Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
REGULAMENT din 21 septembrie 2004 privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie
În temeiul <>art. 132 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 29 iunie 2004, şi al <>art. 66 alin. 1 din Legea Curţii Supreme de Justiţie nr. 56/1993 , republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 56 din 8 februarie 1999, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie adoptã prezentul regulament.
CAP. I Dispoziţii generale
ART. 1 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este organizatã şi funcţioneazã în temeiul art. 126 din Constituţia României, republicatã, al <>art. 16-32 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã şi al prezentului regulament. ART. 2 (1) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este organizatã în 4 secţii - Secţia civilã şi de proprietate intelectualã, Secţia penalã, Secţia comercialã, Secţia de contencios administrativ şi fiscal -, Completul de 9 judecãtori şi Secţiile Unite. (2) În structura Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie funcţioneazã urmãtoarele compartimente: a) Direcţia legislaţie, studii, documentare şi informaticã juridicã; b) Cancelaria; c) Departamentul economico-financiar şi administrativ; d) Biroul de informare şi relaţii publice; e) Biroul relaţii internaţionale; f) Compartimentul de audit public intern. ART. 3 (1) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se compune din: preşedinte, un vicepreşedinte, 4 preşedinţi de secţii şi judecãtori. (2) În cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie funcţioneazã magistraţi-asistenţi, stabiliţi prin statul de funcţii. (3) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se încadreazã cu personal auxiliar de specialitate, personal al departamentului economico-financiar şi administrativ, personal de specialitate informaticã şi alte categorii de personal prevãzute de lege.
CAP. II Conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
ART. 4 Conducerea administrativã a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se exercitã de preşedinte, vicepreşedinte şi colegiul de conducere.
SECŢIUNEA 1 Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
ART. 5 (1) Preşedintele reprezintã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în relaţiile interne şi internaţionale. (2) Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie are calitatea de ordonator principal de credite putând delega aceastã calitate managerului economic. (3) În exercitarea atribuţiilor de conducere, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie emite ordine. ART. 6 Preşedintele are urmãtoarele atribuţii privind activitatea structurilor de conducere ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie: a) convoacã colegiul de conducere, trimestrial sau ori de câte ori este necesar; b) prezideazã colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; c) convoacã adunarea generalã a judecãtorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; d) prezideazã adunarea generalã a judecãtorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu excepţia cazului în care adunarea generalã se întruneşte pentru alegerea celor 2 membri ai Consiliului Superior al Magistraturii; e) supune spre dezbatere şi aprobare colegiului de conducere şi adunãrii generale a judecãtorilor mãsurile necesare pentru buna desfãşurare a activitãţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. ART. 7 (1) Preşedintele exercitã urmãtoarele atribuţii privind activitatea Secţiilor Unite, a Completului de 9 judecãtori, a secţiilor şi a compartimentelor din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie: a) conduce activitatea Secţiilor Unite şi prezideazã şedinţele acestora; b) desemneazã judecãtorii Completului de 9 judecãtori. În lipsa preşedintelui, Completul de 9 judecãtori este desemnat de vicepreşedinte; c) coordoneazã activitatea managerului economic şi a Departamentului economico-financiar şi administrativ; d) controleazã şi îndrumã activitatea secţiilor şi a compartimentelor din structura Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. (2) Preşedintele încuviinţeazã ca judecãtorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sã se informeze la sediul instanţelor asupra aspectelor privind aplicarea corectã şi unitarã a legii şi sã constate situaţii care justificã propuneri de îmbunãtãţire a legislaţiei. (3) Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie poate exercita direct oricare dintre atribuţiile ce revin vicepreşedintelui şi preşedinţilor de secţii, potrivit prezentului regulament. ART. 8 Preşedintele prezintã Plenului Consiliului Superior al Magistraturii recomandãrile colegiului de conducere pentru numirea la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a judecãtorilor în funcţie cãrora le expirã mandatul de 6 ani, precum şi propunerile colegiului de conducere pentru numirea, promovarea, transferul, suspendarea şi încetarea din funcţie a magistraţilor-asistenţi. ART. 9 (1) Preşedintele propune, împreunã cu ministrul justiţiei, numãrul maxim de posturi pentru Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care se stabileşte prin hotãrâre a Guvernului. (2) Preşedintele analizeazã anual, împreunã cu preşedinţii curţilor de apel şi ministrul justiţiei, volumul de activitate al instanţelor şi, în funcţie de rezultatele analizei, ia mãsuri pentru suplimentarea sau reducerea numãrului de posturi, cu acordul Consiliului Superior al Magistraturii. (3) Preşedintele are urmãtoarele atribuţii privind personalul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie: a) desemneazã judecãtorul care conduce biroul de informare şi relaţii publice şi îndeplineşte rolul de purtãtor de cuvânt; b) repartizeazã judecãtorii, magistraţii-asistenţi şi alte categorii de personal la secţii şi la compartimentele din structura Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; c) desemneazã, prin tragere la sorţi, judecãtorii care formeazã Biroul Electoral Central; d) desemneazã judecãtorii, supleanţii şi secretarul comisiei speciale de control al averilor, potrivit <>Legii nr. 115/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare; e) desemneazã persoanele care fac parte din structura de protecţie a informaţiilor clasificate a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea exercitãrii atribuţiilor prevãzute în <>Hotãrârea Guvernului nr. 585/2002 ; f) propune, în vederea emiterii avizului conform al Consiliului Superior al Magistraturii, menţinerea în funcţie a judecãtorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a magistraţilor-asistenţi, dupã împlinirea vârstei de pensionare prevãzute de lege, precum şi reîncadrarea în funcţie a judecãtorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a magistraţilor-asistenţi pensionaţi pentru limitã de vârstã; g) aprobã întocmirea dosarelor de pensionare; h) numeşte în funcţie managerul economic al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pe bazã de concurs, încadreazã personalul din cadrul Departamentului economico-financiar şi administrativ, pe bazã de concurs sau probã practicã, şi aprobã regulamentul privind concursul pentru ocuparea funcţiei de manager economic şi a celorlalte funcţii din cadrul departamentului economicofinanciar şi administrativ; i) stabileşte numãrul informaticienilor; j) propune numãrul de jandarmi angajaţi pe bazã de contract, care se stabileşte prin hotãrâre a Guvernului, şi coordoneazã activitatea acestora; k) încheie cu Ministerul Administraţiei şi Internelor protocolul privind modul de utilizare a personalului de poliţie pentru asigurarea protecţiei magistraţilor; l) acordã grade, trepte, gradaţii, indemnizaţii de conducere, salarii de merit, premii şi alte drepturi ale personalului, potrivit legii, şi rezolvã contestaţiile referitoare la stabilirea acestora; m) stabileşte locurile de muncã şi categoriile de personal care lucreazã în condiţii de muncã grele, vãtãmãtoare sau periculoase, precum şi personalul care presteazã activitãţi peste programul normal de lucru şi aprobã sporurile de care beneficiazã aceştia, potrivit legii; n) aprobã delegãrile de atribuţii. ART. 10 Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ia mãsuri pentru dotarea tehnicã corespunzãtoare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea informatizãrii activitãţii acesteia şi gestioneazã fondul preşedintelui, constituit potrivit legii. ART. 11 Preşedintele dispune constituirea la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a comisiei care evalueazã şi inventariazã bunurile primite cu titlu gratuit cu prilejul unor acţiuni de protocol în exercitarea mandatului sau a funcţiei. ART. 12 La cabinetul preşedintelui funcţioneazã un director de cabinet, cu rangul de magistrat-asistent şef, ale cãrui atribuţii sunt stabilite prin fişa postului de cãtre preşedinte.
SECŢIUNEA 2 Vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
ART. 13 (1) Vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie exercitã atribuţiile ce revin preşedintelui, în lipsa acestuia sau în baza dispoziţiei preşedintelui. (2) Vicepreşedintele prezideazã, de regulã, Completul de 9 judecãtori şi, în lipsa preşedintelui, Secţiile Unite. ART. 14 Vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie: a) coordoneazã activitatea Direcţiei legislaţie, studii, documentare şi informaticã juridicã; b) conduce Cancelaria Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; c) propune colegiului de conducere mãsurile necesare ce urmeazã a fi adoptate în procesul formãrii şi perfecţionãrii profesionale a judecãtorilor şi magistraţilor-asistenţi; d) urmãreşte dezbaterea problemelor de drept în cadrul secţiilor Curţii; e) asigurã publicarea periodicã a jurisprudenţei Curţii; f) organizeazã paza sediului şi a bunurilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi aprobã mãsurile pentru prevenirea incendiilor, cele privind protecţia muncii, protecţia civilã, apãrarea împotriva dezastrelor şi activitãţile privind problemele militare; g) controleazã activitatea arhivisticã, potrivit legii; h) conduce structura de protecţie a informaţiilor clasificate a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, constituitã prin ordin al preşedintelui în vederea exercitãrii atribuţiilor prevãzute în <>Hotãrârea Guvernului nr. 585/2002 ; i) controleazã şi coordoneazã activitatea comisiei de analizã privind încãlcarea dreptului de acces la informaţiile de interes public; j) desemneazã, împreunã cu preşedinţii de secţii, judecãtorii din fiecare secţie care asigurã activitatea completelor de judecatã în perioada vacanţei judecãtoreşti. ART. 15 Vicepreşedintele are urmãtoarele atribuţii privind personalul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie: a) aprobã fişele posturilor; b) controleazã şi coordoneazã evaluarea anualã a activitãţii personalului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu excepţia judecãtorilor şi a magistraţilor-asistenţi; c) analizeazã cererile şi propune preşedintelui încadrarea personalului, în condiţiile legii, cu excepţia judecãtorilor şi a magistraţilor-asistenţi; d) aprobã efectuarea concediilor anuale de odihnã de cãtre personalul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
SECŢIUNEA 3 Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
ART. 16 (1) Preşedintele, vicepreşedintele, preşedinţii de secţii şi 5 judecãtori, aleşi pe o perioadã de 5 ani în adunarea generalã a judecãtorilor, cu reprezentarea fiecãrei secţii, constituie colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. (2) Când se dezbat probleme economico-financiare şi administrative, la şedinţele colegiului de conducere participã managerul economic al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu vot consultativ. ART. 17 (1) Judecãtorii membri ai colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt aleşi şi vor reprezenta fiecare secţie, iar al cincilea membru va fi ales din cadrul secţiei cu cel mai mare numãr de judecãtori. (2) În cazul în care judecãtorul ales în colegiul de conducere îşi înceteazã activitatea, locul acestuia va fi ocupat în vederea continuãrii mandatului de un judecãtor ales în condiţiile legii, de la secţia pe care acesta o reprezenta. ART. 18 Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie are urmãtoarele atribuţii: a) aprobã Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativã, precum şi statele de funcţii şi de personal al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; b) recomandã Plenului Consiliului Superior al Magistraturii numirea la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a judecãtorilor în funcţie cãrora le expirã mandatul de 6 ani; c) analizeazã candidaturile pentru promovarea în funcţia de judecãtor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prezintã Consiliului Superior al Magistraturii un raport consultativ asupra promovãrii; d) propune Consiliului Superior al Magistraturii numirea, promovarea, transferul, suspendarea şi încetarea din funcţie a magistraţilor-asistenţi; e) primeşte candidaturile judecãtorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru funcţia de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii; f) verificã îndeplinirea condiţiilor prevãzute de lege de cãtre judecãtorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care şi-au depus candidaturile pentru funcţia de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii; g) organizeazã şi supravegheazã rezolvarea petiţiilor, în condiţiile legii; h) propune proiectul de buget al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; i) aprobã normele privind cheltuielile de protocol, drepturile şi obligaţiile personalului trimis în ţarã sau în strãinãtate pentru misiuni cu caracter temporar; j) stabileşte numãrul autoturismelor din parcul auto al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi regimul folosirii acestora; k) dezbate şi aprobã mãsurile necesare pentru buna desfãşurare a activitãţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. ART. 19 (1) Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie exercitã acţiunea disciplinarã împotriva preşedintelui, vicepreşedintelui, preşedinţilor de secţii, judecãtorilor şi magistraţilor-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi împotriva preşedinţilor curţilor de apel. (2 Cercetarea prealabilã în vederea exercitãrii acţiunii disciplinare se efectueazã de unul sau 2 judecãtori desemnaţi de colegiul de conducere, pentru fiecare acţiune disciplinarã în parte. (3) În cazul exercitãrii acţiunii disciplinare, la lucrãrile colegiului de conducere nu participã judecãtorul sau judecãtorii desemnaţi pentru efectuarea cercetãrii prealabile şi magistratul împotriva cãruia se exercitã acţiunea disciplinarã. ART. 20 (1) Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este prezidat de preşedinte, iar în lipsa acestuia, de vicepreşedinte. (2) Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se întruneşte trimestrial sau ori de câte ori este necesar, la convocarea preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau la solicitarea a cel puţin 3 dintre membrii sãi. (3) Hotãrârile colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se adoptã cu votul majoritãţii membrilor sãi. (4) Secretariatul colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este asigurat de prim-magistratul-asistent.
SECŢIUNEA 4 Adunarea generalã a judecãtorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
ART. 21 Adunarea generalã a judecãtorilor este compusã din toţi judecãtorii în funcţie ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. ART. 22 Adunarea generalã a judecãtorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie are urmãtoarele atribuţii: a) aprobarea raportului anual de activitate, care se dã publicitãţii; b) aprobarea bugetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu avizul consultativ al Ministerului Finanţelor Publice; c) alegerea celor 2 membri pentru Consiliul Superior al Magistraturii, în condiţiile legii; d) desemnarea celor 2 judecãtori care îl ajutã în îndeplinirea atribuţiilor prevãzute de lege pe judecãtorul care prezideazã adunarea generalã în cazul alegerii membrilor Consiliului Superior al Magistraturii; e) dezbaterea şi aprobarea mãsurilor necesare pentru buna desfãşurare a activitãţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. ART. 23 (1) Adunarea generalã a judecãtorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este legal constituitã în prezenţa majoritãţii judecãtorilor în funcţie, cu excepţia alegerii celor 2 membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, care se realizeazã în prezenţa a cel puţin douã treimi din numãrul judecãtorilor în funcţie. (2) Adunarea generalã a judecãtorilor este prezidatã de preşedinte, iar în lipsa acestuia, de vicepreşedinte. (3) În cazul în care adunarea generalã se întruneşte pentru alegerea celor 2 membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, aceasta este prezidatã de magistratul cu cea mai mare vechime în magistraturã, care nu şi-a depus candidatura pentru funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii. (4) Hotãrârile adunãrii generale se adoptã cu votul majoritãţii membrilor prezenţi, cu excepţia alegerii celor 2 membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, care se realizeazã cu numãrul cel mai mare de voturi obţinut în adunarea generalã.
CAP. III Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
ART. 24 (1) Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au competenţa de judecatã şi atribuţiile prevãzute de lege. (2) Secţiile Unite sunt prezidate de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, iar în lipsa acestuia, de vicepreşedinte sau de un preşedinte de secţie. ART. 25 (1) Secţiile Unite adoptã hotãrârile cu majoritatea voturilor judecãtorilor prezenţi. (2) În cazul în care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecã în Secţii Unite, la judecatã trebuie sã ia parte cel puţin douã treimi din numãrul judecãtorilor în funcţie. ART. 26 Deciziile prin care se soluţioneazã recursurile în interesul legii sunt acte colective ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, iar nu ale unei pãrţi din numãrul judecãtorilor care o compun. Judecãtorii care au alte opinii se vor alãtura soluţiei majoritare adoptate în problema de drept. ART. 27 (1) Şedinţele Secţiilor Unite se programeazã sau se convoacã de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie din proprie iniţiativã, la cererea a cel puţin o pãtrime din numãrul judecãtorilor în funcţie sau la cererea uneia dintre secţii. (2) Convocarea se face cu anunţarea ordinii de zi, care se adoptã la începutul şedinţei. (3) La şedinţele Secţiilor Unite participã prim-magistratulasistent şi, în lipsa acestuia, magistratul-asistent şef desemnat de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. (4) La şedinţele Secţiilor Unite, altele decât cele de judecatã, pot fi invitaţi magistraţii-asistenţi şi alte categorii de personal de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi persoane din afara instituţiei.
CAP. IV Completul de 9 judecãtori al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
ART. 28 (1) Completul de 9 judecãtori al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie are competenţa de judecatã prevãzutã de lege. (2) Completul este format din judecãtori de la secţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, desemnaţi pentru fiecare şedinţã de preşedintele sau vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de acord cu preşedinţii secţiilor din care provin. (3) Completul de 9 judecãtori este prezidat de regulã de vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, putând fi prezidat şi de preşedinte. În lipsa acestora completul poate fi prezidat de un preşedinte de secţie sau de un judecãtor desemnat în acest scop de preşedintele ori vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. (4) La şedinţele de judecatã ale Completului de 9 judecãtori participã prim-magistratul-asistent, magistratul-asistent şef al unei secţii sau un alt magistrat-asistent anume desemnat. ART. 29 (1) Când Completul de 9 judecãtori judecã recursurile împotriva hotãrârilor Consiliului Superior al Magistraturii prin care s-a soluţionat acţiunea disciplinarã, din complet nu pot face parte membrii cu drept de vot ai Consiliului Superior al Magistraturii şi judecãtorul sancţionat disciplinar. (2) În cazul prevãzut la alin. (1), la şedinţele de judecatã ale Completului de 9 judecãtori nu poate participa magistratul-asistent sancţionat disciplinar.
CAP. V Secţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
ART. 30 Secţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt încadrate cu judecãtori, magistraţi-asistenţi, grefieri şi aprozi, repartizaţi de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. ART. 31 (1) Fiecare secţie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este condusã de un preşedinte. (2) Preşedinţii de secţii au urmãtoarele atribuţii: a) organizeazã, îndrumã şi controleazã activitatea secţiei în limitele prevãzute de lege şi de prezentul regulament, ţinând seama de dispoziţiile preşedintelui şi ale vicepreşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; b) stabilesc atribuţiile personalului din cadrul secţiei, potrivit fişei fiecãrui post şi efectueazã, potrivit nevoilor secţiei, redistribuirea personalului pe posturi şi a atribuţiilor acestuia; c) fixeazã termenele de judecatã în cauzele care sunt de competenţa secţiei, cu asigurarea unei repartizãri echilibrate a dosarelor pe judecãtori, şi dispun citarea pãrţilor, comunicarea recursurilor, precum şi îndeplinirea oricãror alte acte procedurale, potrivit legii; d) prezideazã completul de judecatã, când participã la activitatea de judecatã; e) aprobã programul de participare a magistraţilor-asistenţi la şedinţele de judecatã; f) rezolvã corespondenţa adresatã secţiei; g) informeazã preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la activitatea secţiei în vederea cunoaşterii acesteia şi, când este cazul, pentru luarea mãsurilor prevãzute de lege şi de prezentul regulament; h) duc la îndeplinire orice mãsurã dispusã de Secţiile Unite, precum şi de preşedintele şi vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, potrivit legii şi prezentului regulament. ART. 32 (1) Preşedinţii de secţii stabilesc judecãtorii care compun completele de judecatã şi programeazã şedinţele acestora. (2) Dacã numãrul de judecãtori necesar formãrii completului de judecatã nu poate fi asigurat, acesta se constituie cu judecãtori de la celelalte secţii, desemnaţi de preşedintele sau vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. ART. 33 (1) Preşedinţii de secţii convoacã judecãtorii secţiei şi supun dezbaterii acestora jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi alte probleme de interes general, în vederea luãrii mãsurilor necesare pentru buna desfãşurare a activitãţii secţiei. (2) La dezbateri pot participa magistraţii-asistenţi din cadrul secţiei, cu vot consultativ, precum şi invitaţi din celelalte secţii şi din compartimentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, fãrã drept de vot. (3) Mãsurile se adoptã cu votul majoritãţii judecãtorilor prezenţi, inclusiv al preşedintelui. (4) Preşedinţii de secţii stabilesc colective formate din 2-3 judecãtori ai secţiei pentru selectarea şi publicarea deciziilor, în vederea unificãrii practicii pe diverse probleme de drept. ART. 34 (1) La sesizarea completelor de judecatã, judecãtorii secţiilor dezbat fiecare caz privind schimbarea jurisprudenţei şi hotãrãsc, cu votul majoritãţii, sesizarea Secţiilor Unite pentru a decide potrivit <>art. 24 din Legea nr. 304/2004 . (2) La dezbateri pot participa, cu vot consultativ, magistraţii-asistenţi din cadrul secţiilor sau al compartimentelor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, fãrã drept de vot. ART. 35 La sfârşitul fiecãrui an judecãtorii secţiilor dezbat cazurile în care este necesarã îmbunãtãţirea legislaţiei. Propunerile privind îmbunãtãţirea legislaţiei se supun Secţiilor Unite pentru a hotãrî cu privire la sesizarea ministrului justiţiei, potrivit <>art. 25 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 .
CAP. VI Judecãtorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
ART. 36 (1) Judecãtorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt inamovibili. (2) Judecãtorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt independenţi, se supun numai legii şi trebuie sã fie imparţiali. ART. 37 Judecãtorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie exercitã o funcţie de demnitate publicã şi sunt salarizaţi potrivit legii privind indemnizaţiile pentru persoanele care ocupã asemenea funcţii, având dreptul la paşaport diplomatic, în condiţiile legii. ART. 38 (1) Judecãtorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt datori sã rezolve lucrãrile în termenele stabilite, sã soluţioneze cauzele în termen rezonabil, în funcţie de complexitatea acestora, sã pãstreze secretul deliberãrilor şi al voturilor la care au participat, inclusiv dupã încetarea exercitãrii funcţiei, şi sã îndeplineascã toate celelalte îndatoriri ce le revin în calitate de magistraţi, potrivit legii. (2) Judecãtorii sunt datori sã se abţinã de la orice acte sau fapte de naturã sã compromitã demnitatea lor în profesie şi în societate şi sã respecte Codul deontologic al magistraţilor. ART. 39 (1) Participarea judecãtorilor la activitatea de judecatã are loc conform programãrilor. (2) Abţinerea judecãtorilor de la activitatea de judecatã este admisã numai în cazurile prevãzute de lege. ART. 40 În şedinţele de judecatã ale Completului de 9 judecãtori şi ale secţiilor judecãtorii poartã robã de culoare neagrã, iar în şedinţele Secţiilor Unite, robã de culoare mov. ART. 41 În activitatea de judecatã judecãtorii se conformeazã legii şi prezentului regulament cu privire la pregãtirea şedinţelor, deliberarea, pronunţarea şi redactarea hotãrârilor. ART. 42 În afarã de activitatea de judecatã, judecãtorii duc la îndeplinire orice alte atribuţii stabilite de Secţiile Unite, de preşedintele şi vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi de preşedinţii de secţii, potrivit legii şi prezentului regulament. ART. 43 Judecãtorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, aleşi în funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, în perioada mandatului, nu exercitã activitatea de judecãtor. ART. 44 În cazurile în care preşedintele de secţie nu face parte din completul de judecatã, judecãtorii prezideazã completul prin rotaţie. ART. 45 (1) Preşedintele completului de judecatã are urmãtoarele atribuţii: 1. anterior şedinţelor de judecatã, ia mãsuri, personal sau prin magistratul-asistent, pentru ducerea la îndeplinire de cãtre arhivã şi grefã a tuturor lucrãrilor necesare bunei desfãşurãri a şedinţei de judecatã; 2. în cursul dezbaterilor: a) asigurã ordinea şi solemnitatea dezbaterilor, dispunând, când se impune, limitarea accesului publicului la şedinţa de judecatã, ţinând seama şi de mãrimea sãlii de judecatã, sau îndepãrtarea din salã a persoanelor care tulburã şedinţa, inclusiv cu ajutorul organelor de poliţie; b) în cauzele penale asigurã înregistrarea desfãşurãrii şedinţei de judecatã cu mijloace tehnice audio; 3. dupã dezbateri: a) asigurã secretul deliberãrii, întocmeşte minuta şi consemneazã soluţia în condica de şedinţã, personal sau prin desemnarea unuia dintre membrii completului; b) asigurã pronunţarea hotãrârilor în şedinţã publicã, la orele stabilite din timp, transmiterea sau comunicarea rezultatului deliberãrii înainte de pronunţare fiind interzisã; 4. dupã pronunţarea hotãrârilor: a) repartizeazã judecãtorilor şi magistraţilor-asistenţi spre redactare hotãrârile pronunţate; b) noteazã în evidenţa secţiei soluţiile mai importante sau de principiu şi temeiurile de drept ale acestora; c) informeazã preşedintele secţiei asupra aspectelor mai importante din activitatea de judecatã, în scopul luãrii mãsurilor prevãzute de lege şi de prezentul regulament. (2) O datã cu pronunţarea soluţiilor, preşedintele completului de judecatã, de comun acord cu ceilalţi magistraţi, poate stabili considerentele hotãrârilor adoptate. (3) Consemnarea dezbaterilor purtate de pãrţi în limba maternã, în condiţiile <>art. 12 din Legea nr. 304/2004 , se face la dictarea publicã a preşedintelui completului de judecatã şi numai în limba românã. ART. 46 Evaluarea anualã a activitãţii profesionale a judecãtorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se face de o comisie constituitã prin hotãrâre a Consiliului Superior al Magistraturii dintre judecãtorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
CAP. VII Magistraţii-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
ART. 47 În cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie funcţioneazã un corp de magistraţi-asistenţi, compus din prim-magistratul-asistent, magistraţi-asistenţi şefi şi magistraţi-asistenţi, stabiliţi prin statul de funcţii. ART. 48 Repartizarea magistraţilor-asistenţi în secţii şi în alte compartimente se face de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. ART. 49 (1) Prim-magistratul-asistent este subordonat preşedintelui şi vicepreşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. (2) Prim-magistratul-asistent are urmãtoarele atribuţii: a) coordoneazã activitatea magistraţilor-asistenţi din secţii, a personalului repartizat Secţiilor Unite şi a personalului din Cancelaria Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; b) ia parte la şedinţele Secţiilor Unite şi ale Completului de 9 judecãtori şi întocmeşte, direct sau prin personalul desemnat, toate actele şi lucrãrile pregãtitoare, precum şi pe cele ulterioare şedinţelor la care participã; c) redacteazã hotãrârile repartizate de preşedintele Completului de 9 judecãtori şi al Secţiilor Unite; d) asigurã centralizarea datelor statistice şi a altor informaţii primite de la secţii referitoare la activitatea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi întocmeşte lucrãrile de sintezã dispuse de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; e) întocmeşte orice alte lucrãri dispuse de preşedintele şi vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. ART. 50 (1) Magistraţii-asistenţi şefi din cadrul secţiilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt subordonaţi ierarhic preşedinţilor de secţii. (2) Magistraţii-asistenţi şefi din cadrul secţiilor au urmãtoarele atribuţii: a) participã la şedinţele de judecatã ale secţiei şi ale Completului de 9 judecãtori; b) programeazã participarea magistraţilor-asistenţi la şedinţele de judecatã; c) coordoneazã şi urmãresc pãstrarea în bune condiţii a evidenţelor secţiilor şi realizarea la timp a tuturor lucrãrilor; d) controleazã şi îndrumã activitatea magistraţilor-asistenţi ai secţiei; e) controleazã şi îndrumã activitatea grefierilor şi a celorlalte categorii de personal din cadrul secţiei; f) coordoneazã activitatea de culegere a datelor statistice referitoare la activitatea secţiei şi de întocmire a lucrãrilor solicitate cu privire la aceste date; g) pãstreazã fondul juridic documentar al secţiei. (3) Dispoziţiile alin. (2) se aplicã în mod corespunzãtor magistratului-asistent şef al Secţiilor Unite. ART. 51 (1) Magistraţii-asistenţi din cadrul secţiilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie participã la şedinţele de judecatã ale secţiilor şi duc la îndeplinire orice alte sarcini încredinţate de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de vicepreşedinte sau de preşedintele de secţie. (2) Magistraţii-asistenţi care participã la şedinţele de judecatã au şi urmãtoarele atribuţii: a) pregãtesc şedinţele de judecatã, urmãrind întocmirea şi afişarea de cãtre arhivã a listei dosarelor aflate pe rol; b) urmãresc ataşarea la dosar de cãtre arhivã a dovezilor de citare a pãrţilor, de comunicare a actelor, a corespondenţei, memoriilor, notelor scrise şi a oricãror alte înscrisuri; c) verificã regularitatea citãrii, a comunicãrilor şi plãţii taxei de timbru şi asigurã ducerea la îndeplinire a tuturor mãsurilor dispuse de preşedintele completului; d) înaintea intrãrii în sala de şedinţã a completului de judecatã, asigurã prezenţa la uşã a aprodului şi anunţarea de cãtre acesta a intrãrii instanţei; e) dupã deschiderea dezbaterilor, anunţã cauzele în ordinea stabilitã de preşedintele completului, face apelul pãrţilor şi al celorlalte persoane citate, referã asupra modului în care s-a efectuat procedura de citare şi asupra îndeplinirii celorlalte mãsuri dispuse, referã, pe scurt, asupra obiectului cauzei şi stadiului în care se aflã judecata; f) consemneazã în caietul de şedinţã, numerotat şi semnat, pentru fiecare dosar în parte, susţinerile orale ale pãrţilor şi ale procurorului, precum şi mãsurile dispuse de instanţã; g) întocmesc încheierile de şedinţã, în concordanţã cu cele consemnate în caietul de şedinţã; h) sub îndrumarea preşedintelui completului de judecatã, asigurã, pentru deliberare, consultarea actelor normative necesare şi informaţii privitoare la jurisprudenţã şi doctrinã; i) participã cu vot consultativ la deliberãri; j) redacteazã hotãrâri, conform repartizãrii preşedintelui completului de judecatã, cu respectarea termenelor legale. ART. 52 (1) Dosarele se prezintã magistratului-asistent cu cel puţin 10 zile înainte de data fixatã pentru termenul de judecatã, în vederea verificãrii listei dosarelor aflate pe rol din şedinţa la care acesta este programat sã participe, întocmitã de cãtre arhivã. (2) La întocmirea listelor, în ordinea vechimii dosarelor, se urmãreşte gruparea cauzelor în raport cu natura cãilor de atac şi pe materii, dându-se prioritate cauzelor cu arestaţi şi celor la judecarea cãrora participã procurorul. (3) Magistratul-asistent asigurã: a) transmiterea listei dosarelor aflate pe rol judecãtorilor care compun completul de judecatã şi procurorului, de îndatã ce a fost întocmitã; b) afişarea listei dosarelor aflate pe rol, în arhivã, cu cel puţin 5 zile înainte de termenul de judecatã, şi la uşa sãlii de şedinţã, cu cel puţin o orã înainte de începerea şedinţei; c) completarea condicii de şedinţã cu cel puţin 24 de ore înainte de ziua şedinţei de judecatã. ART. 53 Magistratul-asistent care a preluat din arhivã dosarele pentru şedinţa de judecatã restituie arhivei dosarele amânate, sub semnãturã. ART. 54 În şedinţele de judecatã magistraţii-asistenţi poartã robã de culoare neagrã. ART. 55 Evaluarea anualã a activitãţii profesionale a magistraţilor-asistenţi se face de o comisie constituitã prin hotãrâre a Consiliului Superior al Magistraturii dintre judecãtorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
CAP. VIII Compartimentele din structura Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
SECŢIUNEA 1 Direcţia legislaţie, studii, documentare şi informaticã juridicã
ART. 56 Direcţia legislaţie, studii, documentare şi informaticã juridicã funcţioneazã în subordinea preşedintelui şi a vicepreşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. ART. 57 (1) Direcţia legislaţie, studii, documentare şi informaticã juridicã este condusã de un director, care are calitatea de magistrat, desemnat de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. (2) În structura Direcţiei legislaţie, studii, documentare şi informaticã juridicã funcţioneazã urmãtoarele compartimente: a) Serviciul legislaţie, studii şi documentare; b) Serviciul informaticã juridicã. (3) Biblioteca Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie funcţioneazã în cadrul Serviciului legislaţie, studii şi documentare. ART. 58 Direcţia legislaţie, studii, documentare şi informaticã juridicã este încadratã cu magistrat-asistent şef, magistraţi-asistenţi, personal auxiliar de specialitate şi personal de specialitate informaticã, stabilit prin statul de funcţii. ART. 59 Serviciul legislaţie, studii şi documentare are urmãtoarele atribuţii: a) elaboreazã proiectele de regulamente şi de alte acte normative care se adoptã de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; b) analizeazã şi formuleazã puncte de vedere, precum şi observaţii şi propuneri cu privire la proiectele de acte normative iniţiate de alte autoritãţi publice şi transmise Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în acest scop; c) asigurã selectarea şi rezumarea deciziilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea publicãrii lor în Buletinul jurisprudenţei şi în alte publicaţii ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; d) asigurã pregãtirea materialelor pentru editarea şi publicarea Buletinului jurisprudenţei şi a altor publicaţii ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; e) asigurã publicarea deciziilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pe pagina de Internet a acesteia; f) realizeazã studii referitoare la problemele de drept ivite în aplicarea legislaţiei; g) asigurã evidenţa legislaţiei, a jurisprudenţei şi a doctrinei; h) asigurã pãstrarea colecţiei Monitorul Oficial al României şi completarea acestei colecţii pe mãsura publicãrii de noi acte normative; i) asigurã funcţionarea bibliotecii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; j) gestioneazã fondul de carte al bibliotecii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi asigurã completarea acestuia; k) gestioneazã la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sistemul software integrat pentru biblioteci Tinlib. ART. 60 Serviciul informaticã juridicã are urmãtoarele atribuţii: a) sprijinã conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în organizarea, coordonarea şi implementarea mãsurilor pentru dezvoltarea infrastructurilor tehnologice şi de comunicaţii; b) implementeazã tehnici şi metode noi de exploatare, administrare şi întreţinere a produselor şi serviciilor informatice, în vederea dezvoltãrii unui sistem de informaticã juridicã modern; c) elaboreazã norme, proceduri de utilizare, protecţie şi securitate a datelor informatice şi coordoneazã administrarea şi exploatarea eficientã şi securizatã a produselor şi serviciilor informatice în sistemul juridic; d) proiecteazã şi implementeazã aplicaţii şi baze de date şi coordoneazã întreţinerea acestora în sistemul informatic al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; e) coordoneazã procesul de creare şi exploatare a sistemului de evidenţã, gestionare, arhivare şi circulaţie a documentelor şi dosarelor; f) face propuneri în vederea stabilirii obiectivelor de investiţii privind produsele şi serviciile informatice, în conformitate cu strategia de informatizare a justiţiei; g) participã la elaborarea documentaţiei de achiziţii şi la evaluarea ofertelor în procedurile de achiziţii de produse şi servicii informatice pentru sistemul informatic al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; h) participã la recepţionarea produselor şi a serviciilor achiziţionate şi la derularea contractelor de achiziţii ale produselor şi serviciilor informatice pentru sistemul informatic al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; i) asigurã asistenţa tehnicã de specialitate pentru eficienta exploatare a produselor şi serviciilor informatice în Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; j) asigurã publicarea pe pagina de Internet a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a informaţiilor de interes public şi a evidenţei posturilor vacante de judecãtor. ART. 61 Direcţia legislaţie, studii, documentare şi informaticã juridicã efectueazã toate lucrãrile dispuse de preşedintele şi vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi îndeplineşte orice alte sarcini încredinţate de aceştia. ART. 62 Atribuţiile personalului Direcţiei legislaţie, studii, documentare şi informaticã juridicã se stabilesc prin fişa fiecãrui post.
SECŢIUNEA 2 Cancelaria
ART. 63 (1) Cancelaria Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie funcţioneazã în subordinea directã a vicepreşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. (2) În cadrul Cancelariei funcţioneazã Registratura generalã a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, grefele şi arhivele. ART. 64 (1) Cancelaria Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se compune din prim-grefieri, grefieri, agenţi procedurali şi aprozi, stabiliţi prin statul de funcţii. (2) Personalul din Cancelaria Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este subordonat preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, vicepreşedintelui şi preşedinţilor de secţii şi este coordonat de prim-magistratul-asistent. (3) Personalul Cancelariei este repartizat în secţii şi în alte compartimente de cãtre preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie potrivit nevoilor acestora, iar în cadrul secţiei, de cãtre preşedintele de secţie. (4) Atribuţiile personalului Cancelariei se stabilesc prin fişa fiecãrui post. ART. 65 (1) Personalul repartizat la Registratura generalã a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie are urmãtoarele atribuţii: a) primeşte, înregistreazã şi repartizeazã la Secţiile Unite, la Completul de 9 judecãtori, la secţii şi la celelalte compartimente dosarele şi corespondenţa; b) expediazã, prin poştã sau, în cazuri urgente, prin agent procedural, dosarele soluţionate, citaţiile şi corespondenţa; c) întocmeşte lunar situaţia centralizatoare a sumelor cheltuite pentru expedierea dosarelor, a citaţiilor şi a corespondenţei. (2) În cadrul activitãţii prevãzute la alin. (1) se întocmesc şi se pãstreazã: a) registre generale, separate, pentru înregistrarea dosarelor şi a corespondenţei; b) borderouri pentru expedieri prin poştã şi condici de predare prin agent procedural a dosarelor, a citaţiilor şi a corespondenţei. ART. 66 (1) Personalul repartizat la Secţiile Unite, la Completul de 9 judecãtori şi la secţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie are urmãtoarele atribuţii: a) primeşte şi înregistreazã dosarele intrate, ţine evidenţa acestora, precum şi a circulaţiei lor; b) întocmeşte conceptele pentru citarea pãrţilor din procese, întocmeşte citaţiile şi urmãreşte expedierea acestora; c) pune dosarele la dispoziţie pãrţilor şi avocaţilor pentru studiu; d) pregãteşte dosarele pentru şedinţele de judecatã şi asigurã circulaţia acestora în cadrul secţiei, precum şi trimiterea lor la instanţe; e) întocmeşte statisticile privind activitatea de judecatã; f) efectueazã comunicãrile necesare punerii în executare a hotãrârilor; g) întocmeşte şi elibereazã, la solicitarea pãrţilor, certificate şi copii legalizate de pe hotãrâri; h) întocmeşte corespondenţa în legãturã cu dosarele secţiilor; i) informeazã persoanele venite la arhive asupra datelor solicitate din dosarele în care acestea sunt direct interesate; j) ţine evidenţa timbrului judiciar şi a taxelor judiciare de timbru. (2) În cadrul activitãţii prevãzute la alin. (1) se întocmesc şi se pãstreazã: a) registrul general, în care se trec, în ordinea intrãrii, toate dosarele primite de secţie şi de Completul de 9 judecãtori, cu rubricile stabilite în acest scop, sub acelaşi numãr înregistrându-se toate cererile depuse ulterior sau corespondenţa în legãturã cu cauza respectivã; b) opisul alfabetic, în care se trec pãrţile din dosar; c) registrul informativ, în care se menţioneazã, pentru fiecare dosar, trecut în ordine numericã, primul termen de judecatã şi termenele ulterioare, data ieşirii dosarului din arhivã şi persoana cãreia i s-a predat, data reintrãrii dosarului în arhivã, numãrul şi data sentinţei, deciziei sau ale încheierii şi, dacã este cazul, soluţia pe scurt; d) registrul de termene al arhivei, în care se trec toate dosarele pe termenele de judecatã fixate; e) condica şedinţei de judecatã, în care se trec toate dosarele din şedinţa respectivã, în ordinea înscrisã în lista dosarelor aflate pe rol, noul termen de judecatã în caz de amânare a judecãţii, hotãrârea pronunţatã şi numãrul acesteia, precum şi numele celui care o redacteazã; f) registrul de evidenţã a redactãrii hotãrârilor, în care se trec, în ordine numericã, dupã caz, toate sentinţele, deciziile sau încheierile pronunţate şi se noteazã circuitul dosarului în vederea redactãrii, dactilografierii, semnãrii hotãrârii, precum şi data predãrii dosarului la arhivã; g) condica de evidenţã a predãrii-primirii sub semnãturã a dosarelor, în circuitul acestora. ART. 67 (1) Toate registrele şi condicile se numeroteazã şi se parafeazã, iar la sfârşitul fiecãrui an se întocmesc procese-verbale de închidere, semnate de vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi de prim-magistratul-asistent, în cazul registrelor Secţiilor Unite, ale Completului de 9 judecãtori şi ale Registraturii generale, şi de preşedintele de secţie şi de magistratul-asistent şef, în cazul registrelor secţiilor. (2) În funcţie de necesitãţi, la propunerea prim-magistratului-asistent, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie poate aproba ţinerea şi a altor registre decât cele prevãzute în prezenta secţiune. ART. 68 (1) Personalul Registraturii generale şi cel al arhivelor înregistreazã dosarele şi cererile în ziua depunerii lor şi ataşeazã la cereri plicurile în care au fost primite. (2) Corespondenţa adresatã personal sau confidenţial preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, vicepreşedintelui, preşedinţilor de secţii, judecãtorilor şi altor persoane cu funcţii de conducere este predatã acestora cu plicul nedeschis. ART. 69 (1) Dosarele predate arhivei Secţiilor Unite, Completului de 9 judecãtori şi arhivelor secţiilor se prezintã, fãrã întârziere, preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, vicepreşedintelui sau, dupã caz, preşedinţilor de secţii, pentru fixarea termenelor de judecatã şi luarea altor mãsuri, potrivit legii şi prezentului regulament. (2) Mãsurile dispuse se aduc la îndeplinire fãrã întârziere, prin întocmirea şi expedierea citaţiilor, pe baza unei prealabile conceptãri, prin comunicarea de acte, redactarea şi expedierea corespondenţei şi prin întocmirea altor lucrãri indicate prin rezoluţie sau stabilite anterior, cum sunt cele referitoare la înregistrarea statisticã a datelor cauzei. ART. 70 (1) Pe coperta fiecãrui dosar se menţioneazã denumirea Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţiile Unite, Completul de 9 judecãtori sau secţia competentã -, numãrul dat dosarului de cãtre Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi alte date de identificare a cauzei şi a dosarelor altor instanţe, pe care le cuprinde. (2) Toate filele dosarului sunt cusute şi numerotate. (3) Dupã soluţionarea definitivã a cauzei se procedeazã la şnuruirea dosarului şi la aplicarea sigiliului, iar pe faţa interioarã a ultimei coperte se certificã numãrul filelor în cifre şi în litere. ART. 71 (1) Dosarele sunt puse la dispoziţie pãrţilor, mandatarilor şi avocaţilor acestora, precum şi ziariştilor acreditaţi pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru studiu, numai în arhivã, dupã identificarea şi notarea numelui şi prenumelui solicitantului, verificându-se actele de identitate, procurile sau delegaţiile, precum şi integritatea dosarului la restituire, fiind interzisã scoaterea dosarelor din incinta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. (2) Programul de acces la arhive pentru persoanele prevãzute la alin. (1) se aprobã de preşedinţii de secţii, iar pentru Secţiile Unite şi Completul de 9 judecãtori, de vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi se afişeazã la loc vizibil. (3) Dosarele se pãstreazã în arhivã în ordine numericã sau pe termene de judecatã. ART. 72 Dactilografierea încheierilor de amânare a judecãţii, precum şi a corespondenţei se face în termen de cel mult 3 zile de la data şedinţei, iar dactilografierea sentinţelor sau, dupã caz, a deciziilor, în termen de cel mult 10 zile de la redactare. ART. 73 Dosarele se restituie arhivelor dupã redactarea şi semnarea încheierilor, sentinţelor sau deciziilor, dupã caz, ori dupã întocmirea altor lucrãri specifice. ART. 74 Dosarele soluţionate se numeroteazã, se parafeazã şi se sigileazã, predându-se Registraturii generale de cãtre arhive în termen de cel mult 3 zile, iar aceasta le expediazã instanţei cãreia îi revin sau, dupã caz, parchetului, în termen de cel mult 48 de ore. ART. 75 La arhive se pãstreazã, în original, câte un exemplar din hotãrârile pronunţate la fiecare secţie, în mape speciale, în ordine numericã, pe ani. Încheierea în care s-au consemnat dezbaterile, în cazurile în care s-a amânat pronunţarea, precum şi încheierile şi hotãrârile prevãzute în art. 281, art. 281^1 şi art. 281^2 din Codul de procedurã civilã se alãturã hotãrârii. ART. 76 Lucrãrile şi celelalte atribuţii prevãzute în prezenta secţiune, care nu revin magistratului-asistent, se aduc la îndeplinire de personalul secţiei, potrivit fişei fiecãrui post.
SECŢIUNEA 3 Departamentul economico-financiar şi administrativ
ART. 77 Departamentul economico-financiar şi administrativ funcţioneazã în subordinea preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi este coordonat de vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. ART. 78 (1) Departamentul economico-financiar şi administrativ este condus de un manager economic, numit pe bazã de concurs de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în condiţiile legii. (2) Personalul de specialitate din activitatea financiarcontabilã din cadrul Departamentului economico-financiar şi administrativ este încadrat de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pe bazã de concurs sau probã practicã, în condiţiile legii. (3) Departamentul economico-financiar şi administrativ se încadreazã cu personalul prevãzut prin statul de funcţii. (4) Atribuţiile personalului Departamentului economicofinanciar şi administrativ se stabilesc prin fişa fiecãrui post. ART. 79 (1) Managerul economic este subordonat preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. (2) Managerul economic al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie are urmãtoarele atribuţii: a) conduce Departamentul economico-financiar şi administrativ al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; b) rãspunde pentru gestiunea economico-financiarã a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; c) îndeplineşte, pe baza delegãrii primite din partea ordonatorului principal de credite, toate atribuţiile acestuia, prevãzute de lege; d) rãspunde de utilizarea creditelor bugetare şi realizarea veniturilor, de folosirea cu eficienţã a sumelor primite de la bugetul de stat, bugetul asigurãrilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale, de integritatea bunurilor încredinţate Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de organizarea şi ţinerea la zi a contabilitãţii şi prezentarea la termen a situaţiilor financiare asupra situaţiei patrimoniului aflat în administrare şi a execuţiei bugetare; e) rãspunde de organizarea controlului financiar preventiv; f) coordoneazã activitatea de administrare a sediilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi ia mãsuri pentru asigurarea condiţiilor materiale în vederea desfãşurãrii corespunzãtoare a activitãţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; g) ia mãsuri pentru elaborarea şi fundamentarea temelor de proiectare pentru lucrãrile de reparaţii curente şi capitale ale sediilor şi obiectivelor de investiţii, urmãreşte şi rãspunde de realizarea acestora; h) organizeazã ţinerea evidenţei imobilelor din proprietatea sau administrarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi a celorlalte bunuri aflate în patrimoniul acesteia; i) îndeplineşte orice alte sarcini în domeniul sãu de activitate dispuse de preşedintele sau vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. ART. 80 (1) În structura Departamentului economico-financiar şi administrativ funcţioneazã urmãtoarele compartimente: a) Serviciul financiar-contabil; b) Serviciul administrativ; c) Biroul resurse umane. (2) În cadrul Serviciului administrativ funcţioneazã Biroul administrativ şi aprovizionare şi Biroul auto. (3) Serviciile din cadrul Departamentului economico-financiar şi administrativ sunt conduse de şefi serviciu, iar birourile, de şefi birou. ART. 81 Departamentul economico-financiar şi administrativ al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie are urmãtoarele atribuţii: a) elaborarea proiectului statului de funcţii al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; b) elaborarea şi fundamentarea proiectului de buget al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; c) executarea bugetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; d) întocmirea lucrãrilor financiar-contabile prevãzute de lege; e) realizarea lucrãrilor de personal şi de salarizare; f) ţinerea şi actualizarea evidenţei posturilor vacante de judecãtor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi transmiterea acesteia Serviciului informaticã juridicã în vederea publicãrii pe pagina de Internet a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; g) ţinerea şi actualizarea evidenţei celorlalte posturi vacante din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; h) administrarea bunurilor din patrimoniul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; i) realizarea activitãţii de aprovizionare şi transport, precum şi a altor prestaţii administrative necesare pentru funcţionarea corespunzãtoare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cum sunt reparaţiile curente, curãţenia şi paza; j) îndeplinirea oricãror alte sarcini dispuse de preşedintele sau vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. ART. 82 Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie poate delega calitatea de ordonator principal de credite managerului economic.
SECŢIUNEA 4 Biroul de informare şi relaţii publice
ART. 83 (1) Biroul de informare şi relaţii publice asigurã legãturile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu publicul şi cu mijloacele de comunicare în masã, în vederea garantãrii transparenţei activitãţii judiciare, în condiţiile stabilite de lege. (2) Biroul de informare şi relaţii publice funcţioneazã în subordinea vicepreşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. ART. 84 (1) Biroul de informare şi relaţii publice este condus de un judecãtor desemnat de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care îndeplineşte şi rolul de purtãtor de cuvânt. (2) Biroul de informare şi relaţii publice se încadreazã cu personalul prevãzut prin statul de funcţii. (3) Atribuţiile personalului Biroului de informare şi relaţii publice se stabilesc prin fişa fiecãrui post. ART. 85 (1) Biroul de informare şi relaţii publice are urmãtoarele atribuţii: a) asigurã primirea şi rezolvarea solicitãrilor privind informaţiile de interes public; b) asigurã organizarea şi funcţionarea punctului de informare-documentare, potrivit legii; c) ţine evidenţa rãspunsurilor şi a chitanţelor remise de solicitanţi privind plata costurilor de copiere a materialelor solicitate; d) elaboreazã anual raportul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie privind accesul la informaţiile de interes public; e) furnizeazã ziariştilor, prompt şi complet, orice informaţie de interes public care priveşte activitatea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; f) acordã, fãrã discriminare, în termen de cel mult douã zile de la înregistrare, acreditarea ziariştilor şi a reprezentanţilor mijloacelor de comunicare în masã; g) asigurã, periodic sau de fiecare datã când activitatea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prezintã un interes public imediat, difuzarea de comunicate, informãri de presã, organizarea de conferinţe de presã, interviuri sau briefinguri. (2) Biroul de informare şi relaţii publice efectueazã toate lucrãrile privind accesul la informaţiile de interes public şi relaţiile cu mijloacele de comunicare în masã dispuse de preşedintele şi vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi îndeplineşte orice alte sarcini încredinţate de aceştia.
SECŢIUNEA 5 Biroul relaţii internaţionale
ART. 86 Biroul relaţii internaţionale funcţioneazã în subordinea preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. ART. 87 (1) Biroul relaţii internaţionale este condus de un magistrat-asistent şef desemnat de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. (2) Biroul relaţii internaţionale se încadreazã cu personalul prevãzut prin statul de funcţii. (3) Atribuţiile personalului Biroului relaţii internaţionale se stabilesc prin fişa fiecãrui post. ART. 88 Biroul relaţii internaţionale are urmãtoarele atribuţii: a) îndeplineşte lucrãrile de competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în cadrul relaţiilor internaţionale; b) duce la îndeplinire toate dispoziţiile primite de la preşedintele şi vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în domeniul cooperãrii internaţionale; c) asigurã cooperarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu instituţii din strãinãtate; d) asigurã întocmirea şi expedierea corespondenţei cu strãinãtatea; e) pregãteşte materialele documentare pentru delegaţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care se deplaseazã în strãinãtate; f) asigurã obţinerea paşapoartelor şi a vizelor pentru deplasãri în strãinãtate; g) organizeazã acţiunile de protocol ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi asigurã traducerea simultanã în cadrul acestora; h) asigurã primirea şi însoţirea delegaţiilor strãine şi din ţarã în cadrul programului aprobat de preşedintele sau vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; i) asigurã traducerea corespondenţei cu strãinãtatea, a hotãrârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului, a rapoartelor primite de la organizaţiile internaţionale şi a materialelor pentru delegaţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; j) efectueazã orice alte lucrãri şi îndeplineşte toate sarcinile în domeniul relaţiilor internaţionale dispuse de preşedintele şi vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
SECŢIUNEA 6 Compartimentul de audit public intern
ART. 89 Compartimentul de audit public intern funcţioneazã în subordinea preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi se încadreazã cu personalul prevãzut prin statul de funcţii. ART. 90 Compartimentul de audit public intern are urmãtoarele atribuţii: a) elaboreazã norme metodologice de exercitare a activitãţii de audit public intern specifice Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu avizul Unitãţii Centrale de Armonizare pentru Auditul Public Intern din cadrul Ministerului Finanţelor Publice; b) elaboreazã proiectul planului anual de audit public intern; c) efectueazã activitãţi de audit public intern pentru a evalua dacã sistemele de management financiar şi control ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt transparente şi sunt conforme cu normele de legalitate, regularitate, economicitate, eficienţã şi eficacitate; d) informeazã periodic Unitatea Centralã de Armonizare pentru Auditul Public Intern asupra recomandãrilor formulate în rapoartele de audit, neînsuşite de cãtre conducãtorul instituţiei, precum şi asupra consecinţelor neînsuşirii acestora; e) elaboreazã raportul anual al activitãţii de audit public intern, care cuprinde principalele constatãri, concluzii şi recomandãri rezultate din activitatea de auditare, precum şi eventualele iregularitãţi sau prejudicii constatate; f) în cazul identificãrii unor iregularitãţi sau posibile prejudicii, raporteazã imediat preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Unitãţii Centrale de Armonizare a Auditului Public Intern; g) exercitã alte îndatoriri prevãzute de lege şi efectueazã orice alte lucrãri dispuse de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. ART. 91 (1) Compartimentul de audit public intern auditeazã, cel puţin o datã la 3 ani, fãrã a se limita la acestea, urmãtoarele: a) angajamentele bugetare şi legale din care derivã direct sau indirect obligaţii de platã, inclusiv din fondurile comunitare; b) plãţile asumate prin angajamente bugetare şi legale, inclusiv din fondurile comunitare; c) vânzarea, gajarea, concesionarea sau închirierea de bunuri din patrimoniul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; d) constituirea veniturilor publice, respectiv modul de autorizare şi stabilire a titlurilor de creanţã, precum şi a facilitãţilor acordate la încasarea acestora; e) alocarea creditelor bugetare; f) sistemul contabil şi fiabilitatea acestuia; g) sistemele de conducere şi control, precum şi riscurile asociate unor astfel de sisteme; h) sistemele informatice; i) alte obiective prevãzute de lege. (2) Personalul din cadrul Compartimentului de audit public intern îşi desfãşoarã activitatea potrivit dispoziţiilor legale în acest domeniu.
CAP. IX Vacanţa judecãtoreascã
ART. 92 Vacanţa judecãtoreascã anualã este de douã luni, de la 1 iulie la 31 august. ART. 93 În perioada vacanţei judecãtoreşti se judecã: a) în materie penalã, cauzele cu arestaţi; b) în toate materiile, cauzele considerate urgente potrivit legii sau apreciate astfel de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. ART. 94 (1) În timpul vacanţei judecãtoreşti preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, împreunã cu preşedinţii de secţii, desemneazã un numãr de judecãtori şi de magistraţi-asistenţi din fiecare secţie, necesar formãrii completelor de judecatã, iar desemnarea nominalã a acestora se face, în caz de divergenţã, prin tragere la sorţi. (2) Preşedinţii de secţii, în timpul vacanţelor, alterneazã între ei. (3) Personalul necesar activitãţii curente în perioada vacanţei judecãtoreşti, altul decât judecãtorii şi magistraţiiasistenţi, se desemneazã de preşedinţii de secţii şi de conducãtorii compartimentelor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. ART. 95 (1) Concediile judecãtorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi ale magistraţilor-asistenţi se stabilesc prin Regulamentul privind concediile magistraţilor, aprobat prin hotãrâre a Consiliului Superior al Magistraturii. (2) Concediile anuale de odihnã ale celorlalte categorii de personal al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prevãzute de lege, se efectueazã în perioada vacanţei judecãtoreşti. (3) Pentru motive temeinice preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie poate aproba efectuarea concediului de odihnã pentru personalul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi în altã perioadã decât cea a vacanţei judecãtoreşti. ART. 96 La programarea concediilor de odihnã, în perioada vacanţei judecãtoreşti, se urmãreşte asigurarea prezenţei judecãtorilor, a magistraţilor-asistenţi şi a celorlalte categorii de personal necesar activitãţii de judecatã privind cauzele cu arestaţi în materie penalã şi, în toate materiile, cauzele considerate urgente potrivit legii sau apreciate astfel de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
CAP. X Rãspunderea disciplinarã
ART. 97 Judecãtorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi magistraţii-asistenţi rãspund disciplinar în condiţiile prevãzute de <>Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraţilor şi de <>Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. ART. 98 Personalul auxiliar de specialitate din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie rãspunde disciplinar în condiţiile Legii privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecãtoreşti şi al parchetelor de pe lângã acestea. ART. 99 (1) Funcţionarii publici din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie rãspund disciplinar pentru abaterile disciplinare şi în condiţiile prevãzute de <>Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicatã. (2) Comisia de disciplinã din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se constituie prin ordin al preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
CAP. XI Programul de funcţionare al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în raporturile cu justiţiabilii
ART. 100 (1) Programul de funcţionare al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie începe, de regulã, la ora 8,00 şi se terminã la ora 16,00. (2) Pentru motive temeinice preşedintele şi vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pot dispune prelungirea programului pânã la ora 18,00, în condiţiile prevãzute de lege. ART. 101 (1) Şedinţele de judecatã încep, de regulã, la ora 9,00. În cazuri justificate pot fi stabilite şedinţe de judecatã succesive sau în cursul dupã-amiezii. (2) Ora pentru chemarea pãrţilor în faţa instanţei se stabileşte în funcţie de programarea şedinţelor de judecatã. (3) În cazul amânãrii judecãţii, atunci când pãrţile convin, instanţa poate stabili o orã de strigare a dosarului pentru termenul urmãtor. ART. 102 (1) Arhivele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt deschise zilnic pentru public cel puţin patru ore. (2) Programul de acces la arhive se aprobã de preşedinţii de secţii, iar pentru Secţiile Unite şi Completul de 9 judecãtori, de vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi se afişeazã la loc vizibil. ART. 103 (1) Cererile şi actele se depun de cãtre persoanele interesate la Registratura generalã a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. (2) Pentru obţinerea de informaţii persoanele interesate se pot adresa Registraturii generale şi arhivelor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. ART. 104 Regulile de conduitã în incinta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi îndrumãrile cãtre compartimentele care au relaţii cu publicul se afişeazã la loc vizibil. ART. 105 (1) Accesul publicului în incinta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este permis dupã 30 de minute de la începerea programului, iar în sãlile de judecatã, cu cel puţin 30 de minute înainte de deschiderea şedinţelor de judecatã. (2) Publicul nu are acces în birourile judecãtorilor şi în alte birouri decât cele care au relaţii cu publicul, precum şi în incinta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, dupã terminarea programului de funcţionare. ART. 106 Personalul auxiliar de specialitate, precum şi personalul economico-financiar şi administrativ au obligaţia de a purta ecuson în incinta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
CAP. XII Dispoziţii finale
ART. 107 Judecãtorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, magistraţilor-asistenţi şi celorlalte persoane încadrate la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie li se interzice divulgarea informaţiilor clasificate secrete de stat sau secrete de serviciu. ART. 108 (1) Fişele posturilor pentru magistraţii-asistenţi, personalul auxiliar de specialitate şi celelalte categorii de personal se întocmesc de conducãtorul compartimentului, se aprobã de vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi se aduc la cunoştinţã personalului, sub semnãturã. (2) Fişele posturilor se actualizeazã ori de câte ori intervin modificãri ale atribuţiilor. ART. 109 (1) În cursul lunii ianuarie a fiecãrui an se face evaluarea activitãţii din anul precedent a personalului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu excepţia judecãtorilor şi a magistraţilor-asistenţi, a cãror activitate se evalueazã potrivit art. 46 şi 55. (2) Personalul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu excepţia judecãtorilor, poate fi avansat în grade şi trepte profesionale, precum şi în funcţii de conducere, pe baza rezultatelor obţinute în activitatea profesionalã şi a aptitudinilor dovedite, confirmate de şefii ierarhici. (3) Salariul de merit se acordã personalului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care s-a remarcat în mod deosebit în activitatea depusã şi care a avut o conduitã exemplarã în cadrul instituţiei. ART. 110 Dispoziţiile prezentului regulament privind managerul economic se aplicã începând cu 1 ianuarie 2005. Pânã la aceastã datã, atribuţiile care revin, potrivit prezentului regulament, managerului economic al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se exercitã de cãtre directorul economic. ART. 111 (1) Prezentul regulament intrã în vigoare la data intrãrii în vigoare a <>Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã. (2) Pe aceeaşi datã Regulamentul din 1 ianuarie 1999 de organizare şi funcţionare a Curţii Supreme de Justiţie, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 10 din 18 ianuarie 1999, se abrogã.
Prezentul regulament a fost adoptat prin hotãrârea Secţiilor Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 2 din 21 septembrie 2004 .
-------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
