura şi complexitatea cauzelor deduse judecãţii, pentru curţile de apel, tribunale şi judecãtorii se pot înfiinţa sedii secundare cu activitate permanentã în alte localitãţi din judeţ sau în municipiul Bucureşti, în conformitate cu dispoziţiile <>art. 42 din Legea nr. 304/2004 , republicatã. ART. 3 (1) Ministerul Justiţiei asigurã buna organizare şi administrare a justiţiei ca serviciu public. (2) Mijloacele materiale şi financiare necesare funcţionãrii instanţelor sunt asigurate de la bugetul de stat, din timbrul judiciar, din amenzi judiciare, cheltuieli judiciare şi alte surse extrabugetare, în condiţiile legii, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii. Administrarea mijloacelor materiale şi financiare se realizeazã prin curţile de apel şi tribunale, preşedinţii acestor instanţe fiind ordonatori secundari de credite şi, respectiv, ordonatori terţiari de credite.
CAP. II Dispoziţii privind conducerea instanţelor, atribuţiile judecãtorilor, ale personalului auxiliar de specialitate şi ale personalului din departamentul economico-financiar şi administrativ
SECŢIUNEA I Dispoziţii generale
ART. 4 (1) Instanţele judecãtoreşti se încadreazã cu numãrul necesar de judecãtori, precum şi cu numãrul necesar de personal auxiliar de specialitate şi personal al departamentului economico-financiar şi administrativ. (2) Conducerea instanţelor este asiguratã de preşedinte şi, în funcţie de volumul de activitate şi de complexitatea cauzelor, de unul sau mai mulţi vicepreşedinţi. De asemenea, la fiecare instanţã funcţioneazã colegiul de conducere şi adunarea generalã a judecãtorilor.
SECŢIUNEA a II-a Dispoziţii privind activitatea judecãtorilor
ART. 5 (1) Judecãtorii numiţi de Preşedintele României sunt inamovibili. Judecãtorii stagiari se bucurã de stabilitate. (2) Judecãtorii au urmãtoarele îndatoriri: a) sã asigure, prin activitatea desfãşuratã, respectarea legii şi independenţa puterii judecãtoreşti; b) sã respecte normele codului deontologic, prevederile legale, cele ce rezultã din regulamente, din hotãrârile adunãrilor generale şi ale colegiilor de conducere; c) sã-şi perfecţioneze continuu pregãtirea profesionalã, conform necesitãţilor de specializare; d) sã respecte programul de lucru, sã aibã un comportament decent şi civilizat în relaţiile de serviciu; e) sã dea dovadã de competenţã profesionalã şi sã manifeste calm, rãbdare, politeţe şi imparţialitate faţã de justiţiabili, martori, avocaţi şi alte persoane cu care intrã în contact în calitate oficialã; f) sã participe la şedinţele de judecatã, în completele de judecatã stabilite conform legii şi sã respecte secretul deliberãrii; g) sã soluţioneze într-un termen rezonabil cauzele deduse judecãţii; h) sã asigure securitatea dosarelor pe perioada în care acestea le sunt încredinţate spre studiu, soluţionare sau motivare; i) sã aducã de îndatã la cunoştinţã preşedintelui instanţei în care funcţioneazã orice ingerinţã în actul de justiţie din partea unei persoane fizice sau juridice ori a unui grup de interese, care ar putea sã-i afecteze independenţa sau imparţialitatea ori ar putea crea suspiciuni cu privire la acestea; j) sã îndeplineascã, în limitele funcţiei, alte atribuţii decât cele privind activitatea de judecatã, stabilite în conformitate cu legea de conducerea instanţei. ART. 6 (1) Funcţia de judecãtor este incompatibilã cu orice alte funcţii publice sau private, cu excepţia funcţiilor didactice din învãţãmântul superior, precum şi a celor de instruire din cadrul Institutului Naţional al Magistraturii şi al Şcolii Naţionale de Grefieri, în condiţiile legii. (2) Activitatea didacticã din învãţãmântul superior se desfãşoarã în afara programului de lucru stabilit la instanţa la care funcţioneazã judecãtorul. ART. 7 Judecãtorii pot participa la elaborarea de publicaţii, articole, studii de specialitate, lucrãri literare sau ştiinţifice ori la emisiuni audiovizuale, cu excepţia celor cu caracter politic. Judecãtorii pot fi membri ai unor comisii de examinare sau de întocmire a proiectelor de acte normative, a unor documente interne sau internaţionale şi pot fi membri ai societãţilor ştiinţifice sau academice, precum şi ai oricãror persoane juridice de drept privat fãrã scop patrimonial. ART. 8 Interdicţiile şi incompatibilitãţile judecãtorilor sunt prevãzute de lege.
SECŢIUNEA a III-a Conducerea instanţelor
ART. 9 (1) Fiecare instanţã judecãtoreascã este condusã de un preşedinte care exercitã atribuţiile manageriale în scopul organizãrii eficiente a activitãţii acesteia. (2) În funcţie de volumul de activitate şi de complexitatea cauzelor, la curţile de apel, tribunale şi tribunale specializate preşedintele poate fi ajutat de 1-2 vicepreşedinţi, iar la judecãtorii preşedintele poate fi ajutat de un vicepreşedinte. Judecãtoriile în care preşedinţii sunt ajutaţi de cãtre vicepreşedinţi se stabilesc de cãtre Consiliul Superior al Magistraturii. (3) La Curtea de Apel Bucureşti şi la Tribunalul Bucureşti preşedintele poate fi ajutat de 1-3 vicepreşedinţi. (4) Secţiile instanţelor sunt conduse de preşedinţii de secţie.
§1. Preşedintele şi vicepreşedintele curţii de apel
ART. 10 (1) Preşedintele curţii de apel exercitã prerogative manageriale în scopul organizãrii eficiente a activitãţii curţii, precum şi atribuţii de coordonare şi control privind administrarea curţii de apel şi a instanţelor din circumscripţie, dupã cum urmeazã: a) ia mãsuri pentru organizarea şi buna funcţionare a instanţei pe care o conduce, precum şi a activitãţii instanţelor din circumscripţia curţii de apel; b) asigurã şi verificã, personal sau prin intermediul vicepreşedintelui ori al altor judecãtori pe care îi desemneazã în acest scop, cu aprobarea colegiului de conducere, respectarea obligaţiilor legale şi a regulamentelor de cãtre judecãtori şi personalul auxiliar de specialitate, la toate instanţele din circumscripţie; c) organizeazã şi coordoneazã controlul administrãrii curţii de apel şi al instanţelor din circumscripţia acesteia; d) propune Consiliului Superior al Magistraturii numirea în funcţia de preşedinte de secţie; e) desemneazã judecãtorii care urmeazã sã îndeplineascã, potrivit legii, şi alte atribuţii decât cele privind activitatea de judecatã; f) urmãreşte şi rãspunde de repartizarea aleatorie a cauzelor, potrivit legii; g) desemneazã, prin rotaţie, judecãtorii care sã efectueze anumite acte, dintre cele date în competenţa Inspecţiei judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii, la solicitarea acesteia; h) desemneazã judecãtorii care rãspund de organizarea activitãţii de formare profesionalã continuã a judecãtorilor de la curtea de apel şi instanţele din circumscripţia acesteia; i) emite avizul consultativ în vederea prezentãrii la examenul de capacitate al judecãtorilor stagiari; j) deleagã, cu acordul lor, judecãtorii de la judecãtoriile, tribunalele sau tribunalele specializate din circumscripţia curţii de apel, în condiţiile legii; k) solicitã Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile legii, delegarea judecãtorilor; l) convoacã, anual sau ori de câte ori este necesar, adunarea generalã a judecãtorilor curţii de apel şi adunarea generalã a judecãtorilor din circumscripţia acesteia, pe care le prezideazã; m) convoacã colegiul de conducere al curţii şi prezideazã şedinţele acestuia; n) numeşte personalul auxiliar de specialitate şi personalul din departamentul economico-financiar şi administrativ al curţii de apel şi al instanţelor din circumscripţia acesteia, aprobã transferul, delegarea, detaşarea şi dispune promovarea şi aplicarea sancţiunilor disciplinare pentru aceste categorii de personal, în condiţiile legii; o) repartizeazã personalul în cadrul compartimentelor auxiliare ale curţii de apel; p) urmãreşte permanent realizarea unui management eficient al resurselor umane la curtea de apel şi instanţele din circumscripţia acesteia, pentru asigurarea unei dimensionãri echilibrate a volumului de activitate, raportat la fiecare persoanã, şi propune mãsuri pentru suplimentarea sau reducerea numãrului de posturi; q) ia mãsuri pentru respectarea programului de activitate şi folosirea eficientã a timpului afectat acestuia de cãtre întreg personalul curţii, pentru îndeplinirea la timp şi în condiţii de calitate a lucrãrilor şi pentru stabilirea unor raporturi de serviciu care sã asigure realizarea corespunzãtoare a atribuţiilor; r) asigurã, în condiţiile legii, colaborarea instanţelor din circumscripţia curţii de apel cu parchetele de pe lângã acestea, organele de poliţie, organizaţiile profesionale ale avocaţilor, notarilor publici, consilierilor juridici, executorilor judecãtoreşti, experţilor şi interpreţilor, precum şi cu alte instituţii şi organizaţii; s) desemneazã vicepreşedintele sau, dupã caz, judecãtorul care îl înlocuieşte atunci când lipseşte de la instanţã şi în toate situaţiile de imposibilitate temporarã de exercitare a funcţiei; ş) aprobã stimulentele bãneşti provenite din timbrul judiciar, premiile şi primele prevãzute de lege pentru judecãtori şi celelalte categorii de personal din cadrul curţii de apel şi al instanţelor judecãtoreşti din circumscripţia acesteia; t) îndrumã şi verificã activitatea inginerului constructor de la curtea de apel; aceastã competenţã poate fi delegatã managerului economic; ţ) este ordonator secundar de credite şi rãspunde de folosirea, conform legii, a sumelor primite de la buget, de integritatea bunurilor încredinţate unitãţii pe care o conduce, de ţinerea la zi a contabilitãţii şi de prezentarea dãrilor de seamã contabile asupra execuţiei bugetare. Atribuţiile specifice de ordonator de credite pot fi delegate managerului economic; u) sesizeazã comisia medicalã de specialitate în cazul prevãzut de <>art. 62 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecãtorilor şi procurorilor, republicatã; v) ia mãsuri pentru elaborarea şi publicarea jurisprudenţei curţii de apel. (2) Atribuţiile preşedintelui prevãzute la alin. (1) lit. e), g), k), p) şi ş) sunt exercitate cu aprobarea colegiului de conducere al curţii de apel, iar atribuţia prevãzutã la alin. (1) lit. d) este exercitatã cu consultarea judecãtorilor secţiei şi a colegiului de conducere. (3) Preşedintele curţii de apel îndeplineşte orice alte atribuţii prevãzute de lege şi de regulamente. ART. 11 (1) Vicepreşedintele curţii de apel exercitã urmãtoarele atribuţii: a) asigurã şi verificã respectarea obligaţiilor legale şi a regulamentelor de cãtre judecãtori, personalul auxiliar de specialitate şi personalul din departamentul economico-financiar şi administrativ; b) asigurã cunoaşterea şi valorificarea practicii instanţelor de control judiciar, a deciziilor Curţii Constituţionale, precum şi a jurisprudenţei europene; c) asigurã informarea zilnicã a judecãtorilor cu privire la actele normative nou-apãrute; d) organizeazã studiul profesional al judecãtorilor, urmãreşte realizarea acestuia şi coordoneazã activitatea de unificare a practicii judiciare; e) rãspunde de organizarea activitãţii de formare profesionalã continuã a judecãtorilor de la curtea de apel şi de la instanţele din circumscripţia acesteia şi de modul în care judecãtorii desemnaţi în acest scop îşi îndeplinesc atribuţiile; f) asigurã operaţionalitatea bazei de date informatice privind personalul de la curtea de apel şi de la instanţele din circumscripţie şi ia mãsurile necesare pentru întreţinerea acesteia în condiţii optime; g) organizeazã paza sediului instanţei şi a celorlalte bunuri, precum şi paza contra incendiilor, în condiţiile legii; h) verificã modul în care sunt respectate prevederile legale privind protecţia muncii; i) asigurã controlul permanent asupra modului în care sunt pãstrate dosarele, mapele de hotãrâri şi registrele curţii de apel şi ale instanţelor din circumscripţia acesteia; j) coordoneazã activitatea corpului de jandarmi la nivelul curţii de apel. (2) Vicepreşedintele curţii de apel îndeplineşte orice alte atribuţii prevãzute de lege şi de regulamente ori stabilite de preşedintele instanţei, conform legii. (3) Vicepreşedintele desemnat sã înlocuiascã preşedintele instanţei exercitã, în lipsa acestuia, atribuţiile prevãzute de art. 10. (4) La curţile de apel unde funcţioneazã 2 sau 3 vicepreşedinţi, atribuţiile fiecãruia sunt stabilite prin decizie a preşedintelui curţii.
§ 2. Preşedintele şi vicepreşedintele tribunalului
ART. 12 (1) În activitatea de coordonare şi control privind administrarea tribunalului şi a instanţelor din circumscripţie, preşedintele tribunalului exercitã urmãtoarele atribuţii: a) convoacã, anual sau ori de câte ori este necesar, adunarea generalã a judecãtorilor tribunalului şi adunarea generalã a judecãtorilor din circumscripţia acestuia, pe care le prezideazã; b) convoacã colegiul de conducere al tribunalului şi prezideazã şedinţele acestuia; c) asigurã buna desfãşurare a activitãţii tribunalului şi a instanţelor din circumscripţia acestuia; d) asigurã şi verificã, personal sau prin intermediul vicepreşedintelui ori al altor judecãtori pe care îi desemneazã în acest scop, cu aprobarea colegiului de conducere, respectarea obligaţiilor legale şi a regulamentelor de cãtre judecãtori şi personalul auxiliar de specialitate, la tribunal şi la instanţele din circumscripţia acestuia; e) desemneazã judecãtorii care, potrivit legii, urmeazã sã îndeplineascã şi alte atribuţii decât cele privitoare la activitatea de judecatã; f) desemneazã, prin rotaţie, judecãtorii care sã efectueze anumite acte, dintre cele date în competenţa Inspecţiei judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii, la solicitarea acesteia; g) propune Consiliului Superior al Magistraturii numirea în funcţia de preşedinte de secţie; h) urmãreşte permanent realizarea unui management eficient al resurselor umane la tribunal şi la instanţele din circumscripţia acestuia, pentru asigurarea unei dimensionãri echilibrate a volumului de activitate raportat la fiecare persoanã; i) asigurã, în condiţiile legii, colaborarea instanţelor din circumscripţia tribunalului cu parchetele de pe lângã acestea, cu organele de poliţie, cu organizaţiile profesionale ale avocaţilor, notarilor publici, consilierilor juridici, executorilor judecãtoreşti, experţilor şi interpreţilor, precum şi cu alte instituţii şi organizaţii; j) repartizeazã personalul în cadrul compartimentelor auxiliare ale instanţei; k) desemneazã vicepreşedintele sau, dupã caz, judecãtorul care îl înlocuieşte atunci când lipseşte de la instanţã şi în toate situaţiile de imposibilitate temporarã de exercitare a funcţiei; l) exercitã, la nivelul tribunalului şi în limitele funcţiei sale, atribuţiile prevãzute la art. 10 alin. (1) lit. a), c), e), f), q), ş) şi u); m) este ordonator terţiar de credite şi rãspunde de folosirea, conform legii, a sumelor primite de la buget, de integritatea bunurilor încredinţate unitãţii pe care o conduce, de ţinerea la zi a contabilitãţii şi de prezentarea dãrilor de seamã contabile asupra execuţiei bugetare. Atribuţiile specifice de ordonator de credite pot fi delegate managerului economic; n) numeşte grefierii arhivari şi registratorii de la tribunal şi judecãtoriile din circumscripţia acestuia, potrivit legii. (2) Preşedintele tribunalului îndeplineşte orice alte atribuţii prevãzute de lege şi de regulamente. (3) Atribuţiile prevãzute la alin. (1) lit. e), f) şi j) se exercitã cu aprobarea colegiului de conducere al tribunalului, iar atribuţia prevãzutã la alin. (1) lit. g) este exercitatã cu consultarea judecãtorilor secţiei şi a colegiului de conducere. ART. 13 (1) Vicepreşedintele tribunalului exercitã urmãtoarele atribuţii: a) asigurã şi verificã respectarea obligaţiilor legale şi a regulamentelor de cãtre judecãtori, personalul auxiliar de specialitate şi personalul din departamentul economico-financiar şi administrativ; b) rãspunde de organizarea activitãţii de formare profesionalã continuã a judecãtorilor de la tribunal şi de la instanţele din circumscripţia acestuia şi de modul în care judecãtorii desemnaţi în acest scop îşi îndeplinesc atribuţiile; c) asigurã cunoaşterea şi valorificarea practicii instanţelor de control judiciar, a deciziilor Curţii Constituţionale, precum şi a jurisprudenţei europene; d) asigurã informarea zilnicã a judecãtorilor cu privire la actele normative nou-apãrute; e) organizeazã studiul profesional al judecãtorilor, urmãreşte realizarea acestuia şi coordoneazã activitatea de unificare a practicii judiciare; f) organizeazã paza sediului instanţei şi a celorlalte bunuri, precum şi paza contra incendiilor, în condiţiile legii; g) verificã modul în care sunt respectate prevederile legale privind protecţia muncii; h) asigurã controlul permanent asupra modului în care sunt pãstrate dosarele, mapele de hotãrâri şi registrele tribunalului şi ale judecãtoriilor din circumscripţia acestuia; i) coordoneazã activitatea corpului de jandarmi, la nivelul tribunalului. (2) Vicepreşedintele tribunalului îndeplineşte orice alte atribuţii prevãzute de lege şi de regulamente. (3) Vicepreşedintele desemnat sã înlocuiascã preşedintele instanţei exercitã, în lipsa acestuia, atribuţiile prevãzute de art. 12. (4) La tribunalele unde funcţioneazã 2 sau 3 vicepreşedinţi, atribuţiile fiecãruia sunt stabilite prin decizie a preşedintelui tribunalului.
§ 3. Preşedintele şi vicepreşedintele tribunalului specializat
ART. 14 (1) Preşedintele tribunalului specializat exercitã atribuţiile manageriale în vederea organizãrii eficiente a activitãţii acestuia, precum şi atribuţii de administrare a instanţei, scop în care: a) convoacã şi prezideazã adunarea generalã a judecãtorilor, anual sau ori de câte ori este necesar; b) convoacã colegiul de conducere al tribunalului specializat şi prezideazã şedinţele acestuia; c) numeşte, când este cazul, judecãtorul de serviciu şi stabileşte locul şi programul de desfãşurare a activitãţii acestuia; d) repartizeazã personalul în compartimentele auxiliare şi organizeazã, coordoneazã şi controleazã activitatea acestuia; e) desemneazã judecãtorii care îndeplinesc şi alte atribuţii decât cele de judecatã; f) desemneazã, prin rotaţie, judecãtorii care sã efectueze anumite acte, dintre cele date în competenţa Inspecţiei judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii, la solicitarea acesteia; g) propune Consiliului Superior al Magistraturii numirea în funcţia de preşedinte de secţie, acolo unde este cazul; h) desemneazã vicepreşedintele sau, dupã caz, judecãtorul care îl înlocuieşte atunci când lipseşte de la instanţã şi în toate situaţiile de imposibilitate temporarã de exercitare a funcţiei; i) urmãreşte şi rãspunde de repartizarea aleatorie a cauzelor; j) asigurã, în condiţiile legii, colaborarea cu parchetul de pe lângã tribunalul specializat, cu organele de poliţie, cu organizaţiile profesionale ale avocaţilor, notarilor publici, consilierilor juridici, executorilor judecãtoreşti, experţilor şi interpreţilor, precum şi cu alte instituţii şi organizaţii. (2) Atribuţiile prevãzute la alin. (1) lit. e) şi f) se exercitã cu aprobarea colegiului de conducere al judecãtoriei, iar atribuţia prevãzutã la alin. (1) lit. g) este exercitatã cu consultarea judecãtorilor secţiei şi a colegiului de conducere. (3) Preşedintele tribunalului specializat îndeplineşte orice alte atribuţii prevãzute de lege şi de regulamente. ART. 15 (1) Vicepreşedintele tribunalului specializat exercitã urmãtoarele atribuţii: a) asigurã şi verificã respectarea obligaţiilor legale şi a regulamentelor de cãtre judecãtori şi personalul auxiliar de specialitate; b) asigurã cunoaşterea şi valorificarea practicii instanţelor de control judiciar, a deciziilor Curţii Constituţionale, precum şi a jurisprudenţei europene; c) asigurã informarea zilnicã a judecãtorilor cu privire la actele normative nou-apãrute; d) organizeazã studiul profesional al judecãtorilor, urmãreşte realizarea acestuia şi coordoneazã activitatea de unificare a practicii judiciare; e) organizeazã paza sediului instanţei şi a celorlalte bunuri, precum şi paza contra incendiilor, în condiţiile legii; f) verificã modul în care sunt respectate prevederile legale privind protecţia muncii; g) asigurã controlul permanent asupra modului în care sunt pãstrate dosarele, mapele de hotãrâri şi registrele tribunalului specializat; h) coordoneazã activitatea corpului de jandarmi la nivelul tribunalului specializat. (2) Vicepreşedintele tribunalului specializat îndeplineşte orice alte atribuţii prevãzute de lege şi de regulamente ori stabilite de preşedintele instanţei, conform legii. (3) Vicepreşedintele tribunalului specializat exercitã atribuţiile preşedintelui instanţei, în lipsa acestuia.
§ 4. Preşedintele şi vicepreşedintele judecãtoriei
ART. 16 (1) Preşedintele judecãtoriei exercitã atribuţiile manageriale în vederea organizãrii eficiente a activitãţii acesteia, precum şi atribuţii de administrare a instanţei, scop în care: a) convoacã şi prezideazã adunarea generalã a judecãtorilor, anual sau ori de câte ori este necesar; b) convoacã colegiul de conducere al judecãtoriei şi prezideazã şedinţele acestuia; c) organizeazã şi verificã activitatea judecãtorilor stagiari şi asigurã condiţiile necesare pentru buna desfãşurare a stagiului; d) numeşte, când este cazul, judecãtorul de serviciu şi stabileşte locul şi programul de desfãşurare a activitãţii acestuia; e) repartizeazã personalul în compartimentele auxiliare şi organizeazã, coordoneazã şi controleazã activitatea acestuia; f) desemneazã judecãtorii care îndeplinesc şi alte atribuţii decât cele de judecatã; g) desemneazã, prin rotaţie, judecãtorii care sã efectueze anumite acte, dintre cele date în competenţa Inspecţiei judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii, la solicitarea acesteia; h) propune Consiliului Superior al Magistraturii numirea în funcţia de preşedinte de secţie, acolo unde este cazul; i) desemneazã vicepreşedintele sau, dupã caz, judecãtorul care îl înlocuieşte atunci când lipseşte de la instanţã şi în toate situaţiile de imposibilitate temporarã de exercitare a funcţiei; j) urmãreşte şi rãspunde de repartizarea aleatorie a cauzelor; k) asigurã, în condiţiile legii, colaborarea cu parchetul de pe lângã judecãtorie, cu organele de poliţie, cu organizaţiile profesionale ale avocaţilor, notarilor publici, consilierilor juridici, executorilor judecãtoreşti, experţilor şi interpreţilor, precum şi cu alte instituţii şi organizaţii. (2) Atribuţiile prevãzute la alin. (1) lit. d) şi f) se exercitã cu aprobarea colegiului de conducere al judecãtoriei, iar atribuţia prevãzutã la alin. (1) lit. h) este exercitatã cu consultarea judecãtorilor secţiei şi a colegiului de conducere. (3) Preşedintele judecãtoriei îndeplineşte orice alte atribuţii prevãzute de lege şi de regulamente. ART. 17 (1) Vicepreşedintele judecãtoriei exercitã urmãtoarele atribuţii: a) asigurã şi verificã respectarea obligaţiilor legale şi a regulamentelor de cãtre judecãtori şi personalul auxiliar de specialitate; b) asigurã cunoaşterea şi valorificarea practicii instanţelor de control judiciar, a deciziilor Curţii Constituţionale, precum şi a jurisprudenţei europene; c) asigurã informarea zilnicã a judecãtorilor cu privire la actele normative nou-apãrute; d) organizeazã studiul profesional al judecãtorilor, urmãreşte realizarea acestuia şi coordoneazã activitatea de unificare a practicii judiciare; e) organizeazã paza sediului instanţei şi a celorlalte bunuri, precum şi paza contra incendiilor, în condiţiile legii; f) verificã modul în care sunt respectate prevederile legale privind protecţia muncii; g) asigurã controlul permanent asupra modului în care sunt pãstrate dosarele, mapele de hotãrâri şi registrele judecãtoriei; h) coordoneazã activitatea corpului de jandarmi la nivelul judecãtoriei. (2) Vicepreşedintele judecãtoriei îndeplineşte orice alte atribuţii prevãzute de lege şi de regulamente ori stabilite de preşedintele instanţei, conform legii. (3) Vicepreşedintele judecãtoriei exercitã atribuţiile preşedintelui instanţei, în lipsa acestuia.
§ 5. Adunarea generalã a judecãtorilor
ART. 18 Adunarea generalã a judecãtorilor este compusã din toţi judecãtorii în funcţie ai instanţei, inclusiv judecãtorii stagiari, precum şi judecãtorii delegaţi sau detaşaţi de la alte instanţe. ART. 19 Adunarea generalã a judecãtorilor are urmãtoarele atribuţii: a) dezbate activitatea anualã desfãşuratã de instanţã; b) desemneazã candidaţii şi alege membrii în Consiliul Superior al Magistraturii, în condiţiile legii; c) dezbate probleme de drept; d) analizeazã proiecte de acte normative la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii sau a ministrului justiţiei; e) formuleazã puncte de vedere la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii; f) alege şi revocã membrii colegiului de conducere; la tribunalele specializate şi judecãtorii stabileşte numãrul membrilor ce urmeazã sã fie aleşi, potrivit legii; g) iniţiazã, dacã este cazul, procedura de revocare a judecãtorilor aleşi în Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile prevãzute de lege; h) propune revocarea din funcţia de conducere a judecãtorilor pentru motivele prevãzute de <>art. 51 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 , republicatã; i) desemneazã judecãtorii care fac parte din Comisia pentru acordarea de compensaţii financiare victimelor infracţiunilor şi supleanţii acestora; j) îndeplineşte orice alte atribuţii prevãzute de lege sau de regulamente. ART. 20 (1) Adunarea generalã a judecãtorilor este convocatã de preşedintele instanţei, iar în lipsa acestuia, de vicepreşedinte. (2) Adunarea generalã a judecãtorilor se convoacã şi la solicitarea a cel puţin unei treimi din numãrul judecãtorilor care o compun. (3) Adunarea generalã a judecãtorilor poate fi convocatã şi de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii sau de colegiul de conducere al instanţei. (4) La desemnarea candidaţilor pentru funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, adunãrile generale sunt convocate de colegiile de conducere ale curţilor de apel. La alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, adunãrile generale sunt convocate de colegiile de conducere ale curţilor de apel sau, dupã caz, de colegiile de conducere ale tribunalelor. (5) În procedura de revocare a membrilor aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii, adunãrile generale se convoacã potrivit alin. (2)-(4), care se aplicã în mod corespunzãtor. (6) Adunarea generalã a judecãtorilor este prezidatã de preşedinte, iar în lipsa acestuia, de vicepreşedinte. Dacã preşedintele sau vicepreşedintele lipseşte, adunarea generalã este prezidatã de un judecãtor ales de aceasta. (7) Pentru desemnarea candidaţilor şi alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, adunarea generalã a judecãtorilor este prezidatã de judecãtorul cu cea mai mare vechime în magistraturã, care nu şi-a depus candidatura pentru funcţia de membru în Consiliul Superior al Magistraturii. (8) Adunarea generalã a judecãtorilor este legal constituitã în prezenţa majoritãţii judecãtorilor. (9) În procedura de desemnare a candidaţilor şi de alegere a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, adunarea generalã a judecãtorilor este legal constituitã în prezenţa a cel puţin douã treimi din numãrul judecãtorilor. (10) Hotãrârile adunãrii generale a judecãtorilor se adoptã cu votul majoritãţii membrilor prezenţi. În cazul revocãrii membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, hotãrârea de revocare se adoptã cu votul a douã treimi din numãrul judecãtorilor.
§ 6. Colegiul de conducere
ART. 21 (1) În cadrul fiecãrei instanţe judecãtoreşti funcţioneazã un colegiu de conducere. Preşedintele instanţei este şi preşedintele colegiului de conducere. (2) Colegiile de conducere sunt formate dintr-un numãr impar de membri şi au urmãtoarea componenţã: a) la curţile de apel şi tribunale: preşedintele şi 6 judecãtori, aleşi pe o perioadã de 3 ani în adunarea generalã a judecãtorilor; b) la tribunalele specializate şi la judecãtorii: preşedintele şi 2 sau 4 judecãtori, aleşi pe o perioadã de 3 ani în adunarea generalã a judecãtorilor. (3) Adunarea generalã pentru alegerea membrilor colegiului de conducere se convoacã potrivit art. 20 alin. (1). (4) La tribunalele specializate şi la judecãtorii, adunarea generalã a judecãtorilor stabileşte, prin vot, înainte de declanşarea procedurii de alegere, numãrul judecãtorilor care urmeazã sã fie aleşi în colegiu. (5) Pentru alegerea membrilor colegiului de conducere se întocmesc liste cu toţi judecãtorii instanţei, cu excepţia preşedintelui şi a celor care declarã, în prealabil, cã nu înţeleg sã facã parte din colegiu. (6) Listele întocmite potrivit alin. (5) se înmâneazã judecãtorilor prezenţi. Membrii colegiului de conducere se aleg prin vot secret. (7) Fiecare judecãtor exprimã un numãr de voturi egal cu numãrul membrilor aleşi ai colegiului de conducere, stabilit de lege sau, dupã caz, de adunarea generalã a judecãtorilor, pentru categoria de instanţe din care face parte. (8) La instanţele la care funcţioneazã secţii, membrii colegiului de conducere se aleg, de regulã, din secţii diferite. (9) Sunt declaraţi aleşi membri ai colegiului de conducere judecãtorii care obţin cel puţin jumãtate plus unu din numãrul voturilor valabil exprimate. (10) Procedura de votare se repetã în cazul în care, la primul tur de scrutin, nu au fost aleşi toţi membrii colegiului de conducere. (11) La urmãtorul tur de scrutin va fi trecut pe liste, în ordinea descrescãtoare a voturilor obţinute, un numãr de judecãtori mai mare cu cel puţin unu faţã de numãrul locurilor rãmase neocupate în colegiul de conducere. Dispoziţiile alin. (9) se aplicã în mod corespunzãtor la fiecare tur de scrutin. ART. 22 (1) Colegiul de conducere dezbate problemele generale de conducere a instanţei şi adoptã hotãrâri menite sã asigure buna organizare şi funcţionare a acesteia. (2) Colegiul de conducere îndeplineşte urmãtoarele atribuţii: a) propune secţiei pentru judecãtori a Consiliului Superior al Magistraturii, în raport cu natura şi numãrul cauzelor, înfiinţarea secţiilor şi completelor specializate ale instanţei; b) stabileşte componenţa secţiilor şi completelor specializate, în funcţie de volumul de activitate, ţinând seama de specializarea judecãtorilor; c) stabileşte compunerea completelor de judecatã la începutul anului, urmãrind asigurarea continuitãţii acestora; d) aprobã, în mod excepţional, schimbarea membrilor completelor de judecatã, în cazurile în care, din motive obiective, se impune aceasta; e) convoacã adunarea generalã a judecãtorilor, potrivit legii; f) aprobã sau, dupã caz, avizeazã, la cererea preşedintelui, deciziile acestuia, în cazurile prevãzute de prezentul regulament; g) promoveazã în funcţii de conducere informaticienii-şefi, primii-grefieri, grefierii-şefi, grefierii şefi de secţii şi grefierii arhivari şefi. ART. 23 (1) Colegiul de conducere al curţii de apel fundamenteazã şi propune proiectul de buget pentru curtea de apel şi pentru instanţele din circumscripţia acesteia şi îl transmite Consiliului Superior al Magistraturii şi Ministerului Justiţiei. (2) Colegiul de conducere al curţii de apel solicitã Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sã se pronunţe asupra problemelor de drept care au fost soluţionate diferit de instanţele judecãtoreşti. ART. 24 (1) Colegiul de conducere al curţii de apel primeşte şi centralizeazã candidaturile judecãtorilor din circumscripţia curţii de apel, pe categorii de instanţe, pentru funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii şi verificã îndeplinirea condiţiilor prevãzute de lege pentru judecãtorii care şi-au depus candidaturile. (2) Colegiul de conducere al fiecãrei curţi de apel organizeazã propria adunare generalã, adunarea generalã a judecãtorilor de la tribunale şi tribunale specializate, precum şi adunarea generalã a judecãtorilor de la judecãtoriile din circumscripţia curţii de apel, în vederea desemnãrii candidaţilor pentru funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii. (3) Colegiul de conducere al fiecãrei curţi de apel convoacã propria adunare generalã pentru alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii. (4) Colegiul de conducere al fiecãrui tribunal convoacã propria adunare generalã, la care participã şi judecãtorii tribunalelor specializate, precum şi adunarea generalã a judecãtorilor de la judecãtoriile din circumscripţia sa, pentru alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii. ART. 25 (1) Colegiul de conducere se întruneşte lunar sau ori de câte ori este necesar. (2) Colegiul de conducere este convocat de preşedintele instanţei sau de cel puţin o treime din numãrul membrilor sãi. (3) Convocarea colegiului de conducere şi comunicarea ordinii de zi se fac prin secretariatul acestuia, cu cel puţin o zi înainte de data şedinţei. Secretariatul colegiului de conducere este asigurat de primul-grefier sau, dupã caz, de grefierul şef al instanţei ori de un alt grefier desemnat de preşedinte. (4) La şedinţele colegiului de conducere pot participa şi preşedinţii de secţii sau alţi judecãtori care nu sunt membri ai acestuia, fãrã drept de vot. (5) La curţile de apel şi tribunale, când colegiul de conducere dezbate probleme financiare sau economico-administrative, la şedinţele acestuia participã şi managerul economic al instanţei, cu vot consultativ. (6) În funcţie de problemele supuse dezbaterii, la şedinţele colegiilor de conducere ale curţilor de apel, tribunalelor şi tribunalelor specializate pot fi invitaţi şi judecãtori de la alte instanţe, care nu au drept de vot. (7) Şedinţele colegiului de conducere nu sunt publice. (8) Colegiul de conducere adoptã hotãrâri cu votul majoritãţii membrilor sãi. (9) Dezbaterile şi hotãrârile colegiului de conducere se consemneazã într-un proces-verbal, încheiat de secretariatul colegiului şi semnat de toţi membrii sãi. Hotãrârile colegiului de conducere se aduc la cunoştinţã celor interesaţi. (10) Procesele-verbale încheiate potrivit alin. (3) se pãstreazã într-o mapã specialã de cãtre primul-grefier sau, dupã caz, de grefierul şef al instanţei ori de grefierul desemnat de preşedinte.
SECŢIUNEA a IV-a Conducerea secţiilor
ART. 26 (1) Preşedintele secţiei organizeazã activitatea administrativ-judiciarã a secţiei, având urmãtoarele atribuţii: a) asigurã buna desfãşurare a activitãţii de judecatã a secţiei; b) propune colegiului de conducere constituirea completelor de judecatã, precum şi a completelor specializate, dacã este cazul, urmãrind asigurarea continuitãţii acestora; c) organizeazã studiul profesional al judecãtorilor secţiei, urmãreşte realizarea acestuia şi coordoneazã activitatea de unificare a practicii judiciare la nivelul secţiei; d) participã la învãţãmântul profesional al judecãtorilor secţiei; e) comunicã lunar instanţelor arondate situaţia hotãrârilor desfiinţate sau casate în cãile de atac; f) îndrumã şi verificã activitatea administrativ-judiciarã a personalului secţiei; g) face propuneri de desemnare a judecãtorilor care îndeplinesc şi alte atribuţii decât cele de judecatã; h) urmãreşte soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil; i) ţine evidenţa cazurilor de aplicare neunitarã a legii, în baza referatului întocmit de judecãtorul delegat; j) contribuie la elaborarea buletinului jurisprudenţei curţii de apel; k) ia mãsuri în vederea repartizãrii aleatorii a cauzelor. (2) Preşedintele secţiei îndeplineşte orice alte atribuţii prevãzute de lege sau regulamente ori stabilite de preşedintele instanţei, conform legii.
SECŢIUNEA a V-a Judecãtorii desemnaţi sau delegaţi
§ 1. Judecãtorii cu atribuţii privind activitatea compartimentului de executãri penale
ART. 27 Judecãtorii desemnaţi de preşedinţii instanţelor pentru realizarea activitãţii de îndrumare şi control a compartimentului de excutãri penale exercitã urmãtoarele atribuţii: a) urmãresc şi controleazã modul în care se emit şi se comunicã mandatele de executare şi supravegheazã luarea tuturor mãsurilor pentru ducerea la îndeplinire a acestora, precum şi a celorlalte dispoziţii din hotãrârile penale; b) iau mãsuri pentru rezolvarea tuturor cererilor ivite în cursul executãrii; c) urmãresc ţinerea evidenţei amânãrilor şi întreruperilor de executare a pedepsei închisorii, a detenţiunii pe viaţã şi a mãsurii educative a internãrii într-un centru de reeducare şi iau mãsuri pentru emiterea adreselor de revenire; d) sesizeazã instanţa de executare în cazul în care, cu prilejul punerii în executare a hotãrârii sau în cursul executãrii, se iveşte vreo nelãmurire ori împiedicare; e) închid poziţiile din registrul de executãri penale; f) informeazã conducerea instanţei despre întârzierile nejustificate în executarea hotãrârilor; g) verificã pãstrarea în bune condiţii a dosarelor şi a lucrãrilor de executãri; h) rezolvã corespondenţa aferentã activitãţii de punere în executare a hotãrârilor penale.
§ 2. Judecãtorii cu atribuţii privind activitatea de executare civilã
ART. 28 Judecãtorii desemnaţi de preşedinţii instanţelor pentru realizarea activitãţii de executãri civile soluţioneazã cererile de încuviinţare a executãrii silite.
§ 3. Judecãtorii cu atribuţii privind analiza practicii instanţelor de control judiciar
ART. 29 Judecãtorii cu atribuţii privind analiza practicii instanţelor de control judiciar sunt desemnaţi de preşedinţii instanţelor şi întocmesc lunar un referat privind problemele de drept relevante ivite în soluţionarea cauzelor, evidenţiind practica neunitarã atât a propriei instanţe, cât şi a instanţei ierarhic superioare, dacã este cazul.
§ 4. Judecãtorii cu atribuţii în soluţionarea cererilor privind cetãţenia românã
ART. 30 Judecãtorii desemnaţi în Comisia pentru constatarea condiţiilor de acordare a cetãţeniei române au urmãtoarele atribuţii: a) participã la şedinţele comisiei în zilele şi la orele planificate; b) examineazã cererile de acordare, redobândire sau renunţare la cetãţenia românã, pe baza înscrisurilor depuse de solicitanţi; c) întocmesc rapoarte, potrivit legii, în vederea promovãrii de cãtre ministrul justiţiei a proiectelor de hotãrâri ale Guvernului pentru acordarea, redobândirea sau renunţarea la cetãţenia românã; d) redacteazã încheierile de respingere a cererilor solicitanţilor.
§ 5. Judecãtorii cu atribuţii la oficiul registrului comerţului
ART. 31 (1) Controlul legalitãţii actelor sau faptelor care, potrivit legii, se înregistreazã în registrul comerţului se exercitã de cãtre justiţie prin judecãtori anume delegaţi. (2) Judecãtorii cu atribuţii la oficiul registrului comerţului sunt delegaţi de preşedinţii tribunalelor sau tribunalelor comerciale şi îndeplinesc, în principal, urmãtoarele atribuţii: a) dispun înmatricularea societãţilor comerciale, în condiţiile legii; b) dispun înregistrarea menţiunilor privind modificãrile intervenite în organizarea şi funcţionarea societãţilor comerciale; c) exercitã, cel puţin o datã pe lunã, controlul actelor şi faptelor de competenţa oficiului registrului comerţului. (3) Judecãtorii cu atribuţii la oficiul registrului comerţului îndeplinesc orice alte activitãţi prevãzute de lege.
§ 6. Judecãtorii-sindici
ART. 32 (1) Judecãtorul-sindic nominalizat de preşedintele tribunalului sau, dupã caz, al tribunalului comercial, dintre judecãtorii desemnaţi ca judecãtori-sindici, conform <>Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii judiciare şi a falimentului, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, are ca principale atribuţii: a) pronunţã hotãrârile de deschidere a procedurii; b) judecã contestaţia debitorului împotriva cererii introductive a creditorilor pentru începerea procedurii; c) desemneazã prin hotãrâre administratorul sau lichidatorul şi stabileşte atribuţiile acestuia; controleazã activitatea administratorului şi lichidatorului, iar dacã este cazul, dispune înlocuirea lor; d) judecã cererile prin care se solicitã debitorului ridicarea dreptului de a-şi mai conduce activitatea; e) judecã acţiunile introduse de administrator sau de lichidator pentru anularea unor transferuri cu caracter patrimonial, anterioare deschiderii procedurii; f) judecã contestaţiile debitorului ori ale creditorilor împotriva mãsurilor luate de administrator sau de lichidator; g) confirmã planul de reorganizare sau, dupã caz, de lichidare, dupã votarea lui de cãtre creditori; h) hotãrãşte asupra continuãrii activitãţii debitorului, în caz de reorganizare; i) soluţioneazã obiecţiile la rapoartele trimestriale şi la cel final al administratorului sau al lichidatorului; j) autentificã actele juridice încheiate de lichidator, pentru a cãror validitate este necesarã forma autenticã; k) pronunţã hotãrâri de închidere a procedurii; l) desemneazã, prin încheiere, persoane de specialitate şi stabileşte retribuţia acestora; m) poate organiza întâlniri cu lichidatorii şi administratorii desemnaţi în cauzele repartizate. (2) Judecãtorii-sindici îndeplinesc orice alte atribuţii prevãzute de lege.
§ 7. Judecãtorul desemnat la organul financiar local pentru acordarea personalitãţii juridice asociaţiilor de proprietari
ART. 33 Judecãtorul desemnat la organul financiar local pentru acordarea personalitãţii juridice asociaţiilor de proprietari are urmãtoarele atribuţii: a) examineazã cererile având ca obiect acordarea personalitãţii juridice asociaţiilor de proprietari şi redacteazã încheierile pronunţate în cauzele respective; b) îndrumã şi controleazã activitatea grefierului delegat la acest compartiment, respectiv de ţinere a evidenţelor, de efectuare a înscrierilor, înregistrãrilor, comunicãrilor sau publicitãţii prevãzute de lege.
§ 8. Judecãtorul desemnat cu aplicarea apostilei
ART. 34 Judecãtorul desemnat, potrivit <>art. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 66/1999 pentru aderarea României la Convenţia cu privire la suprimarea cerinţei supralegalizãrii actelor oficiale strãine, adoptatã la Haga la 5 octombrie 1961, aprobatã prin <>Legea nr. 52/2000 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, verificã îndeplinirea condiţiilor prevãzute de lege şi aplicã apostila pe: a) documentele care emanã de la o autoritate sau de la un funcţionar al unei jurisdicţii a statului, inclusiv cele care emanã de la Ministerul Public, de la un grefier sau de la un executor judecãtoresc; b) actele notariale; c) declaraţiile oficiale, cum ar fi cele privind menţiuni de înregistrare, viza de învestire cu datã certã şi legalizãri sub semnãturã, depuse pe un act sub semnãturã privatã.
SECŢIUNEA a VI-a Dispoziţii privind activitatea asistenţilor judiciari
ART. 35 Completele pentru soluţionarea, în primã instanţã, a cauzelor privind conflictele de muncã şi asigurãri sociale se constituie din 2 judecãtori şi 2 asistenţi judiciari, dintre asistenţii judiciari numiţi, potrivit legii. ART. 36 (1) Asistenţii judiciari participã la deliberare cu vot consultativ şi semneazã hotãrârile pronunţate. Opinia acestora se consemneazã în hotãrâre, iar opinia separatã se motiveazã. (2) Asistenţii judiciari sunt datori sã studieze temeinic dosarele în cauzele la a cãror soluţionare participã, sã respecte programarea şedinţelor stabilitã de preşedintele tribunalului şi sã se conformeze dispoziţiilor date în aplicarea legii şi regulamentelor.
SECŢIUNEA a VII-a Dispoziţii privind activitatea compartimentelor auxiliare ale instanţelor judecãtoreşti
§ 1. Dispoziţii generale
ART. 37 (1) La judecãtorii, tribunale, tribunale specializate şi curţi de apel funcţioneazã personal auxiliar de specialitate şi personal încadrat în departamentul economico-financiar şi administrativ. (2) Toate instanţele au câte o grefã, o registraturã, o arhivã, o bibliotecã şi un birou de informare şi relaţii publice. (3) Curţile de apel şi tribunalele au şi câte un departament economico-financiar şi administrativ, condus de un manager economic. (4) Compartimentul personal funcţioneazã în cadrul departamentului economico-financiar şi administrativ. (5) Departamentul economico-financiar şi administrativ din cadrul curţilor de apel şi al tribunalelor asigurã activitatea economicã, financiarã şi administrativã a instanţelor la care funcţioneazã. Pentru tribunalele specializate şi judecãtorii aceastã activitate este asiguratã de departamentul economico-financiar şi administrativ de la tribunalul în a cãrui circumscripţie funcţioneazã. (6) Curţile de apel au şi un compartiment de documentare şi un compartiment de informaticã juridicã, structuri ce pot fi înfiinţate şi la nivelul tribunalelor, tribunalelor specializate şi al judecãtoriilor. (7) Instanţele militare au în structurã şi un compartiment de documente clasificate. ART. 38 (1) Grefa, registratura şi arhiva efectueazã operaţiuni privind primirea, înregistrarea şi expedierea corespondenţei, îndosarierea actelor, pãstrarea registrelor, precum şi alte lucrãri cu caracter auxiliar, necesare bunei desfãşurãri a activitãţii instanţelor. (2) Personalul este repartizat pe secţii şi compartimente de activitate de cãtre preşedintele instanţei, potrivit nevoilor acestora, iar în cadrul secţiei, de cãtre preşedintele secţiei. ART. 39 Departamentul economico-financiar şi administrativ are ca atribuţii principale efectuarea operaţiunilor financiar-contabile, evidenţa bunurilor, asigurarea condiţiilor materiale pentru desfãşurarea activitãţii instanţelor şi gospodãrirea localurilor. ART. 40 Serviciul de documentare ţine evidenţa legislaţiei, a jurisprudenţei, precum şi gestiunea bibliotecii. ART. 41 Personalul auxiliar de specialitate şi personalul din departamentul economico-financiar şi administrativ este angajat în condiţiile legii. ART. 42 (1) Activitatea personalului auxiliar de specialitate şi a celui din departamentul economico-financiar şi administrativ este supusã controlului ierarhic. (2) Atribuţiile personalului din compartimentele auxiliare ale instanţelor sunt cuprinse în fişele posturilor. (3) Pentru personalul auxiliar de specialitate, fişa postului se întocmeşte de primul-grefier sau, dupã caz, de grefierul-şef. (4) Pentru personalul din departamentul economico-financiar şi administrativ, fişa postului se întocmeşte de managerul economic. (5) Fişele posturilor întocmite potrivit alin. (3) şi (4) se aprobã de preşedintele instanţei. (6) Pentru primul-grefier sau, dupã caz, grefierul-şef şi pentru managerul economic şi inginerul constructor, fişa postului se întocmeşte de preşedintele instanţei. ART. 43 (1) Personalul auxiliar de specialitate şi din departamentul economico-financiar şi administrativ este obligat sã respecte programul de lucru, sã efectueze lucrãrile în termenele stabilite, sã îndeplineascã toate îndatoririle ce îi revin potrivit legilor şi regulamentelor. (2) Prezentarea la serviciu dupã orele legale de program, pãrãsirea locului de muncã în timpul programului de activitate, precum şi învoirile care nu depãşesc durata unei zile de muncã se aprobã de preşedintele instanţei sau de înlocuitorul acestuia, cu consultarea primului-grefier sau a grefierului-şef, dupã caz. Învoirile de la program pot fi acordate şi de preşedinţii de secţii, în aceleaşi condiţii. ART. 44 (1) Personalul auxiliar de specialitate şi din departamentul economico-financiar şi administrativ este obligat sã respecte secretul cu privire la informaţiile obţinute în cursul îndeplinirii atribuţiilor lor, care nu sunt destinate publicitãţii. (2) Personalul acestor compartimente trebuie sã îndeplineascã îndatoririle de serviciu fãrã pãrtinire, sã se manifeste calm, demn şi politicos cu pãrţile din proces, cu martorii, avocaţii şi alte persoane cu care intrã în contact în calitate oficialã. (3) Atunci când apreciazã cã nu are competenţa, potrivit fişei postului, sã soluţioneze anumite cereri, personalul auxiliar de specialitate va aduce de îndatã la cunoştinţã primului-grefier sau, dupã caz, grefierului-şef aceste cereri, iar personalul din departamentul economico-financiar şi administrativ va sesiza managerul economic. ART. 45 Activitatea personalului auxiliar de specialitate şi din departamentul economico-financiar şi administrativ se desfãşoarã sub coordonarea şi sub controlul preşedintelui instanţei. ART. 46 Coordonarea şi controlul prevãzute la art. 45 pot fi efectuate şi de vicepreşedintele instanţei sau de membrii colegiului de conducere al instanţei, potrivit repartizãrii sarcinilor stabilite în cadrul colegiului. ART. 47 Persoanele cu atribuţii de control verificã cel puţin o datã pe lunã efectuarea în termen a lucrãrilor şi calitatea acestora şi consemneazã constatãrile şi propunerile în registrul de control, care se pãstreazã de cãtre preşedintele instanţei.
§ 2. Grefa
ART. 48 Preşedintele instanţei stabileşte, prin ordin de serviciu, repartizarea personalului pe secţii, în raport cu pregãtirea profesionalã şi cu experienţa fiecãruia. ART. 49 Preşedintele curţii de apel numeşte, prin decizie, informaticienii-şefi, primii-grefieri, grefierii-şefi, grefierii şefi de secţii şi grefierii arhivari şefi ai curţii de apel şi ai instanţelor din circumscripţia acesteia, pentru o perioadã de 5 ani, în condiţiile legii. Primul-grefier şi grefierul-şef nu participã, de regulã, în şedinţe de judecatã. ART. 50 (1) Primii-grefieri ai curţilor de apel, ai tribunalelor şi ai tribunalelor specializate au urmãtoarele atribuţii: a) coordoneazã şi controleazã activitatea personalului auxiliar de specialitate, atât al instanţei la care funcţioneazã, cât şi al instanţelor din circumscripţie, personal sau prin grefieri cu funcţii de conducere desemnaţi; b) întocmesc fişele posturilor pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanţei; c) coordoneazã şi urmãresc uniformizarea înregistrãrilor statistice în colaborare cu departamentul de specialitate din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii; d) asigurã evidenţa şi gestionarea datelor şi documentelor ce nu sunt destinate publicitãţii şi verificã modul în care se asigurã securitatea lucrãrilor; e) întocmesc şi contrasemneazã corespondenţa cu caracter administrativ a instanţei; f) ţin registrele speciale prevãzute de lege pentru instanţa la care funcţioneazã; g) pãstreazã registrul de control al curţii şi ia mãsuri ca un registru de control sã se pãstreze la fiecare secţie a curţii şi la instanţele din circumscripţia acesteia; h) duc la îndeplinire mãsurile stabilite pentru asigurarea pazei sediului instanţei, securitãţii bunurilor, pazei contra incendiilor şi protecţiei muncii; i) verificã modul în care se respectã regulile de acces al publicului în incinta instanţei; j) întocmesc acte de constatare a neregulilor evidenţiate în activitatea personalului auxiliar controlat şi sesizeazã preşedintele instanţei pentru luarea mãsurilor corespunzãtoare; k) urmãresc respectarea de cãtre personalul auxiliar al instanţelor a normelor de conduitã în raporturile cu avocaţii şi cu publicul; l) îndrumã şi verificã evidenţa şi gestiunea bibliotecii; m) ţin evidenţa concediilor personalului. (2) Primii-grefieri ai curţilor de apel ţin registrele privind controlul averilor, confirmarea şi autorizarea interceptãrii şi înregistrãrii convorbirilor telefonice, autorizarea percheziţiilor, evidenţa cererilor privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securitãţii ca poliţie politicã, evidenţa notarilor publici şi a executorilor judecãtoreşti. (3) Primii-grefieri ai tribunalelor ţin registrele privind persoanele juridice, registrele privind confirmarea şi autorizarea interceptãrii şi înregistrãrii convorbirilor telefonice, autorizarea percheziţiilor, evidenţa traducãtorilor şi interpreţilor autorizaţi. (4) Primul-grefier al Tribunalului Bucureşti ţine registrele privind partidele politice şi alte formaţiuni politice. (5) Primul-grefier îndeplineşte, în limita funcţiei, orice alte atribuţii de serviciu date de preşedintele instanţei, potrivit legii. ART. 51 (1) Primii-grefieri pot delega, cu acordul preşedinţilor instanţelor, unele atribuţii grefierilor anume desemnaţi. (2) În lipsa primului-grefier al curţii de apel, al tribunalului sau al tribunalului specializat, unul dintre grefierii şefi de secţie sau, dupã caz, un grefier, desemnat de preşedintele instanţei, îl va înlocui în toate atribuţiile sale. ART. 52 (1) Grefierul şef de secţie are urmãtoarele atribuţii: a) supravegheazã şi verificã lucrãrile întocmite de personalul auxiliar al secţiei; b) supravegheazã comunicarea în termen a hotãrârilor penale; c) supravegheazã completarea corectã a registrelor de evidenţã şi punere în executare a hotãrârilor penale, precum şi a celorlalte evidenţe prevãzute în regulament; d) ajutã judecãtorul desemnat la repartizarea aleatorie a cauzelor; e) ţine evidenţa soluţiilor pronunţate privind recuzarea şi abţinerea; f) propune preşedintelui de secţie repartizarea grefierilor în şedinţele de judecatã; g) urmãreşte tehnoredactarea în termen a hotãrârilor întocmite în concept de judecãtorii secţiei; h) ţine registrul de evidenţã a redactãrii hotãrârilor secţiei şi pãstreazã mapele de hotãrâri; i) verificã dosarele secţiei înainte de trimiterea lor altor organe judiciare, cu respectarea dispoziţiilor regulamentare; j) participã, conform programãrii, la şedinţele de judecatã, ca grefier de şedinţã; k) întocmeşte situaţiile lunare cu prezenţa zilnicã a personalului auxiliar al secţiei, pe care le trimite compartimentului de specialitate, şi se îngrijeşte de aprovizionarea secţiei cu materialele necesare; l) ţine evidenţa şi gestioneazã titlurile de valoare şi obiectele ce servesc ca mijloc de probã în cauzele aflate pe rolul secţiei; m) verificã şi semneazã pentru conformitate copiile legalizate şi certificatele întocmite; n) ţine registrele de evidenţã privind arestarea preventivã şi celelalte registre prevãzute de lege în materie penalã, cu excepţia celor date în competenţa primului-grefier; o) ţine registrul special privind evidenţa practicii instanţelor de control judiciar, în care înregistreazã toate dosarele sosite din cãile de atac; p) verificã modul de completare şi pãstrare a evidenţelor secţiei; q) verificã şi supravegheazã modul de înregistrare a şedinţelor de judecatã, prin mijloace tehnice audio sau video, în condiţiile legii; r) ţine evidenţa înregistrãrilor audio sau video ale şedinţelor de judecatã; s) coordoneazã şi supravegheazã activitatea grefierului desemnat cu executarea silitã; ş) supravegheazã modul de întocmire şi trimitere a titlurilor executorii cãtre organele de executare de cãtre grefierul desemnat cu executarea silitã; t) îndrumã şi controleazã activitatea de evidenţã şi punere în executare a hotãrârilor civile prin care s-au stabilit creanţe pentru care executarea se face din oficiu. (2) Grefierul şef de secţie îndeplineşte, în limitele funcţiei, alte sarcini de serviciu date de preşedintele secţiei sau de preşedintele ori vicepreşedintele instanţei, conform legii. (3) În cazul secţiilor cu volum mare de activitate, unele atribuţii ale grefierului şef de secţie pot fi delegate unui alt grefier, prin decizie a preşedintelui instanţei. ART. 53 (1) Grefierul şef al judecãtoriei are urmãtoarele atribuţii: a) supravegheazã şi verificã lucrãrile întocmite de personalul auxiliar de specialitate al judecãtoriei; b) ţine evidenţa soluţiilor pronunţate privind recuzarea şi abţinerea; c) ajutã judecãtorul desemnat la repartizarea aleatorie a cauzelor; d) participã, conform programãrii, la şedinţele de judecatã, ca grefier de şedinţã; e) verificã şi semneazã pentru conformitate copiile legalizate şi certificatele întocmite; f) ţine registrele de evidenţã privind arestarea preventivã, precum şi celelalte registre prevãzute de lege în materie penalã; g) ţine registrul special privind evidenţa practicii instanţelor de control judiciar, în care înregistreazã toate dosarele sosite din cãile de atac; h) întocmeşte situaţiile lunare cu prezenţa zilnicã a personalului auxiliar, pe care le trimite compartimentului de specialitate; i) încaseazã şi plãteşte drepturile salariale ale personalului judecãtoriei; j) ţine evidenţa şi gestioneazã bunurile instanţei, titlurile de valoare şi obiectele ce servesc ca mijloc de probã în cauzele aflate pe rol; k) se îngrijeşte de buna desfãşurare a activitãţilor gospodãreşti şi de aprovizionarea instanţei cu materialele necesare; l) duce la îndeplinire mãsurile stabilite pentru asigurarea pazei sediului instanţei, securitatea bunurilor, paza contra incendiilor şi protecţia muncii; m) verificã modul în care se respectã regulile de acces al publicului în incinta instanţei; n) asigurã evidenţa, pãstrarea şi manipularea datelor şi documentelor ce nu sunt destinate publicitãţii şi verificã modul cum se asigurã securitatea lucrãrilor, cu respectarea normelor legale privind informaţiile clasificate; o) întocmeşte şi contrasemneazã corespondenţa cu caracter administrativ a judecãtoriei; p) organizeazã şi urmãreşte tehnoredactarea în termen a hotãrârilor redactate în concept de judecãtorii instanţei; q) propune preşedintelui judecãtoriei repartizarea grefierilor în şedinţele de judecatã; r) ţine la zi registrul de evidenţã a redactãrii hotãrârilor instanţei şi pãstreazã mapele de hotãrâri; s) verificã dosarele instanţei înainte de trimiterea lor altor organe judiciare, cu respectarea dispoziţiilor regulamentare; ş) ţine registrele speciale prevãzute de lege pentru instanţa la care funcţioneazã; t) are în pãstrare dosarele administrative şi biblioteca instanţei; ţ) întocmeşte lucrãrile de statisticã judiciarã ale judecãtoriei. (2) Grefierul şef al judecãtoriei îndeplineşte, în limitele funcţiei, orice alte sarcini de serviciu date de preşedintele instanţei, conform legii. (3) La judecãtoriile cu volum mare de activitate, unele dintre atribuţiile prevãzute la alin. (1) pot fi delegate unui alt grefier, prin decizie a preşedintelui instanţei. ART. 54 (1) Grefierul de şedinţã are urmãtoarele atribuţii: a) participã la şedinţele de judecatã, îndeplinind atribuţiile prevãzute de lege şi de prezentul regulament, sub controlul preşedintelui completului de judecatã; b) întocmeşte conceptele pentru citarea pãrţilor din proces; c) întocmeşte actele de procedurã dispuse de completul de judecatã; d) completeazã borderourile şi predã corespondenţa pentru expediere; e) completeazã condica şedinţelor de judecatã, în care se trec dosarele din şedinţa respectivã, în ordinea înscrisã în lista cauzelor, cu urmãtoarele menţiuni: numãrul curent, numele sau denumirea pãrţilor, numãrul dosarului şi obiectul cauzei, termenul acordat, cu indicarea motivului amânãrii cauzei sau, dupã caz, soluţia pronunţatã, pe baza minutei întocmite de cãtre preşedintele completului; în cazul amânãrii pronunţãrii se va indica data acesteia; f) comunicã hotãrârile judecãtoreşti în termenul prevãzut de lege; g) tehnoredacteazã hotãrârile judecãtoreşti şi alte lucrãri repartizate de conducerea instanţei; hotãrârile vor cuprinde, în final, iniţialele redactorului, ale tehnoredactorului, data tehnoredactãrii şi numãrul de exemplare; la instanţele de control judiciar se trece, în plus, compunerea completului de judecatã a instanţei a cãrei hotãrâre este supusã controlului judiciar, cu indicarea, dacã este cazul, a caracterului reformãrii; h) transcrie înregistrãrile audio sau stenogramele şedinţelor de judecatã, în condiţiile legii; (2) Grefierul de şedinţã îndeplineşte, în limita funcţiei, orice alte sarcini de serviciu date de preşedintele instanţei sau de preşedintele completului de judecatã. (3) Grefierul debutant participã la şedinţele de judecatã dupã însuşirea cunoştinţelor necesare pentru îndeplinirea acestei activitãţi. (4) La şedinţele de judecatã, grefierii sunt obligaţi sã aibã ţinuta vestimentarã corespunzãtoare instanţei unde funcţioneazã. Grefierii militari sunt obligaţi sã poarte uniforma militarã. ART. 55 Grefierul delegat la compartimentul executãri penale exercitã atribuţiile prevãzute de art. 110 şi 115-118. ART. 56 (1) Grefierul delegat la compartimentul de executãri silite are urmãtoarele atribuţii: a) consemneazã în registrul general de evidenţã cererile de încuviinţare a executãrii silite şi întocmeşte opisul alfabetic dupã numele creditorului şi al debitorului; b) participã, în calitate de grefier de şedinţã, la soluţionarea cauzelor privind încuviinţarea executãrii silite; c) elibereazã încheierile pronunţate de judecãtorul desemnat cu judecarea cauzelor privind executarea silitã; d) ţine evidenţa şi rãspunde de punerea în executare a hotãrârilor civile prin care s-au stabilit creanţe a cãror executare se face din oficiu; e) asigurã pãstrarea în bunã stare a dosarelor şi registrelor. (2) Grefierul delegat la compartimentul de executãri silite îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de judecãtorul delegat sau de preşedintele instanţei, conform legii. ART. 57 (1) Grefierul delegat la biroul executãri contravenţionale are urmãtoarele atribuţii: a) efectueazã înregistrãrile corespunzãtoare în registrele de punere în executare a hotãrârilor judecãtoreşti privind sancţiuni contravenţionale; b) întocmeşte şi expediazã în termen mandatele de executare a sancţiunii contravenţionale privind munca în folosul comunitãţii, cu respectarea dispoziţiilor legale; c) comunicã organelor financiare şi organelor de poliţie mãsurile dispuse prin hotãrârile judecãtoreşti; d) participã, în calitate de grefier de şedinţã, la şedinţele de judecatã, conform dispoziţiilor preşedintelui instanţei; e) rezolvã corespondenţa compartimentului de executãri contravenţionale şi rãspunde de expedierea ei; f) asigurã pãstrarea în bune condiţii a dosarelor şi registrelor. (2) Grefierul delegat la biroul executãri contravenţionale îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de preşedintele instanţei, conform legii. ART. 58 (1) Grefierul delegat pentru activitatea de înregistrare şi evidenţã a persoanelor juridice îndeplineşte urmãtoarele atribuţii: a) înregistreazã cererile formulate pentru acordarea personalitãţii juridice asociaţiilor, fundaţiilor, sindicatelor şi altor persoane juridice de drept privat fãrã scop patrimonial, pentru modificarea actelor constitutive, şi orice alte cereri privind acte sau fapte supuse înscrierii în registrele speciale de evidenţã a persoanelor juridice. Cererilor de înregistrare a modificãrilor actelor constitutive li se va atribui un numãr nou de dosar; b) întocmeşte, pãstreazã şi completeazã registrul general de dosare, opisul alfabetic, condica şedinţelor de judecatã şi registrul special al asociaţiilor şi fundaţiilor, federaţiilor, persoanelor juridice strãine, sindicatelor sau alte registre speciale, dupã caz; c) efectueazã înscrierea în registrele prevãzute în legi speciale a persoanei juridice în ziua rãmânerii irevocabile sau definitive, dupã caz, a hotãrârii judecãtoreşti de admitere a cererii de acordare a personalitãţii juridice; d) opereazã menţiunile privind modificarea actului constitutiv al statutului, dizolvarea, lichidarea, radierea persoanei juridice; e) elibereazã, la cerere, reprezentantului persoanei juridice certificatul de înscriere, care va cuprinde: denumirea persoanei juridice, sediul acesteia, durata de funcţionare şi data înscrierii în registrul special şi alte certificate, în condiţiile legii; f) asigurã publicarea lichidãrii asociaţilor sau fundaţiilor, prin afişare la uşa instanţei şi efectuarea altor formalitãţi de publicitate, în cazurile prevãzute de lege; g) comunicã Ministerului Justiţiei copii de pe hotãrârile judecãtoreşti privind constituirea, modificarea şi încetarea oricãrei asociaţii, fundaţii sau federaţii, precum şi de pe înscrisurile doveditoare, în termen de 3 zile de la data rãmânerii irevocabile a hotãrârii; h) comunicã organului financiar local în a cãrui razã teritorialã se aflã sediul persoanei juridice încheierea prin care s-a dispus înscrierea persoanei juridice, cu menţionarea numãrului de înscriere în registrul asociaţiilor şi fundaţiilor; i) asigurã arhivarea în condiţii corespunzãtoare a registrelor şi dosarelor. (2) Grefierul delegat pentru activitatea de înregistrare şi evidenţã a persoanelor juridice îndeplineşte, în limitele funcţiei, orice alte atribuţii stabilite de preşedintele instanţei sau de judecãtorul delegat, în condiţiile prevãzute de lege. ART. 59 (1) Grefierul delegat la organul financiar local are urmãtoarele atribuţii: a) înregistreazã cererile formulate pentru acordarea personalitãţii juridice a asociaţiilor de proprietari sau privind modificãrile referitoare la statut ori actul constitutiv; b) întocmeşte, completeazã şi pãstreazã: registrul general de dosare, opisul alfabetic, condica şedinţelor de judecatã şi registrul special al asociaţiilor de proprietari; c) întocmeşte citaţiile şi toate celelalte acte de procedurã dispuse de judecãtorul delegat; d) efectueazã comunicarea încheierilor cãtre petenţi şi Ministerul Public, dacã este cazul, urmãrind rãmânerea definitivã a încheierilor pronunţate, dupã care predã organului financiar exemplarul nr. 2 al actelor depuse de solicitanţi şi copie de pe încheierea rãmasã definitivã; e) participã la şedinţele de judecatã la termenele stabilite pentru soluţionarea cererilor de înregistrare formulate de asociaţiile de proprietari; f) asigurã pãstrarea în bune condiţii a registrelor şi dosarelor. (2) Grefierul delegat la organul financiar local îndeplineşte, în limitele funcţiei, orice alte atribuţii stabilite în sarcina sa de judecãtorul delegat sau de preşedintele instanţei. ART. 60 (1) Grefierul statistician are urmãtoarele atribuţii: a) efectueazã zilnic înregistrãrile de statisticã judiciarã, întocmeşte periodic dãrile de seamã statistice şi completeazã fişele inculpaţilor; b) exploateazã aplicaţia de statisticã judiciarã, colaborând sub acest aspect cu inspectorul sau referentul de specialitate; c) grefierul statistician de la tribunal verificã şi îndrumã personalul de la tribunalele specializate şi de la judecãtorii care înregistreazã şi centralizeazã datele statistice; d) efectueazã lucrãrile de statisticã judiciarã dispuse de Consiliul Superior al Magistraturii, pe care le înainteazã la Biroul de statisticã la datele fixate, şi orice alte situaţii statistice solicitate de Consiliul Superior al Magistraturii, preşedintele curţii de apel sau de preşedintele tribunalului, precum şi de Ministerul Justiţiei; e) are în pãstrare dãrile de seamã statistice şi fişele inculpaţilor, pe care le îndosariazã anual în mape speciale şi le conservã potrivit dispoziţiilor legale privind termenele de pãstrare a documentelor; f) colaboreazã cu comisiile judeţene de statisticã în vederea alcãtuirii şi predãrii buletinelor statistice, precum şi în legãturã cu alte activitãţi specifice. (2) Grefierul statistician îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de preşedintele instanţei, potrivit legii. (3) Activitatea desfãşuratã de grefierul statistician şi de personalul de la judecãtorii care executã lucrãrile de statisticã judiciarã este coordonatã de primul-grefier, respectiv grefierul şef al instanţei. ART. 61 Grefierul documentarist are urmãtoarele atribuţii: a) ţine evidenţa legislaţiei, jurisprudenţei şi doctrinei; b) informeazã periodic despre necesarul de carte sau de alte publicaţii; c) ţine evidenţa şi gestiunea bibliotecii; d) întocmeşte, la cererea conducerii instanţei, lucrãri privind modificãrile legislative; e) informeazã zilnic judecãtorii instanţei la care funcţioneazã cu privire la actele normative nou-apãrute şi la jurisprudenţa publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I. ART. 62 (1) Grefierul arhivar şi registratorul au urmãtoarele atribuţii: a) primesc, înregistreazã şi repartizeazã la secţii şi la celelalte compartimente actele de sesizare a instanţei, dosarele de la celelalte instanţe şi restul corespondenţei; b) expediazã dosarele soluţionate şi corespondenţa; c) primesc şi înregistreazã dosarele intrate, ţin evidenţa acestora şi a circulaţiei lor; d) întocmesc conceptele pentru citarea pãrţilor din procese, întocmesc citaţiile pentru primul termen şi urmãresc expedierea acestora; e) pun dosarele la dispoziţia publicului şi ţin evidenţa persoanelor care primesc dosarele spre studiu; f) pregãtesc dosarele pentru şedinţele de judecatã şi asigurã circulaţia acestora în cadrul instanţei, precum şi trimiterea lor la alte instanţe; g) informeazã persoanele care au calitatea de pãrţi ori sunt împuternicite de acestea, conform legii, asupra datelor solicitate din dosarele în care acestea sunt direct interesate; h) la judecãtorii şi tribunale, înainteazã instanţelor superioare dosarele în care s-a declarat apel sau recurs, iar la secţii, le predau la registratura generalã pentru înaintare; i) asigurã pãstrarea în bunã stare a dosarelor şi registrelor; j) pãstreazã, pe ani, dosarele soluţionate, mapele de hotãrâri, registrele şi condicile de şedinţã; k) participã anual la activitatea de arhivare şi întocmesc lista dosarelor aflate în conservare în arhiva instanţei; l) participã anual la activitatea de triere a dosarelor arhivate, la expirarea termenului de pãstrare. (2) Grefierul arhivar şi registratorul îndeplinesc, în limitele funcţiei, şi alte atribuţii stabilite de preşedintele instanţei sau al secţiei, potrivit legii. ART. 63 (1) Preşedintele instanţei poate desemna, dintre grefierii cu studii superioare, grefierul cu atribuţii privind stabilirea taxelor judiciare de timbru şi a timbrului judiciar. (2) Grefierul desemnat calculeazã, sub îndrumarea completului de judecatã, taxele judiciare de timbru şi timbru judiciar, datorate. ART. 64 (1) Inspectorul de specialitate sau referentul de la compartimentul personal funcţioneazã în cadrul departamentului economico-financiar şi administrativ, care îşi desfãşoarã activitatea la curţile de apel şi la tribunale, şi are urmãtoarele atribuţii: a) completeazã şi ţine la zi carnetele de muncã pentru întregul personal al curţii de apel sau al tribunalului, tribunalelor specializate şi judecãtoriilor din circumscripţia acestuia; b) întocmeşte, conduce şi înregisteazã la inspectoratul de muncã registrele de evidenţã a salariaţilor, în condiţiile legii; c) efectueazã lucrãrile privind încadrarea, promovarea şi încetarea activitãţii pentru personalul numit de preşedintele curţii de apel; d) completeazã şi înainteazã dosarele de pensie pentru tot personalul curţii de apel sau al tribunalului, tribunalelor specializate şi judecãtoriilor din circumscripţia acestuia; e) întreţine şi actualizeazã permanent baza de date informatizatã privind personalul de la instanţele din circumscripţia curţii de apel sau a tribunalului şi judecãtoriilor din circumscripţia acestuia şi asigurã menţinerea legãturii, prin sistemul informatizat, cu direcţia de specialitate din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii; pentru aspectele de ordin tehnic el va fi asistat de cãtre informatician; f) executã, în limitele funcţiei, şi alte sarcini date de preşedintele curţii de apel sau de preşedintele tribunalului. (2) Compartimentul personal de la nivelul curţii de apel coordoneazã activitatea compartimentelor similare ale tribunalelor din circumscripţia curţii şi realizeazã o evidenţã centralizatã. ART. 65 Agentul procedural are urmãtoarele atribuţii: a) comunicã actele procedurale, cu respectarea termenelor prevãzute de lege, persoanelor din localitatea unde se aflã sediul instanţei, depunând cel mai târziu a doua zi dovezile de înmânare; pentru cazuri urgente şi când dotarea instanţelor permite, comunicarea actelor de procedurã se va putea efectua prin agent procedural şi în alte localitãţi; b) îndeplineşte sarcinile stabilite de preşedintele instanţei şi serviciul de curier, primind şi predând în aceeaşi zi corespondenţa pentru destinatarii din localitate. ART. 66 Aprodul are urmãtoarele atribuţii: a) efectueazã, în şedinţele de judecatã, strigarea pãrţilor, martorilor, experţilor şi a celorlalte persoane chemate la instanţã şi îndeplineşte dispoziţiile date de preşedintele completului de judecatã; b) îndeplineşte unele dintre atribuţiile compartimentelor auxiliare (arhivã, registraturã) stabilite de preşedintele instanţei, cum ar fi: ataşarea actelor de procedurã la dosare, stocarea dosarelor în arhivã, supravegherea persoanelor care consultã dosarele, asigurarea transportului dosarelor la diferite compartimente, precum şi alte activitãţi; c) ajutã la pãstrarea ordinii şi curãţeniei în localul instanţei. ART. 67 (1) Personalul de specialitate informaticã este subordonat din punct de vedere administrativ preşedintelui instanţei. (2) Numãrul informaticienilor se stabileşte de cãtre preşedintele instanţei, cu avizul conform al direcţiei de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei. (3) Personalul de specialitate informaticã are urmãtoarele atribuţii: a) participã, la solicitarea Ministerului Justiţiei, la partea de analizã şi implementare a aplicaţiilor informatice comune privind activitatea instanţelor; b) asigurã exploatarea programelor informatice elaborate de Direcţia informaticã juridicã şi de Biroul de statisticã, la nivelul instanţelor judecãtoreşti, instalând produsele informatice şi controlând periodic respectarea, de cãtre operatorii de aplicaţie, a instrucţiunilor de utilizare; c) coordoneazã şi controleazã activitatea de informaticã juridicã la instanţele din circumscripţia la care funcţioneazã; d) asigurã iniţierea personalului instanţei în exploatarea aplicaţiilor; e) realizeazã aplicaţii la nivelul instanţelor judecãtoreşti; f) supravegheazã modul de utilizare a tehnicii de calcul şi ia mãsurile necesare pentru asigurarea bunei funcţionãri a acesteia. (4) Personalul de specialitate informaticã îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de preşedintele instanţei.
§ 3. Arhiva şi registratura
ART. 68 La fiecare instanţã funcţioneazã o registraturã şi o arhivã. ART. 69 (1) La instanţele cu volum mare de activitate poate funcţiona o registraturã generalã, precum şi câte o registraturã şi o arhivã pentru fiecare secţie, în baza hotãrârilor colegiilor de conducere. (2) Colegiile de conducere pot hotãrî organizarea de arhive distincte pentru completele specializate. ART. 70 La registratura generalã se întocmesc şi se pãstreazã: a) registre generale pentru înregistrarea actelor de sesizare, a dosarelor primite în apel, a dosarelor primite în recurs, a actelor de procedurã şi a corespondenţei; b) borderouri pentru expedierea prin poştã şi condici de predare a dosarelor, actelor de procedurã şi a restului corespondenţei. ART. 71 La instanţele la care nu existã grefier arhivar şef, unul dintre grefierii arhivari, desemnat de preşedintele instanţei, coordoneazã întreaga activitate de arhivã şi registraturã.
§ 4. Departamentul economico-financiar şi administrativ
ART. 72 (1) În cadrul curţilor de apel şi al tribunalelor funcţioneazã un departament economico-financiar şi administrativ, condus de un manager economic. (2) În cadrul departamentului economico-financiar şi administrativ funcţioneazã: a) compartimentul financiar-contabil; b) compartimentul administrativ. (3) Managerul economic este subordonat preşedintelui instanţei şi exercitã urmãtoarele atribuţii: a) conduce departamentul economico-financiar şi administrativ; b) rãspunde pentru organizarea şi ţinerea contabilitãţii financiare şi de gestiune, potrivit dispoziţiilor legale; c) coordoneazã activitatea de elaborare şi fundamentare a bugetului anual de venituri şi cheltuieli; d) îndeplineşte, pe baza delegãrii primite din partea ordonatorilor de credite, atribuţiile prevãzute de lege; e) rãspunde de utilizarea creditelor bugetare şi de realizarea veniturilor, folosirea cu eficienţã a sumelor primite de la bugetul de stat, bugetul asigurãrilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale, de integritatea bunurilor încredinţate instanţei, de organizarea şi ţinerea la zi a contabilitãţii şi de prezentarea la termen a situaţiilor financiare asupra stãrii patrimoniului aflat în administrare şi a execuţiei bugetare; f) coordoneazã activitatea de administrare a sediilor instanţelor şi ia mãsuri pentru asigurarea condiţiilor materiale în vederea desfãşurãrii corespunzãtoare a activitãţii acestora; g) elaboreazã programul pentru activitatea economicã şi administrativã a instanţelor în vederea realizãrii sarcinilor curente şi de perspectivã; h) ia mãsuri pentru elaborarea şi fundamentarea temelor de proiectare pentru lucrãrile de reparaţii curente şi capitale ale sediilor şi obiectivelor de investiţii; i) urmãreşte şi rãspunde de realizarea lucrãrilor de reparaţii şi a obiectivelor de investiţii; j) organizeazã ţinerea evidenţei tuturor imobilelor din proprietatea şi administrarea instanţelor, precum şi a celorlalte bunuri aflate în patrimoniul acestora; k) rãspunde de organizarea controlului financiar preventiv; l) informeazã Direcţia economicã din cadrul Ministerului Justiţiei cu privire la deficienţele constatate de organele de control ale statului, prin transmiterea unei copii de pe procesele-verbale întocmite, în vederea luãrii mãsurilor ce se impun, potrivit legii. (4) Managerul economic îndeplineşte orice alte atribuţii în domeniul sãu de activitate, stabilite de preşedintele curţii de apel sau al tribunalului, precum şi cele transmise de ministrul justiţiei. ART. 73 (1) Şeful compartimentului financiar-contabil îndeplineşte urmãtoarele atribuţii: a) conduce, coordoneazã şi rãspunde de activitatea compartimentului financiar-contabil; b) solicitã fondurile necesare desfãşurãrii activitãţii şi asigurã repartizarea lor la instanţe; c) desemneazã persoana care îndeplineşte atribuţiile de casier, de încasare şi platã a drepturilor bãneşti pentru personalul tribunalului, tribunalelor specializate şi judecãtoriilor, respectiv pentru cel al curţii de apel; d) urmãreşte respectarea dispoziţiilor legale privind plata drepturilor bãneşti şi recuperarea sumelor încasate necuvenit de personalul instanţelor; e) controleazã operaţiunile patrimoniale, exactitatea operaţiunilor contabile şi financiare din activitatea curentã, precum şi modul de efectuare a inventarierilor; f) comunicã compartimentului specializat din Ministerul Justiţiei date şi informaţii privind necesarul de credite, execuţia bugetarã, întocmirea balanţelor financiare, a dãrilor de seamã contabile şi alte situaţii solicitate; g) verificã situaţia lucrãrilor privind investiţiile, reparaţiile curente şi capitale, în vederea înscrierii acestora în limitele indicatorilor aprobaţi; h) coordoneazã şi rãspunde de buna organizare şi desfãşurare a activitãţii financiar-contabile de la biroul local de expertize tehnice judiciare de pe lângã tribunal. (2) Şeful compartimentului financiar-contabil executã, în limitele funcţiei, şi alte atribuţii prevãzute de lege ori stabilite de preşedintele curţii de apel sau, dupã caz, de preşedintele tribunalului ori de managerul economic. ART. 74 (1) Personalul din cadrul compartimentului financiar-contabil are urmãtoarele atribuţii: a) efectueazã lucrãrile pentru elaborarea şi fundamentarea proiectului de buget anual de venituri şi cheltuieli şi pentru deschiderea de credite lunare; b) efectueazã repartizarea creditelor deschise, pe articole şi alineate, pentru toate instanţele din circumscripţia tribunalului şi pentru curtea de apel, atunci când este cazul, urmãrind încadrarea cheltuielilor în limitele stabilite; c) organizeazã şi efectueazã operaţiile contabile privind evidenţa patrimoniului, activitatea de administrare şi inventariere a acestuia, casarea şi declasarea mijloacelor fixe şi a altor bunuri materiale; d) asigurã evidenţa contabilã pentru activitatea desfãşuratã de instanţe şi întocmeşte dãrile de seamã contabile trimestriale şi anuale; e) efectueazã lucrãrile legate de statele de funcţii, transformãrile şi transferurile de posturi şi opereazã modificãrile intervenite în privinţa salariilor şi celorlalte drepturi bãneşti; f) asigurã calculul şi plata drepturilor bãneşti, a cheltuielilor de delegare, detaşare, a avansurilor spre decontare, a garanţiilor gestionare şi altele, urmãrind justificarea şi decontarea lor în termen; g) urmãreşte execuţia şi decontarea lucrãrilor de investiţii, reparaţii capitale sau curente, pe baza situaţiilor de lucrãri prezentate de constructori. (2) Personalul din cadrul compartimentului financiar-contabil executã orice alte atribuţii stabilite de preşedintele curţii de apel, preşedintele tribunalului, managerul economic sau contabilul-şef. ART. 75 (1) Şeful compartimentului administrativ conduce şi coordoneazã activitatea acestui compartiment. (2) Personalul din cadrul compartimentului administrativ are urmãtoarele atribuţii: a) întocmeşte documentaţia pentru achiziţiile publice, serviciile şi lucrãrile necesare desfãşurãrii activitãţii instanţelor; b) asigurã aprovizionarea cu materiale de întreţinere şi uz gospodãresc, mijloace fixe şi obiecte de inventar sau alte bunuri necesare desfãşurãrii optime a activitãţii instanţelor; c) asigurã întreţinerea şi funcţionarea clãdirilor, instalaţiilor tehnico-sanitare şi de încãlzire, a celorlalte mijloace fixe şi obiecte de inventar din dotare; d) asigurã aprovizionarea cu carburanţi, lubrifianţi şi piese de schimb pentru autoturismele din dotarea instanţelor şi urmãreşte decontarea consumurilor; e) asigurã ordinea, curãţenia şi paza bunurilor în sediile instanţelor; f) întreprinde mãsuri pentru prevenirea şi stingerea incendiilor, precum şi pentru înlãturarea consecinţelor unor calamitãţi. (3) Personalul din cadrul compartimentului administrativ executã orice alte atribuţii stabilite de conducerea instanţelor. ART. 76 (1) La fiecare curte de apel funcţioneazã un inginer constructor. (2) Inginerul constructor are urmãtoarele atribuţii: a) asigurã legãtura dintre conducerea curţii de apel şi conducerile instanţelor din circumscripţia acesteia, cu proiectanţii, executanţii şi diriginţii de şantier, în ceea ce priveşte proiectarea şi/sau execuţia lucrãrilor de reparaţii curente, reparaţii capitale şi de investiţii; b) reprezintã conducerea curţii de apel şi a instanţelor din circumscripţia acesteia, în raporturile cu reprezentanţii instituţiilor avizatoare, în probleme de investiţii, consolidãri, reparaţii capitale şi curente, inclusiv cu cei ai Ministerului Justiţiei, scop în care obţine avize, autorizaţii de construcţie, precum şi reînnoirea acestora, potrivit atribuţiilor ce revin beneficiarului din reglementãrile în materie; c) asigurã informarea tehnicã periodicã şi, ori de câte ori este nevoie, a preşedintelui curţii de apel, a dispecerului responsabil pentru zona respectivã de la Direcţia investiţii şi administrativ din cadrul Ministerului Justiţiei, a managerului economic, precum şi a conducerilor instanţelor din circumscripţia curţii de apel; d) asigurã controlul tehnic periodic al imobilelor curţii de apel şi instanţelor din circumscripţia acesteia şi dispune, de la caz la caz, mãsurile necesare pentru prevenirea şi remedierea problemelor tehnice constatate, atât în cazul construcţiilor, cât şi al instalaţiilor aferente; e) ţine evidenţa patrimoniului, a situaţiei juridice a construcţiilor curţii de apel şi ale instanţelor din circumscripţia curţii de apel şi a modului de utilizare a terenurilor aferente; f) întocmeşte, verificã şi ţine la zi Cartea tehnicã a construcţiilor şi a instalaţiilor aferente ale curţii de apel şi instanţelor din circumscripţia acesteia, precum şi fişa tehnicã a acestora; g) participã, alãturi de şefii compartimentelor contabile de la tribunale şi de la curtea de apel, la fundamentarea necesarului lunar de credite, la repartizarea lunarã a creditelor alocate pe obiective şi categorii de lucrãri; face propuneri de valori pentru bugetul anual privind construirea şi reparaţiile imobilelor; h) face parte din comisia de casare a mijloacelor fixe; i) participã, din partea beneficiarului, în comisia de aplicare şi urmãrire a mãsurilor de protecţie a muncii, în cadrul instanţelor şi pe şantiere; j) întocmeşte sau participã la întocmirea documentaţiilor necesare solicitãrii de oferte pentru lucrãri de reparaţii curente la imobilele curţii de apel şi ale instanţelor aflate în circumscripţia acesteia; k) verificã întocmirea ofertelor prezentate din punct de vedere al corectitudinii lor şi solicitã, dacã este cazul, completãrile necesare; l) face parte din colectivul de analizã şi adjudecare a ofertelor de execuţie pentru lucrãrile de reparaţii curente, capitale şi de investiţii, dupã caz; m) face parte, în calitate de specialist desemnat din partea beneficiarului, din comisiile de licitaţie pentru execuţia lucrãrilor de investiţii, consolidare şi reparaţii capitale la sediile curţii de apel şi ale instanţelor din circumscripţia acesteia; n) verificã şi aprobã documentaţiile tehnico-economice, fãrã obligativitatea de a obţine acordul prealabil al ministerului, pentru lucrãrile de reparaţii curente şi intervenţii de urgenţã, pânã la valoarea stabilitã prin reglementãrile legale în vigoare; o) analizeazã, solicitã completãri sau restituie, dacã este cazul, pentru refacere acele documentaţii tehnico-economice ce urmeazã a fi transmise la Ministerul Justiţiei, în vederea verificãrii şi avizãrii lor; p) verificã situaţia stadiilor fizice aferente lucrãrilor de investiţii, consolidãri, reparaţii capitale şi curente la toate imobilele în execuţie aparţinând curţii de apel şi instanţelor din circumscripţia acesteia, în vederea respectãrii termenelor din graficul de execuţie aprobat şi a calitãţii lucrãrilor executate şi transmite lunar aceastã situaţie dispecerului de zonã; q) asigurã controlul periodic, ca reprezentant al beneficiarului, asupra diriginţilor de şantier privitor la derularea lucrãrilor în curs de execuţie; r) face parte, în calitate de reprezentant al beneficiarului, din comisiile de recepţie a lucrãrilor şi de recepţie finalã a obiectivelor ce se realizeazã în circumscripţia curţii de apel şi participã efectiv la verificarea modului de întocmire a cãrţilor tehnice ale construcţiilor, a completãrilor ulterioare, precum şi a modului de utilizare a construcţiilor, ulterior recepţiei. (3) Inginerul constructor îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de preşedintele instanţei.
§ 5. Biroul de informare şi relaţii publice
ART. 77 (1) Biroul de informare şi relaţii publice este organizat şi funcţioneazã potrivit dispoziţiilor <>Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public şi ale <>Ordonanţei Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activitãţii de soluţionare a petiţiilor, aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 233/2002 . (2) Biroul de informare şi relaţii publice asigurã legãturile instanţei cu publicul şi cu mijloacele de comunicare în masã, în vederea garantãrii transparenţei activitãţii judiciare, în condiţiile legii. (3) Biroul de informare şi relaţii publice asigurã activitatea de soluţionare în termen a petiţiilor, în condiţiile legii. ART. 78 (1) Biroul de informare şi relaţii publice este condus de un judecãtor desemnat de preşedintele instanţei ori de un absolvent al facultãţii de jurnalisticã sau de un specialist în comunicare, numit prin concurs sau examen. Conducãtorul biroului îndeplineşte şi rolul de purtãtor de cuvânt. (2) În cadrul biroului de informare şi relaţii publice funcţioneazã consilieri pentru informaţii publice şi unul sau mai mulţi grefieri desemnaţi de preşedintele instanţei. (3) Programul zilnic al biroului coincide cu programul de lucru al instanţei, într-o zi pe sãptãmânã fiind obligatorie stabilirea a 3 ore de funcţionare şi dupã-amiaza, dupã încheierea programului de lucru al instanţei. ART. 79 (1) Conducãtorul biroului de informare şi relaţii publice are urmãtoarele atribuţii: a) conduce şi coordoneazã activitatea biroului; b) organizeazã activitatea de furnizare pe loc a informaţiilor, atunci când acest lucru este posibil; c) analizeazã cererile de furnizare a informaţiilor publice, dispune cu privire la caracterul acestora - comunicate din oficiu, furnizabile la cerere sau exceptate de la liberul acces - şi ia mãsuri pentru rezolvarea solicitãrilor, potrivit legii, şi pentru transmiterea rãspunsurilor cãtre solicitanţi, în termenul legal; d) asigurã îndeplinirea obligaţiei legale de furnizare din oficiu a informaţiilor prevãzute de lege, prin afişare în locuri vizibile la sediul instanţei a înscrisurilor care sã cuprindã aceste informaţii şi prin publicarea lor pe pagina de Internet a instanţei; e) analizeazã petiţiile înregistrate şi dispune cu privire la modul de soluţionare, de redactare a rãspunsului, conexare sau clasare, sub coordonarea preşedintelui instanţei; f) repartizeazã petiţiile compartimentelor de specialitate, în funcţie de activitatea acestora, şi asigurã soluţionarea lor şi trimiterea rãspunsului în termenul legal; g) identificã ştirile difuzate de mass-media localã şi naţionalã, care au un impact negativ asupra activitãţii şi imaginii instanţei sau judecãtorilor ce funcţioneazã în cadrul acesteia, verificã veridicitatea informaţiilor şi asigurã informarea corectã a opiniei publice, exprimând poziţia instanţei faţã de problemele semnalate; h) redacteazã declaraţii de presã şi participã la interviuri, furnizând informaţiile de interes public, în scopul unei informãri corecte şi complete; i) sprijinã judecãtorii în exercitarea dreptului la replicã. (2) Conducãtorul biroului de informare şi relaţii publice îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de preşedintele instanţei, conform legii şi regulamentului. ART. 80 (1) Purtãtorul de cuvânt al instanţei are dreptul de a consulta documentele sau dosarele aflate la instanţã, având obligaţia de a respecta secretul de serviciu şi de a proteja informaţiile confidenţiale de care ia cunoştinţã. (2) Furnizarea de informaţii privind activitatea judiciarã poate fi restrânsã, în condiţiile legii, atunci când aceasta se face în interesul moralitãţii, al ordinii publice ori al securitãţii naţionale sau când interesele minorilor ori protecţia vieţii private a pãrţilor în proces o impun. Dreptul la liberul acces la informaţii poate fi restrâns şi atunci când, în împrejurãri speciale, instanţa apreciazã cã publicitatea ar fi de naturã sã aducã atingere intereselor justiţiei. ART. 81 (1) Grefierul din cadrul biroului de informare şi relaţii publice are urmãtoarele atribuţii: a) primeşte şi înregistreazã cererile de furnizare a informaţiilor publice; b) primeşte şi înregistreazã petiţiile adresate instanţei; c) prezintã conducãtorului biroului, zilnic, petiţiile şi cererile înregistrate; d) transmite cãtre compartimentele de specialitate solicitãrile de informaţii şi petiţiile, spre soluţionare; e) urmãreşte soluţionarea la timp a solicitãrilor şi petiţiilor şi aduce la cunoştinţa conducãtorului biroului orice problemã ivitã în derularea activitãţii; f) comunicã rãspunsurile cãtre petiţionari şi solicitanţi; g) redacteazã şi pune la dispoziţie publicului înscrisurile cu informaţiile care se comunicã din oficiu, precum şi formularele pentru solicitãrile de informaţii publice şi pentru reclamaţiile administrative; h) furnizeazã pe loc, atunci când este posibil, informaţiile publice solicitate; i) face menţiunile în registrul de petiţii şi în registrul pentru înregistrarea cererilor şi rãspunsurilor privind accesul la informaţiile publice; j) pãstreazã în mape separate petiţiile şi cererile, precum şi rãspunsurile date acestora. (2) Grefierul din cadrul biroului de informare şi relaţii publice îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de conducãtorul biroului, potrivit legii şi regulamentului.
SECŢIUNEA a VIII-a Evidenţa activitãţii instanţei
ART. 82 (1) Înregistrãrile în registrele şi condicile existente la fiecare instanţã se ţin, de regulã, în sistem informatizat. (2) Evidenţa în sistem informatizat se pãstreazã şi pe suport hârtie, prin listarea periodicã a înregistrãrilor şi legarea lor în mape distincte. (3) Pânã la generalizarea sistemului informatizat, la instanţele la care acesta nu existã, evidenţele se ţin pe suport hârtie, în registrele şi condicile prevãzute la art. 83. ART. 83 (1) Pentru evidenţa activitãţii instanţelor se întocmesc şi se pãstreazã: 1. Registrul general de dosare În acest registru se trec, în ordinea intrãrii, toate dosarele înregistrate la judecãtorii, tribunale, tribunale specializate, curţi de apel sau la secţiile acestora, cu rubricile stabilite în acest scop; sub acelaşi numãr se vor înregistra toate cererile depuse ulterior sau corespondenţa în legãturã cu dosarul. La instanţele unde existã registraturã generalã şi câte o registraturã şi o arhivã pentru fiecare secţie se ţine un registru la registratura generalã în care se va trece şi secţia la care a fost repartizat dosarul şi câte un registru general la fiecare secţie. Dupã numãrul dosarului înregistrat la secţie se va trece indicativul secţiei (C - civilã, P - penalã, CAF - contencios administrativ şi fiscal, Com. - comercialã) şi numãrul cu care a fost înregistrat la registratura generalã. La instanţele unde funcţioneazã mai multe secţii pentru aceeaşi materie se utilizeazã indicative numerice pentru identificarea acestora. În cazul utilizãrii înregistrãrilor în sistem informatizat, se va constitui un singur registru general de dosare care va conţine date suplimentare menite sã asigure obţinerea unor evidenţe derivate. În acest scop, registrul informatizat va fi completat, conform instrucţiunilor ce însoţesc programul de evidenţã, cu toate informaţiile prevãzute în structura bazei de date. Aceste date suplimentare, legate de fiecare cauzã, vor fi completate permanent în cursul judecãţii. La sfârşitul fiecãrei zile de lucru se va proceda la asigurarea bazei de date prin salvarea acesteia pe suport magnetic de tip compact-disc, conform instrucţiunilor de exploatare a bazei informatice. 2. Opisul alfabetic În acest registru se trec numele şi prenumele sau, dupã caz, denumirea pãrţilor din dosar, inclusiv a celor introduse ulterior în proces, precum şi numãrul dosarului. La instanţele la care funcţioneazã secţii, opisul alfabetic se ţine pe secţii. 3. Registrul informativ În acest registru se menţioneazã, pentru fiecare dosar trecut în ordinea numericã, primul termen de judecatã şi termenele ulterioare; data ieşirii dosarului din arhivã şi persoana cãreia i s-a predat, data reintrãrii dosarului în arhivã; numãrul şi data sentinţei, deciziei sau încheierii, dupã caz, şi soluţia pe scurt; data trimiterii dosarului la alte instanţe, la parchet sau la alte autoritãţi şi data revenirii dosarului, conexarea sau ataşarea dosarului la alt dosar. La instanţele unde funcţioneazã secţii se ţine câte un registru informativ pentru fiecare secţie. 4. Registrul de termene al arhivei În acest registru se trec toate dosarele pe termenele de judecatã fixate, consemnându-se numãrul şi data înregistrãrii lor. La instanţele la care funcţioneazã secţii se ţine câte un registru de termene pentru fiecare secţie. 5. Condica şedinţelor de judecatã În acest registru se trec, în ordinea înscrisã în listã, dosarele din fiecare şedinţã, separat pe complete, noul termen de judecatã în caz de amânare a judecãţii, hotãrârea pronunţatã şi numãrul acesteia, precum şi iniţialele judecãtorului care o va redacta. La judecãtoriile cu volum mare de activitate se ţin douã condici, una pentru cauzele penale şi una pentru cauzele civile. La instanţele unde funcţioneazã secţii se ţine câte o condicã pentru fiecare secţie; la instanţele unde nu existã secţii, condicile se ţin pe materii. La curţile de apel şi tribunale se ţin condici separate pentru activitatea de primã instanţã, de apel şi de recurs. Se vor ţine condici separate pentru şedinţele de judecatã desfãşurate în camera de consiliu, pentru şedinţele de judecatã privind adopţia, pentru şedinţele de judecatã a sesizãrilor privind efectuarea percheziţiilor şi a interceptãrilor şi înregistrãrilor convorbirilor telefonice şi a şedinţelor de judecatã a recursurilor soluţionate prin încheiere. 6. Registrul privind arestarea preventivã În acest registru se vor face urmãtoarele menţiuni: numãrul curent; numele şi prenumele învinuitului/inculpatului; numãrul şi data adresei parchetului; numãrul dosarului instanţei; data şi soluţia pronunţatã; numãrul şi data mandatului de arestare preventivã; durata arestãrii, cu indicarea datei la care începe mãsura şi a datei la care expirã; numele şi prenumele judecãtorului care a emis mandatul; data declarãrii recursului; data înaintãrii recursului la instanţa de control judiciar; soluţia instanţei de recurs, precum şi prelungirile arestãrii preventive. 7. Registrul de evidenţã a mandatelor de arestare preventivã emise de judecãtor în cursul judecãţii În acest registru se vor face urmãtoarele menţiuni: numãrul curent; numele şi prenumele inculpatului; numãrul dosarului; numãrul şi data încheierii prin care s-a dispus arestarea; numãrul şi data mandatului de arestare preventivã; durata arestãrii, cu indicarea datei la care începe mãsura şi a datei la care expirã; data declarãrii recursului; data înaintãrii dosarului la instanţa de recurs; soluţia instanţei de recurs; observaţii. Instanţa de recurs va ţine un registru distinct pentru aceste speţe. În cazul cãilor de atac de reformare, în aceste registre se trec, în ordinea datei declarãrii cãilor de atac, calea de atac promovatã, numele şi prenumele pãrţii care a declarat calea de atac, numãrul dosarului, numãrul şi data pronunţãrii hotãrârii atacate, data declarãrii cãii de atac, data înaintãrii dosarului la instanţa competentã, data restituirii dosarului, observaţii. În cazul cãilor de atac de retractare, în registre se vor trece, în ordinea datei declarãrii cãilor de atac, calea de atac promovatã, numele şi prenumele pãrţii care a declarat calea de atac, numãrul dosarului, numãrul şi data pronunţãrii hotãrârii atacate, data declarãrii cãii de atac, numãrul şi data hotãrârii prin care s-a soluţionat calea de atac, observaţii. 8. Registrul de evidenţã a sesizãrilor privind autorizarea efectuãrii percheziţiilor date de judecãtor în cursul urmãririi penale În acest registru se vor face urmãtoarele menţiuni: numãrul curent, numãrul şi data adresei parchetului, numãrul dosarului instanţei, numãrul şi data încheierii, numãrul de autorizaţie, data şi ora emiterii, numele şi prenumele persoanei, sediul unitãţii publice sau al persoanei juridice la care se efectueazã percheziţia, a sistemelor informatice şi a suporturilor de stocare a datelor informatice, perioada de valabilitate a autorizaţiei de percheziţie, numele şi prenumele judecãtorului care a emis autorizaţia. Registrul de evidenţã a sesizãrilor privind autorizarea efectuãrii percheziţiilor nu este destinat publicitãţii. 9. Registrul de evidenţã a sesizãrilor privind confirmarea şi autorizarea interceptãrilor şi înregistrãrilor pe bandã magneticã sau pe orice alt tip de suport În acest registru se vor face urmãtoarele menţiuni: numãrul curent; numãrul şi data adresei parchetului, data înregistrãrii cererii persoanei vãtãmate; numãrul dosarului instanţei; data pronunţãrii încheierii; numãrul de autorizaţie, data şi ora emiterii; numele, prenumele, mijlocul de comunicare sau locul supus supravegherii; judecãtorul care a emis autorizaţia; data comunicãrii de cãtre parchet a finalizãrii operaţiunii de interceptare şi înregistrare; data efectuãrii comunicãrii cãtre persoana a cãrei convorbire sau comunicare a fost interceptatã; data prelungirii. Registrul de evidenţã a sesizãrilor privind autorizarea efectuãrii interceptãrilor şi înregistrãrilor pe bandã magneticã sau pe orice tip de suport nu este destinat publicitãţii. 10. Registrul privind evidenţa şi punerea în executare a plângerilor introduse împotriva actelor şi mãsurilor luate de procuror în faza urmãririi penale În acest registru se vor face urmãtoarele menţiuni: numãrul curent; numãrul dosarului şi data înregistrãrii, numele şi prenumele petentului, numãrul şi data rezoluţiei sau ordonanţei, data pronunţãrii şi soluţia, data declarãrii recursului, data trimiterii dosarului la instanţa de recurs, numãrul dosarului instanţei de recurs, numãrul deciziei pronunţate în recurs, cheltuieli judiciare, punerea în executare a cheltuielilor judiciare, menţiuni cu privire la modul de închidere a poziţiei, semnãtura judecãtorului delegat. 11. Registrul de evidenţã a cãilor de atac declarate împotriva hotãrârilor civile şi penale În acest registru se trec, în ordinea datei declarãrii apelurilor sau, dupã caz, a recursurilor: numele şi prenumele pãrţii care a declarat apelul sau recursul; numãrul dosarului, data declarãrii cãii de atac şi data înaintãrii dosarului la instanţa competentã. 12. Registrul de evidenţã a redactãrii hotãrârilor În acest registru se trec în ordinea numericã, separat pe materii, dupã caz, toate sentinţele, deciziile sau încheierile pronunţate şi se noteazã: numãrul dosarului, numele judecãtorului care a redactat hotãrârea, data predãrii de cãtre judecãtor a conceptului pentru tehnoredactare, data redactãrii (care se considerã data depunerii la mapã a hotãrârii tehnoredactate, fãcându-se, când este cazul, menţiune separatã despre data predãrii de cãtre judecãtor a conceptului pentru tehnoredactare). 13. Registrul de evidenţã şi punere în executare a hotãrârilor penale În acest registru se trec, în ordinea numericã, hotãrârile penale, înscriindu-se datele şi lucrãrile prevãzute în art. ... Evidenţa în legãturã cu amânarea sau întreruperea executãrii pedepselor privative de libertate, a mãsurii educative a internãrii minorului într-un centru de reeducare şi a plãţii amenzii, eşalonatã în rate lunare, se ţine separat. Se va ţine separat o evidenţã a condamnaţilor la pedeapsa închisorii cu suspendarea condiţionatã a executãrii sau cu suspendarea condiţionatã a executãrii sub supraveghere, precum şi a celor condamnaţi la închisoare cu executare la locul de muncã. Separat se va ţine şi evidenţa condamnaţilor de alte instanţe, care executã pedeapsa la locul de muncã în una dintre unitãţile din circumscripţia instanţei. 14. Registrul de evidenţã şi punere în executare a încheierilor penale pronunţate în recurs În acest registru se vor face urmãtoarele menţiuni: numãrul curent, data încheierii, numãrul dosarului, numele şi prenumele inculpatului, domiciliul inculpatului sau locul de detenţie, soluţia pronunţatã în recurs, cheltuielile judiciare în recurs, data trimiterii şi confirmãrii primirii extrasului, data trimiterii şi confirmãrii titlului executoriu pentru cheltuielile judiciare, menţiuni cu privire la modul de închidere a poziţiei, semnãtura judecãtorului delegat. 15. Registrul de evidenţã şi punere în executare a hotãrârilor civile În acest registru se ţine evidenţa creanţelor stabilite prin hotãrâri judecãtoreşti pentru care executarea se face din oficiu, inclusiv cele care provin din amenzi contravenţionale. 16. Registrele judecãtorilor-sindici La secţiile comerciale ale tribunalelor, respectiv la tribunalele comerciale se pãstreazã registre pentru evidenţa mãsurilor luate şi a operaţiunilor efectuate de judecãtorul-sindic, în condiţiile legii. 17. Registrul valorilor şi corpurilor delicte În acest registru de evidenţã se va face descrierea amãnunţitã a valorilor care constituie mijloc de probã în procesele civile, precum şi, separat de aceasta, a obiectelor-corpuri delicte, arãtându-se starea calitativã, materialul din care sunt confecţionate, dimensiunile, greutatea, marca de fabricã, seria, culoarea, precum şi orice alte elemente de identificare pentru a se evita confuzia sau posibilitatea de înlocuire. Aceastã evidenţã se completeazã cu procesul-verbal de primire şi cu procesul-verbal încheiat la sfârşitul fiecãrui an, potrivit art. 131 alin. (3) din prezentul regulament. 18. Registrul de intrare-ieşire a corespondenţei administrative În acest registru se înregistreazã corespondenţa care nu are legãturã cu dosarele. Corespondenţa de serviciu care nu este destinatã publicitãţii se va înregistra într-un registru separat. La fiecare instanţã se ţine un singur registru de intrare-ieşire a corespondenţei administrative. 19. Registrul de evidenţã a petiţiilor În acest registru se vor înscrie în ordinea primirii toate petiţiile adresate instanţei, cu menţionarea datei primirii, a termenului fixat pentru soluţionare, a compartimentului cãruia i-au fost repartizate şi a datei înaintãrii la acest compartiment, a datei la care rãspunsul redactat a fost înaintat spre semnare persoanei competente, a datei la care rãspunsul a fost comunicat petiţionarului sau, dupã caz, cu menţionarea altei soluţii date petiţiei (conexare sau clasare). 20. Registrul de evidenţã pentru înregistrarea cererilor şi rãspunsurilor privind accesul la informaţiile de interes public Acest registru cuprinde: numãrul şi data cererii, numele şi prenumele solicitantului, informaţiile solicitate şi rãspunsul comunicat. La rubrica rãspuns se va trece: a) da - acces liber la informaţii; b) termen - 30 de zile, dacã soluţionarea necesitã un termen de rãspuns; c) trimis la altã instituţie; d) nu - informaţie exceptatã; e) nu - informaţie inexistentã. 21. Registrul de control În acest registru se vor înscrie constatãrile şi mãsurile dispuse de cãtre persoana care efectueazã controlul, menţionându-se numãrul şi data actului de control. La curţile de apel şi tribunale se va ţine câte un registru de control şi la fiecare secţie. 22. Registrul privind evidenţa practicii instanţelor de control judiciar În acest registru se înregistreazã toate dosarele sosite de la instanţele de control judiciar, soluţiile pronunţate în cãile de atac şi caracterul reformãrii. 23. Registrul special pentru înregistrarea datelor privind cazierul fiscal În acest registru se vor face urmãtoarele menţiuni: numãrul curent; numele şi prenumele condamnatului, datele de stare civilã, codul numeric personal; domiciliul; infracţiunea sãvârşitã; hotãrârea pronunţatã; mãsuri asigurãtorii ori mãsuri privind latura civilã; comunicarea hotãrârii cãtre Ministerul Finanţelor Publice; semnãtura judecãtorului-delegat. (2) Pentru evidenţa activitãţii instanţelor vor fi ţinute orice alte registre prevãzute de lege sau stabilite de Consiliul Superior al Magistraturii. ART. 84 (1) Hotãrârile redactate şi motivate, inclusiv încheierile pronunţate în conformitate cu art. 673^5 din Codul de procedurã civilã, încheierile de amânare a pronunţãrii, încheierile privind îndreptarea erorilor materiale şi încheierile privind lãmurirea sau completarea dispozitivului hotãrârilor, se pãstreazã în mape. (2) Pentru celelalte categorii de încheieri se pot ţine mape separate pe materii, în funcţie de specificul instanţei. (3) Fiecare mapã conţine, de regulã, câte 100 de hotãrâri, grupate în ordine numericã pe ani şi, separat, pe materii. La mapã se pune al doilea exemplar al hotãrârii, semnat de toţi membrii completului de judecatã şi de grefier. (4) Mapele se ţin pe secţii, separat, dupã cum hotãrârile sunt pronunţate în primã instanţã, în apel sau în recurs. (5) Este interzisã scoaterea mapelor din instanţã. De asemenea, este interzisã scoaterea hotãrârilor din mape. (6) Mapele se pãstreazã de grefierul-şef sau, dupã caz, de grefierul şef de secţie timp de 6 luni de la data ultimei hotãrâri, dupã care se predau la arhivã, în conservare. ART. 85 La judecãtorii, tribunale, tribunale specializate şi curţi de apel se înfiinţeazã dosarele administrative prevãzute de lege, cu respectarea normelor tehnice privind înregistrarea, selecţionarea şi pãstrarea documentelor, precum şi mapele ce cuprind dãrile de seamã statistice. ART. 86 (1) La sfârşitul fiecãrui an, dupã ultima operaţie, în fiecare registru se va întocmi un proces-verbal de închidere, care va fi semnat de preşedintele instanţei şi primul-grefier, respectiv grefierul-şef sau, dupã caz, preşedintele de secţie şi grefierul şef de secţie, aplicându-se ştampila instanţei. (2) Pentru registrele de evidenţã a valorilor se aplicã în mod corespunzãtor normele generale referitoare la inventarierea bunurilor materiale şi bãneşti.
CAP. III Desfãşurarea activitãţii administrativ-judiciare a instanţelor
SECŢIUNEA I Raporturile de serviciu cu publicul
ART. 87 (1) Personalul instanţelor este obligat sã îndeplineascã îndatoririle ce îi revin potrivit legii şi regulamentelor. (2) Pentru depunerea cererilor şi a actelor sau obţinerea de informaţii, persoanele interesate se pot adresa, dupã caz, preşedintelui instanţei sau înlocuitorului acestuia, preşedintelui de secţie, judecãtorului de serviciu, biroului de informare şi relaţii publice sau personalului de la registraturã şi arhivã. (3) În incinta instanţei, în locuri vizibile pentru public, vor fi afişate regulile de conduitã, precum şi îndrumãri cãtre compartimentele care au relaţii cu publicul. (4) La aceste compartimente se vor pune la dispoziţia publicului materiale informative ajutãtoare pentru o mai bunã adresabilitate. (5) Preşedintele instanţei, cu aprobarea colegiului de conducere, va desemna, dacã se impune, prin rotaţie, unul sau mai mulţi judecãtori de serviciu care îndeplinesc urmãtoarele atribuţii: a) primesc actele de sesizare a instanţei şi verificã dacã sunt îndeplinite cerinţele prevãzute de normele procedurale; b) iau mãsurile necesare în scopul pregãtirii judecãţii, astfel încât sã se asigure soluţionarea fãrã întârziere a acţiunilor şi cererilor primite, cu respectarea normelor de repartizare aleatorie a cauzelor. (6) Registratura şi arhiva vor fi deschise zilnic pentru public minimum 4 ore, repartizate în funcţie de programul şedinţelor de judecatã. ART. 88 (1) Programul de lucru la instanţe este de 8 ore zilnic, timp de 5 zile pe sãptãmânã; programul începe de regulã la ora 8,00 şi se încheie la ora 16,00. (2) Programarea în şedinţele de judecatã a judecãtorilor se face în raport cu nevoile instanţei, asigurându-se acestora şi timpul necesar pregãtirii profesionale. (3) În cazuri excepţionale, în materie penalã, şedinţele de judecatã pot fi stabilite şi în zile nelucrãtoare. ART. 89 (1) Şedinţele de judecatã încep de regulã la ora 8,30, putând fi fixate şi şedinţe succesive, iar în cazuri justificate, şi dupã-amiaza. (2) Ora de chemare a pãrţilor în faţa instanţei se va fixa în funcţie de programarea şedinţelor de judecatã. (3) În caz de amânare a judecãrii cauzei, atunci când pãrţile convin, instanţa va putea fixa o orã de strigare a dosarelor pentru termenul urmãtor. ART. 90 Purtarea ecusonului în incinta instanţei este obligatorie pentru personalul auxiliar de specialitate, inclusiv cel conex, şi pentru personalul economico-financiar şi administrativ. ART. 91 (1) Accesul publicului este permis: a) în sãlile de şedinţã, cu 30 de minute înainte de deschiderea şedinţelor de judecatã; b) la compartimentele care desfãşoarã activitãţi cu publicul, potrivit programului stabilit, precum şi în orele de audienţã. (2) Programul şedinţelor de judecatã şi programul de lucru cu publicul se aduc la cunoştinţã prin afişare la loc vizibil. ART. 92 (1) Scoaterea din incinta instanţelor a dosarelor, actelor şi lucrãrilor, în afara cazurilor prevãzute de lege şi de prezentul regulament, este interzisã. (2) Dosarele şi evidenţele instanţei privitoare la activitatea de judecatã pot fi consultate de persoanele care justificã un interes legitim, precum şi de ziariştii acreditaţi, cu respectarea ordinii de solicitare şi a mãsurilor de asigurare a integritãţii documentelor. Cererea, cu datele de identificare a solicitantului, se va depune la dosarul cauzei. Ea va fi aprobatã de persoana care coordoneazã activitatea compartimentului arhivã, ţinând seama de prioritãţile impuse de buna desfãşurare a procesului în cauza respectivã. (3) Accesul la dosar şi la evidenţele instanţei este permis cu respectarea dispoziţiilor art. 31 din Constituţia României, republicatã, şi ale <>art. 14 din Legea nr. 544/2001 privind accesul la informaţiile de interes public. (4) Documentele prevãzute la alin. (2) se studiazã numai în arhivã, dupã identificarea solicitantului, prin verificarea actului de identitate, a procurii sau a delegaţiei şi notarea numelui şi prenumelui acestuia. Dupã studiere, se verificã integritatea documentelor. (5) Au prioritate la consultarea dosarului cauzei pãrţile, avocaţii sau reprezentanţii pãrţilor, experţii şi interpreţii desemnaţi în cauzã. (6) Dosarele privind cauzele care au fost sau sunt judecate în şedinţã secretã, cele privind adopţiile, precum şi cele privind autorizarea efectuãrii percheziţiilor şi confirmarea şi autorizarea interceptãrilor şi înregistrãrilor convorbirilor telefonice pot fi consultate numai de cãtre persoanele menţionate la alin. (5), în condiţiile legii. În acelaşi mod pot fi consultate documentele şi evidenţele speciale ale instanţei care presupun confidenţialitate.
SECŢIUNEA a II-a Activitatea premergãtoare şedinţei de judecatã şi de rezolvare a lucrãrilor cu caracter administrativ
ART. 93 (1) Actele de sesizare a instanţei, depuse personal sau prin reprezentant, sosite prin poştã, curier ori fax, se depun la registraturã unde, în aceeaşi zi primesc datã certã, dupã care se predau preşedintelui instanţei sau, dupã caz, judecãtorului de serviciu, având ataşate dovezile privind modul în care au fost transmise. (2) Dupã rezoluţia preşedintelui sau a judecãtorului de serviciu, actele de sesizare primesc numãr din registrul general de dosare. (3) Celelalte cereri şi acte de orice naturã, inclusiv corespondenţa cu caracter administrativ, sosite prin poştã, curier, fax, e-mail sau prin orice alt mijloc de comunicare, se înregistreazã în registrul general de dosare, registrul de intrare-ieşire a corespondenţei administrative ori registrul de evidenţã a petiţiilor, dupã caz, şi se prezintã preşedintelui împreunã cu dovezile de expediere. (4) Dovezile de comunicare a procedurilor se primesc la registratura instanţei sub semnãturã, dupã caz se predau arhivarului care le ataşeazã la dosar, fãcându-se menţiune despre aceasta pe conceptul de citare. (5) Actele şi cererile de orice naturã, prezentate de justiţiabili sau de reprezentanţii lor, inclusiv avocaţi, preşedintelui instanţei ori judecãtorului de serviciu, primesc datã certã la prezentarea lor, prin aplicarea ştampilei de intrare a instanţei respective, iar dupã rezolvare se predau registratorului care le înregistreazã potrivit prevederilor alin. (1) sau (3), dupã caz. (6) Partea sau reprezentantul acesteia care prezintã personal la instanţã actul de sesizare poate primi, sub semnãturã depusã pe act, termen de judecatã în cunoştinţã, cu respectarea criteriului repartizãrii aleatorii a cauzelor, în afarã de cazul în care legea dispune altfel. (7) Documentele şi înscrisurile care nu pot fi ataşate la dosar, precum şi obiectele ce servesc ca mijloc de probã vor fi predate direct grefierului şef de secţie, respectiv grefierului-şef, cu respectarea dispoziţiilor prezentului regulament privind gestiunea corpurilor delicte. (8) Înregistrarea, evidenţa şi pãstrarea documentelor ce nu sunt destinate publicitãţii se vor face în condiţiile prevãzute de lege. (9) Plicurile conţinând corespondenţa cu caracter confidenţial se înregistreazã în registrul de intrare a corespondenţei, cu aceastã menţiune, fãrã a fi desfãcute, dupã care se predau destinatarului. ART. 94 (1) Înregistrarea statisticã a cererilor, formarea dosarelor, întocmirea conceptelor de citare, emiterea procedurilor de chemare în faţa instanţei şi comunicarea copiilor de pe actele de sesizare a instanţei se fac imediat dupã fixarea termenului de judecatã, pentru cauzele de naturã urgentã, sau cel mai târziu a doua zi lucrãtoare, în celelalte cauze. Persoana care întocmeşte procedurile va face menţiune, pe conceptul de citare, despre data predãrii acestora spre expediere. (2) Expedierea corespondenţei se va realiza prin poştã, agent procedural sau curier, prin fax ori e-mail sau prin orice alt mijloc de comunicare ce poate fi identificat şi supravegheat şi care sã asigure caracterul oficial al acesteia. ART. 95 (1) În vederea repartizãrii pe complete şi a stabilirii primului termen de judecatã, dosarele nou-formate vor fi transmise persoanei desemnate cu repartizarea aleatorie a cauzelor. (2) Repartizarea cauzelor se va efectua în sistem informatic prin programele MJREP sau ECRIS. (3) În cazul în care repartizarea în sistem informatic nu se poate aplica din motive obiective, repartizarea cauzelor se efectueazã prin metoda sistemului ciclic. Repartizarea aleatorie în sistem informatic sau ciclic se realizeazã o singurã datã, urmând ca în situaţiile în care pe parcursul desfãşurãrii procesului apar incidente procedurale sã se recurgã la regulile stabilite în prezentul regulament. (4) Pentru aplicarea criteriului aleatoriu în sistem informatic sau ciclic, dosarele se înregistreazã în ordinea sosirii la instanţã şi se repartizeazã în aceeaşi ordine de cãtre persoana sau persoanele desemnate anual de preşedintele instanţei, cu avizul colegiului de conducere. (5) Pentru aplicarea criteriului aleatoriu, completele se vor constitui la începutul fiecãrui an şi se numeroteazã pe instanţã sau, dupã caz, pe secţii, ţinându-se seama de materiile în care se judecã, de specializarea completelor şi de faza procesualã în care se aflã cauzele, respectiv fond, apel sau recurs. Modificarea numãrului completelor de judecatã sau schimbarea judecãtorilor care le compun se va putea realiza doar pentru motive obiective, în condiţiile legii. (6) În cazul existenţei unui sistem computerizat automat de gestiune a activitãţii de înregistrare a actelor de sesizare, preşedintele instanţei urmãreşte ca utilizarea acestuia sã se realizeze conform instrucţiunilor. (7) La sfârşitul fiecãrei zile se listeazã cauzele repartizate în ziua respectivã, ţinându-se o evidenţã separatã a listelor. (8) Pentru repartizarea aleatorie a cauzelor urgente, atât în materie penalã, cât şi în materie civilã, se vor respecta programele informatice sau, dupã caz, metoda sistemului ciclic privind repartizarea aleatorie pentru completele specializate. (9) Toate modificãrile aduse compunerii completului de judecatã ori repartizãrii dosarelor în condiţiile prezentului regulament vor fi evidenţiate în programele informatice de repartizare aleatorie. În situaţia în care programele informatice nu permit asemenea evidenţe, se va ţine un registru special pentru evidenţierea acestor modificãri, sub semnãtura persoanei sau a persoanelor desemnate cu repartizarea aleatorie a cauzelor. (10) Încheierile şi procesele-verbale întocmite în procedura repartizãrii aleatorii a cauzelor vor fi pãstrate în mape separate. ART. 96 Prin metoda sistemului ciclic dosarele sunt preluate de persoana sau persoanele desemnate potrivit art. 95 alin. (4), care repartizeazã câte un dosar, în ordine, completelor de judecatã stabilite conform art. 95 alin. (5). Aceeaşi regulã se aplicã la repartizarea cauzelor cãtre completele specializate. ART. 97 Dosarele repartizate pe complete în mod aleatoriu vor fi preluate de preşedintele sau de unul dintre judecãtorii completului de judecatã, care va lua mãsurile necesare în scopul pregãtirii judecãţii, astfel încât sã se asigure soluţionarea cu celeritate a cauzelor. ART. 98 (1) Incidentele procedurale referitoare la compunerea completelor de judecatã se vor soluţiona cu respectarea normelor de procedurã şi a normelor de repartizare aleatorie a cauzelor. (2) Incidentele procedurale referitoare la toţi membrii completului de judecatã, precum incompatibilitatea, recuzarea sau abţinerea, se vor soluţiona de completul cu numãrul imediat urmãtor, care judecã în aceeaşi materie. Dacã în materia respectivã nu existã decât un singur complet de judecatã, incidentele procedurale referitoare la toţi membrii completului vor fi soluţionate de completul imediat urmãtor, indiferent de materia în care judecã. (3) Dacã în urma soluţionãrii incidentelor procedurale prevãzute la alin. (2) se constatã cã, din motive prevãzute de lege, completul cãruia i-a fost repartizatã aleatoriu cauza nu este în mãsurã sã judece, dosarul se repartizeazã completului care a soluţionat incidentul procedural. (4) În situaţia în care incidentele procedurale se referã la o parte din membrii completului de judecatã, soluţionarea acestora se va face de cãtre un complet constituit prin includerea judecãtorului sau a judecãtorilor stabiliţi prin planificarea de permanenţã, pe materii, realizatã cel puţin semestrial. Completul de judecatã astfel constituit va pãstra cauza pentru judecatã, în situaţia în care, în urma soluţionãrii incidentelor procedurale, se va stabili cã judecãtorul sau judecãtorii cu privire la care s-au invocat incidentele procedurale nu pot participa la judecarea cauzei. Dacã judecata se amânã, la termenul urmãtor constituirea completului se face cu judecãtorul de permanenţã planificat pentru acea zi. (5) Planificarea de permanenţã se face de preşedintele instanţei sau, dupã caz, de preşedintele secţiei, cu acordul colegiului de conducere, ţinându-se cont de completele de judecatã din care face parte judecãtorul, având prioritate asigurarea timpului necesar studierii dosarului. În cadrul planificãrii de permanenţã se vor avea în vedere şi situaţiile în care judecãtorii lipsesc din instanţã. (6) În caz de absenţã, compunerea completului de judecatã se va realiza prin participarea judecãtorilor din planificarea de permanenţã, desemnaţi conform alin. (4) şi (5), întocmindu-se în acest sens un proces-verbal. ART. 99 (1) Incidentele procedurale, altele decât cele prevãzute în art. 98 alin. (2)-(4) şi (6), ivite în cursul procesului vor fi soluţionate cu respectarea continuitãţii completului de judecatã, în condiţiile legii, precum şi a normelor privind repartizarea aleatorie, în cazul în care nu se poate aplica principiul continuitãţii. (2) Transpunerea cauzei de la o secţie la alta, în cadrul aceleiaşi instanţe, se va realiza prin încheiere. La instanţele la care dosarele se înregistreazã separat pe secţii, secţia competentã care primeşte dosarul va da acestuia un numãr nou şi va proceda la repartizarea lui aleatorie. La instanţele la care dosarele nu se înregistreazã separat pe secţii, dosarul îşi pãstreazã numãrul şi va fi transpus la completul similar care judecã în aceeaşi zi, la secţia competentã, sau, dacã în ziua respectivã nu existã şedinţã de judecatã la aceastã secţie, la completul imediat urmãtor al secţiei competente. (3) În situaţia recalificãrii cãilor de atac se va proceda astfel: dacã apelul este recalificat în recurs, completul de judecatã va fi întregit cu un judecãtor din lista de permanenţã, iar dacã recursul este recalificat în apel, completul de judecatã va fi format din primii 2 judecãtori ai completului de recurs. (4) În caz de disjungere, dosarul nou-format se repartizeazã aceluiaşi complet pentru respectarea principiului continuitãţii. (5) Repunerea pe rol a cauzei dupã suspendare, pentru continuarea judecãţii sau pentru perimare, se va realiza de cãtre completul care a dispus suspendarea. În cazul în care completul care a dispus suspendarea a fost desfiinţat sau membrii acestuia nu mai funcţioneazã în cadrul instanţei, dosarul se va repartiza completului care va avea acelaşi numãr în noua configuraţie. În situaţia în care nu existã un asemenea complet, dosarul se va repartiza completului imediat urmãtor competent sã judece cauza, corespunzãtor fazei procesuale în care se aflã aceasta. Aceeaşi rezolvare se va da cererilor de îndreptare a erorilor materiale şi cererilor de completare a hotãrârii. (6) Repartizarea cauzelor trimise spre rejudecare dupã desfiinţare/casare se va face prin programul de repartizare aleatorie a cauzelor. (7) Completul de divergenţã se va constitui potrivit <>art. 54 alin. (4) din Legea nr. 304/2004 , republicatã, prin includerea preşedintelui sau a vicepreşedintelui instanţei, a preşedintelui de secţie ori a judecãtorului din planificarea de permanenţã. (8) Cererile de preschimbare a primului termen de judecatã vor fi soluţionate de completul de judecatã care a primit dosarul prin repartizare aleatorie. (9) Cererile de suspendare a hotãrârilor supuse cãilor de atac se vor soluţiona de completul care a fost învestit cu judecarea cauzei. Dacã cererea de suspendare se înregistreazã mai înainte de sosirea dosarului, aceasta se va repartiza în procedura aleatorie. (10) Suspendarea provizorie a executãrii hotãrârii în condiţiile Codului de procedurã civilã se va soluţiona dupã modelul completelor specializate în compunerea cãrora intrã preşedintele instanţei sau, dupã caz, preşedintele de secţie ori înlocuitorii acestora. (11) În situaţia desfiinţãrii completului, cauzele vor fi repartizate prin sistemul ciclic celorlalte complete ale instanţei, competente sã judece în materia respectivã, de preşedintele instanţei sau de judecãtorul desemnat cu repartizarea aleatorie a cauzelor. ART. 100 Pe perioada vacanţei judecãtoreşti se vor forma complete separate, pentru a se asigura soluţionarea cauzelor urgente sau a celor care impun celeritate. ART. 101 Neluarea mãsurilor necesare aplicãrii normelor criteriului aleatoriu de repartizare a cauzelor sau încãlcarea acestor norme atrage rãspunderea disciplinarã a persoanelor vinovate, în condiţiile legii. ART. 102 (1) Pe coperta dosarului se va menţiona, dupã caz, denumirea instanţei, secţia, completul de judecatã, numãrul dosarului, numele sau denumirea pãrţilor, obiectul pricinii, starea de arest, termenele de judecatã, numãrul şi data hotãrârii, iniţialele judecãtorului însãrcinat cu redactarea hotãrârii, indicele statistic şi poziţia din registrul de executãri penale. (2) Înainte de a fi puse la dispoziţia justiţiabililor sau predate pentru şedinţa de judecatã, dosarele trebuie sã aibã toate filele cusute şi numerotate. (3) În cazul în care dosarul urmeazã a fi înaintat la instanţa de apel sau recurs ori la altã autoritate sau se depune în conservare, se va proceda la şnuruirea definitivã şi aplicarea sigiliului, iar pe faţa interioarã a ultimei coperte grefierul arhivar va certifica numãrul filelor în cifre şi, în parantezã, în litere. (4) În ipoteza în care pãrţile solicitã eliberarea unor înscrisuri aflate în dosarele altor autoritãţi, ataşate dosarului ce se conservã, se poate proceda la desigilarea acestora cu întocmirea unui proces-verbal despre operaţiunea întreprinsã, realizându-se în mod corespunzãtor o nouã numerotare, lãsându-se la dosar o copie a actului respectiv. (5) Dosarele se pot forma în douã sau mai multe volume, iar în adresele de înaintare a dosarelor se indicã numãrul volumelor şi numãrul de pagini ale fiecãrui volum. (6) La instanţa de apel şi la instanţa de recurs se formeazã un nou dosar la care se ataşeazã separat dosarul primei instanţe şi, dupã caz, al instanţei de apel. (7) În cazul desfiinţãrii sau casãrii hotãrârii, cu trimitere spre rejudecare, se va forma un dosar nou, la care se va ataşa dosarul iniţial. ART. 103 (1) Grefierul de şedinţã preia dosarele de la arhivã, sub semnãturã în registrul de termene, cu cel puţin douã zile înaintea şedinţei, afişeazã lista cauzelor cu o zi înaintea termenului de judecatã sau cel mai târziu cu o orã înainte de începerea şedinţei la instanţele la care activitatea se desfãşoarã în 2-3 timpi. Grefierul de şedinţã completeazã condica de şedinţã, verificã dacã au sosit la instanţã şi s-au ataşat la dosare dovezile de înmânare ori de comunicare a citaţiilor şi a celorlalte acte de procedurã, precum şi relaţiile şi actele solicitate de preşedinte sau de instanţa de judecatã. De asemenea, grefierul de şedinţã verificã legalitatea îndeplinirii procedurilor de citare sau de comunicare ataşate la dosar şi informeazã preşedintele completului de judecatã despre deficienţele constatate. Dosarele se predau completului de judecatã. (2) La instanţele la care se utilizeazã sistemul computerizat lucrãrile vor fi realizate prin selecţia automatã a datelor. (3) Preşedintele instanţei asigurã procurorului de şedinţã, pãrţilor, reprezentanţilor pãrţilor, avocaţilor şi celorlalte persoane prevãzute de lege posibilitatea consultãrii din timp a dosarelor. (4) Când una dintre pãrţi se aflã în stare de arest, preşedintele instanţei sau preşedintele completului ia mãsuri ca aceasta sã-şi poatã exercita pe deplin, în tot cursul judecãţii, dreptul de a examina actele dosarului şi de a lua legãtura cu avocatul sãu. (5) La înscrierea dosarelor pe listã se dã întâietate cauzelor în care sunt arestaţi şi celor cu privire la care legea prevede cã judecata se face de urgenţã, ţinându-se seama de orele fixate pentru prezentarea persoanelor chemate în proces.
SECŢIUNEA a III-a Activitatea în timpul şedinţei de judecatã
ART. 104 (1) Grefierul va fi prezent în sala de şedinţã cu jumãtate de orã înainte de începerea şedinţei de judecatã, pentru a pune la dispoziţie dosarele spre consultare; acesta se îngrijeşte totodatã de ataşarea la dosare a ultimelor acte de procedurã sau a corespondenţei sosite la registraturã. (2) Dupã începerea şedinţei de judecatã, procurorul, pãrţile, reprezentanţii sau avocaţii acestora pot studia dosarele numai cu încuviinţarea preşedintelui de complet, dupã o prealabilã verificare a identitãţii şi calitãţii. (3) Grefierul de şedinţã verificã buna funcţionare a instalaţiilor de sonorizare, pentru apelul persoanelor chemate în faţa instanţei de judecatã. (4) Grefierul de şedinţã anunţã publicului din salã intrarea judecãtorilor. (5) Completul de judecatã este prezidat, prin rotaţie, de unul dintre membrii acestuia. (6) Accesul publicului în sala de şedinţã poate fi limitat numai în cazurile şi în condiţiile prevãzute de lege. (7) Fotografierea, filmarea sau înregistrarea în sala de şedinţã se fac numai cu aprobarea preşedintelui completului. (8) Şedinţa de judecatã poate fi suspendatã pentru motive justificate. Durata suspendãrii va fi anunţatã şi afişatã pe uşa sãlii de şedinţã, prin grija grefierului. (9) Apelul pãrţilor şi al celorlalte persoane citate se face, de regulã, de grefierul de şedinţã, prin instalaţia de sonorizare. (10) Dupã strigarea cauzei şi apelul pãrţilor, grefierul de şedinţã face oral referatul cauzei, prezentând pe scurt obiectul pricinii şi stadiul în care se aflã judecata acesteia, comunicã modul în care s-a îndeplinit procedura de citare a persoanelor chemate la proces şi dacã s-au realizat celelalte mãsuri dispuse de instanţã la termenele anterioare. (11) Cauzele care se amânã, fãrã discuţii, vor putea fi strigate la începutul şedinţei, în ordinea listei, dacã toate pãrţile legal citate sunt prezente şi cer amânarea sau în cauzã s-a solicitat judecata în lipsã. (12) La cererea pãrţilor, instanţa va putea lãsa cauza la urmã, fixând o anumitã orã, când dosarul va fi strigat din nou. (13) În cazul în care nici una dintre pãrţi nu se prezintã la strigarea cauzei, dosarul va fi lãsat la sfârşitul şedinţei când, dupã o nouã strigare, în ordinea listei, se va proceda conform dispoziţiilor procedurale. Pentru motive temeinice, preşedintele completului poate dispune luarea cauzelor într-o altã ordine decât cea înscrisã pe lista de şedinţã. (14) Cererile sau actele depuse în timpul şedinţei de judecatã vor fi datate, vizate şi semnate de preşedintele completului de judecatã. (15) În cursul şedinţei de judecatã grefierul va consemna în caietul de note: numãrul dosarului, poziţia acestuia pe lista de şedinţã, susţinerile orale din timpul şedinţei, depunerile de cereri şi acte în condiţiile alin. (14), mãsurile dispuse de instanţã, precum şi toate celelalte aspecte din desfãşurarea procesului. (16) Notele vor fi vizate de preşedintele completului de judecatã, care în prealabil va verifica conţinutul acestora şi va urmãri ataşarea listei de şedinţã la caietul de note. (17) Caietul de note va fi numerotat şi sigilat; acesta se va depune la arhiva instanţei, unde se va pãstra timp de 3 ani, socotiţi de la data ultimelor note. (18) În cazul în care desfãşurarea şedinţei de judecatã se înregistreazã cu mijloace tehnice, suportul înregistrãrii se va pãstra în arhiva instanţei timp de 3 ani, socotiţi de la data efectuãrii ultimelor înregistrãri. (19) În cazul amânãrii judecãţii cauzei, la fixarea noului termen şi a orei de prezentare la instanţã se va ţine seama de programarea şi încãrcãtura şedinţelor de judecatã. (20) În situaţia în care cauza rãmâne în pronunţare, preşedintele completului anunţã în şedinţã ora şi, eventual, ziua stabilitã pentru pronunţarea hotãrârii.
SECŢIUNEA a IV-a Activitatea ulterioarã încheierii dezbaterilor
ART. 105 (1) Rezultatul deliberãrii se consemneazã într-o minutã care va fi scrisã pe cererea de chemare în judecatã, pe cererea de apel sau recurs ori pe ultima încheiere. (2) Dacã nu existã suficient spaţiu sau sunt utilizate formulare tipizate ori tehnica de calcul, atunci minuta se va scrie pe o foaie sau, dupã caz, pe foi separate, numerotate. (3) Apelurile şi recursurile declarate oral în şedinţa în care s-a pronunţat hotãrârea vor fi consemnate într-un proces-verbal semnat de preşedintele completului şi de grefierul de şedinţã. (4) Numerele de hotãrâre se dau în ordinea înscrierii lor în condica de şedinţã, separat pe materii. (5) La curţile de apel şi tribunale hotãrârile pronunţate în primã instanţã, în apel şi în recurs primesc numãr separat. ART. 106 Pentru cauzele penale a cãror judecatã se suspendã, instanţa verificã periodic dacã mai subzistã cauza care a determinat suspendarea, fixând în acest scop termene de control. Aceste termene de control vor fi menţionate în registrul de termene al arhivei. ART. 107 (1) Încheierile de amânare a judecãţii cauzelor, conceptele de citare pentru termenul urmãtor, adresele şi celelalte lucrãri dispuse de instanţã, precum şi încheierile de amânare a pronunţãrii se întocmesc de grefier în termen de douã zile lucrãtoare, iar partea introductivã a hotãrârilor, în 3 zile lucrãtoare de la terminarea şedinţei, cu excepţia situaţiilor în care legea prevede termene mai scurte. (2) Termenele prevãzute la alin. (1) pot fi depãşite, cu aprobarea şi în mãsura stabilitã de preşedintele instanţei, cu excepţia cauzelor urgente sau a celor pentru care legea prevede un termen mai scurt de exercitare a cãilor de atac. ART. 108 (1) Judecãtorii sunt obligaţi sã verifice efectuarea în termen a încheierilor şi a celorlalte lucrãri întocmite de grefierul de şedinţã, restituindu-le pe cele necorespunzãtoare şi dând îndrumãrile necesare pentru refacerea lor. (2) Dupã redactarea şi semnarea încheierilor, grefierii de şedinţã predau dosarele amânate grefierului arhivar şef, care semneazã de primirea lor pe listele de şedinţã. (3) Citaţiile şi mandatele de aducere se întocmesc în ordinea urgenţei, cel mai târziu a doua zi dupã întocmirea conceptelor de citare. Notele telefonice sau telegrafice de citare se transmit de îndatã, în primul caz fãcându-se menţiunea datei, orei şi persoanei care le-a primit, dupã care se depun la dosarul cauzei. ART. 109 (1) A doua zi dupã pronunţarea hotãrârilor, grefierii sunt obligaţi sã prezinte dosarele soluţionate şi cele în care judecata a fost suspendatã grefierului-şef, iar la curţile de apel, tribunale şi tribunalele specializate, şi persoanei cu atribuţii pe linie de statisticã, spre a fi înregistrate în registrul de evidenţã a redactãrii hotãrârilor, în situaţiile statistice, precum şi în celelalte evidenţe. (2) Dosarele soluţionate se predau grefierului delegat cu întocmirea lucrãrilor de executare, care va înscrie hotãrârile pronunţate în registrul de executãri penale sau, dupã caz, în registrul de executãri civile. Grefierul delegat la compartimentul de executãri penale va face menţiunile cu privire la comunicarea hotãrârilor pentru cei ce au lipsit la dezbateri şi cu privire la apelurile şi recursurile declarate oral în şedinţã. (3) În cauzele cu inculpaţi arestaţi preventiv vor fi ataşate dosarele în care s-a dispus luarea şi, dupã caz, prelungirea arestãrii preventive. (4) Pentru inculpaţii militari în termen, pentru cei condamnaţi cu suspendarea condiţionatã a executãrii pedepsei, cu suspendarea executãrii pedepsei sub supraveghere, cu executarea pedepsei la locul de muncã, pentru cei graţiaţi condiţionat şi pentru cei arestaţi se va menţiona în plus dacã au fost prezenţi la pronunţarea hotãrârii. (5) Grefierul de şedinţã va menţiona, sub semnãturã, în partea de jos a minutei sau a hotãrârii redactate, dupã caz, data comunicãrii şi pãrţile cãrora li s-a comunicat dispozitivul sau hotãrârea. (6) În cazul în care, dupã redactarea hotãrârilor, grefierul de şedinţã este în imposibilitate sã semneze hotãrârea, aceasta va fi semnatã de primul-grefier sau grefierul-şef, dupã caz, fãcându-se menţiune despre cauza care l-a împiedicat sã semneze. În lipsa primului-grefier sau grefierului-şef, hotãrârea va fi semnatã de un alt grefier desemnat de preşedinte. (7) Dosarele penale în care procurorul nu a participat la dezbateri vor fi înaintate parchetului competent, de cãtre grefierul delegat cu lucrãrile de executãri penale, imediat dupã redactarea hotãrârii. (8) În cazul evidenţei informatizate, datele statistice vor fi preluate automat de aplicaţia de statisticã judiciarã din baza de date generalã. ART. 110 (1) Cel mai târziu a patra zi dupã pronunţare sau dupã înregistrarea cãii de atac, grefierul de şedinţã va preda dosarele judecãtorilor, în vederea motivãrii hotãrârilor, dupã ce, în prealabil, a întocmit partea introductivã a acestora. (2) Dacã se apreciazã cã este necesarã amânarea pronunţãrii hotãrârii, aceasta poate fi dispusã potrivit legii. (3) Hotãrârile tehnoredactate vor purta pe ultima paginã urmãtoarele menţiuni: data tehnoredactãrii, iniţialele redactorului şi ale tehnoredactorului şi numãrul exemplarelor, iar la instanţele de control judiciar se va trece numele judecãtorilor care au pronunţat hotãrârile supuse controlului şi, dupã caz, caracterul reformãrii. Hotãrârile se vor redacta în numãrul de exemplare necesar, spre a se asigura comunicarea acestora tuturor persoanelor pentru care legea prevede cã hotãrârea se comunicã integral. Primele douã exemplare de pe fiecare hotãrâre vor fi semnate de membrii completului de judecatã şi de grefierul de şedinţã. (4) Dupã verificarea şi semnarea hotãrârii, grefierul de şedinţã va preda în aceeaşi zi al doilea exemplar de pe hotãrâre grefierului-şef, respectiv grefierului şef de secţie, în vederea depunerii la mapã. (5) Dupã întocmirea procedurilor de comunicare, grefierul de şedinţã va preda dosarele grefierului arhivar şef, sub semnãturã pe lista de şedinţã. Listele purtând semnãtura de predare-primire vor fi îndosariate şi pãstrate pentru evidenţã.
SECŢIUNEA a V-a Înregistrarea cererilor de apel sau de recurs şi înaintarea dosarelor la instanţa de apel sau de recurs
ART. 111 (1) Cererile de apel sau de recurs prezentate direct sau primite prin poştã, curier ori fax se înregistreazã mai întâi în registrul general de dosare, în formã informatizatã sau scrisã, dupã care registratorul le predã preşedintelui instanţei, care le va rezolva în aceeaşi zi. (2) La cererile de apel sau de recurs primite prin poştã se vor ataşa şi plicurile în care au fost expediate. (3) Persoanei care se prezintã nemijlocit la instanţã cu cererea de apel sau de recurs i se va elibera, dacã solicitã, dovada scrisã a depunerii cererii. (4) Registratorul va verifica dacã cererile de apel sau de recurs, formulate separat, au fost prezentate în numãrul de exemplare necesar pentru comunicare şi ataşare la dosarul cauzei. (5) Cererile de apel sau de recurs motivate ori motivele scrise de apel sau de recurs formulate separat, expediate prin poştã în numãr insuficient de exemplare, se vor înregistra aşa cum au fost primite, indicându-se numãrul de exemplare pe cerere şi în registru. (6) Dupã înregistrare, cererile de apel sau de recurs în materie civilã se predau grefierului arhivar, iar cele privind hotãrârile penale, grefierului delegat cu lucrãrile de executãri penale. (7) Pânã la expedierea dosarelor în apel sau în recurs, aceste cereri se pãstreazã în mape. (8) Dupã primirea apelului sau recursului, grefierul arhivar va efectua menţiunile în registrul de evidenţã a apelurilor ori recursurilor, dupã caz. ART. 112 (1) Grefierul delegat cu efectuarea lucrãrilor de executãri penale face menţiunea despre declararea apelului sau recursului la poziţia respectivã din registrul de executãri penale şi verificã dacã au sosit dovezile de comunicare a hotãrârii şi dacã a expirat termenul de apel ori de recurs pentru toate pãrţile. (2) Dosarele penale în care procurorul a declarat apel sau recurs vor fi expediate cu adresã de înaintare la parchetul competent, în cel mult 24 de ore de la redactarea hotãrârii, iar dupã restituire, se vor înainta instanţei de apel ori de recurs, dupã expirarea termenului de apel sau de recurs pentru toate pãrţile. (3) Dosarele vor fi restituite de procuror în cel mult 10 zile, iar în cauzele cu arestaţi, în cel mult 5 zile. (4) Data înaintãrii dosarelor la parchet şi data restituirii lor vor fi menţionate în registrul de executãri penale. (5) Grefierul delegat cu lucrãrile de executãri penale va menţiona, în registrul de executãri penale, data expedierii fiecãrui dosar la instanţa de apel sau de recurs şi va preda imediat grefierului arhivar dosarele care urmeazã a fi expediate împreunã cu cererile de apel ori de recurs şi adresele de înaintare, semnate de preşedinte sau judecãtorul-delegat; în dosarele în care hotãrârile au rãmas definitive, prin neapelare sau nerecurare, va întocmi de îndatã lucrãrile de punere în executare. ART. 113 (1) Dupã sosirea dovezilor de comunicare a hotãrârilor civile şi dupã împlinirea termenului de apel sau de recurs pentru toate pãrţile, grefierul arhivar va înainta dosarul la instanţa de apel ori de recurs, cu adresã semnatã de preşedintele instanţei sau de judecãtorul desemnat, în care se vor consemna: numãrul dosarului, numãrul şi data hotãrârii atacate, numele şi prenumele pãrţilor care au declarat apel sau recurs, numãrul copiilor de pe cererea de apel ori recurs, menţiunea dacã apelul sau recursul a fost timbrat, caz în care se va indica valoarea taxei judiciare de timbru şi a timbrului judiciar ce au fost achitate. Despre înaintarea dosarului se va face menţiune şi în registrul general de dosare. (2) Apelul sau recursul va fi transmis de îndatã dacã s-a fãcut cerere pentru suspendarea executãrii hotãrârii primei instanţe. În aceastã situaţie, toate comunicãrile vor fi efectuate de instanţa care a pronunţat hotãrârea apelatã sau recuratã. (3) Cererile de apel sau de recurs şi adresa de înaintare a dosarului la instanţa de apel ori de recurs se ataşeazã, necusute, la începutul fiecãrui dosar. ART. 114 Dacã se constatã întârzieri în restituirea dovezilor de comunicare a hotãrârilor se vor lua mãsuri de verificare la oficiul poştal sau la agentul procedural. În funcţie de rezultatul verificãrilor, preşedintele, la sesizarea grefierului arhivar sau a pãrţii interesate, va lua mãsurile corespunzãtoare.
SECŢIUNEA a VI-a Circuitul dosarelor restituite de instanţele de apel sau de recurs
ART. 115 (1) Dosarele restituite de instanţele de apel sau de recurs pentru executare ori conservare vor fi înregistrate în aceeaşi zi în registrul general de dosare şi în registrul informativ - în sistem informatizat sau scris -, menţionându-se şi data restituirii dosarului. (2) În cazul în care instanţa de apel sau de recurs a desfiinţat ori a casat hotãrârea şi a trimis cauza pentru rejudecare, dosarul va fi înregistrat ca un nou act de sesizare, sub indicativul "Rj" (rejudecare), cu precizarea tuturor dosarelor componente, fãcându-se menţiune despre aceasta şi la poziţiile iniţiale din registrul general de dosare şi din registrul informativ. (3) Repartizarea cauzei pentru rejudecare se va face cu respectarea procedurii de repartizare aleatorie. (4) Când instanţa de control judiciar desfiinţeazã sau caseazã hotãrârea cu trimiterea cauzei la altã instanţã, la parchet ori la un alt organ, va comunica de îndatã aceastã soluţie instanţei iniţial învestite, prin adresã, în vederea efectuãrii menţiunilor obligatorii în registrul general de dosare şi în registrul informativ. ART. 116 (1) Dupã efectuarea lucrãrilor menţionate în art. 115, circuitul dosarelor este urmãtorul: a) grefierul arhivar predã de îndatã dosarele pentru rezolvare preşedintelui instanţei; b) dupã rezolvare, dosarele se predau preşedintelui secţiei sau, dupã caz, judecãtorului care urmãreşte practica instanţelor de control judiciar, iar acesta, în urma examinãrii deciziilor, le va preda în aceeaşi zi persoanei cu atribuţii pe linie statisticã sau grefierului-şef, pentru efectuarea înregistrãrilor statistice; c) în cazul anulãrii sau desfiinţãrii ori al casãrii hotãrârii, cu reţinerea cauzei spre rejudecare, grefierul arhivar menţioneazã în registre noul termen fixat pentru judecatã, dupã care se procedeazã potrivit dispoziţiilor art. 102. (2) Dupã soluţionarea definitivã ori irevocabilã, dupã caz, a dosarelor la care au fost ataşate alte dosare, acestea din urmã vor fi separate, mai înainte de a fi trecute în conservare la arhivã şi, atunci când este cazul, vor fi restituite instanţei sau autoritãţii de la care au fost primite.
SECŢIUNEA a VII-a Punerea în executare a hotãrârilor
§1. Punerea în executare a hotãrârilor penale
ART. 117 Lucrãrile de punere în executare a hotãrârilor penale se îndeplinesc la fiecare instanţã de grefierul care funcţioneazã la acest compartiment sub îndrumarea şi controlul judecãtorului-delegat. ART. 118 Grefierul delegat va întocmi toate lucrãrile în legãturã cu: a) executarea pedepselor principale, complimentare şi accesorii, a sancţiunilor cu caracter administrativ, mãsurilor educative luate faţã de inculpaţii minori, mãsurilor de siguranţã, cheltuielilor judiciare acordate statului, despãgubirilor civile recunoscute ori acordate statului sau instituţiilor publice, inclusiv restituirea lucrurilor ori restabilirea situaţiei anterioare; b) comunicarea hotãrârilor penale sau a dispozitivului de pe aceste hotãrâri cãtre autoritãţile şi persoanele obligate de lege sã le înregistreze sau sã le execute (cazierul judiciar, centrul militar, unitatea care face plata salariului sau a oricãrui alt venit din muncã ori, dupã caz, instituţia care dispune efectuarea plãţii pensiei sau instituţia financiarã competentã); c) schimbãrile intervenite în executarea unor hotãrâri penale, amânarea şi întreruperea executãrii pedepselor, a mãsurii internãrii într-un centru de reeducare, înlãturarea sau modificarea pedepsei, înlocuirea amenzii cu închisoare ori înlocuirea executãrii pedepsei închisorii prin obligarea la plata unei amenzi; d) comunicarea cãtre instanţa de executare corespunzãtoare în grad a datelor necesare privind pe inculpaţii condamnaţi care executã pedeapsa la locul de muncã în cadrul unor unitãţi situate pe raza teritorialã a altei instanţe; e) evidenţa recursurilor declarate în cauzele privind mãsurile preventive şi înaintarea dosarelor la instanţa de recurs în termenele prevãzute de lege; f) înregistrarea datelor în registrele speciale privind cazierul fiscal şi evidenţa plângerilor introduse împotriva actelor şi mãsurilor luate de procuror în faza de urmãrire penalã. ART. 119 (1) Primind dosarele de la grefierul de şedinţã, grefierul delegat cu efectuarea lucrãrilor de executãri penale va înscrie de îndatã hotãrârile respective în registrul de evidenţã şi punere în executare a hotãrârilor penale, precum şi în celelalte evidenţe prevãzute de regulament. Dosarele vor fi restituite în aceeaşi zi grefierului de la care au fost primite. (2) Înscrierea se face prin menţionarea fiecãrui inculpat prevãzut în sentinţa sau decizia respectivã, indiferent de soluţia pronunţatã şi prin completarea, pentru fiecare inculpat, a tuturor datelor la care se referã rubricile registrului; în cazul concursului de infracţiuni se vor înscrie toate pedepsele, nu numai pedeapsa ce urmeazã a fi executatã; în registru se vor înscrie şi alte persoane decât inculpatul, dacã prin hotãrârea penalã au fost obligate la cheltuieli judiciare cãtre stat, la despãgubiri civile, restituiri sau reparãri; numele acestora se vor menţiona dupã numele inculpaţilor, la poziţii separate, arãtându-se şi calitatea procesualã, precum şi soluţia instanţei. Fiecare poziţie din registru se va numerota distinct. (3) Între poziţiile din registru se va lãsa un spaţiu în care se vor face ulterior, cu culori diferite, menţiunile cuprinse în hotãrârea datã în apel sau în recurs, arãtându-se şi data deciziei instanţei de apel ori de recurs, soluţia pronunţatã, iar atunci când executarea se face pe baza extrasului trimis de instanţa de apel sau de recurs, şi data înregistrãrii extrasului la instanţa de apel ori de recurs, data înregistrãrii extrasului la instanţa de executare, precum şi mãsurile de executare luate. (4) În cazul casãrii cu trimitere sau al oricãrei alte soluţii prin care se desfiinţeazã hotãrârea primei instanţe, poziţia din registru se va închide, fãcându-se menţiune despre noua soluţie. ART. 120 (1) Lucrãrile de executare se efectueazã în ziua în care hotãrârea a devenit executorie sau, dupã caz, la data când s-a primit de la instanţa de apel sau de recurs extrasul deciziei penale. (2) Mandatele de executare se întocmesc potrivit prevederilor Codului de procedurã penalã. Acestea se tehnoredacteazã şi se expediazã în aceeaşi zi organului de executare. (3) Dupã întocmirea lucrãrilor de executare se va menţiona pe sentinţa sau decizia respectivã, aflatã la dosar, numãrul poziţiei şi anul din registrul de executãri penale în care s-au înscris lucrãrile efectuate. (4) Lucrãrile de executare, inclusiv corespondenţa, poartã numãrul de ordine al poziţiei din registrul de executãri penale şi numãrul dosarului, sub formã de fracţie. (5) Actele doveditoare ale executãrii se înregistreazã imediat dupã primirea lor în registrul de executãri. ART. 121 Poziţiile din registrul de executãri penale se vor închide de judecãtorul delegat prin completarea ultimelor douã coloane, numai dupã ce acesta a constatat personal cã: a) a sosit dovada de încarcerare sau, dupã caz, comunicarea de prezentare la unitatea la care s-a dispus executarea pedepsei la locul de muncã ori s-a depus chitanţa de platã a amenzii şi a cheltuielilor judiciare şi s-au întocmit celelalte lucrãri de la poziţia respectivã; b) s-au expediat actele de punere în executare a cheltuielilor judiciare, primindu-se confirmarea de înregistrare a debitului; c) s-au achitat toate ratele, în cazul în care plata amenzii a fost eşalonatã, ori s-a primit de la organele cãrora li s-a trimis spre executare amenda confirmarea cã aceasta a fost integral achitatã; d) s-au efectuat lucrãrile de comunicare cãtre toate instituţiile şi persoanele obligate de lege sã înregistreze sau sã execute hotãrârile penale; e) s-au executat toate mãsurile prevãzute în hotãrârea prin care s-a dispus înlocuirea rãspunderii penale; f) a expirat termenul de apel sau de recurs, în cazul achitãrii sau al altor soluţii care nu comportã nici o lucrare de executare sau comunicare; g) s-a expediat dosarul la instanţa în favoarea cãreia s-a declinat competenţa. ART. 122 (1) În registrul de evidenţã a executãrii deciziilor penale de la tribunal şi curtea de apel poziţiile se vor închide dupã restituirea dosarelor la prima instanţã, iar în cazul în care decizia s-a comunicat în extras în vederea punerii ei în executare, numai dupã ce prima instanţã a confirmat, în scris, în cel mult 3 zile, primirea extrasului. (2) Extrasele se emit în 24 de ore de la pronunţarea deciziilor şi conţin soluţiile pe scurt, inclusiv cele de declinare a competenţei, de trimitere spre rejudecare la prima instanţã sau de restituire la organul de urmãrire penalã. Nu se întocmesc extrase în cazul soluţiilor de achitare şi de încetare a procesului penal, dacã în dosarele respective nu figureazã inculpaţi condamnaţi şi dacã nu s-au acordat despãgubiri civile şi cheltuieli judiciare ori nu s-a înlocuit rãspunderea penalã. (3) În extras vor fi menţionate şi pedepsele complimentare, mãsurile de siguranţã, mãsurile educative, pedepsele accesorii, despãgubirile civile acordate statului, cheltuielile judiciare, precum şi orice alte dispoziţii referitoare la executare. (4) Extrasele deciziilor pronunţate în apel se comunicã primei instanţe, cu menţiunea cã sunt definitive sau s-a declarat recurs. (5) Extrasele deciziilor pronunţate în recurs se comunicã primei instanţe, iar când se judecã recursurile declarate împotriva deciziilor pronunţate, ca instanţe de apel, de tribunale, se comunicã şi acestor instanţe. ART. 123 (1) Dacã mandatele de executare a pedepselor cu închisoarea nu au fost executate în termen de douã luni de la emiterea lor, se va face revenire la organul cãruia i-au fost trimise spre executare. În cazul condamnaţilor care au fost daţi în urmãrire generalã pe ţarã, revenirea se va face în termen de un an la organul la care se aflã spre executare mandatul, iar pentru cei care au pãrãsit ţara, la Inspectoratul General al Poliţiei. (2) În celelalte situaţii, precum şi în cazul neconfirmãrii primirii titlurilor care servesc la executarea cheltuielilor judiciare acordate statului, revenirea se va face în termen de 3 luni. (3) De asemenea, se va verifica, în raport de cuantumul amenzii şi de posibilitãţile de platã ale condamnatului, cel puţin o datã la 6 luni, situaţia încasãrii amenzilor transmise spre executare. (4) În cazul în care se constatã cã executarea întârzie fãrã justificare, preşedintele instanţei sesizeazã organele competente. ART. 124 (1) Orice modificare survenitã în executarea hotãrârii, dupã rãmânerea definitivã a acesteia, va fi menţionatã atât în registrul de executãri, cât şi pe hotãrârea aflatã la dosar şi la mapa de hotãrâri. Dacã modificarea se face printr-o hotãrâre judecãtoreascã, numãrul şi data acesteia vor fi menţionate la poziţia respectivã din registrul de executãri, iar dacã hotãrârea ultimã a fost pronunţatã de aceeaşi instanţã, se va face trimitere şi la noua poziţie deschisã în registru. (2) Dosarele în care s-au fãcut lucrãri de executare se vor pãstra de grefierul delegat cu efectuarea lucrãrilor de executãri penale pânã la închiderea poziţiei de executare, dupã care vor fi predate grefierului arhivar. Toate actele de executare se ataşeazã la dosarul de fond, în ordine cronologicã. ART. 125 Dupã restituirea dosarelor de cãtre instanţele de apel sau de recurs se va proceda astfel: a) se va controla şi se va confrunta conţinutul dosarelor cu datele înscrise în registru, pe baza extraselor primite anterior, înlãturându-se imediat eventualele erori şi întocmindu-se de îndatã restul lucrãrilor de executare care eventual nu au fost efectuate. Se va face totodatã menţiunea de executare pe hotãrârea ce se executã; b) se vor completa rubricile din registrul de evidenţã a executãrilor penale rãmase necompletate.
§ 2. Punerea în executare a sancţiunilor contravenţionale şi a altor dispoziţii civile din hotãrârile judecãtoreşti
ART. 126 (1) Lucrãrile privind punerea în executare a hotãrârilor civile prin care s-au aplicat sancţiuni contravenţionale sau prin care s-a înlocuit sancţiunea obligãrii contravenientului la prestarea unei activitãţi în folosul comunitãţii se întocmesc de grefierul delegat cu efectuarea lucrãrilor de executãri civile sau de cãtre o altã persoanã desemnatã de preşedintele instanţei. (2) În registrul de executãri privind aceste sancţiuni se vor înscrie, în ordinea lor numericã, a doua zi dupã pronunţare, toate hotãrârile pronunţate. Înscrierea se face prin menţionarea numelui contravenientului, al organului administrativ care a propus sancţionarea, precum şi al primãriei de care aparţine locul în care contravenientul executã sancţiunea obligãrii la prestarea unei activitãţi în folosul comunitãţii. (3) Poziţiile din registru se vor închide numai dupã ce: a) a fost confirmatã începerea prestãrii activitãţii în folosul comunitãţii de cãtre primarul cãruia i s-a trimis mandatul de executare; b) a sosit dovada de încarcerare ori s-a restituit mandatul neexecutat, dupã trecerea termenului de un an; c) s-a confirmat primirea titlului referitor la despãgubiri civile. (4) Dispoziţiile referitoare la punerea în executare a hotãrârilor penale prevãzute la art. 115-118, 121 şi 122 se aplicã în mod corespunzãtor. ART. 127 (1) Când executarea civilã se face din oficiu, lucrãrile de evidenţã şi punere în executare a hotãrârilor civile se îndeplinesc de cãtre grefierul delegat cu efectuarea lucrãrilor de executãri civile, sub îndrumarea şi controlul grefierului-şef sau, dupã caz, a grefierului şef de secţie. (2) În registrul de evidenţã şi punere în executare se înscriu în ordine cronologicã toate hotãrârile prevãzute în alineatul precedent, denumirea şi sediul creditorului, numele şi adresa debitorului, creanţa datoratã, modul în care hotãrârea a rãmas definitivã (eventual numãrul şi data deciziei instanţei de control judiciar la care hotãrârea a rãmas definitivã sau irevocabilã, dupã caz), data când instanţa a comunicat creditorului titlul executoriu. (3) Comunicarea hotãrârii în vederea executãrii se face, potrivit dispoziţiilor legale, imediat ce aceasta a devenit executorie. (4) Poziţia din registrul de evidenţã se va închide, dupã confirmarea primirii comunicãrii, prin menţiunea şi semnãtura grefierului-şef sau, dupã caz, a grefierului şef de secţie. (5) Dupã confirmarea comunicãrii, dosarul se predã sub semnãtura grefierului arhivar care face menţiune despre aceasta în registrul informativ şi depune dosarul în conservare.
SECŢIUNEA a VIII-a Eliberarea certificatelor şi a copiilor de pe acte. Restituirea înscrisurilor originale
ART. 128 (1) Cererile pentru eliberarea certificatelor se primesc şi se rezolvã de cãtre primul-grefier sau, dupã caz, de grefierul-şef. (2) Aceştia dispun întocmirea certificatului de cãtre un grefier sau un grefier arhivar şi eliberarea acestuia, de regulã, în aceeaşi zi. (3) Certificatul se verificã şi se semneazã de grefierul-şef sau, dupã caz, de grefierul şef de secţie şi se înmâneazã petiţionarului, sub luare de semnãturã, sau se expediazã prin poştã. (4) Înainte de a semna certificatul, grefierul-şef sau dupã caz, grefierul şef de secţie verificã dacã s-au achitat taxa judiciarã de timbru şi timbrul judiciar, în condiţiile legii. (5) Copia certificatului împreunã cu cererea petiţionarului se ataşeazã la dosarul cauzei. (6) Cererea se înregistreazã în registrul de intrare-ieşire a corespondenţei şi, dupã caz, în registrul general de dosare. (7) Dispoziţiile alin. (1)-(6) se aplicã în mod corespunzãtor şi la eliberarea copiilor de pe hotãrâri sau de pe alte acte din dosar, termenul de întocmire a acestora fiind de cel mult 3 zile. Copia se verificã pentru conformitate şi se aplicã ştampila instanţei pe fiecare filã. (8) La eliberarea copiilor de pe hotãrâri sau a certificatelor referitoare la soluţiile pronunţate de instanţã se va face menţiunea dacã hotãrârea respectivã este rãmasã definitivã sau irevocabilã, în ce mod, arãtându-se şi data de când aceasta a rãmas definitivã sau irevocabilã. ART. 129 (1) Restituirea înscrisurilor originale depuse la dosarul cauzei se încuviinţeazã, pentru dosarele în curs de judecatã, de preşedintele completului de judecatã sau, în lipsa acestuia, de un membru al completului, iar pentru dosarele arhivate, de primul-grefier sau, dupã caz, de grefierul şef al instanţei ori înlocuitorii acestora. (2) Restituirea înscrisurilor originale se face numai dacã actul poate fi pãstrat la instanţã şi în copie, fãrã ca prin aceasta sã se producã o vãtãmare pãrţilor din proces. (3) În vederea obţinerii înscrisului original, petiţionarul va depune o cerere motivatã şi o copie, certificatã de el însuşi, a actului solicitat. (4) Copia de pe act se va verifica pentru conformitate şi se va aplica ştampila instanţei pe fiecare filã. (5) Cererea şi copia actului se vor pãstra la dosarul cauzei.
SECŢIUNEA a IX-a Gestionarea corpurilor delicte şi a valorilor
ART. 130 (1) Primirea, pãstrarea şi eliberarea corpurilor delicte la instanţele de judecatã se fac de cãtre grefierul-şef, grefierul şef de secţie sau de un alt grefier desemnat de preşedintele instanţei, cu respectarea condiţiilor legale privind ocuparea unei funcţii cu atribuţii de gestiune. (2) Primirea obiectelor se face pe bazã de proces-verbal în care se vor specifica elementele şi caracteristicile de identificare, calitatea sau valoarea lor. În cazul primirii prin poştã, obiectele se identificã dupã datele înscrise în inventarul însoţitor. ART. 131 (1) Recipisele de consemnare la Casa de Economii şi Consemnaţiuni - C.E.C. - S.A. care sunt ataşate de cãtre organele de urmãrire penalã la dosar vor fi preluate de grefierul-şef, grefierul şef de secţie sau de un alt grefier care va lãsa în locul lor o notã semnatã şi datatã; aceste documente se vor înregistra în registrul de evidenţã a valorilor şi corpurilor delicte. (2) Registrul de evidenţã a valorilor şi corpurilor delicte va fi numerotat, şnuruit şi parafat, iar pe ultima paginã se va menţiona numãrul de file de cãtre preşedintele instanţei şi grefierul şef de secţie sau, dupã caz, grefierul-şef. (3) La sfârşitul fiecãrui an, dupã ultima înregistrare se va încheia un proces-verbal care va cuprinde: numãrul poziţiilor înregistrate, numãrul poziţiilor lichidate, precum şi numãrul poziţiilor nelichidate, stabilite cu ocazia inventarierii, care urmeazã a se reporta prin reînregistrare la începutul anului urmãtor. ART. 132 (1) Pãstrarea corpurilor delicte se va face în deplinã securitate, obiectele de valori mari fiind ţinute în case de fier sau în dulapuri metalice cu încuietori speciale; fiecare obiect va avea ataşatã o etichetã pe care se va nota numãrul dosarului şi poziţia din registrul de evidenţã. (2) Obiectele cu volum mic se ambaleazã în pungi sau plicuri pe care se vor nota datele de identificare. ART. 133 (1) Restituirea sau pãstrarea corpurilor delicte se face în condiţiile şi cãtre persoanele specificate în hotãrârea judecãtoreascã, dupã rãmânerea definitivã ori irevocabilã a acesteia. (2) În cazul în care restituirea nu se poate face persoanei cãreia i-au aparţinut bunurile, acestea se vor distruge în condiţiile stabilite prin lege. (3) Dacã prin hotãrâre s-a dispus confiscarea corpurilor delicte, acestea se vor preda compartimentului de valorificare a bunurilor confiscate din cadrul direcţiilor generale ale finanţelor publice judeţene sau a municipiului Bucureşti. (4) Predarea-primirea bunurilor confiscate în condiţiile alineatului precedent se va face prin încheierea unui proces-verbal, un exemplar din acesta urmând a fi predat instanţei. ART. 134 Prevederile referitoare la gestionarea corpurilor delicte se aplicã în mod corespunzãtor şi pentru gestionarea obiectelor de valoare care constituie mijloace de probã în procesele civile. Evidenţierea obiectelor de valoare se face în acelaşi registru, separat de situaţia corpurilor delicte.
SECŢIUNEA a X-a Organizarea documentãrii juridice şi a bibliotecilor
ART. 135 (1) La fiecare instanţã se vor ţine exemplare de control din coduri şi celelalte acte normative importante, de aplicare frecventã, ce se vor stabili de cãtre preşedintele instanţei. (2) Exemplarele de control vor fi actualizate prin ataşarea tuturor modificãrilor. (3) La instanţe pot fi utilizate şi programe de evidenţã informatizatã a legislaţiei. ART. 136 Pentru fiecare instanţã se vor face abonamente la Monitorul Oficial al României şi la reviste de specialitate. ART. 137 La curţile de apel se vor organiza servicii de documentare, a cãror activitate va fi coordonatã şi controlatã de cãtre preşedintele instanţei. ART. 138 (1) Fondurile de tipãrituri aflate în dotarea instanţelor se înregistreazã şi se pãstreazã dupã cum urmeazã: a) Monitorul Oficial al României, Partea I, se pãstreazã în mape cu clasor, în ordine cronologicã; mapele se ţin la bibliotecã atât timp cât este necesar, dupã care pot fi ţinute la arhivã; b) cãrţile din bibliotecã se înscriu în registrul de inventar, potrivit normelor de înregistrare stabilite; c) publicaţiile periodice vor fi înscrise într-un registru de inventar propriu; la primirea fiecãrui numãr de revistã, acesta va fi înregistrat pe pagina rezervatã publicaţiei respective. Totodatã, se va menţiona pe pagina de titlu a publicaţiei numãrul de ordine din registrul de inventar. (2) Cãrţile şi revistele din fondul bibliotecii pot fi împrumutate numai personalului instanţei. (3) Cãrţile şi revistele împrumutate se înscriu în registrul de împrumut, în care fiecare cititor va avea partida sa pe o filã separatã. Cei vinovaţi de deteriorarea sau pierderea lucrãrilor împrumutate vor fi obligaţi la plata contravalorii acestora, potrivit normelor legale. (4) Asupra activitãţii bibliotecii se va întocmi o datã pe an o dare de seamã statisticã. (5) Bibliotecile sunt gestionate de bibliotecar sau, în lipsa acestuia, de grefierul documentarist sau de un grefier desemnat de preşedinte. (6) Gestionarul bibliotecii are obligaţia sã urmãreascã permanent ca toate publicaţiile periodice la care instanţa este abonatã sã fie primite cu regularitate şi înregistrate în registrul de inventar. (7) Abonamentele la Monitorul Oficial al României, la colecţiile de legi şi revistele juridice se fac de cãtre curţile de apel şi tribunale. (8) Modelul registrului de inventar al bibliotecii, al registrului de împrumut şi al dãrii de seamã asupra activitãţii bibliotecii sunt cele stabilite de instituţiile competente.
SECŢIUNEA a XI-a Compartimentul de protecţie a muncii
ART. 139 (1) În raport cu natura, complexitatea şi volumul activitãţilor desfãşurate, cu riscurile de accidentare şi îmbolnãvire profesionalã şi cu numãrul de personal, la fiecare instanţã se organizeazã compartimentul de protecţie a muncii sau, dupã caz, se desemneazã persoana responsabilã cu atribuţii în domeniul protecţiei muncii. (2) Pe baza criteriilor prevãzute la alin. (1) şi a cazurilor concrete de accidente şi îmbolnãviri profesionale, preşedintele instanţei va face propuneri concrete de organizare a compartimentului de protecţie a muncii sau va desemna o persoanã cu atribuţii în domeniul protecţiei muncii. (3) Persoanele desemnate cu atribuţii în domeniul protecţiei muncii sunt, de regulã, absolvenţi de studii tehnice. La instanţele la care sunt încadraţi absolvenţi cu studii superioare tehnice, unul dintre aceştia va fi desemnat cu atribuţii în domeniul protecţiei muncii. (4) La instanţele cu volum redus de activitate şi riscuri minime de accidente sau îmbolnãviri profesionale, preşedintele ori vicepreşedintele va îndeplini şi atribuţiile în domeniul protecţiei muncii. ART. 140 (1) La instanţele la care se organizeazã compartimente de protecţie a muncii, acestea vor cuprinde: a) serviciul de securitate a muncii; b) serviciul de medicinã a muncii. (2) Serviciul de securitate a muncii îndeplineşte funcţia de fundamentare a deciziilor în domeniul securitãţii muncii şi exercitã urmãtoarele atribuţii: a) evalueazã riscurile de accidentare şi îmbolnãvire profesionalã şi propune mãsurile de prevenire corespunzãtoare; b) controleazã, pe baza programului de activitate, toate locurile de muncã, în scopul prevenirii accidentelor şi îmbolnãvirilor profesionale; c) asigurã instruirea şi informarea personalului în probleme de protecţie a muncii; d) colaboreazã cu serviciul de medicinã a muncii pentru cunoaşterea situaţiei îmbolnãvirilor profesionale, efectuarea de controale comune la locurile de muncã pentru stabilirea factorilor de risc de îmbolnãvire profesionalã şi propune mãsurile de securitate corespunzãtoare. (3) Serviciul de securitate a muncii se încadreazã, de regulã, cu personalul prevãzut la art. 139 alin. (3). (4) Serviciul de medicinã a muncii îndeplineşte urmãtoarele atribuţii: a) participã la evaluarea, identificarea şi comunicarea riscurilor privind îmbolnãvirile profesionale; b) monitorizeazã starea de sãnãtate a personalului încadrat, prin controale medicale periodice; c) consiliazã preşedintele instanţei în fundamentarea strategiei de securitate şi sãnãtate la locul de muncã. (5) Prestarea serviciilor medicale de medicinã a muncii se realizeazã, în raport cu volumul şi gradul concret de complexitate al acestora, fie de un medic de medicina muncii încadrat în statul de funcţii şi personal al instanţei, fie - pe baze contractuale - prin intermediul structurilor specializate care funcţioneazã în baza reglementãrilor Ministerului Sãnãtãţii. ART. 141 (1) La fiecare instanţã judecãtoreascã, potrivit criteriilor stabilite la art. 139 alin. (1), se constituie comitetul de securitate şi sãnãtate în muncã sau se desemneazã responsabilul cu protecţia muncii care va îndeplini atribuţiile specifice comitetului. Comitetul de securitate şi sãnãtate în muncã asigurã implicarea personalului în elaborarea şi aplicarea deciziilor în domeniul protecţiei muncii. (2) Comitetul de securitate şi sãnãtate în muncã se compune din preşedintele instanţei, conducãtorul compartimentului de protecţie a muncii sau persoana desemnatã cu atribuţii în acest domeniu, reprezentantul serviciului de medicinã a muncii şi unul sau mai mulţi reprezentanţi ai personalului instanţei, în raport cu numãrul acestuia. La instanţele cu pânã la 50 de membri se desemneazã un reprezentant, la cele care au între 50 şi 199 de membri sunt desemnaţi 3 reprezentanţi, la cele care au între 200 şi 499 de membri sunt desemnaţi 4 reprezentanţi, iar la cele care au peste 500 de membri sunt desemnaţi 6 reprezentanţi. (3) Preşedintele instanţei este preşedintele comitetului de securitate şi sãnãtate în muncã. (4) Desemnarea reprezentanţilor personalului în comitetul de securitate şi sãnãtate în muncã se face prin decizie a preşedintelui instanţei, dupã consultarea personalului acesteia. (5) Conducãtorul compartimentului de protecţie a muncii sau persoana desemnatã cu atribuţii în domeniu asigurã secretariatul comitetului de securitate şi sãnãtate în muncã. (6) Convocarea comitetului de securitate şi sãnãtate în muncã se face trimestrial şi ori de câte ori este nevoie, de preşedintele instanţei sau de cel puţin o treime din numãrul membrilor sãi. Convocarea şi ordinea de zi a lucrãrilor se aduc la cunoştinţã membrilor comitetului cu cel puţin 3 zile înainte. (7) Comitetul de securitate şi sãnãtate în muncã este legal constituit în prezenţa majoritãţii membrilor sãi şi adoptã hotãrâri cu votul a douã treimi din numãrul membrilor prezenţi. Lucrãrile comitetului se consemneazã într-un proces-verbal care se semneazã de membrii sãi. (8) Hotãrârile comitetului de securitate şi sãnãtate în muncã se aduc la cunoştinţã celor interesaţi. ART. 142 Comitetul de securitate şi sãnãtate în muncã exercitã urmãtoarele atribuţii: a) aprobã programul anual de securitate şi sãnãtate în muncã şi urmãreşte aplicarea acestuia, inclusiv alocarea mijloacelor necesare realizãrii mãsurilor cuprinse în program; b) analizeazã propunerile personalului privind prevenirea accidentelor de muncã şi a îmbolnãvirilor profesionale şi verificã eficienţa mãsurilor luate pentru îmbunãtãţirea condiţiilor de muncã; c) efectueazã inspecţii proprii privind aplicarea şi respectarea normelor de securitate şi sãnãtate în muncã; d) informeazã inspectoratele teritoriale de protecţie a muncii în legãturã cu starea protecţiei muncii în cadrul instanţei; e) asigurã participarea personalului la luarea unor hotãrâri în domeniul protecţiei muncii.
CAP. IV Numirea, promovarea, eliberarea din funcţie şi rãspunderea juridicã a personalului auxiliar de specialitate şi a personalului din departamentul economico-financiar şi administrativ
SECŢIUNEA I Numirea şi eliberarea din funcţie a personalului auxiliar de specialitate
ART. 143 (1) Numirea în funcţie a personalului auxiliar de specialitate se face în condiţiile stabilite prin <>Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecãtoreşti şi al parchetelor de pe lângã acestea. (2) Poate fi numitã în funcţia de grefier persoana care îndeplineşte urmãtoarele condiţii: a) are cetãţenia românã, domiciliul în România şi capacitate deplinã de exerciţiu; b) nu are antecedente penale, nu are cazier fiscal şi se bucurã de o bunã reputaţie; c) cunoaşte limba românã; d) este aptã din punct de vedere medical pentru exercitarea funcţiei; e) are studii superioare de specialitate juridicã sau studii medii, cunoştinţe de operare pe calculator sau de dactilografiere; f) este absolventã a Şcolii Naţionale de Grefieri. (3) În cazuri excepţionale, Consiliul Superior al Magistraturii poate decide organizarea unui concurs la nivel naţional sau poate aviza numirea în funcţia de grefier, fãrã concurs, pentru persoanele care îndeplinesc condiţiile prevãzute la alin. (2) lit. a)-e). (4) Pentru îndeplinirea condiţiei prevãzute la alin. (2) lit. e) în vederea numirii în funcţia de grefier statistician, este necesarã absolvirea de studii superioare economice, studii superioare juridice sau studii medii economice. (5) Pentru îndeplinirea condiţiei prevãzute la alin. (2) lit. e) în vederea numirii în funcţia de grefier documentarist, este necesarã absolvirea de studii superioare juridice, studii superioare de administraţie publicã sau filologice ori studii medii. ART. 144 Persoanele care îndeplinesc condiţiile prevãzute la art. 143 sunt numite în funcţie la curtea de apel şi la instanţele din circumscripţia acesteia prin decizie a preşedintelui curţii de apel. ART. 145 (1) Pentru numirea în funcţia de informatician, candidaţii trebuie sã îndeplineascã condiţiile prevãzute la art. 143 alin. (2) lit. a)-d), sã fie absolvenţi de studii superioare de specialitate şi sã promoveze concursul organizat la nivelul curţii de apel, potrivit regulamentului aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea ministrului justiţiei. (2) Numirea în funcţia de informatician a persoanelor prevãzute la alin. (1) care au promovat concursul se face prin decizie a preşedintelui curţii de apel atât pentru aceastã instanţã, cât şi pentru instanţele din circumscripţia curţii de apel. (3) Pentru numirea în funcţiile de grefier arhivar, registrator, agent procedural şi aprod, candidaţii trebuie sã îndeplineascã condiţiile prevãzute la art. 143 alin. (2) lit. a)-d), sã fie absolvenţi de studii medii şi sã promoveze concursul organizat la nivelul curţii de apel, potrivit regulamentului aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii. (4) Numirea în funcţiile vacante de grefier arhivar, registrator, agent procedural şi aprod din cadrul curţii de apel a persoanelor prevãzute la alin. (3) care au promovat concursul se face prin decizie a preşedintelui curţii. Numirea în funcţiile vacante din cadrul tribunalului şi al instanţelor din circumscripţia acestuia se face prin decizie a preşedintelui tribunalului. ART. 146 (1) Personalul auxiliar de specialitate este eliberat din funcţie în urmãtoarele cazuri: a) demisie; b) pensionare, în condiţiile legii; c) constatarea nepregãtirii profesionale corespunzãtoare sau, dupã caz, îndeplinirea necorespunzãtoare a atribuţiilor specifice funcţiei de conducere; d) neîndeplinirea oricãreia dintre condiţiile prevãzute pentru numirea în funcţie; e) ca sancţiune disciplinarã; f) condamnarea definitivã pentru sãvârşirea unei infracţiuni. (2) Eliberarea din funcţie se face prin decizie a preşedintelui instanţei care a dispus numirea în funcţia respectivã. (3) Deciziile de eliberare din funcţie pentru personalul auxiliar de specialitate care a urmat cursurile Şcolii Naţionale de Grefieri şi nu a împlinit 5 ani de la numirea în funcţie se aduc la cunoştinţã acesteia, în termen de 30 de zile de la emitere, pentru luarea mãsurilor prevãzute de <>Legea nr. 567/2004 . (4) Decizia de eliberare din funcţie a informaticienilor pentru cazul prevãzut la alin. (1) lit. c) se emite cu avizul compartimentului de specialitate informaticã din Ministerul Justiţiei. (5) Deciziile de eliberare din funcţie pentru cazurile prevãzute la alin. (1) lit. c)-f) pot fi contestate la instanţa competentã.
SECŢIUNEA a II-a Promovarea personalului auxiliar de specialitate
ART. 147 (1) Promovarea în funcţii de execuţie, în grade sau trepte profesionale superioare, în cadrul aceleiaşi instanţe, a personalului auxiliar de specialitate se face pe bazã de examen, organizat potrivit regulamentului aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii. (2) Promovarea în funcţii de execuţie la instanţele superioare a personalului auxiliar de specialitate se face numai prin concurs, organizat la nivelul fiecãrei curţi de apel, potrivit regulamentului aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii. Pentru participarea la concurs, candidaţii trebuie sã aibã o vechime de cel puţin 3 ani în funcţia în care sunt încadraţi şi sã fi obţinut în aceastã perioadã calificativul "foarte bine". (3) Regulamentele prevãzute la alin. (1) şi (2) urmeazã sã conţinã şi propunerile ministrului justiţiei în cazul examenului sau concursului organizat pentru promovarea în funcţie a informaticienilor. (4) Promovarea în funcţiile de conducere de prim-grefier, grefier-şef, grefier arhivar şef şi informatician-şef se face de colegiul de conducere al instanţei la care funcţia este vacantã. Selecţia candidaţilor se face pe baza candidaturii depuse, a proiectului de îmbunãtãţire a activitãţii personalului auxiliar al instanţei şi a interviului susţinut în faţa membrilor colegiului. Candidatul desemnat câştigãtor este numit în funcţie prin decizie a preşedintelui curţii de apel, pe o perioadã de 5 ani, cu posibilitatea reînvestirii. Pentru numirea în funcţia de informatician-şef este necesar avizul compartimentului de specialitate informaticã din Ministerul Justiţiei.
SECŢIUNEA a III-a Rãspunderea personalului auxiliar de specialitate
ART. 148 Personalul auxiliar de specialitate rãspunde civil, disciplinar, administrativ şi penal, dupã caz, în condiţiile legii. ART. 149 (1) Personalul auxiliar de specialitate rãspunde disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum şi pentru comportãrile care dãuneazã intereselor serviciului sau prestigiului justiţiei. (2) Sunt abateri disciplinare ale personalului auxiliar de specialitate: a) întârzierea nejustificatã în efectuarea lucrãrilor; b) absenţele nemotivate de la serviciu, precum şi încãlcarea dispoziţiilor din regulamentele privind organizarea şi funcţionarea instanţelor judecãtoreşti, referitoare la programul de lucru; c) intervenţiile sau stãruinţele pentru soluţionarea unor cereri privind satisfacerea unor interese personale, ale membrilor de familie sau ale altor persoane, precum şi orice alte imixtiuni în activitatea judecãtorilor; d) atitudinile ireverenţioase în timpul exercitãrii atribuţiilor de serviciu faţã de judecãtori şi procurori, faţã de colegi, avocaţi, experţi, martori, justiţiabili sau orice altã persoanã cu care intrã în relaţii; e) nerespectarea confidenţialitãţii lucrãrilor care au acest caracter; f) nerespectarea dispoziţiilor legale care reglementeazã modul de comunicare faţã de terţe persoane a datelor şi informaţiilor referitoare la activitatea instanţelor judecãtoreşti; g) manifestãri care aduc atingere demnitãţii sau probitãţii profesionale; h) refuzul nejustificat de a îndeplini o îndatorire ce îi revine potrivit legii şi regulamentelor privind organizarea şi funcţionarea instanţelor judecãtoreşti ori alte atribuţii stabilite de conducãtorii instanţelor judecãtoreşti; i) neglijenţa gravã ori neglijenţe repetate în rezolvarea lucrãrilor; j) încãlcarea incompatibilitãţilor sau interdicţiilor prevãzute de lege; k) omisiunea gravã de a îndeplini atribuţiile ce îi revin potrivit legii; l) nerespectarea prevederilor cuprinse în Codul deontologic al personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecãtoreşti şi al parchetelor de pe lângã acestea. (3) Sancţiunile disciplinare ce se pot aplica personalului auxiliar de specialitate în raport cu gravitatea abaterilor sunt: a) avertismentul; b) reducerea cu 5-15% a salariului şi/sau a indemnizaţiei de conducere pe o duratã de 1-3 luni; c) retrogradarea în gradul profesional sau treapta profesionalã în cadrul aceleiaşi funcţii, pe o duratã de 1-3 luni; d) revocarea din funcţia de conducere ocupatã; e) mutarea disciplinarã la o altã instanţã din circumscripţia aceleiaşi curţi de apel, pe o duratã de 1-3 luni; f) excluderea din profesie. (4) Sancţiunea prevãzutã la alin. (3) lit. a) poate fi aplicatã şi de conducãtorul instanţei în cadrul cãreia îşi desfãşoarã activitatea persoana respectivã, iar sancţiunile prevãzute la alin. (3) lit. b)-f) se aplicã de preşedintele curţii de apel în a cãrei circumscripţie îşi desfãşoarã activitatea persoana în cauzã. (5) În cazul nerespectãrii prevederilor cuprinse în Codul deontologic al personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecãtoreşti şi al parchetelor de pe lângã acestea, conducãtorul instanţei care aplicã sancţiunea poate dispune ca, pe lângã sancţiunea disciplinarã aplicatã, persoana sancţionatã sã urmeze cursuri de deontologie a profesiei organizate de Şcoala Naţionalã de Grefieri. ART. 150 (1) În cazul în care existã indiciile sãvârşirii unei abateri disciplinare, preşedintele instanţei, competent sã aplice sancţiunea, va dispune efectuarea cercetãrii prealabile. (2) Cercetarea prealabilã este obligatorie în toate cazurile, se efectueazã de cãtre un judecãtor desemnat de preşedintele instanţei şi se finalizeazã printr-un act de constatare. (3) În vederea efectuãrii cercetãrii prealabile se va dispune citarea persoanei în cauzã, ascultarea acesteia şi verificarea apãrãrilor formulate. Refuzul persoanei cercetate de a se prezenta la cercetãri sau de a face declaraţii se constatã prin proces-verbal şi nu împiedicã finalizarea cercetãrii. (4) Pe perioada cercetãrii, preşedintele curţii de apel poate dispune, în raport cu gravitatea faptei, suspendarea din funcţie a persoanei în cauzã. Mãsura suspendãrii din funcţie poate fi contestatã, în termen de 30 de zile de la comunicare, la instanţa competentã. ART. 151 (1) Sancţiunea disciplinarã se aplicã în termen de 30 de zile de la data înregistrãrii actului de constatare la cabinetul preşedintelui instanţei, competent sã o aplice, dar nu mai târziu de un an de la data sãvârşirii abaterii disciplinare. (2) Sancţiunea disciplinarã se aplicã prin decizie emisã în formã scrisã şi se comunicã persoanei sancţionate în cel mult 5 zile de la data emiterii. Comunicarea se face personal, cu semnãturã de primire, ori, în caz de refuz al primirii, prin scrisoare recomandatã trimisã la domiciliul sau la reşedinţa indicatã de persoana în cauzã. Decizia produce efecte de la data comunicãrii. (3) Sub sancţiunea nulitãţii absolute, decizia cuprinde, în mod obligatoriu: a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinarã; b) precizarea prevederilor legale care au fost încãlcate de cel sancţionat; c) motivele pentru care au fost înlãturate apãrãrile formulate de cel sancţionat în timpul cercetãrii disciplinare prealabile ori motivele pentru care persoana nu a fost citatã sau ascultatã; d) temeiul de drept în baza cãruia se aplicã sancţiunea disciplinarã; e) termenul în care sancţiunea disciplinarã poate fi contestatã; f) instanţa competentã la care sancţiunea disciplinarã poate fi contestatã. (4) Decizia de sancţionare poate fi contestatã în termen de 30 de zile de la data comunicãrii la instanţa competentã.
SECŢIUNEA a IV-a Numirea, promovarea, eliberarea din funcţie şi rãspunderea juridicã a personalului din departamentul economico-financiar şi administrativ
ART. 152 (1) Managerul economic conduce departamentul economico-financiar şi administrativ din cadrul curţii de apel şi al tribunalului şi este subordonat preşedintelui instanţei. (2) Poate fi numitã în funcţia de manager economic persoana care îndeplineşte condiţiile generale pentru ocuparea unei funcţii publice, prevãzute de <>Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, are studii superioare economice, o vechime în specialitate de minimum 5 ani şi a promovat concursul organizat la nivelul curţii de apel, potrivit regulamentului aprobat de ministrul justiţiei. (3) Numirea în funcţia de manager economic a persoanelor care îndeplinesc condiţiile prevãzute la alin. (1), atât la curtea de apel, cât şi la tribunalele din circumscripţia acesteia, se face prin decizie a preşedintelui curţii de apel. ART. 153 Numirea în celelalte funcţii publice de execuţie şi de conducere din cadrul departamentului economico-financiar şi administrativ se face prin decizie a preşedintelui curţii de apel dintre persoanele care îndeplinesc condiţiile generale pentru ocuparea unei funcţii publice, prevãzute de <>Legea nr. 188/1999 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi au promovat concursul organizat la nivelul curţii de apel. ART. 154 Dispoziţiile privind drepturile şi îndatoririle personalului din departamentul economico-financiar şi administrativ, care are calitatea de funcţionar public, promovarea în funcţie şi evaluarea performanţelor profesionale ale acestuia, modificarea, suspendarea şi încetarea raporturilor de serviciu, rãspunderea juridicã, precum şi celelalte prevederi stabilite prin <>Legea nr. 188/1999 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, se aplicã în mod corespunzãtor. ART. 155 (1) Personalul care desfãşoarã activitãţi administrative în cadrul departamentului economico-financiar şi administrativ nu are calitatea de funcţionar public şi este angajat cu contract individual de muncã. (2) Selectarea personalului care urmeazã sã desfãşoare activitãţi administrative se face pe bazã de concurs organizat la nivelul curţii de apel, potrivit regulamentului aprobat de ministrul justiţiei. Pentru personalul din cadrul departamentului economico-financiar şi administrativ, care urmeazã sã îndeplineascã atribuţii de serviciu, angajarea se face pe baza verificãrii aptitudinilor profesionale prin probã practicã. Condiţiile de organizare a probei practice se stabilesc prin decizie a preşedintelui curţii de apel. ART. 156 (1) Personalului angajat în baza unui contract individual de muncã îi sunt aplicabile dispoziţiile din legislaţia muncii în ceea ce priveşte încheierea, executarea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractului individual de muncã. (2) Rãspunderea disciplinarã a personalului prevãzut la alin. (1) este angajatã pentru sãvârşirea unei abateri disciplinare. (3) Abaterea disciplinarã este o faptã în legãturã cu munca şi constã într-o acţiune sau inacţiune, sãvârşitã cu vinovãţie de cãtre salariat, prin care acesta a încãlcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de muncã sau ordinele şi dispoziţiile legale ale conducãtorilor ierarhici. (4) Sancţiunile disciplinare pe care le poate aplica angajatorul în cazul în care salariatul sãvârşeşte o abatere disciplinarã sunt: a) avertismentul scris; b) suspendarea contractului individual de muncã pentru o perioadã ce nu poate depãşi 10 zile lucrãtoare; c) retrogradarea din funcţie, cu acordarea salariului corespunzãtor funcţiei în care s-a dispus retrogradarea, pentru o duratã ce nu poate depãşi 60 de zile; d) reducerea salariului de bazã pe o perioadã de 1-3 luni cu 5-10%; e) desfacerea disciplinarã a contractului individual de muncã. ART. 157 (1) Cu excepţia sancţiunii prevãzute la art. 156 alin. (4) lit. a), nici o altã sancţiune nu poate fi dispusã mai înainte de efectuarea cercetãrii disciplinare prealabile de cãtre persoana împuternicitã de preşedintele curţii de apel. (2) În vederea efectuãrii cercetãrii disciplinare prealabile, salariatul va fi convocat în scris de persoana împuternicitã sã realizeze cercetarea, precizându-se obiectul, data, ora şi locul întrevederii. (3) Neprezentarea salariatului la convocarea fãcutã în condiţiile alin. (2), fãrã un motiv obiectiv, îi dã dreptul preşedintelui curţii de apel sã dispunã sancţionarea fãrã efectuarea cercetãrii disciplinare prealabile. (4) În cursul cercetãrii disciplinare prealabile, salariatul are dreptul sã formuleze şi sã susţinã toate apãrãrile în favoarea sa şi sã-i ofere persoanei împuternicite sã realizeze cercetarea toate probele şi motivaţiile pe care le considerã necesare, precum şi dreptul de a fi asistat, la cererea sa, de cãtre un reprezentant al sindicatului al cãrui membru este. (5) Sancţiunea disciplinarã se dispune de preşedintele curţii de apel prin decizie, emisã în formã scrisã, în termen de 30 de zile calendaristice de la data luãrii la cunoştinţã de sãvârşirea abaterii, dar nu mai târziu de 6 luni de la data sãvârşirii faptei. (6) Sub sancţiunea nulitãţii absolute, decizia cuprinde în mod obligatoriu: a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinarã; b) precizarea prevederilor din actele normative în vigoare care au fost încãlcate de cel sancţionat; c) motivele pentru care au fost înlãturate apãrãrile formulate de cel sancţionat în timpul cercetãrii disciplinare prealabile sau motivele pentru care nu a fost efectuatã cercetarea; d) temeiul de drept în baza cãruia se aplicã sancţiunea disciplinarã; e) termenul în care sancţiunea disciplinarã poate fi contestatã; f) instanţa competentã la care sancţiunea disciplinarã poate fi contestatã. (7) Decizia de sancţionare se comunicã salariatului în cel mult 5 zile calendaristice de la data emiterii şi produce efecte de la data comunicãrii. (8) Comunicarea se face personal salariatului, cu semnãturã de primire, ori, în caz de refuz al primirii, prin scrisoare recomandatã trimisã la domiciliul sau la reşedinţa indicatã de acesta. (9) Decizia de sancţionare poate fi contestatã în termen de 30 de zile de la data comunicãrii la instanţa competentã.
CAP. V Soluţionarea cererilor sau reclamaţiilor individuale ale salariaţilor
ART. 158 (1) Cererile sau reclamaţiile individuale ale personalului se adreseazã preşedintelui instanţei/secţiei, care este obligat sã rãspundã în timp util şi în scris. (2) Persoana nemulţumitã de conţinutul rãspunsului îl poate contesta la colegiul de conducere al instanţei.
CAP. VI Vacanţa judecãtoreascã
ART. 159 (1) Vacanţa judecãtoreascã este de douã luni în fiecare an calendaristic, în intervalul 1 iulie - 31 august. (2) Concediul de odihnã anual pentru întregul personal al instanţelor judecãtoreşti se efectueazã, de regulã, în timpul vacanţei judecãtoreşti. (3) În timpul vacanţei judecãtoreşti vor fi judecate cauzele pentru care legea prevede soluţionarea de urgenţã şi cu celeritate. ART. 160 În timpul vacanţei judecãtoreşti, colegiile de conducere, la propunerea preşedinţilor, vor stabili numãrul şi compunerea completelor de judecatã care vor funcţiona numai pentru aceastã perioadã.
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
