Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
*) Republicat în temeiul art. III din Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 15/2020 pentru modificarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 61 din 29 ianuarie 2020, dându-se textelor o nouă numerotare.
Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 876 din 25 septembrie 2004, a fost republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1076 din 30 noiembrie 2005 şi a mai fost modificat şi completat prin:
- Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 2/2006 pentru modificarea şi completarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 580 din 5 iulie 2006;
– Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 688/2009 pentru aprobarea Regulamentului privind evaluarea activităţii profesionale a magistraţilor-asistenţi din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 297 din 6 mai 2009;
– Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 24/2010 pentru modificarea şi completarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 819 din 8 decembrie 2010;
– Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 11/2011 pentru modificarea şi completarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 685 din 27 septembrie 2011;
– Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 4/2012 pentru modificarea şi completarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2012;
– Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 15/2012 pentru modificarea şi completarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 415 din 21 iunie 2012;
– Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 5/2013 pentru modificarea şi completarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 94 din 14 februarie 2013;
– Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 17/2013 pentru completarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 26 septembrie 2013;
– Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 22/2013 pentru modificarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 686 din 8 noiembrie 2013;
– Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 3/2014 pentru modificarea şi completarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 30 ianuarie 2014;
– Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 4/2015 pentru modificarea art. 109^2 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 114 din 12 februarie 2015;
– Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 15/2015 pentru modificarea şi completarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 453 din 24 iunie 2015;
– Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 9/2016 pentru modificarea şi completarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 274 din 12 aprilie 2016;
– Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 232/2019 pentru modificarea şi completarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1052 din 30 decembrie 2019.
CAP. I
Dispoziţii generale
ART. 1
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este organizată şi funcţionează în temeiul art. 126 din Constituţia României, republicată, al art. 18-34 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi al prezentului regulament.
ART. 2
(1) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este organizată în 4 secţii - Secţia I civilă, Secţia a II-a civilă, Secţia penală, Secţia de contencios administrativ şi fiscal - şi Secţiile Unite.
(2) În cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie funcţionează Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum şi completurile de 5 judecători.
(3) În structura Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie funcţionează următoarele compartimente:
a) Direcţia legislaţie, studii, documentare şi informatică juridică;
b) Cancelaria;
c) Departamentul economico-financiar şi administrativ;
d) Biroul de informare şi relaţii publice;
e) Compartimentul de audit public intern;
f) Compartimentul arhivă generală.
ART. 3
În cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, activitatea de judecată se desfăşoară cu respectarea principiilor distribuirii aleatorii a dosarelor şi al continuităţii, cu excepţia situaţiilor în care judecătorul nu poate participa la judecată din motive obiective.
ART. 4
(1) Distribuirea aleatorie a dosarelor se efectuează prin programul ECRIS, atât la nivelul secţiilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cât şi la nivelul completurilor de 5 judecători, cu excepţia cauzelor care se soluţionează de judecătorii din planificarea de permanenţă.
(2) La nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se generează, prin programul ECRIS, numărul unic de dosar la nivel naţional, format din numărul din registrul general electronic al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, numărul identificator al instanţei - (1) - şi anul înregistrării dosarului.
(3) Dovezile de repartizare aleatorie a cauzei se ataşează la dosar şi constau în:
a) rezoluţia tipizată prin care se dispune repartizarea, semnată de preşedintele secţiei ori de judecătorul desemnat (se vor menţiona în întregime numele şi prenumele), iar pentru dosarele înregistrate la Completurile de 5 judecători, de vicepreşedintele cu atribuţii în materie civilă sau penală, după caz;
b) rezoluţia prin care se atestă repartizarea aleatorie, semnată de persoana desemnată în acest scop (se vor menţiona în întregime numele şi prenumele);
c) lista cauzelor repartizate în ziua respectivă, generată de programul ECRIS.
(4) Toate modificările aduse repartizării dosarelor vor fi evidenţiate în sistemul informatic şi vor fi consemnate în procese-verbale care se păstrează în mape separate.
ART. 5
(1) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se compune din: preşedinte, 2 vicepreşedinţi, 4 preşedinţi de secţii şi judecători.
(2) În cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie funcţionează magistraţi-asistenţi, stabiliţi prin statul de funcţii.
(3) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se încadrează cu personal auxiliar de specialitate, personal conex, funcţionari publici şi personal contractual.
CAP. II
Conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
ART. 6
Conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se exercită de preşedinte, 2 vicepreşedinţi şi Colegiul de conducere.
SECŢIUNEA 1
Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
ART. 7
(1) Preşedintele reprezintă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în relaţiile interne şi internaţionale.
(2) Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie are calitatea de ordonator principal de credite, putând delega această calitate oricăruia dintre vicepreşedinţi sau managerului economic.
(3) În exercitarea atribuţiilor de conducere, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie emite ordine şi decizii.
ART. 8
Preşedintele are următoarele atribuţii privind activitatea structurilor de conducere ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:
a) convoacă Colegiul de conducere trimestrial sau ori de câte ori este necesar;
b) prezidează Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
c) convoacă adunarea generală a judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
d) prezidează adunarea generală a judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu excepţia cazului în care adunarea generală se întruneşte pentru alegerea celor 2 membri ai Consiliului Superior al Magistraturii;
e) supune Colegiului de conducere, spre dezbatere şi aprobare sau avizare, măsurile necesare pentru buna desfăşurare a activităţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi poate consulta adunarea generală a judecătorilor în privinţa acestora.
ART. 9
(1) Preşedintele exercită următoarele atribuţii privind activitatea Secţiilor Unite, a Completului pentru soluţionarea recursului în interesul legii, a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a completurilor de 5 judecători, a secţiilor şi a compartimentelor din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:
a) conduce activitatea Secţiilor Unite şi prezidează şedinţele acestora;
b) prezidează Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în cazul prevăzut la art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă şi în cazul prevăzut la art. 476 alin. (8) din Codul de procedură penală, şi completul de 5 judecători, în cazul în care a fost desemnat să facă parte din complet prin tragere la sorţi, iar în cadrul secţiilor, orice complet, când participă la judecată, potrivit legii;
c) ia măsurile necesare pentru desemnarea prin tragere la sorţi a judecătorilor care fac parte din Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, din Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în cazul prevăzut la art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă şi în cazul prevăzut la art. 476 alin. (8) din Codul de procedură penală, precum şi din completurile de 5 judecători;
d) programează şedinţele Completului pentru soluţionarea recursului în interesul legii, ale Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în cazul prevăzut la art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă şi în cazul prevăzut la art. 476 alin. (8) din Codul de procedură penală, şi ale completurilor de 5 judecători;
e) asigură conducerea generală a Cancelariei, a Direcţiei legislaţie, studii, documentare şi informatică juridică şi a Departamentului economico-financiar şi administrativ;
f) controlează şi îndrumă activitatea secţiilor şi a celorlalte compartimente din structura Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(2) Preşedintele încuviinţează ca judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să se informeze la sediul instanţelor asupra aspectelor privind aplicarea corectă şi unitară a legii şi să constate situaţii care justifică propuneri de îmbunătăţire a legislaţiei.
(3) Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie poate exercita direct oricare dintre atribuţiile ce revin vicepreşedinţilor şi preşedinţilor de secţii, potrivit prezentului regulament.
ART. 10
(1) Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie poate delega magistraţii-asistenţi, în interesul serviciului, cu acordul scris al acestora, în funcţiile de prim-magistrat-asistent sau de magistrat-asistent-şef, pe o perioadă de cel mult 6 luni. Delegarea magistraţilor-asistenţi poate fi prelungită, cu acordul scris al acestora, de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în aceleaşi condiţii. Pe perioada delegării, magistraţii-asistenţi beneficiază de toate drepturile prevăzute de lege pentru funcţia în care sunt delegaţi.
(2) Delegarea şi prelungirea delegării, prevăzute la alin. (1), se dispun prin ordin al preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
ART. 11
Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie aprobă, prin ordin, lista documentelor de interes public şi lista cuprinzând categoriile de documente produse şi/sau gestionate potrivit legii.
ART. 12
(1) Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau un judecător anume desemnat de către acesta, prin ordin, verifică modul de punere în aplicare în cadrul Centrului Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor prevăzut de art. 8 alin. 2 din Legea nr. 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii, cu modificările şi completările ulterioare, a supravegherilor tehnice realizate de organele de urmărire penală.
(2) Verificarea prevăzută la alin. (1) se realizează semestrial sau ori de câte ori este nevoie, din oficiu.
(3) Verificarea modului de punere în aplicare a supravegherilor tehnice se realizează prin:
a) verificarea măsurilor generale care au ca scop asigurarea respectării dispoziţiilor legale privind punerea în aplicare a supravegherilor tehnice realizate de organele de urmărire penală în cadrul Centrului Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor;
b) verificarea, prin sondaj, a respectării dispoziţiilor legale privind punerea în aplicare a supravegherilor tehnice realizate de organele de urmărire penală în cadrul Centrului Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor.
(4) După efectuarea fiecărei verificări, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau judecătorul anume desemnat care a efectuat verificarea întocmeşte un raport în care sunt prevăzute constatările, măsurile şi autorităţile sau instituţiile sesizate. Raportul se publică pe pagina de internet a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
ART. 13
(1) Preşedintele propune, împreună cu ministrul justiţiei, cu avizul Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, numărul maxim de posturi pentru Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care se stabileşte prin hotărâre a Guvernului.
(2) Preşedintele analizează anual, împreună cu preşedinţii curţilor de apel şi ministrul justiţiei, volumul de activitate al instanţelor şi, în funcţie de rezultatele analizei, ia măsuri pentru suplimentarea sau reducerea numărului de posturi, cu acordul Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.
(3) Preşedintele are următoarele atribuţii privind personalul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:
a) desemnează judecătorul care conduce Biroul de informare şi relaţii publice şi îndeplineşte rolul de purtător de cuvânt, dacă aceste funcţii nu sunt ocupate de un absolvent al facultăţii de jurnalism sau de un specialist în comunicare, numit prin concurs sau examen;
b) repartizează judecătorii, magistraţii-asistenţi şi alte categorii de personal la secţii şi la compartimentele din structura Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
c) desemnează, prin tragere la sorţi, judecătorii care formează Biroul Electoral Central;
d) propune Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii delegarea judecătorilor, cu acordul scris al acestora, în funcţiile de conducere din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, până la ocuparea acestora în condiţiile legii;
e) desemnează persoanele care fac parte din structura de protecţie a informaţiilor clasificate a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea exercitării atribuţiilor prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 585/2002 pentru aprobarea Standardelor naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România, cu modificările şi completările ulterioare;
f) aprobă întocmirea dosarelor de pensionare;
g) numeşte în funcţie managerul economic al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pe bază de concurs, încadrează personalul din cadrul Departamentului economico-financiar şi administrativ, pe bază de concurs sau probă practică, şi aprobă regulamentul privind concursul pentru ocuparea funcţiei de manager economic şi a celorlalte funcţii din cadrul Departamentului economico-financiar şi administrativ;
h) sesizează comisia medicală de specialitate în cazul prevăzut de art. 62 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
i) acordă grade, trepte, gradaţii, indemnizaţii de conducere, premii şi alte drepturi ale personalului şi rezolvă contestaţiile referitoare la stabilirea acestora, în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege;
j) stabileşte locurile de muncă şi categoriile de personal care lucrează în condiţii de muncă grele, vătămătoare sau periculoase, precum şi personalul care prestează activităţi peste programul normal de lucru şi aprobă sporurile de care beneficiază aceştia, potrivit legii;
k) aprobă delegările de atribuţii;
l) aprobă efectuarea concediilor de către judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
ART. 14
Preşedintele exercită următoarele atribuţii privind paza sediului şi protecţia personalului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:
a) propune numărul personalului Jandarmeriei Române necesar pentru paza sediului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a bunurilor şi valorilor aparţinând acesteia, pentru supravegherea accesului şi menţinerea ordinii interioare necesare desfăşurării normale a activităţii în acest sediu, care se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, şi coordonează activitatea acestuia;
b) încheie cu Ministerul Afacerilor Interne protocolul privind modul de utilizare a personalului de poliţie pentru asigurarea protecţiei judecătorilor şi a magistraţilor-asistenţi, precum şi modul de utilizare a personalului Jandarmeriei Române pentru asigurarea pazei sediului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a bunurilor şi valorilor aparţinând acesteia, pentru supravegherea accesului şi menţinerea ordinii interioare.
ART. 15
Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ia măsuri pentru dotarea tehnică corespunzătoare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea informatizării activităţii acesteia, şi gestionează fondul preşedintelui, constituit potrivit legii.
ART. 16
Preşedintele dispune constituirea la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a comisiei care evaluează şi inventariază bunurile primite cu titlu gratuit cu prilejul unor acţiuni de protocol în exercitarea mandatului sau a funcţiei.
ART. 17
La cabinetul preşedintelui funcţionează un director de cabinet, cu rangul de magistrat-asistent-şef, ale cărui atribuţii sunt stabilite prin fişa postului de către preşedinte.
SECŢIUNEA a 2-a
Vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
ART. 18
(1) Vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie exercită atribuţiile ce revin preşedintelui, în lipsa acestuia, conform delegării de atribuţii dispuse de preşedinte sau în baza dispoziţiei preşedintelui.
(2) Vicepreşedinţii prezidează, în lipsa preşedintelui, Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în cazul prevăzut la art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă şi în cazul prevăzut la art. 476 alin. (8) din Codul de procedură penală, şi Secţiile Unite.
ART. 19
(1) Vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie exercită, conform repartizării stabilite de preşedinte, următoarele atribuţii:
a) coordonează activitatea Cancelariei, a Direcţiei legislaţie, studii, documentare şi informatică juridică şi a Departamentului economico-financiar şi administrativ;
b) coordonează activitatea completurilor de 5 judecători în materie civilă sau penală, după caz, iar în această calitate dispun măsurile administrative necesare pentru buna funcţionare a acestor completuri, în condiţiile legii;
c) dispun înlocuirea din completul de 5 judecători învestit cu soluţionarea unei cauze a judecătorilor care se află în situaţiile prevăzute în art. 64 alin. (2)-(6) din Codul de procedură penală;
d) asigură conducerea generală a Biroului de informare şi relaţii publice;
e) propun colegiului de conducere măsurile necesare ce urmează a fi adoptate în procesul formării şi perfecţionării profesionale a judecătorilor şi magistraţilor-asistenţi;
f) urmăresc dezbaterea problemelor de drept în cadrul secţiilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
g) asigură publicarea periodică a jurisprudenţei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
h) organizează paza sediului şi a bunurilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi aprobă măsurile pentru prevenirea incendiilor, cele privind protecţia muncii, protecţia civilă, apărarea împotriva dezastrelor şi activităţile privind problemele militare;
i) controlează activitatea arhivistică specifică instanţelor judecătoreşti, potrivit legii;
j) controlează şi coordonează activitatea comisiei de analiză privind încălcarea dreptului de acces la informaţiile de interes public.
(2) Unul dintre vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie conduce structura de protecţie a informaţiilor clasificate a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, constituită prin ordin al preşedintelui în vederea exercitării atribuţiilor prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 585/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 20
Vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie exercită, conform repartizării stabilite de preşedinte, următoarele atribuţii privind personalul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:
a) aprobă fişele posturilor;
b) controlează şi coordonează evaluarea anuală a activităţii personalului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu excepţia judecătorilor şi a magistraţilor-asistenţi;
c) analizează cererile şi propun preşedintelui încadrarea personalului, în condiţiile legii, cu excepţia judecătorilor şi a magistraţilor-asistenţi;
d) aprobă efectuarea concediilor de către personalul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu excepţia judecătorilor.
SECŢIUNEA a 3-a
Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
ART. 21
(1) Preşedintele, vicepreşedinţii şi câte 2 judecători din cadrul fiecărei secţii, aleşi pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a judecătorilor, constituie Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(2) Când se dezbat probleme economico-financiare şi administrative, la şedinţele colegiului de conducere participă managerul economic al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu vot consultativ.
(3) La şedinţele colegiului de conducere pot participa şi preşedinţii de secţii.
(4) La şedinţele colegiului de conducere pot fi invitaţi şi reprezentanţi ai organizaţiilor sindicale din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
ART. 22
(1) În adunarea generală a judecătorilor sunt aleşi, ca membri ai Colegiului de conducere, câte 2 judecători propuşi din cadrul fiecărei secţii.
(2) Pentru desemnarea judecătorilor propuşi de fiecare secţie pentru a fi aleşi în Colegiul de conducere se întocmesc liste cu judecătorii care vor să facă parte din Colegiul de conducere, incluzând preşedinţii de secţie, cu excepţia celor faţă de care s-a dispus revocarea din funcţiile de conducere pentru exercitarea necorespunzătoare a atribuţiilor manageriale, precum şi a celor care în ultimii 3 ani au fost sancţionaţi disciplinar sau care au încălcat codul deontologic, situaţii stabilite prin hotărâri definitive.
(3) Judecătorii propuşi de secţii se aleg prin vot secret în cadrul unei şedinţe organizate în condiţiile art. 55 din prezentul regulament.
(4) Rezultatul votului va fi consemnat într-un proces-verbal semnat de toţi judecătorii care au participat la şedinţă. Procesul-verbal va fi înaintat preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea convocării adunării generale a judecătorilor.
(5) Calitatea de membru al Colegiului de conducere încetează în următoarele cazuri:
a) eliberarea din funcţia de judecător;
b) suspendarea din funcţia de judecător;
c) detaşarea judecătorului la o altă instituţie;
d) demisie.
(6) În cazul în care judecătorul ales în Colegiul de conducere îşi încetează activitatea, locul acestuia va fi ocupat în vederea continuării mandatului de un judecător ales în condiţiile alin. (2)-(5), de la secţia pe care acesta o reprezenta.
(7) În cazul în care Colegiul de conducere nu se poate constitui cu numărul legal de membri din cauza lipsei acordului judecătorilor din cadrul unei secţii de a face parte din Colegiul de conducere sau din alte cauze obiective, până la constituirea Colegiului de conducere prin procedura prevăzută la alin. (1), activitatea acestuia se va desfăşura prin participarea la şedinţele colegiului, cu drept de vot, prin rotaţie, la intervale de 3 luni, a judecătorilor în activitate din cadrul secţiei respective, în ordinea descrescătoare a vechimii în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În cazul judecătorilor cu aceeaşi vechime se va recurge la criteriul ordinii alfabetice.
ART. 23
Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie are următoarele atribuţii:
1. atribuţii referitoare la organizarea generală a instanţei:
a) aprobă Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
b) aprobă statele de funcţii şi de personal ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
c) organizează şi supraveghează rezolvarea petiţiilor, în condiţiile legii;
d) propune proiectul de buget al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
e) stabileşte numărul autoturismelor din parcul auto al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi regimul folosirii acestora;
f) dezbate şi aprobă măsurile necesare pentru buna desfăşurare a activităţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
g) avizează lucrările de selecţionare a arhivelor tehnice şi de înregistrare;
2. atribuţii referitoare la organizarea activităţii de judecată:
a) la începutul fiecărui an, poate aproba înfiinţarea şi desfiinţarea completurilor specializate, pe baza propunerii formulate de preşedinte sau de vicepreşedinte, după consultarea preşedinţilor de secţii;
b) aprobă înfiinţarea şi desfiinţarea completurilor de judecată, altele decât cele prevăzute la lit. a);
c) aprobă numărul şi compunerea completurilor de 5 judecători pentru fiecare an, la propunerea preşedintelui sau a vicepreşedinţilor, şi compunerea completurilor din cadrul secţiilor, la propunerea preşedinţilor de secţii;
d) la începutul fiecărui an, la propunerea preşedinţilor de secţie, în cazul secţiilor, şi a vicepreşedinţilor, în cazul completurilor de 5 judecători, aprobă parametrii de configurare a completurilor de judecată în aplicaţia ECRIS;
e) sesizează Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu cereri de recurs în interesul legii;
3. atribuţii referitoare la personalul instanţei:
a) propune Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii delegarea în funcţie a preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
b) desemnează judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care compun comisiile de evaluare a judecătorilor, în cazurile prevăzute de lege, şi adoptă hotărârile de constituire a comisiilor de evaluare a judecătorilor, în cazurile prevăzute de lege;
c) avizează cererile personalului pentru menţinerea în funcţie după vârsta de 65 de ani;
d) propune Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii numirea, promovarea, transferul, suspendarea şi încetarea din funcţie a magistraţilor-asistenţi; propunerea se va transmite Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii în formă motivată. Colegiul de conducere poate solicita, în acest sens, Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii informaţii privind cariera profesională şi buna reputaţie a persoanelor vizate;
e) primeşte candidaturile judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru funcţia de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii;
f) verifică îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege de către judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care şi-au depus candidaturile pentru funcţia de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii;
g) soluţionează contestaţiile privind modul de stabilire a drepturilor salariale, în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege;
4. atribuţii referitoare la activitatea sa:
a) poate stabili, prin hotărâre, reguli de desfăşurare a şedinţelor sale ordinare şi extraordinare, precum şi reguli de adoptare a hotărârilor;
b) soluţionează plângerile prealabile formulate împotriva actelor administrative emise în exercitarea atribuţiilor ce îi revin.
ART. 24
În îndeplinirea atribuţiei prevăzute la art. 23 pct. 1 lit. f), Colegiul de conducere poate adopta, pe baza propunerilor preşedintelui, ale vicepreşedinţilor şi ale preşedinţilor de secţii, hotărâri privind:
a) circuitul documentelor şi al dosarelor la nivelul secţiilor şi al completurilor de 5 judecători, în funcţie de specificul activităţii;
b) reguli comune şi reguli specifice privind repartizarea aleatorie a dosarelor, în aplicarea dispoziţiilor din acest domeniu prevăzute în lege, în prezentul regulament şi în Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti;
c) reguli comune şi reguli specifice privind organizarea registraturii generale, a registraturilor şi arhivelor secţiilor, a completurilor de 5 judecători, a Completului pentru soluţionarea recursului în interesul legii şi a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept;
d) reguli privind organizarea activităţii judecătorilor şi a completurilor de permanenţă.
ART. 25
(1) Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este prezidat de preşedinte, iar în lipsa acestuia, de unul dintre vicepreşedinţi.
(2) Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se întruneşte trimestrial sau ori de câte ori este necesar. Convocarea Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se poate face de către preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de către unul dintre vicepreşedinţi sau la solicitarea a cel puţin 3 dintre membrii săi. Convocatorul va fi transmis membrilor Colegiului de conducere numai însoţit de ordinea de zi.
(3) Şedinţele Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se desfăşoară în prezenţa a cel puţin 7 dintre membrii săi. Hotărârile Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se adoptă cu votul majorităţii membrilor săi.
(4) Secretariatul Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este asigurat de prim-magistratul-asistent. În exercitarea acestei atribuţii, prim-magistratul-asistent conduce personalul desemnat să desfăşoare activităţi legate de activitatea de secretariat al şedinţelor.
(5) Prin grija secretariatului Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, convocatorul, însoţit de ordinea de zi şi de înscrisurile care compun mapa şedinţei (cereri, proiecte de hotărâri, propuneri motivate), se comunică membrilor Colegiului de conducere cu cel puţin 2 zile lucrătoare înaintea datei şedinţei, cu excepţia situaţiilor urgente.
(6) Pentru personalul instanţei, publicitatea convocatorului, a ordinii de zi a şedinţelor ordinare sau extraordinare ale Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi a extraselor hotărârilor Colegiului de conducere se va asigura, prin grija secretariatului colegiului, prin postarea acestora în reţeaua intranet a instanţei.
(7) Hotărârile adoptate de Colegiul de conducere în exercitarea atribuţiilor prevăzute la art. 23 pct. 1 şi 2 se supun aprobării şi se definitivează pe baza proiectelor întocmite de compartimentele din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care le iniţiază, conform procedurii aprobate prin hotărâre a Colegiului de conducere.
(8) Hotărârile adoptate de Colegiul de conducere se redactează de către secretariatul Colegiului de conducere.
ART. 26
(1) Extrase din hotărârile adoptate de Colegiul de conducere privind componenţa secţiilor, numărul şi compunerea completurilor, modificarea compunerii completurilor, planificările de permanenţă şi modificările acestora, precum şi înfiinţarea/desfiinţarea completurilor se publică pe pagina de internet a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(2) Colegiul de conducere poate aproba publicarea pe pagina de internet a instanţei şi a altor hotărâri care vizează informaţii de interes public.
(3) Convocatorul, materialele care au stat la baza adoptării hotărârilor, precum şi hotărârile Colegiului de conducere se păstrează într-o mapă specială de către secretariatul colegiului.
SECŢIUNEA a 4-a
Adunarea generală a judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
ART. 27
(1) Adunarea generală a judecătorilor este compusă din toţi judecătorii în funcţie ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(2) Prezenţa la adunarea generală a judecătorilor este obligatorie, cu excepţia cazurilor în care judecătorii nu pot participa din motive obiective.
ART. 28
Adunarea generală a judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie are următoarele atribuţii:
a) aprobarea raportului anual de activitate, care se dă publicităţii;
b) aprobarea bugetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu avizul consultativ al Ministerului Finanţelor Publice;
c) alegerea celor 2 membri pentru Consiliul Superior al Magistraturii, în condiţiile legii;
d) desemnarea celor 2 judecători care îl ajută în îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de lege pe judecătorul care prezidează adunarea generală în cazul alegerii membrilor Consiliului Superior al Magistraturii;
e) adoptarea deciziei de revocare a reprezentanţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în Consiliul Superior al Magistraturii;
f) consultarea judecătorilor cu privire la măsurile necesare pentru buna desfăşurare a activităţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
ART. 29
(1) Adunarea generală a judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se convoacă de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, din proprie iniţiativă sau la cererea a cel puţin unei treimi din numărul judecătorilor în funcţie, cu minimum 24 de ore înaintea şedinţei.
(2) Adunarea generală a judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este legal constituită în prezenţa majorităţii judecătorilor în funcţie, cu excepţia cazului revocării membrilor aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii, în care adunarea generală este legal constituită în condiţiile Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a altor cazuri prevăzute de lege.
(3) Adunarea generală a judecătorilor este prezidată de preşedinte, iar în lipsa acestuia, de unul dintre cei 2 vicepreşedinţi, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel.
(4) Hotărârile adunării generale se adoptă cu votul majorităţii simple a membrilor prezenţi, cu excepţia revocării membrilor aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii, care se adoptă cu majoritatea prevăzută în Legea nr. 317/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi a altor hotărâri pentru care legea prevede altfel.
CAP. III
Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
ART. 30
(1) Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au următoarele atribuţii:
a) soluţionează sesizările privind schimbarea jurisprudenţei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
b) sesizează Curtea Constituţională pentru controlul constituţionalităţii legilor înainte de promulgare;
c) stabilesc, la sfârşitul fiecărui an, cazurile în care este necesară îmbunătăţirea legislaţiei şi le comunică ministrului justiţiei.
(2) Secţiile Unite sunt prezidate de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, iar în lipsa acestuia, de unul dintre vicepreşedinţi.
(3) Prezenţa la şedinţele Secţiilor Unite este obligatorie, cu excepţia cazurilor în care judecătorii nu pot participa din motive obiective.
ART. 31
(1) Secţiile Unite adoptă hotărârile cu majoritatea voturilor judecătorilor prezenţi.
(2) În cazul în care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă în Secţii Unite, la judecată trebuie să ia parte cel puţin două treimi din numărul judecătorilor în funcţie.
ART. 32
(1) Şedinţele Secţiilor Unite se programează sau se convoacă de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie din proprie iniţiativă, la cererea a cel puţin o pătrime din numărul judecătorilor în funcţie sau la cererea uneia dintre secţii.
(2) În cazul prevăzut de art. 25 lit. b) şi art. 26 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şedinţele Secţiilor Unite se convoacă de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la sesizarea uneia dintre secţii.
(3) În situaţia în care problema de drept apare în faţa unui complet de 5 judecători, acesta va suspenda judecata şi va sesiza secţia/secţiile corespunzătoare, după caz, pentru a hotărî asupra necesităţii învestirii Secţiilor Unite.
(4) Convocarea se face cu anunţarea ordinii de zi, cu cel puţin 24 de ore înaintea şedinţei.
(5) La şedinţele Secţiilor Unite participă fie prim-magistratul-asistent, fie un magistrat-asistent-şef sau un magistrat-asistent desemnat de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(6) La şedinţele Secţiilor Unite, altele decât cele de judecată, pot fi invitaţi magistraţii-asistenţi şi alte categorii de personal de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi persoane din afara instituţiei.
CAP. IV
Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii
ART. 33
(1) Recursul în interesul legii se judecă de un complet format din preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau, în lipsa acestuia, de unul dintre vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedinţii de secţii din cadrul acesteia şi un număr de 20 de judecători.
(2) Completul este prezidat de preşedintele sau, în lipsa acestuia, de unul dintre vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
ART. 34
(1) După sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele sau, în lipsa acestuia, unul dintre vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ia măsurile necesare pentru desemnarea, prin tragere la sorţi, a judecătorilor care vor face parte din complet. În cazul în care în cadrul secţiilor în a căror competenţă intră problema de drept au fost înfiinţate completuri specializate, conform art. 19 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, desemnarea, prin tragere la sorţi, se realizează cu prioritate dintre judecătorii care formează completurile de judecată specializate în domeniul căruia i se circumscrie problema de drept.
(2) În cazul în care problema de drept care a fost soluţionată diferit de instanţele judecătoreşti intră în competenţa unei singure secţii sau prezintă interes pentru o singură secţie, completul se compune din 14 judecători din secţia respectivă şi câte 2 judecători din cadrul celorlalte secţii.
(3) În cazul în care problema de drept prezintă interes pentru două sau mai multe secţii, preşedintele sau, în lipsa acestuia, unul dintre vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie stabileşte secţiile interesate şi numărul judecătorilor din cadrul acestora care intră în compunerea completului, după cum urmează:
a) dacă problema de drept prezintă interes pentru două secţii, completul se compune din câte 8 judecători din cadrul secţiilor interesate şi câte 2 judecători din cadrul celorlalte secţii;
b) dacă problema de drept prezintă interes pentru 3 secţii, completul se compune din câte 6 judecători din cadrul secţiilor interesate şi 2 judecători din cadrul celeilalte secţii;
c) dacă problema de drept prezintă interes pentru toate secţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, completul se compune din câte 5 judecători din cadrul fiecărei secţii.
(4) În cazul în care problema de drept nu intră în competenţa şi nu prezintă interes pentru niciuna dintre secţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele sau, în lipsa acestuia, unul dintre vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie desemnează, prin tragere la sorţi, câte 5 judecători din cadrul fiecărei secţii.
(5) În aplicarea dispoziţiilor art. 516 alin. (5) din Codul de procedură civilă, în cazul în care problema de drept care a fost soluţionată diferit de instanţele judecătoreşti intră în competenţa unei singure secţii sau prezintă interes pentru o singură secţie, preşedintele completului desemnează trei judecători-raportori din cadrul secţiei respective.
(6) În aplicarea dispoziţiilor art. 516 alin. (5) din Codul de procedură civilă, în cazul în care problema de drept prezintă interes pentru două sau mai multe secţii, preşedintele completului desemnează 3 judecători-raportori, după cum urmează:
a) dacă problema de drept prezintă interes pentru două secţii, desemnează câte un judecător din cadrul fiecărei secţii interesate şi un judecător din cadrul uneia dintre secţiile interesate, stabilită prin tragere la sorţi;
b) dacă problema de drept prezintă interes pentru 3 secţii, desemnează câte un judecător din cadrul fiecărei secţii interesate;
c) dacă problema de drept prezintă interes pentru toate secţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau dacă problema de drept nu intră în competenţa niciunei secţii a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, desemnează câte un judecător din cadrul a 3 secţii stabilite prin tragere la sorţi.
(7) În aplicarea dispoziţiilor art. 473 alin. (4) din Codul de procedură penală, preşedintele completului desemnează un judecător-raportor din cadrul Secţiei penale.
(8) În aplicarea dispoziţiilor art. 473 alin. (4) din Codul de procedură penală, în cazul în care problema de drept prezintă interes pentru două sau mai multe secţii, preşedintele completului desemnează 3 judecători-raportori, după cum urmează:
a) dacă problema de drept prezintă interes pentru două secţii, desemnează un judecător din cadrul Secţiei penale, un judecător din cadrul celeilalte secţii interesate şi un judecător din cadrul Secţiei penale sau a celeilalte secţii interesate, stabilită prin tragere la sorţi;
b) dacă problema de drept prezintă interes pentru 3 secţii, desemnează un judecător din cadrul Secţiei penale şi câte un judecător din cadrul fiecăreia dintre celelalte două secţii interesate;
c) dacă problema de drept prezintă interes pentru toate secţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, desemnează un judecător din cadrul Secţiei penale şi câte un judecător din cadrul a două secţii stabilite prin tragere la sorţi.
ART. 35
La şedinţele de judecată ale Completului pentru soluţionarea recursului în interesul legii participă prim-magistratul-asistent, un magistrat-asistent-şef sau un magistrat-asistent desemnat de preşedintele ori, în lipsa acestuia, de unul dintre vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie dintre magistraţii-asistenţi repartizaţi la Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept şi completurile de 5 judecători, în funcţie de problema de drept care a fost soluţionată diferit de instanţele judecătoreşti şi de specializarea magistratului-asistent.
CAP. V
Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept
ART. 36
(1) În materie penală, în cazul în care chestiunea de drept priveşte activitatea unei singure secţii, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept se judecă de un complet format din preşedintele secţiei corespunzătoare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau un judecător desemnat de acesta şi 8 judecători din cadrul secţiei respective, conform art. 476 alin. (6) din Codul de procedură penală.
(2) În cauzele supuse prevederilor Codului de procedură civilă, în cazul în care chestiunea de drept priveşte activitatea unei singure secţii a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, sesizarea se judecă de un complet format din preşedintele secţiei corespunzătoare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau un judecător desemnat de acesta şi:
a) 8 judecători din cadrul secţiei respective, conform art. XIX din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, cu modificările ulterioare, pentru sesizările formulate în procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a acestei legi şi până la data de 31 decembrie 2018;
b) 12 judecători din cadrul secţiei respective, conform art. 520 alin. (6) din Codul de procedură civilă, pentru sesizările formulate în procesele pornite începând cu data de 1 ianuarie 2019.
(3) Completul este prezidat de preşedintele secţiei sau, în caz de imposibilitate, de judecătorul desemnat de acesta.
(4) După repartizarea sesizării la secţia corespunzătoare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele secţiei sau, în caz de imposibilitate, judecătorul desemnat de acesta ia măsurile necesare pentru desemnarea, prin tragere la sorţi, a judecătorilor care intră în alcătuirea completului. În cazul în care, în cadrul secţiei, au fost înfiinţate completuri specializate, conform art. 19 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, desemnarea, prin tragere la sorţi, se realizează cu prioritate dintre judecătorii care formează completurile de judecată specializate în domeniul căruia îi aparţine chestiunea de drept care constituie obiectul sesizării.
ART. 37
(1) În cazul în care chestiunea de drept priveşte activitatea mai multor secţii ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, sesizarea se judecă de un complet format din preşedintele sau, în lipsa acestuia, unul dintre vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedinţii secţiilor interesate în soluţionarea chestiunii de drept şi câte 5 judecători din cadrul secţiilor respective.
(2) Completul este prezidat de preşedintele sau, în lipsa acestuia, de unul dintre vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(3) După transmiterea sesizării preşedinţilor secţiilor interesate în soluţionarea chestiunii de drept, preşedintele sau, în lipsa acestuia, unul dintre vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie desemnează, prin tragere la sorţi, câte 5 judecători din cadrul secţiilor interesate în soluţionarea chestiunii de drept. În cazul în care în cadrul secţiilor au fost înfiinţate completuri specializate, conform art. 19 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, desemnarea, prin tragere la sorţi, se realizează cu prioritate dintre judecătorii care formează completurile de judecată specializate în domeniul căruia îi aparţine chestiunea de drept care constituie obiectul sesizării.
(4) Dispoziţiile alin. (1)-(3) se aplică şi în cazul în care la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu există o secţie corespunzătoare secţiei în cadrul căreia funcţionează completul de judecată care a formulat sesizarea.
ART. 38
La şedinţele de judecată ale Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept participă un magistrat-asistent-şef sau un magistrat-asistent, desemnat de preşedintele sau, în lipsa acestuia, de unul dintre vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie dintre magistraţii-asistenţi repartizaţi la Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept şi completurile de 5 judecători, în funcţie de chestiunea de drept care constituie obiectul sesizării şi de specializarea magistratului-asistent.
CAP. VI
Dispoziţii comune Completului pentru soluţionarea recursului în interesul legii şi Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept
ART. 39
După înregistrarea recursului în interesul legii sau a sesizării prealabile privind dezlegarea unor chestiuni de drept, acestea se publică pe pagina de internet a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi pot fi transmise preşedinţilor secţiilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pentru a-şi exprima opinia cu privire la competenţa ori interesul secţiilor în soluţionarea chestiunii de drept, în vederea stabilirii componenţei completului.
ART. 40
(1) Deciziile pronunţate în recurs în interesul legii şi hotărârile prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept se adoptă cu majoritatea calificată de două treimi din numărul membrilor completului.
(2) În procesul-verbal al şedinţei de judecată se va menţiona rezultatul votului, fără nominalizarea celor care au votat.
(3) Hotărârea se semnează de către toţi membrii completului de judecată, chiar dacă au votat împotriva soluţiei adoptate cu majoritate.
(4) Punctele de vedere cu privire la problema de drept supusă interpretării, exprimate diferit faţă de opinia raportorului, se vor ataşa la mapa dosarului.
(5) Punctele de vedere cu privire la problema de drept supusă interpretării, exprimate diferit faţă de opinia majoritară, vor fi evidenţiate în procesele-verbale ale şedinţelor de judecată respective.
(6) În cazul deciziilor prevăzute la alin. (1), în partea introductivă, la compunerea completului de judecată se vor menţiona numele şi prenumele judecătorilor, funcţia şi secţia de unde provine judecătorul, fără a fi indicată calitatea de judecător-raportor.
(7) În cazul deciziilor prevăzute la alin. (1), în partea introductivă, la compunerea completului de judecată nu se vor menţiona numele şi prenumele magistratului-asistent care a participat la şedinţa de judecată, acestea urmând a fi indicate în cuprinsul practicalei, odată cu menţionarea desemnării magistratului-asistent în condiţiile art. 35 şi 38.
(8) În situaţia în care, după desemnarea unui judecător-raportor, intervine transferul acestuia la o altă secţie din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, judecătorul respectiv îşi păstrează calitatea de membru al completului din partea secţiei în care activa la data desemnării.
ART. 41
Cauzele ce au ca obiect dezlegarea unor chestiuni de drept sau recurs în interesul legii nu sunt cauze urgente în sensul dispoziţiilor art. 113 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti.
CAP. VII
Completurile de 5 judecători ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
ART. 42
(1) În cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie funcţionează completuri de 5 judecători, cu competenţa de judecată prevăzută de lege.
(2) La începutul fiecărui an, la propunerea preşedintelui sau a vicepreşedinţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Colegiul de conducere aprobă numărul şi compunerea completurilor de 5 judecători.
(3) Completurile de 5 judecători sunt prezidate de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de unul dintre vicepreşedinţi sau de preşedinţii de secţie, atunci când aceştia au fost desemnaţi, prin tragere la sorţi, să facă parte din complet.
(4) În cazul în care dintr-un complet de 5 judecători fac parte doi sau trei preşedinţi de secţie, aceştia vor conduce completul prin rotaţie, în ordine alfabetică.
(5) În cazul în care niciunul dintre cei menţionaţi la alin. (3) nu a fost desemnat să facă parte din complet, acesta va fi prezidat, prin rotaţie, de fiecare judecător, în ordinea vechimii în magistratură.
(6) În cazul în care unii membri ai completului au vechime egală în magistratură, aceştia vor conduce completul în ordine alfabetică.
(7) În aplicarea art. 32 alin. (6) din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prin „vechime în magistratură“ se înţelege vechimea în funcţia de judecător şi/sau procuror.
ART. 43
Completurilor de 5 judecători le vor fi repartizate toate cauzele înregistrate la aceste formaţiuni de judecată în anul calendaristic pentru care au fost desemnate.
ART. 44
(1) Judecătorii care fac parte din completurile de 5 judecători sunt desemnaţi anual, prin tragere la sorţi, de preşedintele sau, în lipsa acestuia, de unul dintre vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(2) Pentru completurile de 5 judecători în alte materii decât cea penală, la propunerea preşedintelui sau a vicepreşedinţilor, Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie stabileşte anual reprezentativitatea secţiilor în compunerea completurilor.
(3) Pentru fiecare dintre completurile de 5 judecători se stabileşte câte o listă de permanenţă.
(4) Numărul judecătorilor care compun listele de permanenţă se aprobă de Colegiul de conducere, la propunerea preşedintelui sau a vicepreşedinţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în raport cu numărul judecătorilor în funcţie în cadrul fiecărei secţii şi cu numărul de judecători necesar stabilirii membrilor titulari ai completurilor.
(5) Ordinea înscrierii judecătorilor în lista de permanenţă se stabileşte prin tragere la sorţi.
(6) Colegiul de conducere aprobă anual compunerea completurilor de 5 judecători şi listele de permanenţă corespunzătoare fiecărui complet, la propunerea preşedintelui sau a vicepreşedinţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pe baza rezultatelor tragerii la sorţi.
ART. 45
(1) Data, ora şi locul tragerii la sorţi se stabilesc de Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi se aduc la cunoştinţă publică prin afişare la sediul instanţei şi prin publicare pe pagina de internet.
(2) Tragerea la sorţi se realizează după convocarea tuturor judecătorilor în activitate din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în scopul desfăşurării acestei proceduri; lipsa unuia sau mai multor judecători convocaţi nu împiedică desfăşurarea procedurii; la şedinţa publică în care are loc tragerea la sorţi poate participa orice persoană interesată.
(3) Decanul de vârstă al judecătorilor instanţei supreme participă în mod obligatoriu la efectuarea tragerii la sorţi; în cazul în care acesta se află în imposibilitate obiectivă de participare este înlocuit de următorul judecător, în ordinea descrescătoare a vârstei.
(4) Tragerea la sorţi se înregistrează audiovideo.
(5) Tragerea la sorţi se va realiza dintre toţi judecătorii în funcţie ai secţiei/secţiilor respective.
(6) Decanul de vârstă al judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie va verifica prin citire, în prezenţa celorlalţi judecători, numele judecătorilor înscrişi pe bilete în vederea tragerii la sorţi şi va proceda la introducerea acestora în dispozitive (bile) identice, care să asigure secretul numelui.
(7) Dispozitivele menţionate la alin. (6) vor fi introduse în urne separate corespunzătoare completurilor în materie penală, respectiv în alte materii decât cea penală; bilele cu numele preşedintelui şi ale vicepreşedinţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie vor fi introduse în urna corespunzătoare secţiei din care provin.
(8) Preşedintele sau, în lipsa acestuia, unul dintre cei 2 vicepreşedinţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie va extrage numărul de judecători necesar în vederea compunerii tuturor completurilor de 5 judecători.
(9) După tragerea la sorţi a titularilor completurilor de 5 judecători, se va proceda la întocmirea listelor de permanenţă pentru materia penală şi pentru alte materii decât cea penală, ordinea permanenţei fiind stabilită prin tragere la sorţi.
(10) Rezultatele tragerii la sorţi se consemnează într-un proces-verbal semnat de preşedintele sau, în lipsa acestuia, de unul dintre cei 2 vicepreşedinţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi de judecătorul care a participat la procedură.
ART. 46
(1) Schimbarea membrilor completurilor de 5 judecători se face în mod excepţional, în cazurile de incompatibilitate sau de absenţă a judecătorului.
(2) În aceste cazuri, la şedinţa de judecată participă unul dintre judecătorii din lista de permanenţă a completului de judecată din care face parte judecătorul aflat în una dintre aceste situaţii. Desemnarea judecătorilor din lista de permanenţă se face prin rotaţie, în ordinea ivirii situaţiilor de înlocuire, conform registrului special ţinut în acest scop.
(3) În cazul eliberării din funcţie a unui judecător care face parte din completul de 5 judecători, preşedintele sau, în lipsa acestuia, unul dintre vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie desemnează, prin tragere la sorţi, în şedinţă publică, un judecător dintre cei aflaţi pe listele de permanenţă, care va deveni membru titular al completului. Tragerea la sorţi se efectuează după publicarea decretului de eliberare din funcţie a judecătorului în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(4) Desemnarea unui alt judecător titular intervine şi în cazurile de imposibilitate de exercitare a funcţiei de judecător pentru o perioadă mai mare de 3 luni.
(5) Când completul de 5 judecători judecă recursurile împotriva hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii prin care s-a soluţionat acţiunea disciplinară, din complet nu poate face parte judecătorul sancţionat disciplinar.
ART. 47
Înlocuirea membrilor titulari cu judecătorii din lista de permanenţă se face potrivit următoarelor reguli:
A. Pentru completurile de 5 judecători în materie penală
1. În caz de absenţă a membrilor titulari ai completului, înlocuirea acestora se va realiza, în ordinea intervenirii situaţiilor de înlocuire, prin participarea judecătorilor din lista de permanenţă, prin rotaţie, în ordinea tragerii la sorţi, cu respectarea art. 110 alin. (9) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.375/2015, cu modificările ulterioare.
2. În situaţia în care incidentele procedurale vizează toţi membrii completului, se aplică dispoziţiile art. 110 alin. (1) şi (2) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.375/2015, cu modificările ulterioare, după cum urmează:
a) Incidentele procedurale referitoare la incompatibilitatea, recuzarea sau abţinerea tuturor membrilor completului de judecată vor fi soluţionate de completul imediat următor, conform art. 110 alin. (1) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.375/2015, cu modificările ulterioare.
b) Dacă, în urma soluţionării incidentului procedural, se constată că, din motive prevăzute de lege, completul căruia i-a fost repartizată aleatoriu cauza nu este în măsură să judece, dosarul se repartizează aleatoriu unuia dintre celelalte completuri de 5 judecători care judecă în aceeaşi materie, desemnate pentru acelaşi an, în condiţiile art. 110 alin. (2) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.375/2015, cu modificările ulterioare. Dacă mai există un singur complet de 5 judecători care judecă în acea materie, cauza se repartizează acestuia.
c) Dacă, în aplicarea art. 110 alin. (1) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.375/2015, cu modificările ulterioare, niciunul dintre completurile de 5 judecători în materie penală nu este în măsură să soluţioneze incidentele procedurale, întrucât toţi membrii titulari sunt incompatibili, se respectă principiul specializării, prevăzut de art. 32 alin. (3) din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, iar situaţiile de înlocuire sunt asigurate cu judecătorii din lista de permanenţă, conform regulilor stabilite cu privire la aceasta.
3. În situaţia în care incidentele procedurale vizează o parte dintre membrii completului, înlocuirile membrilor titulari se efectuează cu judecătorii din lista de permanenţă, astfel cum au fost stabiliţi prin tragerea la sorţi, în ordinea ivirii situaţiilor de înlocuire.
Dacă situaţiile de înlocuire se ivesc concomitent, se vor rezolva în ordinea numerotării completurilor şi a vechimii dosarelor (data şi ora înregistrării la completul de 5 judecători).
Dacă situaţiile de înlocuire nu pot fi asigurate cu judecătorii din lista de permanenţă corespunzătoare completului, înlocuirile se vor efectua cu judecătorii din listele de permanenţă ale completurilor următoare, în ordinea desemnării acestora prin tragere la sorţi.
Dacă nici în acest mod nu se poate constitui completul, înlocuirile se vor efectua cu membrii titulari ai completurilor următoare, în ordinea desemnării acestora prin tragere la sorţi.
4. Dacă situaţiile de înlocuire nu se pot asigura cu judecătorii titulari sau de permanenţă din cadrul Secţiei penale, conform regulilor stabilite mai sus, se va proceda la desemnarea prin tragere la sorţi a unor judecători din cadrul celorlalte secţii ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, corespunzător numărului de înlocuiri care se impun, conform art. 31 alin. (3) din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
B. Pentru completurile de 5 judecători în materie civilă
1. În caz de absenţă (imposibilitate de prezentare - concediu de odihnă, concediu medical etc.) a membrilor titulari ai completului, înlocuirea acestora se va realiza, în ordinea intervenirii situaţiilor de înlocuire, prin participarea judecătorilor din lista de permanenţă corespunzătoare secţiei din cadrul căreia provine judecătorul înlocuit, prin rotaţie, în ordinea tragerii la sorţi, cu respectarea art. 110 alin. (9) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.375/2015, cu modificările ulterioare.
2. În situaţia în care incidentele procedurale vizează toţi membrii completului se aplică dispoziţiile art. 110 alin. (1) şi (2) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.375/2015, cu modificările ulterioare, după cum urmează:
a) Incidentele procedurale referitoare la incompatibilitatea, recuzarea sau abţinerea tuturor membrilor completului de judecată vor fi soluţionate de completul imediat următor, conform art. 110 alin. (1) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.375/2015, cu modificările ulterioare.
b) Dacă, în urma soluţionării incidentului procedural, se constată că, din motive prevăzute de lege, completul căruia i-a fost repartizată aleatoriu cauza nu este în măsură să judece, dosarul se repartizează aleatoriu unuia dintre celelalte completuri care judecă în aceeaşi materie, în condiţiile art. 110 alin. (2) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.375/2015, cu modificările ulterioare. Dacă mai există un singur complet care judecă în acea materie, cauza se repartizează acestuia.
c) Dacă, în aplicarea art. 110 alin. (1) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.375/2015, cu modificările ulterioare, niciunul dintre completurile de 5 judecători în alte materii decât cea penală nu este în măsură să soluţioneze incidentele procedurale, întrucât toţi membrii titulari sunt incompatibili, situaţiile de înlocuire sunt asigurate cu judecătorii din lista de permanenţă corespunzătoare secţiei din cadrul căreia provine fiecare judecător înlocuit, conform regulilor stabilite cu privire la aceasta, cu respectarea reprezentativităţii secţiilor în structura completului.
3. În situaţia în care incidentele procedurale vizează o parte dintre membrii completului, înlocuirea membrilor titulari se efectuează cu judecătorii din lista de permanenţă corespunzătoare secţiei din cadrul căreia provine fiecare judecător înlocuit, astfel cum au fost stabiliţi prin tragere la sorţi, în ordinea ivirii situaţiilor de înlocuire, cu respectarea reprezentativităţii secţiilor în structura completului.
Dacă situaţiile de înlocuire se ivesc concomitent, se vor rezolva în ordinea numerotării completurilor şi a vechimii dosarelor (data şi ora înregistrării la completul de 5 judecători).
Dacă situaţiile de înlocuire nu pot fi asigurate cu judecătorii din lista de permanenţă a completului corespunzătoare secţiei din care provine fiecare judecător înlocuit, înlocuirile se vor efectua cu judecătorii din listele de permanenţă ale completurilor următoare, corespunzătoare secţiei din cadrul căreia provine fiecare judecător înlocuit, în ordinea desemnării acestora prin tragere la sorţi, cu respectarea reprezentativităţii secţiilor în structura completului.
Dacă nici în acest mod nu se poate constitui completul, înlocuirile se vor efectua cu membrii titulari ai celorlalte completuri, în ordinea desemnării acestora prin tragere la sorţi, cu respectarea reprezentativităţii secţiilor în structura completului.
4. Dacă situaţiile de înlocuire nu se pot asigura cu judecătorii titulari sau din lista de permanenţă corespunzătoare secţiei din care provin judecătorii care trebuie înlocuiţi, conform regulilor stabilite mai sus, se va proceda la desemnarea prin tragere la sorţi a unor judecători din cadrul celorlalte secţii ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, corespunzător numărului de înlocuiri care se impun, conform art. 31 alin. (3) din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
C. În cazul în care situaţia care atrage înlocuirea îl vizează pe preşedintele completului de judecată, conducerea completului va fi asigurată de următorul judecător, membru al completului de judecată, în ordinea vechimii în magistratură, iar completul urmează a fi întregit cu un judecător de pe lista de permanenţă, care va intra pe ultima poziţie a formaţiunii de judecată.
ART. 48
(1) Pentru dosarele nou-înregistrate şi pentru cauzele aflate pe rol (între termenele de judecată), măsurile necesare pregătirii judecăţii se dispun, prin rezoluţie, de către judecătorul (membru titular al completului) care va conduce următoarea şedinţă de judecată a completului.
(2) În ipoteza în care judecătorul care va conduce următoarea şedinţă a completului este incompatibil sau este în imposibilitate obiectivă de a lua măsurile necesare pregătirii judecăţii, acestea vor fi dispuse de unul dintre ceilalţi judecători din complet (membru titular), în ordinea vechimii în magistratură.
(3) În situaţia în care membrii completului se află în imposibilitate să ia măsurile necesare pregătirii judecăţii, astfel încât să se asigure soluţionarea cu celeritate a cauzelor, acestea vor fi dispuse de vicepreşedintele cu atribuţii în materie penală sau civilă, după caz, cu aplicarea corespunzătoare a dispoziţiilor art. 109 alin. (2) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.375/2015, cu modificările ulterioare.
ART. 49
(1) La şedinţele de judecată ale completurilor de 5 judecători participă prim-magistratul-asistent, un magistrat-asistent-şef sau un alt magistrat-asistent, desemnat de preşedintele ori, în lipsa acestuia, de unul dintre vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie dintre magistraţii-asistenţi repartizaţi la completurile pentru soluţionarea recursurilor în interesul legii, completurile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept şi completurile de 5 judecători, în funcţie de specializarea magistratului-asistent.
(2) Când completul de 5 judecători judecă recursurile împotriva hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii prin care s-a soluţionat acţiunea disciplinară, la şedinţele de judecată ale respectivului complet de 5 judecători nu poate participa magistratul-asistent sancţionat disciplinar.
(3) Înlocuirea magistratului-asistent se face cu un magistrat-asistent din lista de permanenţă, conform planificării şedinţelor de judecată.
CAP. VIII
Secţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
ART. 50
Secţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt încadrate cu judecători, magistraţi-asistenţi, personal auxiliar de specialitate şi personal conex, repartizaţi de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
ART. 51
(1) Fiecare secţie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este condusă de un preşedinte.
(2) Preşedinţii de secţii au următoarele atribuţii:
a) organizează, îndrumă şi controlează activitatea secţiei, în limitele prevăzute de lege şi de prezentul regulament, ţinând seama de dispoziţiile preşedintelui şi ale vicepreşedinţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi de hotărârile Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, urmărind stabilirea unor proceduri unitare de lucru;
b) stabilesc atribuţiile personalului din cadrul secţiei, potrivit fişei fiecărui post, şi efectuează, potrivit nevoilor secţiei, redistribuirea personalului pe posturi şi a atribuţiilor acestuia;
c) organizează şi coordonează activitatea de repartizare aleatorie a cauzelor pe completuri de judecată în cadrul secţiei şi stabilesc regulile aplicabile în situaţiile urgente, neprevăzute de lege sau de regulament;
d) îndeplinesc acte procedurale sau dispun îndeplinirea actelor procedurale, potrivit legii;
e) aprobă planificarea magistraţilor-asistenţi şi a grefierilor de şedinţă la şedinţele de judecată, la propunerea magistratului-asistent-şef;
f) rezolvă corespondenţa adresată secţiei;
g) informează preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la activitatea secţiei în vederea cunoaşterii acesteia şi, când este cazul, pentru luarea măsurilor prevăzute de lege şi de prezentul regulament;
h) duc la îndeplinire orice măsură dispusă de Colegiul de conducere, precum şi de preşedintele şi vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, potrivit legii şi prezentului regulament.
(3) Preşedinţii de secţii pot propune Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie adoptarea hotărârilor prevăzute la art. 24, după consultarea judecătorilor.
(4) Preşedintele de secţie prezidează completul de judecată din cadrul secţiei prin rotaţie. Preşedintele de secţie poate prezida orice complet de judecată din cadrul secţiei.
(5) Preşedintele Secţiei I civile, Secţiei a II-a civile şi Secţiei de contencios administrativ şi fiscal:
a) ia măsurile necesare pentru desemnarea, în condiţiile art. 36, a judecătorilor secţiei care intră în compunerea completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept;
b) desemnează, în caz de imposibilitate, judecătorul din cadrul secţiei care ia măsurile necesare pentru desemnarea, în condiţiile art. 36, a judecătorilor secţiei care intră în compunerea completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept;
c) prezidează completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în cazul în care chestiunea de drept priveşte activitatea secţiei;
d) desemnează, în caz de imposibilitate, judecătorul din cadrul secţiei care prezidează completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în cazul în care chestiunea de drept priveşte activitatea secţiei;
e) dispune, prin rezoluţie, măsuri pentru repartizarea aleatorie a cauzelor.
(6) Preşedintele Secţiei penale:
a) ia măsurile necesare pentru desemnarea, în condiţiile art. 36, a judecătorilor Secţiei penale care intră în compunerea completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept;
b) dispune excluderea de la repartizarea cauzelor în procedura de cameră preliminară a completurilor compuse din judecători de drepturi şi libertăţi, care au îndeplinit acte sau măsuri procesuale în cursul urmăririi penale, precum şi înlocuirea judecătorilor, membri în completurile de judecată învestite, care se află în situaţiile prevăzute în art. 64 alin. (2)-(6) din Codul de procedură penală, cu judecătorul/judecătorii din planificarea de permanenţă;
c) desemnează, în caz de imposibilitate, judecătorul din cadrul Secţiei penale care ia măsurile necesare pentru desemnarea, în condiţiile art. 36, a judecătorilor Secţiei penale care intră în compunerea completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept;
d) prezidează completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în cazul în care chestiunea de drept priveşte activitatea Secţiei penale;
e) desemnează, în caz de imposibilitate, judecătorul din cadrul Secţiei penale care prezidează completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în cazul în care chestiunea de drept priveşte activitatea Secţiei penale;
f) dispune, prin rezoluţie, măsuri pentru repartizarea aleatorie a cauzelor.
(7) În lipsa preşedintelui de secţie, atribuţiile acestuia sunt exercitate de înlocuitorul stabilit prin hotărârea Colegiului de conducere ori de judecătorul desemnat prin ordin al preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
ART. 52
(1) Completurile de judecată ale Secţiei penale se compun după cum urmează:
a) în cauzele date, potrivit legii, în competenţa de primă instanţă a Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, completul de judecată este format din 3 judecători;
b) pentru contestaţiile împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorii de drepturi şi libertăţi de la curţile de apel şi Curtea Militară de Apel, completul de judecată este format din 2 judecători de drepturi şi libertăţi;
c) pentru contestaţiile împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorii de drepturi şi libertăţi de la Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, completul de judecată este format din 2 judecători de drepturi şi libertăţi;
d) pentru contestaţiile împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorii de cameră preliminară de la curţile de apel şi Curtea Militară de Apel, completul de judecată este format din 2 judecători de cameră preliminară;
e) pentru contestaţiile împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorii de cameră preliminară de la Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, completul de judecată este format din 2 judecători de cameră preliminară;
f) pentru apelurile împotriva hotărârilor pronunţate în primă instanţă de curţile de apel şi de Curtea Militară de Apel, completul de judecată este format din 3 judecători;
g) pentru admiterea în principiu a cererii de recurs în casaţie, completul de judecată este format dintr-un judecător;
h) pentru judecarea recursului în casaţie, după admiterea în principiu a cererii de recurs în casaţie, completul de judecată este format din 3 judecători;
i) pentru contestaţiile împotriva încheierilor pronunţate în cursul judecăţii în primă instanţă de curţile de apel şi Curtea Militară de Apel, pentru contestaţiile prevăzute în art. 250^1 alin. (1) din Codul de procedură penală împotriva încheierilor pronunţate în cursul judecăţii în apel de curţile de apel şi Curtea Militară de Apel şi pentru recursurile împotriva încheierilor prin care curţile de apel şi Curtea Militară de Apel resping cererile de sesizare a Curţii Constituţionale, completul de judecată este format din 3 judecători.
(2) Judecătorii Secţiei penale exercită funcţia de judecător de drepturi şi libertăţi şi funcţia de judecător de cameră preliminară, cu respectarea dispoziţiilor privitoare la incompatibilităţi prevăzute în Codul de procedură penală.
(3) Judecătorul de cameră preliminară care a dispus începerea judecăţii exercită funcţia de judecată în cauză, în completul de judecată format din 3 judecători potrivit alin. (1) lit. a) din compunerea căruia face parte.
(4) Judecătorul care a dispus admiterea în principiu a cererii de recurs în casaţie trimite cauza, în vederea judecării recursului în casaţie, la completul de judecată format din 3 judecători potrivit alin. (1) lit. h) din compunerea căruia face parte.
ART. 53
(1) Preşedinţii de secţii propun judecătorii care compun completurile de judecată din cadrul secţiilor, transmit spre aprobare Colegiului de conducere compunerea completurilor de judecată din cadrul secţiilor şi programează şedinţele acestora.
(2) Dacă numărul de judecători necesar formării completului de judecată nu poate fi asigurat, acesta se constituie cu judecători de la celelalte secţii, desemnaţi de către preşedintele sau unul dintre vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin tragere la sorţi.
ART. 54
Dacă toţi judecătorii unei secţii au devenit incompatibili să judece o cauză:
a) cauza va fi repartizată aleatoriu unuia dintre completurile secţiei care judecă în aceeaşi materie;
b) în lipsa secţiei prevăzute la lit. a), cauza va fi repartizată aleatoriu unuia dintre completurile secţiei care judecă în cea mai apropiată materie;
c) în lipsa secţiilor prevăzute la lit. a) şi b), cauza va fi repartizată aleatoriu completurilor uneia dintre celelalte secţii ale instanţei, stabilite prin tragere la sorţi de către Colegiul de conducere.
ART. 55
(1) Preşedinţii de secţii convoacă judecătorii secţiei şi supun dezbaterii acestora jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi alte probleme de interes general, în vederea luării măsurilor necesare pentru buna desfăşurare a activităţii secţiei.
(2) Prezenţa judecătorilor la şedinţele secţiei din care fac parte, convocate potrivit alin. (1), este obligatorie, cu excepţia cazurilor în care judecătorii nu pot participa din motive obiective.
(3) Măsurile se adoptă în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul judecătorilor în funcţie, cu votul majorităţii judecătorilor prezenţi, inclusiv al preşedintelui.
(4) Preşedinţii de secţii stabilesc grupuri de lucru formate din 2-3 judecători şi/sau magistraţi-asistenţi ai secţiei pentru identificarea problemelor de drept care generează practică neunitară şi propunerea de soluţii în scopul rezolvării acestora, inclusiv propunerea de sesizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de către colegiul de conducere al acesteia cu cereri de recurs în interesul legii, în vederea unificării practicii pe diverse probleme de drept.
ART. 56
(1) La sesizarea completurilor de judecată, judecătorii secţiilor dezbat fiecare caz privind schimbarea jurisprudenţei şi hotărăsc, cu votul majorităţii, sesizarea Secţiilor Unite pentru a decide potrivit art. 26 din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) În încheierea de sesizare trebuie indicate hotărârile judecătoreşti prin care se evidenţiază jurisprudenţa constantă a secţiei cu privire la respectiva problemă de drept şi motivele pentru care se impune schimbarea jurisprudenţei în sensul propus.
(3) La dezbateri pot participa, cu vot consultativ, magistraţii-asistenţi din cadrul secţiilor sau al compartimentelor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
ART. 57
La sfârşitul fiecărui an judecătorii secţiilor dezbat cazurile în care este necesară îmbunătăţirea legislaţiei. Propunerile privind îmbunătăţirea legislaţiei se supun Secţiilor Unite pentru a hotărî cu privire la sesizarea ministrului justiţiei, potrivit art. 27 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
CAP. IX
Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
ART. 58
(1) Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt inamovibili.
(2) Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt independenţi, se supun numai legii şi trebuie să fie imparţiali.
ART. 59
Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie exercită o funcţie de demnitate publică şi sunt salarizaţi potrivit legii privind indemnizaţiile pentru persoanele care ocupă asemenea funcţii, având dreptul la paşaport diplomatic, în condiţiile legii.
ART. 60
(1) Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt datori să rezolve lucrările în termenele stabilite, să soluţioneze cauzele în termen rezonabil, în funcţie de complexitatea acestora, să păstreze secretul deliberărilor şi al voturilor la care au participat, inclusiv după încetarea exercitării funcţiei, şi să îndeplinească toate celelalte îndatoriri ce le revin în calitate de judecător, potrivit legii.
(2) Judecătorii sunt datori să se abţină de la orice acte sau fapte de natură să compromită demnitatea lor în profesie şi în societate şi să respecte Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor.
ART. 61
(1) Participarea judecătorilor la activitatea de judecată are loc conform planificării şedinţelor de judecată.
(2) Abţinerea judecătorilor de la activitatea de judecată este admisă numai în cazurile prevăzute de lege.
ART. 62
În şedinţele de judecată ale completurilor pentru soluţionarea recursurilor în interesul legii, ale completurilor pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, ale completurilor de 5 judecători şi ale completurilor secţiilor judecătorii poartă robă de culoare neagră, iar în şedinţele de judecată ale Secţiilor Unite, robă de culoare mov.
ART. 63
În activitatea de judecată judecătorii se conformează legii şi prezentului regulament cu privire la pregătirea şedinţelor, deliberarea, pronunţarea şi redactarea hotărârilor.
ART. 64
În afară de activitatea de judecată, judecătorii duc la îndeplinire orice alte atribuţii stabilite de Colegiul de conducere, de preşedintele şi vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi de preşedinţii de secţii, potrivit legii şi prezentului regulament.
ART. 65
Judecătorii prezidează completul de judecată prin rotaţie.
ART. 66
(1) Preşedintele completului de judecată are următoarele atribuţii:
1. anterior şedinţelor de judecată:
a) ia măsuri, personal sau prin magistratul-asistent, pentru efectuarea de către grefierul de şedinţă şi arhivă a tuturor lucrărilor necesare bunei desfăşurări a şedinţei de judecată;
b) în cauzele supuse prevederilor art. 493 din Codul de procedură civilă, întocmeşte raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului sau desemnează un alt membru al completului ori magistratul-asistent în acest scop;
2. în timpul şedinţelor de judecată:
a) asigură ordinea şi solemnitatea dezbaterilor, dispunând, când se impune, limitarea accesului publicului la şedinţa de judecată, ţinând seama şi de mărimea sălii de judecată, sau îndepărtarea din sală a persoanelor care tulbură şedinţa, inclusiv cu ajutorul organelor de poliţie;
b) asigură înregistrarea desfăşurării şedinţei de judecată prin mijloace tehnice video sau audio ori consemnarea desfăşurării acesteia prin stenografiere;
3. după dezbateri:
a) asigură secretul deliberării;
b) întocmeşte minuta sau desemnează un alt membru al completului în acest scop;
c) asigură pronunţarea hotărârilor în şedinţă publică, la orele stabilite din timp, transmiterea sau comunicarea rezultatului deliberării înainte de pronunţare fiind interzisă;
4. după pronunţarea hotărârilor:
a) repartizează judecătorilor şi magistraţilor-asistenţi spre redactare hotărârile pronunţate, urmărind asigurarea unui echilibru al activităţii acestora;
b) notează în evidenţa secţiei soluţiile mai importante ori de principiu şi temeiurile de drept ale acestora sau desemnează un alt membru al completului ori magistratul-asistent în acest scop;
c) informează preşedintele secţiei asupra aspectelor mai importante din activitatea de judecată, în scopul luării măsurilor prevăzute de lege şi de prezentul regulament.
(2) Odată cu pronunţarea soluţiilor, preşedintele completului de judecată, de comun acord cu ceilalţi magistraţi, poate stabili considerentele hotărârilor adoptate.
(3) Dezbaterile purtate de părţi în limba maternă se înregistrează prin mijloace tehnice video sau audio, consemnându-se în limba română.
ART. 67
Evaluarea judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se face la fiecare 5 ani de către o comisie constituită prin hotărâre a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, conform Regulamentului privind evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor.
CAP. X
Magistraţii-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
ART. 68
În cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie funcţionează un corp de magistraţi-asistenţi, compus din prim-magistratul-asistent, magistraţi-asistenţi-şefi şi magistraţi-asistenţi, stabiliţi prin statul de funcţii.
ART. 69
(1) Repartizarea magistraţilor-asistenţi în secţii, la completurile pentru soluţionarea recursurilor în interesul legii, completurile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept şi completurile de 5 judecători, precum şi în alte compartimente se face de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(2) Prim-magistratul-asistent, magistraţii-asistenţi-şefi şi magistraţii-asistenţi repartizaţi la Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept şi completurile de 5 judecători constituie un compartiment de specialitate, prevăzut în statele de funcţii şi de personal, care funcţionează în subordinea preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi asigură participarea la şedinţele de judecată ale Secţiilor Unite, Completului pentru soluţionarea recursului în interesul legii, Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept şi completurilor de 5 judecători, potrivit legii.
ART. 70
(1) Prim-magistratul-asistent este subordonat preşedintelui şi în coordonarea vicepreşedinţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(2) Prim-magistratul-asistent are următoarele atribuţii:
a) coordonează activitatea magistraţilor-asistenţi din secţii, prin intermediul magistraţilor-asistenţi-şefi din cadrul secţiilor, a magistraţilor-asistenţi repartizaţi la completurile pentru soluţionarea recursurilor în interesul legii, completurile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept şi completurile de 5 judecători, a personalului repartizat Secţiilor Unite şi a personalului din Cancelaria Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
b) ia parte la şedinţele Secţiilor Unite, ale completului pentru soluţionarea recursului în interesul legii, conform desemnării, şi ale completului de 5 judecători, ca instanţă disciplinară, conform desemnării şi întocmeşte, direct sau prin personalul stabilit, toate actele şi lucrările pregătitoare, precum şi pe cele ulterioare şedinţelor la care participă;
c) redactează hotărârile repartizate de preşedintele completului de 5 judecători, al completului pentru soluţionarea recursului în interesul legii şi al Secţiilor Unite, la care a participat;
d) asigură şi coordonează activitatea de secretariat pentru Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
e) coordonează centralizarea datelor statistice şi a oricăror altor date la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi elaborarea lucrărilor de sinteză referitoare la activitatea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, dispuse de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
f) întocmeşte orice alte lucrări dispuse de preşedintele şi vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
ART. 71
(1) Magistraţii-asistenţi-şefi din cadrul secţiilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt subordonaţi ierarhic preşedinţilor de secţii.
(2) Magistraţii-asistenţi-şefi din cadrul secţiilor au următoarele atribuţii:
a) participă la şedinţele de judecată ale secţiei şi, în cazul în care sunt desemnaţi în acest scop, la şedinţele de judecată ale completului de 5 judecători şi redactează hotărârile repartizate de preşedintele completului;
b) programează participarea magistraţilor-asistenţi şi a grefierilor de şedinţă la şedinţele de judecată;
c) coordonează şi urmăresc păstrarea în bune condiţii a evidenţelor secţiilor şi realizarea la timp a tuturor lucrărilor;
d) controlează şi îndrumă activitatea magistraţilor-asistenţi ai secţiei;
e) controlează şi îndrumă activitatea grefierilor şi a celorlalte categorii de personal din cadrul secţiei;
f) coordonează activitatea de culegere a datelor statistice referitoare la activitatea secţiei şi de întocmire a lucrărilor solicitate cu privire la aceste date;
g) păstrează fondul juridic documentar al secţiei.
(3) Dispoziţiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător magistratului-asistent-şef prevăzut la art. 69 alin. (2).
ART. 72
(1) Magistraţii-asistenţi din cadrul secţiilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie participă la şedinţele de judecată ale secţiilor şi duc la îndeplinire orice alte sarcini încredinţate de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de vicepreşedinţi sau de preşedintele de secţie.
(2) Magistraţii-asistenţi-şefi şi magistraţii-asistenţi repartizaţi la Secţiile Unite participă, conform desemnării, în condiţiile legii, la şedinţele de judecată ale Secţiilor Unite, ale Completului pentru soluţionarea recursului în interesul legii, ale Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept şi ale completurilor de 5 judecători.
(3) Magistraţii-asistenţi care participă la şedinţele de judecată au şi următoarele atribuţii:
a) iau măsuri, din dispoziţia preşedintelui completului de judecată, pentru efectuarea de către grefierul de şedinţă şi arhivă a tuturor lucrărilor necesare bunei desfăşurări a şedinţei de judecată;
b) îndrumă activitatea grefierului de şedinţă;
c) în cauzele supuse prevederilor art. 493 din Codul de procedură civilă, întocmesc raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului, conform desemnării făcute de preşedintele completului de judecată;
d) în cazul magistraţilor-asistenţi ai Secţiei penale, verifică îndeplinirea procedurii de comunicare din cadrul recursului în casaţie, conform desemnării şi, în cazul în care constată că procedura de comunicare nu este îndeplinită sau nu este completă, îndeplinesc sau completează, după caz, procedura de comunicare, potrivit art. 439 alin. (5) din Codul de procedură penală, dispunând efectuarea comunicărilor de către grefierul de şedinţă;
e) după deschiderea dezbaterilor, anunţă cauzele în ordinea stabilită de preşedintele completului de judecată, fac apelul părţilor şi al celorlalte persoane citate, referă asupra modului în care s-a efectuat procedura de citare şi asupra îndeplinirii celorlalte măsuri dispuse, referă, pe scurt, asupra obiectului cauzei şi stadiului în care se află judecata;
f) consemnează, pentru fiecare dosar în parte, susţinerile orale ale părţilor şi ale procurorului, precum şi măsurile dispuse de instanţă;
g) sub îndrumarea preşedintelui completului de judecată, asigură, pentru deliberare, consultarea actelor normative necesare şi informaţii privitoare la jurisprudenţă şi doctrină;
h) redactează încheierile, cu excepţia încheierilor de şedinţă;
i) participă cu vot consultativ la deliberări;
j) în cazul magistraţilor-asistenţi ai Secţiei I civile, Secţiei a II-a civile, Secţiei de contencios administrativ şi fiscal, completurilor de 5 judecători în materie civilă, completurilor pentru soluţionarea recursurilor în interesul legii în materie civilă şi completurilor pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, semnează minuta;
k) notează în evidenţa secţiei soluţiile importante sau de principiu şi temeiurile de drept ale acestora, conform desemnării preşedintelui completului de judecată;
l) redactează hotărâri, conform repartizării preşedintelui completului de judecată, cu respectarea termenelor legale;
m) coordonează şi verifică redactarea proiectelor actelor de procedură întocmite de către grefierul de şedinţă;
n) verifică înregistrările în sistem informatic şi asigură remedierea deficienţelor constatate.
ART. 73
(1) Cu cel puţin 10 zile înainte de data fixată pentru şedinţa de judecată la care sunt programaţi să participe, magistraţii-asistenţi verifică lista dosarelor aflate pe rol.
(2) Listele sunt întocmite de grefier, cu respectarea dispoziţiilor art. 215 din Codul de procedură civilă sau, după caz, ale art. 361 din Codul de procedură penală.
(3) Magistratul-asistent asigură:
a) transmiterea, prin intermediul grefierului de şedinţă, a listei dosarelor aflate pe rol judecătorilor care compun completul de judecată şi procurorului, de îndată ce a fost verificată;
b) completarea condicii de şedinţă cu cel puţin 24 de ore înainte de ziua şedinţei de judecată.
ART. 74
Grefierul de şedinţă care a preluat din arhivă dosarele pentru şedinţa de judecată restituie arhivei dosarele amânate, sub semnătură.
ART. 75
În şedinţele de judecată magistraţii-asistenţi poartă robă de culoare neagră.
CAP. XI
Grefierii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
ART. 76
În cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie funcţionează un corp de grefieri, format din prim-grefieri, grefieri, grefieri statisticieni, grefieri documentarişti, grefieri arhivari şi grefieri registratori, cu studii superioare sau cu studii medii.
ART. 77
Repartizarea grefierilor în secţii, la Secţiile Unite, Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept şi completurile de 5 judecători, precum şi în alte compartimente se face de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
ART. 78
Grefierii exercită atribuţiile stabilite prin fişele posturilor, conform legii şi prezentului regulament.
ART. 79
(1) Grefierii de şedinţă au următoarele atribuţii:
1. anterior şedinţelor de judecată:
a) preiau dosarele care au termen de judecată în şedinţa pentru care au fost programaţi şi le prezintă magistratului-asistent cu cel puţin 10 zile înainte de data fixată pentru termenul de judecată;
b) calculează, sub îndrumarea magistratului-asistent, taxele judiciare de timbru şi timbrul judiciar;
c) efectuează comunicările privind pregătirea dosarului, din dispoziţia completului, sub îndrumarea magistratului-asistent;
d) întocmesc citaţii, adrese şi alte acte de procedură, potrivit legii;
e) verifică regularitatea îndeplinirii procedurii de citare, depunerea dovezii de achitare a taxei judiciare de timbru şi a timbrului judiciar, efectuarea comunicării actelor de procedură şi menţionează rezultatul verificărilor în cuprinsul listei de şedinţă pe care o predau magistratului-asistent cu cel puţin 10 zile înainte de data fixată pentru termenul de judecată;
f) urmăresc ataşarea la dosar de către arhivă a dovezilor de citare a părţilor şi de comunicare a actelor, a corespondenţei, a memoriilor, a notelor scrise şi a oricăror altor înscrisuri;
g) întocmesc lista dosarelor aflate pe rol;
h) asigură afişarea listei dosarelor la uşa sălii de şedinţă cu cel puţin o oră înainte de începerea şedinţei de judecată, în cauzele supuse Codului de procedură civilă, şi cu 24 de ore înaintea termenului de judecată, în cauzele supuse Codului de procedură penală;
i) efectuează lucrările necesare bunei desfăşurări a şedinţei de judecată, sub îndrumarea magistratului-asistent;
j) în cauzele supuse prevederilor art. 493 din Codul de procedură civilă comunică raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului;
k) în cazul recursului în casaţie, efectuează comunicările dispuse de magistratul-asistent, conform art. 439 alin. (5) din Codul de procedură penală;
l) verifică buna funcţionare a echipamentelor informatice, precum şi a echipamentului de înregistrare din sala de şedinţă şi, în cazul în care constată neregularităţi, le aduc de îndată la cunoştinţa magistratului-asistent şi sesizează compartimentul de specialitate, în vederea remedierii în timp util a deficienţelor constatate;
2. în timpul şedinţelor de judecată:
a) primesc înscrisurile depuse în timpul şedinţei de judecată, asigură consultarea acestora şi le ataşează la dosarul cauzei;
b) consemnează în caietul grefierului, numerotat şi semnat, pentru fiecare dosar în parte, datele necesare în vederea întocmirii încheierii de şedinţă;
c) realizează toate operaţiunile de utilizare a mijloacelor de înregistrare a şedinţei de judecată;
3. după şedinţele de judecată:
a) cel mai târziu în ziua următoare şedinţei de judecată:
(i) completează în programul ECRIS, în integralitate - conform minutelor hotărârilor - soluţiile pronunţate în dosarele în care a fost finalizată judecata, precum şi termenele şi măsurile dispuse de instanţă prin încheiere în cazul dosarelor în care nu a fost finalizată judecata;
(ii) imprimă condica de şedinţă pe care o semnează pentru conformitate şi o prezintă, spre verificare şi semnare, magistratului-asistent.
b) întocmesc încheierile de şedinţă şi pot redacta proiecte de hotărâri, sub îndrumarea magistratului-asistent;
c) efectuează comunicarea hotărârilor judecătoreşti şi a celorlalte acte de procedură, conform legii;
d) introduc în sistemul ECRIS hotărârile pronunţate, ulterior obţinerii tuturor semnăturilor şi transmiterii acestora în format electronic de către tehnoredactor.
(2) Grefierii de şedinţă întocmesc corespondenţa în legătură cu dosarele, sub îndrumarea magistratului-asistent.
CAP. XII
Compartimentele din structura Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
SECŢIUNEA 1
Direcţia legislaţie, studii, documentare şi informatică juridică
ART. 80
Direcţia legislaţie, studii, documentare şi informatică juridică funcţionează în subordinea preşedintelui şi în coordonarea unuia dintre vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
ART. 81
(1) Direcţia legislaţie, studii, documentare şi informatică juridică este condusă de un director, numit de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie dintre magistraţii-asistenţi ai acesteia.
(2) În structura Direcţiei legislaţie, studii, documentare şi informatică juridică funcţionează următoarele compartimente:
a) Serviciul legislaţie, studii şi documentare;
b) Serviciul informatică juridică.
(3) Biblioteca Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie funcţionează în cadrul Serviciului legislaţie, studii şi documentare.
(4) În cadrul Serviciului legislaţie, studii şi documentare funcţionează Compartimentul pentru studiul şi unificarea jurisprudenţei.
ART. 82
Direcţia legislaţie, studii, documentare şi informatică juridică este încadrată cu magistrat-asistent-şef, magistraţi-asistenţi, personal auxiliar de specialitate şi personal de specialitate informatică, stabilit prin statul de funcţii.
ART. 83
Serviciul legislaţie, studii şi documentare are următoarele atribuţii:
a) elaborează proiectele de regulamente şi de alte acte normative care se adoptă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
b) analizează şi formulează puncte de vedere, precum şi observaţii şi propuneri cu privire la proiectele de acte normative iniţiate de alte autorităţi publice şi transmise Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în acest scop;
c) asigură selectarea şi rezumarea deciziilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea publicării lor pe pagina de internet a acesteia şi în culegeri de jurisprudenţă sau alte publicaţii ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
d) prin Compartimentul pentru studiul şi unificarea jurisprudenţei, efectuează studiul deciziilor pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea identificării jurisprudenţei neunitare şi înştiinţează preşedintele şi vicepreşedinţii instanţei în legătură cu aceasta;
e) asigură publicarea deciziilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pe pagina de internet a acesteia, în format integral, anonimizat;
f) realizează studii referitoare la problemele de drept ivite în aplicarea legislaţiei;
g) asigură evidenţa legislaţiei, a jurisprudenţei şi a doctrinei;
h) asigură păstrarea colecţiei Monitorul Oficial al României şi completarea acestei colecţii pe măsura publicării de noi acte normative, precum şi accesul la Monitorul Oficial al României în format electronic;
i) asigură funcţionarea bibliotecii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
j) gestionează fondul de carte al bibliotecii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi asigură completarea acestuia;
k) gestionează la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sistemul software integrat pentru biblioteci.
ART. 84
Serviciul informatică juridică este încadrat cu un informatician-şef şi specialişti IT şi are următoarele atribuţii:
a) asigură conducerii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie suport de specialitate în organizarea, coordonarea şi implementarea măsurilor pentru dezvoltarea infrastructurilor tehnologice şi de comunicaţii;
b) implementează tehnici şi metode noi de exploatare, administrare şi întreţinere a produselor şi serviciilor informatice, în vederea dezvoltării unui sistem de informatică juridică modern;
c) elaborează norme, proceduri de utilizare, protecţie şi securitate a datelor informatice şi coordonează administrarea şi exploatarea eficientă şi securizată a produselor şi serviciilor informatice în sistemul juridic;
d) proiectează şi implementează aplicaţii şi baze de date şi coordonează întreţinerea acestora în sistemul informatic al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
e) coordonează procesul specific instanţelor judecătoreşti privitor la crearea şi exploatarea sistemului de evidenţă, gestionare, arhivare şi circulaţie a documentelor şi dosarelor;
f) face propuneri în vederea stabilirii obiectivelor de investiţii privind produsele şi serviciile informatice, în conformitate cu strategia de informatizare a justiţiei;
g) participă la elaborarea documentaţiei de achiziţii şi la evaluarea ofertelor în procedurile de achiziţii de produse şi servicii informatice pentru sistemul informatic al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
h) participă la recepţionarea produselor şi a serviciilor achiziţionate şi la derularea contractelor de achiziţii ale produselor şi serviciilor informatice pentru sistemul informatic al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
i) asigură asistenţa tehnică de specialitate pentru eficienta exploatare a produselor şi serviciilor informatice, precum şi a Monitorului Oficial al României în format electronic în Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
j) asigură publicarea pe pagina de internet a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a informaţiilor de interes public şi a evidenţei posturilor vacante de judecător.
ART. 85
Direcţia legislaţie, studii, documentare şi informatică juridică efectuează toate lucrările dispuse de preşedintele şi vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi îndeplineşte orice alte sarcini încredinţate de aceştia.
ART. 86
Atribuţiile personalului Direcţiei legislaţie, studii, documentare şi informatică juridică se stabilesc prin fişa fiecărui post.
SECŢIUNEA a 2-a
Cancelaria
ART. 87
(1) Cancelaria Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este condusă de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(2) În cadrul Cancelariei funcţionează cabinetele preşedintelui, vicepreşedinţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi prim-magistratului-asistent, Compartimentul de statistică, Secretariatul Colegiului de conducere, Compartimentul juridic, Compartimentul de relaţii internaţionale.
ART. 88
(1) Cancelaria Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se compune din magistraţi-asistenţi, personal auxiliar de specialitate, personal conex, funcţionari publici, personal contractual, stabiliţi prin statul de funcţii.
(2) Personalul din Cancelaria Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este subordonat preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi vicepreşedinţilor şi este coordonat de prim-magistratul-asistent.
(3) Atribuţiile personalului Cancelariei se stabilesc prin fişa fiecărui post.
SECŢIUNEA a 3-a
Registraturile şi arhivele
ART. 89
(1) Personalul repartizat la Registratura generală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie are următoarele atribuţii:
a) primeşte, înregistrează şi transmite cabinetelor preşedintelui, vicepreşedinţilor, preşedinţilor de secţie şi celorlalte compartimente ale instanţei, altele decât secţiile, corespondenţa administrativă;
b) triază corespondenţa secţiilor, primită pe adresa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, şi o predă destinatarilor, pe bază de borderou şi sub semnătură;
c) expediază, prin poştă sau, în cazuri urgente, prin agent procedural, corespondenţa administrativă, pe bază de evidenţă;
d) întocmeşte lunar situaţia centralizatoare a sumelor cheltuite pentru expedierea corespondenţei;
e) triază dovezile de citare primite şi le direcţionează către secţii, pe bază de evidenţă şi sub semnătură.
(2) În cadrul activităţii prevăzute la alin. (1) se întocmesc şi se păstrează:
a) registrul pentru înregistrarea corespondenţei;
b) borderouri pentru expedieri prin poştă şi condici de predare prin agent procedural sau prin poşta specială a corespondenţei;
c) borderouri pentru dovezile de citare primite prin poştă şi condici de predare a dovezilor către compartimente.
ART. 90
(1) Personalul repartizat la registraturile şi arhivele secţiilor (inclusiv a Secţiilor Unite) are următoarele atribuţii:
a) primeşte şi înregistrează dosarele intrate, ţine evidenţa acestora, precum şi a circulaţiei lor;
b) în cazul persoanelor desemnate cu repartizarea aleatorie a dosarelor, efectuează operaţiunile de repartizare aleatorie a dosarelor pe completuri de judecată;
c) întocmeşte conceptele şi citaţiile pentru primul termen de judecată, conform dispoziţiei preşedintelui, a vicepreşedinţilor sau, după caz, a preşedinţilor de secţii, în cazul în care această activitate nu este stabilită de preşedinte, de vicepreşedinţi ori, după caz, de preşedinţii de secţii în atribuţiile grefierilor de şedinţă;
d) pune dosarele la dispoziţie părţilor şi avocaţilor pentru studiu;
e) pregăteşte dosarele pentru şedinţele de judecată şi asigură circulaţia acestora în cadrul secţiei, precum şi trimiterea lor la instanţe;
f) întocmeşte statisticile privind activitatea de judecată;
g) efectuează comunicările necesare punerii în executare a hotărârilor;
h) întocmeşte şi eliberează, la solicitarea părţilor, certificate şi copii legalizate de pe hotărâri;
i) urmăreşte expedierea citaţiilor şi a corespondenţei în legătură cu dosarele;
j) informează persoanele venite la arhive asupra datelor solicitate din dosarele în care acestea sunt direct interesate;
k) ţine evidenţa timbrului judiciar şi a taxelor judiciare de timbru.
(2) Înregistrările în registrele şi condicile existente la nivelul fiecărei secţii şi al completurilor de 5 judecători se ţin, de regulă, în sistem informatizat. La sfârşitul fiecărei zile de lucru se va proceda la asigurarea bazei de date prin salvarea acesteia pe suport extern, conform instrucţiunilor de exploatare a bazei informatice.
(3) Evidenţele în sistem informatizat se păstrează şi pe suport hârtie, prin listarea înregistrărilor din 3 în 3 luni şi legarea lor în mape distincte.
(4) În cazul în care nu este posibilă menţionarea datelor în sistem informatizat, evidenţele se ţin pe suport hârtie, în registrele şi condicile prevăzute la art. 91.
ART. 91
Pentru evidenţa activităţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se întocmesc şi se păstrează următoarele registre:
1. Registrul general de dosare al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
2. registrele generale de dosare ale secţiilor, completurilor de 5 judecători, completurilor pentru soluţionarea recursurilor în interesul legii şi completurilor pentru dezlegarea unor chestiuni de drept;
3. Registrul informativ pentru fiecare secţie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi pentru completurile de 5 judecători;
4. Registrul de termene al arhivei pentru fiecare secţie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi pentru completurile de 5 judecători;
5. Condica şedinţelor de judecată pentru fiecare secţie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pentru completurile de 5 judecători, completurile pentru soluţionarea recursurilor în interesul legii şi completurile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept;
6. Registrul privind măsurile preventive în cursul urmăririi penale pentru Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
7. Registrul privind măsurile preventive în procedura camerei preliminare şi în cursul judecăţii pentru Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi completurile de 5 judecători în materie penală;
8. Registrul de evidenţă a cererilor privind încuviinţarea efectuării percheziţiilor în cursul urmăririi penale pentru Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
9. Registrul de evidenţă a sesizărilor privind supravegherea tehnică şi a celor privind reţinerea, predarea şi percheziţionarea trimiterilor poştale pentru Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
10. registrele privind cooperarea judiciară în materie penală pentru Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
11. Registrul privind confiscarea pentru Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi completurile de 5 judecători în materie penală;
12. Registrul de evidenţă a căilor de atac declarate împotriva hotărârilor civile şi penale pentru fiecare secţie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
13. Registrul de evidenţă a redactării hotărârilor pentru fiecare secţie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pentru completurile de 5 judecători, completurile pentru soluţionarea recursurilor în interesul legii, completurile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept şi Secţiile Unite;
14. Registrul de evidenţă şi punere în executare a hotărârilor penale pentru Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
15. Registrul de evidenţă şi punere în executare a hotărârilor penale pronunţate în contestaţie pentru Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
16. Registrul de evidenţă şi punere în executare a hotărârilor civile;
17. Registrul valorilor pentru fiecare secţie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
18. Registrul mijloacelor materiale de probă pentru fiecare secţie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
19. Registrul corpurilor delicte pentru Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
20. Registrul de intrare-ieşire a corespondenţei administrative pentru fiecare secţie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pentru completurile de 5 judecători, completurile pentru soluţionarea recursurilor în interesul legii şi completurile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept;
21. Registrul de evidenţă a petiţiilor pentru Biroul de informare şi relaţii publice;
22. Registrul de evidenţă pentru înregistrarea cererilor şi răspunsurilor privind accesul la informaţiile de interes public pentru Biroul de informare şi relaţii publice;
23. Registrul de control pentru fiecare secţie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pentru completurile de 5 judecători, completurile pentru soluţionarea recursurilor în interesul legii şi completurile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept;
24. Registrul de evidenţă a cauzelor suspendate pentru fiecare secţie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi pentru completurile de 5 judecători;
25. Registrul de avarie;
26. Registrul declaraţiilor de avere şi registrul declaraţiilor de interese;
27. Registrul de evidenţă a mijloacelor de probă excluse în procedura de cameră preliminară;
28. Registrul privind evidenţa situaţiei de înlocuire a titularilor completurilor de 5 judecători.
ART. 92
(1) La sfârşitul fiecărui an, după ultima operaţie în fiecare registru ţinut pe suport hârtie se va întocmi un proces-verbal de închidere, care se semnează de preşedintele secţiei sau de către unul dintre vicepreşedinţi, după caz, şi de prim-grefier, aplicându-se ştampila instanţei.
(2) În vederea predării la Compartimentul arhiva generală, toate documentele, registrele şi condicile se prelucrează în conformitate cu normele privind activitatea arhivistică.
(3) În funcţie de necesităţi, la propunerea prim-magistratului-asistent, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie poate aproba înfiinţarea şi păstrarea altor evidenţe decât cele prevăzute în prezenta secţiune.
ART. 93
(1) Personalul registraturilor şi cel al arhivelor înregistrează dosarele şi cererile în ziua depunerii lor şi ataşează la cereri plicurile în care au fost primite.
(2) Corespondenţa adresată personal sau confidenţial preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, vicepreşedinţilor, preşedinţilor de secţii, judecătorilor, magistraţilor-asistenţi şi altor persoane cu funcţii de conducere este predată acestora cu plicul nedeschis.
ART. 94
(1) Pe coperta fiecărui dosar se menţionează denumirea Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţiile Unite, completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, completul de 5 judecători sau secţia competentă -, numărul dat dosarului de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi alte date de identificare a cauzei şi a dosarelor altor instanţe, pe care le cuprinde.
(2) Toate filele dosarului sunt cusute şi numerotate.
(3) După soluţionarea definitivă a cauzei se procedează la şnuruirea dosarului şi la aplicarea sigiliului, iar pe faţa interioară a ultimei coperte se certifică numărul filelor în cifre şi în litere.
ART. 95
(1) Dosarele sunt puse la dispoziţie părţilor, reprezentanţilor acestora, avocaţilor, experţilor şi interpreţilor desemnaţi în cauză pentru studiu, numai în arhivă, după identificarea şi notarea numelui şi a prenumelui solicitantului, verificându-se actele de identitate, procurile sau delegaţiile, precum şi integritatea dosarului la restituire, fiind interzisă scoaterea dosarelor din incinta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(2) Cererile, cu datele de identificare a solicitantului, se aprobă de persoana care coordonează arhiva, iar cererile formulate de ziarişti şi reprezentanţii mijloacelor de comunicare în masă, inclusiv cererile privind eliberarea de fotocopii din dosare, se aprobă de purtătorul de cuvânt sau, în lipsa acestuia, de înlocuitorul purtătorului de cuvânt, în cazul dosarelor aflate în curs de judecată, cu consultarea preşedintelui completului de judecată, a preşedinţilor de secţie sau a vicepreşedinţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, după caz.
(3) Programul de acces la arhive pentru persoanele prevăzute la alin. (1) şi (2) se aprobă de preşedinţii de secţii, iar pentru Secţiile Unite, completurile pentru soluţionarea recursurilor în interesul legii, completurile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept şi completurile de 5 judecători, de unul dintre vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi se afişează la loc vizibil.
(4) Dosarelor soluţionate definitiv, predate Compartimentului arhiva generală, le sunt aplicabile dispoziţiile normelor privind activitatea arhivistică, aprobate de conducerea Arhivelor Naţionale.
ART. 96
Dosarele se păstrează în arhivă în ordine numerică sau pe termene de judecată, iar dosarele cărora le sunt aplicabile dispoziţiile Codului de procedură civilă se păstrează în arhivă pe completuri şi termene de judecată.
ART. 97
Dosarele se restituie arhivelor după redactarea şi semnarea încheierilor, sentinţelor sau deciziilor, după caz, ori după întocmirea altor lucrări specifice.
ART. 98
Dosarele soluţionate se numerotează, se parafează şi se sigilează, predându-se Registraturii generale de către arhive în termen de cel mult 3 zile, iar aceasta le expediază instanţei căreia îi revin sau, după caz, parchetului, în termen de cel mult 48 de ore.
ART. 99
La arhive se păstrează, în original, câte un exemplar din hotărârile pronunţate la fiecare secţie, în mape speciale, în ordine numerică, pe ani. Încheierea în care s-au consemnat dezbaterile, în cazurile în care s-a amânat pronunţarea, precum şi încheierile şi hotărârile prevăzute la art. 442, 443 şi 444 din Codul de procedură civilă, se alătură hotărârii.
ART. 100
Documentele prevăzute la art. 99 se grupează în mape, potrivit nomenclatorului, şi se predau la Compartimentul arhiva generală în al doilea an de la constituire, respectiv de la închiderea mapei.
ART. 101
Lucrările şi celelalte atribuţii prevăzute în prezenta secţiune, care nu revin magistratului-asistent sau grefierului de şedinţă, se duc la îndeplinire de personalul secţiei ori de personalul repartizat la Secţiile Unite, completurile pentru soluţionarea recursurilor în interesul legii, completurile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept şi completurile de 5 judecători, potrivit fişei fiecărui post.
SECŢIUNEA a 4-a
Departamentul economico-financiar şi administrativ
ART. 102
Departamentul economico-financiar şi administrativ funcţionează în subordinea preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi este coordonat de unul dintre vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
ART. 103
(1) Departamentul economico-financiar şi administrativ este condus de un manager economic, numit pe bază de concurs de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în condiţiile legii.
(2) Personalul din cadrul Departamentului economico-financiar şi administrativ este încadrat de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pe bază de concurs sau probă practică, în condiţiile legii.
(3) Departamentul economico-financiar şi administrativ este încadrat cu funcţionari publici, personal contractual şi personal conex, stabiliţi prin statul de funcţii.
(4) Atribuţiile personalului Departamentului economico-financiar şi administrativ se stabilesc prin fişa fiecărui post.
ART. 104
(1) Managerul economic este subordonat preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(2) Managerul economic al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie are următoarele atribuţii:
a) conduce Departamentul economico-financiar şi administrativ al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
b) răspunde pentru organizarea şi ţinerea contabilităţii financiare şi de gestiune potrivit dispoziţiilor legale;
c) îndeplineşte, pe baza delegării primite din partea ordonatorului principal de credite, toate atribuţiile acestuia, prevăzute de lege;
d) organizează elaborarea, fundamentarea şi prezentarea la organele abilitate a proiectului de buget anual, la termenele şi în condiţiile prevăzute de Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare;
e) urmăreşte şi răspunde de utilizarea cu eficienţă a fondurilor primite de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale, potrivit legii;
f) răspunde de organizarea controlului financiar preventiv;
g) asigură condiţiile necesare implementării şi dezvoltării sistemului propriu de control intern managerial;
h) ia măsuri pentru elaborarea şi fundamentarea temelor de proiectare pentru lucrările de reparaţii curente şi capitale ale sediilor şi obiectivelor de investiţii, urmăreşte şi răspunde de realizarea acestora;
i) organizează ţinerea evidenţei imobilelor din proprietatea sau administrarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi a celorlalte bunuri aflate în patrimoniul acesteia;
j) organizează ţinerea la zi a contabilităţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi controlează efectuarea corectă a tuturor operaţiunilor financiar-contabile în documentele specifice, precum şi întocmirea şi prezentarea la termenele stabilite a situaţiilor financiare asupra patrimoniului aflat în administrare, potrivit prevederilor Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
k) coordonează activitatea de administrare a sediilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, stabilind măsuri pentru asigurarea condiţiilor materiale în vederea desfăşurării corespunzătoare a activităţii acesteia;
l) coordonează şi avizează lucrările de personal şi salarizare;
m) asigură pregătirea şi perfecţionarea profesională a personalului din cadrul Departamentului economico-financiar şi administrativ, luând măsurile care se impun;
n) evaluează anual, potrivit legii, performanţele profesionale individuale ale personalului din subordine;
o) îndeplineşte orice alte sarcini în domeniul său de activitate, dispuse de preşedintele sau vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
ART. 105
(1) În structura Departamentului economico-financiar şi administrativ funcţionează:
a) Serviciul financiar-contabil;
b) Serviciul administrativ;
c) Biroul resurse umane.
(2) În cadrul Serviciului administrativ funcţionează Biroul administrativ şi aprovizionare şi Biroul auto.
(3) În cadrul Serviciului financiar-contabil funcţionează compartimentele financiar-contabil şi salarizare.
(4) Serviciile din cadrul Departamentului economico-financiar şi administrativ sunt conduse de şefi serviciu, iar birourile, de şefi birou.
ART. 106
Departamentul economico-financiar şi administrativ al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie are următoarele atribuţii:
a) întocmeşte lucrările privind elaborarea şi fundamentarea proiectului bugetului anual al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
b) urmăreşte execuţia bugetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
c) asigură evidenţa şi raportarea angajamentelor bugetare şi legale;
d) efectuează operaţiunile contabile privind evidenţa patrimoniului, activitatea de administrare şi inventariere a acestuia, casarea şi declasarea activelor fixe şi a celorlalte bunuri;
e) întocmeşte situaţiile financiare lunare, trimestriale şi anuale şi le transmite Ministerului Finanţelor Publice la termenele stabilite, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare;
f) organizează activitatea casieriei în conformitate cu prevederile legale; efectuează toate plăţile în numerar privind operaţiunile curente;
g) asigură calculul şi efectuează plata cheltuielilor de delegare, detaşare, a avansurilor spre decontare, a garanţiilor gestionare şi altele, urmărind justificarea şi decontarea lor la termen;
h) întocmeşte planul anual de achiziţii şi documentele prevăzute de lege în vederea derulării procedurilor de achiziţii;
i) urmăreşte execuţia şi decontarea lucrărilor de investiţii, reparaţii capitale sau curente, pe baza situaţiilor de lucrări;
j) elaborează proiectele statelor de funcţii şi de personal ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
k) gestionează dosarele profesionale ale personalului şi întocmeşte dosarele de pensionare;
l) efectuează demersurile necesare declanşării şi organizării examenelor sau concursurilor de recrutare, definitivare, avansare, promovare a personalului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, transformării posturilor, încetării activităţii personalului;
m) stabileşte drepturile de personal, întocmeşte şi transmite declaraţiile privind obligaţiile fiscale aferente drepturilor salariale;
n) realizează activitatea de aprovizionare şi transport, precum şi alte prestaţii administrative necesare pentru funcţionarea corespunzătoare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cum sunt reparaţiile curente, curăţenia şi paza;
o) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege ori stabilite de preşedintele sau vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în condiţiile legii.
SECŢIUNEA a 5-a
Biroul de informare şi relaţii publice
ART. 107
(1) Biroul de informare şi relaţii publice asigură legăturile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu publicul şi cu mijloacele de comunicare în masă, în vederea garantării transparenţei activităţii judiciare, în condiţiile stabilite de lege.
(2) Biroul de informare şi relaţii publice funcţionează în subordinea unuia dintre vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
ART. 108
(1) Biroul de informare şi relaţii publice este condus de un judecător desemnat de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu acordul prealabil al acestuia, care îndeplineşte şi rolul de purtător de cuvânt, sau de un absolvent al unei facultăţi de jurnalism ori specialist în comunicare, numit prin concurs sau examen. În funcţie de volumul de activitate al judecătorului desemnat să conducă Biroul de informare şi relaţii publice, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu avizul Colegiului de conducere, poate dispune degrevarea parţială sau totală a acestuia de atribuţiile ce îi revin ca judecător.
(2) Biroul de informare şi relaţii publice se încadrează cu personalul prevăzut prin statul de funcţii.
(3) Atribuţiile personalului Biroului de informare şi relaţii publice se stabilesc prin fişa fiecărui post.
ART. 109
(1) Biroul de informare şi relaţii publice are următoarele atribuţii:
a) asigură primirea şi rezolvarea solicitărilor privind informaţiile de interes public;
b) asigură organizarea şi funcţionarea punctului de informare-documentare, potrivit legii;
c) ţine evidenţa răspunsurilor şi a chitanţelor remise de solicitanţi privind plata costurilor de copiere a materialelor solicitate;
d) elaborează anual raportul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie privind accesul la informaţiile de interes public;
e) furnizează ziariştilor, prompt şi complet, orice informaţie de interes public care priveşte activitatea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
f) acordă, fără discriminare, în termen de cel mult două zile de la înregistrare, acreditarea ziariştilor şi a reprezentanţilor mijloacelor de comunicare în masă;
g) asigură, periodic sau de fiecare dată când activitatea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prezintă un interes public imediat, difuzarea de comunicate, informări de presă, organizarea de conferinţe de presă, interviuri sau briefinguri.
(2) Biroul de informare şi relaţii publice efectuează toate lucrările privind accesul la informaţiile de interes public şi relaţiile cu mijloacele de comunicare în masă dispuse de preşedintele şi vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi îndeplineşte orice alte sarcini încredinţate de aceştia.
SECŢIUNEA a 6-a
Compartimentul relaţii internaţionale
ART. 110
Compartimentul relaţii internaţionale funcţionează în cadrul Cancelariei.
ART. 111
(1) Compartimentul relaţii internaţionale se încadrează cu personalul prevăzut prin statul de funcţii.
(2) Atribuţiile personalului Compartimentului relaţii internaţionale se stabilesc prin fişa fiecărui post.
ART. 112
Compartimentul relaţii internaţionale are următoarele atribuţii:
a) îndeplineşte lucrările de competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în cadrul relaţiilor internaţionale;
b) duce la îndeplinire toate dispoziţiile primite de la preşedintele şi vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în domeniul cooperării internaţionale;
c) asigură cooperarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu instituţii din străinătate;
d) asigură întocmirea şi expedierea corespondenţei cu străinătatea;
e) pregăteşte materialele documentare pentru delegaţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care se deplasează în străinătate;
f) asigură obţinerea paşapoartelor şi a vizelor pentru deplasări în străinătate;
g) organizează acţiunile de protocol ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi asigură traducerea simultană în cadrul acestora;
h) asigură primirea şi însoţirea delegaţiilor străine şi din ţară în cadrul programului aprobat de preşedintele sau vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
i) asigură traducerea corespondenţei cu străinătatea, a hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului, a rapoartelor primite de la organizaţiile internaţionale şi a materialelor pentru delegaţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
j) efectuează orice alte lucrări şi îndeplineşte toate sarcinile în domeniul relaţiilor internaţionale, dispuse de preşedintele şi vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
SECŢIUNEA a 7-a
Compartimentul juridic
ART. 113
Compartimentul juridic funcţionează în cadrul Cancelariei.
ART. 114
În cadrul Compartimentului juridic al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie îşi desfăşoară activitatea consilieri juridici, care au calitatea de funcţionari publici.
ART. 115
Compartimentul juridic are următoarele atribuţii:
a) reprezintă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în faţa instanţelor judecătoreşti şi a altor organe jurisdicţionale, pe baza delegaţiei date de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, asigurând apărarea;
b) redactează, în termenele procedurale, cererile de chemare în judecată, întâmpinările, concluziile scrise şi cererile privind exercitarea căilor de atac, în dosarele în care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este parte;
c) întocmeşte orice alte acte procedurale legate de reprezentarea şi apărarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în faţa instanţelor judecătoreşti şi a altor organe jurisdicţionale;
d) ţine evidenţa hotărârilor judecătoreşti privind obligaţiile stabilite în sarcina Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în dosarele având ca obiect acţiuni promovate de personalul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, informează preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la acestea şi le transmite, în copie, spre executare Departamentului economico-financiar şi administrativ;
e) participă în comisiile constituite la nivelul sau cu participarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea desfăşurării examenelor ori a concursurilor pentru ocuparea posturilor din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în cazurile în care, potrivit legii, membrii comisiilor pot avea calitatea de funcţionari publici;
f) verifică şi avizează, sub aspectul legalităţii, contractele de achiziţie publică, sub coordonarea Direcţiei legislaţie, studii, documentare şi informatică juridică;
g) verifică, avizează sau întocmeşte lucrările în domeniul achiziţiilor publice, care implică specializarea juridică, sub coordonarea Direcţiei legislaţie, studii, documentare şi informatică juridică;
h) participă în calitate de experţi în comisiile constituite în temeiul legislaţiei privind achiziţiile publice;
i) avizează, sub aspectul legalităţii, ordinele emise de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, sub coordonarea Direcţiei legislaţie, studii, documentare şi informatică juridică;
j) efectuează toate lucrările dispuse de preşedintele şi vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi îndeplineşte orice alte sarcini încredinţate de aceştia în domeniul său de activitate.
ART. 116
Atribuţiile personalului Compartimentului juridic se stabilesc prin fişa fiecărui post.
SECŢIUNEA a 8-a
Compartimentul arhivă generală
ART. 117
Compartimentul arhivă generală funcţionează în subordinea preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
ART. 118
Compartimentul arhivă generală este încadrat cu funcţionari publici numiţi de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pe bază de concurs, în condiţiile legii.
ART. 119
(1) Atribuţiile Compartimentului arhivă generală sunt stabilite în acord cu normele privind activitatea arhivistică, aprobate de conducerea Arhivelor Naţionale.
(2) Atribuţiile personalului Compartimentului arhivă generală se stabilesc prin fişa fiecărui post.
ART. 120
(1) La nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se constituie Comisia de selecţionare a documentelor, compusă din preşedinte, secretar şi un număr impar de membri, reprezentând principalele compartimente creatoare de arhivă.
(2) Atribuţiile principale ale Comisiei de selecţionare a documentelor sunt stabilite prin normele privind activitatea arhivistică, aprobate de conducerea Arhivelor Naţionale.
SECŢIUNEA a 9-a
Compartimentul de audit public intern
ART. 121
Compartimentul de audit public intern funcţionează în subordinea directă a preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, exercitând o funcţie distinctă şi independentă de activităţile specifice Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
ART. 122
Compartimentul de audit public intern are următoarele atribuţii:
a) elaborează norme metodologice de exercitare a activităţii de audit public intern specifice Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu avizul Unităţii Centrale de Armonizare pentru Auditul Public Intern din cadrul Ministerului Finanţelor Publice;
b) elaborează proiectul planului multianual de audit public intern, de regulă pe o perioadă de 3 ani, şi, pe baza acestuia, proiectul planului anual de audit public intern, pe care le supune aprobării preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
c) efectuează activităţi de audit public intern pentru a evalua dacă sistemele de management financiar şi control ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt transparente şi sunt conforme cu normele de legalitate, regularitate, economicitate, eficienţă şi eficacitate;
d) informează Unitatea Centrală de Armonizare pentru Auditul Public Intern despre recomandările formulate în rapoartele de audit, neînsuşite de către conducătorul instituţiei, precum şi despre consecinţele neînsuşirii acestora;
e) transmite, la solicitarea Unităţii Centrale de Armonizare pentru Auditul Public Intern, rapoarte periodice privind constatările, concluziile şi recomandările rezultate din activitatea de audit intern;
f) elaborează raportul anual al activităţii de audit public intern, în conformitate cu structura minimală stabilită de Unitatea Centrală de Armonizare pentru Auditul Public Intern;
g) în cazul identificării unor iregularităţi sau posibile prejudicii, le aduce la cunoştinţa preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în termen de 3 zile lucrătoare de la constatare;
h) efectuează misiuni de consiliere, potrivit Legii nr. 672/2002 privind auditul public intern, republicată, cu modificările ulterioare;
i) desfăşoară audit ad-hoc, respectiv misiuni de audit intern cu caracter excepţional, necuprinse în planul anual de audit intern, în baza ordinului de serviciu emis de către preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
j) exercită alte atribuţii prevăzute de lege sau dispuse de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
ART. 123
(1) Compartimentul de audit public intern auditează, cel puţin o dată la 3 ani, fără a se limita la acestea, următoarele:
a) activităţile financiare sau cu implicaţii financiare desfăşurate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie din momentul constituirii angajamentelor până la utilizarea fondurilor de către beneficiarii finali, inclusiv a fondurilor provenite din finanţare externă;
b) plăţile asumate prin angajamente bugetare şi legale, inclusiv din fondurile comunitare;
c) administrarea patrimoniului, precum şi vânzarea, gajarea, concesionarea sau închirierea de bunuri din patrimoniul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
d) constituirea veniturilor publice, respectiv modul de autorizare şi stabilire a titlurilor de creanţă, precum şi a facilităţilor acordate la încasarea acestora;
e) alocarea creditelor bugetare;
f) sistemul contabil şi fiabilitatea acestuia;
g) sistemul de luare a deciziilor;
h) sistemele de conducere şi control, precum şi riscurile asociate unor astfel de sisteme;
i) sistemele informatice.
(2) Personalul din cadrul Compartimentului de audit public intern îşi desfăşoară activitatea potrivit dispoziţiilor legale în acest domeniu.
SECŢIUNEA a 10-a
Compartimentul de protecţie a muncii
ART. 124
În cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se organizează Compartimentul de protecţie a muncii, care cuprinde:
a) serviciul de securitate a muncii;
b) serviciul de medicină a muncii.
ART. 125
(1) Serviciul de securitate a muncii îndeplineşte funcţia de fundamentare a deciziilor în domeniul securităţii muncii şi exercită următoarele atribuţii:
a) evaluează riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională şi propune măsurile de prevenire corespunzătoare;
b) controlează, pe baza programului de activitate, toate locurile de muncă, în scopul prevenirii accidentelor şi îmbolnăvirilor profesionale;
c) asigură instruirea şi informarea personalului în probleme de protecţie a muncii;
d) colaborează cu serviciul de medicină a muncii pentru cunoaşterea situaţiei îmbolnăvirilor profesionale, efectuarea de controale comune la locurile de muncă pentru stabilirea factorilor de risc de îmbolnăvire profesională şi propune măsurile de securitate corespunzătoare.
(2) Serviciul de securitate a muncii se încadrează cu personal cu studii superioare tehnice şi cu personal cu studii medii tehnice.
ART. 126
(1) Serviciul de medicină a muncii îndeplineşte următoarele atribuţii:
a) participă la evaluarea, identificarea şi comunicarea riscurilor privind îmbolnăvirile profesionale;
b) monitorizează starea de sănătate a personalului încadrat, prin controale medicale periodice;
c) îl consiliază pe preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în fundamentarea strategiei de securitate şi sănătate la locul de muncă.
(2) Prestarea serviciilor medicale de medicină a muncii se realizează de un medic de medicina muncii, medic de întreprindere, ajutat de un asistent medical, încadraţi în statul de funcţii şi personal al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
ART. 127
(1) La nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se constituie Comitetul de securitate şi sănătate în muncă, care asigură implicarea personalului în elaborarea şi aplicarea deciziilor în domeniul protecţiei muncii.
(2) Comitetul de securitate şi sănătate în muncă se compune din preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, conducătorul Compartimentului de protecţie a muncii, reprezentantul Serviciului de medicină a muncii şi 4 reprezentanţi ai personalului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, desemnaţi de preşedintele Curţii, după consultarea personalului acesteia.
(3) Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este preşedintele comitetului de securitate şi sănătate în muncă.
(4) Conducătorul Compartimentului de protecţie a muncii asigură secretariatul Comitetului de securitate şi sănătate în muncă.
(5) Convocarea Comitetului de securitate şi sănătate în muncă se face, trimestrial şi ori de câte ori este nevoie, de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau de cel puţin o treime din numărul membrilor săi. Convocarea şi ordinea de zi a lucrărilor se aduc la cunoştinţa membrilor Comitetului de securitate şi sănătate în muncă cu cel puţin 3 zile înainte.
(6) Comitetul de securitate şi sănătate în muncă este legal constituit în prezenţa majorităţii membrilor săi şi adoptă hotărâri cu votul a două treimi din numărul membrilor prezenţi. Lucrările Comitetului de securitate şi sănătate în muncă se consemnează într-un proces-verbal care se semnează de membrii săi.
(7) Hotărârile Comitetului de securitate şi sănătate în muncă se aduc la cunoştinţa celor interesaţi.
ART. 128
Comitetul de securitate şi sănătate în muncă exercită următoarele atribuţii:
a) aprobă programul anual de securitate şi sănătate în muncă şi urmăreşte aplicarea acestuia, inclusiv alocarea mijloacelor necesare realizării măsurilor cuprinse în program;
b) analizează propunerile personalului privind prevenirea accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale şi verifică eficienţa măsurilor luate pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă;
c) efectuează inspecţii proprii privind aplicarea şi respectarea normelor de securitate şi sănătate în muncă;
d) informează inspectoratele teritoriale de protecţie a muncii în legătură cu starea protecţiei muncii în cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
e) asigură participarea personalului la luarea unor hotărâri în domeniul protecţiei muncii.
CAP. XIII
Vacanţa judecătorească
ART. 129
Vacanţa judecătorească anuală este de două luni, de la 1 iulie la 31 august.
ART. 130
(1) În perioada vacanţei judecătoreşti se judecă, în toate materiile, numai cauzele considerate urgente potrivit legii sau apreciate astfel de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin hotărâre a Colegiului de conducere, adoptată pe baza propunerilor preşedintelui, ale vicepreşedinţilor sau ale preşedinţilor de secţii. Extrasele hotărârilor Colegiului de conducere se publică pe pagina de internet a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(2) Colegiul de conducere, la propunerea preşedinţilor de secţii, stabileşte tipurile de obiecte care se vor soluţiona în timpul vacanţei judecătoreşti, precum şi modalitatea de repartizare a cauzelor înregistrate în timpul vacanţei judecătoreşti, rămase nesoluţionate la sfârşitul acesteia, de regulă, prin metoda repartizării ciclice.
ART. 131
Compunerea completurilor speciale care îşi desfăşoară activitatea în timpul vacanţei judecătoreşti se aprobă prin hotărâre a Colegiului de conducere, pe baza propunerilor preşedinţilor de secţii sau ale vicepreşedinţilor, după caz.
ART. 132
Concediile personalului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se efectuează, de regulă, în perioada vacanţei judecătoreşti.
ART. 133
La programarea concediilor de odihnă, în perioada vacanţei judecătoreşti, se urmăreşte asigurarea personalului necesar pentru soluţionarea cauzelor considerate urgente potrivit legii sau apreciate astfel de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în condiţiile art. 130.
CAP. XIV
Răspunderea disciplinară
ART. 134
Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi magistraţii-asistenţi răspund disciplinar în condiţiile prevăzute de Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi de Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 135
Personalul auxiliar de specialitate din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie răspunde disciplinar în condiţiile Legii* privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea.
* A se vedea Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.197 din 14 decembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 136
(1) Funcţionarii publici din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie răspund disciplinar pentru abaterile disciplinare şi în condiţiile prevăzute de Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Comisia de disciplină din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se constituie prin ordin al preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
CAP. XV
Programul de funcţionare al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în raporturile cu justiţiabilii
ART. 137
(1) Programul de funcţionare al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie începe, de regulă, la ora 8,00 şi se termină la ora 16,00.
(2) Pentru motive temeinice preşedintele şi vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pot dispune prelungirea programului, în condiţiile prevăzute de lege.
ART. 138
(1) Şedinţele de judecată încep, de regulă, la ora 9,00. În cazuri justificate pot fi stabilite şedinţe de judecată succesive sau în cursul după-amiezii.
(2) Ora pentru chemarea părţilor în faţa instanţei se stabileşte în funcţie de programarea şedinţelor de judecată.
(3) În cazul amânării judecăţii, atunci când părţile convin, instanţa poate stabili o oră de strigare a dosarului pentru termenul următor.
ART. 139
(1) Arhivele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt deschise zilnic pentru public cel puţin patru ore.
(2) Programul de acces la arhive se aprobă de preşedinţii de secţii, iar pentru Secţiile Unite, completurile pentru soluţionarea recursurilor în interesul legii, completurile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept şi completurile de 5 judecători, de unul dintre vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi se afişează la loc vizibil.
ART. 140
(1) Cererile şi actele se depun de către persoanele interesate la Registratura generală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(2) Pentru obţinerea de informaţii persoanele interesate se pot adresa Registraturii generale şi arhivelor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
ART. 141
Regulile de conduită în incinta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi îndrumările către compartimentele care au relaţii cu publicul se afişează la loc vizibil.
ART. 142
(1) Accesul publicului în incinta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este permis după 30 de minute de la începerea programului, iar în sălile de judecată, cu cel puţin 30 de minute înainte de deschiderea şedinţelor de judecată.
(2) Publicul nu are acces în birourile judecătorilor şi în alte birouri decât cele care au relaţii cu publicul, precum şi în incinta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, după terminarea programului de funcţionare.
ART. 143
Personalul auxiliar de specialitate, precum şi personalul economico-financiar şi administrativ au obligaţia de a purta ecuson în incinta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
CAP. XVI
Dispoziţii finale
ART. 144
Judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, magistraţilor-asistenţi şi celorlalte persoane încadrate la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie li se interzice divulgarea informaţiilor clasificate secrete de stat sau secrete de serviciu.
ART. 145
(1) Fişele posturilor pentru magistraţii-asistenţi, personalul auxiliar de specialitate şi celelalte categorii de personal se întocmesc de conducătorul compartimentului, se aprobă de unul dintre vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi se aduc la cunoştinţă personalului, sub semnătură.
(2) Fişele posturilor se actualizează ori de câte ori intervin modificări ale atribuţiilor.
ART. 146
(1) În cursul lunii ianuarie a fiecărui an se face evaluarea activităţii din anul precedent a personalului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu excepţia judecătorilor şi a magistraţilor-asistenţi, a căror activitate se evaluează potrivit Regulamentului privind evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor şi Regulamentului privind evaluarea activităţii profesionale a magistraţilor-asistenţi din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(2) Personalul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu excepţia judecătorilor, poate fi avansat în grade şi trepte profesionale, precum şi în funcţii de conducere, potrivit legii, pe baza rezultatelor obţinute în activitatea profesională şi a aptitudinilor dovedite, confirmate de şefii ierarhici.
ART. 147
Dispoziţiile prezentului regulament se completează cu prevederile Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.375/2015, cu modificările ulterioare, şi ale celorlalte regulamente adoptate în aplicarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, cu modificările şi completările ulterioare, în măsura în care aceste prevederi nu sunt contrare dispoziţiilor legale privind Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi dispoziţiilor cuprinse în prezentul regulament.
ART. 148
(1) Prin derogare de la dispoziţiile art. 147 din prezentul regulament, dispoziţiile art. 102 alin. (1),(2) şi (5), art. 110 alin. (4),(5),(7),(8) şi (9) şi art. 131 alin. (4) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.375/2015, cu modificările ulterioare, nu se aplică la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(2) Cauzele având ca obiect cererile, propunerile, plângerile sau contestaţiile date prin lege în competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi se înregistrează în sistemul ECRIS ca dosare distincte.
(3) Planificarea de permanenţă se realizează pentru fiecare zi, pe materii, cel puţin lunar.
(4) Incidentele procedurale se soluţionează, de regulă, în ziua în care au fost invocate.
(5) În situaţia în care incidentele procedurale se referă la o parte din membrii completului de judecată, soluţionarea acestora se va face de către un complet constituit prin includerea judecătorului sau a judecătorilor prevăzuţi în planificarea de permanenţă de la termenul de judecată stabilit în cauză. Dacă în cauză nu este stabilit termenul de judecată, soluţionarea incidentelor procedurale se va face de către un complet constituit prin includerea judecătorului sau a judecătorilor prevăzuţi în planificarea de permanenţă din ziua în care acestea au fost invocate.
(6) În cazul în care după soluţionarea incidentelor procedurale conform alin. (5) din prezentul articol se constată incompatibilitatea unuia sau unora dintre membrii completului de judecată, întregirea completului se realizează prin participarea judecătorului sau a judecătorilor care au soluţionat incidentele procedurale.
(7) În caz de absenţă, compunerea completului de judecată se va realiza prin participarea judecătorilor din planificarea de permanenţă, după cum urmează:
a) pentru dosarele care au termen de judecată, înlocuirea judecătorului se face cu judecătorii din planificarea de permanenţă de la termenul de judecată acordat în cauză;
b) pentru dosarele care nu au termen de judecată, înlocuirea judecătorului se face cu judecătorii din planificarea de permanenţă de la şedinţa de judecată următoare actului de procedură ce trebuie îndeplinit în dosar;
c) pentru toate situaţiile de înlocuire se va întocmi proces-verbal.
(8) Hotărârile judecătoreşti pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se tehnoredactează integral cu caractere Times New Roman 14, la distanţă de un rând, cu alineate la început de paragraf şi cu diacritice specifice limbii române.
(9) Prin derogare de la dispoziţiile art. 147 din prezentul regulament, dispoziţiile art. 97 alin. (4) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.375/2015, cu modificările ulterioare, nu se aplică la nivelul Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(10) Cererile de restituire a taxei judiciare de timbru sau a cauţiunii, formulate la nivelul completurilor de 5 judecători, după rămânerea definitivă a hotărârii, se repartizează aleatoriu.
(11) Cererile de reexaminare care fac obiectul unor dosare asociate, conform art. 97 alin. (2) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.375/2015, cu modificările ulterioare, altele decât cele avute în vedere de alin. (5) al aceluiaşi articol, se trimit completului imediat următor celui care a pronunţat hotărârea atacată.
(12) Pentru cererile de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţii de neconstituţionalitate, formulate în dosarele aflate pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, se creează dosar asociat, de la momentul înregistrării lor. Cererile vor fi soluţionate prin încheiere, potrivit dispoziţiilor art. 29 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 149
Dispoziţiile prezentului regulament privind managerul economic se aplică începând cu 1 ianuarie 2005. Până la această dată, atribuţiile care revin, potrivit prezentului regulament, managerului economic al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se exercită de către directorul economic.
ART. 150
(1) Prezentul regulament intră în vigoare la data intrării în vigoare a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.
(2) Pe aceeaşi dată Regulamentul din 1 ianuarie 1999 de organizare şi funcţionare a Curţii Supreme de Justiţie, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 10 din 18 ianuarie 1999, se abrogă.
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
